Percepția violenței în rândul populației Pagina 1 [618666]

Percepția violenței în rândul populației Pagina 1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA – MEDICINĂ GENERALĂ

PERCEPȚIA VIOLENȚEI ÎN RÂNDUL
POPULAȚIEI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Șef de lucrări Dr. CEANĂ DANIELA – EDITH

ABSOLVENT: [anonimizat] – MARIA

Târgu Mureș
2018

Percepția violenței în rândul populației Pagina 2
CUPRINS

I. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………… …….4

1. VIOLENȚA – NOȚIUNI GENERALE……. …………………………….. .4
1.1 Introducere……………………………………………….. ……………………… ….4
1.2 Definiție…………………………………………………………. ……………………. .4
1.3 Violență versus agresiune…….. …………………………….. ………………… 5
1.4 Tipuri de violență și clasificare…………………… …………… ……………. 5
1.5 Factorii de risc pentru violență…………………………………….. ………..7
1.6 Cauzele violenței………………………………………………………………. ……7
1.7 Mediul și cultura în raport cu violența………………………….. ……….7
1.8 Alcoolul și stupefia ntele în relație cu violența …………………… …….8
1.9 Mass -media și violența……………………………….. ……………….. ………..8
1.10 Violența domestică……………………………………. ………… ……….. …….9
1.11 Violența sexuală……………………………………….. …………………… ….10
1.12 Violența școlară……………………………………………………………… ….11
1.13 Vi olența în familie și formele ei…………………. ……………………. …11
1.14 Consecințele și efectele violenței………………………………………. …12
1.15 Măsuri de prevenire a violenței………………… …………………….. ..12

II.PARTEA SPECIALĂ………………………………………………………………….. …14

2.1 INTRODUCERE……………………………………………………………………….. …14
2.2 OBIECTIVE PRIN CIPALE……………………………… ……………………….. ..15
2.3 MATERIALE ȘI METODĂ……………………………… ……………………….. ..15

Percepția violenței în rândul populației Pagina 3
2.4 REZULTATE…………………………………………………… ………….. ……………. .16
2.5 DISCUȚII………………………………………………………… ………………………. …27
2.6 CONCLUZII……………………………………………………. ………………………. …32
2.7 BIBLIOGRAFIE………………………………………………. ……………………… ….33
2.8 ANEXE…………………………………………………………….. ……………………… ….36

Percepția violenței în rândul populației Pagina 4
Capitolul I. PARTEA GENERAL Ă

1. VIOLENȚA – NOȚIUNI GENERALE

1.1 Introducere

Violenț a a devenit o provocare la nivel mondial și din păcate, se află peste tot în
jurul nostru. O întalnim în casele, școlile, străzile și instituțiile noastre. O vedem la
televizor, în ziare, în magazine , chiar și la locul de muncă și o vedem făcând parte din
existența noastră, o percepem ca pe ceva normal și începem să o tolerăm. Poate afecta pe
oricine, orice familie, persoane de orice co ndiție, religie sau cultură. [1]
Este exercitată pentru a intimida , umili, amenința, speria și exprima relația de putere
și control asupra victimelor , care nu sunt capabi le să se protejeze singure. P rimul lucru care
ne vine în minte când ne gândim la violență, e ste abuzul fizic, fiind cel ma i devastator efect
al violenței. Totodată violența include și efectele pshihologice pe care le imprimă asupra
victimei.
Violența a existat din cele mai vech i timpuri, încă din antichitate, iar în zilele
noastre a devenit o adevărată povar ă pentru sănătatea publică, pe care oamenii de știință din
toată lumea se luptă din răsputeri să o înțeleagă și să găsească noi căi de rezolvare a acestei
probleme.

1.2 Definiție

Violența este definită de către Organizația Mondială de Sănătate (OMS) astfel :
Recurgerea inten ționată a forței fizice sau puterii, reale sau sub forma unor amenințări, cu
privire la propria persoană, contra altei persoane sau împotriva unui grup sau comunități
care riscă să sufere răni, decese sau traume psihologice și afectarea sau depriva rea
dezvoltării. [2]
Comportamentul violent este de asemenea, privit ca orice forță bru tală pe care o
persoană o exercită asupra altor persoane ajungând la constrângere, intimidare ș i teroare. [3]

Percepția violenței în rândul populației Pagina 5
Violența umană, reprezintă una din temele societății contemporane iar globalizarea
interesului față de aceasta porneș te de la conștientizarea gravității problemei și oprirea
expansiunii ei cât mai rapid. [4]
Modurile prin care se poate exprima violența sunt : verbal, fizic cât și psihic. Se
presupune că mot ivul pentru care problema violenței a fost tratată cu indiferență, ar fi lipsa
definirii clare a problemei, iar foarte multe acte de violență nu au venit î n atenția
autorităților pentru că nu au fost înregistrate. În același timp, v iolența se află la grani ța
dintre intersecția factorilor biologici, sociali, culturali, economici și politici. [5]

1.3 Violență v ersus agresiune , maltratare , intimidare , impulsivitate

Deși acești termeni sunt utilizați sinonim există diferențe între sensurile lor.
Etimologic, termenul de violență provine din rădăcina latină „vis’’, care înseamnă „forță ’’,
de aici și asocierea violenței cu ideea de putere, dominație, superioritate fizică asupra altor
persoane. [1]
Prin urma re, agresiunea reprezintă un comportament care poate cauza un rău
intenționat față de propria persoana și față de ceilalți cu producerea unor răni , în timp ce
violența este o subcategorie a unor fapte agresive care îi afectează pe ceilalți și un abuz de
putere fizică sau psihică . Malt ratarea are loc în cazul copiilor î n situații de hărțuire iar
intimidarea are loc prin marginalizare sau victimizare iar impulsivitatea este punctul comun
al tuturor acestor trăsături care conduce la înfăptuirea actelor de violență. [4]

1.4 Tipuri de violență și clasificare

În literatura de specialitate violența se clasifică în câteva categorii :

1. Violența fizică
2. Violența psihică
3. Violența sexuală
4. Violența emoțională

Percepția violenței în rândul populației Pagina 6
a) Violența fizică – reprezintă violența manifestată prin lovituri (față, corp), lovirea cu
obiecte, arme, mai exact această formă de violență dăunează corpului fizic și lasă amprente
corporale. [3]
b) Violența psihică – include ofensarea, manipularea, intimidarea, pierderea î ncrederii în
sine și înjosirea victimei la nivel psihic. [3]
c) Violența sexuală – folosirea victimei pentru satisfacerea trebuințelor sexuale a
agresorului, împotriva voinței victimei. [3]
d) Violența emotională – se manifestă în toate celelalte tipuri de violență : fizic ă, psihică,
sexuală și are efecte marcante a supra dezvoltării personalității. [3]

Orice tip de violență lasă sechele și psihotraume asupra psihicului și sănătății umane care
se pot manisfesta prin multipli factori de stres asupra organismului și pot genera afecțiuni
în sfera comportamentală, mentală și emoțională precum (depresie, suicid, stres
postraumatic) comportament agresiv față de cei din jur. [3]

După raportarea la un grup sau persoană țintă violența poate fi :
1. Auto -provocat ă
2. Interpersonală
a. Violența în familie
b. Violența în comunitate
3. Colectivă

1) Violența auto -provocată se manifestă prin comportamente suicidare si acte de auto –
mutilare. [6]
2) Violența interpersonală se referă la violența în familie (abuz asupra copiilor,
vârstnicilor, cuplurilor) și la violența în comunitate (violența juvenilă, violența
instituțională) . [6]
3) Violența colectivă este realizată de persoane care se identifică ca membrii unui grup
împotriva altui grup pentru a -și atinge interesele economice, politice sau sociale. Se
exprimă prin conflicte armate, acte de t erorism si criminalitate planificată violent. [6]

Percepția violenței în rândul populației Pagina 7
1.5 Factori de risc pentru violență

Factorii de risc care predispun la violență sunt de mai multe tipuri și sunt
interconectați cu medi ul victimelor și al agresorilor. [5]
a) Factori de risc legati de psihic si comportament (stimă de sine redusă, tulburari de
personalitate și comportament, co mportament antisocial, agresiv)
b) Factori de risc legați de experiența si istoricul victimei : (istoric de divorț sau separare în
familie, lipsa legă turilo r emoționale și experiențe precoce de violență în familie)
c) Factori de risc legați de consumul de alcool și droguri
d) Factori de risc legați de cultură și mediu l de proveniență (persoanele din mediul rural iar
cei din periferia orașel or) sunt mai expuse la violență
e) Factori de risc legați de vârstă și sex (femeile sunt mai predispuse la violență decât
bărbații, copiii sunt mai predispuși decât adulț ii)
f) Factori de risc legați de situația economică (cei cu o situație financia ră mai slabă sunt
mai afec tați)
g) Factori de ris c raportați la religie și etnie

1.6 Cauze ale violenței

Principalele cauze ale violenței sunt : violență în familie, lipsa unui loc de muncă,
infidelitatea, condiții economice precare, mediu instabil (divorț, deces al unuia sau ambii
părinți), stimă de sine scăzută, expunerea violenței în mass -media, lipsa comunicării,
traumatisme, boli psihiatrice, ap artenența la un anturaj violent și rasismul.
Persoanele cu o imagine de sine defavorabilă se angajează în acte de violenț ă pentru
a compensa sentimentele negative cu privire la propria persoană. [4]

1.7 Mediul și cultura în raport cu violența

Prevalența violenței în mediul rural este mai mare decât în mediul urban. Victimele
din mediul urban, au raportat poliției mai frecvent abuzurile decât victimele din mediul
rural. Acest lucru se datorează faptului că persoanele din mediul urban au fost mai educate,

Percepția violenței în rândul populației Pagina 8
cu o stare economică mai bună ș i își cunosc mai bine drepturile fundamentale ale omului
decât persoanele din mediul rural. Totodată în mediul rural oamenii cred că, etica creștină
ar putea avea un rol în stoparea ciclului violenței. [7]

1.8 Alcoolul și stupefiantele în relație cu violența

Nici o altă substanță nu a fost asociată cu un comportament agresiv și violent, mai
mult decât alcoolul . Din punct de vedere farmacologic , consumul de doze mici sau medii
de alcool dau naștere unui comportament agresiv sporit pentru o minoritate semnificativă
de indivizi înainte de circulația unor cantități apreciabile de metabo lit aldehidic. [8]
Alcoolul a fost legat de cel puți n jumătate din toate atacurile violente , cazuri de
abuz as upra copiilor și alte incidente a violenței domesti ce, precum și a omuciderilor și a
crimelor.
Dozele mici de alcool, precum și stoparea consumul ui de alcool pe termen lung, pot
conduc e la comportamente agresive exagerate la un subset de persoane.
Persoanel e care locuiesc în vecinătatea zonelor în care se practică traficul de droguri
sunt cei mai vulnerabili la consumul de droguri și producerea actelor de violență. [6]

1.9 Mass -media și violența

Mass -media acor dă din ce în ce mai multă atenție violenței, contribuind la
conștientizarea și creșterea intereslului public față de violență la nivel ul comunității și al
societății. E xistă unele dovezi care sugerează că expunerea îndelungată a violenței în mass –
media produce creșteri pe termen scurt în agresiune . [5]
Atitudinile violente din partea media sunt mai frecvent observate în rândul
adolescenților care râvnesc la obț inerea unor bunuri materiale neaccesibile lor și în rândul
copiilor mici predis puși la violența reală din viața de zi cu zi. [6]
În urma oricărui act r ăspândit de violență , mass -media se grăbește să intervieveze
vecinii, membrii familiei și experții în încercarea de a descoperi ce ar fi putut conduce un
individ la comiterea unui astfel de a ct teribil . Anumite răsp unsuri ar fi : jocuri video , filme
violente, boli psihice, disponibilitatea de arme și o societate care este din ce în ce mai

Percepția violenței în rândul populației Pagina 9
anonim ă încât consecințele violenței expuse în mass -media sunt un simptom , nu o cauză a
comportament ului agresiv. [9]

1.10 Violența domestică

Violența domestică împotriva femeilor se definește prin orice tip de comportament
dăunător îndreptat către o femeie sau către o fată, de către persoane importante pentru
victime , cum ar fi soțul . Este cea mai întâlnită formă de violență împotriva femeilor. Se
poate manifest a sub formă de violență fizică, verbală sau sexuală sau poate fi am eninț area
unui astfel de act. Statutul socio -economic și educational precar , căsătoria timpurie, abuzul
de alcool și substa nțe de către partener și lipsa unui loc de muncă s-au dovedit a fi factori
de risc pen tru violența domestică. [7]
Violența domestic ă împotriva feme ilor din punct de vedere juridic, reprezintă o
infracțiune privind drepturile omului și o problemă costisitoare de sănăt ate publică în
întreaga lume.
Violența poate duce la sa rcini nedorite, sarcini cu risc crescut , complicații și
probleme legate de sarcină, inclusiv avorturi spontane, sarcină prematură și greutate mică la
naștere. Femeile care au fost victime ale violenței sexuale sunt expuse unui risc mai mare
de a contracta HIV și alte boli cu transmitere sex uală.
Din păcate, violența domestică nu afectează doar femeile; afectează și copiii care
sunt victimizați direct sau indirect și care mărturisesc astfel de violențe. Adesea , copiii care
cresc în familii în care există violență suferă de s entimente de neputință, stimă de sine
scăzută , de rușine și de vină și sunt mai predispuși să devină abuz atori sau victime la
rândul lor . [10]
Expunerea copiilor la violența do mestică este recunoscută ca o formă de abuz
asupra copiilor, iar consecințele asupra victimelor sunt similare copii lor maltratați.
Efectele expunerii la violență nu se estompează în timp, iar studiile raportează
consecințele în timpul adolescenței și al adultului , cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de
substanțe, ag resivitatea crescută, probleme academice, simptome traumatice și afe ctarea
funcțiilor cognitive.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 10
Cercetătorii au demonstrat că expu nerea la violența domestică se manifestă atunci
când copiii văd, aud și sunt direct implicați (intervenția pentru a opri conflictul ) sau a u luat
la cunoștință de rezultatul atacurilor fizice sau sexuale care apar între părinții lor. Această
violență a fost legată de un nivel mai scăzut al educației părinților și a fost în mare pa rte
comisă de părinți. Un cod secret este adesea aplicat, astfel încât abuzul nu este dezvăluit
celor din afara familiei. Copiii sunt for țați să nu declare nimănui despre abuz și ar putea fi
amenințați cu pedepsirea dacă mărturisesc. [11]

1.11 Violența sexuală

Violența sexuală, este de ase menea mult mai probabil, să fie mai frecventă acolo
unde credințele în drepturile sexuale masculine sunt bine înrădăcinate , unde rolurile de
acest gen sunt mai rigide și în țările care se confruntă cu rate rid icate de a lte tipuri de
violența . Cuprinde o gamă largă de acte, inclusiv sexul f orțat în căsătorie și relații, violuri
de către străini, hărțuire sexuală (inclusiv cererile de favoruri sexuale în schimbul unui loc
de muncă sau note școlare), abuzul sexual asupra copiilor, prostituția forțată și traf icul
sexual și acțiuni violente împotriva integrității sexuale a femeii, inclusiv mutilarea genitală
a femeilor.
Cele mai multe acte de vio lență sexuală au ca victime în mod predominant femei și
fete și sunt săvârșite de către bărbați.
S-a constatat că femeile cu antecedente de agresiune sexuală au fost mai predispuse la
HIV, colesterol ridicat și hipertensiune arterială, obezitate, depresie, anxietate și suicid. [5]
Abuzul sexual este un evenime nt traumatic cu efecte devastatoare pe tot parcursul
vieții asupra sănătății fizice și mintale. Cercetările au demo nstrat că persoanele care suferă
agresiuni sexuale în timpul copilăriei a u mai multe șanse să se implice mai târziu în
comportament e riscante, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și droguri și obiceiuri
alimentare dezordonate, ceea ce poate crește riscul apariției unei boli cronice. [12]

1.12 Violența școlară

Percepția violenței în rândul populației Pagina 11
Violența școlară mai este s upranumită și violența tinerilor . Populaț ia a devenit
sensibilă la fenomenul violenței în mediul ș colar, renunțând la idea conform căruia școala
este o entitate izolată, un spațiu social autonom , neafectat de conflictele și dificultățile cu
care se confruntă societatea, în general.
Școala este o parte integrantă a comunității iar problemele cu care se confruntă ca
instituție și medi u de formare a tinerilor includ întreaga societate. Școala ca m ediu
instituțional , nu mai este considerată o fortificație sau un spațiu sacru , ci un forum al
socializării, un spațiu deschis lumii exterioare, acumu lându-i tensiunile, este privită și ca
spațiu de manifestare a violenței. [4]

1.13 Violența în familie și formele ei

Violența în cadrul familiei are un impact enorm asupra societății, atât din
perspectiva financiar ă, cât și din perspectiva emoțional ă. Bărbații care atacă femeile își
justifică dominația în cadrul căminului. Studiile efectuate asupra vieților abuzatorilor au
descoperit frecvent că aceștia sunt l ipsiți de prieteni, antisociali, necomunicativi și
izolați. [13]
Cele mai frecvente cauz e ale violenței sunt: prezența persoanelor violente î n
familie, incompete nța părinților în educația copi lului, stilul educaț ional autoritar și drastic ,
surmenajul părinților , familii le incomplete și concubinajul părinților, familii numeroase,
prezența bolnavilor psihici în familie. Comportamentul violent din familie al persoanelor de
care este atașat minorul duce la dezvoltarea neîncrederii în sine, irascibilitate și complexul
de inferiorita te. [3]
Violența î n familie este un termen utilizat pentru a descrie orice formă de violență
împotriva ori cărui membru al unei familii de către unul din membrii săi. De obicei, femeile
și copii sunt victimile ș i bărbații sunt agresor ii.
Violența în familie este o problemă globală complex ă care rezultă din considerente
biologice, sociale și a factorilor culturali precum și a celor psihologici și consecințele
sociale. Copiii femeilor afectate de violență pot suferi de asemenea grave abuzuri de tip
psihosocial sau fizic . Soții cu educație redusă (mai puțin decât învățământul primar) și

Percepția violenței în rândul populației Pagina 12
niveluri ocupaționale slabe (semi -calificate) au avut mai multe șanse să -și agreseze
soțiile. [14]
Un subtip al violen ței în familie este violența intrafamilial ă, aceasta este exercitată
împotriva oricărui membru din familie. Un tip aparte în acest caz este violența copiilor
asupra părinților. Poate fi vorba de violență verbală, fizică sau psihologică îndreptată
asupra parinților. Una din cauzele acestui tip de v iolență ar fi anturajul, conflictul între
generații și opinii și obiceiuri diferite ale copiilor în comparație cu părinții lor.

1.14 Consecințele și efectele violenței

Efectele medicale ale violenței sunt multe și frecvente , exemplele includ tulburări
comportamentale (anxietat e, depresie, tulburări de stres post traumatic , agresivitate crescută,
afectarea funcțiilor cog nitive ), abuzul de substanțe, problemele academice și leziuni fizic e
(simptomele traumatice ) sau chiar moartea.
Efectele asupra sănătății pot dura ani după abuzul inițial sau pot fi irecuperabile ,
pot include inv aliditate permanentă, leziuni ale creierului și pi erderea membrelor. Pe l ângă
prejudiciul fizic direct, victimele violenței prezintă un risc sporit de a avea o gamă largă de
probleme psihologice și co mportamentale, inclusiv abuz de alcool și comportament
suicidal , precum și probleme de sănătat e reproductivă cum ar fi sarcini nedorite ,
transmitere sexuală a bolilor și disfuncții sexuale . Vârsta și temperamentul persoanei și
prezența sau absența unui sprijin emoțional , va influența rezultatul evenimentelor
violenței. [5]

1.15 Măsuri de prevenire a violenței

Acțiuni le de prevenire a violenței includ următoarele: dezbateri pe tema violenței în
general și a celei școlare în special , deoarece copiii trebuie învățați de mici să lupte
împotriva acestui comportament și să nu tolereze un asemenea act în mediul înconjurător ;
consilierea persoanelor care au suferit acte de violență ; elaborarea și distribuirea de
materiale informative pe tema viole nței și a prevenirii acesteia; asistență sau consiliere
acordată familiilor elevilor în care se manifestă relații conflict uale sau situații de violență;

Percepția violenței în rândul populației Pagina 13
prezentarea unor studii de caz referitoare la violență și la modalități le de soluționare;
realizarea periodică a unor e valuări psihologice ale victimelor; organizarea unor activități
cu părinții pe tema vio lenței și a prevenirii acesteia , promovarea cercet ării privind violența
ca o prioritate în domeniul sănătății publice. [4]
Prevenire a violenței se axează mai întâi pe două obiective. În primul rând, are ca
scop încurajarea atitudinilor și comportamentelor sănătoase în tre copii și tineri pentru a le
oferi un exemplu non -violent al relațiilor dintre oameni . În al doilea rând, se impune
schimbarea atitudinii și comportament ului la persoanele care au devenit deja violente sau
sunt e xpuse riscului de a -și dăuna sieși.
Implementarea unor p rograme educaționale – cum ar fi stimulente pentru ca elevii
să-și completeze studiile , formarea profesională a tinerilor defavorizați și a adulților t ineri
și furnizarea de informații despre abuzul de droguri .
Programe de dezvoltare socială, în special, sunt concepute pentru a ajuta copiii și
adolescenții să-și dezvolte abilități le sociale, gestiona rea furiei , rezolvarea conflictelor ș i
dezvoltarea unei perspective morale.
Programe terapeutice – inclusiv consiliere pentru victimele violenței sau pentru cei
cu riscul de a se răni, grupuri de sprijin, și terapie comportamentală pentru depresie și alte
tulburări psihiatrice asociate cu sinucidere a. Există, de asemenea, programe pentru
persoanele care abuzează de partenerii sau copii i lor.
Campanii media pentru schimbarea atitudinii, comportamentului și normelor
sociale.
Prioritățile includ: îmbunătățirea sistemelor de intervenție în caz de urgență și
tratarea și reabilitarea victimelor; sesizarea victimelor către agențiile adecvate pentru
urmărirea acestora și suport; asigurarea sănătății, a justiției, a poliției a securității și a
serviciilor sociale ; sprijin social și programe de prevenire și alte servicii pentru a proteja
familiile expuse riscului violenței ; încorporarea modulelor privind prevenirea violenței în
curricula pentru medicină. Fiecare dintre aceste reacții poate ajuta la minimalizarea
impactului violenței asupra persoanelor și costul acestor sisteme sociale și de sănătate. [5]

Percepția violenței în rândul populației Pagina 14
Capitolul II. PARTEA SPECIALĂ

2.1. Introducere și obiectivele studiului
Violența este o constantă răspândită în întreaga lume, în viața omului contemporan
și reprezintă o problemă controversată în lumea medicală. O întâlnim peste tot î n jurul
nostru, în casă , pe stradă , la servici u, în mass -media și în multe alte locuri . Zi de zi întâlnim
o formă sau alta de violență . Studiul de față își propune imperioasa nevoie de a vorbi
despre violență, deoarece în medicină, mai mult ca în celelalte domenii, medicii reprezintă
prima linie care in tră în contact cu persoanele abuzate și victime ale violenței de zi cu zi.
Nevoia de a înțelege violența provine din însăș i studierea efectelor ei, cauzele
apariț iei acesteia, factori i declanșatori ai acestui comportament și strâ nsa conexiune a
acesteia cu factorii de mediu, traumele psihice și fizice, cât și implicațiile emoționale pe
care le imprimă asupra victimelor ș i asupra agresorilor , sau chiar transmiterea genetică a
acestui tip de comportament.
Încercarea de a găsi momentul declanșator poate fi leg ată de anumite evenime nte
traumatizante din copilări a agresorului, mediul de proveniență , stilul de viață , statutul
social, aspectele financiare, aspectele vieții de familie sau de cuplu tră ite de acesta.
Este vorba de asemenea și de existenț a unor conseci nțe medicale a acestui
comportament pentru că mai întâ i de toate violenț a se traduce prin abuz fizic î n principal.
Din acest considerent trebuie studia te efectele medicale ale violenței de o parte ș i de alta a
barierei, respectiv agresor – agresat.
Există un fenomen de ră spândire și promovare a acestui comportament ca o formă
de intimidare a victimelor și o formă de impunere și exprimarea puterii în societatea din
zilele noastre cu predilecție în anumite minorități de persoane ș i zone defavorizate care
pornesc de la conceptul primitv al violenței .
Totodată , pentru a preveni și opri răspâ ndirea acest ui comportament este nevoie de
înțelegerea imporțantei acestui subiect, sensibilizarea populației în privinț a aces tei

Percepția violenței în rândul populației Pagina 15
probleme, oferirea întregului suport victim elor, înă sprirea legislaț iei pentru agresori și
aplicarea unor grave sancț iuni agresorilor.
2.2 Obiective principale
Studiul de față are ca scop evaluarea percepției unor aspecte privind violența de
către populație, pornind de la înțelegerea ex istenței a cesteia și a factorilor care pot declanșa
acest tip de comportament, până la prevenirea și stoparea răspândirii acestuia.
Obiectivul țintă este acela de evidențiere a modurilor prin care pop ulația percepe că
se manifestă violența și ce impact medical, soc ial, fizic și psihic are asupra populației
generale.
2.3 Materiale și metodă
Pentru efectuarea acestei lucrări s -a folosit un studiu prospectiv de tip transversal,
denumit și „cross -sectional”, folosind chestionarul (regăsit în Anexa 1) drept metodă de
culegere a datelor.
Chestionarul a fost unul de tip anonim, col ectiv și a cuprins 20 de întrebări cu
răspunsuri multiple, completate voluntar de participanți cu scopul obținerii unor răspunsuri
clare și precise cu privire la subiectul abordat, iar particip anții la studiu au fost informați
despre scopul studiului înainte de momentul aplicării.
Studiul de față a inclus un număr de 540 participanți din diferite domenii de
specializare, din întreaga țară, cu predilecție studenți, atât femei cât și bărbați cu dorința de
a afla care este percepția generală a oamenilor privind implicațiile violenței și modurile în
care aceasta poate fi combătută. Chesti onarul a surprins în prima parte întrebări referitoare
la datele demografice, precum sexul, studiile academice și mediul de proveniență.
În următoarea parte a chestionarului am inclus întrebări referitoare la aspectele
particulare privind violența.
Perioa da în care s -a desfăș urat culegerea datelor a fost Decembrie 2017 – Martie
2018. Date le au fost introduse într -o bază de date (în Microsoft Excel ) și au fost prelucrate
statistic.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 16
2.4 Rezultate

Fig. 2.4.1 – Media de vâ rstă a fiecărui respondent

Fig. 2.4.2 – Repartiția pe sexe a participanți lor la studiu
În Figura 2.4.2 este reprezentată r epartiția pe sexe a participanți lor la studiu,
observându -se că: 83,90 % (453) din participanți sunt de sex masculin, iar restul de 16,10%
(87) sunt femei.
010203040506070
0 100 200 300 400 500Ani
Numărul respondentuluiMedia de vârstă
83.90%16.10%Sexul responde nților
Masculin
Feminin

Percepția violenței în rândul populației Pagina 17

Fig. 2.4 .3 – Mediul de proveniență a participanți lor la studiu
În Figura 2.4.3 este reprezentat mediul de proveniență a participanți lor la studiu: 76.1 %
(411) sunt din mediul rural, iar 23.9% (129) provin din mediul urban .

Fig. 2.4.4 – Nivelul de studii al participanți lor la studi u
Figura 2.4.4 prezintă nivelul de studii al participanți lor la studiu: 73.1 % (395) studii
superioare, 16.8 % (90) liceul, 9.8 % (53) studii postuniversitare, 0.3 % (2) altele . 76.1%23.9%Mediul de proveniență
Rural
Urban
73.1%9.8%16.8%0.3%Nivelul de studii
Studii
superioare
Studii post
universitare
Liceu
Alte studii

Percepția violenței în rândul populației Pagina 18

Fig. 2.4.5 – Profesia participanți lor la studiu
În Figura 2.4.5 este reprezentat nivelul de studii al participanți lor: 54.3 % (293)
Studenți, 25.1 % (135) Medici, 13.5 % (74) Alte profesii, 3.6 % (19) Ingineri, 1.8 % (10)
Asistenți medicali, 1.7% (9) farmaciști.

Fig. 2.4.6 – Participanți i la studiu care au fost martorii unui caz de violență
În Figura 2.4.6 este reprezentat procentul participanți lor la studiu care au fost
martorii unui caz de violență: 88 % (475) DA, 12% (65) NU. 54.3% 25.1%3.6%1.8%1.7%13.5%Profesia respondenților
Student
Medic
Inginer
Asistent medical
Farmacist
Alte profesii
88%12%Martorii unui caz de violență
DA
NU

Percepția violenței în rândul populației Pagina 19

Fig 2 .4.7 – Percep ția privind legătura între mediatizarea violenței și săvârșirea acesteia
În Figura 2.4.7 este reprezentat raportul dintre mediatizarea violenței și săvârșirea
acesteia: 62.8 % (339) dintre participanții la studiu au afirmat că mediatizarea vio lenței
conduce la săvârșirea acesteia, în timp ce restul participanților de 37.2% (201) au afirmat că
mediatizarea violenței nu conduce la săvârșirea ei.

Fig. 2.4.8 – Aspecte privind i ncluderea violenței verbale în tipologia violenței
În Figura 2.4.8 este reprezentată percepția violenței verbale : 99.3 % (536) dintre
participanții la studiu au afirmat că violența verbală reprezintă violență, în timp ce restul
participanț ilor 0.7% (4) au afirmat că violența verbală nu reprezintă un tip de violență. 62.8%37.2%Mediatizarea violenței
DA
NU
99.3%0.7%Violența verbală
DA
NU

Percepția violenței în rândul populației Pagina 20

Fig. 2.4.9 – Predispoziția la violență pe categorii de vârstă și sex
În Figura 2.4.9 este reprezentată predispoziția la violență pe categorii de vârstă și
sex: cei mai violenți sunt bărbații, în proporție de 76.9% (415), urmați de 19. 4% (105)
copiii și adolesc enții și 3.7% (20) persoanele de sex feminin.

Fig. 2.4.10 – Victimele violenței pe categorii de vârstă și sex 19.4%3.7%
76.9%Predispoziția la violență
Copii,
adolescenții
Femeile
Bărbații
49.3%
42.6%0.7%7.4%Victimele violenței
Copii,
adolescenții
Femeile
Bărbații
Vârstnicii

Percepția violenței în rândul populației Pagina 21
În Figura 2.4.10 este reprezentată predispoziția victimelor violenței pe categorii de
vârstă și sex: majoritatea victimelor violenței sunt copiii și adolescenții – 49.3% (266) ,
urmate de femei 42.6% (230) , apoi 7.4% (40) persoanele de vârstă înaintată și 0.7% (4)
bărbații.

Fig. 2.4.11 – Legătura percepută de către lotul chestionat di ntre mediul de
proveniență și violență
În Figura 2.4.11 este reprezentată asocierea între med iul de proveniență și violență:
72.4% (391) în mediul rural și 27.6% (149) mediul urban.

Fig 2.4.12 – Aspecte privind i nfluența mediului și culturii asupra comportamentului violent 72.4%27.6%Mediul de proveniență al
violenței
Rural
Urban
98.1%1.9%Comportamentul violent -mediul
și cultura
DA
NU

Percepția violenței în rândul populației Pagina 22
În Figura 2.4.12 este prezent ată percepția privind influența mediului și a culturii în
relație cu comportamentul violent: 98.1% (530) dintre participanți consideră că mediul și
cultura influențează comportamentul violent în timp ce restul de 1.9% (10) cred că mediul
și cultura nu influențează acest tip de comportament.

Fig.2.4.13 – Cauzele violenței la copii
În Figura 2.4.13 sunt prezentate cauzele care determină violența la copii: principala
cauză care determină un copil să fie violent este violența în familia sa – 63.1% (341) ,
27.2% (147) consideră anturajul violent, 7.8% (42) cred că filme și jocurile violente sunt
responsabile și restul de 1,9% (10) blamează abandonul f amilial.

63.1%
1.9%7.8%27.2%Cauzele violenței la copii
Violența în
familia sa
Abandonul
Filme, jocuri
violente
Anturaj violent

Percepția violenței în rândul populației Pagina 23

Fig. 2.4.14 – Asocierea dintre substanțele stupefiante și alcoolul în relație cu violența
În Figura 2.4.14 este prezentată asocierea dintre substanțele stupefiante și alcoolul
în relație cu violența: 96.5% (521) din participanți au afrmat că e ste o corelație între
stupefiante și alcool și violență în timp ce restul participanților de 3.5% (19) consideră că
nu există olegatură între stupefiante/ alcool și violență.

Fig 2.4.15 – Percepția p articipanților privind sintagma„Violența conduce la violență”
În Figura 2.4.15 este pusă problema dacă violența naște violență: 99.1% (535)
participanți au răspuns afirmativ la această întrebare iar restul de 0.9% (5) au răspuns
negativ. 96.5%3.5%Substanțele stupefiante și
alcoolul vs. violența
DA
NU
99.1%0.9%Violen ța conduce la violen ță
DA
NU

Percepția violenței în rândul populației Pagina 24

Fig. 2.4.16 –Factorii care declanșeaza violența în familie
În Figura 2.4.16 avem în vedere cauzele violenței în familie, acestea ar fi: 40.6%
(219) consumul de alcool și droguri, 35.6% (192) mediu dezorganizat familial, 19.6% (106)
lipsuri materiale, 3.1% (17) infide litatea și restul de 1.1% (6) lipsa unui loc de muncă.

Fig. 2.4.17 – Violența, modalitate de impunere a autorității , în percepția participanților
În Figura 2.4.17 avem în vedere exprimarea autorității prin intermediul violenței:
59.8% (323) au răspuns afirmativ iar restul 40.2% (217) au răspuns negativ. 40.6%
35.6%19.6%3.1% 1.1%Cauzele violenței în familie
Consumul de alcool,
droguri
Mediu dezorganizat
Lipsurile materiale
Infidelitatea
Lipsa unui loc de muncă
59.8%40.2%Violența ,un mod de impunere a
autorității
DA
NU

Percepția violenței în rândul populației Pagina 25

Fig. 2.4.18 – Cauzele nedeclarării violenței
În Figura 2.4.18 sunt prezentate cauzele nedeclarării violenței: 64.3% (347) frica,
24.1% (130) speranța nerepetării episoadelor violente, 7.5 % (41) victimele nu au
posibilitatea de a contacta autoritățile competente, 4.1% (22) excluderea din societate.

64.3%24.1%7.5%4.1%Cauzele nedeclarării violenței
Frică
Speranța că aceste
episoade nu se vor mai
repeta
Victimele nu au
posibilitatea de a contacta
autoritățile competente
Excluderea din societate

Percepția violenței în rândul populației Pagina 26

Fig. 2.4. 19 – Metode de prevenire a violenței , propuse de participanți
În Figura 2.4. 19 sunt prezentate metodele de combatere a violenței: 51.3% (277)
înăsprirea leg islației pentru agresori, 21.1% (114) sensibilizarea populației privind această
problemă, 14.1% (76) respectarea atribuțiilor de către persoanele competente, 7.6% (41)
aplicarea legislației existente, 5.9% (32) campanii privind combaterea violenței.
51.3%
21.1%14.1%7.6%5.9%Combaterea violenței
Înăsprirea legislației
pentru agresori
Sensibilizarea populației
privind această problemă
Respectarea atribuțiilor
de către autoritățiile
competente
Aplicarea legislației
existente
Campanii privind
combaterea violenței

Percepția violenței în rândul populației Pagina 27
2.5 Discuții
Lucrarea de față analizează percepția și implicațiile violentei în rândul populaț iei,
fiind chestionați în acest sens 540 de subiecț i din diferite domenii de specializare, atât
bărbați cât ș i femei, din întreaga țară prin c ompletarea chestionarului folosit î n lucrarea de
față. Astfel din numărul total de participanți, majoritatea au fost de sex masculin 83.90%
(453) , iar restul de sex feminin 16.10% (87).
Pentru a putea analiza percepț ia po pulaț iei asupra acestui subiect, am adresat întrebări
legate de vârstă , sex, mediu l de proveniență , nivelul studiilor și profesia participanț ilor.
Referitor la mediul de proveniență al subiecț ilor reiese faptul că majori tatea
participanț ilor 76.1% (411 ) provin din mediul rural, iar restul 23.9% (129) din mediul
urban.
Cât despre n ivelul de studii s -a observat că marea parte a participanț ilor au studii
superioare 73.1% (395), studii medii 16.8% (90), studii postuniversita re 9.8 % (54) iar
restul 0.3 % (2) alte studii.
Trebuie să luam în considerare și profesia participanț ilor, care s-a dovedit a fi cu
predilecț ie foarte diversă : 54.3% (293) Studenți , 25.1% (135) Medici , 13.5% (74) Alte
profesii , 3.6% (19) Ingineri , 1.8% (10) Asistenți medicali , 1.7% (9) Farmaciști .
Pentru a analiza în ce m ăsură au luat contact cu violen ța subiecț ii, am expus aspectul
de a fi martorul unui caz de violență fizică sau verbală : 88% (475) din ră spunsuri au fost
afirmative, în timp ce restul de 1 2% (65) negative.
Totodată , subiecții au considerat că un impact major asupra comportamen tului violent
îl joacă mediatizarea violenț ei: 62.8% (339) din ră spunsuri au fost afirmative, în timp ce
restul de 37.2% (201) negative.
În ceea ce privește predispoziția la violență pe vârstă și sex cei mai înclinaț i spre
acest comportament sunt în cele mai multe cazuri 76.9% (415 ) bărbaț ii, urmați de copii ș i
adolescenți 19.4% (105), iar restul de 3.7% (20) femeile.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 28
Cât despre distribuția pe vârst ă și sex a victimelor vio lenței, un procent considerabil
49.3% (266) îl ocupă copiii și adolescenț ii, urmat de femei 42.6% (230), vârstnicii 7.4%
(40), iar în final barbaț ii 0.7% (4).
Un studiu în acest sens îl reprezintă cel realizat de Camelia Rada în perioada 2009 –
2011, în România. Studiul a inclus 869 de participanți, atât bărbați cât și femei.
Studiul a demonstrat că în timpul copilă riei, 35% dintre respondenți au fost martorii
violenței în familie, iar 53. 7% au fost victime ale violenței în familie. Abuzul ps ihologic al
bărbaților asupra femeilor a fost cel mai frecvent tip de violență raportat (45.1%).
O mulțime de opinii despre comportamentul violent a u indicat că , grupul reacti v
impulsiv este reprezentat de bărbații din mediul rural și de persoanele care au fost martori
la violența parentală sau au fost victime ale vi olenței pe timpul copilăriei (p<0. 001). [15]
Un alt studi u a avut în vedere ide ea violenței școlare și a fost realizat în perioada
iunie -iulie 2012 în zona Luwero, Uganda. Patruzeci și două de școli prim are au participat
la acest studiu.
Din studiu au făcut parte 3706 de studenți și 577 d e membri ai personalului școlar:
93.3% dintre băieți și 94. 2% de fet e care frecventau școala primară au raportat cazuri de
violență fizică de la un membru al personalului școlii și peste 50% au raportat experiențe de
violență fizică în ultima săptămână. Violența fizică din ultima săptămână a fost asocia tă cu
creșterea șans elor de sănătate mintală redusă și dublarea cotei de performanță scăzută a
educației (r ata probabilității ajustată = 1. 78, intervalul de încredere 95% = 1.19 -2.66). [16]
Un studiu efectuat în Peru, în 2013 în rân dul copiilor cu vârsta între 9 și 11 ani (nr =
1587) și adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani (n r = 1489) a arătat că violența psihologică
(75.6%) și violența fizică (72. 5%) la domiciliu sunt cele mai frecvente forme de violență
cu care se confruntă fetele adolescente. Băieții adolescenți au prezentat un nivel asemănător
de violență ps ihologică de la colegii lor (69. 4%) și la domicili u (68.1%).
Pentru grupul mai restrâns , violența psiholog ică de tip peer -to-peer a fost observ ată
mai frecvent în rândul fetelor (70.6%) ș i băieților (74. 0%) decât alte forme de violență.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 29
Procentaje egale ale fetelor și băieților adolescenți au confirm at existența violenț ei sexuale
în timpul vieții (42. 0%).
Relația dintre experiențele violenț ei și r ezultatele educaționale este variabilă în
funcție de sex, cu legaturi puternice între violența acasă și lipsa u nui curs sau repetarea unui
an pentru fete și expulzarea din școală pentru băieți. Violența sexuală cu care se confruntă
băieții a fost asociată cu toate rezultatele educaționale negative . [17]
Un factor important î n analiza comportamentului vi olent este mediul de proveniență
al agresorului, în acest sens s -a constatat că violenț a este mai frecven tă în mediul rural
72.4% (391) spre deosebire de mediul urban 27.6% (149).
Rezultate similare au fost evidențiate într -un studiu efectuat în Nigeria, în 2011, în
perioada 1-7 august cuprinzând un număr total de 836 de femei.Dintre acestea 376 făceau
parte dintr -o comunitate rurală în timp ce restul 460 făceau parte dintr -o comuni tate urbană.
Prezenț a violenței d omestice în rândul femeilor din mediul rural a fost mult mai mare
decât cea a femeilor din mediul urban (97% față de 81%, P <0,001). În special, frecven ța
violenței fizice a fost mai semnificativă în rândul femeilor din m ediul rural decât în rândul
femeilor din mediul urban (37.2% față de 23.5%, P = 0. 05). [7]
Pe lângă stilul de viață , mediul și cultura pot influenț a comportamentul violent.
participanț ii care au răspuns afirmativ la această întrebare sunt în proporț ie de 98.1% (530),
iar restul de 1.9% (10) au ră spuns negativ.
Urmărind cauzele de violență la copii se poate observa faptul că procentajul cel mai
mare îl deț ine istoricul familial de violență – 63.1% (34 1), urmat de anturajul violent –
27.2% (147) , filme s au jocuri violente – 7.8% (42) iar restul – 1.9% (10 ) abandonul
familial.
Rezultate asemănătoare au mai fost întâlnite și într -un studiu desfășurat în perioada
2005 -2006 realizat în rândul a 1 495 de studenți , în Teh ran, prevalența estimându -se la
22.8%. Peste jumătate dintre subiecți au fost martorii violenței domestice între părinți;
prevalența expunerii la f ete a fost dublă decât cea a băieților. Expunerea a fost lungă; iar la
cei cu mai mult de o expunere, durata medie a expunerii a fost de 5. 1 ani.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 30
O mare parte a adolescenților din acest studiu a u asistat la violență fizică î ntre
părinți, lucru care denotă frecvența înaltă a acestei forme de violență în Tehran. Este
important de subliniat faptul că statutul socio -economic al fami liilor, separarea și
înstrăinarea părinților față de copii au accelerat probabilitatea expunerii la violența
domestică în seriile noastre . [18]
Pentru a putea observa în ce măsură cei mai cunoscuți factori de risc sunt asociați cu
violenț a am adresat întrebări leg ate de consumul de stupefiante ș i alcool. Răspunsuri le au
fost afirmative în proporț ie de 96.5% (521) iar negative în proporț ie de 3. 5% ( 19).
Astfel de rezultate au fost evidențiate și într -un studiu realizat în perioada iunie 2007 –
iulie 2008, în rândul a 3.744 de persoane , de ambele sexe, cu vârsta cuprinsă între 15 și 75
de ani, realizat în orașele São Paulo și R io de Janeiro.
În cele două orașe, depe ndența de alcool a fost în strânsă legătură cu sexul masculin,
care a suferit violențe legate de criminalitate și a suferit violență familială. În ambele orașe,
au fost prezente cazuri de violență urbană, în mai mult de 50% din cazuri, și violență în
familie, în peste 90% din cazuri, au precedat dependența de alcool. Reapariția
evenimentelor traumatice a apărut la peste jumătate dintre persoanele dependente de alcool.
În São Paulo, diagno sticarea cu Stres Posttraumatic(PTSD) este corela tă cu revitalizarea
violenței (P = 0. 014; Cote = 3.33). [19 ]
S-a pus problema în acest studiu dacă violența naște violență: 99.1% (535)
participanți au răspuns afirmativ la această întrebare iar restul de 0.9% (5) au răspuns
negativ.
Urmărind cauzele violenței î n familie, am identificat consumul de alcool, droguri ca
fiind cea mai frecve ntă cauză care determină comportamentul vi olent în proporție de 40.6%
(219), urmată de medi ul familial dezorganizat 35.6% (192) , lipsurile material e 19.6%
(106), 3.1% (17) blamează infidelitatea iar în final lipsa unui loc de munc ă 1.1% (6) .
Acest lucru demonstrează prezenț a unor factori de risc care conduc la un asemenea
comportament.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 31
Un alt studiu realizat în rândul a 600 de femei în vârstă de 15 până la 49 de ani,î n
perioada octombrie -decembrie 2007 , în comunităț ile rurale ș i urbane din sud -vestul
Nigeriei ,a gasit rezultate asemănătoare . Prevalența pe viață a violenței partenerului intim a
reprezentat 64% în mediul rural și 70% în mediul urban.
Mai multe femei din m ediul urban au raportat violența sexuală și comportamente de
control dec ât femeile din mediul rural (16.4% față de 11.6% și 57.7% față de 42. 0%) . Mai
multe femei din mediul rural au experimentat violență fizică (28% față de 14%) față de
cele din mediul urban.
Femei le din mediul urban au experimentat comportamente de control, spre
deosebire de femei le din mediul rural au experimentat mai multă violență fizică. În ambele
locații, istoricul implicării partenerilor în luptele fizice a fost semnificativ asociat cu
raportarea violenței sexuale (rura l: coeficient de șans e [OR] = 3. 9; interval de încredere
95% [CI] 1,2 -12,3; urban: OR = 8. 4; 1.4 -51.8). Istoricul consumului de alcool de către
parteneri a fost semnificativ asociat cu raportarea violenței fizice (rural: OR = 2.3; 95% CI;
1.2-4.4; urban: OR = 3.2; 95% CI 1.4 -7.2).
Aceste rezultate sugerează că violența partenerului intim este o experiență frecventă
în rândul femeilor din cele două comunități, deși tipurile de violență a partenerului intim s-
au deosebit, iar strategiile multidisciplinare sunt necesare pentru a reduce violența intimă a
partenerului. [20]
Studiul de față are în vedere și exprimarea autorității prin intermediul violenței:
59.8% (323) au răspuns afirmativ iar restul 40.2% (217) au răspuns negativ.
Investigarea motivelor de nemă rturisire a cazurilor de violență a revelat faptul că
frica este principalu l motiv de ne declarare a violenței 64.3% (347 ), urmat de speranța că
aceste episoade nu se vor mai repeta – 24.1% (130) , imposibilitatea v ictimelor de a contacta
autoritățile competente – 7.5% (41) iar în final 4.1% (22 ) consideră excluderea victimelor
din societate.
Nu în ultimul râ nd, studiul de față propune identificarea metodelor pr in care se poate
combate violenț a. Dintre aceste a, cele mai potrivite sunt: 51.3% (277) înăsprirea legislaț iei

Percepția violenței în rândul populației Pagina 32
pentru agresori, urmat de 21.1% (114 ) sensibilizarea populației privind această problemă ,
respectarea atribuțiilor de către autoritațile competente – 14.1% ( 76), aplicarea legislației
existente – 7.6% (41) , iar în final cam panii privind combaterea viol enței 5.9% (32) .
2.6 Concluzii
În studiul de față s -au evidențiat factorii de risc și cauzele care determină apariția
comportamentului violent și modul cum este percepută violența în rândul populaț iei.
Studiul a demonstrat că victimele violenței sunt cop iii sau adolescenții ș i femeile, în
timp ce persoanele cele mai predispuse la un comportament violent sunt bărbații și copiii
sau adolescenții și faptul că violența apare mai frecvent în mediul rural decâ t cel urban.
Totodată, studiul a dovedit faptul că s tilul de viată mediul și cultura influențează major
comportamentul violent.
În concluzie, populația percepe cele mai importante cauze ale violenței î n familie ca
fiind: consumul de alcool și droguri ș i mediul familial dezorganizat.
Cele mai importante cauze pentru care un copil are un comportament violent sunt:
antecedente de violență în familia sa ș i anturajul violent.
Dat fiind faptul că violenț a este o problemă de sănătate publică întalnită la nivel
mondial și produce numeroase victime zi de zi, trebuie să luăm mă suri drastice pentru a
lupta impotriva ei. Motivul principal pentru care violența nu este mărturisită este frica, în
acest sens victimel e trebuie să primească î ncredere, siguranță , suport, consiliere și susținere
din partea întregii societă ți.
Scopul acestui studiu a fost și acela de a trage încă un semnal de alarmă privind
violența și urmările ei. Violența este o problemă de sănătate publică la nivel national, dar și
mondial, fapt confirmat zi de zi de statisticile din ce în ce mai îngrijoră toare privind
numărul de victime.
Populația este conștientă de riscurile comportamentelor violente. Violența poate fi
combătută doar prin colaborarea între instituțiile statului si populație (educație, autoritățile
publice, ordine publică și serviciile de sănătate).

Percepția violenței în rândul populației Pagina 33
2.7 BIBLIOGRAFIE

[1]. F lorin-Mihai C ăprioară, Alina -Cornelia Căprioară –Ce este și ce nu este violența?,
Acta Universitatis George Bacovia.Juridica, Bacău, 2013, 2 :1-7.
[2]. *Krug, E.G. et al. – Organisation Mondiale de la Sante , Rapport mondial sur la
violence et la santé, Geneve, Suisse, 2002;

[3]. Lucia Savca – Violen ța domestică asupra copiilor, Psihologie revistă ș tiințifico –
practică , Republica Moldova, 2017, 1 -8.
[4]. Institutul de Științe ale Educației,UNICEF –Violența în școală, ALPHA MDN,
București, 2006, 1 -228.
[5]. World Health Organization –World report on violence and Health: summary, World
Organization, Geneva, 2002, 1 -54.
[6]. Kathie Njaine – The meaning of violence or the meaningless violence – adolescents’
view on the media, Interface Botucato, 2007, 3:1 -17.
[7]. Ajah LO, Iyoke CA, Nkwo PO et al – Comparison of domestic violence against women
in urba n versus rural areas of southeast Nigeria, Int J Womens Health, 2014, 6:865 -72.
[8]. Miczek KA, Fish EW, De Almeida R M et al – Role of Alcohol Consumption in
Escalation to Violence, Ann N Y Acad Sci, 2004, 1036:278 -89.
[9]. Ferguson CJ, Kilburn J – The public health risk of media violence: a meta – analytic
review, J Pediatr, 2009, 15(5): 759 -63.
[10]. Linda G Haddad, Ali Shotar, Janet B Younger et al – Screening for domestic violence
in Jordan: validation of an Arabic version of a domestic violence against women
questionnaire, Int J Womens Health, 2011, 3: 79 -86.
[11]. Ali Fakhari, Nasrin Shahedif ar, Maryam Sharifyan – Sani et al – Children are highly
exposed to Physical Violence between parents: A preliminary report emphasizing the need
for intervention, J Anal Res Clin Med, 2015, 3(1): 51 -6.
[12]. Jeanie Santaularia, Monica Johnson, Laurie Hart et al – Relationships between sexual
violence and chronic disease: a cross – sectional study, BMC Public Health , 2014 , 14:1286.
[13]. Deb Davies – Tutt – Analysis of contributing factors to Development of self when
exposed to violence, International Journal of Integrative Psychotherapy, 2011, 2(2): 62 -84.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 34
[14]. BA Ayinmode, MF Tunde -Ayinmode – Family violence among mothers seen at the
University of Ilorin Teaching Hospital , South African Journal of Psychiatry, 2008, 14(3):
76-83.
[15]. Cornelia Rada – Violence against women by male partners and against children
within the family: prevalence, associated factors, and intergenerational transmission in
Romania, a cross – sectional study, BMC Public Health, 2014, 14:129.
[16]. Karen M. Devries, Jennifer C. Ch ild, Elizabeth Allen et al – School Violence, Mental
Health, and Educational Performance in Uganda, Pediatrics, 2014, 133(1): e129 -37.
[17]. Deborah Frya, Jeanine Andersonb, Rainaldo J.T.Hidalgoc et al – Prevalence of
violence in childhood and adolescence and the impact on educational outcomes: evidence
from survey on social relations, Int Health, 2016, 8(1): 44 -52.
[18]. Meroe Vameghi, Ali Feizzadeh, Arash Mirabzadeh et al – Exposure to Domestic
Violence Between Parents: A Perspective From Tehran, Iran, J Interpers Violence, 2010,
25(6): 1006 – 21
[19]. F.G.Moreira, M.I.Quintana, W. Ribeiro et al – Revictimization of Violence Suffered by
Those Diagnosed with Alcohol Dependance in the General population, BioMed Research
International, 2015, 2015: 1 -12 .
[20]. Mary O.Balogun, Eme T.Owoaje, Fawole O.I – Intimate Partner Violence in
Southwestern Nigeria : Are There Rural – Urban Differences?, Women Health, 2012, 52(7):
627- 45.
[21]. Amanda Holt – Adolescent -to-parent Abuse as a Form of “Domestic Violence” : A
Conceptual Review, Trauma, Violence&Abuse, 2016, 17(5): 490 – 499.
[22]. Ryan C.Shorey, Hope Brasfield, Heather (Zucosky) Zapor et al – The R elation
Between Alcohol Use and Psychological, Physical and Sexual Dating Violence
Perpetration Among Male College Students, Violence Against Women, 2014, 21(2): 151 –
164.
[23]. T.K.Logan, Robert Walker, Jennifer Cole – Silenced Suffering: The Need for a B etter
Understanding of Partner Sexual Violence, Trauma Violence Abuse, 2015, 16(2): 111 – 35.
[24]. Michael Salter – Multi -Perpetrator Domestic Violence, Trauma Violence Abuse,
2014, 15(2): 102 – 12.
[25]. YuPing Cao, ShiChang Yang, GuoQiang Wang et al – Sociodemographic
Characteristics of Domestic Violence in China: A Population Case -Control Study, J
Interpers Violence, 2014, 29(4) : 683 – 706.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 35
[26]. Kaltrina Kelmendi – Domestic Violence Against Women in Kosovo: A Qualitative
Study of Women’s Experiences, J Interpers Violence, 2015, 30(4):680 – 702.
[27]. Claire L.Fox, David Gadd, Julius Sim – Development of the Attitudes to Domestic
Violence Questionnaire for Children and Adolescents, J Interpers Violence, 2015, 30 (14):
2506 – 25.
[28]. Heloísa Garcia Claro, Márcia Aparecida Ferreira de Oliveira, Janet Titus Bourdreaux
et al – Drug use, mental health and problems related to crime and violence: cross -sectional
study, Rev Lat Am. Enfermagen, 2015, 23(6) : 1173 – 80.
[29]. Maria Fridh, Rosvall – Experience of phy sical violence and mental health among
young men an d women: a population – based study in Sweden, BMC Public Health, 2014,
14: 29.
[30]. Rosaura Gonzalez – Mendez, Juana D. Santana – Hernandez – Perceived risk and
safety -related behaviors after leaving a vi olent relationship, The European Journal of
Psychology Applied to Legal Context, 2014, 6: 1 – 7.

Percepția violenței în rândul populației Pagina 36

ANEXA 1 – CHESTIONARUL

Percepția privind violența în rândul populaț iei

Chestionarul de față este anonim și datele vor fi folosite în scop didactic ș i de cercetare.
Numele dumneavoastră nu va apă rea.

1.Vârsta Dvs:

…….(ani)

2. Sexul:
A) Feminin
B) Masculin

3. Mediul de proveniență :
A) Rural
B) Urban

4. Nivelul de studii:
A) Scoala primară
B) Gimnaziu
C) Liceu
D) Studii superioare
E) Studii postuniversitare
F) Fără studii

5.Profesia dumneavoastră :
……….

6. V-ați confruntat în activitatea dumneavoastră s au aț i fost martorii unui caz de violență
fizică sau verbală ?
A) Da
B) Nu

7. Sunteți de părere că mediatizarea u nor cazuri sau forme de violență stârnește săvârș irea
acestui act?
A) Da
B) Nu

Percepția violenței în rândul populației Pagina 37

8. Credeți că violenț a verbală este un tip de violență ?
A) Da
B) Nu

9. În opinia dumneavoastră , persoanele predispuse a fi mai violente sun t:
A) Copiii, adolescenț ii
B) Femeile
C) Bărbaț ii

10. Ce persoane sunt mai vulnerabile î n a fi victime ale violenț ei?
A) Copiii, adolescenț ii
B) Femeile
C) Bărbaț ii
D) Persoanele vâ rstnice

11. În ce mediu d e proveniență credeți că este mai frecventă violenț a?
A) Rural
B) Urban

12. Considerați că stilul de viață influențează violenț a?
A) Da
B) Nu

13. Credeți că mediul și cultura influențează comportamentul violent?
A) Da
B) Nu

14. Cauzele pentru care un copil ar fi violent sunt:
A) Violență în famil ia sa
B) Abandonul
C) Filme, jocuri violente
D) Anturajul violent

15. Consumul de substanțe stupefiante și bă uturi alcoolice duc la un comportament mai
violent?
A) Da
B) Nu

16. Violența stârnește violență ?
A) Da
B) Nu

17. Care credeți că ar fi cauzele v iolenței î n familie?
A) Infidelitatea
B) Lipsurile material e și financiare

Percepția violenței în rândul populației Pagina 38
C) Lipsa unui loc de muncă
D) Mediu l dezorganizat
E) Consum de alcool, droguri

18. Considerați că violența este o formă de impunere a autorității î n societatea de azi?
A) Da
B) Nu

19. Motivele pentru care anumite cazuri de violență nu sunt mă rturisite:
A) Frica
B) Excluderea din societate
C) Victimele nu au posibilitate a de a c ontacta autoritățile competente
D) Speranța că aceste episoade nu se vor mai repe ta

20. Care ar fi soluț iile pen tru rezolvarea problemei violenț ei?
A) Aplicarea legislaț iei existente
B) Înăsprirea legislaț iei pentru agresori
C) Respectare a atribuțiilor de către autorită țile competente
D) Campanii privind combaterea violenț ei
E) Sensibilizarea populației privind această problemă

Percepția violenței în rândul populației Pagina 39

ANEXA 2 – COPERTA

Percepția violenței în rândul populației Pagina 40

ANEXA 3 – REZUMATUL LUCRĂRII

Percepția violenței în rândul populației Pagina 41

ANEXA 4 -DIPLOMA