Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [618760]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

ECONOMIA BELGIEI

– Materia: GEOGRAFIE ECONOMICĂ ȘI A RESURSELOR NATURALE –

Cadru didactic Lucrări Practice :
Lect. dr. CAMARĂ GABRIEL
Autor :
Aanei – Murariu Iulian
HM11

Belgia are o economie moderna, valorificand prin pozitia geografica centrala, o retea de transport
foarte dezvoltata, industria si comertul diversificat. Fiind printre primele tari care au pornit
revolutia industriala, de pe continentul european, in prima parte a secolului XIX, aceasta s -a axat
pe dezvoltarea transportului naval (porturile fiind o prioritate din cauza iesirii la Marea
Nordului), cailor feroviare si autostrazilor pentru a -si asigura cai de comunicare cu tarile vecine,
totul fiind facut in scopuri economice.
Industria este concetrata in mare parte in zona pop ulata a Flandrei in nord, in jurul Bruxelului si
in cele doua mari orasi din Walloon, Liege si Charleroi. Belgia importa materie prima si bunuri
semi -finisate care mai apoi sunt procesate si trimise la export. Inafara resurselor de carbune, care
nu mai pre zinta interes din punct de vedere economic in prezent, Belgia are putine resurse
naturale inafara de solurile fertile. Cu toate acestea, sectoarele cu cea mai mare influenta asupra
economiei sunt: industria otelului, industria textila, industria rafinarii, industria cchimica,
industria alimentara, industria farmaceutica, industria autommobilelor, industria electronicelor.
Constrastul mare intre servicii si agricultura se reflecta si in PIB, cel dintai insumand 74,9% in
timp ce agricultura 1%.
Cu exporturi echivalente la peste 2/3 din PNB, Belgia depinde de comertul mondial. Avantajele
Belgiei in ceeaa ce tine de comert sun t datorate pozitiei centrale si unei forte de munca dedicate
si pregatie, cu abilitati multilingvistice. Fiind unul din mebrii fondatori ai Comunitatii Europene,
Belgia sprijina consolidarea economiei Uniunii Europene, 3/4 din comertul Belgiei fiind cu tar i
din UE. Belgia, Olanda si Luxembrug formeaza Benelux . Datoria publica a Beelgiei se ridica la
105% din PIB. Guvernul a reusit sa echilibreze bugetul in perioada 2008 -2009, pastrand o
distributie aa veniturilor relativ egala. Belgia a trecut la euro ca mo neda in ianuarie 2002.
Investitiile straine si cresterea economie au scazut in 2008, in 2009 Belgia resimtind criza
bancara monndiala prin scaderea accentuate a economiei si o crestere a numarului de someri.
Regiunea Wallonia a fost avansata din punct de vedere tehnologic, fiind zona industriala, in
timp ce regiunea Fladra era predominant axata pe agricultura si o industrie axata pe textile si
procesarea produselor agricole in timpul celul de -al Doilea Razboi Mondial. Cea din urma a
cunoscut o dezvoltare r apida imediat dupa incheierea razboiului datorata stabilirii sediilor
Uniunii Europe si NATO in Bruxel, coridorul dintre Bruxel si Antwerp ajungand al doilea cel
mai mare port din Europa dupa Rotterdam.
O contributie significanta in cresterea economiei Bel giei au avut investitiile venite din exteriorul
tarii in anii 1960 -1970. In mod particular, Statele Unite au jucat cel mai important rol in
extinderea industriei usoare si petrochimice. Industriile vechi din Wallonia, in mod special
industria otelului, au inceput sa se degradeze, dar cresterea economica generala a tarii a mascat
acest proces. In perioada 1980 -1990, centrul economic al tarii s -a mutat spre Flandra odata cu
investitiile majore multinationale( Industria Autonobilelor, Industria Chimica ) si cres terea locala
a Industriel Agricole(textile, hrana).
La inceputul anilor 80 Belgia s -a confruntat cu o deteriorare a economiei si nevoia unei ajustari
strategice, produse de scaderea cererii pentru produsele traditionale. In consecinta, criza din
1980 -1982 a zdruncinat Belgia instaurandu -se un grad ridicat de somaj, cresterea costurilor a
asistentei sociale, cresterea datoriilor personale, cresterea deficitului la 13% din PIB si datoriile
nationale au crescut „ca ciupercile dupa ploaie”. In ciuda caderii sum bre a tarii, in 1982, coalitia
de centru -dreapta a primului ministru Martens a formulat un program de revenire care promova
o creștere bazată pe export prin creșterea competitivității industriilor de export ale Belgiei printr –
o devalorizare de 8,5% ,, drep t urmare Belgia a cunoscut o crestere economica de 2% in 1984
pana la valoarea de 4% in 1989. In mai 1990, guvernul a legat francul Belgian de marca

Germana , cu scopul de a urmari indeaproape rata dobanzii germane. Consecintele nu au intarziat
sa apara, dr ept urmare Belgia a cunoscut cea mai mare recesiune de dupa al Doilea Razboi
Mondial, PIB -ul scazand cu 1.7% in 1993.
Belgia a trecut de la francul Belgian la Euro ca moneda nationala la data de 1 ianuarie 2002.
PIB-ul pe cap de locuitor in Belgia se inc adreaza printre cele mai ridicate. In 2008, veniturile pe
cap de locuitor au fost de $37,500. Guvernul a reusit sa prezinte bugete echilibrate in anii recenti,
dar cu o datorie publica mare, 99% din PIB -ul din 2009, ducand la o crestere negaativa de -1,5%
in acel an.
Aproximativ 80% din comerturile Belgiei se desfasoara cu membrii Uniunii Europene . Tinand
cont de procentul mare, Belgia cauta sa -si extinda oportunitatile si in afara Uniunii Europe.
Autoritatile Belgiene incearca sa mentina mediul comertului si al investitiilor ospitalier si
deschis. Guvernul Belgiei incurajeaza investitorii straini, stiind ca acest lucru ajuta la dezvoltarea
fortei de munca. Odata cu descentralizarea regionala, Flandra, Bruxel si Wallonia curteaza
investitorii straini prin st imulente si beneficii. Companiile straine din Belgia acopera aproximativ
11% din forta de munca, contributia Statelor Unite fiind de 5%. Atrasi de strategia Uniunii
Europe de piata unica, muli investitori straini si avocati si -au instaurat sediile si firme le inca din
1989 in Belgia.
Sistemul de securitate sociala, s -a extins rapid in timpul celor 10 ani prosperi intre 1950 si 1960
si cuprinde: sistem medical, asigurare pentru somaj, alocatii pentru copii, beneficii pentru
invalizi, alte beneficii financiare si pensii. Odata cu pornirea recesiunii din anii 70, acest sistem a
devenit o povara pentru economie si cantarea enorm in deficitul bugetului guvernului.
Diferenta numarului somerilor din Flandra si Wallonia este considerabila, in Flandra avand un
caracter ciclic si in Wallonia unul structural.
Rata somajului in Belgia era in 2008 de 6.5%. Un total de 4.99 milioane de oameni alcatuie forta
de munca a Belgiei. Marea majoritate a acestor oamenii (73%) l ucreaza in domeniul serviciilor,
in timp ce in dustriei ii revine 25% din forta de munca, si aagricultura doar 2%. Problema se
ridica in momentul in care generatia populatiei „explodate” va ajunge la varsta pensionarii.
Cu toate ca Belgia este o tara bogata, cheltuielile publice depasesc cu mult venit urile de multi
ani, taxele nefiind implementate cu exactitate. Belgia a reactionat la cresterea pretului petrolului
intre 1973 si 1979 prin „dirijarea” fortei de munca in sectorul public neglijand industriile
precum: carbunele, otelul, textilele, sticla si construirea de vase, fapt care a condus la pierderea
competitivitatii pe plan mondial. Ca rezultat, datoria publica cumulata a ajuns la 121% din PIB
in anii 80. In orice caz, multumita economiilor personale ale statului, Guvernul Belgian a finantat
defici tul in principal din veniturile proprii.
Guvernul a inregistrat in 1992 un buget deficitar de 7,1%. Tratatul de la Maastricht a stabilit
conditiile pentru Uniunea Economica si Monetara care a dus, printre altele, la trecerea Belgiei la
euro ca moneda natio nala. Belgia a trebuit sa -si mentina deficitul bugetar pana in 3% din PIB
pana la sfarsitul anului 1997; Belgia a indeplinit aceasta conditie, cu un buget deficitar total in
2001 de 0,2% din PIB. Guvernul a echilibrat bugetul in fiecare an de atunci, pana in 2009 cand a
avut un deficit de $25 miliarde. Datoriile publice ale Belgiei, cumulat, in 2009 erau 99% din PIB.
O usoara descrestere a acestei datorii a fost remarcata, multumita unei cresteri economice mari in
comparatie cu cresterea bugetului, a impins procentul de la 99% din PIB in 2009, la 95% din PIB
in 2011, patru puncte in doi ani, o performanta destul de rara in lumea occidentala.

RANG NUTS REGION PIB/locuitor in 2006 in
euro % din PIB -ul mediu EU in
2006
1 BRUXEL 55,100 233.3
2 FLANDRA 27,900 118.0
3 WALLONIA 20,100 85.1

Tabel 1. Produsul intern brut in Belgia

Economia Belgiei este foarte variata si nu poate fi inteleasa daca nu sunt constientizate
diferentele dintre regiuni. Economiile Flandrei si Walloniei difera in multe aspecte, si orase
precum Bruxel, Antwerp, Liege, Bruges, Charleroi or Ghent de asemenea semnaleaza diferente
significante. In general , productivitatea Flandrei este aproximativ mai mare cu 20% decat a
Walloniei. PIB -ul Bruxelului pe cap de locuitor este mult mai m are decat in celelalte regiuni,
cifrele tinzand sa fie oarecum fictive deoarece o parte din cei care desfasoara activitati financiare
in Bruxel locuiesc in Flandra sau Wallonia, veniturile lor fiind contorizate in Bruxel si nu in zona
unde locuiesc, paraf razandu -ma, acest fapt ducand la cresterea PIB -ului pe cap de locuitor in
Bruxel si usoara scadere a PIB -ului pe cap de locuitor in Flandra sau Wallonia.
Rata somajului a ramas constant dubla in Wallonia fata de Flandra, si chiar mai mare in Bruxel la
o analiza a ultimilor 20 de ani (2012: Flandra: 4.55%; Wallonia: 10.12% si Bruxel: 17.47%).
Bruxel, capitala Uniunii Europene, are economia orientata masiv pe servicii. Are un numar de
sedii regionale ale corporatiilor multinationale. Este de asemenea gazda un ui numar impresionant
de Institutii Europene, pe lan ga guvernul federal al Belgiei, gurvernul comunitatii flamande si
guvernul comunitatii franceze. Bruxelul este de asemenea “gazda” temporara a: 230,000
navetisti ai comunitatii flamande si 130,000 navetis ti din Wallonia. Mare parte a succesului
Bruxelului este bazata pe nivelul ridicat al educatiei fortei de munca.
Flandra; Portul din Antwerp a fost in 2004 al doilea cel mai mare port European cu deschidere la
mare, traficul feroviar de marfa al regiunii reprezentand 1/3 din transportul feroviar de marfa al
Belgiei. Antwerp este pe locul 1 in clasamentul pietei diamantelor, exporturile de diamante din
Antwerp reprezentand 1/10 din exporturile Belgiei. Alte activitati industriale sau din domeniul
serviciilo r fiind: fabricarea de automobile, telecomunicatiile si produse fotografice.
Portul din Bruges -Zeebrugge este unul din cele mai importante, moderne si cu o dezvoltare
rapida in comparatie cu porturile europene, fiind cel mai mare port pentru piata gazelor naturale
si a importului si exportului de vehicule noi. Turismul fiind si el un element major in economia
orasului Bruges.

BIBLIOGRAFIE:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Belgium
2. https://www.cia.gov/library/publications/resources/the -world -factbook/geos/be.html
3. Belgia dezvoltarea științifică, tehnică și economică – Institutul Național de Informare ș i
Documentare, București
4. Belgia – BARSANESCU Tamara (articol )
5. Brussels, Bruges & Antwerp – LOGAN Leanne, Melbourne, Lonely Planet Publications, 2 001
6. ANNUAIRE statistique des E.A.M.A. – – STATISTICAL yearbook of the A.A.S.M.
7. The economics of contracting: foundations , applications and empirical investigations – –
proceedings of the eight Francqui Colloquium, Brussels, 19 -21 november 1999
8. Chemistry, physics and application of surface active substances – – proceedings of the IVth
International Congress on Surface Active Substances, Brussels, 7 -12 September, 1964
9. http://www.heritage.org/index/country/belgium
10. http://finance.mapsofworld.com/economy/belgium/
11. Belgium & Luxembourg – LOGAN Leanne Melbourne, Lonely Planet Publications, 2001
12. Cultural diversit y versus economic solidarity – proceedings of the Seventh Francqui –
Colloquium Francqui Colloquium 2003, Bruxelles, De Boeck, 2004