Tomoiagă Iulia -Emilia [618667]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA – MEDICINĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
EVALUAREA ATITUDINI I TINERILOR
MARAMUREȘENI FAȚĂ DE NUTRIȚIA SĂN ĂTOASĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. Monica Tarcea

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 2

CUPRINS

1. PARTEA GENERALĂ
1.1. Introducere ……………………………………. ………………………… ……..3
1.2. Nutriția – definiție …………………………….. ……………………….. ……4
1.3. Rolul aportului adecvat de nu trienți în alimentație ………………..4
1.4. Caloriile și greutatea corporală ……………. ………………………. …10

2. PARTEA SPECIALĂ
2.1. Introducere ………………………………………………………………….. 14
2.2. Material și metodă ……………………… ………………………………… 16
2.3. Rezultate …………………………………………………………………….. 17
2.4. Discuții ………………………………………………………………………… 29
2.5. Concluzii ………… …………………………………………………………… 40
2.6. Bibliografie …………………………………………………………………… 41
2.7. Anexe ………………………………………………………………………. …47

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 3
CAPITOLUL I. PARTEA GENERALĂ

1.1 Introducere
O alimentație sănătoasă este importantă pentru menținerea sănătății și
bunăstării. În prezent dieta nesănătoasă, consumul de alcool, fumatul, abuzul
de dro guri, și stresul sunt descrierea sti lului de viaț ă nesănătos , și sunt folosite
ca formă caracteristică predominantă a stilului de viață . Pe lângă acești factori,
au apărut noi provocări cum ar fi internetul ș i rețelele de socializare care prin
întrebuințarea peste măsură reprezintă o amenințare pentru sănătatea fizică și
psihică a cetățenilor.
Sănătatea este influențată î n principal de dietă, activitatea fizică, somn,
comportamentul sexual, abuzul de medicamente, abuzul de substanțe,
tehnologia modernă, recreere și studiu. Dintre aceș ti factori a limentația este
elementul cel mai important al silului de viață și este în relație directă cu
sănătatea . [1] Problemele de sănătate legate de o alimentație nesănătoasă cum
sunt bolile cardiovasculare, hipertensiunea, supraponderalitatea, steatoza
hepatică , diabet ul zaharat de tip 2 , guta, apnee a în somn, afecț iunile articulare
și cancerele de colon, mamar și endometrial au un impact imens și produc
dezechilibru și neplăceri asupra vieții individului, a familiei și a întregii societăți .
Probabilitatea ca tinerii să adopte comportame nte nesănătoase și să nu
respecte recomandările în ceea ce privește stilul de viață este crescută atunci
când aceștia sun t stresați, un eveniment comun î n timpul liceului. Deoarece
comportamentele nesănătoase legate de stilul de viață contribuie la riscul
apariției de boli cardiovasculare și a altor boli cronice , eforturile de prevenire
pentru elevii de liceu sunt vitale. Mulți factori de risc cardiovascular, cum ar fi
obezitatea, obiceiurile alimentare greșite și sedentarismul , pot fi modificate pr in
schim barea comportamentului. [2] În formarea de obiceiuri alimentare
sănătoase, un rol esențial îl are familia, care influențează procesul de construire
a obiceiurilor alimentare ale copilului și, în consecință, a individului adult. Alți
factori care pot modifi ca comportamentele alimentare sunt școala, rețeaua
socială și condițiile socio -economice. [15]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 4
1.2 Nutriția – definiție
Prin nutriție înț elegem totalitatea procesel or fizico -chimice de asimilare ș i
dezasimilare a alimentelor în organism prin care se asi gură menținerea vieții și
funcț iile fiziologice. [17]
”Nutriția este definită de către Organizația Mondială a Sănătății astfel:
Nutriția este consumul de alimente, considerat ca fiind în relație cu necesitățile
dietetice ale organismului. O alimenta ție bună – o dietă adecvată, echilibrată,
combinată cu activitatea fizică regulată – este o piatră de temelie a
sănătății. Alimentația slabă poate duce la o imunitate redusă, la o sensibilitate
crescută la boli, la afectarea dezvoltării fizice și psihice, și la o productivitate
redusă. ”
O dietă echilibrată este cea care conține o varieta te în cantități și
proporții de alimente , astfel încât nevoia tuturor nutrienților este satisfăcută în
mod adecvat pentru menținerea sănătății, vitalității și bunăstării ge nerale.
Scopul nutriției sănătoase este de a preveni apariția riscului de boli cronice cum
sunt diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul cât și de a pr eveni deficiențele
nutriționale, principalele fiind malnutriția protein -calorică și deficiențele de
micronutrienți. [3]

1.3 Rolul aportului adecvat de nutrienți în alimentație
Prin alimentație oferim corpului energia și nutrienții de care are
nevoie.[16] Nutrienții necesari includ aminoacizii esenț iali, vitaminele
hidrosolubile ș i liposolubile, miner alele și acizii grași esențiali. Organismul are
nevoie și de un substrat energetic adecvat, o cantitate mică de glucide
metabolizabile, glucide nedigerabile (fibre), azot adiț ional și apă. [23] Acești
macronutrienți și micronutrienți îndeplinesc roluri ese nțiale, câ teva dintre ele
fiind: rolul energetic prin care energia obținută este utilizată în a menține
funcțiile vitale, digestie, menț inerea temperaturii corporale, activități fizice ș i
efort intelectual; rolul plastic sau structural prin creșterea și re facerea
țesuturilor; rol reglator și catalitic condiționând funcț ionarea enzimelor, cu rol
fundamental î n procesele biochimice de la nivelul celulei vii . [16]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 5
Proteinele sunt principalul con stituent al celulelor corpului și au
proprietăți structurale și f uncționale. Ele sunt alcă tuite din 20 de aminoacizi
dintre care 9 sunt esențiali, indispensabili pentru organism, deoarece nu există
căi de sinteză endogenă și trebuie aduși prin alimentație: histidina, izoleucina,
leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul și valina . [18,19]
Dintre aceștia , histidina es te indispensabila organismului î n crestere. [16]
Organismul nu menține o formă de stocare a energiei din proteine de acee a
aportul de proteine trebuie să fie zilnic. Miozina, actina, co lagenul și
hemoglobina reprezintă aproape jumătate din conținutul total de proteine al
organismului. [21]
Proteinele asigură creș terea ș i reînnoirea țesuturilor, sunt componente
structurale ale diferitel or enzime și hormoni, intervin în procesele de apă rare ale
organismului fiin d constituenți ai anticorpilor, participă la reglarea presiunii
osmotice și menținerea echilibrului acido -bazic, au rol de tran sportor pentru unii
ioni (Zn, Fe, I, Ca, Cu, Co) sau al unor pigmenți (bilirubina), asigură forța fizic ă
și intelectual ă iar în unele cazuri pot deveni sursă energetică . [17,22].
Proteinele din alimentație vor fi folosite în organism nu doar pentru biosinteza
proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci și pentru biosinteza u nor
compuși azotați ne proteici – baze purinice și pirimidinice, constituenți ai
nucleo proteinelor, creatinei, și colinei . [20]
Necesarul de proteine din dietă depinde de valoarea biologică a
acestora (determinată în primul rând prin conținutul de aminoacizi esențiali).
Valoare a biologică a majorității proteinelor din alimente este în ordinea: produse
animale>legume>cereale (orez, grâu, porumb)>rădăcinoase. [24] Aportul total
de proteine la adolescenți trebuie să fie de 1 3-16% din totalul caloric, și va fi
reprezentat în proporț ie de 70% de proteine de origine animală și 30% de
origine vegetală. [17]
Glucidele sunt reprezentate de 3 mari categor ii astfel: monozaharide
(glucoză, fructoză , galactoz ă); dizaharide (maltoză, lactoză, zaharoză); ș i
polizaharide digerabile (amidon, glic ogen) ș i nedigerabile (fibrele alimentare).
[17]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 6
Rolul principal al carbohidraților (zaharuri și amidonuri) este de a furniza
energie celulelor, în special creierului, care este singurul organ dependent de
carbohidrați din organism . [25] Reprezintă sursa principală de energie, iar
organismul stochează carbohidrați supl imentari sub formă de glicogen î n
principal în mușchi și ficat avâ nd un rol important în menținerea nivelurilor de
energie între mese [28], au rol plastic participâ nd la procesele de
glicuron oconjugare, mielinizare ș i dezv oltare a creierului; sunt sursă de caldură
pentru organism și favorizează metabolismul lip idelor ș i proteinelor.[17]
Glucoza este singurul substrat capabil de a furniza ATP în absența
oxigenului. Este importantă pentru eritr ocite, care nu posedă mitocondrii, sau
pentru medulara renală, care primește puțin oxigen. În timpul efortulu i fizic
intens, singura capabilă sa furn izeze cantitatea de ATP necesară este glicoliza
anaerobă, astfel performanța este influențată de cantitatea de glicogen
muscular și de aportul alimentar de g lucide din timpul efortului. [26]
Glucidele trebuie să asigure 55% din rația calorică totală. [27] Acestea
vor fi reprezentate î n dieta adolescentului 75% sub zaharuri naturale (350 g/zi
pâine și derivate de cereale, 300 g/zi cartofi, 315 g/zi alte legume, 300 g/zi de
fructe) și numai 25% su b formă de zaharuri rafinate. [17] Alimentele cele mai
bogate î n carbohidrați sunt cerealele, îndulcitorii, legume le rădăcinoase,
leguminoase le, legumele, fructele ș i produsele lactate . [27] Creșterea
consumului de fibre alimentare a fost legată de scăderea ratelor de obezitate,
boli cardiovasculare, diabet și anumite forme de cancer cum sunt cel de colon,
cancer mamar , endometria l, ovarian si cancer de prostată . [21]
Lipidele reprezintă sursa cea mai importantă de energie, sunt
componente structurale ale tuturor țesuturilor , sunt indispensabile pentru
asamblarea membranelor celulare și a organitelor celulare , vehiculează și
favorizează resorbț ia vita minelor liposolubile, intervin î n formarea anticorpil or și
au rol antitoxic . [29,17 ]
Grăsimile alimentare sunt compu se în principal de acizi grași ș i
colesterol. [23] Acizii gra și se clasifică în acizi grași saturați, mononesaturați,
polinesaturați și acizi grași trans. [25]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 7
Acizii grași polinesaturați din familia acidului linoleic, arahidonic și dienoic
sunt considerați ca fiind esențiali deoarece sunt aduși doar din aportul exogen
nefiind sintetizați de că tre organismul uman. Aceș tia sunt precursorii
prostaglandinelor, leucot rienelor ș i a tromboxanilor . [17] Un deficit al acidului
linoleic are ca rezultat apariția unor dermatite, întârzieri de creștere , scăderea
capacității de cicatrizare a plăgilor, căderea părului . Acidul linoleic este o
componentă a lipidelor structurale m embranare ș i este necesar pentru sinteza
acidului arahidonic, principalul precursor al prostaglandinelor . [23,25 ]
Principalele surse dietetice ale acidului linoleic sunt uleiurile vegetale, nuci,
semințe, carne și ouă. [31]
Un alt acid gras nesaturat neces ar organismului este acidul linoleic
conjugat, neesen țial însă este singurul acid gras care arată neechivoc o
capacitate de inhibiț ie a carcinoge nezei la animalele de experientă , favorizează
scăderea în greutate ș i are efecte protectoare acționând împotriv a colesterolului
[30, 32 ] Este prezent în mod natural în carnea și produse lactate ale
rumegătoarelor.
Colesterolul intră î n structur a hormonilor steroizi, participă la biosinteza
acizilor biliari și este componentă integrală a membranelor celulare și a
învelișului de mielină a celulelor nervoase. Este sintetizat de către organism și
nu reprezintă un principiu nutritiv esenț ial. Există multe dovezi care indică o
tendință liniară pozitivă între consumul de colesterol și concentrația de
lipoproteine cu den sitate scăzută a colesterolului,și, prin urmare, risc crescut de
boală coronariană. [25] Nivelul de colesterol sanguin este influențat de
consumul de carne în special viș cere (creier, ficat), ouă , lapte ș i produse
lactate, alimente bogate în colesterol și grăsimi saturate. În contrast, gră simile
polinesaturate duc la o scă dere a nivelului de colesterol din sâ nge fiind
considerate factori protectori față de bo lile cardiovasculare. [16 ]
Necesarul de lipide al adolescenților va fi reprezentat î n procent de 50 %
de lipidele de origine animală ș i vor prim i zilnic gră simi de tipul : unt 25 -30 g, ulei
25-30 g/zi; ouă .

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 8
Tabel 1.1 Necesarul de macronutrienți la copii și adolescenți [21]
1 an 2-3 ani 4-8 ani 9-13 ani 14-18 ani
Grăsimi 30-40% kcal 30-35% kcal 25-35% k cal 25-35% kcal 25-35% kcal
Proteine
Fete 14 g/zi 20g/zi 35g/zi 45 g/zi
Baieti 40 g/zi 65 g/zi
Carbohidrați 130 g/zi

Vitaminele sunt substanț e organice naturale de care organi smul nu se
poate lipsi pentru că nu le po ate sintetiza, fiind necesa re în cantităț i foarte mici.
Nu reprezintă o sursă de energie dar joacă un rol important în desfășurarea
unor procese vitale și funcț ionarea enzimelor. Vitaminele se clasifică în
liposolubile (A, D, E și K) și hidrosolubile (vitaminele din grupul B și vit amina C)
Vitamina A are rol în funcționarea normală a sistemului vizual, creștere și
dezvoltare, menținerea integrității celulare epiteliale, și a funcției imune.
Surse: lapte, grăsimea de pește, ficat , gălbenuș de ou, morcov, spanac, varză ,
ardei .
Vitamine le D sunt necesare pentru a menține concentraț iile sangu ine
normale de calciu ș i fosfat care con tribuie la mineralizarea normală a osului, a
mușchiului; contracție, conducere nervoasă . Sursele exogene sunt: ou, la pte,
ulei de peș te, unt, ficat ș i cele endogene prin sinteza cutanată, sub acț iunea
razelor UV.
Vitaminele E (tocoferoli i) su nt cei mai puternici antioxidanț i liposolubili,
protejând acizii grași polinesaturați din structura membranelor celulare. Sursele
alimentare cele mai importante su nt reprezentate de uleiurile obținute din
seminț ele vegetale: floar ea soarelui, soia, porumb, rapiță .
Vitaminele K au rol î n procesul de coagulare a sângelui și î n sinteza
protei nelor (factorii II, VII, IX ,X și proteinele C și S) cu rol în hemostază.
Princip ala sursă este reprezentată de leguminoasele verzi.
Vitaminele din grupul B au rol important în funcția normală a SNC, î n
procese de ox idoreducere (B1, B2, B6), rol în hematopoieză (B12). Sursele
principale f iind cereale, carne, ficat , pește, ouă .

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 9
Vitam ina C a re rol î n formarea colagenului, hemoglobinei și maturarea
eritrocitelor, este antioxidant, are rol în protecția antiinfecțioa să și împotriva
aterosclerozei și favorizează absorbț ia fierului. Surse: citrice, fructe ș i legume
verzi. [33, 16, 17, 26 ]
Organismul uman are nevoie și de substanț e minerale anorganice.
Acestea fii nd grupate î n 3 categori: minerale majore (calci u, magneziu, fosfor),
electroliți ( sodiu, potasiu, clor) ș i oligoelemente ( fier, zinc, cupru, mangan,
molbiden, fluor, iod, cobalt, crom ș i seleniu). Mineralele esențiale ș i funcț iile
acestora sunt :
 Calciu l – constituent al oaselor și dinților, rol în conducerea nervoasă, în
contracția musculară, coagulare ș i imunitate . Se găsește î n produse
lactate ș i legume cu frunze verzi .
 Fosfor ul – constituent al oaselor și dinț ilor, ATP -ului , acizi lor nucleici, și
al fosfolipidelor, având rol î n reglarea pH -ului. Surse: produse lactate,
pește carne, legume, ouă .
 Sodiu l – este cationul principal al lichidului extrace lular, reglează volumul
plasm atic, echilibrul ac ido-bazic, activitatea musculară ș i nervo asă, Na-K
ATP-aza.
 Potasiu l – principa lul cation din lichidul intrace lular , are rol în activitatea
musculară și nervoasă, Na -K ATP -aza. Se găsește în legume ș i fructe
proaspete.
 Clorul – intervin e în echilibrul hidro -electrolitic , în reglarea sistemului
renină -angiotensină -aldosteron și este constituent al sucul ui gastric.
Surse: sarea de masă, apă
 Magneziu l – constituent al oaselor, dinț ilor, este necesar pentru sinteza
proteinelor, a acizilor n ucleici, lipidelor, glucidelor ,participă la contracț ia
musc ulară ș i este cofactor enzimatic . [24]
Apa este principalul constituent al celulelor, țesuturilor și organelor și
este vital ă pentru viață, este singurul nutrient lichid care este cu adevărat
esen țial pentru hidratarea corpului , nevoile de apă fiind mai mari în timpul
perioadei de creștere. [35] Un program educațional care a promovat în rândul
elevilor din Germania consumul regulat de apă , s-a dovedit a fi eficient în

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 10
prevenirea excesului de greuta te, astfel că grupul de elevi care au primit
informații despre beneficiile și rolul apei au baut cu 1 pahar de apă pe zi mai
mult și riscul de supraponderalitate a scăzut cu 31% în comparație cu grupul
de control care nu a benef iciat de programul educațion al. [34]
Aproximativ 60% din greutatea corporală este reprezentată de apă.
Rolul apei este de a transporta nutrienți și oxigen la toate celulele din organism,
este s olvent și mediu de reacție fiind implicată în hidroliza altor macronutrienți,
este esenția lă pentru homeostazia celulară, reduce riscul de urolitiază ,
influențează performanța cognitivă, menține volumul vascular, participă în
termoreglare și are rol de lubrifiant și amortizor prin menținerea formei celulare.
[36, 37 ] Necesarul de apă la adole scenți: 1,8 l/zi (fete), 2,6l/zi (băieți) [38]
1.4 Caloriile și greutatea corporală
Pentru a ne menține sănătoși dar și pentru a avea un indice de masă
corporală în limite normale, gestionarea aportului cal oric este fundamental,
ceea ce î nseamnă a menține echilibrul între aportul caloriilor procurate din
alimentație și caloriile consumate în procesele metab olice și activitățile fizice. [4 ]
Cantitatea totală de calorii este suma dintre caloriile esențiale reprezentând
aportul total de energie necesar pentru a satisface cantitățile recomandate de
nutrienți și caloriile discreționare, reprezentând caloriile suplimentare necesare
pentru a satisface cererea de energie și pentru creș terea și dezvoltarea
normală , activitate fizică, reglarea temperaturii, management ul stresului etc . [5]
Energia alimentară este utilizată pentru a susține nevoile organismului,
inclusiv sinteza proteinelor; menținerea temperaturii corpului, debitul cardiac,
funcția respiratorie și funcția musculară; stocarea și metabolizarea surselor
alimentare de energie. Excesul de calorii fiind stocat sub forma de țesut adipos.
[6]
Numărul total de calorii variază în funcție de macronutrienții din
alimente. În medie, carbohidrații și proteinele conțin 4 calorii pe gram, lipidele
conțin 9 calorii pe gram, iar alcoolul are 7 calorii pe gram. Numărul total de
calorii de care o persoană are nevoie în fiecare zi variază în funcție de o serie

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 11
de factori, inclusiv vârsta, sexul, înălțimea, greutatea și nivelul de activitate
fizică. [4]
Copiii și adolescenț ii cu o activitate fizică crescută au nevoie de mai
multe calorii pentru a menține o creștere normală . [5]
Tabel 1.2 Caloriile zilnice necesare la copii și adolescenți [12]
Vârsta Sedentari Activitate
fizică
moderată Foarte activi
Copii 1 an 900kcal 900-1100 kcal 1100 -1300
kcal
2-3 ani 1000 kcal 1000 -1200
kcal 1200 -1400
kcal
Fete 4-8 ani 1200 kcal 1200 -1400
kcal 1400 -1600
kcal
9-13 ani 1600 kcal 1600 -1800
kcal 1800 -2000
kcal
14-18 ani 1800kcal 1800 -2000
kcal 2000 -2200
kcal
Băieți 4-8 ani 1400 kca l 1400 -1600
kcal 1600 -1800
kcal
9-13 ani 1800 kcal 1800 -2000
kcal 2000 -2200
kcal
14-18 ani 2200 kcal 2200 -2400
kcal 2400 -2600
kcal

Epidemia de obezitate a crescut constant în întreaga lume, iar până în
prezent, nic i o țară nu a reușit să o stop eze. [7] Organizația Mondială
a Sănătății (OMS) definește obezitatea ca un indice de masă corporală mai
mare sau egală cu 30 kg / m 2 . Obezitatea și comorbiditățile sale impun costuri
sociale și economice mari atât pentru indivizi, cât și pentru societate. Prin
urmare, înțelegerea cauzelor obezității și elaborarea strategiilor preventive sunt
cerințe fundamentale. [8]
În comparație cu deceniile anterioare, copiii de astăzi par a fi afectați în
mod special de această epidemie de obezitate, 41 de milioane de copi i până la
vârsta de 5 ani sunt clasați ca fiind supraponderali sau obezi. Aproximativ 80%
dintre copii continuă să fie adolescenți supraponderali și se estimează că și în
viața de adult vor avea obezitate. Există o predispoziție genetică pentru
obezitate î nsă părinții au o influență puternică deoarece copiii a leg să trăiască

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 12
în același mod astfel încâ t mediul devine un factor impo rtant î n epidemia de
obezitate. Obezitatea afectează sănătatea fizică, sănătatea mintală și viața
socială ducând la depresie, anx ietate și stimă de sine scăzută. [9]
Sursa de calorii este mult mai importantă decăt consumul total de calorii
în vederea obținerii echilibrului energetic. Astfel, persoanele care se
concentrează asup ra numarului de calorii dar nu ș i asupra sursei acestora
devin vulnerabile la malnutriție. Alimentele ultraprocesate pot duce la o
supraîncărcare a substanțelor nutritive corelate cu dezvoltarea obezității și la o
lipsă a substanțelor nutritive și a micronutrienților esențiali care acționează
împotriva obezităț ii. Acumularea de lipide fiind principala problemă a obezității,
pierderea oricărei alte mase decât grăsimea poate fi neproductivă și nu este de
dorit. [7]
În prezent, adolescenții au un consum sporit d e băuturi îndulcite, cartofi
prăjiti, pizza și fast -food, și, în consecință, o lipsă de fructe, legume, alimente
lactate, cereale integrale, carne slabă și pește . Această modificare a modului de
consum duce la consumul în exces de grăsimi saturate, gră simi trans și
zaharuri adăugate, împreună cu consumul in suficient de micronutrienți cum ar fi
calciu, fier, zinc și potasiu, precum și de vitamine A, D și C și acidul folic. Altfel
spus, aceste gustări contribuie adesea la consumul excesiv d e calorii
discreționare și suplinesc/inlocuiesc consumul de alimente ca re conțin
substanțe nutritive esențiale . [12] Sub forma zahărului rafinat, se consumă o
cantitate mai mare de zahăr decât dacă s -ar consuma sub forma naturală.
Zahărul furnizează doar calorii goale, scade capacitatea de luptă
antimicrobiană a leucocitelor, spoliază organismul în special de vitamina B,
poate favoriza litiaza renală, are o acțiune acidifiantă, atacă smalțul dinților
sănătoși, diminuează formarea dentinei, crește colesterolemia și
triglicer idele. [39] Zaharurile rafinate produc valori crescute ale insulinei iar ca
raspuns la aces te valori, adipocitele stochează aceste calorii care nu conțin
substanțele nutritive necesare iar organismul raspunde prin foame , ceea ce ne
determină să mâncă m mai mult, rezultând încetinir ea metabolismului și
creșterea în greutate . [9] Acest tip de alimentație se asociază ș i cu un risc
crescut de boli inflamatorii cronice dintre care și astmul.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 13
Un alt factor de risc pentru obezitate e ste ș i alcoolul care are un conți nut
energetic de 7,1 kcal/g dar o valoare nutrițională foarte mică, aceste calo rii
numidu -se și calorii goale , tipul de calorii care ar trebui evitate cel mai mult.
Dovezile experimentale din mai multe studii metabolice au arătat o suprimare a
oxidării lipidice de către alcool și, prin urmare, creșterea unui echilibru pozitiv al
lipidelor , în consecință consumul unor cantități moderate de alcool poate
reprezenta un factor de risc pentru dezvoltarea unui bilanț energetic pozitiv și,
astfel, a câștigului în greutate, grăsimea neoxidată depunându -se preferențial în
zona abdominală . [9, 13 ]
Obezitatea, tensiunea arterială crescută și dislipidemia sunt precursorii
semnificativi ai aterosclerozei adulte. Pe măsură ce numărul factorilor de risc
cardiovascular i cresc , la fel și evidențierea aterosclerozei în aorta și a rterele
coronare începând cu copilăria timpurie. [ 12]
Dieta este unul din factori i extrinseci care influențează neurogeneza.
Factori ai stilului de viață, cum ar fi dietele bogate în grăsimi, cele cu conținut
ridicat de zahăr și dependența de alcool și opi oide, afectează negativ
neurogeneza la adult. Restricția calorică previne apariția bolii Alzheimer prin
stopare depunerii de beta -amiloid, reduc, în mod semnificativ citokinele
inflamatorii în sânge, precum și markerii de stres oxidativ care sunt legați de
anumite tipuri de cancer. [11 ]
AHA recomandă consumul unei diete globale bogate într -o mare
varietate de fructe și legume, produse din cereale (în special cereale integrale)
și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, carne de pasăre și carne slabă
și pește, de preferință pește uleios, cel puțin de două ori pe săptămână. Scopul
ar trebui să fie un aport moderat de grăsime (25% până la 35% din energie), cu
surse primare de grăsimi adăugate provenind din uleiuri vegetale cum ar fi soia,
canola, porum b, ulei de floarea -soarelui, ulei de șofrănel. În cadrul fiecărei
categorii, alegerile t rebuie să minimizeze consumul în exces de calorii, grăsimi
saturate și hidrogenate (acizi grași trans), colesterol, sare și zahăr. Toate
acestea î mpreuna cu activitatea fizica mențin starea de sănă tate. [10]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 14
CAPITOLUL II – PARTEA SPECIALĂ

2.1 Introducere
Adolescenții adoptă modele de comportament și fac alegeri al stilului de
viață care ar putea să le afecteze sănătatea în timpul tranziției lor de la copilărie
la ma turitate. Se luptă cu comportamente, cum ar fi activitatea fizic ă și nutriția,
care le va influența riscul de a dezvolta boli cronice la vârsta adultă. [40] Aceste
boli ar putea fi prevenite prin realizarea profilaxiei primare care poate fi definită
ca acț iunea car e nu permite apariția unei boli, prin î ncurajarea abandonării
fumatului și a consumului de alcool, inițierea unui program de activitate fizică ,
precum și trecerea la o alimentație sănătoasă. [39]
Comportamentul alimentar al tinerilor este influen țat de disponibilitatea și
accesibilitatea mare a produselor alimentare și presiunea exercitată de industria
alimentară prin mass -media care încurajează supraalimentația, de stilul de viață
alert cât și lipsa de informații competente care generează o atitu dine
dezinteresată și de to tală neatenție față de sănătate, astfel tinerii ajung să
adopte o alimentație bazată pe cantitate, nu pe calitate.[47 ] Obezitatea
reprezintă o problemă pe tot parcursul vieții pentru cei care o experimentează în
timpul adolescen ței: 80% dintre toți tinerii care sunt obezi la vârsta de 18 ani cel
mai probabil vor rămâne așa întreaga viață.
În perioada adolescenței organismul trece printr -o serie de transformări
extrem de importante , ritmului creșterii este accelerat, apare sexual izarea
somatică, maturizarea psihologică și se fac pași importanți în definitivarea
integrării sociale. Aceste schimbări sunt în legătură direct ă cu planul nutriț ional
care necesită :
 un număr crescut de calorii , între 1800 -2200 kcal la fete și între 22 00-
2600 kcal la băie ți, în funcție de nivelul de activitate fizică;
 nevoi crescute de protein e, calciu și fier;
 adolescenții au nevoie între 45 -65 g proteine/ zi, care trebuie obținute din
carne, ouă, produse lactate dar și din surse vegetale incluzând fas ole,
linte, produse din soia, cereale integrale, vegetale cu fru nze verzi precum

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 15
urzici, spanac ; proteinele sunt importante pentru creșterea și menținerea
activității mușchilor cât și pentru dezvoltarea intelectuală ; fierul este
necesar pentru dezvoltarea masei sanguine (hemoglobină), a celei
musculare (mioglobina);
 suplimente de fier, calciu si vitamina B12 la adolescenții cu regim
vegetarian strict
 evitarea meniurilor bogate in grăsimi și glucide
 consumarea de produse lactate cu conținut scăzut de grăsime [41]
Comportamentul antisocial, fumatul și consumul de alcool , sunt
comportamente cu riscuri multiple ce apar în adolescență, cunoscându -se faptul
că cei care se angajează într -un comportament cu risc sunt mai susceptibili de
a se angaja și în altele . [42]
Utilizarea tutunului este o cauză importantă de deces prematur și de
boală la nivel mondial. Ap roximativ 6 milioane oameni mor în fiecare an din
cauza bolilor legate de tutun – o cifră care se așteaptă să crească la mai mult de
opt milioane pe an până î n 2030. [43]. Fumatul este un factor de risc pentru
sase dintre cele 8 cauze principale de deces: boală coronariană ischemică, atac
vascular cerebral, BPOC, cancer pulmonar, tuberculoză, infecții ale tractului
respirator inferior dar și pentru alte boli cu m sunt: cancer orofaringian, gastric,
hepatocelular și boli cardiovasculare.[44 ]
Studiile arată că puțini oameni înțeleg riscurile la care se expun prin
consumul de tutun . De exemplu, un sondaj din 2009 din China a arătat că doar
38% dintre fumători știau că fumatul provoacă boli coronariene și doar 27%
știau că provoacă accident vascular cerebral. [43]
În adolescență, zonele creierului care se dezvoltă și suferă cele mai
multe schimbări sunt lobul frontal și hipocampul. Aceste domenii sunt asociate
cu mot ivația, controlul impulsurilor și dependența. Consumul de alcool poate
afecta modul în care creierul se dezvoltă la persoanele cu vârsta sub 25 de
ani. [45] Studii recente au arătat că alcoolul a ajuns pe prima poziție în lista
substanțelor psihotrope exp erimentate de către tinerii din Europa, atât la băieți,
cât și la fete . [46].

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 16
Pe baza datelor din perioada 2006 -2010, Centrele pentru Controlul și
Prevenirea Bolilor (CDC) din America estimează că, alcoolul repr ezintă un
factor în decesul a 4 358 de tineri sub 21 de ani în fiecare an prin accidente de
circulație, sinucider i și intoxicații cu alcool . [54].
Studiul de față are ca scop evaluarea obiceiurilor ali mentare a tinerilor
adolescenți , a stilului de viață și atitudinea lor asupra unor factori de risc pentru
sănătate , cât și evaluarea interesului asupra unei alimentații sănătoase ș i
nivelul de informare.

2.2 Material și metodă
Pentru efectuarea acestei lucrări s -a folosit un studiu prospectiv de tip
transversal, folosind chestionarul , drept metodă de cul egere a datelor.
Chestio narul a fost unul de tip anonim și confidențial aplicat online și a
cuprins 68 de întrebări cu răspunsuri multiple , completate voluntar de
participanți cu scopul obținerii unor răspunsuri clare și precise cu privire la
subiectul abo rdat, participanții la studiu fiind informați înainte de momentul
aplicării despre scopul studiului.
Studiul realizat a inclus un număr de 349 de participanți, elevi ai claselor
9-12 cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani, atât fete cât și băieți , din județ ul
Maramureș, cu dorința de a afla stilul de viață al acestora și nivelul de
cunoștințe legate de alimentația sănătoasă . În prima parte a chestionarului am
adresat întrebări referitoare la datele demografice precum vârsta, greutatea,
înălțimea, sexul, medi ul de proveniență, condiții le de trai și nivelul de studii al
părinților. În următoarea parte, chestionarul a cuprins întrebări legate de cele
trei dimensiuni ale sănătății – fizic, psihic și social, aspecte le pe care am pus
accent fiind legate de:
 Consumu l de alimente tip fast -food, alimente grase și alimente
vegetale
 Modul de consum/ preparare al alimentelor în familie
 Consumul de dulciuri, băuturi dulci și băuturi energizante

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 17
 Boli personale și boli în familie
 Adoptarea de comportamente dăunătoare precum fumatul,
consumul de băuturi alcoolice și cafea
 Activități desfăsurate în timpul liber
 Relațiile în familie și eventuala expunere la diverse tipuri de
agresiune din partea celor apropiați
 Gradul de mulțumire față de sine, rezultate școlare și relația cu
părinții
 Gradul de informare legate de un stil de viață sănătos
Perioada în care s -a desfăș urat culegerea datelor a fost noiembrie 2018 –
februarie 2019. Datele au fost introduse într -o bază de date (în Microsoft Excel)
și au fost prelucrate statistic.

2.3 Rezultate
Informații demografice
Lotul de r espondenț i a însumat 349 de elevi din județul Maramureș ,
dintre care 213 (61%) de sex feminin și 136 (39%) de sex masculin, cu vârsta
cuprinsă între 13 și 19 ani, media de vârstă fiind 16,4 .
Mediul de proveniență a l participanților la studiu este reprezentat în
proporție de 203 (58,2%) de mediul rural și 146 (41,8%) de mediul urban.
Dintre respondenți, 14 (4%) au condiții de trai acasă sub medie, 236
(67,6%) au condiții medii și 99 (28,4%) condiții peste medie. 57,9% (202) dintre
părinții elevilor au studii medii, 22,9% (80) studii superioare și 22,9% (80) studii
elementare.
Starea de sănătate a elevilor și a persoanelor din cadrul familiei
Majoritatea 309 ( 88,5%) afirmă că nu suferă de nici o boală, 5 (1,4%)
elevi suferă de diabet zaharat, 9 (2,6%) suferă de obezitate iar 26 (7,4%) au
alte boli precum: afecțiuni gastrice (gastrită, ulcer gastric), afecțiuni pulmonare
(astm bronșic, bronșită, pneumonie ), afecțiuni endocrine ( boala Cushing,

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 18
tiroidită autoimună Hashim oto, hipotiroidism), afecțiuni hematologice (anemie,
trombofilie), oftalmologice (distrofie maculară, miopie, astigmatism, daltonism),
nodul mamar, rinită, depresie și acnee . Referitor la bolile existente în cadrul
familie i, majoritatea respondeților 240 (59%) afirmă ca nu există boli in familie,
51 (12,5%) suferă de boli cardiovasculare, 36 ( 8,8%) au diabet zaharat, 23
(5,7%) suferă de obezitate, 17 (4,2%) de cancer, 15 (3,7%) de tulburări
endocrine, 15 (3,7 %) de depresie și 10 (2,5%) dintre persoan ele din cadrul
familiei au infarct în antecedente.

Figura 2.1 Afecțiuni întâlnite în cadrul familiei
Informații despre alimentația elevi lor
Dintre cei 349 de elevi chestionați , 60% (208) se consideră persoane
emotive și sensibile la stres și 41% (143) mănâncă mai mult când sunt stresați .
Pentru 37% (129) dintre elevi, mâncarea înseamnă necesitate, pentru
26% (91) înseamnă supraviețuire, pentru 23% (80) înseamna plăcere, pentru
9% (31) relaxare, pentru 3% (10) socializare iar pentru 2% (8) mâncarea
înseamna trad iție.
Numărul de calorii din alimentele obișnuite este cunoscut decât de 10%
(35) dintre elevi, 65% (226) nu cunosc numărul de calorii din alimente iar 25%
(88) nu sunt interesați sa le cunoască . (figura 2.2).
8,8%
12,5%
5,7%
2,5%
3,7%
3,7%
4,2% 59% Boli în fam ilie
Diabet zaharat
Boli cardiovasculare
Obezitate
Infarct
Tulburări endocrine
Depresii
Cancer
Nu există boli în familie

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 19

Figura 2.2 Cunoașterea numărului de calorii din alimentele obișnuite
Jumătate dintre elevi 50% (174) nu evită mâncărurile ispititoare cum sunt
dulciurile, grăsimile, mâncarea fast -food, chipsuri și băuturi energizante, 13%
(45) le evită iar 37% (130) evită mâncărurile ispititoare doar uneori. (figura 2.3).

Figura 2.3 Atitudinea față de consumul alimentelor ispititoare
Un procent de 31,5% (110) dintre elevi preferă alimentele grase , 67%
(233) dintre respondenți nu preferă alimentele vegetale în locul alimentelor
animale. Cei mai mulți dintre elevi 65% (226) preferă și alimentele crude și cele
conservate/afumate , în timp ce un procent de 20% (69) preferă alimentele
crude și restul de 15% (54) preferă doar alimentele conservate/afumate.
10%
65% 25% Cunoașterea numărului de calorii din alimentele
obișnuite
Da
Nu
Nu îi interesează
13%
50% 37% Evitarea mâncărurilor ispititoare
Da
Nu
Uneori

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 20
Consumul de alimente în stare crudă cum sunt legumele, fructele ,
salatele de legume/fructe și shake -urile de legume și fructe sunt preferate de
majoritatea elevilor 88,5% (309); dintre aceștia , 40% (123) consumă alimente în
stare crud ă de 2 -3 ori pe săptămână, 32% (100) cons umă o dată pe zi, 17%
(54) consumă rar și do ar 10 % (32) consumă alimente în stare crudă la fiecare
masă.
Alimentele în familie se consumă cel mai frecvent preparate (gătite) în
82% (287) din cazuri, 7% (25) consumă cel mai frecvent alimente crude, 7%
(23) semipreparate și 4% (14) consumă alimente p rocesate. Referitor la
alimentele consumate zilnic, 77% (269) dintre elevi afirmă că în familie se
consumă zilnic pâine albă, 68,5% (239) consumă carne, 63% (220) consumă
legume, 58,5% (204) consumă cartofi, 54% (190) consumă fructe , 47% (165)
consumă lapt e, 43% (151) consumă brânzeturi, 31% (107) consumă dulciuri și
16% (55) consumă grăsime. Fibrele alimentare din fructe, legume, semințe și
pâine integrală sunt consumate zilnic de către 46%(162) dintre elevi, de 2 -3 ori
pe săptămână de către 37% (128), de 1-2 ori pe lună de către 13%(44) dintre
elevi iar 5% dintre aceștia nu consumă deloc fibre alimentare.
Mesele principale sunt servite de 75% (261) dintre elevi acasă, de 12%
(41) elevi la fast -food, 11% (37) nu au un loc stabil iar 3% (10) servesc masa la
cantină sau restaurant. Micul dejun este servit în mod regulat de 38%( 134)
dintre elevi, prânzul este servit în mod regulat de 71% (249) dintre elevi , cina
servită regulat de 66% (230) iar un procent de 5% (18) nu servesc in mod
regulat nici una dintre me sele principale.
La întrebarea în care am cerut părerea elevilor legată de alimentația
vegetariană 87 dintre aceștia nu au o părere, nu îi interesează sau nu au
destule informații legate de această alimentație, 91 dintre respondenți consideră
că alimentaț ia vegetariană nu este una sănătoasă sau le displace deoarece o
alimentație completă conține și alimente de origine animală, consideră că este
nevoie și de proteine din carne, persoanele nu primesc toate vitaminele și
nutrienții necesari printr -o astfel de alimentație, nu se asimilează ușor
vitaminele și mineralele, nu se poate trăi sănătos fără consumul de carne, o
alimentație vegetariană nu acoperă necesarul de vitamine de care are nevoie

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 21
organismul uman, pentru o viață sănătoasă ar trebui să se consume variat și
alimente vegetale și animale, unii consideră că alimentația vegetariană poate
îmbolnăvi , organismul uman are nevoie și de grăsimi animale în cantități mici, o
altă părere ar fi că o persoană nu trebuie să se limiteze în a mânca sănătos
pentru a tr ăi mai mult ratând unele plăceri deoarece moartea este inevitabilă,
unora nu le plac vegetalele, pentru o masă echilibrată nu ajung doar legumele,
o alimentație fără proteine animale nu ofera tot ce ea ce are corpul nevoie, iar în
cazul în care cineva doreș te să devină vegetarian, ar trebui să mănânce măcar
ouă ș i lactate, iar, ocazional, peș te.
Cei mai mulți dintre elevi (171) sunt de părere că alimentația vegetariană
este esențială pentru o viață sănătoasă însă mulți dintre ei spun că nu o pot
adopta, alț ii sunt deja vegetarieni și promovează această alimentație,au ales
asta și pentr u a curma suferința animalelor , o parte din elevi doresc să devină
vegetarieni considerând că ar trebui să adopte o astfel de alimentație, aceasta
fiind foarte bună mai ales pe perioada verii deoarece salatele sau supele cremă
sunt răcori toare, alimentația vegetariană este necesară pentru a detoxifia corpul
și pentru a obține vitaminele de care organismul are nevoie, este mult mai
sănătoasă în comparație cu alimentația obișnuită deoarece carnea produce
cancer de colon; este sănătoasă pentru conținutul bogat în grăsimi vegetale și
pentru că reduce colesterolul rău, unii consideră că este o alimentație bună însă
nu și pentru copii, bătrâni sau persoane bolnave, iar alții consideră c ă cei mai
sănătoși oameni au o astfel de alimentație.
Cei mai mulți dintre respondenți 52% (183) aleg să consume apă de la
robinet, 32% (112) apă minerală iar 29% (100) aleg să bea apă de fântână.
Atitudinea față de alimentația de tip fast -food a elevilor
O mare parte dintre elevi 28% (98) aleg să servească masa la fast -food
ocazional, 8% (29) zilnic, 13,5% (47) o dată pe săptămână, 10% (33) de 2 -3 ori
pe săptămână, 14% (49) de 2 -3 ori pe lună, 13,5 (47)% o dată pe lună și 13%
(46) nu aleg să consume deloc de la fast -food.
Elevii care consumă alimente de la fast-food, afirmă că aleg acest loc
deoarece mâncarea este mai gustoasă, preparată mai rapid și mai ieftină decât

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 22
la restaurant, unii nu reușesc să ajungă acasă la amiază după școală sau nu
știu să găte ască, consideră că a găti este pierdere de timp, uneori simt nevoia
și poftesc să mănânce fast -food, alții consideră că mâncarea de tip fast -food
este sățioasă și este un mod rapid de a potoli foamea sau au nevoie de un loc
unde să meargă cu prietenii pentru a socializa .
Cei care nu aleg sa meargă niciodată la fast -food, afirmă că mâncarea
preparată acolo este nesănătoasă, conține multă sare, mulți aditivi alimentari,
multe kcal, mâncarea nu satură și îngrașă . Majoritatea elevi lor spun că mirosul
și gustul mâncării le displace , mâncarea nu este proaspătă, alimentele folosite
la prepararea mâncării sunt procesate și uleiul se refolosește de multe ori. O
parte dintre elevi nu aleg să consume de la fast -food pentru că sunt sp ortivi, unii
sunt de părere că f ast-foodurile nu au o igienă corespunzătoare, sunt conștienți
cât de dăunătoare este acestă alimentație și consideră că au nevoie de
mâncare calitativă și nu cantitativă.
Referitor la consumul de alimente tip ”chips”, 40% (140) dintre cei 349 de
elevi aleg s ă consume de 2 -3 ori pe săptămână, 9% (32) consumă zilnic, 39%
(134) consumă de 1 -2 ori pe lună iar 12% (43) nu consumă deloc. (figura 2.4).

Figura 2.4 Frecvența consumului de alimente tip ”chips”

9%
40% 39% 12% Consumul de alimente tip ”chips”
Zilnic
2-3 ori/săptămână
1-2 ori/lună
Deloc

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 23
Consumul de dulciuri al adolescenților
Rezultatele ace stui studiu arată că un număr mare de elevi aleg să
consume multe dulciuri zilnic 38% (131), 37% (130) aleg să consume doar
uneori iar 25%(88) nu consumă zilnic multe dulciuri; 37 (11%) dintre elevi
consumă dulciuri după masă, 41 (12%) consumă dulciuri o d ată pe zi, 48 (14%)
între mese, 88 (25%) ocazional, 33 (9%) seara, 27 (8%) de 2 -3 ori pe
săptămână iar 75 (21%) aleg să consume dulciuri tot timpul.

Figura 2.5 Frecvența consumului de dulciuri în rândul
adolescenților
La întrebarea legată de tipul de dul ciuri preferate, adolescenții au
răspuns într -un număr foarte mare (292) că preferă ciocolata. Printre dulciurile
preferate de elevi se găsesc și bombo anele, jeleurile, caramelele, prăjiturile,
biscuiții, napolitanele, înghețata, budinca și fructele deshid ratate.
Băuturile dulci se enumeră și ele printre preferatele elevilor, din studiu
reiese un număr de 145 (42%) de elevi care consumă multe băuturi dulci.
Alte c omportamente cu risc în rândul adolescenților
Elevii care consumă zilnic alcool sunt în număr de 16 (4,6%), cei care
consumă ocazional sunt în număr de 194 (55,6%) iar 139 (39,8%) nu consumă
deloc băuturi alcoolice. Întrebați fiind ce fel de băuturi alcoolice consumă, dintre
37; 11%
41; 12%
48; 14%
88; 25% 33; 9% 27; 8% 75; 21% Consumul de dulciuri
După masă
O dată pe zi
Între mese
Ocazional
Seara
De 2-3 ori pe
săptămână
Tot timpul

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 24
cei 210 respondeți, cei mai mulți 140 (67%) au răspuns că preferă vinul î n
cantitatea medie de 250 ml/zi , 105 (50%) preferă berea în cantitatea medie de
500 ml pe zi și 47 (22%) preferă băuturile distilate în cantitatea medie de 50 ml.
Rezultatele acestui studiu arată că 126 (36%) dintre elevi sunt fumători .
Media de vârstă l a care elevii au început să fumeze este de 14 ani. În ultimele
de 30 de zile, 5 (4%) elevi nu au fumat, 20 (16%) au fumat o țigară pe zi, 53
(42%) au fumat între 2 și 5 țigări pe zi, 23 (18%) au fumat între 6 -10 țigări pe zi
iar 25 (20%) între 11 -20 țigări pe zi. (figura 2.6)

Figura 2.6 Numărul de țigări fumate zilnic în ultimele 30 de zile înaintea
aplicării chestionarului
În ultimele 6 luni 59%(74) nu au încercat să renunțe la fumat iar 41%(52)
au încercat însă niciunul dintre elevi nu au reușit să nu fumeze deloc. Motivul
pentru care au ales să fumeze este pentru că le place: 54 (42%), pentru că se
plictisesc: 52 (41%), pentru că fumează prietenii: 43 (34%), pentru că îi
distrează:18 (14%), pentru că vor să slăbească: 7 (6%), pentru că se simt
importa nți: 5 (4%), pentru că fumează părinții 4 (3%) și pentru că fumează
profesorii: 2 (1%).
Dintre cei 349 de respondenți, 55% (190) afirmă că în familie și în antu raj
sunt persoane care fumează, 35%(124) spun că nu fumează nimeni în anturajul
lor iar 10% (35) spun ca sunt uneori persoane în anturajul lor care fumează.
4%
16%
42% 18% 20% Numărul de țigări fumate zilnic
Nu au fumat
O țigară pe zi
2-5 țigări pe zi
6-10 țigări pe zi
11-20 țigări pe zi

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 25
Legat de consumul de cafea, 56% (197) consumă cafea ocazional, 9%
(30) consumă câte 2 -3 cești pe zi, 2% (7) consumă peste 3 cești iar 33% (115)
nu consumă deloc cafea. Băuturile energizante su nt și ele preferate în proporție
de 30% (106) dintre adolescenți.
Informații despre activitatea fizică a adolescenților
Mai mult de jumătate dintre elevi 58,5% (204) participă la orele de
educație fizică la școală sau la sală o zi săptămânal ,15,8% (55) p articipă 2 zile
pe săptămână, 4% (13) participă 3 zile pe săptămână, 3% (11) participă 4 zile
pe săptămână, 5% (17) participă 5 zile săptămânal iar 14% (49) dintre elevi nu
participă deloc la orele de educație fizică.
Au participat în cursul ultimelor 7 zile înaintea aplicării chestionarului la
activități sportive cum este înotul, tenisul, ciclismul, dansul sportiv, alergatul etc.
pentru cel puțin 20 minute , 16% (54) o zi, 13% (45) 2 zile, 12% (43) 3 zile, 8%
(29) 4 zile, 8% (29) 5 zile, 2% (7) 6 zile, 11 % (39) 7 zile iar o mare parte dintre
adolescenți 30% (103) nu au participat în nici una din zile la activități sportive.

Figura 2.7 Participarea la activități sportive în cursul ultimelor 7 zile
În raport cu greutatea lor, o mare parte din respondenț i 56% (197)
consideră că se încadrează în categoria ”aproape de greutatea normală ”, 23%
(79) consideră că au puțin peste greutatea normală, 14% (49) puțin sub
greutatea normală, 5% (18) foarte mult peste greutatea normală iar 2% (6) mult
30%
16%
13% 12% 8% 8% 2% 11% Participarea la activități sportive
0 zile
1 zi
2 zile
3 zile
4 zile
5 zile
6 zile
7 zile

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 26
sub greutatea norm ală. Legat de greutatea acestora, cei mai mulți 32% (111)
încearcă să slăbească, 30% (105) încearcă să rămână la aceeași greutate,
20% (69) doresc să se îngrașe, 18% (64) nu încearcă să facă nimic legat de
greutatea lor corporală.
O modificare a greutății cu 2,5 kg nu îi deranjează deloc pe cei mai mulți
dintre respondenți 40% (138), îi deranjează puțin pe 25% (86) dintre ei, foarte
mult pe 20% (71) și moderat pe 16% (54) dintre elevi.
Se consideră sedentari 34% (119) dintre elevi, 43% (151) nu se
consider ă iar 23% (79) nu știu dacă sunt sedentari . Adolescenții își petrec
timpul liber pe rețelele de socializare, vizionează seriale, ascultă muzică, dorm,
ies la plimbări în parc sau în natură cu prietenii, joacă fotbal, citesc cărți,
pictează, se plimbă cu bi cicleta, joacă tenis de masă, merg la antrenamente,
învață să sculpteze, joacă jocuri video, vizionează documentare, cântă la
chitară, fac arte marțiale – kickboxing , unii participă la voluntariate, alții spun că
nu reușesc să își facă timp liber pentru că învață și se pregătesc pentru școală .
Media de timp petrecut zilnic de adolescenți în fața calculatorului este de
3,4 ore. O mare parte dintre aceștia consideră că timpul mare petrecut în fața
calculatorului le afectează sănătatea sau viața. (figura 2.8 )

Figura 2.8 Atitudinea adolescenților față de riscul utilizării timp
îndelungat a calculatorului
39%
22% 25% 14% Impactul utilizării timp îndelungat a calculatorului de către
tinerii adolescenți
Consideră că utilizarea
calculatorului le afectează
viața
Nu consideră că utilizarea
calculatorului le afectează
viața
Nu știu dacă utilizarea
calculatorului le afectează
viața
Nu îi interesează

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 27

Informații d espre dimensiunea emoțional ă, socială și intelectuală a
sănătății elevilor
Cea mai mare parte dintre elevi 60% (208) se consideră emotivi și
sensibili la stres, gradul de mulțumire față de sine și rezultatele școlare este
predominant variabil 47% (163), mulțumiți fiind doar 35% (122) dintre elevi, 12%
(42) sunt nemulțumiți iar 6% (22) sunt dezinteresați de acest fapt. Relațiile în
familie s unt armonioase în 79% (274) din cazuri, indiferente în 15% (53) din
cazuri iar 6% (22) afirmă că relațiile în familie sunt tensionate.
70% (243) se declară mulțumiți față de relația cu părinții, pentru 21% (73)
gradul de mulțumire este variabil, 5%(18) s unt dezinteresați iar 4% (15) spun că
sunt nemulțumiți față de relația cu părinții.
Gradul de mulțumire față de programa școlară într -o mare măsură este
unul variabil 35% (123) dar și unul scăzut, de nemulțumire 34% (119), mulțumiți
fiind 25% (85) dintre elevi iar restul 6% (22) dezinteresați.
Doar 13% (45) dintre adolescenți consideră că la școală primesc
suficiente informații despre un stil de viață sănătos, 80% (280) nu primesc iar
7% (24) nu știu dacă primesc suficiente informații.

Figura 2.9 Atitudin ea adolescenților față de informatiile primite la
școală legate de stilul de viață sănă tos
13%
80% 7% Informații primite la școală legate de un stil de
viată sănătos
Consideră că la școala primesc
suficiente informații legate de un
stil de viată sănătos
Nu consideră că la școala
primesc suficiente informații
legate de un stil de viată sănătos
Nu știu dacă la școala primesc
suficiente informații legate de un
stil de viată sănătos

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 28
Mai mult de jumătate dintre elevi (54%) 187 nu cunosc ce sunt aditivii
alimentari, 73% (254) nu evită alimente și băuturi datorită conținutului în aditivi,
iar restul de 27% (95) sunt de părere că aditivii sunt majoritatea elemente
cancerigene, sunt nesănătoși, sunt dăunători, nu conțin substanțe benefice
organismului, distrug ficatul, în timp determină creșterea în greutate și apariția
unor boli.
Doar 34% (119) dintre elevi obișnuiesc să citească etichetele alimentelor
înainte de a le cumpăra dorind să afle informații legate de numărul de kcal,
cantitatea de proteine, lipide si de z aharuri, conținutul de aditivi , ingredientele,
gradul de procesare al alimentulu i și termenul de valabilitate. Majoritatea
elevilor 54% (187) spun că nu au primit informații și instrucțiuni de citire a
etichetelor alimentare, și prea puțini au primit instrucțiuni de la părinți 29%
(100), profesori 23% (81) și medicul de familie 7% (25).
Cumpărarea alimentelor în familie se face după preferință 62% (215), pe
baza unei liste 32% (111) și prea puțin după etichetă 6% (20).
Mesele sunt luate împreună cu familia de 57% (198) dintre elevi, restul
iau masa cu familia doar în weekend -uri, de s ărbători, ocazional sau niciodată.
Elevii cred că ar putea influența alimentația în familie în sensul schimbării
obiceiurilor nesănătoase într -un procent de 24% (82), un procent de 49% (172)
ar putea influența parțial iar 27% (95) nu cred că ar putea face acest lucru.
O mare parte 73% (256) consideră că au nevoie de mai multe informații
despre nutriția sănătoasă și cei mai mulți ar dori să primească aceste informații
de la medic 56% (196) și dietetician 41% (143), o mică parte ar dori să
primească aceste in formații și de la profesori 16% (55), de la prieteni 4% (15)
sau să se documenteze singuri de pe internet sau de la televizor 15% (53).

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 29
2.4 Discuții
Lucrarea de față analizează dimensiunea fizică, psihică, intelectuală și
socială a adolescenților , atitudi nea față de comportamentele cu risc și
alimentația sănătoasă, fiind chestionați în acest sens 349 de adolescenți, elevi
ai claselor IX -XII, atât fete cât și băieți din județul Maramureș prin completarea
chestionarului folosit în lucrarea de față. Astfel di n numărul total de participanți,
mai mult de jumătate au fost de sex feminin 61%, iar restul de sex masculin.
Înainte de a analiza atitudinea adolescenților față de nutriția sănătoasă,
am adresat întrebări legate de, vârstă, sex, înălțime, greutate, mediul de
proveniență, nivelul de studii al parinților, boli personale și boli în cardul familiei.
Referitor la mediul de proveniență al subiecților reiese faptul că
majoritatea participanților provin din mediul rural 58%, iar restul din mediul
urban 42%. Cei ma i mulți dintre părinții elevilor 58% au nivel mediu de studii.
Cât despre bolile personale s -a observat că 11,4% dintre elevi suferă de
diverse boli cronice, cele mai f recvente fiind diabet zaharat 5 (1,4%) și obezitate
9 (2,6%) iar 26 (7,4%) au alte boli precum: afecțiuni gastrice (gastrită, ulcer
gastric), afecțiuni pulmonare (astm bronșic, bronșită, pn eumonie), afecțiuni
endocrine ( boala Cushing, tiroidită autoimună Hashimoto, hipotiroidism),
afecțiuni hematologice (anemie, trombofilie), oftalmol ogice (distrofie maculară,
miopie, astigmatism, daltonism), nodul mamar, rinită, depresie și acnee. B olile
existente în familie se regăsesc într -un procent de 41%, c ele mai frecvente
afecțiuni fiind bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, obezitatea și c ancerul.
Un studiu realizat în Marea Britanie în anul 1999 sugerează că
aproximativ 23% dintre persoanele în vârstă de 10 -15 ani din Marea Britanie
sunt supraponderale și încă 6% sunt obez e. Obezitatea umbrește acum toate
celelalte boli cronice la adolesce nți, iar la baza acestor niveluri ridicate de
exces de greutate și obezitate se află o angajare a populației spre consumul de
alimente fast -food, participarea mai mult timp în activități sedentare, cum ar fi
jocurile pe calculator și vizionarea televiziun ii și prin urmare activitate fizică mai
redusă. Tot în același studiu, se estimează că în rândul adolescenților de sex
feminin aproximativ 0,5% au anorexie nervoasă, 1% au bulimia nervoasă și 3%

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 30
până la 5% au sindroame subclinice, tulburările de alimentați e sunt a treia
condiție cronică frecventă la fete, fiind de nouă ori mai frecventă decât la băieți.
[48].
Un alt studiu realizat în anul 2012 a estimat prezența bolilor cronice la
31% dintre adolescenții între 12 și 17 ani . Din 1980 numărul adolescenților cu
condiții cronice a crescut , cauza acestui lucru fiind creșterea prevalenței a trei
probleme: obezitatea/suprapondere a, astmul, tulburări de sănătate mintală și
dificultăți de învățare în special tulburarea de deficit de atenție ș i hiperactivitate
(ADHD ). [49]
În raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor din România realizat
în 2016, s -a constatat o prevalență a obezității atât la băieți cât și la fete în
creștere față de anul 2014. Prevalența supraponderii fiind de 16,90% la băieți și
8,92% la fete și prevalența obezității 2,61% în rândul băieților și 1,15% în rândul
fetelor. [50]
O altă afecțiune cronică frecvent întâlnită în rândul tinerilor este și astmul
bronșic , în ultimii 30 de ani crescând prevalența sa în țările dezvoltate . Studii
epidemiologice recente arată că astmul se regăsește în proporție de 15% în
rândul copiilor la nivel mondial. În România prevalența este de 5 -7%. Printre
factorii de risc legați de mediu care influențează susceptibilitatea de a dezvolta
astm se enumeră și fuma tul, stresul și dieta, observându -se că dietele sărace în
antioxidanți cum sunt vitaminele A și C, magneziu, seleniu și acizi grași omega
3 și cele bogate în sodiu și acizi grași omega 6 sunt asociate cu un risc crescut
de astm. Obezitatea este și ea asoci ată cu predispoziția pentru astm fiind și
factor care agravează această patologie. [51]
Cunoscut fiind faptul că și stresul este legat de modificările
comportamentului alimentar, am considerat necesar s ă evaluăm și atitudinea
față de alimentație a adolesc enților atunci când aceștia sunt stresați.
Rezultatele studiului nostru arată că 60% dintre elevi se consideră persoane
emotive și sensibile la stres și 41% mănâncă mai mult când sunt stresați.
Un studiu care a urmărit prevalența consumului alimentar as ociat
stresului a fost realizat și în Finlanda în rândul a 3598 de fete și 3347 băieți de

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 31
16 ani, rezultatele arătând un comportament alimentar asociat stresului mai
frecvent la fete (43%) decât la băieți (15%). Cei stresați au avut o prevalență
crescută a supraponderabilității și obezității. Consumul frecvent de ciocolată,
dulciuri, hamburgeri, pizza, sucuri răcoritoare, alcool, consumul de tutun,
somnul mai scurt, mesele în familie mai rare au fost mai răspândite în rândul
consumatorilor care au suferit d e stres. [55]
Un studiu realizat în Marea Britanie la Universitatea din Leeds la care au
participat copii cu vârste între 8 -18 ani a arătat că stresul este asociat cu
comportamentele nesănătoase ale alimentaț iei atât la copiii mai mici
(p <0,001), cât ș i la cei mai în vârstă ( p=0,001). [52]
Pe baza rezultatelor unui alt studiu de tip longitudinal realizat de
Universitatea din Londra în rândul a 5000 de elevi pe o perioadă de 5 ani s -a
ajuns la concluzia că nivelurile ridicate de stres în timpul copilariei și
adolescenței promovează comportamentele nesănătoase ale alimentației . În
mod concret, nivelurile ridicate de stres au fost legate de consumul d e alimente
bogate în grăsimi , servirea a mai multor gustări și reducerea consumului de
fructe și legume cât ș i o reducere a servirii zilnice a micului dejun. [53]
Alimentele procesate, gata pentru consum înlocuiesc încet mesele
tradiționale preparate la domiciliu și astfel riscul de apariție a b olilor cronice este
mai crescut. Nutriția nesănătoasă nu este legată doar de apariția obezității la
tineri, ci și de riscul ulterior de apariție a bolilor la vârsta adultă. Stabilirea,
promovarea și menținerea unei diete sănătoase la începutul vieții este de
importanță majoră pentru sănătatea publică pentru că ar contribui la reducerea
acestor riscuri.
O mare parte a adolescenților din studiul nostru 50% (174) nu evită
mâncărurile ispititoare cum sunt dulciurile, grăsimile, mâncarea fast -food,
chipsuri și băuturi energizante iar 37% (130) le evită do ar uneori. Referitor la
consumul de alimente tip ”chips”, 40% (140) dintre cei 349 de elevi aleg să
consume de 2 -3 ori pe săptămână iar 9% (32) consumă zilnic alimente tip
„chips” . Un procent de 31,5% (110) dintre elevi preferă alimentele grase, iar
67% (233) dintre respondenți nu preferă alimentele vegetale în locul alimentelor
animale.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 32
Dulciurile se enumeră și ele printre preferatele elevilor, din studiu reiese
un număr de 145 (42%) de elevi care consumă multe băuturi dulci și 131 (38%)
consum ă zilnic multe dulciuri. Acest fapt nu este deloc îmbucurător deoarece
zahărul nu furnizează substanțe nutritive esențiale, contribuie la excesul de
calorii și la creșterea în greutate, crescând riscul pentru obezitate și bolile
legate de obezitate, inclus iv diabetul de tip 2, rezistența la insulină sau pre –
diabet, sindromul metabolic și bolile cardiace. În Sondajul Național pentru
Sănătate și Nutriție (NHANES) realizat de cei de la Universitatea Emory în
rândul a 2157 de adolescenți cu vârste cuprinse într e 12 și 18 ani s-a constatat
că consumul mediu zilnic de zahăr adăugat a fost de 119 grame sau 476 de
calorii, reprezentând 21,4% din energia totală și în consecință, a apărut o
creștere a dislipidemiei cât și o rezistență crescută la insulină la adolescen ții cu
un aport crescut de zaharuri adăugate. [63].
Studiile demonstrează că dietele bogate în zahăr rafinat și grăsimi
saturate contribuie nu numai la creșterea în greutate și la problemele de sănătate
asociate, dar au, de asemenea, un impact profund dăunăt or și asupra funcției
cerebrale în special la adolescenți afectând zone ale creierului inclusiv
hipocampul și cortexul prefrontal care este responsabil pentru atenție,
planificare, luarea deciziilor, control, gândire logică, dezvoltarea perso nalității și
memoria pe termen scurt și care continuă să se matureze până la vârsta de 24
de ani , perturbând funcția de învățare și memorie . Un studiu recent efectuat la
rozătoare a arătat că creierul adolescent este expus unui risc crescut de a
dezvolta d isfuncții cognitive induse de dietă.
Șoarecii adolescenți, dar nu și cei adulți, dezvoltă probleme de memorie
după consumarea dietelor bogate în grăsimi și zaharuri.
Șobolanii adolescenți care fost supuși la o dietă suplimentată cu s irop de
porumb cu conținut ridicat de fructoză au fost mai puțin capabili să -și amintească
o locație specifică care duce a la o trapă de evacuare comparativ cu adulț ii care
au fost supuși la aceeaș i dietă cu același conținut ridicat de fructoză.
Studiile efectuate la om indică, de asemenea, că o dietă nesănătoasă, în
special cea cu exces de grăsi mi, este asociat ă cu fu ncții cognitive mai slabe și

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 33
cu o performanță redusă în desfășurarea de activități în populațiile
adolescente .[64]
Consum ul de fructe și legume este o parte importantă a unei alimentații
sănătoase și este asociat cu numeroase rezultate pozitive în domeniul
sănătății. Aceste rezultate includ un risc redus pentru bolile cronice și beneficii
pentru gestionarea greutății. Consum ul de alimente în stare crudă cum sunt
legumele, fructele, salatele și shake -urile de legume și fructe sunt preferate la
fiecare masă doar de 9% (32) dintre elevi, 29% (100) le consumă o dată pe zi,
35% (123) de 2-3 ori pe săptămână, 15% (54) rar iar 11% (40) nu preferă deloc
consumul de alimente în stare crudă cum sunt legumele și fructele.
A fost evaluat m odelul alimentar din cursul unei zi la un grup de 1026 de
adolescenți din mediul urban cu vârstele cuprinse între 14 -16 ani care
frecventea ză școlile private englezești din Kolkata, India . În ansamblu,
adolescenții au raportat o alimentație slabă; 30% nu au consumat deloc
legume și 70% au raportat consumul a trei sau mai multe porții de gustări de tip
“snacks” în ziua precedentă aplicării ch estionarului , fiind grupul de alimente cel
mai frecvent consumate . Aproape jumătate dintre respondenți (45%) nu au
consumat niciun fel de fructe și 47% au raportat consumul a trei sau mai multe
porții de băuturi răcoritoare . [56]
Un alt studiu numit HELENA ( Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in
Adolescence ) a avut ca scop descrierea și evaluarea consumului alimentar al
unui eșantion de peste 3000 de adolescenți europeni cu vârsta cuprinsă între
12,5 și 17,5 ani pe baza ghidurilor nutriț ionale. Rezultatele studiului au arătat
că adolescenții consumă jumătate din cantitatea recomandată de fructe și
legume și mai puțin de două treimi din cantitatea recomandată de lapte (și
produse lactate), dar consumă mult mai multă carne (și produse din c arne),
grăsimi și dulciuri decât se recomandă. Cu toate acestea, aportul total mediu de
energie a fost estimat a fi aproape în conformitate cu recomandările. [ 57]
Rezultatele unui studiu care a evaluat consumul de fructe și legume
efectuat în rândul adolescenților și a adulților din America a arătat că puțini
adolescenți și adulți americani au raportat consumarea cantităților recomandate
de fructe sau legume. Adolescenții consumau mai puține fructe întregi și mai

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 34
mult suc decât adulții. Cartofi i au dominat consumul de legume, în special în
rândul adolescenților, în care cartofii prăjiți au crescut aportul mediu de legume
de la 0,72 căni la 1,21 căni pe zi. Legumele verzi și leguminoase au reprezentat
o mică parte din aportul de legume, iar puțin i oameni au îndeplinit
recomandările. [58]
Un studiu de tip transversal a fost realizat în rândul a 402 adolescenți din
Iran din care a rezultat că doar 30,3% dintre adolescenți au consumat cantitatea
optimă de fructe și legume arătând o relație s emnificativă cu lipsa sprijinului
familial care reprezintă un risc crescut pentru lipsa consumului zilnic de fructe și
legume. [59]
Un fapt îngrijorător în rezultatele studiul nostru este că micul dejun nu este
servit în mod regulat de către 62% (217) dintre elevi. Micul dejun este
considerată cea mai importantă masă a zilei și contribuie la aportul total de
energie și nutrienți. O ser ie de studii au constatat că persoanele care sar peste
micul dejun au un aport mult mai scăzut de diverse vitamine și minerale iar
aportul nutritiv în timpul zilei tinde să nu compenseze. Cei care sar peste micul
dejun tind să mănânce gustări bogate în grăsimi și să aibă niveluri mai cresute
de colesterol decât cei care respectă micul dejun. Omiterea meselor principale
este asociată cu apariția tulburărilor de alimentație cum sunt anorexia și bulimia
nervoasă. Înfometarea dimineață poate afecta performanța scolară, întrucât
este afectată capacitatea aritmetică, de citire și de muncă fizică. Consumul
regulat al micului d ejun este asociat cu o performanță cognitivă superioară, un
nivel mai bun al bunăstării și al calității vieții cât și consumuri mai adecvate de
macro și micronutrienți.
Calitatea micului dejun este esențială, r ecomandările nutriționale
sugerează că micul dejun ar trebui să conțină între 20% și 35% din energia
zilnică iar aceasta să derive din trei grupe de alimente, care să includă lapte și
derivate, cereale integrale și fructe proaspete sau suc fără adaos de zahăr. Un
studiu realizat în anul 2018 în rândul adolescenților spanioli arată că cei care au
servit un mic dejun bogat calitativ au avut un nivel mai scăzut de stres și
depresie și o calitate a vieții legată de sănătate ( HRQOL ) mult mai bună decât
cei care au mâncat un mic dejun sărac din punc t de vedere calitativ. În plus,

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 35
chiar și cei care nu au ales să consume micul dejun au avut un nivel mai scăzut
al stresului și depresiei decât cei care au servit un mic dejun slab calitativ, de
aceea este importantă încurajarea nu doar a consumării miculu i dejun ci mai
degrabă a consumării micului dejun sănătos. Tot în acest studiu s -au constatat
aporturi mai crescute de zahăr adăugat la persoanele cu risc de depresie,
studiile neuroimagistice confirmând faptul că expunerea la zahăr activează
aceleași regi uni ale creierului ca cele activate la pacienții cu depresie [60, 62]
Un studiu realizat în rândul adolescenților australieni a arătat o asociere
a nerespectării micului dejun la persoanele de sex feminin, persoane
subponderale sau supraponder ale, activitate fizică scăzută, dietă săracă, somn
inadecvat, venituri scăzute, dezavantaje socio -economice mai mari și
proveniența dintr -o familie cu un singur părinte. [61]
Într-un alt studiu de tip transversal realizat între 2009 și 2011 la care au
participat 1716 adolescenți brazilieni cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani, se
constată că 36,2% dintre adolescenții evaluați nu consumă micul dejun în
fiecare zi, cu cea mai mare prevalență în rândul fetelor (p=0,03) . Programul de
școală de dim ineață a fost semnificativ asociat cu scăderea micului dejun în
acest studiu. S -a presupus că lipsa de timp pentru micul dejun poate fi legată
de obiceiurile de somn, adolescenții tind să doarmă mai târziu. Prin urmare,
este de așteptat ca printre cei care studiază dimineața, trezirea la timp pentru a
avea această masă înainte de a merge la școală este mult mai dificilă.
Sărind peste micul dejun, adolescenții promovează consumul de gustări
în școală sau în mediile apropiate unde produsele cu multe calorii , zaharuri,
grăsimi și sare precum fast -food, băuturile răcoritoare și gustările sunt
disponibile pe scară largă. [62]
Pe baza chestionarului efectuat am descoperit că 55,6% (194) dintre
elevii consumă ocazional alcool iar 4,6% (16) consumă al cool zilnic. Acest
rezultat este îngrijorător deoarece alcoolul reprezintă un risc enorm pentru
sănătate și siguranță. Statistici similare efectuate în America, arată că
aproximativ 60% dintre adolescenții până la vârsta de 18 ani au consumat
alcool cel pu țin o dată . În România, aproximativ 84% din băieții și 12% dintre
fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată o băutură alcoolică ,

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 36
consumul de alcool la populația î n vârstă de 15 ani și peste fiind de 12,7 litri de
alcool pur pe r persoană pe an . [65]
Conform OMS , mortalitatea cauzată de consumul de alcool este mai
crescută decât mortalitatea cauzată de boli precum diabet zaharat ,tuberculoza,
și HIV/SIDA și în 2016 s -au estimat 3 milioane de decese (5,3%) din totalul
deceselor la nivel global. [66] Alcoolul responsabil de peste 4000 de decese a
tinerilor sub 21 ani în fiecare an în America, cele mai multe fiind datorate
accidentelor de circulație și omucideri lor.
Mai ales în rândul adolescenților, băutura poate duce la decizii greșite
privind angajarea în comportamente riscante, inclusiv condusul autovehiculelor
sub influența alcoolului, activitatea sexuală (cum ar fi sexul neprotejat) și
comportamente agresive sau violente. [ 54] Cercetările arată că alcoolul este
implicat în determinarea a pe ste 200 de boli dintre care se regăsesc : boli
digestive – ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie
alcoolică, boli cardiovasculare – ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială,
boli infecțioase -pneumonie, tuberculoză , tulbur ări neuropsihiatrice – epilepsie,
depresie, anxietate. [67] Alcoolul reduce în timp capacitatea intestinului subțire
de a absorbi nutrienți vitali unei bune funcționări a organismului cum sunt: azot,
sodiu , apă, tiamină, acid folic, vitamina B12 și apă. Un studiu realizat în
perioada 2005 -2011 la care au luat parte un număr total de 719 de pacienți a
demonstrat că persoanele cu un consum excesiv de alcool au prezentat
modificări la nivelul intestinului subțire similare pacienților cu boala celiacă
netratat ă, rezultatele arătând atât prezența malabsobției cât și a disbiozei
intestinal e la pacienții cu consum excesiv de alcool . Disbioza inte stinală indusă
de alcool produce trecerea endotoxin elor din intestin în circulația sistemică. [68]
Un număr mare de elevi care au participat la studiul nostru sunt fumători
126 (36%), media de vârstă la care au început să fumeze fiind de 14 ani. În
ultimele zile 30 de zile înaintea completării chestionarului, cei mai mulți dintre
aceștia 53 (42%) au fumat între 2 -5 țigări/z i, 23 (18%) au fumat între 6 -10 țigări
pe zi iar 25 (20%) între 11 -20 țigări pe zi. Cei mai mulți dintre elevi aleg să
fumeze pentru că le place, pentru că se plictisesc și pentru că fumează prietenii

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 37
iar mai mult de jumătate afirmă că în anturajul sau în familia lor sunt persoane
care fumează.
Așa cum se observă din rezultatele acestui studiu, prevalența fumătorilor
adolescenți este crescută, aceasta se poate datora influenței sociale care
reprezintă unul dintre cei mai decisivi f actori de promovare a fum atului.
Conform WHO, țigările conțin peste 7000 de substanțe chimice dintre care cel
puțin 250 sunt cancerigene iar noile produse din tutun conțin substanțe chimice
similare produselor tradiționale de tutun și sunt dăunătoare sănătății. Fumătorii
pierd î n medie 10 ani din viață i ar la nivel global, o pers oană moare la fiecare 4
secunde. Abandonarea fumatului reduce în mod semnificativ riscul de deces.
După 20 de minute de la încetarea utilizării tutunului, ritmul cardiac scade ; în
decurs de 12 ore, nivelu l monoxidului de carbon scade până la normal; între 2
săptămâni și 3 luni , riscul infarctului miocardic scade și funcția pulmonară
începe să se îmbunătățească ; după un an , riscul de boală coronariană este
jumatate din cea a unui fumător ; între 5 -15 ani ris cul de AVC este redus la cel al
unui nefumător ; după 10 ani rata mortalității prin cancer pulmonar este jumătate
din cea a unui fumător iar riscul de a dezvolta alte tipuri de cancer (orofaringian,
esofagian, pancreatic, de vezică urinară și rinichi) scade ; iar după 15 ani , riscul
de boală coronariană este similar cu al unui nefumător. [69]
Conform OMS , consumul de tutun produce aproape 6 milioane de
decese anual dintre care 600 .000 datorate fumatului pasiv . Majoritatea
fumătorilor adulți au fumat sau fost deja dependenți de nicotină pâ nă la vârsta
de 18 ani. Tinerii devin dependenți de nicotină într -un interval de timp mai scurt
și prin consumul a mai puține ț igări comparativ cu adulții. [70 ]
Un studiu similar cu cel realizat de noi, a fost efectuat în rândul a 287 de
adolescenți cu vârsta cuprinsă între 11 -19 ani pentru a determina prevalența
consumului de tutun al adolescenților din Arabia Saudită de Nord. Dintre cei
287 de respondenți 56 (19,5%) s -au dovedit a fi fumători. Dintre cei 56 de
fumători 27 %, 56% și 17% au fumat 1 -3, 4-10 și peste 11 țigări pe zi.
Rezultatele studiului indică faptul că fumatul este încă un comportament riscant
important în rândul adolescenților . [71]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 38
Studiile arat ă că prea puțini oameni cunosc riscurile și consecințele
consu mului de tutun iar pentru că problemele cauzate de acest consum pot fi
prevenite, eforturile care sunt depuse pentru a stopa utilizarea tutunului ar
trebui să includă și o intensi ficare a educației împotriva fumatului în școli
deoarece fumatul afectează ap roape fiecare organ al corpului și starea de
sănătate în general. Printre afecțiunile cauzate de fumat se regăsesc:
accidentul vascular cerebral și boli cardiace coronariene, BPOC , TBC și o
multitudine de cancere: pulmonar, de vezică urinară, colorectal, de esofag,
laringe, rinichi și ureter, ficat, pancreas, stomac. De asemenea fumatul crește
riscul de cataractă, afectează sănătatea dinților și a gingiilor, poate determina
diabet zaharat de tip 2, riscul de a dezvolta diabet zaharat este cu 30 -40% mai
mare față de nefumători , poate determina artrită reumatoidă și produce
scăderea imunității. [72]
Un alt rezultat al studiului nostru arată că mai mult de jumătate dintre
elevi 58,5% (204) participă la orele de educație fizică la școală sau la sală o zi
săptăm ânal iar în ultimele 7 zile înaintea aplicării chestionarului, o mare parte
30% (103) nu au participat în nici una din zile la activități sportive cum sunt
înotul, tenisul, ciclismul, dansul sportiv, alergatul etc. pentru cel puțin 20 de
minute. La întreba rea dacă se consideră sedentari, 34% (119) au răspuns
afirmativ. În contrast cu aceste rezultate, constatăm că timpul petrecut zilnic în
fața calculatorului de către adolescenți este în medie de 3,4 ore. Cei care nu
petrec timp la calculator sau petrec foa rte puțin afirmă că utilizează telefonu l în
cea mai mare parte a zilei. Dintre cei care utilizează calculatorul, 39% afirmă că
timpul mare petrecut în fața calculatorului le afectează sănătatea sau viața.
Putem observa că un număr importa nt de elevi sunt i nactivi fizic.
Lipsa activității fizice în adolescență poate afecta creșterea și
dezvolt area sănătoasă și să producă efecte negative pe termen lung, rezultate
slabe din punct de vedere fizic, social, intelectual, emoțional și mental la
maturitate. Studi ile arată că lipsa participării la sporturi, un nivel scăzut de
participare la orele de sport la școală și rezultate slabe la învățătură au fost
asociate cu inactivitate fizică la vârstă adultă . [73]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 39
S-a realizat un studiu care a dorit aflarea factorilor individuali și familiali
care pot avea legătură cu inactivitatea adolescenților din America deoarece s -a
constatat că participarea la activități fizice continuă să scadă între vârsta de 14
și 18 ani . Au fost declarați sedentari adolescenții care nu au făcu t exerciții fizice
cel puțin 20 de minute în orice zi din ultima săptămâna.
Rezultatele studiului au arătat că adolescenții sedentari și cei care nu
sunt implicați în activități sportive obișnuiesc să utilizeze tehnologia mai mult de
3 ore pe zi, tind să fie supraponderal i și să aibă părinți sedentari și obișnuiesc
să ia masa cu familia mai puțin de 3 ori pe săptămână. [74]
Cei inactivi fizic se pot expune riscului de a dezvolta hipertensiune
arterială și alte boli cardiovasculare, obezitate, osteoporoză, anxietate,
depresie, și au un risc mai crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer.
În rândul elevilor chestionați de noi, a m constatat cunoștințe puține
legate de alimentația sănătoasă. Doar o mică parte dintre elevi 10% (35)
cunosc numărul de calor ii din alimentele obișnuite, (54%) 187 nu cunosc ce
sunt aditivii alimentari iar tot același număr de elevi afirmă că nu au primit
informații și instrucțiuni de citire a etichetelor alimentare; 80% consideră că la
școală nu primesc suficiente informații le gate de un stil de viață sănătos.
Dieta are un efect direct asupra sănătății copiilor datorită dezvoltării fizice
și mentale, precum și dezvoltării cognitive din această perioadă. În plus, are
efecte pe termen lung asupra stării generale de sănătate prin formarea
comportamentelor alimentare pe tot parcursul vieții. O strategie de a informa cât
mai corect tinerii despre nutriția sănătoasă și pentru a le oferi abilități de a face
alegeri alimentare sănătoase este educația nutrițională. Având în vedere
influe nța pe care mediul înconjurător o poate exercita asupra alegerilor
alimentare ale tinerilor, o strategie suplimentară este crearea unui mediu
sănătos al alimentației școlare care să faciliteze alegerea produselor alimentare
sănătoase de către elevi. [75]

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 40
2.5 Concluzii
În studiul de față am monitorizat prevalența expunerii adolescenților la
factori i de risc pentru sănătate, printre care si adoptarea de model e alimentar e
nesănăto ase, o mare parte având un aport important de zahăr, grăsimi și un
consum necores punzător și insuficient de fructe, legume și cereale integrale .
Numărul crescut de adolescenți emotivi și sensibili la stres reprezintă un
aspect important deoarece consider că stresul este un factor de risc care
predispune la adoptarea de comportamente nesănătoase, rezultatele studiului
arătând în acest context că aportul de alimente este crescut la mulți dintre
participanț ii la studiu.
Micul dejun este servit în mod regulat de mai puțin de jumătate dintre
adolescenți, acest fapt ar putea duce la înloc uirea meselor preparate la
domiciliu cu alimente atrăgătoare, procesate și gata pentru consum, sărace în
nutrienți , putând să determine î n timp apariția bolilor cronice.
Adolescența fiind o perioadă de angajare sporită în comportamentele
riscante datorită dorinței de a explora diverse direcții posibile de către tineri, am
observat și o prevalență crescută a consumului de alcool și tutun, fiind un lucru
îngrijorător având în vedere hazardele provocate pe termen lung de aceste vicii.
Consider că aceste compo rtamente apar și pe fondul unei cunoașteri
insuficiente și prea puțină informație primită din mediul social care să încurajeze
obiceiurile alimentare sănătoase și renunțarea la aceste comportamente
riscante.
Având în vedere problemele de sănătate care ap ar în timp și afectează
ulterior viața de adult, consider necesare inițierea unor programe școlare și ore
de educație pentru sănătate care să promoveze o alimentație sănătoasă in
paralel cu adoptarea de obiceiuri sănătoase în familie.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 41
2.6 Bibliografie
[1]. Farhud DD. – Impact of Lifestyle on Health, Iran J Public Health , 2015,
44(11): 1442 –1444.
[2]. McCalla JR, Juarez CL, Williams LE et al – Promoting Healthy Lifestyle
Behaviors: The Heart Smart Discussion Activity, J Sch Health, 2012, 82(12):
572–576
[3]. Mohanty BP, Ganguly S, Mahanty A et al – Advance s in Fish Research,
Publisher: Narendra Publishing House, Delhi, 2019, 189-218
[4]. Millen B, Lichtenstein AH, Abrams S et al – Dietary Guidelines for Americans
2015 -2020 8th Edition, Washington, 2015
[5]. Gidding SS, Dennison BA, Birch L – Dietary Recomme ndations for Children
and Adolescents. A Guide for Practitioners: Consensus Statement From the
American Heart Association, Circulation, 2005, 112:2061 –2075
[6]. Bendich A, Deckelbaum RJ – Preventive nutrition : the comprehensive guide
for health profession als, Humana Press, New Jersey, 2005
[7]. Camacho S, Ruppel A – Is the calorie concept a real solution to the obesity
epidemic?, Global Health Action, 2017, 10:(1)
[8]. Neto HA et al – Effects of Food Additives on Immune Cells As Contributors
to Body Weight Gain and Immune -Mediated Metabolic Dysregulation, Frontiers
in immunology , 2017, 8:1478.
[9]. Osilla EV, Sharma S – Calories, StatPearls Publishing , Treasure Island ,
2019
[10]. Gidding SS, Lichtens tein AH, Faith MS et al – Implementing American
Heart Association Pediatric and Adult Nutrition Guidelines, Circulation, 2009,
119:1161 –1175
[11]. Poulose SM, Miller MG, Scott T et al. – Nutritional Factors Affecting Adult
Neurogenesis a nd Cognitive Functi on, Advances in nutrition, 2017, 8(6): 804 –
811.
[12]. Gidding SS, Dennison BA, Birch L – Dietary Recommendations for
Children and Adolescents. A Guide for Practitioners: Consensus Statement
From the American Heart Association, Circulation, 2005, 112:2061 –2075
[13]. Suter PM, Tremblay A – Is alcohol consumption a risk factor for weight
gain and obesity, Clinical Laboratory Sciences, 2005, 42:197-227.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 42
[14]. Wood LG – Diet, Obesity, and Asthma, Annals of the American Thoracic
Society , 2017, 14:332 –338.
[15]. Alessandra Rossi , Moreira EAM , Rauen MS – Determinants of eating
behavior: a review focusing on the family , Revista de Nutrição, 2008, 21(6):739 –
748
[16]. Dr. Loti Po pescu – Stil de viață sănătos: Un Ghid de Educație pentru
Sănătate, Editura Muntenia, Co nstanta, 2010
[17] Eugen Ciofu, Carmen Ciofu – Esențialul în pediatrie, Editura M edicală
Amaltea, București, 2002
[18] Institute of Medicine of the National Academies – Dietary Reference Intakes
for energy, carbohydrates, fiber, fat, fatty acids, chole sterol, protein and amino
acids, National Academy Press, Washingto n, 2002.
[19] Wu G – Functional Amino Acids in Growth, Reproduction, and Health,
Advances in Nutrition, 2010, 1(1): 31 –37
[20] Rucker RB, Kosonen T – Structure and propert ies of protein and ami no
acids, Biochemical and Physiolog ical Aspects of Human Nutrition, Philadelphia,
2000, 23 -42.
[21]. Australian Government Department of Health and Ageing – Nutrient
Reference Values for Australia and New Zealand. National Health and Medical
Research Coun cil, Canberra, 2017
[22]. Alberts B, Johnson A, Lewis J et al. – Molecular Biology of the Cell. 4th
edition, Garland Science , New York, 2002.
[23].Tierney LM, Papadakis MA, PcPhee SJ – Diagnostic și tratament în
practica medical, Editura Științelor medicale, București , 2001
[24]. Longo DL – Harrison`s Manual of M edicine 18th edition, Editura ALL,
București, 2014
[25]. USA Institute of Medicine – Dietary Reference Intakes for Energy,
Carbohydrate, Fiber, Fat, Fatty Acids, Cholesterol, Protein, and Amino Acids ,
The National Academies Press, Washington, 2005
[26]. Societatea de N utriție din România – Ghid pentru alimentația sănătoasă,
Editura Performantica , Iași, 2006
[27]. Stephen A, Alles M, de Graaf C – The role and requirements of digestible
dietary carbohydrates in infants and toddlers, European Journal of Clinical
Nutrition, 2012, 66(7): 765 –779

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 43
[28]. Kokkinidou S, Peterson D, Bloch T – The Important Role of Carbohydrates
in the Flavor , Function, and Formulation of Oral Nutritional Supplements,
Nutrients, 2018, 10(6): 742
[29]. Food and Agriculture Org anization of the United Nations – Fats and fatty
acids in human nutrition, FAO, Rome, 2010.
[30]. Jelińska M, Białek A, Gielecińska I – Impact of conjugated linoleic acid
administered to rats prior and after carcinogenic agent on arachidonic and
linoleic acid metabolites in serum and tumors, PLEFA, 2017, 126:1 -8
[31]. Whelan J, Fritsche K – Linoleic Acid, Advances in Nutrition , 2013, 4:311 –
312
[32]. Gaynor ML – Terapia genică pentru sănătate și longevitate. Cum
schimbăm predispoziția genetică pentru anumite boli cu ajutorul dietei și a
stilului de viață, Editura Litera, Bucuresti , 2015
[33]. World Health Organization, Food and Agriculture Orga nization of the
United Nations – Vitamin and mineral requirements in human nut rition,
WHO/FAO, Bangkok, 2004.
[34]. Muckelbauer R, Libuda L, Clausen K – Promotion and provision of drinking
water in schools for overweight prevention: randomized, control led cluster trial,
Pediatrics, 2009, 123(4):e661 -e667
[35]. Popkin BM, D'Anci KE, Rosenberg IH – Water, hydration, and health, Nutr
Rev, 2010, 68(8):439 –458.
[36]. Jéquier E, Constant F – Water as an essential nutrient: the phys iological
basis of hydrati on, European Journal of Clinical Nutrition , 2010, 64:115–123
[37]. Institute for Quality and Efficiency in Heal th Care – Preventing kidney
stones, Köln, 2019
[38]. Food and Nutrition Board , USA Institute of Medicine of the National
Academies – Dietary Re ference Intakes for Water, Potassium, Sodiu m,
Chloride, and Sulfate, The National Academies Press, Washington, 2005
[39]. Rădulescu E. – Alimentație inteligentă , Casa de Editură Viață și Sănătate,
2005
[40]. Hen dricks C , Murdaugh C, Pender N. – The Adolesc ent Lifestyle Profile:
development and psychometric characteristics, J ournal of National Black
Nurses Assoc iation, 2006 , 17(2):1 -5.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 44
[41]. Ministerul Sănătății Publice – Principii în alimentația copilului și gravidei:
Îndrumar pentru furnizorii de servicii de sănătate la nive l comunitar , Editura
MarLink, București, 2007
[42]. Kipping RR, Campbell RM, MacArthur GJ et al – Multiple risk behaviour in
adolescence, Journal of Public Health , 2012, 34: i1–i2
[43]. World Health Organization – WHO Report on the Glo bal Tobacco
Epidemic, Geneva, 2008
[44]. Mathers CD, Loncar D – Projections of global mortality and burden of
disease from 2002 to 2030, PLoS Medicine, 2006, 3(11): e442
[45]. Silvers JM, Tokunaga S, Berry RB – Impairments in spatial learning and
memory: e thanol, allopre gnanolone, and the hippocampus, Brain Research
Reviews, 43: 275– 284
[46]. Oancă E, Pop S, Oprea R – Considerații medicale și sociale asupra
consumului de alcool, Clujul Medical , 2012 , 85:173 -176
[47]. Popescu DV, Voinea L, Negrea MT – Nutritional imbalance – dominant
consumption behavio ur of young people from Romania, Amfiteatru E conomic,
2015, 17: 872-886
[48]. Viner R, Booy R – ABC of adolescence – Epidemiology of health and
illness , BMJ Clinical research, 2005, 330: 411-414
[49]. Park J, Brindis CD, Vaughn B – Chronic Conditions, Child Trends and the
National Adolescent and Young Adult Health Information Center at the
University of California, 2013
[50]. Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și
Promovare a Stării de Sănătate – Raportul Național de Sănătate a Copiilor și
Tinerilor din România, 2017
[51]. Nicolaescu O – Astmul bronșic, EMCB Educație medic ală continuă, 2014
[52]. Hill DC, Moss R, Sykes -Muskett B – Stress and eating behaviors in
children and a dolescents: Systematic review and meta -analysis, Appetite, 2018,
123:14-22,
[53]. Martin C, Wardle J, Steggles N – Stress and D ietary Practices in
Adolescents, Health psychology : official journal of the Div ision of Health
Psychology, 2003, 22: 362–369
[54]. Centers for Diseas e Control and Prevention – Alcohol and Public Health:
Alcoho l-Related Disease Impact, Atlanta, 2016

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 45
[55]. Jääskeläinen A et al – Stress -related eating, obesity and associated
behavioural traits in adolescents: a prospective population -based cohort study,
BMC Public H ealth , 2014, 14:321
[56]. Rathi N, Riddell L, Worsley A – Food consumption patterns of adolescents
aged 14-16 years in Kolkata India, Nutrition journal , 2017, 16:1 -12
[57]. Diethelm K et al – Food intake of European adolesce nts in the light of
different food -based dietary guidelines: results of the HELENA (Healthy
Lifestyle in Europe by Nutrition in Adolesc ence) Study, Public Health
Nutrition, 2012, 15(3): 386 –398
[58]. Kimmons J, Gillespie C, Seymour J et al – Fruit and vege table intake
among adolescents and adults in the United States: percentage meeting
individualized recommendations, Medscape journal of medicine , 11(1): 26.
[59]. Behjat S, Majlessi F – Fruit and Vegetables Consumption among
Adolescents: A Study from a Dev eloping Country, World Applied Sciences
Journal, 2013, 21:1502 -1511
[60]. Ferrer -Cascales R et al – Eat or Skip Breakfast? The Important Role of
Breakfast Quality for Health -Related Quality of Life, Stress and Depression in
Spanish Adolescents, Int J Envi ron Res Public Health, 2018, 15(8): 1781
[61]. Smith KJ, Breslin MC, McNaughton SA – Skipping breakfast among
Australian children and adolesc ents, National Nutrition and Physical Activity
Survey, Aust N Z J Public Health, 2017, 41(6):572 -578
[62]. Fiuza R., Muraro AP, Rodrigues PR et al – Skipping breakfast and
associated facto rs among Brazilian adolescents, Revista de Nutrição , 2017,
30(5):615 -626
[63]. Welsh JA, Sharma A, Cunningham SA et al. – Consumption of added
sugars and indicators of cardiovasc ular di sease risk among US
adolescents, Circulation , 2011, 123(3):249 –257.
[64]. Reichelt AC, Rank MM – The impact of jun k foods on the adolescent brain,
BirthDefects Research, 2017, 109:1649 –1658
[65]. Luca AC, Subotnicu M – Epidemiological aspects of alc ohol drinking in
children and adolescents , SEA – Practical Application of Science, 2015
[66]. World Health Organization – Global stat us report on alcohol and health,
2018

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 46
[67]. Institutul na țional de sănătate publică, CNEPSS – Luna națională a
informării de spre efectele consumului de alc ool – Analiză de situație, 2018
[68]. Bjørkhaug ST, Skar V, Medhus AW – Chronic alcohol overconsumption
may alter gut microbial metabolism, Microbial Ecology in Health and Disease,
2017, 28(1): 1301725
[69]. World Health Orga nisation – The tobacco body, 2019
[70]. World Health Organisation – Fact Sheet:Tobacco use in adolescence,
WHO Regional Office for Europe, 2016
[71]. Algorineele RM , Alreshidi IG, Alateeq MF – Prevalence of Cigarette
Smoking Usage among Adolescent Students in Northern Saudi Arabia , Asian
Pac J Cancer Prev, 2016, 17(8):3839 -43.
[72]. U.S. Department of Health and Human Services – The Health
Consequences of Smoking —50 Years of Progress: A Report of the Surgeon
General, Atlanta , 2014
[73]. Tammelin T , Näyhä S, Laitinen J – Physical activity and social status in
adolescence as predictors of physical ina ctivity in adulthood , Prev Med, 2003,
37(4):375 -81
[74]. Terzian M, Moore KA – Physical Inactivity in U.S adolescents: family,
neighborhood and individual fact ors, Child Trends Research Brief, Washington,
2009
[75]. Hermans RCJ, Bruin H, Larsen JK – Adolescents' Responses to a School –
Based Prevention Program Promoting Healthy Eating at School, Frontiers in
Public H ealth, 2017, 5:309.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 47
2.7 Anexe
ANEXA 1 – CHESTIONAR DE EVALUARE A STILULUI DE VIAȚĂ

1. Date personale:
a. Vârsta: ………………………
b. Sexul: F M
c. Tip constituțional: Înălțime……………………..
Greutate……………………
d. Mediul de proveniență: urban rural

e. Ce studii au părinții tăi?
g.1 Elementare (sub zece clase)
g.2 Medii (liceu si postliceal)
g.3 Superioare (universitare)
f. Condiții de trai acasă: h.1 sub medie h.2 medie h.3 peste medie
2. Boli în familie: a. Boli Cardiovasculare, b. Diabet Zaharat, c. Obezitate, d. Infarct,
e. Tulburări endocrine, f. Dep resii, g. Cancer, h. Nu există boli în familie
3. Boli personale: a. Diabet zaharat, b. Obezitate, c. Nu sufăr de nici o boală
d. altele ………………………………………………
4. Ești o persoană emotivă (sensibilă la stres)?
a. Da b. Nu

5. Ce înseamnă mâncarea pentru tine?
a.Necesita te c.Supraviețuire e.Relaxare
b.Placere d.Traditie f.Socializare

6. Cunoști bine numărul de calorii din alimentele obișnuite?
a. Da b. Nu c. Nu mă interesează

7. Eviți mâncărurile ispititoare (dulciuri, grăsime, fast -food, chipsuri, băuturi
energizante) ?
a. Da b. Nu c. Uneori

8. Îți plac alimentele grase?
a. Da b. Nu

9. Preferi alimentele vegetale în locul alimentelor animale?
a. Da b. Nu

10. Preferi alimentele crude sau cele conservate/afumate?
a. Crude b. Conservate c. Amândouă

11. Obișnuiești să consumi aliment e in stare crudă (legume, fructe, salate de
legume/fructe, shake -uri de legume si fructe)?
a. Da b. Nu
12. Daca da, cât de des?
a. La fiecare masă b. o dată pe zi c. 2-3 ori/săpt d. rar

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 48
13. Cum se consumă mai frecvent alimentele în familie?
a. Gătite (preparate ) b. Crude c. Procesate (nu necesita prelucrare termice)
d. Semipreparate (necesită t imp scurt de preparare)

14. Consumi zilnic multe dulciuri?
a. Da (a.1 mult, a.2 puțin) b. Nu c. Doar uneori (c.1 mult, C.2 puțin)

15. Dacă îți plac dulciurile, când le co nsumi?
a. După masă c. Între mese e. Seara g. Tot timpul
b. O dată pe zi d. Ocazional f. 2-3 ori pe săptămână

16. Consumi multe băuturi dulci?
a. Da b. Nu

17. Consumi băuturi energizante?
a. Da b. Nu
18. Servești în mod regulat:
a. Micul dejun – da -nu
b. Prânzul – da – nu
c. Cina – da – nu
d. Nu servesc în mod regulat nici una dintre mese

19. O modificare a greutății tale cu 2,5 kg te deranjează?
a. Deloc b. Putin c. Moderat d. Foarte mult

20. Ai obervat ca mananci mai mult atunci cand esti emotionat sau stresat?
a.Da b.Nu
21. Se întâmplă să consumi băuturi alcoolice?
a.Ocazional b.Zilnic c.Deloc
22. Daca da, ce fel de bauturi alcoolice consumi si in ce cantitate?
a.Vin (ml)…….
b.Bere (ml) ……..
c.Distilate (ml)……..

23. Obișnuești să fumezi?
a.Da b.Nu c.Uneori
24. Daca da , la ce varsta ai inceput sa fumezi? ……………………………..

25. În ultimele 30 de zile, câte țigări ai fumat pe zi?
a. Nu am fumat
b. O țigară pe zi
c. 2-5 țigări pe zi
d. 6-10 țigări pe zi
e. 11 – 20 țigări pe zi

26. În ultimele 6 luni ai încercat să nu fumezi deloc?
a. Nu am fumat în ultimele 6 luni b. Da c. Nu

27. Motivul pentru care fumezi?
a. Ma distrează d.Fumează prietenii g.Fumează profesorii
b. Îmi place e.Plictiseală h.Ma simt mai important

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 49
c. Pentru slăbire f.Fumează părinții

28. În familie, anturaj, sunt persoane care fumează?
a.Da b.Nu d.Uneori
29. Consumi cafea?
a.Nu b.Ocazional c.2-3 cești/zi d.Peste 3 cești /zi
30. Care sunt modalitățile în care îți petreci timpul liber?
…………………………………………………………………….
31. Ce fel de apă de băut folosești?
a.De la robinet b.De fântână c.Minerală
32. Care din următoarele alimente se consumă zilnic în familia voastră?
a.Carne b.Grăsime c.Legume d.Fructe e.Dulciuri
f.Cartofi g.Pâine albă h.Lapte i.Brânzeturi
33. Ce crezi, în ce categorie te -ai putea încadra în raport cu greutatea ta?
a. Foarte mult sub greutatea normală
b. Puțin sub greutatea normală
c. Aproape de greutatea normală
d. Puțin peste greutatea normală
e. Mult peste greutatea normală

34. Ce încerci să faci legat de greutatea ta?
a. Să slăbesc
b. Să mă îngraș
c. Să rămân la aceeași greutate
d. Nu încerc să fac nimic legat de greutatea mea

35. În câte zile din ultimele șapte ai făcut exerciții fizice sau ai participat la activități
sportive (înot, tenis, ciclism, dans sportiv, alergare, etc .) pentru cel puțin 20 minute
zilnic în cursul cărora ai transpirat și ai respirat mai greu?
a. 0 zile e. 4 zile
b. 1 zi f. 5 zile
c. 2 zile g. 6 zile
d. 3 zile h. 7 zile

36. În câte zile pe săptămănă participi la orele de educație fizică la școală sau sa lă?
a. 0 zile d. 3 zile
b. 1 zi e. 4 zile
c. 2 zile f. 5 zile

37. Relațiile în familie sunt:
a. Armonioase b. Tensionate c. Indiferente

38. De câte ori pe zi te speli pe dinți?
a.De două ori b.O dată c.După fiecare masă d.Nu
știu
39. Unde servești mesele pr incipale?
a.Fast food b.Cantină/restaurant c.Acasă d.Nu am un loc stabil

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 50
40. Cât de des consumi alimente tip “chips”?
a. Zilnic b. 2 -3x/săpt. c.1 -2x/lună d.deloc

41. Cat de des consumi fibre alimentare (din fructe, legume, se minte, paine integrala)?
a. Zilnic b.2 -3x/săpt. c.1 -2x/lună d.deloc

42. Ce tip de dulciuri îți plac? (enumeră)………………………

43. Cunoști ce sunt aditivii alimentari?
a.Da b. Nu
44. Sunt alimente și băuturi pe care le eviți datorită conținutului în aditivi?
a.Da b.Nu
45. Dacă Da, menționați motivul…………………………………………

46. Obișnuiești să citești etichetele alimentelor înainte de a le cumpăra/consuma ?
a.Da b. Nu
47. Dacă Da, ce informații ai dori să obții?……………………….

48. Cât de des iei masa la fast -food ?
a. Zilnic b.De 2 -3 ori pe săptămână c.O dată pe săptămână
d.2-3 ori pe lună e.O dată pe lu nă f.Ocazional (aproximativ pe an) ….
g.Nu consum de la fast -food

49. Dacă mergi la fast -food, menționează de ce ai ales să consumi de acolo !?
…………………………………………………………………….
50. Dacă nu mergi la unități tip f ast-food menționează
motivul?………………………………………….

51. Cât timp petreci zilnic în fața calculatorului? ……………………………………

52. Timpul mare petrecut în fața computerului îți afectează sănătatea sau viața?
a.Da b.Nu c.Nu știu d.Nu mă interesează
53. Care este gradul de mulțumire față de relația cu părinții?
a.Mulțumit b.Nemulțumit c.Variabil d.Nu mă interesează
54. Care este gradul de mulțumire față de programa scolara?
a.Mulțumit b.Nemulțumit c.Variabil d.Nu mă interesează
55. Care este gradul de mulțumire față de sine și rezultatele școlare?
a.Mulțumit b.Nemulțumit c.Variabil d.Nu mă interesează
56. Ce părere ai despre alimentația vegetariană și motivează răspunsul?
……………………………………… …………………………………..
57. Cât timp îți petreci în fața televizorului, în medie pe zi? ……………………………………….

58. Te consideri sedentar?
a. Da b. Nu c. Nu știu

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 51
59. Ești expus diverselor modalități de agresiune din part ea celor apropiați?
a. Agresiune verbală b. Agresiune fizică c. Agresiune emoțională
d. Agresiune mentală e. Nu sunt expus niciunui fel de agresiune

60. Crezi că la școala primești suficiente informații legate de un stil de viată sănătos?
a. Da b. Nu c. Nu știu
61. De la cine ai primit informații și instrucțiuni de citire a etichetelor alimentare?
a. de la profesori b.de la părinți c.de la medicu l de familie d.nu am primit
62. Cum se alege cumpărarea alimentelor în familie?
a. După preț b.Pe baza unei liste c.După etichetă d.După preferință
63. Consideri ca ai avea nevoie de mai multe informații privind alimentația sănătosă?
a.Da b.Nu
64. Crezi ca ai putea influența alimentația în familie, în sensul schimbării obiceiurilor
nesănătoase?
a. Da b. Nu c. Parțial
65. Cât de des servești masa cu toată familia?
a. Zilnic b.În weekend -uri c.De sărbători d. Ocazional e. Niciodata
66.Credeti ca aveti suficiente informatii privind nutritia sanatoasa?
a.Da b. Nu c. Nu stiu
67.De la cine ati primit in gener al aceste informatii?
a. Profesori b. Parinti/ Familie c.Prieteni d. Colegi e.Medic f.Dietetician g.Altii
68.De la cine ati prefera sa primiti informatii despre dieta?
a. Medic b. Dietetician c.Sa ma documentez singur pe net sau Tv
d.Prieteni e. Profesori f. Nu stiu

Mulțumim pentru colaborare !

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 52
ANEXA 2
Rezumat

Scopul lucrării a fost evaluarea obiceiurilor ali mentare a tinerilor
adolescenți , a stilulu i de viață și atitudinea lor asupra unor factori de risc pentru
sănătate .
Material și metodă : Pentru efectuarea acestei lucrări s -a folosit un
studiu prospectiv de tip transversal, folosind un chestionar de tip anonim aplicat
online, drept metodă de culege re a datelor , cu dorința de a afla stilul de viață și
nivelul de cunoștințe legate de alimentația sănătoasă. Acesta a cuprins 68 de
întrebări și a fost adresat elevilor nivelului liceal din județul Maramureș.
Rezultatele arată prevalența expunerii adoles cenților la mulți factori de
risc pentru sănătate și adoptarea acestora de modele alimentare nesănătoase,
o mare parte având un aport important de zahăr, grăsimi și un consum
necorespunzător și insuficient de fructe, legume și cereale integrale prin
omite rea lor din dieta zilnică . Micul dejun este servit în mod regulat de mai puțin
de jumătate dintre adolescenți acest lucru putând să determine performanțe
școlare scăzute. Educația fizică în rândul adolescenților este și ea neglijată de
către adolescenți, î n contrast cu acest fapt constatăm utilizarea tehnologiei în
exces. Adolescența fiind o perioadă de angajare sporită în comportamentele
riscante datorită dorinței de a explora diverse direcții posibile de către tineri, am
observat și o prevalență crescută a consumului de alcool și tutun, fiind un lucru
îngrijorător având în vedere hazardele provocate pe termen lung de aceste vicii.
Nivelul de informare al elevilor cu privire la alim entație nu este unul tocmai
mulțumitor, constatându -se faptul că prea puțin e persoane sunt conștiente de
prezența factorilor nocivi la care se expun constant.
Concluzii: Obiceiurile alimentare greșite cât și comportamentele cu risc
pot avea consecințe pe termen lung afectându -i pe tineri nu numai din punct
de vedere fizic da r și psihic și social de aceea investiția în sănătatea
adolescenților este de o importanță majoră pentru formarea și pregătirea
acestora, în a deveni adulți sănătoși, pregătiți să contribuie pozitiv atât pentru
societate cât și pentru viitorul lor.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 53
Abstra ct

The purpose of this study was to evaluate the eating habits of young
adolescents, their lifestyle and attitudes to health risk factors, and to assess the
level of knowledge and interest in healthy eating .
Material and Method: A prospective cross -sectional stu dy was used to
perform this work using an online anonymous questionnaire as a data collection
method, with the desire to know the lifestyle and the level of knowledge about
healthy eating. It included 68 questions and was addressed to high school
students in Maramureș County .
The results show the prevalence of adolescent s exposure to many
health risk factors and their adoption of unhealthy f ood patterns, with a
significant intake of of added sugar, fats and inadequate consumption of fruit,
vegetable s and whole grains by omitting them from the daily diet . Breakfast is
regularly served by less than half of teenagers, and this can result in poor
school performance. Physical education among adolescents is also neglected
by adolescents, and in contrast to this, we find the use of excessive technology.
While adolescence is a period of increased engagement in ris ky behavior due to
the desire in exploring various possible directions by young people, we have
also noticed an increased prevalence of alcohol and tobacco consumption,
which is worrying in view of the long -term risks of these vices . The level of
information of the students about nutrition is not ve ry good, as it is found that
just a few people are aware of the presence of the harmful factors they ar e
constantly exposed to.
Conclusions: Wrong eating habits and risk behaviors can have long –
term consequences affecting young people not only physically, but also
mentally and socially, so investing in adolescent health is of major importance
for their trai ning and preparation, to become healthy adults, ready to contribute
positively to society and their future.

Evaluarea atitudinii tinerilor maramureșeni față de nutriția sănătoasă Pagina 54