Asist. Univ. Dr. PAPP ENIKŐ [618681]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAMUL DE STUDIU BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

LUCRARE DE LICENȚĂ

TERAPIE ASISTATĂ DE ANIMALE

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. DANA BĂDĂU
Îndrumător științific:
Asist. Univ. Dr. PAPP ENIKŐ

Absolvent: [anonimizat], 2017

2
Cuprins
Capitolul 1. PARTEA GENERALĂ -FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ………………….. 3
1.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3
1.2. Actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
1.3. Specii de animale potrivite pentru terapie ………………………….. ………………….. 5
1.4. Diferența dintre animale le de companie, terapia asistată de animale și
activități le asistate de animale ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.5. Avantaje versus Dezavantaje în terapia asistată de animale …………………….. 7
1.6. Durata terapiei ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
1.7. Cui îi este recomandată terapia asist ată de animale ………………………….. …..10
1.8. Cum se face selecția animalelor pentru terapie ………………………….. …………. 10
1.9. Împrejurări prin care animalele au schimbat destine le unor persoane ……….. 11
Capitolul 2. FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ ………………………….. …………………….. 12
2.1. Motivaț ia alegerii temei ………………………….. ………………………….. ……………… 12
2.2. Sarcini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
2.3. Ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
2.4. Obiectivele terapiei ………………………….. ………………………….. …………………… 13
2.5. Materia le și metode ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
2.6. Prezentar ea subiectilor inclusi in studiu ………………………….. ……………………. 17
Capitolul 3. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR ……………….. 19
3.1. Rezultatele studiului ………………………….. ………………………….. …………………. 19
3.2. Evaluarea inițială ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
3.3. Descrierea programului de terapie ………………………….. ………………………….. 21
3.4. Evaluarea finală ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
3.5. Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. …………… 27
3.6. Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 30
3.7. Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. .30
3.8. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….31
3.9. Rezumat în limba engleză ………………………….. ………………………….. …………. 31
3.10. Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
3.11. Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
3.12. Anexa 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
3.13. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….35

3
Capitolul 1. PARTEA GENERALĂ -FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

1.1. Introducere
„Măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fii judecate după felul în care
tratează animalele.” – Mahatma Gandhi
Pasiunea mea pentru animale a început î ncă din copilă rie, când visam să am
un animal de companie , dar datorită alergiilor fraț ilor mei , de la polen ș i soare
până la păr de animale ș i praf , s-a tot am ânat achiziț ia acestuia .Într –un final
am primit un cățelus de care ma bucur enorm și care face parte din familie, ca
membru, cu drepturi depline.Î n timpul liceului am participat , nu ca te rapeut , ci ca
subiect , la ș edințe de socializa re, avâ nd ca erou principal al î ntâlnirilor un câ ine.
În clasa a 12 -a, mă pregă team pentru admiterea la f acultatea de
Medicină Veterinară din Cluj –Napoca și în același timp mergeam la practică î n
Poiana Brasov , la un centru de călărie să învaț de la un speciali st ce înseamna
această meserie. În timpul unei operaț ii des tul de complicate ș i periculoase , mi-
am dat seama c ât sunt de sensibilă și ca nu pot privi cum decurg e operaț ia, nici
gând să ajung vreodată să aplic așa ceva î n mod real.
În acel moment , m-am resemnat, am lăsat totul în urmă ș i am luat -o pe
un alt drum total dif erit.Cel puțin așa credeam .Dar, acum îmi dau seama că este
doar o răsturnare de situaț ie: în loc să tratez eu animalele , am ajuns să particip
la terapia copiilor cu ajutorul acestora. Nimic mai frumos și mai
plăcut. Satisfacți ile atâ t pe plan profesional, cât și emoț ional se resimt vizibil.
Venind în Tîrgu Mureș, Mylu , cățelușa mea, m -a ajutat să dep ășesc
singură tatea și despărțirea de famil ie.Din experiența de peste 12 ani, având
animale de companie, am remarcat î n special la câ ini deplina disponibilitate la
orice oră de a se face utili celor din jur , în special stăpânilor.Ori de c âte ori plec
de acasă și mă întorc, îmi găsesc cățelușa că mă așteaptă nerăbdă toare să mă
vadă , iar în timpul sesiunii mă ajută să alung stresul prin permanen ta ei bună
dispoziție .Dacă ar putea vorbi sunt sigură că ar spune despre mine mai multe
decâ t ar ș ti poate cei mai buni prieteni.
În timp ce scriam, mi-a făcut semn că am stat cam mult la calculator și că
o cam ignor , așa că o sa plecă m la o scurtă plimbare .

4
1.2. Actualitatea temei
Animalele au fost dintotdeauna folosite să slujească oamenilor: la muncă ,
la cărat greutaț i, la comerț , ca mijloace de transport , la divertisment ( spec tacole
de circ , pariuri), la educaț ie (grădinile zoologice) , la experimente, etc.Au fost de
asemen ea dresate ș i domesticite pentru a p utea fi animale de companie , dar nu
s-a cunoscut până prin secolul 18 rolul lor terapeutic. Beneficiile terapiei s-au
observat pentru prima dată î ntr-un centru din York Retreat , Angli a unde
pacienț ii bolnavi m intal aveau în grijă animale domestice mici , care îi faceau să
socialize ze și de atunci lucrurile au evoluat.
Terapia Asistată de Animale (TAA) este o terapie comple mentară,
realizată de o echipă întreagă de specialiș ti, în care un animal selectat, antrena t
și pregătit e ste parte integral ă a procesului terapeutic.
În România interesul pentru aceste tipuri de activități a început î n 2004 ,
când diferite fundații și asociații de protec ție a animalelor ș i centre de călă rie, au
început să ofere servi cii pentru persoane (de la copii la v ârstnici) cu nevoi de
recuperare fizică și intelectuală. [ 1]
Datorită rezultatelor favorabile , această metodă este din ce in ce mai
răspandită și căutată : Asociația Clubul C âinilor Utilitari Bucureș ti, Asociația
„Copiii de Cristal” Brașov, școli speci ale pentru persoane cu deficiențe de
vedere ( Cluj 2015), spitale, azile de bătr âni (Moș ia Bunicilor , jud Călăraș i),
grădiniț e (grădinița specială Malteză Cluj), precum ș i facultăț i unde studenții
desfășoară programe “antistres” (Universitatea "Babeș -Bolyai" și Universitatea
de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj -Napoca) etc.
Singurul cur s postuniversitar din Româ nia “Terapia și activităț ile asistate
de animale pentru pers oane cu nevoi speciale” se desfăș oara la Cluj , anul
aces ta este ediț ia a 7-a și are o durată de 6 luni . [2]
În momentul de față , această meserie nu este acreditată în Româ nia,
cum nici alte ramuri complementare nu apar in COR 2017( ergoterapeut,
meloterapeut, aromoterapeut, crista loterapeut sau hipoterapeut etc), cu toate că
în alte ță ri este aprobată .Dna Anca Bîlbă este prima femeie din România care a
reușit să primească acreditare de către Asociația Americană de Hipoterapie –
AHA ș i a patra din Europa la acel moment . [3]

5
1.3. Specii de animale potrivite pentru terapie
Animalele implicate î n TAA includ: câini, pisici, cai, măgari, ponei, delfini,
păsări, hamsteri, iepuri, pești , etc, dar cele mai utilizat e animale pentru terapie
sunt c âinii, caii și delfinii .
Există mai mul te criterii care au fost luate în considerare în privinț a celor
mai potrivite animale pentru aceste activitaț i, unele de ordin foarte practic , altele
de ordin financiar , iar altele de ordin etic. În cazul pisicilor, iepurilor, păsă rilor,
țestoaselor atât partea practică (sunt uș or de manevrat ș i de transportat), cât și
cea financiară (costuri de achiziț ie și întreț inere destul de rezonab ile) sunt
satisfă cute, în schimb problema care a apărut a fost de odin etic . [4]
Unul din motive î l reprezintă faptul că animalele din această categorie nu
își pot transfera stă rile, nevoile că tre om, unele sunt solitare, altele nu pot
funcț iona optim î n afara grupului .Pe de altă parte , nu sunt in dicii evidente
asupra stă rii lor de bine, dacă sunt “încântate ” sau “ îngroz ite” să fie pasat e
dintr-o mână în alta , de exemplu. De asemenea , mijloacele de apă rare ale
acestor vieț uitoare sunt aproape nule , devenind foarte vulnerabile .Din aceste
cauze s -a redus foarte mult utilizarea lor î n ultimii ani. [5]
Terapia cu delfini face î mbinarea mai multor ramuri de tratament :
hidroterapia, TAA ș i ultrasonoterapia. Aparate speciale au dovedit că afară de
sunetele obișnuite, delfinii mai produc o altă categorie de unde sonore, cu
frecvențe de peste 20 000 hertzi, adică ultrasunete.De asemenea, gr avidele
curajoase care doresc să își creeze un moment c ât mai special, nasc ală turi de
aceste mamifere î n ocean . [6]
Hipoterapia (hipo denumi re grecească pentru cal) , utilizează drept agent
terapeutic pasul calului. Pacientul primește în mod continuu impulsuri de mers
de la cal, ceea ce produce relaxarea corpului, echilibrul p ostural și coordonarea
mișcării. Nu trebuie obligatoriu să se execute anumite mișcări în șa, ci doar să
se acomodeze cu acelea provocate de deplasarea calului. [7]
Terapia cu c âini: există rase de c âini, special antrenaț i care pot anticipa
crize le de epilepsie sau de diabet , devenind însoț itori pentru persoane le care
suferă de aceste boli. O cercetare multidisciplinară întreprinsă de oameni i de
știința din SUA, a evidențiat că anumite afecțiuni care ne pun viaț a în pericol,
precum cancerul de s ân, cancerul ovarian sau cancerul pulmonar, pot fi
detectate de c âini înainte de apariț ia primelor simptome. De asemenea, c âinii

6
însoț itori au contribuit semnificativ și la îmbunătățirea calitații vieții, î n cazul
persoanel or cu diferite deficiențe de vedere sau de auz.Din punct de vedere al
sănătății fizice, copiii care în primul an de viața cresc alături de un c âine au cu
30% mai puține șanse să dezvolte boli respiratorii infecțioase, un risc cu 50%
mai mic să dezvolte infecții la nivelul urechilor și cu 66% mai redus să dezvolte
ulterior alergii la pă rul de animale. [8]
1.4. Diferența dintre animale de companie, terapie asistată de animale și
activități asistate de animale
Este important să se facă o distincție clară încă de la început între
tarapie, a avea animale de companie și caracterul recreațional al acestora .Nu
orice eveniment special pentru pacient este un tip de tratament. Recreația
înseamnă un timp petrecut plăcut, amuzant, distractiv. Un exemplu concret îl
reprezintă SPA –ul, care este o metodă de revitalizare al corpului și al psihicului,
având efecte a semanatoare cu TAA .
TAA – „O intervenție direcționată, deci cu un scop bine definit, în care un
animal, care întrunește anumite criterii devine parte integrantă a unui proces de
tratament. Terapia asistată de animale este realizată și/sau coordonată doar de
către personal instrui t în domeniu.Poate fi realizată într -o varietate de medii și
poate fi individuală sau de grup.Procesul de realizare trebuie să fie întotdeauna
documentat și evaluat, necesitând supervizarea de cătr e un profesionist." [9 ].
AAA – „Oferă oportunități motivați onale, educaționale și/sau recreaționale
de îmbogățire a calității vieții.Activitățile asistate de animale se realizează într -o
varietate de medii de către traineri specializați, paraprofesioniști și/sau voluntari
în asociație, cu animale care întrunesc an umite criterii." [9 .1]
Pentru ca animalele să fie introduse într -un centru de tarapie sunt mai
întâi testate, atent selectate și dresate, spre deosebire de cele ce se pot adopta
sau cumpăra, așadar se face distincție dintre animal de companie și TAA, chia r
dacă uneori aduc aceleași beneficii.

7
1.5. Avantaje versus Dezavantaje în terapia asistată de animale
Beneficii regă sim î n domeniul:
 Medical
Animale le pot depista anumite boli .Într-un c entru de cercetare în
domeniul cancerului , din nordul Californiei , câinii erau capabili să stabilească
diagnosticul cancerul ui pulmonar cu o precizie de 77% doar mirosind respiraț ia
pacientului. [10]
S-a creat o adevărată industrie antistres : medicamente, masaje , metamuzică
și arome speciale. Oamenii percep str esul ca pe o presiune exterioară puternică
în faț a căreia pot chiar ceda. [11] În timpul st resului apar diferite fenomene î n
organism p recum : creșterea tensiunii arteriale, dilatarea pupilelor , creșterea
acidităț ii gastrice , încetinirea respirației , accelerare a metabolismul ui, scăderea
temperaturii corporale prin apariția transpiraț iei, etc.
În timpul m ângâierii unui animal nivelul de oxitocină aproape se dublează ,
cresc beta endorfin ele ș i producția de dopamine, scade ritmul cardiac și
tensiunea arteriala . [12] Efecte opuse celor produse de apariția stresului.
Animalel e folosesc î n mod con stant energia pentru a comunica , nu au
nevoie de cuvinte, semnalele de energie tra nsmit cele mai puternice mesaje.
Multor oameni le este greu să înțeleagă conceptul de “energie ca formă de
comunicare ”. Această lege este cel mai greu de înțeles pentru oameni. Dacă un
căine poate detecta bombe, droguri sau poate găsi oameni rătăciț i, de ce nu ar
fi în stare să simtă starea de spirit , emoțiile și energia? [10.1]
 Psihologic
Animalul oferă dragoste necondiționată , acceptare și interacț iune. [13]
Studiile au semnalat că este suficient doar să le privim c ând se joaca, să -i
mângâiem sau să -i luăm în brațe și nivelul de stres se micșorează, iar treptat
starea de bine și de relaxare se instalează .Se știe că depresia și anxietatea se
alimentează din gânduri disfuncț ionale legate de trecut sau de viitor, iar
prezența unui animal ține ancorat în prez ent pacientul. Din aceste motive, tot
mai mulți psihoterapeuți recomandă un animal de companie ca modalitate de
tratare a simptomatologiei anxioase ș i/sau depresive. [ 8.1]

8
 Social
Comunicarea reprezintă un proces esențial de menținere a legăturilor
interumane care stă la baz a organizării sociale .Oamenii folosesc limbajul pentru
a comunica: limbajul verbal prin cuvinte, limbajul nonverbal prin gesturi, mimica
și limbaj ul paraverbal prin tonalitatea ș i inflexiunile vocii, ritmul de vorbire ,
modul de accentuare a cuvintelor, pauzele dintre cuvinte ș i ticurile verbale .[14]
Spre deosebire de noi, animalele comunică prin intermediul energiei și
reacționează în mod instinctual.Un studiu a arătat că în medie un om zice
adevarul în proporție de 70% pe zi.O zicală cunoscută , anonimă , spune că
“unui om iți ia o viața ca să ii c âștigi încrederea ș i o poți pierde într -o secundă,
pe când unui c âine iți trebuie o secundă să îi c âștigi încrederea și ține o viață
întreagă ”.
Prezența an imalului facilitează și influenț ează pozitiv interacțiunile
interpersonale și stimulează comportamentele prosociale precum: prietenia,
empatia, altruis mul, non -agresivitatea, dispoziția pozitivă. De aceea,
psihoterapeuții din SUA le recomandă persoanelor mai timide, cu anxietate
socială sau celor care au tendinț a de a se izola social, un animal (de companie)
ca mijloc de diminu are a anxietății și de îmbună tățire a relaționării și comunicării
cu ceilalți. [ 8.2]
 Educaț ional
S-a observat că animalele pot servi drept intermediari sau mediatori ai
interacțiunilor sociale dintre oamen i, pot accelera procesul de legătură dintre
pacient și terapeut. Ele stimulează conversația prin prezența lor ș i prin
asigurarea unu i subiect neutru de discuț ie.[13.1]
Învațatul sau cititul ală turi de un an imal fac lectura mai interesantă , mai
puțin monotonă și mai puțin frustrantă (din cauza greșelilor care pot apărea ).
Grupuri de elevi participă săptăm ânal la înt âlniri de tarapie pentru a alunga
stresul din timpul examenelor.
 Spiritual
Interacțiunile cu anima le induc de cele mai multe ori și sentimente de
împlinire spirituală, în direcția apropierii de natură și creație, prin simplitatea de
care dau dovadă.

9
 Fiziologic
Observațiile terapiei asistate de cai sunt făcute cu privire la efectele
asupra sistemulu i neuromuscular al pacientului ( cauzate de influența mecanică
a mersului pe cal ).Specific pentru hipoterapie este faptul că pacientul primește
în mod cont inuu impulsuri de mers , ceea ce produce relaxarea corpului,
echilibrul p ostur al și coordonarea mișcării .Acest fapt este deosebit de important
în deficiențe le motorii cauzate de leziuni ereditare, cum ar fi paralizia cerebrală
la copii.În prezența unui cal, sunt activaț i stimulii: vizuali, auditivi , olfactivi, tactili
și verbali . [15]
Dezavantaje:
 Primul dezavantaj il reprezintă preț ul, av ând în vedere că î ngrijirea
animalelor, echipamentul, transportul și amenajarea spaț iilor este destul de
costisitoare.
 Asupra persoanelor provenite din mediul rural, TAA are mai puține beneficii.
[13.2]
 De asemenea , igiena este greu de controlat, există persoane alergice la
părul de a nimale ș i foarte sensibile, așadar nu pot sta în preajma lor.Nu e
ușor de introdus c âini în spitale, azile , clinici , orfelinate , etc tocmai din acest
motiv.Ar trebui luați în considerare paraziții ș i infecțiile care pot fi transmise
de la animale la om. [16]
 Nu doar oamenii se confruntă cu epuizare a ci și animale le pot demonstra
oboseală c ând sunt suprasolicitate. În aceste cazuri sedințele sunt am ânate
pentru o perioadă de timp .
 Instinctul natural nu poate fi înfr ânat complet prin dresaj, mai pot apărea ș i
accidente nedorite greu de intu it și evitat.
 Nu pot apela la TAA persoanele cu tulburări de percepț ie, care provin din
culturi diferite, având semnificații diferite atribuite animalelor și interacțiunilor
cu acestea. De asemenea , persoanele ce suferă de epilepsie, boli severe a le
sistemului imunitar sau afecț iuni psihice ca psi hoze î n faza acută , psihopatii
cu manifes tări violente, fobii severe nu sunt potrivite pentru TAA. [ 17]
 Dacă animalul de terapie dă semne clare de disconfort de la prima întâlnire
cu clientul/clienții atunci o să se modifice contextul desfășurării acț iunilor .

10
1.6. Durata terapiei
Aplicarea terapiei variază.P oate fi un proces pe termen lung, c ând
pacienții adoptă animale (ani), sa u interacțiuni pe termen scurt în activități
structurate de exemplu (săptăm âni, luni) .
1.7. Cui îi este recomanda tă terapia asistată de animale
TAA este indicată persoanelor vulnerabile, cu handicap, afecț iuni din
spectr ul autist, Sindrom Down, amputați i, scolioze, paralizii, tulburăr i de vedere,
de creștere și învă țare, fobii față de animale , demență , boala Alzheimer, SIDA,
persoanelor în vârstă (peste 60 de ani), sau care au tră it diferite traume
emoț ionale: psihice ș i fizice, spină bifidă , tulbură ri afective ș i de comportament,
depresii ș i anxietate, dependen ții de droguri, alcool, tutun, etc. [18]
1.8. Cum se face selecț ia animalelor pentru terapie
Procesul de sel ecție nu trebuie luat cu uș urință atunci când se
analizează i ntroducerea acestora î n terapie.
Câinii și proprietarii ar trebui să fie familiarizați cu regulile de spital.Este
necesară o documentație continuă privind vaccinări le, deparazită rile, precum și
controlul comporta mentului și al temperamentul ui.De exemplu, câinii trebuie să –
și demonstreze capacitatea de a se apropia de oamenii imobilizați în cărucioare
sau care folose sc cârje. Un test frecvent folosit dispune de o tigaie de metal care
este aruncată lânga c âine, în timp ce acesta este mâ ngâiat, pentru a vedea
cum va reacționa la sunete puternice și neaș teptate. [19] Testul eliminatoriu
este al agresivită ții.Dacă animalul manifes tă orice tip de neastâmpă r este
descalificat. Alegerea calului se poate fa ce, de exemplu, în funcție de mă rimea
copilului și de dizabilitatea lui.Astfel pentru un copil mic și liniștit trebuie sã se
aleagă un ponei de mãrime mijlocie ș i nu foarte iute , ci unul calm. Pentru un
copil cu ADHD ș i mai mar e, se alege un cal mai energic și înalt. Formatorii
primesc consiliere și inst ruire cu privire la modul de acționare în diferite
situaț ii.Un animal de terapie trebuie să se comporte blând și să răspundă la
comenzile manipu latorului. Unul fricos, agresiv sau lipsit de interes nu este cu
siguranță adecvat pentru această profesie . [20]

11
1.9. Împrejură ri prin care animalele au schimbat destine
Din mul tele istorisiri despre supravieț uitorii atacului terorist din 9/11/2001
Word Trade Center , una a lui Mike Hingson a evocat o rezonanță particulară
de-a lungul lumii.Bă rbatul în v ârstă de 51 de ani , orb, lucra la birou c ând
avionul detonat a lovit primul turn.Mijlocul zg ârie-norului s -a prăbuș it și a fost
înlocuit de un nor de fum negru.Cu ajutorul lui Roselle, ghidul lui , un labrador,
au încercat îm preuna să coboare c ele 78 de etaje.Din fericire am ândoi
supraviețuiesc calamităț ii, relativ puțin afectați.Această poveste mișcătoare a
fost repede postată pe internet și difuzată în mass -media, provoc ând astfel
puțin confort celor care au ră mas devastați în urma acestui eveniment înfioră tor.
O altă înt âmplare a apărut la știri în urma ră zboiului din Irak , când un
sublocotenent , Luis Carlos Montalvan , a fost rănit la cap în timpul războiului ș i
mai apoi a suf erit de un stres post -traumatic.C ând a ajuns acasă , căsătoria lui
s-a destrămat și medicii i -au prescris medicație antidepresivă.Locuind singur
într-un apartament , Montalvan a citit d espre un program care promova c âinii
pentru veteranii de r ăzboi care au probleme fizice sau psihice.A fost urgent
asoc iat cu Tuestday, un golden retriever, care a devenit remarcabil legat de
starea lui de spirit ș i a servit c a un tampon de calmare ori de c âte ori scăpa de
sub control și devenea violent.Î n 2008, Carlos și Tuestday au avut o înt âlnire cu
un senator ale s rec ent Al Franken.Acesta a rămas mișcat în urma discuției ș i a
prezentat la Congres un program în care să fie instruiți 200 de c âini pentru
veteranii de ră zboi care au suferit traume psihice sau fiz ice. [21]

12
Capitolul 2. FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ

2.1. Motivar ia alegerii temei
În cadrul unei recuperări cât mai favorabile este necesară o echipă
complexă formată din: medic spe cialist, kinetoterapeut , psiholog, asistent social ,
terapeut ocupaț ional, logoped, nutriț ionist, profesori, etc. Iar prin această lucrare
aș dori să analizez eficiența terapiei asistate de animale î n asociere cu membrii
celorlalte discipline.
Accentul se pune, desigur , pe dezvoltarea fizică armonioa să, adică,
știința motricită ții, dar o să amintesc ș i de restul ramurilo r enume rate mai sus
pentru a cuprinde î ntreg domeniul de activitate.
Provocarea întâmpinată în scrierea lucrării este aceea de a prezenta în
câteva pagini un subiect atât de vast și profund fără a omite nimic valoros .Totul
merită lămurit clar cu dovezi științ ifice precise și fără improvizări. Având în
vedere aceste precizări caut să punctez aspectele cheie a le terapiei asistate de
animale , cât mai structurat pe domenii de activitate, principii de selecț ie, metode
de lucru , menționând atât avantajele cât și dezavantajele sesi zate.
2.2. Sarcini
Pentru realizarea acest studiu ne -am ales urmă torul demers:
 Stabilirea criteri ilor de includere și excludere al pacienț ilor
 Alegerea perioadei de desfă șurare a studiului
 Evaluarea subiecț ilor
 Observarea programului de recuperare asistat de animale
 Îndeplinirea formalităț ilor necesare eticii profesionale
 Prelucrarea datelor
 Analiza ș i interpretarea rezultatelor
 Prezentarea rezultatelor
 Redactarea studiului
 Formula rea concluziilor

13
2.3. Ipoteze
În stabilirea ipotezei am pornit de la presupunerea c ă prin implementarea
unor programe terapeutice asi state de c âini și cai se va îmbunătăț ii echilibrul
static și dinamic a copiilor cu deficien țe neuromotorii, precum și ameliorarea
independen ței. De asemenea, prin comb inarea simultan ă a ambelor tipuri de
terapii , se va realiza un progres sporit în compara ție cu participarea la un singur
program de rec uperare.
2.4. Obiectivele terapiei
Obiectivele com une de tratament î n TAA sunt [18.1]:
 încurajarea socializării și a comunicării,
 reducerea izolării, a plictiselii și a singurătații,
 ameliorarea stă rii de spirit,
 reducerea depresiei,
 îmbunătățirea pr oblemelor de pierdere a memoriei ș i a amintirilor dureroase ,
 îmbunătățirea respectului de sine, a stime i se sine,
 îmbunătățirea cooperării și a capacit ății de rezolvare a problemelor,
 îmbunătățirea concentrării și atenției,
 creșterea angajamentului și răspunderii,
 îmbunătățirea exprimării sentimentelor,
 reducerea anxietății generale,
 reducerea comportament ului abuziv,
 creșterea încrederii în cei din jur,
 ameliorarea echilibrului și al mersului,
 ameliorarea spasticităț ii la nivelul deget elor prin m ângâierea animalului,
 dezvo ltarea orientării spațio -temporale ,
 învățarea unor noi deprinderi motrice : călăria de exemplu,
 corectarea postur ilor vicioase,
 îmbunătățirea coordonări ochi -mână, ochi -picior,
 desprinderea de suferințele cotidiene cu care sunt obișnuiți cei cu deficiențe,
printr -un remediu natural și plăcut,
 dezvoltarea spiritului de echipă,
 scurtarea timpului de reacție și de apărare,
 favorizarea o bținerii independenței,

14
 optimizarea ADL -urilor,
 îmbunătățirea propriocepției,
 combate rea stereotipur ilor la persoanele afectate de autism .

2.5. Material și metodă
Caracteristicile studiului sunt:

Tipul studiului : longitudinal, prospectiv.
Subiecții timp de 3 luni au desfășurat activități asistate de animale.

Locul desfășurării intervenț ilor:
 Fundaț ia Alpha Transilvana, Târgu Mureș, pentru terapia
asistată de c âini
 Gradini ța speci ală Malteză , Cluj Napoca, pentr u terapiile
asistate de c âini
 Centrul de echitație ș i hipoterapie Reghin, jud. Mureș .
Perioada – studiul a cuprins 3 etape:
 Evaluarea inițială a fost realizată î n data de 13.02.2017, în
cadrul Fundației Alpha Transilvan ă din Tîrgu Mureș, iar la
Grădinița Malteză din Cl uj Napoca î n data de 24.02.2017
 Implementare a programul ui de terapie asistata de animale –
intre evaluarea inițială și cea finală s -a desfăș urat programul
propriu -zis de terapie.
 Evaluarea finală s-a stabilit în data de 12.05.20 17 la Fundația
Alfa Transilvană și pe 6.05.2017 la Grădinița Malteză din Cluj
Napoca.
Durata terapiei
În cazul hipoterapiei sedința este individuală, 30 de minute pe ntru fiecare
copil î n parte , o dată pe săptăm ână, iar în cazul terapiei asistate de c âini,
ședința este de grup aproximativ o oră, o dată pe saptam ână, timpul fiind
organizat de așa natură înc ât toți să poată lua contact direct cu animalul. Pentru
aceasta , copiii trebuie să învețe să își aștepte r ândul și să își pă streze calmul.

15
Echipamentul nec esar
Impo rtanța sălilor în care se desfăș oară activităț ile este es ențială .Ele
sunt încăpătoare, aerisite, luminoase ușor de întreținut ș i de curățat după
fiecare ședinț ă de ta rapie .Se mai pot efectua sedințe în aer liber c ând este
vreme frumoasă .Echipam entele necesare cuprind instalații pentru igienizare,
curăț are, uste nsile pentru călărie (șa, frâu și căpă stru), zgardă pentru c âini, o
pătură, jucă rii diverse, aparatură din sala de kinetoterapie (mingi, obstacole,
bastoane, scăriț e, bazin cu mingi, topogan, balansoar, spalier, trambulină ,
saltele, bă nci, etc) și recompense pentru comportamentul exemplar.
Metodele de selectare a pacienț ilor- Lotul subiecț ilor
La studiu au participat 14 copii, at ât fete c ât și băieți cu diferite
diagnostice , dintre care 7 frecventează terapia asistată de c âini ș i 7
desfăș urând ambele programe (atât hipoterapia cât și terapia asistata de c âini).
Criterii de includere: au fost aleș i copii cu deficienț e neuromotorii cu
vârstă cuprinsă între 6 si 8 ani, având acordul părinților de a participa la TAA .
Criterii de excludere: opoziț ia din partea c opiilor de a intra în contact cu
animalul , datorită fricii sau lipsei de interes.
Formalitățile existente de natură etică
Personal ul specializat din cadrul fundației Alpha și gradiniței speciale
Malteze c ât și însoț itorii, instructorii și stăp ânii animalelor au luat la cunoștiință
despre cercetarea științifică și au ră spuns favorabil , implic ându-se activ la
realizarea studiului. Părinții care au avut copii incluși în studiu au fost si ei
informați, d ând în scris sau verbal un acord privind evaluarea , publicarea
datelor personale și fotografierea acestora în timpul activităților, cu condiția de a
fi păstrată ascunsă identitatea .
Metode de cercetare
Metoda documentă rii:
Culegerea informațiilor referitoare la cercetă rile deja exis tente a fost realizată
prin metoda bibliografică din cărț i de specialitate, reviste, lucrări ș i din surse
online computaționale.

16
Metoda observaț iei:
În timpul sedințelor de terapie asistată de an imale se observă reacț ia copiilor,
progresul de scurta dur ata de la o înt âlnire la alta și de lungă durată după o
perioadă de c âteva luni de colabolare.
Metoda interviului:
Pentru a af la date personale despre pacienți și fami lia din care provin, v ârsta,
diagnostic ul, starea socială și evoluția acestora î n urma tratamentelor s-a
adoptat metoda interviului în care s -au dezbătut toate aceste probleme și
soluț iile care se pot implementa pen tru a le ameliora starea psihică, fizică,
intelectuală, emoț ională și socială. Dorindu -se ca parinț ii care au copii cu
dizab ilități să beneficieze g ratuit de consiliere psihologică .
Metoda comparaț iei:
Cele doua terapii respectiv hipoterapia și terapia asistată de c âini se compară
în ce privește desfăș urarea ședințelor, ti mpul alocat fiecărui copil în parte,
durata ș i frecv ența înt âlnirilor, costurile alocate, ș i echipamentul necesar , dar nu
în ultimul r ând răspunsul copiilor la cele două tipuri de activități distincte , care
împreună ar putea da rezultate mai rapide.
Metoda statistico -matematică:
Interpretarea evaluărilor s -a obținut procentual cu ajutorul formulelor de calcul
matematic.
Metoda grafic ă:
Este benefică o expunere c ât mai clară și precisă a rezultelor studiului cu
dovezi concrete folo sind tabele, grafice, diagrame ș i scheme.

17
2.6. Prezentarea subiectilor inclusi in studio
Tabel 2.1. Subiecț ii incluși î n studiu:
Inițiale
nume
prenume Data
nașterii Diagnosticul Terapii aplicate
D.K. 21.04.2011 Retard în dezvoltare psihică ș i
de limbaj
În observaț ie tulburare din
spectrul autistic
Instabilita te psihomotorie cu
deficit atenț ional
Hiperkinetică Hipoterapie
Terapie
ocupationala
Terapie asistată de
caini
G.H. 09.06.2010
Retard moderat în dezvoltare
psihică ș i de limbaj
Elemente atipice Hipoterapie
Kinetoterapie
Terapie asistată de
câini
K.A. 03.10.2010
Retard sever î n dezvoltarea
vorbirii
Encefalopatie sechelara
infantilă fomă mixtă
Parapareză flască î n sindrom
cerebelos
Sindrom autistic
Retard moderat î n dezvoltarea
motorie Hipoterapie
Terapie
ocupationala
Terapie asistată de
câini
T.M. 01.05.2010
Epilepsie simptomatică , crize
focale complexe
Retard sever psihic ș i de
limbaj cu elemente autistice
Tulburare hiperkinetică cu
crize de afectivitate
Encefalopatie sechelară
infantilă cu papap areză flască
Sindrom cerebelos Hipoterapie
Kinetoterapie
Terapie asistată de
câini
Program de Karate
adaptat

M.D. 14.12.2011 Tulburare globala de
dezvoltare motorie de origine
central
Retard mixt î n dezvoltare
Convulsii febrile
Angină acută Hipoterapie
Terapie asistată de
câini
Program adaptat de
karate
D.S. 14.09.2010 Retard mixt î n dezvoltare
Sindrom cri du chat
Tetrapareza flască Hipoterapie
Kinetoterapie
Terapie asistată de
câini
Program adaptat de
Karate
N.B. 5.11. 2011 Retard psihomotric sever Kinetoterapie
Terapie asistată de
câini

18
R.D.
5.01.2009 Sindrom cerebelar
Tetrapareză flască
Retard psihomotor moderat Terapie asistată de
câini
Kinetoterapie
Logopedie
C.F. 11.06.2011 Tetrapareză flască
Supraponderală
Epilepsie
Retard psihomotor moderat Terapie asistată de
câini
Kinetoterapie
M.C.
19.06.2010 Hemipareză dreaptă
Strabism Terapie asistată de
câini
Kinetoterapie
D.V.
3.11.2011 Retard psihic sever
Hipermetropie Terapie asistată de
câini Kinetoterapie
C.C.
11.12.2011 Sindrom down Terapie asistată de
câini
Kinetoterapie
I.A. 10.4.2011 Retard psihomotor moderat Teapie asistată de
câini
Kinetoterapie
V.D. 21.11.2010 Tetrapareza spastică
Probleme de limbaj și de
comunicare Kinetoterapie
Terapie asistată de
câini hipoterapie
Terapie
ocupatională

19
Capitolul 3. REZULTATELE CERCETĂRII Ș I INTERPRETAREA
LOR

3.1. Rezultatele studiului
Studiul s -a efectuat pe două grupe, o grupă formatata din 7 subiecț i a
participat la terapia asistată de c âini, iar cealaltă grupa de 7 subiecți a beneficiat
atât de hipotarapie c ât și de terapia asistată de c âini.Pe lângă acestea uni i
dintre ei au mai facut logopedie, karate, terapie ocupațională , meloterapie ș i
kinetoterapie. Fiecare individ a fost supus l a urmatoarele testări, respectiv:
echilibrul din aș ezat, echilibrul din ortostatism ș i evaluarea ADL -urilor. Acestea
s-au efectuat o data la începutul studiului și î nca o data la finalul lui , pentru a
face o comparație între rezultatele inițiale ș i cele finale.
3.2. Evaluarea inițială
Cei 14 su biecți au fost testaț i din punct de vede re al echibrului static,
dinamic și al ADL -urilor, după cum se poate vedea în tabelele 3.1.,3.2.,3.3.
Tabel 3.1. Testarea echilibru lui din așezat
Init. Ex1 Ex2 Ex3 Ex4 Ex5 Ex6 Ex7 Ex8 Ex9 Ex10 EX11 Ex12 Ex13 %
N.B 3 2 1 2 3 2 2 1 1 1 1 2 1 56
D.K 3 3 3 3 2 2 3 2 2 3 3 2 3 88
K.A 3 3 2 2 2 3 3 3 1 3 3 3 2 86
D.S 3 3 3 2 2 3 2 2 3 2 3 3 2 86
G.H 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 2 95
M.D 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 2 94
T.M 3 2 3 3 2 3 3 3 2 3 2 2 2 84
R.D 3 3 3 2 2 2 3 2 1 1 3 2 2 77
C.F 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 3 2 91
M.C 3 3 2 3 3 2 3 3 2 3 3 2 3 91
V.D 3 2 3 2 3 3 2 2 2 1 1 2 1 69
C.C 3 3 3 3 3 2 3 2 2 2 2 3 2 86
I.A 3 3 3 3 2 3 3 3 2 3 3 3 2 93
D.V 3 3 2 1 2 2 2 2 1 2 2 2 2 66

20
Tabel 3.2 Testarea echilibrului din ortostatism

Ex1 Ex2 Ex3 Ex4 Ex5 Ex6 Ex7 Ex8 Ex9 Ex
10 EX
11 Ex
12 Ex
13 Ex
14 Ex
15 P%
N.B 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0 20
D.K 3 3 3 3 2 3 3 2 2 2 3 2 3 3 2 82
K.A 3 3 2 2 2 2 3 2 1 2 2 2 2 3 3 75
D.S 3 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 71
G.H 3 3 3 2 2 2 3 3 1 2 2 2 2 3 3 80
M.D 3 3 3 3 2 3 3 3 3 2 2 2 3 2 3 88
T.M 3 2 3 3 2 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 75
R.D 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 17
C.F 2 2 2 2 1 1 2 1 2 1 2 1 1 2 1 51
M.C 3 2 2 3 2 2 3 3 2 2 2 2 2 3 2 77
V.D 2 1 2 1 3 2 1 1 0 1 1 1 0 2 1 42
C.C 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 20
I.A. 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 3 2 2 3 3 88
D.V 3 2 1 1 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 2 53

Tabel 3.3 Testarea ADL -urilor

Inițiale Ex1 Ex2 Ex3 Ex4 Ex5 Ex6 Ex7 Ex8 P
N.B 0 0 0 0 5 5 5 5 20
D.K 10 0 5 10 5 10 10 10 60
K.A 5 0 0 5 0 5 10 10 35
D.S 0 0 0 5 5 5 10 5 30
G.H 5 0 0 5 5 5 10 10 40
M.D 5 0 0 5 5 5 10 10 40
T.M 5 0 0 5 5 10 10 10 45
R.D 5 0 5 5 5 10 10 5 45
C.F 5 0 0 5 5 10 15 5 45
M.C 5 0 5 5 10 15 15 10 65
V.D 0 0 0 5 5 10 10 5 35
C.C 5 0 0 0 5 5 5 5 25
I.A 5 0 5 5 5 15 15 10 60
D.V 0 0 0 0 0 5 10 5 20

21
3.3. Descrierea programului de terapie
În perioada dintre cele două evaluă ri respectiv: evaluarea inițială și cea
finală , s-a desfăș urat programul propriu -zis, care constituie în cadr ul terapiei
asistate de c âini diferite trasee, obstacole, ștafete, jocuri pe echipe, curse ,
personalizate în funcție de capacitatea fiecă rui individ, cresc ând treptat de la o
ședință la alta gradul de dificultate .În ce priveș te hipoterapia , pacientul se poate
afla în una din urmă toarele stări de miș care.Activă când pacientul execută
diverse exerciț ii pe cal menite să îi îmbună tățească postura corporală, alta
pasivă în care calul este în mișcare ș i pacientul trebuie să se adapt eze cu
ajutorul echilibrului ș i al coordonă rii la diferitele categorii de paș i ai calului , cum
ar fi: galopul, trapul ș i pasul. Și cea din urmă, cea mai dificilă , în care at ât
călărețul c ât și calul sunt în miș care.
Exerci ții practice
Hipoterapie
1) Așezat că lare pe cal cu spatele, mers la trap, cu schimbări de direcț ie, 2
ture.
2) Poziț ia inițială: Aș ezat călare pe cal, membrele superioare at ârnă pe
lângă corp, se ține un baston în ambele m âini.
Poziț ia intermediară : Membrele superioare î n extensie, menț inere 2 0
secu nde, baston ul este ținut de ambele m âini.
Poziț ia finală : Revenire la poziția inițială. 2 serii 5 repetări pauză î ntre
serii de 10 secunde
3) Așezat că lare pe cal, în timpul mersului, se aruncă ș i se prinde o minge.

4) Așezat că lare pe cal, trunchiul se flectează înainte ș i se îmbrățișează
gâtul animalului.

22
5) Așezat că lare pe cal, se fac rotiri de trunchi st ânga, dreapta.

6) Așezat că lare pe cal, se încearcă menț inerea unui obiect pe cap, făra să
cadă , în timp ce animalul pășeș te peste diferite obstacole , se opreș te
brusc, schim bă pasul sau merge cu spatele.
7) Exerciții de respirație că lare pe cal, balans ând m âinile ș i picioarele
pentru relaxarea corpului.

8) Peria t părul animalul cu m âna dominantă și apoi cu cea nedominantă,
din poziția așezat că lare pe cal.

23
9) Ridicare în ortostatism din poziția că lare pe cal , menținut copilul la
început de un terapeut .
10) Din poziția așezat că lare pe cal , se atinge v ârful piciorului cu m âna
opusă.5 repetări partea st ângă și 5 repetări pe partea dreaptă .
Exerciții asistate de câini

1) Mers î n pat ru labe printr -un tunel de jucărie, urmărind c âinele care este
în față .

2) Sărituri pe trambulină alături de c âine.
3) Mers pe o bancă îngustă și lungă: în lateral , pe vârfuri, cu pași rapizi,
având în m ână lesa c âinelui și păstr ând echilibrul.

24
4) Stând pe o suprafață instabilă , placă de echilibru , de exemplu, se aruncă
o minge c âinelui și se recuperează la î ntoarcerea acestuia.

5) Pășit peste obstacole, urcat și cobor ât scă ri, alături de c âine pe post de
sprijin .

6) Intrat prin ce rcuri de plastic , amplasate la diferite niveluri , în compania
unui căț el.

25

7) Se înv ârte o coardă sau un elastic, iar pacientul î mpreună cu un câine de
terapie, încearcă să sară deodată peste ea.
8) Joc de imitare a c âinelui î ntr-un bazin cu bile.
9) Întrecere între pacient și c âine pentru gă sirea unei recompense ascunse
(jucă rie, aliment) .
10) Spart baloane de săpun cu ajutorul animalelor.

26
3.4. Evaluarea finală
Pentru a putea vedea progresul, regresul sau chiar stagnarea stării de
sănătate în urma sedințelor de terapie , efectuăm o reevaluare în urma că reia se
va calcula procentual situaț ia actuală în comparație cu cea anterioară, cu 3 luni
în urmă .
Tabel 3.4 Evaluarea e chilibrul din aș ezat
Ex1 Ex2 Ex3 Ex4 Ex5 Ex6 Ex7 Ex8 Ex9 Ex1
0 EX1
1 Ex1
2 Ex1
3 P
N.B 3 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 1 61
D.K 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 2 92
K.A 3 3 3 2 3 3 3 3 2 3 3 3 2 92
D.S 3 2 3 3 3 3 3 3 2 2 3 3 2 89
G.H 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 97
M.D 3 3 3 3 3 3 2 2 3 3 3 3 3 95
T.M 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 2 95
R.D 3 3 3 2 2 2 3 2 1 1 3 2 2 77
C.F 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 3 3 2 92
M.C 3 3 3 2 3 3 3 2 2 3 3 3 3 92
V.D 3 2 3 2 3 3 2 2 2 1 2 2 1 71
C.C 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3 2 89
I.A 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 2 94
D.V 3 3 2 1 2 2 2 2 1 2 2 2 2 66

Tabel 3.5. Evaluarea echilibrul ui din ortostatism
Ex
1 Ex
2 Ex
3 Ex
4 Ex
5 Ex
6 Ex
7 Ex
8 Ex
9 Ex
10 EX
11 Ex
12 Ex
13 Ex
14 Ex
15 P%
N.B 2 1 1 1 1 2 2 1 0 0 0 1 1 0 1 0 33
D.K 3 3 3 3 2 3 3 3 2 2 3 2 3 3 2 88
K.A 3 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 3 3 80
D.S 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 1 2 2 2 73
G.H 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 3 3 88
M.D 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3 93
T.M 3 2 3 3 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 75
R.D 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 17
C.F 3 2 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 66
M.C 3 2 3 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 3 2 82
V.D 2 1 2 2 1 3 2 1 1 0 1 1 1 2 1 46
C.C 1 0 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0 0 1 0 24
I.A 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3 2 3 3 94
D.V 3 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2 53

27

Tabel 3.6. Testarea ADL -urilor
Inițiale Ex1 Ex2 Ex3 Ex4 Ex5 Ex6 Ex7 Ex8 P
N.B 5 0 0 0 5 10 10 5 35
D. K 5 0 5 5 10 15 15 10 65
K. A 5 0 0 5 5 10 15 10 50
D. S 5 0 0 5 5 10 15 10 50
G. H 5 0 5 5 5 10 15 10 55
M. D 5 0 5 5 10 15 15 10 65
T. M 5 0 5 5 5 15 15 10 60
R. D 5 0 5 5 5 10 10 5 45
C. F 5 0 5 5 10 15 15 10 65
M. C 5 5 5 10 10 15 15 10 75
V.D 0 0 0 5 5 10 10 5 35
C.C 5 0 0 0 5 5 10 5 30
I.A 5 0 5 5 10 15 15 10 65
D.V 0

0 0 0 5 10 10 5 2

3.5. Interpretarea rezultatelor
Diferența rezultatelor în urma testă rilor
S-a remarcat o evoluție î n medie de :
 2,8% al echilibrului din aș ezat, observat, Figura 1 .
 cu 5,2% al echilibrului din ortostatism, Figura 2.
 10,7% al ADL urilor, Figura 3.

28

Figura 1 Echilibrul din așezat

Figura 2 Echilibrul din ortostatism
0102030405060708090100
NB DK KA DS GH MD TM RD CF MC VD CC IA DV568886 8695 94
84
7791 91
698693
66
6192 92899795 95
7792 92
718994
66
testare inițială
testare finală
0102030405060708090100
NB DK KA DS GH MD TM RD CF MC VD CC IA DV2082
75718088
75
175177
42
2088
53
3388
80
738893
75
176682
46
2494
53
testare inițială
testare finală

29

Figura 3 ADL-uri
Progresul celor care au beneficiat de ambele programe de recuperare (at ât
hipoterapie c ât și terapie asistată de c âini, Figura 4.) în comparație cu cei care
au participat numai la terapia asistată de c âini a avut o creștere în medie de:
o 2% al echilibrului din așezat,
o 7% al ADL -urilor,

Figura 4 Diferența rezultată în urma evaluării ambelor tipuri de terapii
01020304050607080
NB DK KA DS GH MD TM RD CF MC VD CC IA DV2060
35
3040 4045 45 4565
35
2560
203565
50 505565
60
456575
35
3065
20testarea inițială
testarea finală
5941Evaluare diferen țiată
Terapie asistată de câini și
hipoterapie
Terapie asistată de câini

30
3.6. Discuț ii
Pentr u rezultate optime este necesară o colaborare str ânsă în cadrul
unei e chipe multidisciplinare, compusă din medic, kinetoterapeut, psiholog,
asistent social , profesor de educație fizică ș i sport etc.
Într-o lucrare de disertație asemănă toare , realizată î n 2016 ( “Terapii
complementare și utilizarea hipoterapiei în recuperarea pediatrică ”, Kiss
Zsuzsanna) s -a demonstrat , pe lânga îmbunătățirea echilibrului static ș i dinami c,
îmbunătățirea orientării în spaț iu, precum și diminuarea manifestă rilor agresive,
creșterea to nusului muscular paravertebral ș i probabil cel mai important
integrarea copiilor în diferite comunități ș colare. [22]
În urmă cu trei ani, o altă lucrare de cercetare , nivel licență (“Hipoterapie
la persoanele cu autism”, UMF TGM) a conf irmat beneficiile programului aplicat ,
prin îmbunătăți rea echilibrului ș i al gradului de stabilitate al bazinului din poziția
așezat precum și favorizarea modalităților de inte racțiune socială ale subiecților .
[23] Teza de doctorat (“Hipoterapia metoda terapeutică alternativă în
disfuncțiile neuropsihice ale copilului , USAMV ), s-a remarcat prin realizarea
unei anamneze a animalelor , în funcție de tem peramentul, personalitatea și
activitatea acestora. [20.1]
3.7. Recomandă ri
Pentru îmbunătăț irea cercetării , sugerez e fectuarea unui stud iu cu un lot
mai mare de subiecț i și cu o durată prelungită de timp.
Se recomandă aprofundarea în lucră rile ulterioare a beneficiilor TAA
privind coordonar ea ochi -mână, ochi-picior.
De asem enea, s-ar mai putea face o comparaț ie între terapii, pentru a
stabili care dintre acestea ar fi mai eficientă în funcț ie de patologia individului .
Pe viitor , ar fi indicată promovare a prin diferite că i multi media ș i
recomandarea TAA de că tre cadre medical e specializat e, pe baza cercetărilor
științifice, care au dovedit eficienț a acestei terapii .Este necesară acreditar ea
profesiei de hipoterapie ș i terapie asi stata de c âini, ală turi de alte terapii
complementare , pentru a spori credibilitatea și încrederea pacienților în ele .

31
3.8. Concluzii
Rezultatele studiului confirmă ipotezele.
Ipoteza prin care se pretinde că TAA asigură subiecților incluși î n studiu
ameliorarea at ât a echilibrul ui static c ât și dinamic , este validată prin valorile
coeficientului de variabilitate(CV), încadrat e între 0 -10% ș i a pragului de
semnificaț ie p<0.001, re zultând un studiu semnificativ statistic.
Din punct de vedere al independenței, în urma evaluă rilor, cop iii au avut
un scor cu 10,7% mai bun decat la î nceputul programului , fapt confirmat pri n
îmbunătăț irea ADL -urilor.
În măsura în care subiecț ii au p articipat mai frecvent la sedințe, av ând
incluse două intervenții pe săptăm ână, una de hipoterapie și una de terapie
asistată de c âini, s-au observat rezultate apreciabile în comparație cu cei care
au beneficiat doar de una dintre ele.

32
3.1. Bibliografie

1. http://ziarulfaclia.ro/conf -univ-dr-alina -s-rusu-ciinii-cele-mai-indicate –
animale -de-companie/
2. http://ziuadecj.realitatea.net/educatie/curs -postuniversitar -de-terapie -cu-
animale -pentru -persoanele -cu-nevoi -speciale -pana -cand -va-puteti -inscrie –
137167.html
3. http://www.equitana.ro/anca -bilba -primul -hipoterapeut -roman -acreditat –
de-aha/
4. Zamir T, – The Moral Basis of Animal -Assisted Therapy, Ed. Soc Anim.
2006, 181.
5. https://www.mami.ro/noua -familie/ce -este-terapia -asistata -de-animale –
2133912/
6. https://www.prostemcell.ro/17 -miscare -gimnastica -medicala/18879 –
terapia -cu-delfini.html
7. http://www.palominoclub. ro/blog -echitatie -bucuresti -calarie/terapia -cu-
ajutorul -cailor -sau-hipoterapia/
8. http://www.psychologies.ro/sanatate -2/efectele -terapeutice -ale-cainilor –
21409 99
9. http://www.psihologclujnapoca.ro/terapie -asistata -de-animale/
9.1. http://www.psihologclujnapoca.ro/terapie -asistata -de-animale/
10. Millan C, – Ghidul cainelui fericit, Ed. Litera, 2013, 47.
11. Dumitru B, – Elemente de psihokinetoterapie, Ed. EIKON, 2013, 23.
12. http://www.romedic.ro/zooterapia -terapia -cu-animale -de-companie –
0C741
10.1. Millan C, – Ghidul cainelui fericit, Ed. Litera, 2013, 76.
13. Ben P, Lori K – Animal -Assisted Therapy in Specialized Settings,
Theoretical Foundations and Guidelines for Practice, 2000, 10: 222.
8.1. http://www.psychologies.ro/sanatate -2/efectele -terapeutice -ale-cainilor –
2140999
14. Predoiu R, – Psihologia sportul ui, Ed. Polirom, 2016, 56.
8.2. http://www.psychologies.ro/sanatate -2/efectele -terapeutice -ale-cainilor –
2140999

33
13.1. Ben P, Lori K – Animal -Assisted Therapy in Specialized Settings,
Theoretical Foundations and Guidelines for Practice, 2000, 10: 214.
15. Ivan D, – A new trend in the treatment of children and addults, Animal
Assisted Therapy , 2009, 21:236 -241.
13.2. Ben P, Lori K – Animal -Assisted Therapy in Specialized Settings,
Theoretical Foundations and Guidelines for Practice, 2000, 10: 248.
16. Justine J, – The human animal bond in relation to human health and
wellness, Master of Science Degree in Counselor Education at Winona State
University Spring, 20 12, 1 -21.
17. http://www.ziare.com/viata -sanatoasa/boli/terapia -cu-caini-in-ce-
probleme -poate -ajuta -si-ce-fel-de-catei -sunt-folositi -interviu -1436529
18. Cynthia K, – Animal -Assisted -Therapy in Counseling, Ed. Routledge,
New York, 2017, 50 –70.
19. http://www.adoptiicaini.ro/terapia -cu-ajutorul -animalelor/
20. Corina M, – Hipoterapia metoda terapeutica alternative in disfunctiile
neuropsihice ale copilului, USAMV, Cluj Napoca, 2013, 5 -6.
21. Donald A, – Animal assisted therapy, Ed. ABC-CLIO, Boston, 2011,14 -27.
18.1. Cynthia K, – Animal -Assisted -Therapz in Counseling, Ed.Routlege, New
York, 2017, 65.
22. Kiss Z , – Terapii complementare și utilizarea hipoterapiei în recuperarea
pediatrică, UMFTGM, 2016, 13.
23. Anonim, – Hipoterapie la persoanele cu autism, UMFTGM, 2014, 9.
20.1. Corina M, – Hipoterapia metoda terapeutica alternative în disfuncțiile
neuropsihice ale copilului, USAMV, Cluj Napoca, 2013, 5.

34
3.2. Summary

Animal Assisted Therapy is a complementary therapy that is associated
with an entire team like physiotherapy specialists, melotherapy, occupational
therapy, psychiatry, speech therapy to get the most optimal results.
It uses positive stimulation and recomposition to get, with the help of the
animal, (as fast as possible ) in the middle of the problem and suffering , which is
treated through loyalty, unconditional love, acceptance and understanding. A
therapy animal must respond to the handler’s commands and be well
behaved.A feartful, unresponsive , or aggressive animal isn’t suitable for this
profession.
At the scientific research participated 14 children, aged 6 to 8 , diagnosed
with autism, cerebellar synd rome, epilepsy, lower syndrome, spastic
tetraparesis, etc. 7 subjects benefited from two programs of rehab :
hyppotherapy and therapy assisted by dogs , at the Alfpa Transilvan ia
Foundation and 7 conducted just therapy assisted by dog s, at the Maltese
Special Kindergarten in Cluj Napoca.
For 3 months, they were monitored and evaluated to observe the
progression from treatment. The result showed an improvement of 2.8% of the
seated equilibrium, 5.2% of the the orthostatism equilibrium and 10.7% of the
ADLs.
In conclusion, the research revealed a visible improvement in motricity
and independence.

“Animals are not property or "things" but rather living organisms, subjects
of a life, who spread compassion, respect, friendship, and support.”
MARC BEKOFF, Minding Animals

35
Anexe
3.3. Anexa 1
Tabel 3.7 Evaluarea echilibrului din aș ezat. Test Tinetti adaptat
particularităț ilor pacienț ilor.
Nr. Echilibru l din șez ând: pacientu l este aș ezat pe un
scaun sigur , fără spătar. Din această poziție se
inițează testele.
Scor
așezat
1 menține poziția fără sprijin
2 îmbrâncirea sternală
3 rotația trunchiului
4 culegerea (ridicarea) unui obiect de pe sol
5 stând cu ochii î nchiș i 15 sec
6 flexia membr elor superioare la 90 de grade și
menț inere 15 sec
7 întinderea înainte (se măsoară în centrimetri )
8 plasarea și menținerea piciorului pe un scă unel
9 aruncat mingea/ prins mingea
10 ridicarea din aș ezat
11 hiperextensie trunchi (lăsat pe spate se măsoară
în centimetri)
12 înclinarea trunchiului î n lateral (cu atingerea
cotului de un suport)
13 așezat pe diferite obiecte instabile (minge bobath ,
saltea c u apă , scaun rulant, placă de echilibru )

Scor
0- mișcare imposibil de realizat
1- dificultate mare
2- dificultate mică
3- fără dificultate

36
3.4. Anexa 2
Tabel 3.8 Evaluare a echilibrului din ortostatism. Test Tinetti adaptat
particularităților pacienț ilor
Nr. Echilib rul din ortostatism: pacientul î n ortostatism ,
supravegheat de examinator. Din această poziție
se inițează testele. Scor
ortostatism
1 menține poziția fără sprijin
2 îmbrâncirea sternală
3 rotația trunchiului
4 culegerea (ridicarea ) unui obiect de pe sol
5 stând cu ochii închiș i 15 sec
6 flexia membr elor superioare la 90 de grade și
menț inere 15 sec
7 întinderea înainte (se măsoară î n centrimet ri)
8 plasarea și menținerea piciorului pe un scă unel
9 aruncat mingea/ prins mingea
10 stat î ntr-un picior
11 păsirea peste obstacole
12 mers pe o linie trasată
13 mișcarea m âinilor și al trunchiului î n timpul
mersului
14 urcat scă ri/ cobor ât scă ri
15 alergat

Scor
0- imposibil de realizat
1- miscare executata cu dificultate mare
2- miscar e executata cu dificultate mica
3- miscare executata far a dificultate

37
3.5. Anexa 3
Tabel 3.9 Scara de independență BARTHEL adaptat ă pacienț ilor
Activitate Descriere Scor
1.Alimentaț ia Independent: se poate
servi de tac âmuri, are
nevoie de ajutor pentru a
tăia alimente .Dependent 10 – 5 – 0
2.Baia Independent: face baie
fără ajutor .Dependent 5 – 0
3.Toaleta personală Își poate spăla faț a,
mâinile , dinții, își poate
pieptăna pă rul, se poate
bărbieri etc. Dependent 5 – 0

4.Îmbră catul Independent: își poate
pune și scoate hainelele,
își poate înnoda ș ireturile.
Are nevoie de
ajutor.Dependent 10 – 5 – 0
5.Transferul la toaletă Indep endent pentru a
merge la toaletă Are
nevoie de ajutor în a
merge la toaletă, dar se
poate spă la singur .
Dependent 10 – 5 – 0
6.Transferul î n pat sau
fotoliu Independent î n
deplasarea de la scaun
spre pat. Ajutor minim
Ajutor maxim pentru
transfer, dar este capabil
să se aș eze singur .
Dependent 10 – 5 – 0
7.Mersul Independent se poate
deplasa singur 50 m .
Merge cu a jutorul unei
persoane. Utilizează
singur fotoliul rulant sau
merge î n patrupedie .
Dependent 15 – 10 -5 – 0
8.Urcatul scă rilor Independent în urcarea
sau cobor ârea scă rilor.Are
nevoie de ajutorul unui
dispozitiv sau al unei
persoane .Depend ent 10 – 5 – 0

Punctaj maxim 80