Specializarea: Finanț e și Bănci [618756]

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALAłI
FACULTATEA DE ȘTIINłE ECONOMICE
Specializarea: Finanț e și Bănci

REZUMAT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Lect.Univ.Dr. Carmen Sîrbu
Absolvent: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALA łI
FACULTATEA DE ȘTIINłE ECONOMICE
Specializarea: Finanțe și Bănci

Analiza comparativă a creditarii unei persoane fizice
în cadrul băncii BCR

Coordonator științific,
Lect.Univ.Dr. Carmen Sîrbu
Absolvent: [anonimizat]
2019

3
CUPRINS

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA SI FUNCȚIONAREA SISTEMULUI BANCAR DIN
ROMÂNIA
1.1.SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
1.2.STRUCTURA SI CARACTERISTICILE SISTEMULUI BANCAR
CAPITOLUL II. CREDITUL -ABORDARE GENERALĂ
2.1 NOȚIUNEA DE CREDIT
2.2. FUNCȚIILE SI ROLUL CREDITULUI
2.3.CLASIFICAREA CREDITULUI
CAPITOLUL III. ACTIVITATEA DE CREDITARE REALIZATĂ DE BANCILE
COMERCIALE
3.1. NOȚIUNEA DE CREDITARE ȘI TRĂSĂTURILE ACTIVITĂȚII DE CREDITARE
3.2. CLASIFICAREA CREDITELOR BANCARE
3.3. FORME ALE CREDITELOR ACORDATE PERSOANELOR FIZICE
3.4. ANALIZA CREDITELOR OFERITE PERSOANELOR FIZICE
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND C REDITAREA PERSOANELOR FIZICE LA
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
4.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE BANCARE
4.2 TIPURI DE CREDITE ACORDATE DE BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
4.3 FAZELE PROCESULUI DE CREDITARE A PERSOANELOR FIZICE LA BANCA
COMERCIALĂ ROMÂNĂ
5. BIBLIOGRAFIE

4
INTRODUCERE ȘI OBIECTIVE

Am ales această lucrare deoarece este un subiect care ar trebui sa ne intereseze ,c reditarea
persoanelor fizice fiind un subiect foarte important in zilele noastre și care stârnește interesul
multor persoane.
Datorită numărului mare de persoane care iși doresc să achiziționeze o locuință ,o mașină sau
au nevoie pur și simplu de venituri simplimentare,aceștia apelează la credite,deoarece creditul
este modalitatea cea mai eficientă de a primi o suma de bani pentru a -ți satisfice nevoile
personale și nevoile primiordiale,cum ar fi o locuință.
Majoritatea persoanelor,în special tineri,care nu au venituri atât de mari încât să își permita
achiziționarea unei locuințe din veniturile proprii ,solicit ă un c redit la o instituție de
credit,aceasta fiind o opțiune mult mai preferată in comparație cu alte metode .
După cum bine știm băncile au un rol important in economie,ele sprijnă modernizarea
economiei românești.Orice persoană care dorește să își deschi dă o afacere sau sa iși cumpere o
locuință,o mașină ar trebui sa apeleze la creditele bancare ,fie ele pe termen lung sau scurt.Însa
majoritatea persoanelor nu au destule cunoștiințe sau nu sunt informate în legătură cu acest
subiect și consideră creditul o formă mai degrabă de îndatoarare decât o forma de ajutor .
Există persoane ce apeleaza la creditele nu știu să calculeze rata dobânzii sau suma care va fi
restituită la sfarșitul perioadei de creditate.Desi toate băncile au prezentate toate tipurile de
credite pe care oamenii le pot solicita,mulți nu cunosc tipurile de credit și condițiile pe care
trebuie sa le îndeplineasca pentru a primi creditul solicitat.
Această lucrare punctează cele mai importante lucruri pe care o persoană ar trebui sa le știe în
momentul în care se gândesc să solicite un credit.

5
CERCETĂRI IN DOMENIU
CAPITOLUL I. ORGANIZAREA SI FUNCȚIONAREA SISTEMULUI
BANCAR DIN ROMÂNIA

Din multitudinea de sisteme ce definesc existenta unei natiuni la un moment dat,si care se
intrepatrund si interconecteaza in procesul evolutiei acesteia,sistemul economic are un rol
determinant,iar in cadrul acestuia,sistemul bancar,reprezinta o comp obnenta principalafara de
care,practic,economia moderna nu -si poate exercita rolul si functiile.
Desemnand ansamblul coerent al diverselor categorii de banci cu capital autohton sau
strain,de stat sau privat,precum si combinatii mixte ale acestora,ce isi desfasoara activitatea pe
teritoriul unei tari,sistemul bancar raspunde necesitatilor unei etape a dezvoltarii social –
economice.Astfel,el reprezinta veriga de legatura intre detinatorii de capitaluri(persoane fizice si
juridice) si economia si societ atea reala care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si
dezvoltare.
Este,in acelasi timp,depozitarul credibil al economiilor care se formeaza in societate si
intermediarul principal intre creditori si debitori in stingerea datoriilor.In aceasta
viziune,sistemul bancar trebuie sa se afle permanent,in relatie de parteneriat cu economia si viata
reala a societatii ,in sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de
investire.Sistemul bancar ocupa deci,o pozitie de o importanta majora pentru progresul societatii
umane in ansamblul sau.

1.1 SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA

Pana in 1989 sistemul bancar romanesc oferea un numar limitat de servicii si produse
bancare.Dupa acest an,Romania a fost martora mai multor schimbari ,iar tranzitia la economia de
piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici private.Acest aspect a
determinat nevoia dezvoltarii unui sistem bancar care sa raspunda solicitarii pietei si sa asigure
oferta de produse si servicii banc are necesare unei economii de piata.
Reforma sistemului bancar in Romania a inceput,de fapt,in decembrie 1990,cand sistemul
monobancar,specific economiei cu planificare centralizata,a fost inlocuit cu un sistem organizat
pe doua niveluri: Banca Nation ala a Romaniei si bancile comerciale. In procesul de organizare a
unui sistem bancar modern,Banca Nationala si -a asumat responsabliatea de a conduce politica
monetara si de a exercita alte funcii specific unei banci centrale,in timp ce activitatile sale

6
comerciale au fost transferate unei banci nou infiintate:Banca Comerciala
Romana.Totodata,bancile specializate au fost transformate in banci comerciale universale.

1.2. STRUCTURA SI CARACTERISTICILE SISTEMULUI BANCAR

Sistemul bancar al unei econom ii reprezinta totalitatea bancilor care functioneaza in
economie intr -o anumita perioada de timp,intr -un candru reglementat printr -o legislatie
specifica.
Desi bancile pot fi incluse in categoria larga a institutiilor financiare,exista mai multe ti puri
de banci.De fapt,o economie dezvoltata prezinta un sistem bancar eterogen,format dintr -o
tipologie variata de banci.Principalele tipuri de banci intalnite intr -un sistem bancar sunt:
• Bancile comerciale;
• Bancile universale;
• Bancile de investitii;
• Banca centrala.
Daca ne referim la modul in care sunt organizate activitatile bancare si la gradul de
specializare,se pot distinge doua mari tipuri de sisteme bancare,respective:
• Sisteme bancare putin specializate si care functioneaza dupa mode lul bancii
universal,intalnite in spatial European;
• Sisteme bancare cu institutii strict specializate,asa numitul model American,intalnit si in
Japonia si in Marea Britanie.
Un alt criteriu in functie de care se poate realiza structurarea sistemul ui bancar este cel legat
de structura capitalului bancilor.Din acest punct de vedere se disting:
• Banci cu capital de stat;
• Banci cu capital majoritar de stat;
• Banci cu capital privat;
• Banci cu capital majoritar privat.

7
Sistemul bancar din Ro mania este format din doua subsisteme: subsistemul Banca Nationala
a Romaniei ,cu rol de banca centrala si subsitemnul societatilor bancare -banci comerciale care
functioneaza dupa modelul european.
Din punct de vedere al structurii capitalurilor ,si stemul bancar romanesc a trecut de la un
sistem bazat pe banci cu capitalul de stat sau majoritar de stat la inceputul anilor 1990 la un
sistem bazat indeosebi pe banci cu capital majoritar privat,autohton si strain.Evolutia
componentei sectorului bancar r omanesc ,din punct de vedere al structurii capitalului,deci al
formei de proprietate,este prezentata in tabelul de mai jos,comparative 1998 -2018.
Tabel nr.1 Evolutia structurii sistemului bancar romanesc dupa forma de
proprietate(numar banci ,la sfarsitul perioadei)
Indicator 1998 2018
Institutii de credit,persoane juridice romane ,din care 36
Institutii de credit cu capital integral sau majoritar de stat 7
Institutii de credit cu capital integral privat,din care:
-autohton
-strain
-autohton si strain 23
4
8
11
Institutii cu capital majoritar privat,din care:
-autohton si strain
-autohton(majoritar autohton)
-strain(majoritar strain) 3
2
1
Instituyii cu capital privat si de stat
-strain si de stat
-strain,autohton si de stat 3
1
2
Sucursale ale unor institutii de credit,persoane juridice straine 9

8
Total institutii de credit 45

Se observa o descrestere a numarului de banci din sistemul bancar.In urma
privatizarilor,numarul de institutii de credit cu capital de stat,majoritar sau nu,a scazut si a
crescut in mod semnifiativ numarul bancilor cu capital majoritar privat s train.
Sistemul bancar s -a dezvoltat si a progresat continuu ,de -a lungul timpului.Multe modificari
are sistemului bancar au avut loc pe parcurs,iar altele vor avea loc in continuare,in concordanta
cu noile tehnologii si cerintele clientilor,astfel,u rmatoarele sunt doar cateva dintre trasaturile care
caracterizeaza sistemul bancar :
 Concentrarea activitatii bancare,reflectata prin ponderea detinuta de principalepe banci
din totalul sistemului bancar si prin diminuarea nmarului de banci in totalul aces tuia;
 Gradul ridicat de bancarizare ,vizand un inalt nivel de dezvoltare al sistemului bancar;
 Accelerarea operatiunilor de restructurare bancara,in cadrul acestora fiind incluse
fuziunile si absorbtiile,operatiunile transfrontaliere(cu straintatea),prelua rile pachetului de
control de catre bancile straine si operatiunile incrucisate intre banci si
aisgurari.Restrucurarile bancare au reprezentat pentru banci o modalitate de atingere a
unei dimensiuni optime pentru a ramane competitive ,intensificarea concur entei fiind
unui dintre princiapele efecte.Comportamentul bancilor in noile conditii ale globalizarii si
liberalizarii poate face obiectu unei analize in termini de „‟concurenta strategica”,definind
prin aceasta ansamblul masurilor adoptate pentru prevenir ea intrarii effective a unor
concurenti potentiali,prin impunerea unor costuri nerecuperabile pentru candidati,inca din
momentul intrarii lor pe piata;
 Integrarea activitatii bancare si de asigurari in cadrul aceluasi grup financiar,fenomen larg
raspandit in tarile europene;
 Diversificarea activitatii,ca umare a implicarii pe piata bancare a altor institutii financiare
si non -financiare prin oferirea de servicii pana nu demult exclusiv bancare,ceea ce a
condus la transformare bancilor in „‟magazin financiar universal‟‟ pentru un anumit
sector de piata;
 Deschiderea catre strainatate.

9
CAPITOLUL II. CREDITUL -ABORDARE GENERALĂ
2.1 NOȚIUNEA DE CREDIT

Creditul este o categorie economico -financiară create pentru a servi la rezolvarea unor
probleme economice,sociale sau legate de procesul de schimb.
Printre primele operațiuni cu caracter economic realizate de indivizi care au trecut de la viața
izolată,la forma de viață socială,a fost schimbul în natură ,iar ca și consecință imediată a apărut
creditul care este considerat tot un schimb ,cu particularitatea că in momentele schimbului se
intercalează factorul timp.
În mod obișnuit,în orice tranzacție de schimb fiecare din părți oferă celeilalte un
echivalent.Atunci când una din părți convine s ă primească echivalentul la care are dreptul la o
data viitoare,se spune că este vorba de un schimb pe credit.
Indiferent de modul în care a apărut și a evoluat activitatea economica ,creditul a apărut
înaintea oricărui sistem și instrument de schimb.
Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea in considerare și corelarea acestor
trei abordări,ceea ce ne duce la următoarea formulare.
Creditul reprezintă o categorie economică,ce exprima relații de repartiție a unei părți din PIB
sau din venitul național,prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și
se creează mijloace noi de plată,în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor
obiective ale politicii economice.
În esență ,creditul reprezintă o valoare actuală care se transmite de la un creditor(investitor
sau împrumutător) unui debitor(împrumutat) care se angajează să -l ramburseze,dupa un timp,în
condițiile specificate în contractul de credit și prin cardul căruia d ebitoru l promite plata dobânzii.
Deși relațiile de credit au existat și în economiile premonetare,prin schimbul de bunuri actuale
contra unor bunuri viitoare cu scopul de a asigura consumul actual și de a susține o afacere
prezentă,în economia actuala cred itul ia forma unei relații bănești intre creditor și debitor.
Creditul reprezentând un mijloc de corelare a posibiliăților de finanțare existente în societate
cu nevoile producției și ale consumului.
Apariția legăturii dintre creditor si debitior este susținuta de existența concomitenta a unor
agenți economici care dispun de resurse bănesti temporar disponibile și a altora care au nevoie de
aceste resurse.Astfel,apare o piață a crediului în cadrul căreia oferta și cererea de credit se
confruntă.

10
Creditul, fiind o categorie de natură economico -financiară a format obiectul unor ample
cercetări în literatura de specialitate. Analizând unele definiții cu privire la credit, vom constata o
diversitate de opinii, diferența dintre ele fiind determinat ă de punctul de vedere din care este
privit creditul.
Astfel, prof. W. Sombrat, oferă o definiție expresivă, când spune: “creditul este puterea de
cumpărare, fără a deține numerar”. Într -o manieră asemănătoare, prof. C. Gide definește creditul
ca fiin d “schimbul unei bogății prezente, contra unei bogății viitoare”. Prof. F. Leitner definește
creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un drept de a dispune în
mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziția lui, de un alt individ, în cadrul
termenului pentru care a fost acordat”. La rândul său prof. V. Slăvescu arată că “este vorba de o
operațiune de credit sau ne găsim în fața unui fapt economic, numit credit, ori de câte ori este
vorba de cedarea unei sume de ba ni, efectuată într -un moment dat, din partea unui subiect
economic, cu obligația pentru acesta din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma
primită, plus o sumă de bani care se chemă interes sau dobândă”. Adept al definițiilor succinte,
prof. A. Page definește creditul ca fiind “schimbul unei valori monetare prezente contra unei
valori monetare viitoare” .
Potrivit unei alte opinii “creditul constă în acte si operațiuni de concentrare a disponibilităților
bănești din economia națională ș i de repartizare si utilizare a acestor disponibilități pentru
satisfacerea trebuințelor bănești temporare ale unităților economice si ale cetățenilor”.
Creditul nu este un împrumut în forma sa pură. Obiect al împrumutului îl formează
întotdeauna un bun, care va fi restituit în forma sau în substanța sa . De pildă, o persoană
împrumută alteia o carte, urmând ca la restituire să primească același exemplar sau un altul dar
cu același titlu. Creditul, însă, este un împrumut în monedă. După cum se știe, m oneda este o
marfă, dar nu orice fel de marfă, o marfă cu calități deosebite – aceea de marfă a mărfurilor, cu
rol de echivalent general.
Cu alte cuvinte, a acorda cuiva un credit, înseamnă a -i pune la dispoziție o sumă de bani, cu
condiția de a o ra mbursa în viitor, la o anumită dată.
Un element esențial al creditului îl reprezintă schimbul în timp, adică separarea printr -un
interval de timp a momentului cedării unei sume de bani de cel al rambursării acesteia.
Pentru timpul care va trece î ntre primirea sumei de bani și rambursarea sa, beneficiarul
operațiunii va plăti o dobândă. Prin urmare, schimb separat de timp, folosirea banilor, plata unei
dobânzi – sunt elemente constitutive ale oricărei operațiuni de credit .

11
2.2. FUNCȚIILE SI ROL UL CREDITULUI

Prin natura lui ,creditul îndeplinește in relațiile social -economice o serie de funcții și anume:
 Funcția distributivă,care constă în mobilizarea resurselor bănești disponibile la un
moment dat în economie și redistribuirea lr prin acordarea de împrumuturi spre
anumite ramuri și sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de finanțare.
Disponibilitățile bănesti reprezintă surplusurile de capital aflate temporar în
circulație sub formă inactivă în conturile bancare ale societăților
comerc iale,economiile populației depuse la casele de economii ori la băncile
comerciale.Oferind agenților astfel de disponibilități ,creditul sporește puterea de
acțiune produtivă a capitalului,punând astfel în mișcare forțele economice și
contribuind la creșter ea avuției reale a societății. Tot prin funcția distributivă,
creditul participă la concentrarea capitalului și dirijarea acestuia spre acțiuni de
mare anvergură, profitabile întregii societăți.
 Funcția de transformare a economiilor în investiții, prin car e se concretizează una
din legile obiective ale economiei de piață, și anume realizarea echilibrului
macroeconomic conform ecuației E = I, în care E reprezintă economiile iar I
investițiile.Orice individ poate economisi o anumită sumă de ban, în funcție de
venitul și comportamentul său economic. Creditul este cel care pune la dispoziția
întreprinzătorului capitalul necesar, asigurând transformarea economiilor, altfel
inactive în investiții. Sub acest aspect, creditul este un important factor al creșterii
economice,oferind posibilitatea accesului la credite al oricărui individ care
garantează rambursarea sumelor primate.Creditul contribuie ,de asemenea și la
înmulțirea firmelor de mici dimensiuni, ceea ce favorizează concurența, cu
efectele sale pozitive asup ra echilibrului economic.
 Funcția de asigurare a stabilității prețurilor, se realizează prin reglementarea
dimensiunilor cererii și ofertei de mărfuri și servicii, creditându -se consumul, pe
de o parte și stocurile, pe de altă parte. Astfel, dacă anumite m ărfuri a căror
producere au, un caracter sezonier ,ar fi aduse toate pe piață în momentul
realizării lor, oferta ar deveni disproporționat de mare în raport cu cererea și am
asista la o cădere catastrofală a prețurilor, care va fi de o urcare exagerată a
prețurilor. Pentru prevenirea unor asemenea situații care ar perturba echilibrul
economic se folosește un instrument al creditului, și anume warantul, care oferă
pentru proprietarii mărfurilor posibilitatea depozitării lor și obținerii cu
anticipație, într -o proporție mai mare sau mai mică, a contravalorii acestora.
 Funcția de emisiune monetară. Consolidarea ideii de credit bazat pe incredere
intre participanții la actul economic a determinat crearea monedei fiduciare (cu
valoare fictive intemeiată pe incre dere) la biletele la banca și apariția diverselor

12
instrumente si tehnici de plata ca viramentul cecul, compensația, trata, cambia
etc., prin care s -a realizat o importantă reducere a cheltuielilor cu circulația
monetară, asigurând o cresștere a volumului si valorii tranzacțiilor economice.

Prin finanțarea consumului și a producției ,precum și prin crearea unor instrument și tehnici
deosebit de flexibile,creditul a devenit o prezență importantă în viața social -economică în toate
țările civilizate.De asemenea,prezența sistemului de credit și a formelor sale ,oferă numeroase
facilități,inclusive protecția participanților la actul economic.
Creditul are un rol important și în promovarea relațiilor economice international,asigurând o
desfășurare rapi dă și în siguranță a operațiunilor de export -import.
Pe cât de avantajos este creditul,pe atât de periculos devine atunci când nu este utilizat în
conformitate cu principiile sale și cu cerințele echilibrului economico -financiar.Cel mai mare
pericol î l reprezinta folosirea abuzivă,debitorul va fi tentat să foloseasca sumele provenite din
împrumutul solicitat ca pe propria avere,iar creditorul va fi în imposibilitatea de a -și recupera
suma împrumutată.
Supracreditarea consituie un alt pericol,care duce la mari dezechilibre economie,financiare și
monetare,generând,în momentul în are ia proporții,inflația.Utilizarea creditului pentru finanțarea
unor activități economice fundamentate insufficient poate duce,de asemenea,la un dezechilibru
structural în economia națională.
Nu trebuie omise problemele rezultate din utilizarea creditului,în special pentru instituțiile
bancare ,care ,pot provoca prăbușirea în lanț a sistemului bancar,ce poate avea consecințe
dezastruoase pe plan economic,politic și soci al.

2.3.CLASIFICAREA CREDITULUI

Cu privire la formele creditului,în literatura de specialitate,au fost exprimate diferite
opinii.Astfel,unii autori susțin exitența a doua forme de exprimare a creditului:creditul public si
creditul bancar.
După altă opinie, formele creditului sunt creditul bancar,creditul cooperatist și creditul
public.Alte opinii spun că există următoarele forme: credit de producție,de consumație,privat și
public.
Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul in econ omie a impus utilizarea mai
multor criterii semnficative de clasificare,în funcție de care se disting urmatoarele:

13
1.După natura economică și participanții la relația de creditare,se remarcă:
 Creditul comercial;
 Creditul bancar;
 Creditul de consum;
 Creditul obligatar;
 Creditul ipotecar.
2.După calitat ea debitorului ,se delimitează:
 Creditul acordat persoanelor fizice;
 Creditul acordat persoanelor juridice.
3.După calitatea debitorului și a creditorului, se disting :
 Creditul privat;
 Creditul public.
4.După scopul acordării creditului:
 Credite de producție;
 Credite de circulație;
 Credite de consum.
5.După natura garanțiilor:
 Credite personale;
 Credite reale.
6.După modul de stingere al obligațiilor de plată:
 Credite amortizabile;
 Credite neamortizabile .
7.După termenul de rambursare a creditului:
 Credite pe termen scurt;
 Credite pe termen mijlociu;
 Credite pe termen lung.

14
CAPITOLUL III. ACTIVITATEA DE CREDITARE REALIZATĂ DE
BĂNCILE COMERCIALE

3.1. NOTIUNEA DE CREDITARE SI TRASATURILE ACTIVITATII DE CREDITARE

Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care o institutie de credit pune la dispozitia
clientilor fondurile solicitate sau isi ia un angajament prin semnatura,de natura avalului,cautiunii
sau garantiei ,in favoarea acestora.
Creditul reprezinta ,deci,orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului
la rambursarea sumei platite,precum si la plata unor dobanzi sau a altor cheltuieli legate de
aceasta suma,precum si orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de
achitizonare a unui titlu care incorporeza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani.
Activitatea de creditare desfasurata de insitutiile de credit din tara noastra respecta prevederile
legislatiei privind activitatea bancara,a normelor si regulamentelor proprii,a normelor a
instructiunilor si regulamentelor emise de BNR in calitatea sa de banca centrala cu atributii de
reglementare in domeniile monetar,de credit,valutar,de plati si supraveghere bancara.
Operatiun ile de creditare effectuate de institutiile de credit au la baza principiul prudentei
bancare,ca si principiu fundamental de politica bancara ce caracterizeaza intreaga activitate.
In procesul de acordare a creditelor,bancile comerciale vor urmari ca solicitantii sa prezinte
credibiliate si,toate operatiunile de creditare vor trebui consemnate in documente contractuale ce
vor reflecta cu claritate toti termenii si toate conditiile operatiunilor de creditare.
Activitatea de creditare trebuie sa aib a la baza analiza viabilitatii si realismului afacerilor in
vedea indentificarii si evaluarii capactitarii de plata a solicitantilor ,respectiv capacitatea de a
genera venituri si lichiditati,ca principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dob anzii.
Indiferent de suma sau de perioada de rambursare,creditele ,se acorda pentru destinatia
stabilita prin contracte,destinatia precisa fiind obligatorie.
Bancile percep dobanzi si comisioane pentru creditele acordate ,ale caror niveluri se stalibesc
de fiecare banca.In cazul nerambursarii la scadenta a creditelor si/sau neachitarii dobanzilor
datorate ,bancile percep si penalitati stabilite conform legii.
Creditele se acorda,in toate cazurile,pe baza de garantii ,volumul minim al garant iilor
constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutantului catre banca,formata din credite
si dobanzi.

15
Rambursarea la termen a creditului,este un principiu care asigura reluarea permanenta a
procesului de creditare si care se realizeaza pri n determinarea reala a capacitatii beneficiaului de
credit de a realiza venituri,prin alegerea si convenirea garantiilor asiguratorii precum si prin
supravegherea permanenta a modului de utilizare a creditului.
În vederea administrării riscului și aco peririi eventualelor pierderi din credite și dobânzi
,băncile comerciale își constituie rezerva generală pentru riscul de credit și provizioane specifice
de risc pentru credite și dobânzi.

3.2. CLASIFICAREA CREDITELOR BANCARE

În funcție de tipul de debitorului care contracteaza credite bancare,acestea se clasifica astfel :
• Credite pentru persoane juridice
• Credite pentru persoane fizice
In general ,creditele se acorda la solicitarea persoanelor juridice(au calitatea de agenți
economici) care trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite conditii :
-să posede un capital social vărsat ,potrivit actului constitutiv
-sunt constituite potrivit legii
-desfășoară activități legale și eficiente
-îndeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate
-din analiza fluxului de activități rezultă că există posibilități reale de rambursare la scadență a
ratelor din credit si plata dobânzilor aferente
-valoarea garanțiilor materiale acceptate este mai mare sau cel puțin la nivelul creditelor
solicitate sau a d obânzilor aferente,calculate pe întreaga perioadă de creditare
-au deschise conturi la banca la care solicită creditul
-prezintă situația angajamentelor din conturile deschise la alte societăți bancare și a garanțiilor
aferente
-accepta clauzele contractul ui de creditare.
Persoanele fizice pot beneficia de asemenea de credite,dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiții :

16
-realizeaza venituri certe si cu un character permanent,pe intreaga perioada de creditare;
-constituie si utilizeaza surse p roprii de finantare;
-garantează rambursarea creditelor solicitate cu veniturile pe care le realizează,precum și cu
garanții reale
-nu înregistreaza debite și alte obligații neachitate la scadență către bancă și terți la data
solicitării împrumutului.

3.4 ANALIZA CREDITELOR OFERITE PERSOANELOR FIZICE

Băncile au un rol important în economie asigurând intermedierea financiară, prin atragerea de
depozite și plasarea de credite. Prin intermediul creditelor, băncile ajută la finanțarea nevoilor
persoanelor fizice.
Situatia financiara a populatiei s -a imbunatatit in anul 2016 de la data raportului anul anterior
,insa accelerarea creditarii in conditiile in care ratele de dobanda sunt la minine istorice reclama
o deosebita atentie din perspect iva stabilitatii financiare.Gradul de indatoarare a populatiei
raportat la nivelul venitului disponibil sau la averea neta s -a diminuat in conditiile in care nivelul
datoriei s -a mentinut relativ constant,reflectand imbunatatirea conditiilor economice si e volutia
descendenta a ratelor de dobanda.
Datoria populatiei a crescut de la data raportului anterior(la 122,8 miliarde lei in luna
decembrie 2015).Stocul creditului acordat populatiei din bilantul bancilor (Tabelul 2)s -a majorat
atat datorita acceler arii finantarilor acordate populatiei cat si datorita deciziei unor banci de
readucere in portofoliu a creditelor performante cesionate anterior (in anul 2015,volumul
creditelor rascumparate a fost de 2,8 miliarde lei,din care 1,5 miliarde lei in al doil ea semestru al
anului 2015).Vanzarea de catre banci de credite neperformante ,majoritar credite de consum(
86% in decembrie 2015) a contribuit la continuarea tendintei descendete a acestor credite in
structura indatorarii populatiei.Pentru perioada urmato are ,este posibil ca activitatea de creditare
a populatiei sa scada in intensitate .
Debitori(mii) Credite(mii) Sold
credit(mil.lei)

17
Credite totale, din care:
 credite sub 20 000 lei

 credite peste 20 000 lei 3 478
2989
762 4 969
4133
836 102 123
14 226
87 897
Credite ipotecare si pentru alte investitii
imobiliare ,din care:
 credite sub 20 000 lei
 credite peste 20 000 lei 336
15
322 344
15
329 52 003
110
51 893
Credite de consum ,din care:
 credite sub 20 000 lei

 cred ite peste 20 000 lei
3 284
2 980
477 4 629
4 118
510
50 120
14 115
36 005
Tabelul 2. Creditele acordate persoanelor fizice la decembrie 2015
Accelerarea creditarii sectorului populatiei a fost influentat de o serie de factori :
-cresterea consumului,circa 90% din debitorii care au solicitat un credit in anul 2015 au optat
pentru un credit de consum;
-imbunatatirea accesului pe piata imobiliara,ca urmare a reducerii costului creditului ipotecar;
-refinantarea creditelor atat ca urmare a reducerii ratei dobanzii ,cat si a conversiei creditelor
din CHF(francul elvetian) in lei sau in euro(creditele refinantate au totalizat 5,6 miliarde lei in
anul 2015,dintre care 3 miliarde au reprezentat credite in lei).
Numar
debitori(mii) Numar
credite(mii) Valoare
credit(mil.lei)
Credit nou -acordat populatiei ,din care:
 credite peste 20 000 lei

 credite sub 20 000 lei 930
346
584 1 162
405
757 27 021
23 705
3 316

18
Credit nou -acordat –refinantari si
restructurari
Credit nou -acordat -alte credite* 105
825 112
1 050 6 214
20 807
Tabelul 3.Credite nou -acordate populatiei 2015
Creditarea in lei s -a majorat semnificativ ca urmare a scaderii ratelor de dobanda pe piata
monetara. Calitatea activelor bancare a continuat să se îmbunătățească în prima parte a anului
2016.
Stocul creditului acordat sectorului populatiei s -a restrains in cursul primelor 9 luni ale anului
2016.Creditarea in valuta a cunoscut o reducere semnificatie (cu 11,5 fata de decembrie
2015).Scaderea substantial a soldului creditului in valuta ,a condus l a consoliderea ponderii
majoritare a creditelor in lei in totalul creditelor acordate sectorului populatiei(56,2% in
septembrie 2016).

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITAREA
PERSOANELOR FIZICE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

4.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE BANCARE

Banca Comerciala Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup
financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate &
investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața
leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuințe.
BCR este banca numărul 1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la
dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM – aproape 2.100 de bancomate și POS – 13.500
de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet
banking, Mobile Banking, Phone banking și E -commerce ,numărul 1 după valoare a activelor
(peste 15 mld EUR), după numărul de clienți și pe segmentele de economisire și creditare.
BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienților
și după numărul celor pentru care BCR este principala i nstituție cu care fac banking.

19
Aceasta oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de
22 de centre de afaceri si 23 de birouri mobile dedicate companiilor și 509 de unități retail
localizate în majoritatea orașel or din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori.
De-a lungul timpului au existat numeroase întamplări ce au făcut BCR să fie brand -ul valoros
ce este astăzi în domeniul financiar din România .
În anul 1990,se consituie Banca Comercială Română p rin preluarea activităților comerciale
ale Băncii Naționale a României,urmând în anul 1998 ,deschiderea unei filiale la Chișinău,în
Republica Moldova.
BCR Leasing se lansează pe piața românească în anul 2001 ,urmând în 2003,privatizarea
BCR,prin prin v ânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC.
În anul 2006 , Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale
Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825%* din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD
și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro,iar în 2007 BCR Administrare Fond de Pensii intră
pe piața românească2008 – Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către
Vienna Insurance Group.
Intră pe piața românească în anul 2008 BCR Banca pentru Locuințe,iar în anul 2009 – BCR
adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu – Medium Term Notes (MTN) –
in valoare totala de 3 miliarde EUR.
BCR a marcat, de -a lungul timpului, mai multe premiere pe piața bancară românească, printre
care:
• 1994 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal
EUROPAY
• 1995 – BCR emite primele carduri de debit din România sub siglă internațională.prima
tranzacție la un ATM în România
• 2000 – BCR lansează primul credit de trezorerie pentr u persoane fiziceBCR este prima
bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de valoare pe piața secundară.
• 2002 – BCR lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară românească
• 2003 – BCR este prima bancă românească furnizoare de credit e ipotecare clienților retail
și corporate.
• 2005 – BCR permite utilizarea, în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu CHIP
(smart -card).

20
• 2006 – Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR,
programul de practică – STUDENT
• BCR – care permite studenților efectuarea practicii în cadrul a șapte sucursale BCR din
BucureștiBCR este prima instituție bancară din România care a lansat o rețea de birouri
specializate la nivel național – „EU Office BCR” – dedicate exclusiv fondurilor e uropene .

4.2 TIPURI DE CREDITE ACORDATE DE BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

În acest capitol vom prezenta tipurile de credit oferite de Banca Comercială Română și modul
în care acestea sunt acordate .
Înainte de a solicita orice fel de facilitate de creditare ,primul pas recomandat este o analiză
serioasă a nevoii de a contracta acel produs.
Înainte de a solicita sau utiliza o facilitate de creditare, trebuie sa ne răspundem la următoarea
întrebar e: Este această achiziție (casă, mașină, articol vestimentar etc.) absolut necesară acum? În
plus este foarte important să analizăm cu sinceritate certitudinea veniturilor actuale și cât de
sigure sunt acestea în anii următori,pentru a fi sigur de capacita tea de a plăti ratele aferente unui
credit,prin prisma veniturilor castigate lunar,pentru a nu ne afla in incapacitatea de a plati ratele
lunare.
În funcție de destinația lor,Banca Comercială Română,pune la dispoziția
solicitanților(persoane fizice) o varietate de credite :
1.Credite pentru persoane fizice :
• Descoperitul de cont;
• Împrumutul pentru nevoie personale.
2.Credite pentru casă:
• Casa mea;
• Prima casă;
• BCR Banca pentru Locuințe.
3.Credite auto:
• Leasing pentru mașina ta.

21

Dupa aflarea tipurilor de credite pe care Banca Comercială Română le pune la dispoziția
persoanelor fizice ,urmează întrebarea cea mai frecventă la solicitarea unui credit ,și anume “Ce
suma aș putea împrumuta?”În momentul prezentării la bancă,suma maximă pe ca re o poți achita
lunar va fi determinată de reprezentantul bancar,pe baza informațiilor și documentelor pe care le
furnizezi,a consultării Biroului de Credit,în baza acordului și a normelor de creditare proprii,cu
respectarea legislației în vigoare.
Pentru a decide care produs este cel mai avantajos pentru tine,este important sa fii bine
informat și este indicată compararea DAE( Dobânzii Anuale Efective).
DAE reprezintă costul total al creditului calculat sub forma unui procent anual în care sunt
incluse atât dobânda ,cât si comisioanele aferente acestuia(respectiv,comisionul de analiză și
comisionul de administrare credit).Pentru a corela corect DAE în compararea creditelor,este
foarte important ca acest indicator sa fie calculat pentru aceeași su mă împrumută și pentru
același termen și modalitate de rambursare la nielul tuturor ofertelor comparate.
Există un calculator DAE pus la dispoziție de pagini de internet independete de comparație
sau pe paginile de internet a băncii,în care introduci pentru fiecare produs toate costurile
identificate și determini valoarea DAE aferentă sumei și perioadei de finanțare dorite.
Tipurile de costuri incluse în DAE pe care un finanțator le poate percepe, conform legislației
în vigoare:
● dobânda (fixă s au variabilă);
● comision de analiză dosar;
● comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent.
În situația în care banca nu cunoaște anumite costuri care sunt percepute de către terți, acestea
nu intră în calculul DAE, însă și acestea trebuie avute în vedere (costurile legate de asigurări sau
garanții):
● costuri pentru evaluarea/verificarea rapoartelor de evaluare a bunurilor imobile/mobile admise
în garanție;
● primele de asigurare aferente polițelor de asigurare;
● costuri le notariale etc.

22
Structura acestei lucrări este astfel construită încȃt să răspundă obiectivelor propuse prin
folosirea metodelor specifice cercetării. Astfel, pe parcursul lucrării, metodologia cercetării
utilizează ca tehnică, instrumente de cercetare:
– comparația în ceea ce privește politica de creditare adoptată
– deducția – metodă de cercetare de la general la partic ular, de la teorie la practică, de la nivel
macroeconomic la nivel microeconomic: politica de creditare prevede și expunerea pe care o
bancă o înregistrează pe d iverse ramuri de activitate. De asemenea, studiul de caz se bazează pe
folos irea acestei metode mai ales în analiza cantitativă și calitativă.
Contribuția proprie constă în prezentarea:
 unor abordări diverse în ceea ce privește creditul și instituțiile financiar – bancare,
pornind de la modul cum acestea au fost atestate în trecut până în zilele noastre când
putemdiscuta despre forme noi ale creditului.
 unor aspecte mai puțin cunoscute, sau observate până în prezen t, însă importan te, cum ar
fi :
-relația de creditare care se stabilește între debitor și creditor ;
– creditul reprezintă principala fo rmă de completare a necesarului de finanțare persoanelor fizice;
– procedurile de creditare ale băncilor comerciale destinate persoanelor fizice , care trebuie să
însumeze un ansamblu de reguli.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma cercetării realizate,consider ca p olitica de creditare tind să țin ă din ce în ce mai mult
cont de categor ia de clienți la care se referă.P lecȃndu -se de la segme ntarea clienților, o condiț ie
necesară pentru maximizarea profiturilor, este ca băncile să practice abordări dife rențiate și să
ofere pachete de servicii și produse dedicat e fiecărui segment identificat.
Procesul de creditare a devenit un feno men extrem de complex în zilele noastre atȃt datorită
factorilor, resurselor implicate, cȃt ș i datorită efectelor extrem de importante pe care le
generează.
Creditul trebuie să devină, din nou, unul dintre cele mai importante produse bancare în
condiț iile în care dobȃnzile la depozite au ajuns la minime istorice. Băncile trebuie sa stimuleze
creditarea și să acorde mai multe credite în condiții de siguranță.

23
Pornind de la formele creditării, putem afirma că există multe posibilități de clasificar e a
creditelor bancare. În urma cercetărilor întreprinse în activ itatea de creditare, consider că, cele
mai importante criterii și forme de clasificare a creditelor sunt grupate în funcție de:
– maturitate: perioada de timp pe care se acordă;
– nivelul de standardizare: respectarea parametrilor creditorului;
– modul de rambursare: plata ratelor și a dobânzilor;
– modul lor de disbursare: plăți diverse, ridicări nu merar, eliberări de scrisori de garanție;
– modul de garantare: ipoteci, gajuri, cesiuni etc.

BIBLIOGRAFIE

Beju D., (2004) Mecanisme Monetare și Instituții Bancare, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj – Napoca
Nicolae Dardac,Teodora Barbu (2005) Monedă,Bănci și Politici monetare ,Editura Didactică și
Pedagogică,R.A. București
Leonardo Badea,Adela Socol,Violeta Drăgoi,Imola Drigă (2010) Managementul Riscului
Bancar ,Editura Economică
Cristi Spulbăr (2008) Management Bancar editia a doua ,Editura Sitech,Craiova
Stoica M., (2003), Management Bancar, editura Economică, București
Stancu I., (2007), Finanțe, editura Economică, București
Trenca I., (2002), Metode și tehnici bancare – principii, reglementări, experiențe , Editura Casa
Cărții de Știință, Cluj Napoca;