1. Prezentare generală a județului ………………………….. ………………………….. …….. 3 2. Indicatori sintetici ai… [618727]

MONOGRAFIA
JUDEȚULUI BIHOR

2

Cuprins

1. Prezentare generală a județului ………………………….. ………………………….. …….. 3
2. Indicatori sintetici ai activității economice ………………………….. ……………….. 10
3. Agenți economici ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
4. Industrie și construcții ………………………….. ………………………….. ………………. 16
5. Agricultura și silvicultura ………………………….. ………………………….. ………….. 18
6. Transporturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
7. Comerț ex terior ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
8. Forța de muncă și veniturile salariale ………………………….. ………………………. 30
9. Activitatea bancară ………………………….. ………………………….. …………………… 32
10. In vestiții străine ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40

3
1. Prezentare generală a județului
1.1. Situare geografică
Județul Bihor este a șezat î n partea nord -vestic ă a Româ niei, pe cursurile râurilor Crișul Repede și
Crișul Negru, mărginit la est de Mun ții Apuseni, iar la vest de C âmpia Tisei , având ca vecini: la
nord județul Satu Mare ; la est județele Sălaj , Cluj, Alba ; la sud județul Arad; la vest Ungaria .
1.2. Suprafața
Județul Bihor are o suprafață de 7 544 km2.
1.3. Clima
Clima continental -moderată se află sub influența maselor de aer vestice, mai umede și mai
răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° C și 10,5°C, iar cantitățile de precipitații
cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 și 1200 mm .
1.4. Form e de relief
Având o întindere de 7 535 km2, județul Bihor ocupă 3 la sută din suprafața țării, beneficiind de
toate formele de relief, dispuse în trepte de la est la vest: Munții Șes sau Plopiș , Munții Pădurea
Craiului, Munții Vlădeasa, Munții Bihorului, Munții Codru -Moma – în ordinea succesiunii lor de
la nord sp re sud; dealuri : Dealurile Crișene, ca o subdiviziune a Dealurilor de Vest ; câmpii:
Câmpiile Ierului și Nirului la nord și Câmpia Crișurilor la sud .
1.5. Resurse naturale
Bogățiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit ( la Popești, Borumlaca,
Vărzari, Suplacu de Barcău, Oșorhei), bauxită (Munții Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase
(Derna, Tătăruș), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Șuncuiuș), marmură
(Băița, Chișcău), bentonită (Vadu Crișului), precum și prin izvoare cu ape geotermale (lângă
Oradea – Băile Felix și Băile 1 Mai, Mad ăras, Rabagani ș i Tama șeu) și ape minerale (Tinca ș i
Stâna de Vale). Resursele solului sunt form ate din suprafețe întinse ocupate de păduri (cer, gorun,
gârniță, fag, brad, molid), pășuni și fânețe naturale.
1.6. Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică , formată d in râurile Crișul Repede, Crișul Negru, Barcău și afluenții lor,
prezintă mari va riații de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor. Râurile aparțin bazi nului
hidrografic al Crișurilor – Barcău (68 km pe teritoriul județului), Crișul Repede (101 km pe
teritoriul județului), Crișul Negru (136 km pe teritoriul județului), Ieru, respectiv afluenții
acesto ra.

4
Din a doua jumătate a secolului al XIX -lea a început amenajarea rețelei hidrografice, pentru a
limita amploarea inundațiilor și pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, prin crearea
a numeroase canale printre care și Canalul Colector ce leagă Crișul Repede de Crișul Negru.
Lacurile naturale sunt puține, cele mai importante fiind : Lacul Șerpilor și Lacul cu Stuf de lângă
Salonta. Dintre lacurile antropice se remarcă : cele de baraj (Lacu l Leșu, de pe valea Iadei, cel
mai însemnat) și heleșteele din zona de câmpie. Cele mai mari heleștee sunt cele amenajate în
scop piscicol: Cefa (598 ha), Tămașda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha).
1.7. Populația (număr, densitate, structura etnic ă, grad de urbanizare)
Populația județului Bihor a înregistrat o tendinț ă crescătoare până în anul 1990, d upă care s-a
redus progresiv. D acă în anu l 1930 județul Bihor număra 527 216 locuitori, în 1977 a ajuns la
633 094 locuitori, iar în anul 1992 la 638 863 locuitori, ulterior populația a scăzut continuu,
ajungând la 600 246 locuitori în anul 2002, număr care s-a diminuat în anii următori; la 1 iulie
2011 populația județului era de 592 242.
Din totalul de 592 242 de locuitori, 48,55 la sută reprezintă populația de sex masculin, iar 51,45
la sută, populația de sex feminin.
La 1 iulie 2011 , populația urbană era de 296 644 locuitori (50,09 la sută ), iar cea rural ă 295 598
locuitori (4 9,91 la sută ). În cadrul populației urbane ponderea cea mai mare o are populația
municipiului Oradea , care este și reședinț ă de județ , în număr de 204 358 locuitori ( 68,89 la sută ),
urmat de Salonta cu 18 146 locuitori , Marghita cu 16 919 locuitori , Secuieni cu 11 786 locuitori
și Beiu ș cu 11 096 locuitori.
Structura etnică (provizorie) în anul 201 1 se prezintă astfel: 68,7 la sută româ ni (377 445 persoane),
26,3 la sută maghiari ( 144 736 persoane), 3,3 la sută rromi (18 149 persoane), 1, 1 la sută slovaci
(5 780 persoan e), 0,6 la sută alte etnii .
68,7
26,33,31,1 0,6
români
maghiari
rromi
slovaci
alte etniiGrafic 1.3. Structura etnică
Sursa: INSprocente

5
1.8. Număr de localități (municipii, orașe, comune)
Județul Bihor cuprinde : 4 municipii , 6 ora șe și 91 de comune . Principalele localit ăți ale judetului
Bihor sunt: municipi ul Oradea (care este și reședint ă de județ), municipiile Salonta , Beiuș și
Marghita, orașele Aleșd, Nucet, Secuieni, Ștei, Valea lui Mihai și Vașcău.
1.9. Scurte prezentări ale reședinței de județ și ale principalelor orașe
Municipiul Orade a este situat în vestul României, pe râul Crișul Repede , în imediata apropiere
a graniței cu Ungaria. Totodată Oradea este și cel mai important ora ș din regiunea istorică
Crișana. Apariția omului pe teritoriul Orad ei dateaz ă încă de la sfâr șitul paleoliticului mijlociu
(50 000-35 000 î.Hr.).
Dezvoltarea localit ății a fost influențată , în mare m ăsură, de construirea unei m ănăstiri pe
teritoriul Oradei și a unei cet ăți în jurul acesteia. Regele Ladislau întemeiaz ă aici și o episcopie,
iar la aproximativ un secol de la mo artea sa este înmormântat în mănă stirea ridicat ă din porunca
sa.
Oradea a fost atestat ă documentar în anul 1113, fapt atestat într-o diplom ă a abatiei benedictine
din Zobor. Atacurile repetate ale prin țului morav Svatopluk, în calitatea sa de aliat al împ ăratului
german Henric al IV -lea, asupra unui num ăr însemnat din a șezările de pe Valea Vahului și a
Nitrei (din Slovacia de a stăzi) au reprezentat contextul în care s -a utilizat pentru prima dat ă
toponimul Oradea – denumit ă Varadinum.
De-a lungul timpului , Oradea a trecut prin numeroase evenimente importante, fie c ă este vorba
de marea invazie mongol ă între anii 1241 -1242 , când o parte din armata de invadatori s -a
îndreptat spre cetatea de la Oradea pe care o va supune unui asediu, iar ulterior cuceri și o va
arde, sau de rapida incursiune otoma nă asupra ora șului din 7 februarie 1474 , când o știle lui Ali
Oglu Malcovici au a tacat Oradea , profitând de absen ța lui Matei Corvin din țară. Nici începutul
secolului al XVI -lea nu a fost mai pu țin tumultuos, Oradea fiind marcat ă de bătă lia de la Mohacs
din 1526 , în urma c ăreia trupele turcesti au reu șit să obțină o victorie zdrobitoa re asupra o știlor
aparținând regatului maghiar (însu și regele Ludovic al II -lea va c ădea pe câmpul de lupt ă).
Un moment esen țial în evolu ția urbei l-a reprezentat constituirea voievodatului Transilvaniei în
principat independent. Pus ă în situa ția de a alege fie ralierea la Ungaria habsburgic ă a lui
Ferdinand sau la noul principat, Oradea î și declar ă inițial ata șamentul faț ă de habsburgi, pentru
ca în cele din urm ă, dup ă mai multe tergivers ări, să decid ă în 1544 alipirea la Transilvania.
La jum ătatea sec olului al XIX -lea are loc și unificarea celor 4 orășele din jurul cet ății (Oradea –
Olosig, Oradea -Orașul Nou, Oradea -Subcetate și Oradea -Velenta) sub o singur ă administra ție.
Din cauza presiunilor diploma tice la adresa României în vara anului 1940, partea de nord a
Transilvaniei (inclusiv Oradea) a fost cedat ă Ungariei. Patru ani mai târziu, îns ă, evenimentele
din cursul verii anului 1944 au creat României condi ții favorabile întoarcerii armelor împotriva
Germaniei și eliber ării nordului Transilvaniei. Astfel, la 11 martie 1944 în întreaga Transilvanie

6
de nord -vest s -a instaurat administra ția militar ă sovietic ă, iar la 9 martie 1945, dup ă instaurarea
guvernului P.Groza, a fost restabilit ă administra ția român ă. Orașul cunoaște o dezv oltare rapidă,
după an ul 1945, în apropiere aflându -se și renumitele Sta țiuni Felix și 1 Mai, recunoscute atat în
țară, cât și î n străinătate pentru apele lor termale.
Municipiul Aleșd se situează în depresiunea Vad -Borod, pe Crișul Repede , la o altitudine medie
de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord -est și la poalele Munților Pădurea Craiului , la sud
de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km.
Trecutul istoric este strâns legat de cetatea Piatra Șoimului, situată pe o stâncă la mică distanță de
oraș. Cetate a a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost atestată
documentar în anul 1306 .
Prima atestare documentară a Aleșdului o regăsim în jurul anilor 1291 -1294 , când apare într -un
registru de dijme episcopale sub numele de Villa Elus d. El a fost înființat prin colonizare de către
stăpânii cetății, pe domeniul acesteia. În anul 1332 este consemnată cu numele Sacerdos de Villa
Elesd , iar în 1622 cu toponimul Elesd .
Municipiul Beiu ș (în maghiară Belényes ) este situat în estul județului Bihor, în depresiunea cu
acela și nume, la poalele Munților Apuseni. Orașul se află la 20 km de Ștei și la 62 km de Oradea .
Prim a men țiune a localită ții datează d in anul 1096 (conform a utorului „Școalele din Bei uș”), iar
ca ora ș a existat î nainte de 1241 , dovadă fiind că la 1241 se vorbe ște de un district al Beiu șului
complet pustiit de tătari în timpul invaziilor d in 1241 -1246 . În documentele din perioada 1291 –
1442 localitatea apare cu toponimele Benenus , Benens , Belenus , Voyuoda de Bivinis sau
Belenyes . Până la începutul secolului al XX -lea s-a folosit mai mult denumirea de Binș (și continuă
să fie numit a stfel în graiul regiunii). Documentele atestă că în secolul al XVIII -lea în ora șul Beiu ș
și împrejurimi înfloresc agricultura, me șteșugurile, comer țul, astfel că spre sfâr șitul secolului și
începutul noului secol Districtul Beiu ș cuprindea un târg – Beiușul și 72 de sate.
La sfâr șitul secolului al XVIII -lea a fost ridicată biserica română unită cu hramul Sf. Dumitru,
sfințită în anul 1800 de episcopul Ignațiu Darabant .
Ceea ce a impulsionat în mod deosebit dezvoltarea ora șului și ridicarea sa culturală a fost
înfiin țarea în anul 1828 de către episcopul Samuil Vulcan a unui gimnaziu român unit (greco –
catolic), devenit în 1988 Colegiul Național „Samuil Vulcan”. Înfiin țarea gimnaziului de la Beiu ș
a constituit un eveniment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania , deoarece a
format intelectuali români care au devenit purtători ai emancipării culturale și politice a
românilor t ransilvăneni.
După P rimul Război Mondial se impunea ca o necesitate redresarea economică a Țării Beiu șului.
Reforma agrară din anul 1921 a adus unele îmbunătă țiri, contribuind la dezvoltarea rela țiilor de
produc ție capitaliste din agricultur ă și ameliorând situa ția materială a unei păr ți a țărănimii.

7
Perioada Dictatului de la Viena a fost dificilă pentru ora șul Beiu ș care, fiind situat în partea
netransferată Ungariei, a devenit re ședință de jude ț, unde au fost mutate toate autorită țile și
institu țiile jude țene, împreună cu personalul lor. În plus, a trebuit să facă fa ță unui mare număr
de refugia ți din zonele cedate Ungariei , în condi țiile în care ora șul și locuitorii nu erau suficient
de înstări ți. Cu toate acestea, în ora ș existau comercian ți, mici meseri ași, circa 236 func ționari,
un dispensar, un spital , precum și institu ții publice: prefectura, primăria, judecătoria mixtă,
comisariatul de poli ție, percep ția fiscală, garda financiară, ocolul silvic, oficiul PTT, spitalul de
stat, gara CFR, regimentul 35 artilerie, biserici, școli. În ora ș mai func ționau o sală de teatru, un
cinematograf, un hotel, un cămin de ucenici.
1.10. Monumente istorice, de arhitectură și artă, muzee, instituții culturale
Județul Bihor și în special municipiul Oradea dețin multe monumente istorice, de arhitectur ă,
artă, institu ții culturale. Printre cele mai importante se remarcă : Castelul de Vânătoare de la
Aleșd (astăzi Schitul Sf. Ilie), Castelul Bathyanyi ( în prezent spitalul Ale șd), C azinoul de la
Băile 1 Mai, Castelul Zichy de la Diosig, M uzeul de etnografie Horea și Aurel Fluture, Castelul
Csaky din Marghita (astăzi Primaria), Strandul Apollo de la Băile Felix, Ansamblul Urban
Centru Istoric din Oradea, Basilica Romano Catolica Oradea, Casa Poynar din Oradea, Clausul
Mănă stirii Franciscanilor (în prezent Spitalul Militar), Hala de Comerț (a stăzi Facultatea de
Medicin ă), Palatul Vult urul Negru, Apollo, Palatul de J ustiție, Palatul Episcopal, Palatul
Poștelor, clădirea Prim ăriei, Biserica Ortodox ă cu Lun ă, Teatrul de Stat, toate din Oradea, Băile
Felix, B ăile 1 Mai (Lacul cu nuferi – rezerva ție natural ă), Fenomenul carstic de pe Dealul
Somleului, Avenul de la Betfia, bisericile din lemn etc.
Principalele muzee care se află pe teritorul județului sunt:
 Muzeul Memorial Ady Endre;
 Muzeul memorial Iosif Vulcan;
 Muzeul Memorial Arany Janoș;
 Muzeul Memorial Aurel Lazăr;
 Muzeul de Etnografie La Fluturi;
 Muzeul Municipal Beiuș;
 Muzeul Țării Crișurilor .

1.11. Obiective turistice și unități de cazare
La 31 iulie 2011 județul Bihor dispunea de 49 hoteluri și moteluri, 3 hosteluri , 4 cabane turistice,
4 campinguri, 21 vile turistice și bungalouri, 3 tabere de elevi, 7 pensiuni turistice urbane,

8
37 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare era de 9 718 locuri și de 2 613,2 mii locuri de
cazare pe an , cu un grad de utilizare de 38,4 la sută.
Principalele obiective turistice din județul Bihor sunt: Biserica Ortodoxă cu Lună din Oradea,
Bisericile din lemn de la Brădet, Stăncești, Brustur, Castelul Zichy de la Diosig, Cetatea Adrian,
Cetatea Oradea, Groapa Ruginoasa, Lacul Cefa, Munții Padiș, Peș terile Urșilor, Scărișoara,
Meziad, Bătrânului, Băile Felix, Băile 1 Mai , Stâna de Vale, Vârtop -Arieșeni.
Rezervații naturale mai importante ale județului Bihor sunt: Calcarele din Vale a Crișului
Miheleu, Tășad , Complexul Hidrografic Valea Rece , Complexul Carstic din Valea Ponorului ,
Cetatea R ădesei, Defileul Crișului Repede și Negru , Groapa Ruginoasa , Groapa Bârsa , Lacurile
fosiliere de la Corn ițel, Dealu Șomleu, Valea Lionii -Peștiș , Parcul Național Cefa , Pădurea cu
narcise de la Oșorheu , Poiana cu n arcise de la Gorniște , Platoul Carstic Padiș, peșterile Valea
Leșului, Ciurul Ponor, Ciur -Izbuc, Farcu, Gălășeni, Oșoi, Toplița, Urșilor, Vacii, V ântului , Valea
Galben ei, Vârful Buteasa etc.
1.12. Personalități importante pe plan național și internațional
Dintre personalit ățile marcante ale județului , care s -au remarcat pe plan naț ional și internați onal,
amintim : Péter Váradi – arhiepiscop de Kalocs (circa 1450) , Petruș Pásmány – cardinal primat al
Ungariei cu sediul la Nagyszombat (1570 -1637) , Sigismund Báthory – principe de Transilvania
(1572 -1613) , Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor) – principe de Transilvania (1589 –
1613) , Francisc Rehédei – principe de Transilvania (1610-1667) , Mihály Teleky – cancelar al
Transilvaniei (1634 -1690) , Emanuil Gojdu – avocat și patriot român de origine aromână ( 1802 –
1870), care a lăsat mo ștenire întreaga sa avere Fundației Gojdu , Józse f Nagysándor – general
(1804 -1849) , Dezső Szilágyi – avocat, ministru al justi ției (1840) , Freiherr Arthur von Hübl –
mareșal locotenent austriac, chimist și cartograf (1853 -1932) , Iosif Vulcan , (1841 , 1907 ) –
academician, animator cultural, publicist și scriitor român , George Politzer – filozof francez și
teoretician marxist (1903 -1942) , Brunó Straub – șef de stat al Ungariei între 1988 -1989 (născut
1914 ), Aurel Pop – pictor ( 1921 -2003 ), Ovidiu Cotruș (pseudonim Ovidiu Sabin ) – poet și critic
literar (1924 -1977 ), Mircea Malița (n ăscut în 1927) – matematician, eseist, academician,
diplomat (ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York ), ministru d e
externe, profesor universitar , Ioan Pop de Popa (născut în 1927 ) – profesor doctor docent, medic
cardiolog, specialist în chirurgie cardio -vasculară, care a efectuat prima opera ție pe cord deschis
din România , Romulus Vulpescu – poet, scriitor, traducător (1933 -2012 ), Iulia Varaday –
cântărea ță germană de operă ( nascută în 1941), Iosif Demian – regizor ( născut în l941),
Gheorghe Gorun – istoric și muzeolog ( născut în 1949 ).

1.13. Unități de învățământ
În județul Bihor procesul de învățământ în anul școlar 2011 -2012 s -a desfăș urat în 220 de unități
de învățământ cu personalitate juridică , respectiv : 50 grădinițe, 112 școli, 53 licee, o unitate de
învățământ postliceal, 4 unități de învățământ superior. În perioada 20 11-2012 în procesul de

9
învățământ au fost cuprinși 117 458 persoane , astfel: 21 556 preșcolari, 48 697 elevi în
învățământul primar și gimnazial , 28 503 elevi în învățământul liceal, 289 de elevi în cel
profesional, 2 623 persoane în învățământul postliceal și de maiștri și 15 790 persoane în
învățământul superior.
În municipiul Bihor își desfășoară activitatea universitățile: Universitatea Babeș -Bolyai,
Universitatea Oradea , Universitatea Creștină Partium și Universitatea Vasile Goldiș .
1.14. Rețeaua sanitară a județului Bihor
număr unități sanitare
Unități sanitare Forma de
proprietate 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Spitale Total 15 14 15 16 16 12
Proprietate privată 0 0 0 1 1 …
Dispensare
medicale Total 5 5 5 5 5 5
Creșe Total 14 14 17 17 17 18
Proprietate publică 14 14 16 16 16 …
Farmacii Total 199 197 203 250 223 275
Proprietate privată 179 179 184 231 204 …
Centre de
sănătate Total 3 3 2 2 2 4
Proprietate publică 3 3 2 2 2 4
Laboratoare
de tehnică
dentară Total 78 79 78 78 78 78
Proprietate privată 78 78 78 78 78 78
Cabinete medicale
de medicină
generală Total 16 9 14 7 7 7
Proprietate privată 14 7 7 7 7 7
Cabinete medicale
de familie Total 336 331 336 339 357 360
Proprietate privată 107 329 333 330 356 …
Cabinete medicale
de specialitate Total 136 149 169 176 217 239
Proprietate privată 134 146 165 176 217 …
Alte tipuri
de cabinete
medicale Total 11 13 9 9 8 8
Proprietate privată 1 4 1 1 1 …
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2011 , 2012, Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
Notă: … – lipsă date
La sfârșitul anului 2011 județul Bihor dispune a de 12 spitale, 5 dispensare medicale, 18 creșe,
275 farmacii, 4 centre de sănătate, 78 laboratoare de tehnic ă dentar ă, 7 cabinete de medicin ă
general ă, 360 cabinete de familie, 239 cabinete medicale de specialitate și 8 alte tipuri de
cabinete. Din totalul unităților sanitare majoritatea sun t private cu excepția spitalelor. În perioada
2006 -2011, numărul a crescut continu u la cabinete le medicale de specialitate, cabinete le

10
medicale de familie, farmacii, la restul s -a menț inut pe întreaga perioadă, excep tând spitalel e
care s-au redus în 2011 ca urmare a măsurilor luate de guvern de închidere a unor a dintre ele.
număr personal sanitar
Anul Paturi în
spitale Medici Stomatologi Farmaciști Personal
sanitar mediu
2006 4 274 1 151 383 321 3 661
2007 4 250 1 180 435 353 3 902
2008 4 272 1 544 483 460 4 081
2009 4 340 1 624 517 494 3 941
2010 4 045 1 734 581 471 3 842
2011 3 763 1 866 592 486 3 763
Sursa: IN S – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012 ; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
Numărul paturilor din spitale a fost relativ constant în perioada 2006 -2009, după care s -a redus
în 2010 și 2011 ca urmare a închid erii unor spitale; în anul 2011 acestea însumau 3 763 locu ri.
În anul 2011 activitatea medicală a fost desfășurat ă de 1 866 medici, 592 stomatologi,
486 farmaciști și 3 763 cadre medicale cu studii medii. Trebuie menționat faptul că majoritatea
cadrelor medicale își desfășoară activitatea în municipiul Oradea și în celelalte orașe, mediul
rural fiind defavorizat atât ca număr de personal medical, cât și ca unități sanitare, în special în
zonele montane și submontane.
2. Indicatori sintetici ai activității economice
2.1. PIB al județului și ponderea acestuia în PIB al României
miliarde lei , prețuri curente
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total economie 344 650,6 416 006,8 514 700,0 501 139,4 523 693,3 556 708
Regiunea nord-vest 40 806,2 50 724,1 58 638,8 57 900,2 59 292,5 61 369,8
Județul Bihor 9 475,4 11 488,9 13 422,8 12 751,3 13 345,4 14 123,1
procente
Ponderea jude țului
în total economie 2,75 2,76 2,61 2,54 2,55 2,54
Sursa: INS – Anuarul statistic al României 2010 , 2011; Anuarul statistic al județului Bihor 2010, 2011, 2012 ,
Comisia Naționala de Prognoză – Evoluția principalilor indicatori economico -financiari
În perioada 2006 -2008 produsul intern brut al județului Bihor a crescut în ficare an, dar în anul
2009 a avut loc o reducere a acestuia, urmat ă de o creștre în anii 2010 și 2011. Ponderea acestuia
în produsul intern brut al ț ării s-a redus continu u, de la 2,75 la sută în 2006 până în anul 2009 ,
pondere care se men ține relativ constantă până în anul 2011.
PIB pe locuitor la nivelul județului și raportul dintre acesta și media națională

11
euro/locuitor
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total economie 4 530 5 788 6 469 5 509 5 792 6 152
Regiunea de nord-vest 4 241 5 577 5 850 5 026 5 185 5 342
Județul Bihor 4 519 5 656 6 142 5 074 5 350 5 627
procente
PIB/locuitor al județului față
de media pe țară 99,76 97,71 94,94 92,10 92,36 91,46
Sursa: INS – Anuarul statistic al României 2010 , 2012; Anuarul statistic al județului Bihor 2010, 2011, Comisia
Național ă de Prognoză – Evoluția principalilor indicatori economico -financiari
Analizând indicatorii sus -menționați se poate constata că produsul intern brut al județului Bihor
se afl a în anul 2006 aproape la același nivel cu cel pe țară (99,76 la sută), nivel care scade
continu u până în anul 2011 (91,46 la sută ), dar este superior produsului intern brut pe regiune,
acest lucru datorându -se existen ței mai multor firme care produc pentru export.
3. Agenți economici
3.1. Numărul societăților comerciale
Denumire indicator Perioada
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nr. societăților comerciale 16 481 18 074 19 207 18 620 16 641 15 284
Cifra de afaceri (milioane lei) 16 672,4 18 482,7 22 555,7 20 418,9 22 313,5 26 343,6
Investi ții brute (milioane lei) 2 036,3 3 048,9 3 183,9 2 021,9 1 830,7 2 202,4
Invest iții nete (milioane lei) 1 633,9 2 158,1 1 969,3 1 361,5 1 346,0 1 636,5
Sursa: IN S – Anuarul Statistic al Rom âniei 2010, 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
Numărul societăților comerciale a consemnat un trend crescător până în 2008 , scăzând până în
2011 sub nivelul din 2006. Cifra de afaceri a avut același trend crescător până în 2008, a scăzut
în anul 2009 și s-a majorat din nou în anii 2010 -2011. Investițiile brute și nete au avut aceeași
evoluție ca și cifra de afaceri și numărul societăților comerciale ; au crescut pană în 2008, urmate
de o reducere în 2009 -2010 , apoi creștere în 2011, dar cu mult sub nivelul atins în anii 2007 –
2008, ca urmare a crizei economi co-financiare și dificultățilo r întâmpinate în obținerea de
fonduri de in vestiții.

număr societăți comerciale
Activități 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Agricultură, silvicultură și pescuit 451 522 498 560 576 572
Industria extractivă 36 41 52 74 65 65
Industria prelucrătoare 2 060 2 111 2 039 1 939 1 770 1 668
Producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 20 25 16 19 22 30

12
Distribuția apei, salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare … … 55 59 69 71
Construc ții 1 172 1 586 1 977 1 977 1 580 1 422
Comerț cu ridicata și cu amănuntul 7 230 7 388 7 453 6 774 6 104 5 519
Transport și depozitare 1 437 1 716 1 790 1 823 1 718 1 653
Hoteluri și restaurante 767 830 905 1015 880 790
Informații ș i comunicații … … 483 492 431 402
Intermedieri financiare și asigurări 171 239 244 269 221 196
Tranz acții imobiliare 2 401 2 804 441 442 383 315
Activităț i profesionale, ști ințifice și tehnice … … 1 655 1 715 1 493 1 345
Activități de servicii administrativ e și activități
de servicii sup ort … … 694 617 528 505
Învățământ 22 32 49 56 56 55
Sănătate și asistență socială 321 349 326 326 338 319
Activități de spectacole, culturale și recreative … … 133 136 120 110
Alte activități de servicii 393 431 397 327 287 247
Total 16 481 18 074 19 207 18 620 16 641 15 284
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2011; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010,2011
Analizând evoluția societăților come rciale în dinamică se poate observa că în perioada 2006 –
2008 acestea au crescut de la 16 481 la 19 207 unități , după care s -au redus continu u până în
2011 , ajungînd la 15 284 unități. În structură , ponderea însemnată o dețin cele din com erț,
urmate de cele din tranzacții imobiliare, industria prelucrătoare, transport și depozitare,
construcții, hoteluri și restaurante, agricultură, si lvicultură și pescuit etc.
număr societăți comerciale
Anul Total Clasa de mărime (după numărul de salariați )
0-9 10-49 50-249 250 și peste
2006 16 481 14 532 1 527 355 67
2007 18 074 15 976 1 697 337 64
2008 19 207 17 119 1 690 337 61
2009 18 620 16 630 1 642 295 53
2010 16 641 14 684 1 657 251 49
2011 15 284 13 149 1 785 292 58
Sursa:INS – Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al județului B ihor 2010, 2011
Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se poate observa că ponderea cea mai mare o deți n
societățile comerciale cu 0-9 salariați, ur mate de cele cu 10 -49 salariați . În intervalul 2006 -2011,
numarul societăților comerciale care a consemnat creștere față de începutul peri oadei sunt cele
cu 10-49 salariați .

13

Cifra de afaceri a unităților locale active pe clase de mărime
mii lei
Anul Total Clasa de mărime
(după numărul de salariați)
0-9 10-49 50-249 250 ș i peste
2006 16 672,6 3 458,3 4 240,4 3 914,9 5 059,0
2007 18 482,9 4 350,9 5 255,9 4 446,6 4 429,5
2008 22 555,9 5 663,8 6 722,1 5 512,2 4 657,8
2009 20 418,9 5 560,0 5 731,3 4 723,9 4 403,7
2010 22 313,5 5 913,1 6 743,6 4 677,5 4 979,3
2011 26 343,6 6 940,8 7 518,0 5 062,5 6 822,3
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
Deși în structură numărul societăților comerciale cu un n umăr redus de salariați este cel mai
mare, atunci când vorbim de cifra de afaceri, nivelul cel mai mare este obținut de cele ce se
încadrează în c ategoria 10 -49 angajați, urmate de ce le cu peste 250 de angajați, ceea ce ne
conduce la concluzia că productivitatea cea mai m are se o bține în întreprinderile mijlocii și mari,
care dispun de o dotare mai bună, personal califi cat și beneficiază de alte avantaje. Nivelul cifrei
de afacer i în 2011 este superior cel ui din 2006 la toate categoriile.
01 0002 0003 0004 0005 0006 0007 0008 000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
0-9 10-49 50-249 250 și peste
Sursa: INS –Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al județului Bihor
2010, 2011Grafic 3.1. Cifra de afaceri a unităților locale active pe clase de mărime
milioane lei

14

130135140145150155160165170
2006 2007 2008 2009 2010 2011Grafic 3.2. Numărul mediu de salariați pe județ
Sursa: INS –Anuarul Statistic al României 2010, 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului
Bihor 2010, 2011mii persoane
Num ăr mediu de salariați din unități le active
Anul Total județ Clasa de mă rime
(după numărul de salariați)
0-9 10-49 50-249 250 și peste
2006 130 342 29 747 30 713 34 802 35 080
2007 130 914 32 569 33 147 33 285 31 913
2008 134 498 36 017 34 379 34 299 29 803
2009 122 717 33 978 32 199 29 847 26 693
2010 116 698 31 827 32 700 25 979 26 192
2011 123 928 31 402 35 406 28 187 28 933
Sursa : INS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2010, 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
255260265270275280
2006 2007 2008 2009 2010 2011Grafic 3.3. Populația ocupată a județului Bihor
Sursa: INS –Anuarul Statistic al României 2010, 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului
Bihor 2010, 2011mii persoane

15
Numărul mediu de salariați și cel al persoanelor ocupate s -au majorat până în anul 2008, pe
fondul creșterii economice generale și al unui climat favorabil de creditare, și s -au redus
substanțial (mai ales în cazul unităților cu 50 -249 de salariați și a l celor cu peste 250 de salariați)
după această dată. În cazul grupei unităților mari (cu peste 250 de salariați), scăderea drastică a
fost consemnată încă din anul 2006.
Număr ul mediu de persoane ocupate din unitățile active
Anul Total Clasa de mărime
(după numărul de salariați)
0-9 10-49 50-249 250 și peste
2006 133 627 32 570 30 951 34 979 35 127
2007 134 434 35 659 33 402 33 421 31 952
2008 138 123 39 180 34 559 34 438 29 946
2009 126 091 37 014 32 367 29 940 26 770
2010 119 557 34 447 32 814 26 088 26 208
2011 126 017 33 347 35 505 28 233 28 942
Notă: Datele privind numărul de persoane ocupate și numărul de salariați cuprinde numărul mediu de
persoane ocupate și salariați din unitățile active (nu cuprinde personalul didactic, personalul din sănătate,
funcționarii publici etc) .
Sursa: IN S – Anuarul Statistic al Rom âniei 2010, 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
Economia județului Bihor se caracterizează printr -o mare diversitate a activităților și serviciilor,
deține o pondere însemnată în economia națională, fiind un import ant centru administrativ
teritorial din vestul țării. Județul Bihor dispune de bogate resurse de ape minerale, ape termale,
minereuri, terenuri de bună calitate , de mijloace foarte bune de comunicație pe calea feroviară,
rutieră și aeriană. De asemenea, di spune de forță de muncă cu înaltă calificare, datorită existenței
unei rețele dezvoltate de instituții de învățământ, de cercetare științifică și dez voltare tehnologică
(existența î n județ a 4 universități ), precum și apropierii de municipiul Cluj -Napoca – centru de
educație și cultură foarte important din această zonă. Județul beneficiază la vest de o vamă mare,
care reprezintă o poartă de ie șire importantă către vestul Europei.
3.2. Economia județului pe ramuri ale economiei naționale
Activităț i Numărul unităților active Cifra de afaceri
(mii lei ) Investiț ii brute
(mii lei )
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Agricultură, silvicultură și
pescuit 576 572 565,8 636,0 93,7 109,3
Industrie 1 926 1 834 7 542,6 9 564,8 936,4 946,7
Producția și furnizarea de
energie electrică și termică,
gaze, apă caldă și aer
condiționat 22 30 619,9 372,6 167,0 73,3
Activităț i Numărul unităților active Cifra de afaceri Investiț ii brute

16
(mii lei) (mii lei)
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Distribuția apei; salubritate,
gestionarea deșeurilor,
activități de decontaminare 69 71 191,3 223,9 97,7 40,7
Construc ții 1 580 1 422 1 890,3 2065 ,0 101,2 186,8
Comerț cu ridicata și cu
amănuntul 6 104 5 519 9 089,8 10 528,3 264,6 405,9
Transport și depozitare 1 718 1 653 1 609,5 1 816,9 141,1 180,9
Hoteluri și restaurante 880 790 297,9 336,0 111,1 179,9
Informații și comunicații 431 402 232,2 284,0 12,3 8,9
Intermedieri financiare și
asigurări, tr anzacții
imobiliare, și activită ți de
servicii prestate în principal
întreprinderilor
221

196
…
…
…
…

Tranzacții imobiliare 383 315 151,5 166,6 103,7 107,3
Învățământ 56 55 6,3 8,3 1,3 0,6
Sănătate și asisten ță social ă 338 319 91,4 77,4 8,4 6,8
Alte activități de servicii
colective, sociale, personale 287 247 32,4 35,7 2,7 5,7
Total județ 16 641 15 284 22 313,4 26 343,6 1 830,7 2 202,4
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2010, 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
În cadrul economiei județului, din punct de vedere al cif rei de afaceri, locul principal e ste ocupat
de comerț, urmat de industrie, iar în cadrul acesteia de industria prelucrătoare, construcții,
transport și depozitare. În anul 2011 la nivelul județului existau 15 284 unități, numărul cel mai
mare regăsindu -se în come rț, urmat de industrie, transport și depozitare, construcții, agricultură
etc. Investițiile nete au fost relativ reduse, iar ramurile principale în care s -au realizat au fost
industria, comerțul, transport și depozitare.
4. Industrie și construcții
4.1. Ramuri industriale importante
Producția industrială a județului Bihor este destinată atât satisfacerii cerințelor de consum ale
pieței interne, cât și livrării la export. Valoarea producției industriale relizate în anul 2011 s-a
cifrat la 9,564 miliarde lei, superioară celei din anul 2010 cu 26,81 la sută. Principalele ramuri
care au contribuit la realizarea producției au fost cele din cadrul industriei prelucrătoare, care
reprezintă peste 80 la sută.
În cadrul acesteia , ponde ri importante dețin : fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice
și optice, fa bricarea băuturilor, a î ncălțămintei , industria alimentară, fabricarea mobilei etc.

17
4.2. Principalele companii din sectorul industrial
S.C. Celestica SRL Oradea – companie înființată î n anul 2004 , având ca obiec t de activitate
fabricarea calc ulatoarelor, echipamentelor electrice, p iese și subansambl uri electrice și
electronice. Firma a avut î n anul 2011 , 1 163 salariați și o cifr ă de afaceri de pe ste 2,3 milarde lei.
Producția , în marea m ajoritate , este destinată exportului.
S.C. Connectronics SRL Oradea – firmă înființată în anul 2002, având ca obiect de activitate
fabricarea componentelor electronice. În anul 2011 firma a avut o cifră de afaceri de peste
611 milioane lei și un număr de 841 angajați.
S.C. Ara Shoes România SRL – firmă cu capital german, având ca obiect de activitate
fabricarea încălțămintei, producție care aproape în totalitate este destinat ă export ului. Societatea
a avut în anul 2011 o cifră de afaceri de peste 220 milio ane lei și un număr de 1 548 salariați.
S.C. Lloyd Shoes România SRL – companie cu capital german, a vând ca obiect de activitate
fabricarea încălțămintei, cu o cifr ă de afaceri de 147 milioane lei în anul 2011 și 624 salariați.
Producția obținută este destinată exportului.
S.C. Andromi com SRL – firmă înființată în anul 1994, având ca obiect de activitate producția
și conservarea cărnii. În anul 2011 firma a av ut o cifră de afaceri de peste 153 milioane lei și
79 angajați.
S.C. Z ahărul Oradea SA – societate comercială înființată în anul 1991 prin cumpărarea vechii
fabrici de către un investitor francez, având ca obiect de ac tivitate fabricarea zahărului. Î n anul
2011 firma a avut o cifră de afaceri de 388 milioane lei și 269 salariați.
S.C. Europea n Drinks SA – firmă înființată în anul 1993, având ca obiect de activitate
producerea băuturilor răcoritoare nealco olice, producția de ape minerale și alte ape î nbuteliate. În
anul 2011 societatea a avut o cifră de afacei de 307 milioane lei și 1 014 salar iați.
S.C. Ada Fabrica de Mobilă SRL – firmă înfiițată în anu l 2004, având ca o biect de activitate
fabricarea mobilei. Firma are capital majoritar austriac. În anul 2011 societatea a avut o cifră de
afaceri de 101 milioane lei și 501 angajați.
S.C. Hanil E lectronics SRL – firmă înființ ată în anul 2007 cu capital majoritar coreean, având
ca obiect de activitate fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor periferice. În anul 2011
firma a avut o cifră de afaceri de 163 milioane lei și 913 salariați.
S.C. Bi hore SRL – firmă înfiin țată în anul 2005 cu capital elvețian , avand ca obiect de activitate
fabricarea încălțămintei. În anul 2011 firma a avut o cifră de afaceri de 92 milioane lei și
625 salariați.
4.3. Activitatea de investiții și construcții
Activitate a de investiții și construcții a cunoscut o activitate intens ă, în special în perioada 2006 –
2008, c ând volumul investi țiilor brute a fost de 3 183,9 mil ioane lei , volum care s -a redus

18
substanțial în anii 2009 și 2010, înregistrând din nou o creștere în 2011. În acea stă perioad ă au
fost realizate multe lucr ări de investiții î n infrastructură, au fost modernizat e șoselele (Oradea –
Arad, Oradea –Satu Mare), au fost construite unit ăți de producție, locuințe, a fost modernizat
aeroportul, s -au efe ctuat lucr ări de extindere și modernizare a bazelor de odihnă și tratament, au
fost cons truite hoteluri, pensiuni noi etc. Pe ramuri, cele mai importante investiții s-au realizat în
industrie, comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, tranz acții imobiliare.

Construcția de locuințe în perioada 2005 -2011
Construcția de locuințe a consemnat un trend crescător în perioada 2005 -2008 , respectiv au
crescut de 3,6 ori, majoritatea fiind f ăcute di n fonduri private, reducându -se continu u după
această dată, ap roape de jumătate față de 2008, din lipsă de fonduri ca urmare a crizei
economico -financiare , manifestate atât pe plan intern, cât și extern.
număr
Anul Total locuinț e
(locuințe terminate) Private Publice
2005 683 545 138
2006 760 700 60
2007 1 152 1 056 96
2008 2 460 2 276 184
2009 1 660 1 445 215
2010 1 395 1 195 200
2011 1 373 1 346 27
Sursa: INS – Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
5. Agricultura și silvicultura
Județul Bihor este amplasat în partea de vest a țării, în care câmpia este predominantă, cu
terenuri și o agricultură de bună calitate. O parte important ă din suprafața județului este ocupată
de p ăduri și terenuri forestiere. Agricultura este destul de de zvoltată datorită potențialului
05001 0001 5002 0002 5003 0003 500
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Investiții brute Investiții netemilioane leiGrafic 4.1. Investiții brute și nete
Sursa: INS -Anuarul Statistic al României 2010, 2011, 2012;
Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011

19
terenului, a climei , precum și a vamei de la Bo rș care a permis efectuarea de schimburi
comerciale cu țările din vestul Europei și aducerea de utilaje și semințe de bună calitate .
Suprafața fondului funciar
hectare
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Suprafața totală a județului , din care: 754 427 754 427 754 427 754 427 754 427 754 427
Suprafața agricolă 496 907 496 907 496 765 491 124 488 489 488 664
Suprafața fondului forestier , inclusiv
suprafețe cu vegetație forestieră 197 239 197 239 197 239 197 239 197 239 197 239
Alte suprafețe 60 281 60 281 60 423 66 064 68 699 68 524
Sursa: Direcția județeană de Statistică a județului Bihor
5.1. Suprafața agricolă și structura acesteia
În perioada analizată , suprafața agricolă s -a redus de la 496 907 ha în 2006 la 488 664 ha în
2011, în detrimentul categoriei alte suprafețe, cu 1,7 la sut ă. În structură , reducerea se regăsește
la toat e categoriile , cu excepția suprafețelor ocupate de vii și pepiniere vi ticole. Structura pe
categorii este relativ aceeași pe întreaga perioadă analizată .

Parcul d e tractoare și mașini agricole , în perioada analizată , nu a înregistrat fluctuații
semnificative: numărul tractoarelor scăzând de la 9 941 l a 9 802, cu 1 ,40 la sută ; numărul
plugurilor a crescut de l a 7 475 la 7 747, cu 3,64 la sută ; numărul semănatorilor mecanice a
crescut de la 3 220 la 3 456 bucăți cu 7 ,33 la sută ; al presel or pentru balotat paie și f ân a crescut
de la 322 bucăți la 446 bucăți cu 38 ,5 la sută; al mașinil or de prăfuit și stropit de la 89 la 145
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Total,
din care:496 907 100 496 907 100 496 765 100 491 124 100 488 489 100 488 664 100
–  Arabil 309 327 62 309 327 62 309 265 62 304 440 62 307 585 63 307 760 63
– Pășuni 136 201 27 136 201 27 136 121 27 136 120 28 132 320 27 132 320 27
– Fânețe 44 615 9 44 615 9 44 615 9 44 560 9 42 148 9 42 148 9
Vii și
pepiniere
viticole2 057 0 2 057 0 2 057 0 2 059 0 2 334 0 2 334 0
Livezi și
pepiniere
pomicole4 707 1 4 707 1 4 707 1 3 945 1 4 102 1 4 102 1Suprafața agricolă și structura acesteia
2010 2011
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011Suprafața
agricolă a
județului
Bihor2006 2007 2008 2009

20
bucăți, cu 62,9 la sută. De asemenea, s -au consemnat reduceri și la numărul de combine
propul sate pentru recoltat furaj e și vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje. Utilajele
deținute de județul Bihor sunt în num ăr relativ mare comparativ cu alte județe, dar multe dintre
ele sunt vechi și necesită înlocuirea cu altele mai performante. Proprietatea asupra acestora este
în propor ție de peste 99 la sută privată.
Situația principalelor utilaje agricole
număr
Denumire utilaje 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Tractoare agricole fizice 9 941 9 961 9 979 9 740 10 157 9 802
Pluguri pentru tractor 7 475 7 492 7 544 7 539 7 723 7 747
Cultivatoare mecanice 1 214 1 216 1 259 1 257 1 260 1 232
Semănători mecanice 3 220 3 226 3 251 3 247 3 403 3 456
Mașini de stropit și prăfuit cu
tracțiune mecanică 89 91 141 137 146 145
Combine autopropulsate pentru
recoltat cereale 1 306 1 309 1 240 1 213 1 303 1 352
Combine autopropulsate pentru
recoltat furaje 43 43 44 44 44 40
Vindrovere autopropulsate pentru
recoltat furaje 48 48 48 48 47 40
Prese pentru balotat paie și fân 322 322 328 328 446 446
Sursa: INS – Anuarul de Statistică al României 2011, 2012 ; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
5.2. Suprafața fondului forestier
Pe toată perioada analizată, s uprafața fondului forestier s -a menținut aceeași . Pădurile
predominante în zona de munte sunt cele de molid și brad, iar în zona colinară sunt cele de
foioase , formate din stejar, gorun și fag.
5.3. Producția agricolă și structu ra acesteia
Principalele produse agricole vegetale sunt: cereal e (grâu, orz, orzoaică, secară, porumb),
legumino ase (fasole, mazăre), plante uleioase (floarea soarelui, soia), legume (ceapă, tomate ,
varză ), plantele pentru industrializare (sfecla de zahăr ), furaje (lucernă, trifoi etc.).
Suprafața cultivată a crescut în anii 2006 -2007, după care aceasta s -a redus în perioada
următoare , ajungând în anul 2011 sub nivelul celei din 200 6, respecti v 248 493 ha față de
258 218 ha (3,8 la sută). Pe culturi s-au consemnat reduceri la: orz și orzoaic ă, porumb, ovăz,
sfeclă de zahăr, tomate, varză, ceapă uscată, pepeni verzi și furaje verzi. Creșteri au fost la grâu
și floarea soarelui.
Suprafața cultivată

21
hectare
Principalele culturi 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Suprafața cultivată , total 258 218 278 810 274 799 247 345 254 396 248 493
Cereale pentru boabe , din care :
– grâu 57 888 58 806 61 593 62 634 51 947 58 784
– orz și orzoaică 13 871 16 872 16 287 12 540 18 823 13 179
– porumb 82 881 101 985 88 889 55 348 90 601 80 562
– ovăz 11 784 11 361 14 841 14 757 10 325 8 949
Cartofi de toamnă 9 410 9 767 9 868 10 936 9 028 9 394
Plante uleioase , din care :
Floarea soarelui 22 645 23 278 23 940 25 809 24 476 28 329
Alte plante industriale , din care:
Sfeclă de zahăr 1 692 1 748 1 785 1 415 969 911
Legume , din care :
– tomate 1 253 1 393 2 329 1 102 1 104 535
– varză 985 1 362 1 354 1 553 1 225 685
– ceapă uscată 528 686 938 688 650 356
Pepeni verzi și galbeni 821 926 966 948 605 518
Furaje verzi din teren arabil 44 219 38 991 41 217 43 066 34 651 33 957
Sursa : INS – Anuarul de Statistică al României 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010, 2011
Producția agricolă v egetală la principalele culturi variază în fun cție de suprafața cultivată,
condițiile climatice din a nul respectiv și producția med ie la hectar. Asfel , la unele categorii cum
ar fi grâu, orz și orzoaică , porumb -boabe, floarea soarelui, producțiile fizice au crescut în
perioada 2006 -2008, urmate de o reducere în anul 2009 și de creștere în anii 2010 -2011.
La unele produse producțiile fizice s-au redus față de începutul perioadei , cum ar fi: furaje verzi ,
pepeni verzi, ceapă uscată, tomate, sfeclă de zahăr.

Producția vegetală
tone
Principalele culturi 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cereale pentru boabe , din care:
– grâu 163 944 134 076 230 427 117 849 161 948 230 421
– orz și orzoaic ă 30 817 38 126 41 267 23 202 49 237 41 515
– ovăz 20 042 13 696 30 459 18 416 18 678 20 110

22
– porumb -boabe 349 474 368 484 440 676 218 537 464 108 416 686
Cartofi de toamnă 123 954 145 197 161 133 181 978 138 851 170 858
Plante ulei oase, din care:
– floarea soarelui 36 051 25 834 57 602 29 523 27 382 49 317
Alte plante industriale, din care :
– sfeclă de zahăr 54 910 50 494 73 575 58 824 41 209 41 690
Legume , din care :
– tomate 19 791 22 324 33 864 15 928 12 853 10 734
– varză 16 651 24 357 32 502 34 428 25 799 15 588
– ceapă uscată 5 055 5 770 11 280 7 222 6 410 2 968
Pepeni verzi și galbeni 17 394 13 238 23 944 18 796 13 803 12 376
Furaje verzi din teren arabil 658 105 527 772 614 482 652 654 566 594 583 920
Sursa: IN S – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 -2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 -2011
Din punct de vedere valoric, producția vegetală a consemnat un trend ascend ent până în anul
2008, urmată de o reducere în 2009, cu aproape o treime , înregistrând din nou creștere în
următorii 2 ani. La producția animală , valoarea descrește dup ă primul an, urmat ă de o creștere pe
2 ani , descreștere și din nou creștere în ultimul an. L a servicii cre șterea valorică s-a înregistrat în
intervalul 2006 -2009, urmată de reducere în urm ătorii 2 ani.
05001 0001 5002 0002 5003 000
2006 2007 2008 2009 2010 2011servicii
animală
vegetalămii leiGrafic 5.1. Producția agricolă și structura acesteia
Sursa: INS –Anuarul Statistic al României 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor
2010, 2011

Situa ția efectivelor de animale
Efectivele de animale s -au redus semnificativ în anul 2011 față de 2006 , asfel : la bovine cu 35 la
sută, porcine cu 25 la sută, caprine cu 14 la sută, cabaline cu 32 la sută, păsări cu 17 la sută și a
crescut la ovine cu 25,5 la sută și la albine (familii) cu 30 la sută.
mii capete

23
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bovine 106,8 105,8 89,7 88,5 69,6 69,0
Porcine 256,5 242,8 241,4 216,7 192,8 192,8
Ovine 173,9 178,9 193,6 193,3 235,0 218,3
Caprine 19,2 17,0 18,5 15,9 17,5 16,5
Cabaline 22,3 21,0 24,9 18,7 16,4 15,2
Păsări 2 785,3 2 526,3 3 323,6 2 945,2 2 231,0 2 303,7
Albine ( familii) 29,6 33,0 32,2 38,4 38,2 38,5
Sursa: INS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
Producția animală fizică a înregistrat reduceri semnificative în 2011 față de 2006, la carne
(cu 14 la sută), lapte ( cu 30,5 la sută), ou ă (cu 2 la sută) și a crescut la lână (cu 78 la sută), miere
extrasă ( cu 27 la sută) .

Producția animală
Categoria UM 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Carne mii tone 45,1 44,1 36,2 39,4 30,1 38,7
Lapte mii hl. 2 406 2 300 2228 1 987 1 745 1 695
Lână tone fiz. 381 415 453 412 638 677
Ouă mil.buc. 278 340 370 238 263 272
Miere
extrasă tone 598 631 648 782 680 761
Sursa: I NS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012 ; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
6. Transporturi
6.1. Rețeaua feroviar ă
Situa ția rețelei de cale ferat ă în exploatare este prezentată în tabelul următor:
kilometri
Rețeaua de cale ferat ă
în județul Bihor 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total, din care : 500 500 500 500 500 500

24
– electrificat ă 0 0 0 0 0 0
– linii cu ecartament normal 500 5 030 500 500 500 500
– linii cu o cale de rulare 475 475 475 475 475 475
– linii cu dou ă căi de rulare 25 25 25 25 25 25
Sursa: I NS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012 ; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
Județul Bihor are o rețea feroviară destul de dezvoltată, orașul Oradea fiind cel mai important
nod feroviar din nord-vestul țării, fiind tranz itat de magistrala 300 Bucu rești–Oradea. Tot din
Oradea pleacă linii de cale ferată spre Arad, Timiș oara, Băile Felix, Satu Mare. Cu toate acestea,
județ ul nu dispune de linii de cale ferată electrificate, în total, cele cu două căi de rulare
reprez entând doar 5,26 la sută.
Din Oradea există legături cu Intercity către: Timi șoara, Cluj -Napoca, Arad, Satu Mare, Baia
Mare, Suceava, Ia și, Ploie ști, București –Constanța etc. Există și legături zilnice internaționale
către Budapesta.

25
6.2. Rețeaua rutieră
Situația reț elei de drumuri publice în jude țul Bihor este prezentată în tabel ul următor :
kilometri
Rețeaua de drumuri publice 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total , din care : 2 971 2 971 2 975 2 975 2975 2 975
– modernizate 666 679 681 683 759 759
– drumuri europene 316 316 316 316 316 316
– drumuri naționale 460 460 525 525 525 525
Drumuri jud ețene și comunale 2 511 2511 2 450 2 450 2 450 2 450
Sursa: I NS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 -2011
Rețeaua de drumuri publice din județul Bihor este foarte dezvoltată și are legături rutiere cu
Ungaria pe la vama Borș , una din cele mai mari din ța ră. Prin Oradea trec drumurile n aționale
DN 1, 76, 79, drumurile europene E 60, 79, 671. Aces te drumuri asigură legatura cu Arad,
Timiș oara, Cluj-Napoca, Sibiu, Lugo j, Satu Mare, Viena și Budapesta prin autostră zile M3 și M4
din Ungaria. Autostrada Transilvania urmeză să facă leg ătura cu cele din Ungaria. Deși rețeaua
de drumuri din județ este cea mai mare din cadrul regiunii, cea mai mare parte a acesteia este
nemodernizată (74,5 la sută în 2011) din lipsă de fon duri.
6.3. Aeroporturi
Aeroportul Oradea poate fi considerat prima poartă aeriană a României. Dezvoltarea și
potențialul economic al orașului, precum și poziția sa geografică fac din Aeroportul Oradea unul
de interes european. Accesibil, la doar 6 km de Or adea, lângă drumul național DN 79, aeroportul
deservește județul Bihor cu o populație de peste 620 000 locuitori. În august 2012 aeroportul a
fost deschis traficului interna țional, urmare lucr ărilor de modernizare efectuate. Lungime a pistei
este de 1800 m , ceea ce permite aterizarea unor aeronave de dimensiuni mici.
7. Comerț exterior
7.1. Valoarea exporturilor și a importurilor și ponderea ace stora î n nivelurile pe țară
Activitatea de comerț exterior în perioada 200 6-2011 a cunoscut o creștere semnificativă, asfel:
valoarea e xporturilor a crescut de la 954, 4 milioane euro la 2 240 milioane euro (cu 134, 7 la
sută) , iar cea a importurilor de la 1 286,3 milioane euro la 2 256,7 milioane euro, respectiv cu
75,44 la sută .

26
Importurile și exporturile și ponderea acestora pe țară
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Exporturi județul Bihor (mil.euro) 954,4 876,5 948.1 872,2 1 386,2 2 240
Exporturi țară (mil.euro) 25 850 29 549 33 725 29 084 37 368 45 274,5
Ponderea exporturilor județului
în total țară (%) 3,69 2,97 2,81 3,00 3,71 4,95
Importuri județul Bihor (mil. euro) 1 286,3 1 380,9 1 367,9 1 042,7 1 610,5 2 256,7
Importuri țară (mil. euro) 40 746 51 322 57 240 38 953 46 902 54 948
Ponderea importurilor județului
în total țară (%) 3,16 2,41 2,39 2,68 3,43 4,11
Sold -331,9 -504,4 -419,8 -170,4 -224,3 -16,7
Sursa: IN S – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
Ponderea exporturilor județului Bihor în totalul exporturilor țării a crescut în intervalul analizat
de la 3,69 la sută la 4,95 la sută, aceeași tendință de creștere observându -se și în cazul
importurilor , cu excepția perioadei 2007 -2009; ponderea importurilor s -a majorat de la 3,16 la
sută în a nul 2006 la 4,11 la sută în anul 2011.

05001 0001 5002 0002 500
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Exporturi Importuri
Sursa: INS –Anuarul Statistic al României 2011 -2012; Anuarul Statistic al județului Bihor
2010 -2011 milioane euroGrafic 7.1. Comerțul exterior

27
Exporturile fob de mărfuri, pe secțiuni și pe principalele capitole
din Nomenclatorul Combinat (NC)
milioane euro
Cod
NC Secțiuni, capitole din NC 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total , din care: 954,4 876,5 948,1 872,2 1 386,2 2 240,0
I Animale vii și produse animale 17,7 20,8 27,7 26,2 33,3 45,1
II Produse vegetale 17,2 18,1 24,7 175 45,5 48,2
III Grăsimi și uleiuri animale sau
vegetale 0 0 0 0,3 21 4,9
IV Produse alimentare, băuturi, tutun 13,7 15,5 221 30,6 40,8 44,4
V Produse minerale 0,6 1,1 0,6 1,1 288 1,0
VI Produse ale industriei chimice și ale
industriilor conexe 27,4 10,9 29,3 6,4 10,1 30,4
VII Materiale plastice, cauciuc și articole
din acestea 4,2 9,1 6,1 9,0 11,8 19,2
VIII Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și
produse din acestea 6,2 6,2 9,0 72 9,1 10,2
IX Produse de lemn, plut ă și împletituri
din nuiele 10,9 11,7 12,5 18,9 21,1 27,0
X Pasta de lemn, deșeuri de hârtie sau de
carton; hârtie și carton și articole din
acestea 7,1 6,7 8,3 8,5 16,4 20,3
XI Materii textile și articole din acestea 139,6 114,5 108,7 90,1 94,5 101,1
XII Încălțăminte, pălării, umbrele și
articole similare 350,0 323,7 308,2 281,7 293,0 336,2
XIII Articole din piatr ă, ciment, ceramic ă,
sticlă și din alte materiale similare 2,4 3,6 4,1 2,4 5,2 5,3
XV Metale comune și articole din acestea 11,9 15,4 21,9 16,6 54,0 44,0
XVI Mașini, aparate și echipamente
electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul și imagini 271,5 257,6 293,1 266,4 611,2 1371 ,2
XVII Mijloace de transport 6,2 6,9 10,8 24,7 29,2 34,1
XVIII Instrumente și aparate optice ,
fotografice, cinematografice, de
măsur ă, de control sau precizie ,
instrumente 6,4 6,7 6,1 4,5 7,8 9,4
XX Mărfuri și produse diverse 62,0 48,0 54,8 60,4 715 87,6
Sursa: INS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011 , 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011

28
Importurile de mărfuri, pe secțiuni și pe principalele capitole
din Nomenclatorul Combinat (NC)
milioane euro
Cod
NC Secțiuni, capitole din NC 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total , din care: 1 286,3 1 381 1 367,9 1 042,7 1 610,5 225,7
I Animale vii și produse
animale 17,9 23,9 24,4 34,2 44,5 64,5
II Produse vegetale 26,4 46,9 42,1 319 49,9 62,2
III Grăsimi și uleiuri animale sau
vegetale 2,8 4,6 4,6 4,3 7,8 9,4
IV Produse alimentare, băuturi,
tutun 46,3 55,4 56,3 62,1 90,3 101,4
V Produse minerale 29,9 17,9 10,9 6,2 63,1 23,3
VI Produse ale industriei chimice
și ale industriilor conexe 34,3 38,2 46,2 44,4 57,6 70,5
VII Materiale plastice, cauciuc și
articole din acestea 108,6 100,3 93,4 75,8 89,5 108,3
VIII Piei crude, piei tăbăcite,
blănuri și produse din acestea 125,2 112,6 99,2 85,6 99,1 95,9
IX Produse de lemn, plută și
împletituri din nuiele 31,9 51,4 48,4 33,7 28,9 26,4
X Pastă de lemn, deșeuri de
hârtie sau de carton; hârtie și
carton și articole din acestea 31,6 30,4 32,4 26,8 34 42
XI Materii textile și articole din
acestea 137 129,5 123,6 101,6 112,7 115,8
XII Încălțăminte, pălării, umbrele
și articole similare 80,2 98,2 99,2 91,4 87,2 108
XIII Articole din piatr ă, ciment,
ceramic ă, sticl ă și din alte
materiale similare 31,6 54,2 54 28,7 27,3 30,8
XV Metale comune și articole din
acestea 90,1 113 112,3 69,3 105,7 116,4
XVI Mașini, aparate și
echipamente electrice; aparate
de înregistrat sau de reprodus
sunetul și imagini 373 364,8 371,3 258,1 610,2 1 169,2
XVII Mijloace de transport 74,2 88,3 82,5 45,1 47,1 52,9
XVIII Instrumente și aparate optice,
fotografice, cinematografice,
de măsură , de control sau
precizie, instrumente 7,8 16 16,4 8,9 12,6 17,1
XX Mărfuri și produse diverse 37,4 36,2 50,6 34,5 40,7 40,6
Sursa: INS – Anuarul Statistic al Româ niei 2011 , 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011

29
În anul 2011, ponderi însemnate la export au deținut grupele: mașini, aparate și echipamente
electrice , aparate de înregistrat și reprodus sunetul ; încăl țăminte , păl ării umbrele și articole
similare ; mărfuri și produse diverse ; materii textile ș i articole din acestea; produse vegetale și
animale; produse alimentare. La import, principalele grupe de produse au fost: mașini, aparate și
echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imagini; materii textile și
articole din acestea; ma teriale plastice, cauciuc și articole din acestea.
7.2. Principalele categorii de produse exportate
Județul Bihor are o dez voltare destul de echilibrată, unde ramurile economiei naționale produc
atât pentru consum , cât și pentru export. Principalele produs e esportate sunt; mașini și aparate
electrice și electronice, încalțăminte și articole similare, materiale textile, tricotaje și confecții,
articole din metal, produse vegetale, produse alimentare și băuturi, produse minerale, produse
din lemn și altele. Principalele țări în care sunt expo rtate produsele fa bricate în județul Bihor
sunt: Austria, Emiratele Arabe Unite, Australia, Belgia, Bu lgaria, Elveția, China, Cipru, Cehia,
Estonia, Spania, Egipt, Franța, Grecia, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Oland a, Noua Zeelandă,
Polonia, Suedia, Slovenia , Turcia etc. Județul Bihor se află în top 10 al expo rtatorilor din
România.
7.3. Principalele firme exportatoare și piețele lor de desfacere
S.C. Celestica SRL Oradea – firmă înființată în anul 2004, cu capital canadian. Obiectul
principal de activitate este fabricarea calculatoarelor și echipamentelor periferice, produse care în
marea lor majoritate sunt destinate exportuluii. Firma a avut în anul 2011 o cifră de afaceri de
peste 2,35 miliarde lei și un număr de 1 163 salariați.
S.C. Transilvania General I mport Export SRL – firmă cu capital străin s uedez , cu o cifră de
afaceri de peste 912 milioane lei, obiectul principal de activi tate fiind comerțul cu ridicata
produse alimen tare, tutunul și băuturile . În anul 2011 firma a avut un număr de 3 148 salariați.
S.C. Ara Shoes România SRL – firmă cu capital străin, având ca obiect de activitate fabricarea
încălțămintei, producție car e aproape în totalitate este pentru export. Firma a avut în anul 2011 o
cifră de afaceri de peste 220 milioane lei și un număr de 1 548 salariați.
S.C. Lloyd Shoes România SRL – companie cu capital german , avînd ca obiect de activitate
fabricarea încălțămintei, cu o cifr ă de afaceri de 147 mil ioane lei în 2011 și 624 salariați.
S.C. Bihore SRL – cu capital elvețian, având ca obiect de activitate fabricarea încălțămintei ,
cifră de afaceri în anul 2011 de 92 miloane lei. În firmă lucrau 625 de salariați în anul 2011,
întreaga producție fiind destinată exportului.
S.C. Reropam SRL – firmă cu capital elvețian, obiectul de activitate fiind fabricarea
încălțămintei, cu o cifr ă de afaceri de 75 de milioane lei în 2011 și 252 de salaria ți.

30
S.C. Master Olast România – obiectu l principal de activitate fiind comerțul cu ridicata de
material lemnos și materiale de c onstrucții, echipamente sani tare. Firma a avut o cifră de afaceri
de 90 milioane lei și 149 de salariați în 2011. Societatea are capital străin , iar ac ționarul princip al
este din Ungaria.
S.C. Rieni Drinks SRL – firma are ca obiect de activitate producerea băuturilor răcoritoare,
îmbutelierea apelor minerale și producerea altor ape î mbuteliate, este cu capital suedez, iar în
2011 a avut o cifră de afaceri de 79 mil ioane lei și 102 salariați.
8. Forța de muncă și veniturile salarial e
8.1. Populația ocupată
Popula ția ocupat ă medie a județului Bihor a crescut în perioada 2006 -2008 și s -a redus co ntinuu
până în anul 2011 la 254,9 mii p ersoane. În total populație ocupată pe țară , ponderea populaț iei
ocupate a județului Bihor s -a redus de la 3,21 la sută în anul 2006 la 3,10 la sută î n anul 2011.
Populația ocupată
mii persoane
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total economie 8 245,1 8 447,2 8 585,7 8 297,9 8 037,6 8 215,0
Regiunea nord-vest 1 120,2 1 155,1 1 163,6 1 131,2 1 109,0 1 139,0
Județul Bihor 264,8 273,8 275,6 266,4 256,1 254,9
Sursa: IN S – Anuarul Statistic al Româ niei 2011; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010

Numărul mediu al salaria ților a crescut în perioada 2006 -2008 de la 152 la 1 67 mii persoane și
s-a redus continuu până î n 2011 la 144 mii persoane. Ponderea acestora pe total țară a crescut
ușor în in tervalul sus -menționat, de la 3, 25 la 3,31 la sută.
Numărul mediu de salariați
mii persoane
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Număr mediu salariați pe județ 152 163 167 159 147 144
Număr mediu salariați pe țară 4 667 4 885 5 046 4 774 4 376 4 349
Număr mediu salariați pe Regiunea
nord-vest 595 633 646 615 574 569
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2011 , 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 , 2011
8.2. Șomeri
Numă rul șomerilor s -a redus de la 7,6 mii persoane în 2006 la 6,7 mii persoane în anul 2007, dar
a crescut mai mult decât dublu în 2009 (16,7 mii persoane), niv el care s -a menținut și în 2010, iar
în 2011 numărul acestora a scăzut la 11,6 mii persoane.

31
Creșterea șomajului în perioada 2008 -2011 s-a datorat crizei economice din țară cât și celei
existente la nivel global .
Rata șomajului a avut un nivel destul de redus în perioada 2006 -2008, dar a crescut vertigi nos în
perioada 2009 -2010, la 6 la sută , după care s -a redus la 4,2 la sută în 2011. Rata șomajului a fost
tot timpul sub nivelul celei înregistrate la nivelul țării și a Regiunii nord-vest.
Num ărul de șomeri și rata șomajului
mii persoane
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Număr șomeri pe județ 7,6 6,7 8,6 16,7 16,7 11,6
Număr șomeri pe țară 460,5 367,84 403,44 709,38 627 461
procente
Rata șomajului pe județ 2,70 2,40 3,00 5,80 6,00 4,20
Rata șomajului pe țară 5,20 4,00 4,40 7,80 7,00 5,20
Rata șomajului pe
Regiunea nord-vest 3,60 2,90 3,30 6,80 6,00 4,40
Sursa INS: Anuarul Statistic al României 2011 -2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010 -2011
8.3. Salariu l mediu nominal
8.3.1. Salariu l mediu nominal brut
Salariu l mediu brut pe județ a fost inferior celui din Regiunea nord -vest, precum și celui pe țară.
Acesta a crescut continu u, de la 912 lei în 2006 la 1 086 în 2007, la 1 351 lei în 2008, la 1 459 lei
în 2010 și 1 492 lei în 2011.

05001 0001 5002 0002 500
2006 2007 2008 2009 2010 2011salariul
nominal brut
pe județ
salariul
nominal brut
pe țară
salariul
nominal brut
pe Regiunea
nord-vestGrafic 8.1. Salariul nominal brut
Sursa: INS –Anuarul Statistic al României 2011, 2012; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010,
2011lei

32
8.3.2. Salariu l mediu nominal net
Salari ul mediu nominal net pe județ a fost inferior celui pe regiune , cât și celui pe țară în întreaga
perioada analizată.
lei
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Salariu l nominal net pe județ 692 811 1 004 1 025 1 074 1 086
Salariu l nominal net pe țară 866 1 042 1 309 1 361 1 391 1 444
Salariu l nomi nal net pe Regiunea
nord-vest 777 936 1 119 1 161 1 166 1 208
Sursa: I NS – Anuarul Statistic al Rom âniei 2011; Anuarul Statistic al județului Bihor 2010
9. Activitatea bancară
9.1. Rețea ua bancară
La începutul anului 2013 sistemul bancar din județul Bihor cuprindea 43 sucursale, 86 agenții și
1 punct de lucru. Majoritatea acestor unități bancare sunt concentrate în mediul urban, respectiv
în orașele Oradea, Beiuș, Marghita, Salonta , Aleșd, Nucet, Săcuieni, Ștei (fost Dr. Petru Groza)
Valea lui Mihai și Vașcău.
Rețeaua teritorială a băncilor comerciale s-a extins permanent până în anul 2008, când pe fondul
crizei financiare unele unități s -au închis, proces care continuă și în prezent. Gradul de
bancarizare este foarte redus în mediul rural, chiar inexistent în unele zone și localități .

33
Structura teritorială a unităților de credit, active la 10 ianuarie 2013
Nr.
Crt. INSTITUȚII DE CREDIT
Număr
sucursale Număr
agenții Număr
puncte
de lucru
1 ALPHA BANK ROMANIA S.A. 1 2 0
2 ATE BANK ROMANIA S.A. 1 0 0
3 BANCA COMERCIALĂ INTESA SANPAOLO ROMÂNIA S.A 2 4 0
4 BANCA MILLENNIUM S.A. 1 2 0
5 BANCA LEUMI ROMANIA S.A. 1 1 0
6 BRD -GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. 2 19 0
7 BANCA CENTRALĂ COOPERATISTĂ CREDITCOOP 0 1 0
8 BANCA COMERCIALĂ CARPATICA S.A. 1 2 1
9 BANCA COMERCIALĂ FEROVIARĂ S.A. 1 0 0
10 BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. 6 9 0
11 BANCA ITALO -ROMENA SpA ITALIA VOLPAGO DEL
MONTELLO -SUCURSALA BUCUREȘTI 0 1 0
12 BANCA ROMÂNEASCĂ S.A. MEMBRĂ A GRUPULUI
NATIONAL BANK OF GREECE 3 0 0
13 BANCA TRANSILVANIA S.A. 1 23 0
14 BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMÂNIEI EXIMBANK
S.A. 1 0 0
15 BANCPOST S.A. 1 7 0
16 CEC BANK S.A. 1 4 0
17 CREDIT AGRICOLE BANK ROMANIA S.A. 1 0 0
18 CREDIT EUROPE BANK (ROMANIA) S.A. 2 0 0
19 GARANTI BANK S.A. 0 1 0
20 ING BANK N.V., AMSTERDAM – SUCURSALA BUCUREȘTI 0 1 0
21 LIBRA INTERNET BANK S.A. 3 1 0
22 MARFIN BANK (ROMANIA) S.A. 1 0 0
23 NEXTE BANK S.A. 1 2 0
24 OTP BANK ROMANIA S.A 2 0 0
25 PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. 0 2 0
26 RAIFFEISEN BANK S.A. 0 13 0
27 UNICREDIT TIRIAC BANK S.A. 4 1 0
28 VOLKSBANK ROMANIA S.A. 4 0 0
TOTAL 41 96 1
Sursa: Agenția Bihor a BNR – Departamentul de Statistică

34
9.2. Credite și depozite bancare
a) Credite bancare acordate în perioada 200 6-2012
milioane lei, sf ârșitul perioadei
Credite bancare 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total, din care: 2 905,8 4 521,6 6 103,7 6 103,6 6 168,5 6 448,0 6 527,9
– Lei 1 209,8 1 725,1 2 014,4 1 873,4 1 721,9 1 740,4 1 852,7
– Valută 1 696,0 2 796,5 4 089,3 4 230,2 4 446,6 4 707,6 4 675,2
Restanțe, din care: 7,1 41,9 97,7 256,8 505,4 579,3 780,6
– Lei 5,2 28,5 54,1 126,3 213,8 232,8 236,8
– Valută 1,9 13,4 43,6 130,5 291,6 346,5 543,8
Persoane fizice total, din care: X 1 920,8 2 638,8 2 628,9 2 649,5 2 687,6 2 659,9
– Lei X 831,3 961,4 910,7 805,3 7665 734,9
– Valută X 1 089,5 1 677,4 1 718,2 1 844,2 1 921,1 1 925,0
Persoane jurdice total, din care: X 2 552,3 3 411,3 3 438,4 3 496,3 3 746,0 3 832,5
– Lei X 890,4 1 048,7 959,1 913,0 969,4 1 087,9
– Valută X 1 661,9 2 362,6 2 479,3 2 583,3 2 776,6 2 744,6
Sursa : BNR

02468101214
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Grafic 9.1 Ponderea creditelor bancare restante din total credite
procente
Sursa: BNR

35

b) Depozite bancare în perioada 2006 -2012
milioane lei
Depozite bancare 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total, din care: 1 519,2 2 160,6 2 606,2 3 088,4 3 243,0 3 465,4 3 595,8
Lei: 1 072,5 1 506,6 1 857,6 2 055,7 2 219,4 2 384,4 2 441,3
– Agenți economici 494,2 542,5 581,2 597,9 672,6 671,8 630,4
– Populație 578,3 917,3 1 227,3 1 409,7 1 486,7 1 658,6 1 748,7
Valută: 447,2 654,0 748,6 1 032,7 1 023,6 1 081,0 1 154,5
– Agenți economici 165,6 167,0 138,4 262,5 221,6 226,9 169,6
– Populație 281,6 477,7 591,6 739,2 792,3 841,8 982,7
Sursa: BNR
01 0002 0003 0004 0005 0006 0007 000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
lei valutămilioane lei Grafic 9.2. Structura creditelor bancare după moneda de denominare
Sursa: BNR
01 0002 0003 0004 0005 0006 0007 000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
persoane fizice persoane juridicemilioane lei Grafic 9.3. Structura creditelor bancare după beneficiari
Sursa: BNR

36

Volumul creditelor a crescut într -un ritm accelerat în perioada 200 6-2008, dar după această
perioadă creșterea a fost foarte mică. În totalul creditelor, ponderea cea mai mare o dețin cele în
valută, care reprezentau 72 la sută în 201 2 (în creștere de la 58 la sută în 200 6); ponderea
credite lor în lei a scăzut de la 42 la sută în 200 6 la 28 la sută în 201 2. Ponderea creditelor
restante în total credite a crescut de la 0, 24 la sută în 200 6 la 11,96 în 201 2, ca urmare a crizei
economice care a afectat atât mediul de afaceri, cât și populația. Ponderea creditelor acordate
populației în total credite s -a redus de la 42,5 la sută în 2007 la 40,75 la sută în 201 2, în timp ce
ponderea creditelor acordate persoanelor juridice a crescut de la 57,5 la sută în 2007 la 59,25 la
sută în 201 2.
Volumul disponibilităților se situează sub cel al creditelor, acesta majorându -se în perioada
analizată într -un ritm superior celui aferent creditelor.
05001 0001 5002 0002 5003 0003 5004 000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
lei valută
Sursa: BNRmilioane leiGrafic 9.4. Structura depozitelor bancare după moneda de denominare
05001 0001 5002 0002 5003 0003 5004 000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
populație agenți economicimilioane lei
Sursa: BNRGrafic 9.5 Structura depozitelor bancare după tipul de deponenți

37
Ponderea d isponibilităților în total credite a crescut de la 52,3 la sută în 200 6 la 55,8 la sută în
anul 201 2. Deși majoritatea creditelor acordate sunt în valută, economisirea se face mai mult în
lei (peste 70 la sută în 2011 ), iar din punct de vedere al deponenților populația deține ponderea
cea mai însemnată (peste 77 la sută în 2011 ).
10. Investiții străine
Situația primelor 30 de firme , după cifra de afaceri , care au beneficiat de investiții străine
Nr.
crt. CUI Denumire firmă Cifra de
afaceri la
31.12.2010
lei Cota de
participa –
re străină
% Acționari Capitalul
social
vărsat
lei
1 16386391 SC Celestica (România)
SRL 2 357 993,7 99,99 Nova Scoția
Company
Canada 138 793,1
2 97800 SC Transilvania general
Import Export SRL 911 970,5 95 Persoane fizice
Suedia 29 081,6
3 65484 SC Zahărul SA Orade a 387 859,6 100 Diamant Sugar
Sas – Franța 136 240,5
4 4188153 SC European Drinks 307 716,8 79,88 Persoane fizice
Suedia 116 683,8
5 9834611 SC Ara Shoes România
SRL 220 667,6 100 Ara Shoes Ag
Langenfeld
Germania 783
6 21631896 SC Hanil Electroniks SRL 163 467,1 100 Hanil
Electronics LTD
Germania 10 501,5
7 1398367 SC Lloyd Shoes Romania
SRL 146 964,3 100 Lloyd Shoes
GMBH
Sullingen
Germania 505,1
8 16957137 SC Ada Fabrica de mobilă
SRL 100 937,8 100 Elefant Holding
AG – Austria 42 500
9 17506160 SC Faist Mekatronic SRL 96 509,6 100 Faist Limited
Marea Britanie 5 307,9
10 17882067 SC Bihore SRL 92 147,8 99,73 Listh Reworld
Control Ag
Elveția 357,1
11 13718003 SC Masterplast România
SRL 90 326,6 71 Masterplast
Grup Nyrt
Ungaria 36
12 6416487 SC Parisot Green Sofa SRL 88 095,6 79,99 P3G Industries
Franța 969,8
Nr.
crt. CUI Denumire firmă Cifra de
afaceri la
31.12.2010
lei Cota de
participare
străină
% Acționari Capitalul
social
vărsat
lei

38
13 2397676 SC Hessers Transport SRL 87 361,5 99,00 Centrum
Holding BV
Belgia 501,2
14 58924 SC Comau România SRL 83 670,6 100 SC Comau Spa
Italia 10 315,2
15 66198448 S.C. Rieni Drinks SA 79 309,6 100 Persoane fizice
Suedia 124 509,0
16 16512291 SC Lyoness Romania SRL 79 012,4 100 Lyoness Europe
AG – Elveția 10,0
17 17882210 SC Reropam SRL 75 343,6 99,73 Listh Reworld
Control Ag
Elveția 357,1
18 16335762 SC H Essers SRL 69 310,8 100 Henri Essers En
Zonen Int NV
Belgia 170,2
19 25153581 SC Plexus Services RO
SRL 67 983,1 99,90 Plexus Corp
Limited – Marea
Britanie 250,0
20 18107744 SC Nordic Investments
Fund Retail SRL 65 513,8 100 Nordic
Investment fund
EHF – Islanda 0,2
21 19078540 SC Bella Internațional SRL 63 939,7 100 Persoane fizice
Turcia 0,2
22 15087723 SC Connectronics SRL 61 170,5 100 90% Connect
Sistem 33,5
23 26128691 SC Shinheung Electronics
SRL 58 960,6 100 Shin Heung
Precision –
Coreea de Sud 41 878,4
24 20571656 SC VPK Packaging SRL 58 204,2 100 VPK Group
Belgia 65 143
25 12601233 SC Scandic Distilleries SA 57 993,7 95,25 Persoane fizice
Suedia 32 291,2
26 8761295 SC Australian Invest SRL 51 627,7 100 Persoane fizice
Austria 193,9
27 26042700 SC Turul Metal SRL 47 910,7 100 Persoană fizică
Ungaria 0,2
28 23589496 SC Grass Tech SRL 46 713,7 99,62 Novotech
Polonia 996,4
29 12562282 SC Capirom SRL 46 246,3 100 SC Capi SRL
Franța 1 168,5
30 18720420 SC Vernicolor SRL 46 045,0 100 GFC SAD
Franța 3,5
Sursa: Agenția BNR Bihor

39
Investitorii p rovin din majoritatea țărilor europene (în principal din Elveția, Germania, Suedia,
Franța , Anglia , Belgia, Ungaria, Polonia , Austria etc.), dar și din țări precum Coreea de Sud,
Canada, Turcia etc. Principalele domenii în care s -au realizat investiții străine sunt: fabricarea
calculatoarelor și a produselor electronice și optice, industria alimentară, a băuturilor, a
articolelo r de încălțăminte, a articolelor de îmbrăcăminte , fabricarea produse lor de cauciuc și
mase plastice , industria mobilei , prelucrarea lemnului, industria metalurgică, fabricarea
autovehic ulelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, colectarea , tratarea și
eliminarea deșeurilor, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, producția și furnizarea
energiei electrice și gaze, apă caldă și aer cond iționat, construcția de clădiri etc.
Deși s -au realizat investiții importante în județul Bihor, a cesta are încă potențial foarte mare de a
atrage investitori datorită poziți ei și cadrului natural deosebit , existenței forței de muncă foarte
bine pregătite la universitățile din Oradea și Cluj -Napoca, a apei geotermale care se află în
subsolul terenului la o temperatură foarte ridicată, tinerilor care lucrează în străinătate și care pot
reveni acasă. Domeniile importante care merită aten ție pentru dezvoltarea viitoare a județului
sunt: turismul , indust ria prelucrătoare și agricultura.

40
Bibliografie
Banca Națională a României Buletine lunare 2006 -2011
Comisia Național ă de Prognoză Rapoarte 2009 -2013
Institutul Național de Statistică Anuarul de comerț internațional al României
Institutul Național de Statistică Anuarul demografic al României
Institutul Național de Statistică Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011, 2012
Institutul Național de Statistică Anuarul statistic al județului Bihor, 2008, 2009, 2010, 2011
Institutul Național de Statistică Buletine statistice teritori ale
Institutul Național de Statistică Informații socio -economice despre județul Bihor 2009
Institutul Național de Statistică Conturi naționale 2007 – 2012
Institutul Național de Statistică Conturi naționale cu date regionale 2003 -2012
Banca Națională a României Baza de date S ucursala regională Bihor
*** Site-ul instituțiilor de cultură, universităților bihorene
și al altor instituții