I.O.S.U.D. ACADEMIA DE POLIȚIE ALEXANDRU IOAN [618765]

1
I.O.S.U.D. ACADEMIA DE POLIȚIE „ALEXANDRU IOAN
CUZA”
ȘCOALA DOCTORALĂ „Ordine Publică și Siguranță Națională”

TEZĂ DE DOCTORAT

CAUZALITATEA RISCULUI ÎN SISTEMUL DE ORDINE ȘI
SIGURANȚĂ PUBLICĂ

– REZUMAT –
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
Prof. univ. dr. ȚICAL GEORGE -MARIUS

DOCTORAND: [anonimizat] , 2014

2

3
Cuprins

Argument 6 Capitolul I. 11
Noțiuni introductive în materia globalizării, securității naționale,
ordinii și siguranței publice și interferența dintre acestea 11
1.1 Globalizarea – noțiune și concept Error! Bookmark
not defined.
1.1.1. Analiza procesuală a gl obalizării Error! Bookmark
not defined.
1.2 Delimitări conceptuale privind securitatea națională Error!
Bookmark not defined.
1.3 Delimitări conceptuale privind o rdinea publică și siguranța
națională 28
1.3.1. Definirea conceptului Error! Bookmark not defined.
1.3.2. Componentele conceptului de siguranță publică 38
1.4. Impactul globalizării asupra sistemului de ordine publică
Concluzii parțiale Error! Bookmark not defined.
Capi tolul II 13
Implicații cauzale ale globalizării în securitatea națională
2.1 Noile pericole, amenințări și vulnerabilități glo bale Error!
Bookmark not defined.
2.1.1. Pericole, amenințări, riscuri Error! Bookmark not defined.
2.1.2. Dinamica pericolelor și amenințărilor teroriste Error!
Bookmark not defined.
2.1.3. Vulnerabilități Error!
Bookmark not defined.

4
2 . 1 . 4 . G l o b a l i za r e a ș i f ra g me n t a r ea Error!
Bookmark not defined.
2.2. Globalizarea și securitatea internațională Error!
Bookmark not defined.
2.3.Relația globalizare -s e c u r i t a t e n a ț i o n a l ă Error!
Bookmark not defined.
2.4. Dinamica procesuală a securității interne Error!
Bookmark not defined.
2.4.1. Internaționalizarea securității Error! Bookmark not defined.
2.4.2. Spațiul de securitate Error! Bo okmark
not defined.
2.5. Dimensiunile securității interne Error!
Bookmark not defined.
2.5.1. Condiționarea și determinările securității interne Error!
Bookmark not defined.
2.5.2 Dinamica determinărilor securității interne Error! Bookmark
not defined.
2.5.3. Un sistem european de securitate internă Error! Bookmark
not defined.
Concluzii parțiale Error!
Bookmark not defined.
Capitolul III . Factori de risc și amenințări asupra securității
naționale

5
3.1. Domenii de proveniență a factorilor d e risc la adresa securității
naționale Error! Bookmark not defined.
3.1.1. Mediul de securitate Error! Bookmark
not defined.
3.1.2. Contextul regional Error! Bookmark
not defined.
3.1.3. Domenii de manifestare a riscurilor Error! Bookmark
not defined.
3.2. Amenințări la adresa securității naționale a României Error!
Bookmark not defined.
3.2.1. Mediul internațional de securitate Error! Bookmark
not defined.
3.2.2. Globalizarea surselor de amenințare Error! Bookmark
not defined.
3.2.3. Terorismul contemporan Error! Bookmark
not defined.
3.2.4. Amenințări de natură politică Error! Bookmark
not defined.
3.2.5. Amenințări sociale Error! Bookmark
not defined.
3.2.6. Amenințări economice Error! Bookmark
not defined.
3.2.7. Amenințări militare Error! Bookmark
not defined.

6
3.2.8. Amenințări de natură ecologică Error! Bookmark
not defined.
3.2.9. Amenințări la adresa informațiilor Error! Bookmark
not defined.
3.2.10. Amenințări neconvenționale Error! Bookmark
not defined.
3.4. Managementul factorilor de risc la adresa securității
naționale Error! Bookmark not defined.
3.4.1. Managementul riscurilor la adresa securității naționale Error!
Bookmark not defined.
3.4.2. Reducerea gravității riscurilor la adresa securității naționale Error! Bookmark not defined.
3.5. Contracararea amenințărilor la adresa securității naționale a României Error! Bookmark not defined.
3.5.1. Rolul cooperării în contracararea și eradicarea amenințărilo r Error! Bookmark not defined.
Concluzii parțiale Error! Bookmark not defined.
Capitolul IV . 17
Studiu de caz – Analiza SWOT a sistemului de ordine și
siguranță publică 17
4.1. Puncte tari Error! Bookmark n ot defined.
4.2. Puncte s labe Error! Bookmark not defined.
4.3. Oportunități Error! Bookmark not defined.
4.4 Amenințări Error! Bookmark not defined.

7
4.5 Strategii ale activității sistemului de ordine și siguranță
publică Error! Bookmark not defined.
Concluzii Error! Bookmark not defined.
Bibliografie se lectivă 22

8

Argument
Globalizarea este un proces de actualitate cu implicații și
consecințe în toate domeniile de activitate. Acest fenomen
produce consecințe serioase și la nivelul securității și siguranței naționale. Astfel, în această perioadă în care barierele privind
circulația persoanelor și a bunurilor sunt tot mai reduse, avem de a face cu o transnaționalizare a amenințărilor și pericolelor la adresa siguranței și securității națională .
În cuprinsul acestei teze de doctorat ne propunem să
identificăm efectele globalizării asupra securității și siguranței naționale și să identificăm posibile soluții la elementele negative aduse de acest proces.
Tema aleasă este strâns legată de orientările actuale de
evoluție ale societății, fiind în consonanță atât cu preocupările
specialiștilor din domeniul securității informatice, cât și cu necesitățile de pregătire ale managerilor din diversele domenii în care tehnologia informației își regăsește utilitatea. De asemenea, unul d intre motivele pentru care am optat pentru
această temă a fost acela legat de interesul personal pentru domeniile asociate securității naționale, siguranței și ordinii publice, interesul pentru procesul globalizării, precum și efectele acestuia din urmă as upra domeniilor mai sus enunțate.
Termenul de ”securitate” capătă, în contextul globalizării
și al evoluției diverselor paliere ale societății, o importanță din ce în ce mai accentuată. Teza de doctorat este concentrată pe două direcții, respectiv
securita tea națională și ordinea
publică și siguranța națională , ambele constituind preocupări
actuale ale specialiștilor din domeniile respective, fiind de fapt o provocare pentru orice manager al unei instituții, fie că este vorba de o instituție publică ori pri vată.
Tema abordată în cadrul cercetării prezintă actualitate în
contextul globalizării. Practic, la momentul de față luarea în considerare a efectelor procesul globalizării a devenit un elemen sine qua non pentru buna funcționare a societății și

9
mecanisme lor esențiale ale acesteia, precum și pentru asigurarea
securității naționale și menținerea unui climat de ordine și
siguranță publică.
Din analiza gradului de studiere a temei la momentul
actual , rezultă următoarele aspecte:
• la nivel internațional, domeni ile sunt intens
studiate, însă este mai mult decât necesar crearea
unor instrumente care să reglementeze o concepție unitară în fața provocărilor ridicate de globalizarea infracționalității, a terorismului și a noilor amenințări (amenințări cibernetice) la
adresa securității naționale și a ordinii și siguranței publice. Am constat că este necesară o uniformizare, eventual o standardizare care să se actualizeze în permanență cu provocările ridicate de fenomenul globalizării asupra domeniilor mai sus enunțate .
• din punct de vedere al literaturii de specialitate,
preocupările există la nivel internațional.
• la nivel național, există abordări ale securității
naționale și a siguranței publice în contextul globalizării, însă abordările sunt timide, iar măsurile sun t mai mult decât ineficiente datorită
lipsei de strategii coerente, pe termen mediu și lung. Din păcate, la nivel național nu există o continuitate în decizii și măsuri, deoarece politicile de securitate și siguranță națională sunt strâns legate de factoru l politic. Astfel, odată cu
schimbarea acestuia, aspect ce are loc foarte des, se schimbă și politicile în domeniile mai sus
enunțate. Aceste aspecte, au caracter nociv asupra
securității naționale și a siguranței și ordinii publice naționale, deoarece în contextul
globalizării, nu se produce altceva decât o accentuare a vulnerabilităților și o diminuare a rezistenței.

10
În cadrul prezentei lucrări ne -am propus, pornind de la
abordările existente la nivelul literaturii de specialitate și
principiile provocate de regulile și standardele existente la nivel
internațional, precum și prin raportarea la situația existentă la nivel național,
să prezentăm situația la nivel conceptual și
operațional, precum și să generăm noi strategii în ceea ce privește sistemul de ordine și siguranță publică, strategii care să întărească sistemul, să poate lupta cu noile provocări și să asigure cu o mai multă eficiență un climat de ordine și liniște publică pentru cetățenii statului.
De asemenea, ne -am dorit să descoperim implicațiile
cauzale ale globalizării asupra securității naționale, precum și identificarea factorilor de risc și amenințare la dresa acesteia.
În acest sens, scopul principal al lucrării determină
formularea următoarelor
obiective :
• îmbinarea elementelor teoretice cu cele
rezultate în urma diseminării rezultatelor
cercetării realizate;
• identificarea noțiunilor și conceptelor asociate
noțiunilor globalizare, securitate națională,
ordine și siguranță publică, pericole, amenințări și vulnerabilități globale, domenii de pr oveniență a riscurilor, precum și
managementul factorilor de risc
;
• caracterizarea conceptelor complexe legate de
riscuri și amenințări în raport cu securitatea națională;
• integrarea de o manieră armonioasă a conceptelor
de risc, management de risc, securit ate națională,
siguranță națională și globalizare într -o abordare
unitară;
• evidențierea aspectelor pozitive și negative
asociate atât influenței globalizării asupra securității naționale, precum și siguranței naționalele;

11
• cercetarea de o manieră aprofundat ă a
domeniilor enunțate mai sus și furnizarea unei
analize comparative a implicațiilor globalizării
asupra acestora;
• cercetarea principalelor metodologii aplicate ori
aplicabile domeniului studiat și concretizarea
cercetării într -un studiu de caz cu raport are directă
la metodologiile existente, precum și a aspectelor comune, favorabile ori de eliminat din cadrul acestora;
• evaluarea de ansamblu a principiilor
obligatorii pentru realizarea unei bune politici în
ceea ce privește securitatea și siguranța națion ală;
În cadrul cercetării realizate s -au respectat principiile
metodologice de bază ale cercetării științifice , prin respectarea
unității dintre teoretic și empiric, a unității dintre înțelegere și explicație, a unității dintre elementele cantitative și ce le
calitative, precum și a unității dintre judecățile constatative și cele evaluative. Toate aceste principii au fost urmate cu strictețe în demersul științific concretizat în cadrul tezei de doctorat.
Metodele de cercetare utilizate au fost selectate în
raport de specificul tezei de doctorat, pentru realizarea eficientă
a obiectivelor cercetării. Astfel, din punct de vedere temporal, s-au utilizat atât metode precum analiza standardelor la
momentul prezent, dar și metode longitudinale (în special studiul d e caz). Totodată, din punct de vedere al demersului
investigativ, teza de doctorat a fost fundamentată pe metode calitative (studiul de caz analizei SWOT și PESTLE a sistemului de ordine și siguranță publică) și metode de intersecție între palierul calitat iv/cantitativ (în special analiza
documentelor).
Din punct de vedere al
procesului investigativ , în ceea
ce privește etapa culegerii datelor și informațiilor diseminate ulterior în cuprinsul tezei, metoda principală a fost
observația ;
pentru segmentul de prelucrare s -a optat atât pentru metode
statistico -matematice , dar și comprehensive , iar pentru

12
interpretarea rezultatelor s -au folosit de o manieră combinată
metodele inductivă , deductivă , comparativă , și, nu în ultimul
rând, explicația cauzală .
Instrum entele de cercetare care se pot regăsi în mod
direct în cuprinsul tezei de doctorat sunt următoarele:
– studiul documentar , prin raportare atât la principalele
standarde și reglementări existente la nivel internațional, cât la
literatura de specialitate in ternă dar mai ales internațională,
(element prezent la nivelul tuturor capitolelor tezei și reflectat în multiplele surse bibliografice folosite);
– analiza secundară , respectiv utilizarea studiilor
existente destinate unor evaluări de diverse categorii, p rin
reinterpretarea și evaluarea informațiilor utile pentru scopul
cercetării noastre (instrument folosit în capitolele I, II, și III ale
tezei);
– studiul de caz , respectiv abordarea în capitolelor IV și
V în cuprinsul cărora se realizează o radiografie a sistemului de
siguranță publică.
Importanța cercetării derulate și diseminate în cuprinsul
tezei de doctorat rezultă din punerea la dispoziția personalului
cu atribuții de manager, dar și a altor categorii de personal
interesat, a unei surse de informații pe linia managementului
riscurilor asociate securității informatice.
În opinia noastră, utilitatea tezei de doctorat și a cercetării
întreprinse rezultă în primul rând din analiza de SWOT și PESTLE
a sistemului de ordine și siguranță publică, care pot fi un real folos
pentru managerii din cadrul instituțiilor acest sistem, în vederea elaborării de strategii prin care să se îmbunătățească activitatea întregului sistem.

13
Capitolul I.
Noțiuni introductive în materia globalizării, securității naționale,
ordinii și siguranței publice și interferența dintre acestea

Deși există mai multe definiții ale globalizării, dar nici una
universal acceptată, cele mai multe dintre ele pun accentul pe faptul
că globalizarea este un proces multicauzal care are drept rezultat
faptul că evenimente care au loc într -o parte a globului, au
repercursiuni din ce în ce mai ample asupra societăților și
problemelor din alte părți ale globului. Globalizarea are un caracter
universal în sensul că a ajuns să afecteze structura tuturor
componentelor sistemului social global – subsistemul politic,
economic, militar, social, religios, ecologic etc.
Globalizarea este un proces firesc și necesar, care se
derulează într -un ritm susținut, chiar accelerat, dar nu fără dificultăți
și probleme. Globalizarea nu a început în acest secol, ci cu foarte
mulți ani în urmă, întrucât ea este una dintre formele de
materializare , cu sau fără voința oamenilor, a unei legi potrivit căreia,
în evoluția lor, sistemele, ieșind din dezordine, tind spre entropie
zero. Iar entropia zero înseamnă moartea sau dispariția sistemului.
În prezent sunt tot mai evidente următoarele dimensiuni ale
globalizării:
 economică;
 politică;
 tehnologică;

14
 informațională;
 ecologică;
 de securitate;
 administrativă;
 socio – culturală.
Realitățile și realizările conceptului de globalizare se pot
rezuma, în această etapă, la următoarele:
 economia are, deja o dublă realitate: o componentă
importantă a statelor de drept, un suport al forței lor
politice, economice, militare și informaționale și, în
același timp, o realitate transfrontalieră, de corporație și
de bloc economic cu funcție de liant, dar și de
construcție a unei dimensiuni interstatale deosebit de
consistente și de puternice;
 globalizarea informației și a comunicațiilor de care
profită în mare măsură gestionarii rețelelor și
programelor ce permit interconectarea entităților, dar și
statele, entitățile inte rstatale, internaționale,
transnaționale sau transfrontaliere, din întregul spectru
al realităților lumii, precum și fiecare om în parte care
are și dorește să aibă acces la rețea;
 globalizarea infrastructurilor și transporturilor, care se află într -un sta diu foarte avansat, deschizând noi
orizonturi spre fluidizarea traficului, a transporturilor de

15
persoane și de mărfuri, precum și a numeroase facilități
generate de civilizația tehnologică și informațională;
 interconectarea valorilor și a entităților cult urale;
 interconectarea semnificativă a sistemelor educaționale
și crearea unor modele educaționale globale și
regionale;
 armonizarea legislației, globalizarea tot mai accentuată a normelor de drept;
 globalizarea Cosmosului.

Capitolul II
Implicații cauza le ale globalizării în securitatea națională

Unul dintre reperele cele mai importante ale politicilor și, în
consecință, ale strategiilor de securitate – indiferent la ce nivel se
constituie acestea – îl reprezintă procesul de globalizare. Aceasta
este, d e altfel, și determinarea cea mai generală și cea mai acută a
acestor politici și strategii1. Ea produce, de cele mai multe ori – chiar

1 Politica reprezintă expresia interesului și a voinței unei entități (comunități) și se
exprimă prin formularea, poe termen lung, mediu sau scurt, scopurile și
obiectivele urmărite de acea entitate (stat, alianță, coaliție, uniune de stat etc.).
Această politică se pune în operă prin strategii adecvate – în cazul nostru, prin
strategii de securitate și apărare –, care sunt deopotrivă modalități de îndeplinire
a acestor scopuri și obiective fixate de decidentul politic, dar și sisteme de legi, principii și reguli de pregătire și folosire a forțelor, mi jloacelor și acțiunilor
necesare în acest sens, precum și deschideri spre folosirea creativă și eficientă a
acestora. În acest sens, strategia nu este doar o metodă de punere în aplicare a

16
și pentru marile puteri economice și militare și pentru organizațiile și
organismele internaționale – pe lângă cerința d e cunoaștere a acestui
proces și de reflecție asupra lui, și o oarecare îngrijorare și chiar
teamă. Îngrijorarea rezultă din desfășurarea, în mare parte, haotică a
acestui proces, deci în imposibilitatea controlării și gestionării lui, iar
teama se referă la ceea ce noi numim „globalizare negativă“, adică
transfrontalierea haotică a provocărilor, pericolelor și amenințărilor –
îndeosebi a celor din rețelele și organizațiile teroriste, din lumea
interlopă, din economia subterană, din crima transfrontalieră
organizată –, dar și din foarte multe alte domenii care se dezvoltă în
mod independent sau aferent acestui proces, în mod parazitar sau
protestatar.

Puterea națională2 diferențiază statele în funcție de
capacitatea lor de a promova una sau mai multe politi ci de securitate.
Această putere depinde de trei categorii de factori:
(1) resursele materiale și nonmateriale disponibile pe
teritoriul național;
(2) capacitatea statului de a preleva aceste resurse pentru a
duce politici adaptate necesităților naționale;
(3) capacitatea entității statale de a administra cerințele
opuse privind alocarea resurselor naționale disponibile.

deciziei politice, ci și o știință și o artă prin care se realizeaz ă, adesea în maniere
ingenioase și surprinzătoare scopurile și obiectivele fixate.
2 dr Petre Duțu, gl. bg. dr. D. Seserman, Globalizare și securitate națională , Impact
Strategic nr. 3/2004

17
Sintagma „securitate națională” se fundamen tează, mai ales
în discursul politic și în cel jurnalistic, pe prezumția (eronată) a
identității dintre cele două concepte. Un procent destul de ridicat al
studiilor despre securitate tratează mai ales securitatea națională ca
securitate a statelor. Studiile de securitate ancorate în paradigma
realistă aleg – ca referențial al termenului „securitate ” – statul, iar
amenințările la adresa sa, cu preponderență din sfera militară, vin tot din partea unor unități de același tip.

Capitolul III.
Factori de risc și amenințări asupra securității naționale

Considerăm continentul european ca fiind principalul spațiu
de manifestare al acțiunilor României, desfășurate în scopul
promovării intereselor sale de securitate, se cuvine ca o parte
considerabilă a atenției noastre să se îndrepte spre analiza
principalelor procese și tendințe ce se manifestă pe plan eur opean.
Riscurile la care sunt supuse stabilitatea și securitatea
Europei
3 sunt riscuri reziduale, provenite din moștenirea lăsată de

3 UE adoptă la 12 decembrie 2003 Strategia de securitate a UE, „O Europă
sigură într -o lume mai bună” ,în care sunt menționate principalele amenințări la
adresa spațiului european:
• Terorismul
• Proliferarea armelor de distrugere în masă, în special atunci când
folosirea acestora este legată de acțiuni teroriste
• Conflictele regionale, în măsura în care acestea devin ele însele sursă a
unor amenințări de genul acțiunilor extremiste, a terorismului,

18
terminarea Războiului Rece – dinspre state ce au aparținut fostei
URSS, ori s -au aflat în sfera de influență a acesteia (at ât din punct de
vedere al tensiunilor existente ce pot genera conflicte violente, dar și
al potențialului ridicat pe care îl au de a se transforma în furnizori de
armament și tehnică de luptă pentru anumiți actori non- statali a căror
manifestare se face di n ce în ce mai mult simțită pe scena
internațională – organizații teroriste precum Al- Qaeda, de exemplu,
sau alte tipuri de grupări paramilitare).
Majoritatea amenințărilor politice sunt îndreptate împotriva
ordinii de drept dintr -un stat sau a statutului unui organism
internațional. Acestea se pot realiza prin: presiuni asupra organelor
de decizie în favoarea unei anumite politici; răsturnarea guvernului
dintr -un stat sau a organelor de conducere colectivă ale unui
organism internațional; favorizarea și impunerea secesionismului; distrugerea structurii politice; izolarea politică; suspendarea sau
excluderea din structurile de securitate, desființarea organismului de
securitate ș.a.

proliferării armelor de distrugere în masă, crimei organizate și, nu în
ultimul rând, a prăbușirii unor state
• Decăderea statelor – cel mai frecvent din cauza folosirii unor instrumente
de guvernare nepotrivite .

19
Capitolul IV.
Studiu de caz – Analiza SWOT a sistemului de ordine și
sigura nță publică

Activitatea sistemului național de ordine și siguranță publică
se desfășoară în parametri buni, însă aceasta ar putea fi îmbunătățită.
În procesul de perfecționare, apreciem că eforturile structurilor din
domeniul ordinii publice ar trebui să -și concentreze eforturilor asupra
următoarelor obiective strategice:
• Îmbunătățirea siguranței cetățeanului;
• Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri;
• Reducerea activităților grupărilor de crimă organizată;
• Îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate.
Aceste obiective sunt menționate în majoritatea strategiilor
elaborate pe plan național ce au ca obiect ordinea publică.
Pentru asigurarea necesarului material, sistemul de ordine
publică și siguranță națională are nevoie de resurse b ugetare
suplimentare, reieșind clar din analiza efectuată și fiind cunoscută chiar și la nivel de opinie publică că nivelul finanțare este mult mai
mic decât cel necesar. Pentru a- și crește resursele financiare la
nivelul sistemului de ordine și siguranță publică ar trebui
implementate o serie de măsuri precum:
– în cazul în care alte instituții ale statului solicită concursul
instituțiilor din cadrul sistemului de ordine publică și siguranță
națională prestarea serviciilor de pază a patrimoniului și

20
sustrag ere a bunurilor aparținând celor dintâi (exemplul CFR care
a solicitat Jandarmeriei Române paza unor tronsoane de cale
ferată) instituțiile beneficiare să plătească serviciile solicitate.
Spre exemplu, Poliția Română efectuează plăți către INML
pentru oric e expertiză sau constatare medicală, deși ambele
instituții sunt în subordinea statului. Aceasta plată s -ar justifica
deoarece, prin efectuarea de astfel de misiuni, instituțiile din
cadrul sistemului de ordine publică și siguranță națională
consumă resurs e neplanificate, trebuie să asigure salariile
angajaților pentru misiune care nu au fost planificate cu ocazia alocării bugetare.
– Ar trebui ca o bună parte din valoarea amenzilor contravenționale să se întoarcă la instituțiile care le -au constatat;
– Simplif icarea metodologilor de valorificare a bunurilor confiscate
în urma acțiunilor polițienești. O parte din valoarea acestora ar trebui să fie distribuită instituțiilor din cadrul sistemului de ordine
publică și siguranță națională care le -au confiscat;
– În ca zul săvârșirii unor infracțiuni și efectuării de cercetări și acte
procedurale, Poliția Română consumă resurse care nu se mai
întorc înapoi. Astfel, ar trebui realizat un sistem prin care să se
calculeze valoarea tuturor activităților realizate de organele de
poliție cu ocazia cercetării unui caz și în situația în care există un
făptuitor acesta să suporte costurile, care să se întoarcă la nivelul
instituției prestatoare.

21
În concluzie, ar trebui realizată o radiografie clară a
sistemului și identificate zon ele cu deficit de personal și cele cu
exces, realizându -se ulterior o echilibrare a acestora prin transferul
acestora.
De asemenea, distribuirea cadrelor ar trebui să se efectueze
în funcție de situația operativă actuală și de volumul de muncă.
Astfel, la nivel național există instituții care au același număr de
cadre deși situația operativă este dezechilibrată. Spre exemplu la
nivelul Jandarmeriei Române, Inspectoratul Județean de Jandarmi
Iași are un efectiv apropiat numeric cu cel al Inspectoratului Județean
Vaslui, deși situația operativă este mai complexă la nivelul județului
Iași și ar fi necesare suplimentarea efectivelor.

Capitolul V
Studiu de caz – Analiza PESTLE a sistemului de ordine și
siguranță publică

Având în vedere complexitatea activităților desfășurate de forțele de ordine publică, trebuie identificați factori externi ce pot influența
performanțele activităților acestora. O astfel de analiză, a mediului
extern, se poate face în mod pertinent cu ajutorul analizei PESTLE .
Analiza sistemului de ordine și siguranță publică prin
intermediul PEST relevă faptul că acesta este, așa cum era de
așteptat, puternic influențat de factorii externi.

22
Din păcate, această analiză a evidențiat faptul că întregul
sistem este în continuare dependent de factorii politici decizionali,
atât la nivel central cât și regional. Pentru evitarea imixtiunilor
politice în procesul managerial al sistemului de ordine și siguranță
publică este necesară în primul rând o maturitate a clasei politice
și crearea de modalități de control și minimalizare a implicării
acestora.
Din punct de vedere tehnologic sistemul de ordine și
siguranță publică beneficiază în principiu, de ultimele tehnologii, în vederea desfășurării activităților. Din perspectiva actelor
infracționale, tehnologia de la momentul actual permite comiterea
unor număr foarte mare de activități ilicite. Infracțiunile sunt realizate în număr mare datorită riscurilor scăzute și accesibilității
la tehnică. Aceste activități infracționale au ca efect
suprasolicitarea sistem ului de ordine publică, necesitatea de a crea
departamente speciale care să lupte împotriva unor astfel de comportamente.
La nivelul mediului, România încă este deficitară la nivelul
politicilor de protecție a acestuia. De asemenea, cetățenii nu dau dovadă de responsabilitate și spirit civic, contribuind în mod
covârșitor la degradarea mediului. Acțiunile acestora și lipsa de reacție a statului pot avea ca efect apariția fenomenelor extreme ce
vor avea ca finalitate suprasolicitarea sistemului de ordine pub lică

23
și siguranță națională care va fi obligat să intervină pentru
minimalizarea efectelor.

Concluzii

România, se află în momentul de față într -o nouă realitate
geopolitică. Aceasta este membra a Uniunii Europene, precum și membră a NATO. Datorită acest ei apartenențe, precum și a
contextului actual regional, în care Ucraina este în fața unei mari provocări, face ca țara noastră să aibă un rol important în menținerea
securității și stabilității regionale și implicit a securității naționale.
Lucrarea iden tifică sursele de riscuri și amenințări la adresa
securității naționale, fiind un bun instrument pentru adoptarea
măsurilor necesare pentru diminuarea lor.
În ceea ce privește rolul României în sistemul
internațional de securitate, reiterăm faptul că acest a derivă atât de la
consolidarea securității interne specifice democrațiilor cât și la afirmarea rolului activ în planul securității regionale, în cadrul
Alianței Nord Atlantice și Politicii Externe de Securitate Comună a
Uniunii Europene.
Riscurile la adr esa securității naționale se constituie din
multitudinea celor specifici numai activității umane care pot
determina apariția unor evenimente nedorite, cu caracter perturbator
în sistemul securității naționale. Factorii de risc menținuți între

24
anumite limite nu prejudiciază securitatea națională. Când, însă,
„echilibrul forțelor” interioare al acestora este perturbat, atingând un
așa numit „stadiu critic”, amenințarea, primejdia și chiar agresiunea
devin potențiale.
Bibliografie selectivă
I. Legislație

1. Constit uția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003;
2. Strategiei Ministerului Administrației si Internelor de
realizare a ordinii si siguranței publice;
3. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–2030
4. Strategia națională ant idrog 2013 – 2020
5. Strategia națională de apărare a țării
6. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
7. Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare;
8. Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române;
9. Legea nr. 31/2004 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea
adunărilor publice;
10. Legea nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea P oliției Comunitare;

25
11. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor;
12. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor și protecția persoanelor;
13. Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețui re socială, a ordinii și
liniștii publice, cu modificările și completările ulterioare;
14. Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a
României;
15. Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite;
16. Hotărârea nr. 196 din 17 martie 2005, modalitățile de
acțiune pentru asigurarea ordinii și siguranței publice în
România;
17. Hotărâre Guvernului nr. 373/2008 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de
Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică.
18. Hotărârea Guvernului nr. 127/1994 pentru stabilirea și sancționarea unor contravenții la normele pentru protecția
mediului înconjurător;
19. Hotărârea Guvernului nr. 196 din 17 martie 2005 privind
aprobarea Strategiei Ministerului Internelor și Reformei
Administrative de realizare a ordinii și siguranței publice,
pentru creșterea siguranței cetățeanului și prevenirea
criminalității stradale;

26
20. Hotărârea Guvernului nr. 2295/2004 pentru aprobarea
Regulamentului -cadru de organizare și funcționare a
Poliției Comunitare;
21. Hotărârea Guvernului nr. 787/2002 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Teritoriale de Ordine Publică;
22. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și
Internelor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 604/2003, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr. 725/2003 privind
structura organizatorică și efectivele Ministerului Administrației și Internelor
23. Ordonanța de Urge nță a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice, cu modificările ulterioare;
24. Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002.