UPGI PGTDDH Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail [618662]
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 1
INTRODUCERE
Transportul și depozitareaproduselor petroliere și a gazelor, reprezint ă o activitate de mare
importan ță prin care se asigura alimentarea cu materie prim ă a rafin ăriilor sau a combinatelor
petrochimice precum și distribuirea produselor fini te ale acestora c ătre consumatori sau beneficiari.
Activitatea de colectare are drept scop economic acumularea produselor de țiței a mai
multor sonde. Din punct de vedere tehnic, ace asta se realizează prin intermediul conductelor de
legătură dintre sondel e productive și parcul de separatoare și rezervoare.
Activitatea de depozitare r ăspude cerin țelor tehnico – economice de acumulare și păstrare a
produselor petroliere în spa ții special amenajate î n vederea transportului sau dist ribuirii c ătre
beneficiar. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizeaz ă prin intermediul rezervoarelor de
acumulare de diferite capacit ăți.
Transportul produselor petroliere reprezintă activitatea economica cu ponderea cea mai mare
în cadrul general amintit, av ând drept scop eco nomic deplasarea produselor petroliere și a gazelor
asigur ând legă tura dintre produc ători și beneficiari. Alegerea modalităț ilor de efectuare a
transportului se face pe baza unui stud iu tehnico – economic care are în vedere î n primul r ând costul
total al t ransportului precum și volumul total de transport.
Transportul prin conduct ă reprezintă o serie de avantaje: continuitate și regularitate î n
transport, capacitate mare de transport, posibilitate mar e de automatizare, fiabilitate î n exp loatare,
cost redus la capacități mari de transport în raport cu alte mijloace. Totuș i, transportul prin conducte
necesită un efort financiar mare din punct de vedere al investiț iilor care trebuiesc justificate
economic.
Datorităcerințelor tot mai ridicat e de combustibil în v iața economică și industrială a î ntregii
omeniri, transportul hidrocarburilor are pentru viața economică o foarte mare importanță .
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 2
CAPITOLUL I
TRANSPORTUL LICHIDEL OR PRIN CONDUCTE
1.1.SUPORTUL TEORETIC
Punctul de plecare al calcul ului hi draulic al conduc telor de transport lichide îl constituie
ecuația
p gz p gz p 2 22
2
2 1 12
1
12v
2v (1.1)
care se deduce din ecua ția lui Bernoulli prin introducerea pierderilor de presiune p.
Indicele 1 se refer ă la sec țiunea de intrare în conduct ă, iar indicele 2 la cea de ie șire.
Coeficien ții Coriolis 1și 2 au fost introdu și deoarece ecua ția a fost scris ă pentru un curent linear,
la care se va face corec ția energetic ă. Cotele z 1și z2 se m ăsoară din centrele sec țiunilor respective
până la un plan orizontal care de obicei se con sider ă a fi nivelul m ării.
Pentru o conduct ă cu sec țiune transversal ă constant ă, vitezele medii v 1și v2 sunt egale. Deci, se
obține
1 2 2 1 zzgp pp (1.2)
în termenul pînglob ându-se at ât căderea de presiune longitudinal ă cât și pierderile locale ; rezult ă
așadar
n
iidlp
12
.2v (1.3)
undei reprezint ă coeficien ții de pierderi locale . Pentru cazul c ând nu este posibil ca acestea s ă fie
neglijate, se introduce lungimea echivalent ă , dată de expresia
n
ie idl
1. (1.4)
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 3
astfel c ă formula ( 1.3) se scrie :
dllpe
2v2 . (1.5)
În calculele ulterioare se mai presupune c ă lungimea le este inclus ăîn lungimea total ă l. Cu
aceast ă observa ție, formula ( 1.2) devine
1 22
2 12vzzgdlp pm (1.6)
și se mai poate scrie sub forma
1 22
2 1
2vzzdl
g gppm , (1.7)
toate m ărimile fiind exprimate în unit ăți de lungime.
Mărimea adimensional ă
dgim2v2 (1.8)
se nume ște panta hidraulic ă a conductei și reprezint ă căderea de presiune ( în unit ăți de lungime) pe
unitatea de lun gime a conductei. În loc de viteza medie v m este mai util s ă se introduc ă debitul Q,
obținându-se formulele
1 2522
2 18zzg l
dQp p
, (1.9)
respectiv
1 25 22
2 1 8zzl
gdQ
gpp
. (1.10)
Panta hidraulic ă are, în acest caz, expresia
5 228
dgQi
(1.11)
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 4
și formula ( 1.10) se poate scrie sub forma
1 22 1zzligpp . (1.12)
Dacă notăm
1 22 1zzgpphp (1.13)
se ajunge la formula compact ă
li hp (1.14)
care poate fi utilizat ăîn unele calcule.
O formul ă echivalent ă se obține dac ă se introduce m ărimea
gd dk2
42 (1.15)
numit ă modul de debit. Cu ajutorul acestei m ărimi, formula ( 1.10) se scrie
1 222
2 1zzl
kQ
gpp (1.16)
l
kQhp22
, (1.17)
Se observ ă imediat c ăîntre panta hidraulic ăși mod ulul de debit exist ă relația
iQ
k2
2 . (1.18)
În câteva cazuri particulare, expresia pentru panta hidraulic ă poate fi pus ă sub o form ă care
oferă anumite avantaje în calculele referitoare la unele probleme care vor fi prezentate în cele c e
urmeaz ă.Astfel, dac ă se ține seam ă de faptul c ă formula de calcul a lui se mai poate scrie
A
Rem , (1.19)
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 5
în care m=1 pentru regimul laminar (formula lui Stokes), m=0,25 pentru regimul turbulent în
conducte hidraulice netede cu Re<105 (formula lui Blasius) și m=0 pentru regimul turbulent în
conducte rugoas e (formula lui J.Nikuradze). Pentru constanta A aceasta ia respectiv valorile 64 și
0,3164.Ca urmare, expresia pantei hidraulice devine
mmm
dv Qi
52 , (1.20)
gA
m m248 , (1.21)
valorile acestei constante fiind 4,153 pentru regimul laminar, 0,0246 pentru regimul turbulent în
conducte hidraulic netede cu Re<105și 0,0826. În stabilirea formulelor precedente s -a presupus
implicit c ă temperatura lichidului transportat este constant ă. În realitate, aceast ă temperatur ă variaz ă
de la un ano timp la altul, fapt care atrage dup ă sine și o varia ție corespunz ătoare a v âscozit ății și a
masei specifice a lichidului. Din acest motiv, se consider ă o temperatur ă de calcul care este aceea
minim ă a solului la ad âncimea de îngropare a conductei. În formu lele prezentate mai sus sunt
introduse valorile v âscozit ății și masei specifice care corespund acsetei temperaturi.
1.2.CALCULUL GRAFIC AL C ONDUCTELOR
Dacă se scrie formula ( 1.12) pentru o lungime x de conduct ă (x<l) rezult ăsuccesiv
11zzxigpp
(1.22)
zzgxig pp 1 1 , (1.23)
pși zfiind presiunea, respectiv cota , la distan ța x de intrarea în conduct ă.
Faptul c ă presiunea este o func ție liniar ă de x permite trasarea unui grafic util în proiectarea
conductelor. Aces t grafic se întocme ște reprezent ând în abscis ă lungimea conductei, la o scar ă
convenabil aleas ă, iar în ordonat ă, cotele diferitelor puncte de pe traseu, încep ând cu cel ini țial și
termin ând cu cel final, la o alt ă scară (de 100 ori mai mare dec ât pentru l ungimi). Unind apoi
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 6
diferitele cote se ob ține profilul deformat al traseului conductei (fig ura 1. 1).
Fig. 1.1. Diagrama varia ției presiunii în
lungul conductei
Pentru trasarea graficului, se consider ă cunoscut ă presiunea p2 din sec țiunea final ă a
conductei, a c ărei valoare este impus ă din considerente tehnologice în leg ătură cu manipularea în
continuare a lichidului transporta t. În continuarea cotei z 2 a punctului final se traseaz ă un segment
de lungime p2/g, paralel cu axa ordonatelor și la aceea și scar ă ca și cotele.
Separat, se construie ște un triunghi dreptunghic, cu catetele paralele cu axele de coordonate și
având unghi ul dintre ipotenuz ăși paralela la axa absciselor dat de rela ția
lh
iparctg. arctg . (1.24)
Determinarea acestui unghi presupune deci calculul prealabil al pantei hidraulice. Lungimile
celor dou ă catete sunt evident arbitrare; pentru u șurarea const rucției, se fixeaz ă lungimea l1 a catetei
AB , iar lungimea l2 a catetei AC este atunci
tg1 2ll .Bine înțeles, lungimea l2 astfel calculat ă se
înmul țește cu raportul dintre scara ordonatelor și scara absciselor și deci în construc ția triunghiu lui ,
unghiul apare deformat. Dup ă ce s-a construit triunghiul abc, din punctul
'B se duce o paralel ă la
ipotenuza BC a acestuia. Aceast ă paralel ă intersecteaz ă axa ordonatelor în punctul
'A , iar segmentul
'AA
astfel determinat are lungimea p1/g. Segmentul de dreapt ă
'B'A reprezint ă varia ția presiunii
în lungul conductei. Dacă observ ăm că formul a (1.12) permite s ă se scrie
ligpzgpz 2
21
1 (1.25)
este u șor de verificat co rectitudinea construc ției grafice descris ă mai sus.Determinarea pe aceast ă
cale a presiunii de pompare este mai pu țin precis ă decât cea realizat ă prin calcul, dar construc ția
grafic ă prezint ă totuși interes. Astfel, pe aceast ă cale, sunt puse imediat în evidență unele situa ții
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 7
care prin calcul se depisteaz ă mai greu. Un exemplu în acest sens este cel din fig ura1. 2 din care se
observ ă că presiunea maxim ă nu este în punctul ini țial (presiunea de pompare), ci în punctul M.
Fig. 1.2.Valoarea maximă a presiunii din
conductă
Tot în fig ura1. 2 se mai constat ă că pomparea se poate asigura cu o presiune ini țială astfel
aleas ăîncât dreapta care indic ă varia ția presiunii s ă fie tangent ă la profilul traseului în punctul N.
Din acest punct și pânăîn B lichidul curge pr in cădere liber ă, presiunea din conduct ă ajung ând egal ă
cu cea atmosferic ă. În realitate, dreapta care indic ă varia ția presiunii este paralel ă cu tangenta la
profil în punctul N, deoarece în acest punct presiunea din conduct ă trebuie s ă fie cea atmosferic ă. În
continuare, prin c ădere liber ă lichidul se accelereaz ăși deoarece debitul este constant, sec țiunea
transversal ă nu mai este plin ă.
Dacă se dore ște evitarea acestui fenomen, care duce la pierderi prin evapor ări, sau dac ă
presiunea din punctul final a l conductei p 2 are o valoare impus ă mai mare, dreapta se deplaseaz ăîn
sus paralel cu ea însăși, până ce trece prin
'B .Punctul N se nume ște punct de culme al conductei ; în
cazul în care exist ă un astfel de punct și condi țiile de exploat are permit curgerea în continuare prin
cădere liber ă, calculul hidraulic se efectueaz ă numai pentru por țiunea AN din lungimea lc numit ă
lungime de calcul.
Se mai poate întâmpla ca, dup ă ce se determin ă panta hidraulic ăși se traseaz ă dreapta de
varia ție a presiunii s ă se constate c ă profilul traseului este de a șa natur ăîncât nu permite ob ținerea
debitului indicat de calculul analitic al c ăderii de presiune.La aceast ă situa ție se ajunge atunci c ând
dreapta varia ției presiunii intersecteaz ă profilul traseului (figura 1. 3).
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 8
Fig. 1.3. Valoarea maximă a presiunii din
conductă atunci c ând dreapta varia ției
presiunii intersecteaz ă profilul traseului.
O solu ție const ăîn mărirea presiunii ini țiale , ceea ce revine la deplasarea dreptei
'B'A paralel
cu ea însăși până ce de vine tangent ă la profil. Problema se rezolv ăînsăși altfel și anume prin
micșorarea pantei hidraulice pe o por țiune a conductei la o valoare i0=tg (i0<i). Dup ă cum se va
arăta mai departe, o astfel de sc ădere a pantei hidraulice se poate realiza fie prin m ontarea unei
intercala ții cu diametrul mai mare , fie prin montarea unei deriva ții. Lungimea acestei deriva ții sau
intercala ții se poate determina u șor pe cale grafic ă, dup ă ce se calculeaz ă panta i0.
Astfel dac ă se traseaz ă din punctele
'A și N c âte o parelel ă la
'bc și din punctul N o paralel ă la
'B'A
, se ob țin punctele de intersec ție R și S. Prin urmare, între
;'A și N, presiunea poate varia fie
după dreptele
R'A și RN, fie dup ă dreptela
S'A și SN.
Rezult ă de aici dou ă așezări posibile pentru intercala ție sau deriva ție, dintre care este
preferabil s ă se aleag ă cea din zona în care presiunea în conduct ă este mai mic ă, pentru a putea
utiliza țevi cu pere ți mai sub țiri. Lungimea întercala ției sau a devia ției se ob ține în proiec țiile de pe
axa absciselor
'r'a sau
'n's
'n's'r'a .
Preciz ăm însă că la o conduct ă nou construit ă este preferabil s ă nu se re curgă la intercala ții sau
la devia ții, care pot produce unele dificult ăți în exploatare.
Dacă nu este posibil s ă se măreasc ă presiunea ini țială, se poate recurge la alegerea unui diametru
interior mai mare pentru toat ă conducta, realiz ându-se astfel o mi cșorare a pantei hidraulice, prin care
este posibil ă transportarea debitului prev ăzut.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 9
1.3.CALCULUL CONDUCTELOR COMPLEXE
Conductele pentru care l/d50 au fost denumite conducte lungi. La acestea, pierderile de
presiune locale sunt neglijabile fa ță de cel e lineare. Celelalte conducte care au l/d<50 au fost
denumite conducte scurte și la acestea pierderile locale de presiune pot fi mult mai mari dec ât cele
lineare. Dup ă importan ța leg ăturilor pe care le asigur ăși dup ă funcția pe care o îndeplinesc,
conduct ele se împart în conducte auxiliare, conducte locale și conducte magistrale.
Conductele auxiliare sunt utilizate în punctele de lucru din interiorul rafin ăriilor, parcurilor de
depozitare și tratare. Conductele locale asigur ă transportul petrolului brut s au al produselor
petroliere pe distan țe scurte (30 -40 Km) la presiuni relativ sc ăzute (5 -25 bar). Conductele magistrale
sunt utilizate la transportul petrolului brut sau al produselor petroliere pe distan țe mari de sute de
kilometri și func ționeaz ă la pres iuni ridicate (20 -60 bar). O alt ă clasificare a conductelor este aceea
în conducte simple și complexe. Conductele simple sunt formate dintr -un singur fir de țevi, cu
diametrul interior constant și având debitul Q de asemenea constant.
1.3.1. CONDUCTE îN SERIE
O conduct ăîn serie este format ă dintr -un singur fir de țevi, alc ătuit însă din tronsoane cu
lungimi și diametre interioare diferite (figura 1. 4).
Fig. 1.4. Conduct ă în serie formată dintr -un singur fir de țevi
Debitul Q fiind acela și pentru toat ă conducta, putem scrie pent ru un tronson oarecare i
i i i
ii
i i z zg l
dQpp
1522
1. 8 (1.26)
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 10
și prin însumare ob ținem
1 1
15 22
1 1. 8z zg l
dQp pn in
iii
n
, (1.27)
respectiv
in
iiinn
l
dz zgp p
g Q
151 11 1
.24 (1.28)
Se poate defini o conduct ă simpl ă echivalent ă cu conducta în serie care t ransport ă acela și debit
Q sub aceea și diferen ță de presiune p1-pn+1. Avem deci
1 15 22
1 1. 8z zg l
dQp pn e
ee
n
, (1.29)
unde
n
ii e l l
1 , iar deși ereprezint ă diametrul conductei echivalente și al acesteia.Putem scrie
515. .
eeen
i iii
dl
dl
, (1.30 )
formul ă din care se poate calcula diametrul conductei echivalente dac ă se cunoa ște regimul de
curgere pentru a se putea introduce expresia corespunz ătoare a coeficientului de rezisten țăe.
Dacă utiliz ăm formula (1. 17) putem da rezultatelor precedente o form ă mai compact ă. Astfel,
pentru un tronson oarecare i, avem :
i
ipi l
kQh22
,
11
i ii i
pi zzgpph (1.31 )
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 11
Prin însumare ob ținem:
n
i ii
pklQ h
122 , (1.32 )
adică
1 11 1
nn
p zzgp ph (1.33 )
1.3.2. CONDUCTE îN PARALEL
Conductele în paralel au lungimi și diametre diferite ramific ându-se dintr -un punct și
reunindu -se în alt punct (fig ura 1. 5).
Fig.1.5Conductele în paralel
Notând cu Qi debitul pe una din cele n cond ucte ( i=1, 2, 3, …, n), debitul total al sistemului are
expresia
n
iiQ Q
1 . (1.34 )
Pentru fiecare conduct ă putem scrie
1 2522
2 1. 8zzg l
dQp pi
ii i
, (1.35 )
presiunile p1și p2 ca și cotele z1și z2 fiind acelea și pentru toate conductele. Din a ceast ă formul ă
rezult ă
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 12
51 22 1
.24i
iii dlzzgpp
g Q
(1.36 )
și prin urmare, dac ăținem seam ă de (1.12)
n
i iii
ldzzgppg Q
15
1 22 1
.24 , (1.37 )
respectiv
1 22
15
22
2 1
.8zzg
ldQp p
n
i iiii
. (1.38 )
Atunci c ând lungimile liși diametrele interioare diale celor n conducte sunt date și se cunoa ște
debitul total Q, necunoscutele sunt cele n debite par țiale Qiși una dintre presiunile p1și p2, cealalt ă
fiind fixat ă. În cazul în care am ândou ă presiunile sunt date, necunoscutele problemei devin cele n
debite par țiale Qiși debitul total Q. În ambele situa ții, num ărul necunoscutelor este deci n+1 și
coincide cu num ărul ecua țiilor deoarece ecua ția (1.36) se scrie de n ori și se adaug ă ecuația (1.35).
O solu ție mai simpl ă a problemei se poate ob ține atunci c ând admitem c ăîn toate cele n
conduc te regimul de mi șcare este turbulent rugos. În acest caz, coeficien ții de rezisten țăi pot fi
calcula ți cu u șurință deoarece depind numai de rugozitatea relativ ă.
Regimul de mi șcare în fiecare conduct ă nu poate fi stabilit corect dec ât numai dup ăce se
calculeaz ă numărul lui Reynolds corespunz ător. Deoarece valoarea acestuia depinde de debit,
problema este nedeterminat ă. Solu ția se poate g ăsi prin încerc ări, presupun ând regimul de mi șcare
din fiecare conduct ă, fapt care permite s ă se introduc ăîn formule exp resia corespunz ătoare pentru
coeficientul de rezisten țăi. După ce debitele Qi au fost calculate pe aceast ă cale, se verific ă dacă
regimul de mi șcare a fost ales corespunz ător și în caz contrar se reia calculul.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 13
1.3.3. CONDUCTE CU RAMIFICA țII (COLECTOARE SAU DISTRIBUITOARE )
Conductele cu ramifica ții sunt conducte în serie alc ătuite din tronsoane la care nu se schimb ă
numai lungimea și diametrul interior ci și debitul (fig ura 1. 6). La intrarea în fiecare tronson debitul
crește în cazul unei conducte colec toare sau scade în cazul unei conducte distribuitoare.
Fig. 1.6.Conductele cu ramifica ții
Esen țial pentru calculul hidraulic este faptul c ă debitul se schimb ă, formulele fiind deci
identice pentru ambele situa ții. Pen tru un tronson oarecare i ( i = 1, 2, …, n) putem scrie
i i i
iii
i i z zg l
dQpp
1522
1. 8 (1.39 )
și prin însumare ob ținem
1 1
152
21 1. 8z zg l
dQp pn in
i iii
n
. (1.40 )
Dacă se cunoa ște presiunea p1, presiunea la sf ârșitul unui tronson oarecare m rezult ă din
formul ă
21 18
mp p
1 1
152.z zg l
dQ
m im
i iii
, (1.41 )
iar dac ă se cunoa ște presiunea pn+1, din formul ă rezult ă
21 18
n m p p
1 1
152.
m n in
i iiiz zg l
dQ . (1.42 )
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 14
Dacă pentru fiecare tronson se cunoa ște lungimea, diametrul interior și debitul, calculul c ăderii
totale de pres iune sau al presiunilor din punctele de ramifica ție nu ridic ă probleme. Atunci c ând
conducta are un diametru interior constant d, formula (1.36 )devine
1 1
12
521 1 .8z zg l Q
dgppnn
iiii n
. (1.43 )
De obicei, sunt cunoscute lungimile tronsoanelor și debitele respective , diametrele put ând fi
alese. Atunci c ând debitul variaz ă mult de la un tronson la altul, nu este recomandabil, din motive
economice, s ă alegem un diametru constant. Este indicat ca atunci c ând debitul cre ște de la un
tronson la altul s ă creasc ăși diametre le, acesta fiind cazul conductelor colectoare. Invers, atunci c ând
debitul scade, a șa cum se întâmplă la conductele distribuitoare, apare util s ă micșorăm diametrele.
Pentru ca aceast ă schimbare a diametrelor s ă nu se fac ă arbitrar, se recomand ăîmpărțirea
căderii totale de presiune propor țional cu lungimea fiec ărui tronson.
Consider ând diferen ța total ă de presiune p1-pn+1 dată, pentru tronsonul oarecare i putem scrie
lp p
lp pn
ii i 1 1 1 , (1.44 )
unde
n
iil l
1 este lungimea total ă a con ductei. Se observ ă ușor căîn acest caz presiunea dintr -un
punct oarecare m are expresia
1
11 1
1m
iin
m llppp p , (1.45 )
sau
n
miin
n m llp pp p1 1
1 . (1.46)
Prin urmare, dac ăîn afar ă de căderea de presiune p1-pn+1 se fixeaz ăși presiunea ini țialăp1,
presi unile pm(m=2,3,…, n+1) se calculeaz ă cu ajutorul formulei ( 1.45), iar atunci c ând se fixeaz ă
presiunea final ăpn+1 presiunile rezult ă din formula ( 1.46). Odat ă calculate presiunile în toate
punctele de ramifica ție, din formula ( 1.41) obținem
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 15
iii i i i
ii
lQzzg pp
d21 12
58.
. (1.47 )
Presupun ând un anumit regim de mi șcare în tronsonul respectiv, putem introduce formula
corespunz ătoare pentru coeficientul de rezisten țăiși determina apoi diametrul interior di. Cu acest
diametru se verific ă regimul de mi șcare și dac ă acesta nu a fost ales în mod corespunz ător se reface
calculul.
1.4. DETERMINAREA PA RAMETRILOR OPTIMI AI CONDUCTELOR
În general, la proiectarea unei conducte sunt cunoscute caracteristicile lichidului, debitul,
traseul și lungimea conductei și presiunea finală. Alegerea diametrului fiind oarecum arbitrar ă se
caută să se asigure varianta care mai favorabilă din punct de vedere economic. Acest obiectiv se
atinge atunci când costul transportului are cea mai mică valoare posibilă. Pentru obținerea acestei
eficiențe economice maxime este necesar să se determine valorile optime ale principalilor parametrii
care sunt diametrul interior și grosimea peretelui conductei, presiunea de pompare și numărul de
stații de pompare.
Această problemă poate fi tratată în mai multe moduri, unele dintre acestea comportând calule
destul de complexe. În cele ce urmează, se vor expune două metod e relativ simple care pot fi
utilizate nu mai multă ușurință.
1.4.1. Metoda comparației variantelor
În această metodă, se consideră câteva variante posibile de conducte, care se disting între ele
prin valoarea diametrului interior. Pentru fiecare dintre acestea se efectuează un calcul complet,
detrertminându -se grosimea peretului conductei, presiunea de pompare și numărul de stații de
pompare. Diametrele interioare în număr de n, aranjate în ordinea crescătoare d1,d2, … , dm sunt
alese după criteriul vite zei medii admisibile pentru fiecare produs transportat.
În continuare, această metodă prezintă mai multe variantă. În prima dintre acestea, criteriul de
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 16
optimizare este valoarea costurilor reduse (anuale).
EIA Ca , (1.48 )
în care I reprez intă costul investiției, A – un coeficient de amortizare anuală a acesteia, iar E –
cheltuielile anuale de exploatare.
Costul investiției se compune din acela al conductei proriu -zise și acela al stațiilor de pompare
și poate fi scris sub forma
nblaI (1.49 )
unde a este costul unității de lungime de conducta, b costul unei stații de pompare, l reprezintă
lungima, iar n numărul de stații de pompare.
În ceea ce privește cheltuielile anuale de exploatare E [lei/an], acestea pot fi exprimate c u
următoarea relație
s s c s c CR RA AE , (1.50 )
în care Ac este amortizarea conductei (lei/an), As – amoritzarea stațiilor de pompare (lei/an), Rc –
reparații curente ale conductei (lei/an), Rs – reparații curente ale stațiilor de pompare (lei/an), i ar Cs
reprezintă cheltuielile totale anuale cu stațiile de pompare (lei/an).
Unele ditre aceste cheltuieli depind de parametrii conductei, iar altele nu.Pentru fiecare dintre
cele n variante neconsiderate, se calculează expresia ( 1.48) a costurilor anua le și se alege varianta
care conduce la cea mai mic ă valoare a acestora. În cazul în care dou ă sau mai multe variante sunt
foarte apropiate din acest punct de vedere, alegerea se poate face pe baza unui alt criteriu ca, de
exemplu, consumul cel mai mic de metal sau consumul cel mai mic de energie. În principiu, num ărul
n de variante nu trebuie s ă fie prea mare put ând fi limitat la 3 sau 4.
Într-o altă variant ă a acestei metode, se consider ă separat cheltuielile de investi ție pentru cele
n diametre și cheltu ielile de exploatare conform rela ției (1.50).
Din șirul de cheltuieli de investi ție se consider ă cea mai mic ă, notat ă cu
iI , cheltuielile de
exploatare corespunz ătoare fiind
iE . Tot astfel, din șirul de n cheltuieli de exploatare anuale se
consider ă cea mai mic ă, notat ă cu
jE , cheltuielile corespunz ătoare de investi ție fiind
jI
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 17
Fig. 1.7
Cunosc ându-se
i jII și
j iE E se pot calcula diferen țele
j i i j EEEIII ; , (1.51 )
al căror raport
tEI (1.52 )
reprezintă timpul, exprimat în ani, în care excesul de cheltuieli de investiție pe care îl comportă
alegerea varintei j este co mpensat prin economia la cheltuielile de exploatare. Dacă acest timp este
de 5 s au 6 ani se alege acestă variantă, deoarece conducta va funcționa în continuare cu cheltuielile
de exploatare cele mai mici. În caz contrar, se alege varianta care asigură cele mai mici cheltuieli de
investiție.
În sfârșit, într -o altă variantă se calcule ază pentru cele n diametre costul conductei propriu -zise
Ci (i =1,2,…, n), costul stațiilor de pompare Si (i =1,2,.., n) și cheltuielile anuale de exploatare Ei (i
=1,2,…, n). În fiecare dintre aceste trei șiruri de valori va apărea câte o valoare maximă, not ată cu
Cmax , Smax , respectiv Emax.
Cu ajutorul acest ora, se calculează coeficienții:
max max2
2
max1
1 , ……., ,CCcCCcCCcn
n , (1.53 )
max max2
2
max1
1 , ……., ,SSsSSsSSsn
n , (1.54 )
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 18
max max2
2
max1
1 , ……., ,EEeEEeEEen
n . (1.55 )
În continuare, se atribuie cheltuielilor considerate ponderile pc, ps, pe , determinate pe baza
datelor existente de la diferite conducte construite, astfel ca să se obțină
1e s c p p p . (1.56 )
Cu ajutorul acestor ponderi se calculează coeficienții
) ,….,2,1( n iepspcphie is ic i , (1.57 )
cel mai mic dintre aceștia corespunzând variantei optime din punct de vedere economic.
Se observă că și în cazul în când ponderile sunt stabilite cu oarecare aproximație, rezultatul
este corect, deoarece eroarea afectează în același sens toți coeficienții.
În cazul în care doi sau mai mulți coeficienți au valori egale, alegerea se efectuază pe baza
unor criterii de genul celor amintite mai înainte.
1.4.2. Metoda analitică
Pentru calculele de proiectare este mai indicată metoda prezentată mai înainte, în oricare
varinată a ei. Metoda analitică oferă posibilitatea de a se face un studiu mai general al problemei.
Se consideră astfel expresia costurilor reduse (anuale) și se exprimă fiecare din cei doi termeni
în funcție de parametrii ce urmează a fi optimizați.
),,,( ),,,( npdE npdAI Ca . (1.58 )
Cheltuielile de investiție sau de exploatare care nu depind de diametrul interior al conductei,
de presiunea de pompare p de numărul n de stații de pompare și de grosimea a peretelui conductei
nu sunt luate în considerare în expresia preced entă. Parametrii d,p și n sunt lega ți prin formula :
2 1 2 ) ( p zzg gil np , (1.59 )
p fiind presiunea de pompare ps. Această formulă se mai poate scrie
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 19
0),,(npdf , (1.60 )
deoarece panta hidraulică i depinde numai de diametru dacă debitul Q este fixat. Grosimea a
peretelui conductei este legată de presiune și de diametru printr -o formulă care va fi stabilită ulterior
și care se presupune cunoscută.
Minimul funcției ( 1.58) se obține aplicând metoda multiplicatorului lui Lagrange, adică
formâ nd funcția
f Ca (1.61)
și calculând derivatele parțiale ale acestuia în raport cu d, p și n,
fiind considerat constant.
Rezolvarea simultană a ecuațiilor
0 ,0 ,0
n p d (1.62 )
și a ecuațiilor de legăt ură duce la determinarea valorilor optime ale parametrilor conductei.
În stabilirea expresiei (1.5 8) apar unle erori inevitabile deoarece exprimarea corectă a
costurilor în funcție de parametrii ce trebuie optimizați este dificilă. De asemenea, valorile o ptime
rezultate din cacule pot să fie uneori depărtate de cele impuse de condițiile reale.
Metoda analitică nu este însă inutilă deorece dă unele indicații utile asupra influenței reciproce
a parametriilor conductei. Astfel, o dată cu creșterea debitului , presiunea optimă de pompare se
micșorează, numărul stațiilor de pompare crește, iar diametrul interior optim se mărește. În cazul în
care crește presiunea de pompare, scade diametrul interior al conductei și numărul stațiilor de
pompare. De asemenea mări rea diametrului interior duce la micșorarea presiunii și la scăderea
numărului de stații de pompare.În expresia pantei hidraulice mai intervine și viscozitatea produsului
transportat, atunci când coeficientul de rezistență
depinde de numărul lui Reynolds. În acest caz,
se constata că, la o creștere a v âscozitații corespunde o marire a diametrului interior și a numarului
de stații de pompare, respectiv o mic șorare a presiunii de pompare.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 20
CAPITOLUL II
CALCULUL HIDRAULIC PENTRU REȚEAUA DE CONDUCTE DIN
SCHELA CRAIOVA
2.1.CALCULUL CONDUCTEI DE AMESTEC DE LA SONDĂ LA PARC ÎN CAZUL
CURGERII BIFAZICE
Calculul hidraulic urmărește stabilirea unei corelații între debitul care este transportat prin
conductă, diametrul interior al conductei și căderea de presiune. Producția de țiței a unei sonde este
formată din : faza lichidă (hidrocarburile și apa ) și faza gazoasă. Aceste corelații se stabilesc prin
mai multe metode însă metoda care asigură o precizie foarte bună este metoda Lockhart -Martine li.
2.1.1. CALCULUL CĂDERII DE PRESIUNE PENTRU FAZA LICHIDĂ
Căderea de presiune pentru faza lichidă se estimează cu relația :
) (22 12
zzgv
dLpamam
amam
am l (2.1)
în care :
am -densitatea amestecului de țiței și apă,
amv -viteza de curgere a amestecului de țiței și apă,
amL -lungimea conductei de amestec,
d-diametrul conductei de amestec,
g-accelerația gravitațională,
2 1,zz -cotele topografice.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 21
Alegerea vitezei optime și a diametrului orien tativ
Viteza economică :
2,0..1,0ecv
m/s
Se alege
16,0ecv m/s
40amQ
/zim3 =46296
510
/sm3
Diametrul orientativ :
ecam
vQd4
0 m
0653,00d m ,
3,650d mm
Din STAS 715/2 -88 se aleg următoarele valori :
D=73 mm , d=65,8 mm , e=3,6 mm
Viteza reală de curgere a amestecului
16155,0) 10(4
23dQvam
am
m/s
Densitatea țițeiului în punctul de congelare (
282,15KC90 )
Densitatea țițeiului la 20
830 :15,2930 kg/m
3
830 001315,0 1825,115,293
kg/m
3
0015,831)15,293 15,282(15,293 15,285
kg/m
3
Temperatura de la sondă :
03,0Hts
s s t T 15,273
K
H=1231 m
08,310 93,36 15,273 sT K
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 22
Temperatura medie :
32p s
mT TT
793,300mT K
Densitatea țițeiului :
)15,293 (15,293 m ț T
696,830ț kg/m
3
Densitatea amestecului :
1015as kg/m
3 (densitatea apei sărate )
as i am i i )1(
37,912am kg/m
3
Vâscozitatea țițeiului la temperatura medie :
Avem sistemul cu necunoscutele A și B :
) log( ))8,0 10 log(log() log( ))8,0 10 log(log(
2616
21
T BAT BA
TT
Se cu nosc : vâscozitatea țițeiului la
8cStυ,30 t13,9cStυ,20t
300
2200
1
)15,273 30log( ))8,0 10 log(log()15,273 20log( ))8,0 10 log(log(
306206
BABA
839,0))8,0 10 log(log(85388,0))8,0 10 log(log(
306206
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 23
4817,2)15,273 30log(4671,2)15,273 20log(
839,0 482,285017,0 467,2
B AB A
Matricea extinsă a sistemului este :
E=
839,0 4817,2185388,0 4671,21
Avem matricea sistemului :
S=
1871,214671,21
4817,2 839,04671,2 85388,0xA deci A=
368294,3SAx
839,0 185388,01xB deci
019178,1SBBx
Calculul vâscozității
tm la temperatura medie
mT :
6108,0 1010 m
tmT bBA
055,11tm cSt
Determinarea vâscozității dinamice a apei sărate :
-salinitatea apei s=20 kg NaCl/vagon, deci s=2 g NaCl/l
-vâscozitatea apei
a =1 cP, deci
a =
310
sPa
Înlocuind în relația următoare, se obține :
) 1062,6 1034,11(2 3 3s sa as
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 24
0012,0as
2msN
Determinarea vâscozi tății cinematice a apei sărate :
asas
as
710 879,9as m/s
Determinarea vâscozității amestecului :
as tm am i i 610 )1(
510 055,1am
/sm2
Calculul numărului Reynolds al amestecului de apă și hid rocarburi :
amam amd
310Re
183,321 Re
Re
2300 deci
amamRe64 ,
199,0am
Calculăm panta hidraulică :
) 10(8
3 22
dQiam am
i=0,0716
Căderea de presiune pentru faza lichidă este :
) (212
1 sam
amam
am zzgdLp
4
1 10 012,2p Pa
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 25
2.1.2. CĂDEREA DE PRESIUNE PENTRU FAZA GAZOASĂ
Căderea de presiune pentru faza gazoasă se calculează astfel :
amg
p s g LKQp p p22 2 (2.2)
unde :
sp-presiunea la sondă
pp-presiunea la parc,
4104,2pp Pa
K-modul de debit
gQ-debitul de gaz al sondei ,
610 2831,5gQ
/sm3
Se cunoaște constanta universală a gazelor : R=8214 J/Kmol K
Vom nota cu
aerR constanta aerului :
83,333605,248214aerR J/Kmol K
15,2730T K ,
1013250P Pa
Determinarea presiunii și temperaturii critice :
510) 33,05,48( pcP
87,0
3kg/m
610 8213,4pcP
15,273)94 175( pcT
4,331pcT K
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 26
Determinarea presiunii și temperaturii pseudocritice :
pcs
prPPP
05,0prP
pcs
prTTT
9093,0prT
Determinarea factorului de abatere de la legea gazelor perfecte :
)61(128912
pr PRpr
sT TPz
9756,0sz
Determinarea densității gazului :
293,1aer
3kg/m
aer0
1249,10
3kg/m
Determinarea vâscozității gazului :
Pentru determinarea vâscozității ga zului se folosește metoda lui Lee din cursul ”Transport
fluide multifazice”.
yx
g eK0
00
PTRzMaer s
M=24,6052
mm
T MT MK8,1 19 209) 8,1)( 02,04,9(15,1
K=11,209
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 27
mTM X8,54701,05,3
X=5,5892
X Y 2,04,2
Y=1,282
zx
g eK0
610 452,7g
s/mN
Viteza medie a gazului :
23)10(4
dQvm
mv =0,011565 m/s
Calculul numărului lui Reynolds :
0g
g
610 6251,6g m/s
gmdv
310Re
Re=155,4346
2300 Re , deci avem de -a face cu un regim laminar.
Coeficientul de rezistență hidraulică pentru gaz este :
4Re3164,0g
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 28
1683,0g
Calculul modulului de debit k :
s sTzd
PTk5
00)(Re4
k=8,204
710
Presiunea la parc :
amg
s p LkQP P 22
510 3558,2pP Pa
Căderea de presiune pe faza gazoasă :
p s g PP p
gp =4420,14 Pa
2.1.3. CĂDEREA DE PRESIUNE REALĂ PENTRU LICHIDE Ș I GAZE
Conform metodei lui Lockhart -Martineli avem :
gl
ppX (2.3)
X=2,1335
Se aleg din diagrama de corecție pentru curgerea bifazică a lui Lockhart -Martineli parametrii
adimensionali :
Φ
L=1,8
Φ
G=3,8
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 29
Lp Φ
g Lp2 (2.4)
410 5188,6Lp Pa
Gp Φ
g Gp2 (2.5)
410 776,5Gp Pa
410 7428,0G Lp p Pa
Deoarece
1G Lp p bar
conducta a fost bine dimensionată.
Fig 2.1. Reteaua de transport prin conducte de la parcuri la Depozitul Central în cadrul Schelei
Craiova (Datele regasite in schema sunt reale, inregistrate in trecut. In continuare s -au folosit d ate
reale din perioad a recenta.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 30 2.2. DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A L ȚIȚEIULUI DIN
PARCURI
Avînd ca date cunoscute datele înscrise pe schema de mai jos (figura 2.2) și proprietățile fizice
ale țițeiului transportat, alegerea variantei optime de pompare se va f ace ținând cont de faptul că
țițeiul colectat de la toate parcurile are aceeași calitate și că toate parcurile folosesc același tip de
pompă 2PN -400.
nm
Fig. 2.2 . Schema simplificată a traseului conductelor
Se cunosc :
Lungimele pentru fiecare tronson :
1L 33,8 km
2L 1,3 km
4L 5,3 km
8L 4,8 km
ABL 3 km
BCL 3,2 km
CDL 2,8 km
Debitele pentru fiecare parc în parte :
1Q 698
/zim3
2Q 296
/zim3
4Q 288
/zim3
8Q 43,5
/zim3
Cotele parcurilor și a depozitului central :
1z 136 m
2z 115 m
4z 145 m
8z 122 m
DCz 198 m
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 31 Se alege o variantă de pompare :
PRIMA VARIANTĂ DE POMPARE
Aceas tă variantă presupune că fiecare parc pompează singur.
-parcul
1P pompează singur
-parcul
2P pompează singur
-parcul
4P pompează singur
-parcul
8P pompează singur.
Pentru variant a aleasă se calculează numărul de pompe necesar :
pz ri
pcitqQN
unde :
iQ-producția zilnică a parcurilor
3m
pzt-timpul de pompare zilnic h
rq-debitul real al pompei
3m /h
t-randamentul teoretic ;
t =0,75
cd cd t nVq
052,11 1800 00614,0 tq
3m /s
unde :
tq-debitul teoretic
cdV -volumul pompat pe cursa dublă,
cdV =6,41 l/cursă
cdn -numărul de curse duble ale pompei pe minut,
cdn =30 curse/min
t t rqq
289,8 75,0 052,11 rq
3m /h
Numărul
pciN se rotunjește la un număr întreg întotdeauna prin adaos :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 32
1pai pci N N
Numărul de pompe necesar pentru parcul P1 :
-timpul de pompare zilnic este
1pzt =6 h
1 11
1
pzpctqQN
525,101pcN
111paN pompe
Num ărul de pompe necesar pentru parcul P2 :
-timpul de pompare zilnic este
1pzt =4 h
22
2
pz rpctqQN
951,52pcN
61paN pompe
Numărul de pompe necesar pentru parcul P4 :
-timpul de pompare zilnic este
4pzt =4 h
44
4
pz rpctqQN
79,54pcN
64paN pompe
Numărul de pompe necesar pentru parcul P8 :
-timpul de pompare zilnic este
8pzt =1 h
88
8
pz rpctqQN
247,58pcN
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 33
68paNpompe
Se calculează timpul real de evacuare cu relația :
pai ri
eviNqQt
Timpul real de evacuare pentru parcul :
P1 :
11
1
pa revNqQt
65,51evt
61evt h
P2 :
22
2
pa revNqQt
951,32evt
42evt h
P4 :
44
4
pa revNqQt
79,34evt
44evt h
P8 :
88
8
pa revNqQt
87,08evt
18evt h
Se calculează debitul de evacuare de la fiecare p arc cu relația :
pai ri
eviNqQt
Debitul de evacuare de la parcul :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 34 P1 :
11
1
evevtQq
1evq =87,25
/sm3
P2 :
22
2
evevtQq
2evq =49,33
/sm3
P4 :
44
4
evevtQq
4evq =48
/sm3
P8 :
88
8
evevtQq
8evq =43,5
/sm3
Se estimeză diametrul tronsoanelor colectorului în conformitate cu varianta aleasă, cu
cantitățile volumice care vor fi transportate și în funcție de o viteză economică de transport (
ecv ).
Relația de calcul este :
ec ec vQ
vQd ) max(4 40
0
unde Q-debitele de evacuare ce pot fi transportate pe un interval de timp pe un anumit tronson.
Se alege din STAS 715/2 -88 diametrul corespunzător diametrului astfel obținut.
Se alege viteza economică :
ecv =3
/sm3
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul P1-A :
360041
10
ecev
Pvqd
10Pd =0,101 m =101 mm
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 35 Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul P1-A:
1PD =114,3 mm ,
1Pd =105,5 mm , e=4,4 mm
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul P2-B :
360042
20
ecev
Pvqd
20Pd =0,076 m =76 mm
Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul P2-B :
2PD =88,9 mm ,
2Pd =76 mm , e=6,4 mm
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul P4-A :
360044
40
ecev
Pvqd
40Pd =0,075 m =75 mm
Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul P4-A:
4PD =88,9 mm ,
4Pd =76,1 mm , e=6,4 mm
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul P8-C :
360048
80
ecev
Pvqd
80Pd =0,071 m =71 mm
Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul P8-C :
8PD =88,9 mm ,
8Pd =73,7 mm , e=7,6 mm
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul A-B :
3600) , max(44 1
0
ecev ev
ABvqqd
ABd0 =0,101 m =101 mm
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 36 Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul A-B :
ABD =114,3 mm ,
ABd =105,5 mm , e=6,4 mm
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul B-C :
3600) , , max(44 2 1
0
ecev ev ev
BCvqqqd
BCd0 =0,101 m =101 mm
Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul B-C :
BCD =114,3 mm ,
BCd =101,5 mm , e=6,4 mm
Se calculează diametrul orientativ pentru tronsonul C-D :
3600) , , , max(48 4 2 1
0
ecev ev ev ev
CDvqqqqd
CDd0 =0,101 m =101 mm
Se alege din STAS diametrul pentru tronsonul C-D :
CDD =114,3 mm ,
CDd =101,5 mm , e=6,4 mm
Se calculează presiunea de pompare pe fiecare interval de timp în conformitate cu graficul de
pompare(figura 2.3) , redat mai jos :
Fig. 2.3.Graficul de pompare pentru prima variantă
Ora 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Nr
parc
1
2
4
8
Intervalele marcate cu negru sunt intervale de restricție datorită c onsumului prea mare de
energie.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 37 INTERVALUL 8.00 -14.00
În acest interval de timp pompează parcul P1.
Calculul vitezei de curgere pe conducta de legatură de la parcul P1 la conducta colectoare :
3600) 10 (4
3
11
1
Pev
Pdqv
1Pv =2,940 m/s
Calculul vitezei de curgere pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul A-B :
3600) 10 (4
31
ABev
ABdqv
ABv =2,940 m/s
Tronsonul B-C :
3600) 10 (4
31
BCev
BCdqv
BCv =2,940 m/s
Tronsonul C-D :
3600) 10 (4
31
CDev
CDdqv
CDv =2,940 m/s
2.3. DETERMINAREA VARIAȚIEI TEMPERATURII IN LUNGUL C ONDUCTEI
Variația temperaturii petrolului transportat se stabilește în condițiile unui regim termic
staționar. Temperatura variază atât în lungul conductei cât și în secțiunea transversală a acesteia, de
la axă la perete. Pentru evitarea unor complicații de calcul, se consideră însă o temperatură constantă
în secțiunea transversală a conductei.
Se cunosc următoarele valori ale temperaturii :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 38 Temperatura de congelare :
cT =9+273,15=282,15 K
Temperatura solului :
sT =2+273,15=279,15 K
Se alege o temperatură de încălzire :
Ti=25+273,15=298,15 K
Se estimează temperatura la capătul tronsonului :
fT =
cT+3=285,15 K
Se cunoaște diametrul tronsonului pe care se face variația te mperaturii, în cazul de față,
tronsonul C-D :
CDD =0,114 m ,
CDd =0,105 m
Pentru temperatura de încălzire aleasă se calculează densitatea, căldura specifică masică și
vâscozitatea cinematică la temperatura medie dată d e următoarea formulă :
32f i T TT
T=289,483 K
Se cunosc :
83015,293
3kg/m
83,015,293
15,277
3kg/m
Se calculează :
15,293 001315,0 825,1
=0,734
)15,293 (15,293 T
69,832
3kg/m
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 39
15,293
15,27738,3 15,762
Tc
310 911,1c
K J/kg
Valoarea conductivității termice este :
15,293
15,2775
11031,6 134,0
T
139,01
K W/m
Calculul vâscozității cinematice :
A=3,368294
B=-1,019179
610
108,0 10))) lg( ( TBA
v
v=17,193 cSt ; v=1,719
610
/sm2
T=289,483 K
Q=0,01 m
3 /s
410 036,14Re dvQ
Se observă c ă regimul este turbulent. Pentru calculul coeficientului de transfer de căldură de la
lichid la peretele exterior al conductei se utilizează formula lui Sieder și Tate :
14,0 3/1 8,0)( Pr Re 027,0
pNu
unde :
–
este vâscozitatea lichidului la temperatura din conductă,
–
peste vâscozitatea lichidului la temperatura peretelui interior al conductei.
Se alege temperatura peretelui interior al conductei
pT =310,15 K
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 40
)15,293 (15,293 P P T
P =817,15
3kg/m
610
108,0 10))) lg( ( T BA
Pv
v=5,55 cSt ; v=5,55
610
/sm2
Vâscozitatea la temperatura
pT =310,15 K este :
v
=0,014
2s/mN
Vâscozitatea la temperatura T=289,483 K este :
v
=0,014
2s/mN
Se calculează numărul lui Prandtl :
1Prc
Pr=196,196
Numărul lui Nusselt are valoarea :
14,0 3/1 8,0)( Pr Re 027,0
PNu
Nu=300,38
Coeficientul de transfer de căldură de la petrolul brut la peretele interior al conductei este :
dNua1
1
1a =413,394
K W/m2
Dacă admitem pentru conductivitatea termică a solului valoarea
4,11
K W/m și avem
diametrul exterior al conductei D=0,089 m, se calculează coeficientul de transfer de căldură de la
suprafața exterioară a conductei la sol :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 41 Având adâncimea la care se îngroapă conducta h=1 m rezultă :
Dh0 =9,478
Dacă
20Dh și coeficientul de căldură de la suprafața solului la atmosfer ă este intens, se
utilizează formula simplificată a lui Forchheimer pentru aflarea coeficientului de transfer de căldură
de la suprafața exterioară a conductei la sol :
14 2ln(2
22
0 02
Dh
DhDas
2a =7,31
K W/m2
Consideră m conductivitatea termică a oțelului din care sunt făcute țevile :
0 =50
K W/m
Coeficientul global de transfer de căldură K va avea expresia :
Dad
dD d
aK
2 0 1) ln(211
K=5,681
K W/m2
Se calculează temperatura peretelui cu formula :
) (
1s P TTaKT T
PT =288,923 K
Deoarece diferența dintre valoarea admisă inițial și cea calculată este foarte mare, se reia
calculul cu
PT =288,923 K.
)15,293 (15,293 P P T
P =833,1
3kg/m
610
108,0 10))) lg( ( T BA
Pv
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 42
Pv =17,76 cSt
Vâscozitatea la temperatura
pT =288,92 K este :
P P P v
P =0,015
2s/mN
Numărul lui Prandtl va fi :
Pr=196,196
Numărul lui Nusselt are valoarea :
14,0 3/1 8,0)( Pr Re 027,0
PNu
Nu=254,553
Coeficientul de transfer de căldură de la petrolul brut la peretele interior al conductei este :
dNua1
1
1a =350,325
K W/m2
Coeficientului de transfer de căldură de la suprafața exterioară a conductei la sol este :
14 2ln(2
22
0 02
Dh
DhDas
2a =7,31
K W/m2
Coeficientul global de transfer de căldură K va avea expresia :
Dad
dD d
aK
2 0 1) ln(211
K=5,68
K W/m2
Se calculează temperatura peretelui cu formula :
) (
1s P TTaKT T
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 43
PT =288,827 K
Deoarece valorile lui
PT din ultimile două etape s unt egale, considerăm că valoarea corectă a
coeficientului global de transfer de căldură este :
K=5,68
K W/m2
Bilanțul termic este exprimat cu relația :
41013,1cQd Ka l/m
Se cunoaște lungimea tronsonului cu acest diametru
3108,2l m
la
s i s f eTT T T ) (
fT =282,238 K
Deoarece temperatura finală
fT este mai mare decât temperatura de congelare
cT , rezultă că
temperatura de încălzire este
iT =25
C0 .
Se calculeză temperatura medie a tronsonului :
32f i
mT TT
mT =289,48 K
Se determină vâscozitatea cinematică a amestecului pentru temperatura medie a tronsonului.
610
108,0 10))) lg( ( T BA
Pv
Pv =17,2 cSt ;
Pv =1,72
510
/sm2
Se efectuează calculul pentru fiecare tronson și valorile sunt prezentate în tabelul următor iar în
figura 2.4.este reprez entată variația temperaturii în lungul conductei de la parcul P1 la Depozitul
Central DC.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 44 Tabelul 2.1
Varianta
de
pompare Tronson d
[mm] D
[mm] Q
[
/sm3 ] Lungime
tronson
[km] Temp.
inițială
[K] Temp.
finală
[K] Temp.
medie
[K] Vâscozita tea
[
/sm2 ]
610
Pompează
parcul P1 C-D 0,105 0,114 0,0242 2,8 398,15 285,15 289,48 17,2
B-C 0,105 0,114 0,0242 3,2 312,62 298,15 302,97 8,07
A-B 0,105 0,114 0,0242 3 319,18 312,62 314,8 4,39
P1-A 0,105 0,114 0,0242 33,8 346,24 319,18 328,2 2,32
Pompează
parcul P2 C-D 0,105 0,114 0,0137 2,8 291,48 285,15 287,26 19,61
B-C 0,105 0,114 0,0137 3,2 305,3 291,48 296,08 11,78
P2-B 0,0761 0,0889 0,0137 1,3 305,88 305,3 305,49 7,06
Pompează
parcul P4 C-D 0,105 0,114 0,0133 2,8 292,6 285,15 287,63 19,18
B-C 0,105 0,114 0,0133 3,2 310,13 292,6 298,44 10,33
A-B 0,105 0,114 0,0133 3 319,18 310,13 313,14 4,77
P4-A 0,0761 0,0889 0,0133 5,3 321,13 319,18 319,83 3,43
Pompează
parcul P8 C-D 0,105 0,114 0,012 2,8 290,52 285,15 286,94 19,99
P8-C 0,0737 0,0889 0,012 4,8 291,05 290,52 290,69 16,02
Fig 2.4. Va riația temperaturii în lungul conductei de la P1 la DC
Calculul numărului lui Reynolds pe conducta de legătură de la P1 la conducta col ectoare :
6
1 1032,2Pv
/sm2 10 20 30 33,8 40 42,8 km A B C D K
346
319
312
298
285
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 45
13
1 1 10Re
PP Pdv
2300 10 369,13 Re4
Calculul numărului Reynolds pentru celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul A-B :
61039,4ABv
/sm2
ABAB AB
ABdv
310Re
2300 1079,6 Re4AB
Tronsonul B-C :
61007,8BCv
/sm2
BCBC BC
BCdv
310Re
2300 10 697,3 Re4BC
Tronsonul C-D :
61002,17CDv
/sm2
CDCD CD
CDdv
310Re
2300 10 734,1 Re4CD
Calculul coeficientului de rezistență hidraulică pe conducta de legătură de la parcul P1 la
conducta colectoare :
25,0
11Re3164,0
PP
1P 0,0165
Calculul coeficienților de rezistență hidraulică pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare:
Tronsonul A-B :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 46
25,0Re3164,0
ABAB
AB 0,0196
Tronsonul B-C :
25,0Re3164,0
BCBC
BC 0,0228
Tronsonul C-D :
25,0Re3164,0
CDCD
CD 0,0275
Calculul pantei hidraulice pe conducta de legătură de la parcul P1 la conducta colectoare :
53
12 212
1
1) 10 (806,9 36008
PP ev
Pdqi
1Pi 0,0628
3
1 1 1 10 Li hP P
1Ph 2122,64
Calculul pantei hidraulice pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul A-B :
53 2 22
1
) 10 (806,9 36008
ABAB ev
ABdqi
ABi 0,088
310AB AB AB Li h
ABh 265,294
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 47 Tronsonul B-C :
53 2 22
1
) 10 (806,9 36008
BCBC ev
BCdqi
BCi 0,01028
310BC BC BC Li h
BCh 329,169
Tronsonul C-D :
53 2 22
1
) 10 (806,9 36008
CDCD ev
CDdqi
CDi 0,1240
310CD CD CD Li h
CDh 347,396
Se calculează presiunea la Depozitul Central pe care trebuie să o aibă fluidul transportat :
Hg Pam DC
DCP 56,972 KPa
în care :
am =830
3kg/m ; H=7 m
Se calculează presiunea necesară la parcul P1 :
)) ( (1 1 1 z z h h h hg PPDC pCD pBC pAB pP am DC
3
1 10 446,7P KPa
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 48 INTERVALUL DE LA ORA 14.00 LA ORA 18.00
În acest interval de timp pompează parcul P2.
Calculul vitezei de curgere pe conducta de legătură de la parcul P2 la conducta colectoare :
3600) 10 (4
3
22
2
Pev
Pdqv
2Pv =2,293 m/s
Calculul vitezei de curgere pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul B-C :
3600) 10 (4
32
BCev
BCdqv
BCv =1,728 m/s
Tronsonul C-D :
3600) 10 (4
32
CDev
CDdqv
CDv =1,728 m/s
Calculul numărului lui Reynolds pe conducta de legătură de la parcul P2 la conducta
colectoare :
6
2 1006,7Pv
/sm2
23
2 2
210Re
PP P
Pdv
2300 1047,2 Re4
2 P
Calculul numărului Reynolds pentru celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul B-C :
61078,11BCv
/sm2
BCBC BC
BCdv
310Re
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 49
2300 10 488,1 Re4BC
Tronsonul C-D :
61061,19CDv
/sm2
CDCD CD
CDdv
310Re
230010 252,9 Re3CD
Calculul coeficientului de rezistență hidraulică pe conducta de legătură de la parcul P2 la
conducta colectoare :
25,0
22Re3164,0
PP
2P 0,0252
Calculul coeficienților de rezistență hidraulică pe celelalt e porțiuni ale conductei colectoare:
Tronsonul B-C :
25,0Re3164,0
BCBC
BC 0,0286
Tronsonul C-D :
25,0Re3164,0
CDCD
CD 0,0322
Calculul pantei hidraulice pe conducta de legătură de la parcul P2 la cond ucta colectoare :
53
22 222
2
2) 10 (806,9 36008
PP ev
Pdqi
2Pi 0,153
3
2 2 2 10 Li hP P
2Ph 199,42
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 50 Calculul pantei hidraulice pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul B-C :
53 2 22
2
) 10 (806,9 36008
BCBC ev
BCdqi
BCi 0,0422
310BC BC BC Li h
BCh 135,04
Tronsonul C-D :
53 2 22
2
) 10 (806,9 36008
CDCD ev
CDdqi
CDi 0,0475
310CD CD CD Li h
CDh 133
Se calculează presiunea necesară la parcul P2 :
)) ( (2 2 2 z z h h hg PPDC CD BC P am DC
3
2 10 481,4P KPa
INTERVALUL DE LA ORA 18.00 LA ORA 22.00
În acest interval pompează parcul P4.
Calculul vitezei de curgere pe conducta de legătură de la parcul P4 la conducta colectoare :
3600) 10 (4
3
44
4
Pev
Pdqv
4Pv =2,223 m/s
Calculul vitezei de curgere pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 51 Tronsonul A-B :
3600) 10 (4
34
ABev
ABdqv
ABv =1,617 m/s
Tronsonul B-C :
3600) 10 (4
34
BCev
BCdqv
BCv =1,617 m/s
Tronsonul C-D :
3600) 10 (4
34
CDev
CDdqv
CDv =1,617 m/s
Calculul numărului lui Reynolds pe conducta de legătură de la P4 la conducta colectoare :
6
4 1043,3Pv
/sm2
43
4 4
410Re
PP P
Pdv
2300 1093,4 Re4
4 P
Calculul numărului Reynolds pentru celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul A-B :
61077,4ABv
/sm2
ABAB AB
ABdv
310Re
2300 10 579,2 Re4AB
Tronsonul B-C :
61033,10BCv
/sm2
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 52
BCBC BC
BCdv
310Re
2300 1019,1 Re4BC
Tronsonul C-D :
61018,19CDv
/sm2
CDCD CD
CDdv
310Re
230010 415,6 Re3CD
Calculul coeficientului de rezistență hidraulică pe conducta de legătură de la parcul P4 la
conducta colectoare :
25,0
44Re3164,0
PP
4P 0,0212
Calculul coeficienților de rezistență hidraulică pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare:
Tronsonul A-B :
25,0Re3164,0
ABAB
AB 0,024
Tronsonul B-C :
25,0Re3164,0
BCBC
BC 0,0303
Tronsonul C-D :
25,0Re3164,0
CDCD
CD 0,035
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 53 Calculul pantei hidraulice pe conducta de legătură de la parcul P4 la conducta colectoare :
53
42 242
4
4) 10 (806,9 36008
PP ev
Pdqi
4Pi 0,122
3
4 4 4 10 Li hP P
4Ph 647,598
Calculul pantei hidraulice pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul A-B :
53 2 22
4
) 10 (806,9 36008
ABAB ev
ABdqi
ABi 0,034
310AB AB AB Li h
ABh 102
Tronsonul B-C :
53 2 22
4
) 10 (806,9 36008
BCBC ev
BCdqi
BCi 0,0413
310BC BC BC Li h
BCh 132,39
Tronsonul C-D :
53 2 22
4
) 10 (806,9 36008
CDCD ev
CDdqi
CDi 0,0482
310CD CD CD Li h
CDh 134,96
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 54 Se calculează presiunea necesară la parcul P4 :
)) ( (4 3 4 z z h h h hg PPDC CD BC AB P am DC
3
4 10 708,2P KPa
INTERVALUL DE LA ORA 22.00 LA ORA 2 2.00
În acest interval de timp pompează parcul P8.
Calculul vitezei de curgere pe conducta de legătură de la parcul P8 la conducta colectoare :
3600) 10 (4
3
88
8
Pev
Pdqv
8Pv =2,088 m/s
Calculul vitezei de curgere pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul C-D :
3600) 10 (4
38
CDev
CDdqv
CDv =1,151 m/s
Calculul num ărului lui Reynolds pe conducta de legătură de la parcul P8 la conducta
colectoare :
6
8 1002,16Pv
/sm2
83
8 8
810Re
PP P
Pdv
2300 1096,0 Re4
8 P
Calculul numărului Reynolds pentru celelalte porțiuni ale conductei colec toare :
Tronsonul C-D :
61099,19CDv
/sm2
CDCD CD
CDdv
310Re
230010 844,5 Re3CD
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 55 Calculul coeficientului de rezistență hidraulică pe conducta de legătură de la parcul P8 la
conducta colectoare :
25,0
88Re3164,0
PP
8P 0,0319
Calculul coeficienților de rezistență hidraulică pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare:
Tronsonul C-D :
25,0Re3164,0
CDCD
CD 0,036
Calculul pantei hidraulice pe conducta de legătură de la parcul P8 la conducta colectoare :
53
82 282
8
8) 10 (806,9 36008
PP ev
Pdqi
8Pi 0,1772
3
8 8 8 10 Li hP P
8Ph 850,76
Calculul pantei hidraulice pe celelalte porțiuni ale conductei colectoare :
Tronsonul C-D :
53 2 22
8
) 10 (806,9 36008
CDCD ev
CDdqi
CDi 0,0403
310CD CD CD Li h
CDh 113,042
Se calculează presiunea necesară la parcul P8 :
)) ( (8 8 8 z z h hg PPDC CD P am DC
3
8 1093,2P KPa
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 56 Se calculează puterea necesară la fiecare parc, pe fiecare interval de timp cunoscându -se
7,0
.
08.00-14.00 :
3
1 10 446,7calcP KPa
36001 1
1ev calcq PP
1P 240,61 KW
14.00 -18.00 :
3
2 10 481,4calcP KPa
36002 2
2ev calcq PP
2P 81,86 KW
18.00 -22.00 :
3
4 10 708,2calcP KPa
36004 4
4ev calcq PP
4P 48,1422 KW
22.00 -22.00 :
3
8 1093,2calcP KPa
36008 8
8ev calcq PP
8P 47,025 KW
Se calculează energia consumată la fiecare parc, pe fiecare interval de timp :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 57 08.00 -14.00 :
Timpul de pompare este
1t =6 ore.
1 1 1 tP W
1W 1443,66
h KW
14.00 -18.00 :
Timpul de pompare este
2t =4 ore.
2 2 2 tP W
2W 327,44
h KW
18.00 -22.00 :
Timpul de pompare este
4t =4 ore.
4 4 4 tP W
4W 192,56
h KW
22.00 -22.00 :
Timpul de pompare este
8t =1 ore.
8 8 8 tP W
8W 47,025
h KW
Energia totală consumată pentru această variantă de pompare este :
8 4 2 1 W W W W Wt
tW 2010,86
h KW
Datele calculate pentru această variantă sunt prezentate în tabelul următor :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 58 Tabelul 2.2.
Intervalul 8.00-14.00 14.00 -18.00 18.00 -22.00 22.00 -22.00
Parcul P1 P2 P4 P8
Ore funcționale 6 4 4 1
Presiunea necesară
[kPa] 7446 4481 2708 2930
Puterea consumată
[kW] 240,61 81,86 48,14 47,20
Energia consumată
[kWh] 1443,66 327,44 192,56 47,20
Energia totală [kWh] 2010,86
A DOUA VARIANTĂ DE POMPARE
Această variantă de pompare presupune că parcul P1 pompează singur iar celelalte parcuri
pompează împreună.
Graficul de pompare pentru varianta a doua este prezentat mai jos :
Ora 00 01 02 03 04 05 06 0 7 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Nr
parc
1
2
4
8
Se efectuează calculele analog primei variante de pompare, iar valorile diametrelor și variația
temperaturii pe fiecare tronson pentru a doua variantă de pompare sun t prezentate in tabelul următor :
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 59 Tabelul 2.3.
Varianta
de
pompare Tronson d
[mm] D
[mm] Q
[
/sm3 ] Lungime
tronson
[km] Temp.
inițială
[K] Temp.
finală
[K] Temp.
medie
[K]
Pompează
parcul P1 C-D 0,1555 0,1683 0,0242 2,8 290,76 285,15 287,02
B-C 0,1055 0,1143 0,0242 3,2 301,11 29,76 294,21
A-B 0,1055 0,1143 0,0242 3 305,88 301,11 302,7
P1-A 0,1055 0,1143 0,0242 33,8 325,97 305,88 312,57
Pompează
parcurile
P2,P4,P8 C-D 0,1555 0,1683 0,004 2,8 287,02 285,15 285,77
B-C 0,1055 0,1143 0,0274 3,2 291,08 287,02 288,37
A-B
P2-B 0,1055
0,0658 0,1143
0,073 0,0266
0,0064 3
1,3 293,33
291,67 291,08
291,08 291,79
291,27
P4-A 0,0501 0,0603 0,0082 5,3 294,77 293,22 296,73
P8-C 0,0793 0,0889 0,009 4,8 287,45 287,02 287,16
Datele calculate pentru a doua variantă de pompare sunt prezentate în tabelul de mai jos :
Tabelul 2.4
Intervalul 8.00-14.00 14.00 -17.00
Parcul P1 P2 P4 P8
Ore funcționale 6 3 3 3
Presiunea necesară
[kPa] 7446 3663 2332 4268
Puterea consumată
[kW] 240,61 65,26 36,64 55,36
Energia consumată
[kWh] 1243,66 428,72
Energia totală [kWh] 1672,38
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 60 A TREIA VARIANTĂ DE POMPARE
Această variantă de pompare presupune că parcul P1 pompează împreună cu parcul P4 iar
parcul P2 pompează împreună cu parcul P8.
Graficul de pompare pentru a treia variantă este :
Ora 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Nr
parc
1
2
4
8
Se efectuează calculele analog ca la prima variantă de pompare, iar valorile diametrelor și
variația temperaturii pe fiecare tronson, pentru a treia variantă de pomp are, sunt redate în tabelul 2.5:
Tabelul 2.5
Varianta
de
pompare Tronson d
[mm] D
[mm] Q
[
/sm3 ] Lungime
tronson
[km] Temp.
inițială
[K] Temp .
finală
[K] Temp.
medie
[K]
Pompează
parcurile
P1 și P4 C-D 0,1159 0,1413 0,0684 2,8 289,09 285,15 286,46
B-C 0,1001 0,1413 0,0684 3,2 295,78 289,09 291,32
A-B 0,1001 0,1413 0,0684 3 298,65 295,78 296,73
P1-A
P4-A 0,0888
0,5025 0,1016
0,0603 0,048 4
0,02 33,8
5,3 314,13
300,68 298,65
298,65 303,81
299,32
Pompează
parcurile
P2 și P8 C-D
B-C 0,1169
0,1001 0,1413
0,1413 0,0884
0,0822 2,8
3,2 288,68
300,23 285,15
288,15 286,16
292,19
P2-B 0,0779 0,0889 0,0822 1,3 300,74 300,23 300,4
P8-C 0,0801 0,0889 0,012 4,8 288,65 288,18 288,33
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 61 Datele calculate pentru a treia variantă de pompare sunt prezentate în tabelul următor :
Tabelul 2.6
Intervalul 8.00-12.00 12.00 -12.00
Parcul P1 P4 P2 P8
Ore funcționale 4 4 1 1
Presiunea necesară
[kPa] 5318 4212 1216 1081
Puterea consumată
[kW] 188,12 91,53 24,14 19,62
Energia consumată
[kWh]
279,65
43,76
Energia totală [kWh] 323,41
Se alege varianta cu cel mai mic consum de energie, respectiv varianta a treia.
RdEcax2,
4
, 1025,1cax N/m2
Efortul unitar datorat șocului hidraulic este :
Ed dQ
sax
1,
7
, 10 059,3sax N/m2
Efortul unitar total axial este :
sax cax Tax pax ax , , , ,
710 218,3ax N/m2
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 62
Efortul unitat inelar este :
2 22 2
d Dd Dpi
51007,10i N/m2
Deoarece
135,0D , s-a folosit această formulă pentru calculul efortului unitar inelar.
Efortul unitar radial este :
pr
5104,2r N/m2
Efortul unitar echiva lent pentru conducta de la sondă la parcul P8este :
2 2 2
21
ax r r i i ax e
710 093,3e N/m2
Efortul untar admisibil este :
sc
a
51064,1a N/m2
Deoarece
a e rezultă că, din punct de vede re mecanic, conducta a fost bine
dimensionată.Considerăm că și conductele de la celelalte sonde sunt bine dimensionate din punct de
vedere mecanic.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 63 CAPITOLUL III
STANDARDIZAREA CAPACITĂȚII DE DEPOZITARE A ȚIȚEIULUI ȘI
IMPLEMENTAREA ACESTORA ÎN CADRUL SOC IETĂȚII OMV PETROM
S.A.
În prezentul capitol este evidențiată, în detaliu, montarea unui rezervor ce are capacitatea de
depozitare de 2500 m3 și va avea în vedere montarea subansamblelor acestui tip de rezervor (atat
domul cat si membrana flotan ta).
Pentru realizarea implementarii unui astfel de rezervor, se tine cont de executia si montajul :
a) fundului rezervorului (panou central si inel periferic);
b) mantalei rezervorului;
c) structurii de sustinere a capacului;
d) dom geodezic;
e) membranei pluti toare;
f) scarilor si platformelor de acces;
g) balustradei de protectie;
h) instalatiei PSI de stingere cu spuma aeromecanica cu generatoare de spuma;
i) racordurilor.
Contractorul lucrarilor va identifica toate reperele furniturilor sosite pe santier; identificarea se
va face pe baza documentatiei desenate cat si pe baza marcilor de identificare inscrise din uzina
(marcate cu vopsea si comunicate santierului prin listele de coletaj ce insotesc furnitura);
Pe timpul operatiei de identificare a furniturilor, se vor a vea in vedere si urmatoarele :
a) constatarea integritatii intregii furnituri; deformatiile aparute la reperele furniturilor
rezervoarelor, pe timpul transportului sau a manipularilor de incarcare/descarcare, vor fi supuse unor
operatii de corectare, fara a s e deteriora caracteristicile de rezistenta ale materialului si astfel
siguranta in exploatare a rezervorului ;
b) constatarea modului de depozitare: privind ordinea la locul de depozitare, privind
masurile suplimentare de protectie la actiunea coroziva a medi ului din zona de depozitare si privind
masuri pentru siguranta depozitarii furniturilor;
c) protejarea periodica a reperelor furniturii, prin grunduire, in cazul cand timpul pentru
montare se prelungeste cateva luni si conditiile de mediu din zona o cer.
Inainte de inceperea lucrarilor, in sarcina Constructorului/Proiectantului vor reveni:
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 64 I. Analizarea in detaliu a tehnologiei/tehnologiilor de montaj recomandate.
II. Prezentarea ordinei efectuarii lucrarilor si a tehnologiei de montaj ce trebuie
aplicata.
III. Recomandam urmatoarea esalonare a lucrarilor:
o Instruirea intregului personal, angrenat in operatiile ce trebuie executate, din
punct de vedere al succesiunii operatiilor, al responsabilitatilor ce le revin, al
masurilor de protectie a muncii si protectie PSI ce tre buie respectate in mod
obligatoriu;
o Solicitarea eliberarii “permisului de lucru cu foc”, reprezentantului cu PSI al
Beneficiarului, in conformitate cu reglementarile in vigoare, pentru interventiile
cu foc sau producatoare de scanteie – daca rezervorul si zona din imediata
apropiere a rezervorului, nu au fost pregatite pentru “lucrul cu foc”, in
conformitate cu reglementarile in vigoare;
3.1.PRESCRIPTII PENTRU SUDARE
a) Lucrarile de constructii -montaj se realizeaza utilizand cu preponderenta imbinari prin su dura.
b) Tehnologiile de sudura (inclusiv tehnica de sudare), utilizate pentru realizarea imbinarilor
sudate, vor fi asigurate de Contractorul lucrarilor de constructii -montaj si vor avea in vedere
realizarea dimensiunilor prescrise sudurilor, fuziune si pat rundere corespunzatoare intre
sudura si capetele de imbinat (materialul de baza) si aparitia de deformatii termice minime.
c) Toate sudurile vor fi executate cu sudori calificati, testati in conditii identice de sudare:
aceleasi calitati de materiale de imbin at, aceeasi pozitie de sudare acelasi regim de sudare.
d) In vederea executarii sudurilor, in conditii de santier, se vor avea in vedere si urmatoarele
precizari:
in timpul operatiei de sudare, marginile de imbinat vor fi pastrate in contact strans (in
cazul unei imbinari prin suprapunere) sau la interstitiul prescris (in cazul imbinarilor cap
la cap), pe toata lungimea de sudare, utilizand dispozitive de montaj adecvate (a caror
conceptie revine in sarcina Contractorului).
capetele ce urmeaza a se imbina prin sudura vor fi lipsite de rugina, ulei, grund de
protectie, bitum (in cazul imbinarilor dintre tablele fundului), pamant, etc., pentru a se
evita aparitia porilor in imbinarile sudate; operatia de curatire se va face cu peria metalica
sau polizorul, sau pr in arderea cu flacara, dupa care se va face o degresare cu solvent.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 65 nu se va efectua sudarea:
– cand capetele ce trebuie imbinate prin sudura, sunt udate de ploaie, sau in perioadele
cu vant puternic (daca nu se poate executa o protectie corespunzatoare la vant, a zonei
de lucru, cu paravane) ;
– cand temperatura in atmosfera coboara sub +5 C (in acest caz se recomanda
incetarea operatiei de sudare) ;
– cand este solicitata a fi executata, se impune preincalzirea, cu flacara, a materialului
de baza la minim + 5 0C pentru zona in care se executa sudura (temperatura se va
masura cu “creta termochrom” sau cu termocupla de contact pe o distanta de minim
50 mm masurata in orice directie).
in cazul executarii sudurii prin mai multe treceri (in mai multe straturi), dup a executarea
fiecarui strat de sudura si inainte de executarea stratului urmator, se va face curatarea
suprafetei cordonului de sudura, de zgura sau de alte aglomerari nemetalice, cu polizorul
si/sau cu peria de sarma; marginile tuturor straturilor de sudu ra nu trebuie sa formeze
unghi ascutit cu suprafetele reperelor de imbinat prin sudura (evitandu -se formarea de
unghiuri ascutite la trecerea de la sudura la suprafetele tablelor de imbinat);
in cazul executarii punctelor (copci/hafturi) de sudura, pentru asamblarea tablelor/
reperelor, acestea nu vor fi incluse in imbinarea definitiva daca sudura se va realiza
manual;
ordinea si modul de sudare, vor fi precizate prin procedura de sudare
recomandata/omologata.
e) Calitatea electrozilor de sudura va fi in conf ormitate cu indicatiile din desene iar dimensiunea
(diametrul) conform procedura de sudura ce trebuie aplicata.
f) Fiecare lot de electrozi, va fi insotit de certificate de calitate privind caracteris -ticile mecanice
si compozitia chimica a materialului din c are sunt confectionati, calitatea invelisului;
pastrarea si pregatirea lor inainte de utilizare pentru sudare (calcinare) vor corespunde
recomandarilor date de furnizor prin instructiuni tehnice specifice.
g) Prescriptii privind utilizarea electrozilor:
pe ti mpul procesului de sudura, electrozii folositi vor fi perfect uscati; uscarea se va
executa inainte de folosire, la o temperaturã de (+ 250) (+ 300)C, timp de minimum 2
ore, daca furnizorul acestora nu face alta precizare; dupa uscare, electrozii vor fi introdusi
in containere uscate si incalzite, puse la dispozitia sudorului (prin grija Contractorului) si
vor fi astfel pastrati pana la folosire.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 66 electrozii umezi sau cei care au invelisul deteriorat, nu se vor folosi in procesul de sudare.
la sfarsitul f iecarei zile de lucru, toti electrozii neutilizati, vor fi depozitati in locuri
adapostite si uscate, respectiv cuptoarele de uscat electrozi sau containere pregatite in
acest sens;
electrozii contaminati cu ulei, grasimi, vopsea, pamant, nu pot fi folosit i pentru sudare
decat daca se vor curata de orice urma de oxizi, ulei, grasime, vopsea, pamant, inainte de
a fi folositi;
electrozii fara invelis, electrozii abandonati, electrozii fara marcaj sau supusi
intemperiilor, electrozii ce nu pot fi curatati, vor fi distrusi pentru a nu fi utilizati.
h) Metodele de prindere a capetelor reperelor/subansamblelor, in vederea montarii (asamblarii
prin sudura), tipul dispozitivelor de montaj (conceptia), vor corespunde indicatiilor din
tehnologia de montaj, intocmita din timp, inainte de inceperea montajului, de Contractorul
(executantul) reparatiilor. De conceptia dispozitivelor de montaj si metodele de asamblare
recomandate depinde calitatea lucrarilor de reparatii solicitate si incadrarea in tolerantele
prescrise.
i) In ca zul aparitiei deformatiilor, in urma executarii sudurilor de imbinare, nu se admit
ciocaniri directe pe sudura sau pe table; incalziri pentru indreptarea deformatiilor prin
contractie se vor face numai in baza unei proceduri autorizata/avizata.
3.2.MONTAREA FUNDULUI
Asezarea si montarea tablelor panoului central.
Precizari privind dimensiunile tablelor, decuparea lor, modalitatea de asezare si
orientare a tablelor sunt date in figura nr. 3.1;
Asezarea tablelor va incepe cu fasiile centrale ale fundului s i va continua, pas cu pas, spre
periferia panoului central al rezervorului; Asamblarea in dispozitive (pentru asigurarea contactelor
stranse dintre table in vederea prinderilor prin sudura).
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 67
Fig.3.1. – Schema de prezentare a componentelor fundului reze rvorului
Se vor realiza decupari pe lungime de 250 mm, precum si prelucrari ale sanfrenului in
vederea sudarii “cap la cap“ cu platbanda suport la radacina, pentru tablele de la
periferia panoului central, in zona de asezare a tablelor inelului periferic , conform
precizarilor din figura nr.1 .
Realizarea imbinarilor sudate dintre table se va face respectand:
– precizarile din procedura de sudura recomandate;
– precizarile privind ordinea de realizare a imbinarilor si tehnica de sudare,
pentru a se asigura ap aritia de deformatii termice minime pe suprafata
intregului panou central, dupa terminarea sudarii complete a acestuia;
Asezarea si montarea tablelor inelului periferic
Precizari privind dimensiunile tablelor, decuparea lor, modul de prelucrare al marginilor in
vederea sudarii, modalitatea de asezare si orientare a tablelor sunt date in figura nr.1.
Asamblarea panoului central cu inelul periferic
Panoul central se va aseza peste marginea inelului periferic, cu atentie pentru a se asigura
o supra punere uniforma a marginilor (50mm ) conform desenului (1) . Cele doua
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 68 subansamble ale fundului se vor prinde prinde prin puncte de sudura, dupa care se va
trece la montajul virolei I a rezervorului.
Sudura dintre panoul central si inelul periferic se va e xecuta dupa executarea sudurii
fund – manta a rezervorului. Sudura se va executa in acelasi timp cu cel putin patru
sudori, amplasati pe pozitii echidistante, care se vor deplasa in acelasi sens, in pas de
pelerin (lungimea pasului cca. 150 200 mm);
Abater ile de forma, pe intreaga suprafata a fundului, dupa terminarea tuturor sudurilor, nu
vor depasi valoarea de 30 mm fata de un liniar de 3 m
La realizarea sudurilor fundului rezervorului, se vor utiliza sudori calificati si testati in
conditii identice de sudare (suduri in colt, executate manual, in plan orizontal ).
3.3.MONTAREA MANTALEI
Prelucrarea marginilor tablelor
Taierea tablelor/profilelor, se va face prin procedeu de taiere oxigaz sau taierea cu plasma
(recomandabila), executata manual sau automat sau, atunci cand este aplicabil,
procedeul mecanic (forfecarea mecanica);
Marginile semifabricatelor obtinute dupa taiere manuala cat si marginile rezultate dupa
laminare (in cazul tablelor semifabricat), se vor prelucra mecanic in vederea obtinerii
profil ul muchiei (sanfren) conform cerintelor din desenul de executie; operatia se poate
realiza prin rabotare (marginile lungi si drepte ale tablelor) sau prin polizare (capetele
segmentilor cornierului);
Tolerante de fabricatie:
a) marginile/muchiile finale ale tablelor, dupa taiere si prelucrare, vor fi drepte; se va admite
o abatere (o curba a marginii/muchiei in planul tablei) pe lungime de 0,4 mm /m, insa nu mai mult de
1,6 mm/toata lungimea, fata de un liniar asezat pe toata lungimea prelucrata;
b) abaterile d imensionale, la lungimea/latimea tablelor, dupa prelucrarea mecanica necesara
obtinerii marginilor rectangulare, 1,5 mm; abaterea la lungimea diagonalei, 3,0 mm; abaterea de
la forma sanfrenului, vor respecta tolerantele prescrise in desen;
c) abaterile dimensionale, la lungimea segmentilor de cornier, + 5 mm;
Valtuirea tablelor
Inainte de valtuire, toate tablele vor fi reverificate din punct de vedere al abaterilor de
forma (abaterilor de la planitate); abaterile se vor incadra in tolerantele precizate de
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 69 standardul de fabricatie
SR EN 10029:95; in caz contrar, tablele vor fi supuse unei noi indreptari; daca si dupa
aceasta refacere a indreptarii tablelor, abaterea se mentine la valori peste cea admisa, se
va renunta la aceste table si se vor inlocui cu alte table noi;
Raza de valtuire a tablelor mantalei va fi raza interioara a virolei din care face parte tabla;
se admite o abatere de la raza de valtuire, numai in sens pozitiv (in sensul cresterii
valorii razei de valtuire), de pana la 1%; nu se admite s upravaltuirea (valtuire la raze
mai mici) tablelor mantalei.
In vederea valtuirii, capetele tablelor vor fi preindoite corespunzator pentru a se obtine,
dupa valtuire, curbura continua pe toata lungimea tablei; se poate renunta la aceasta
preindoire in caz ul utilizarii unui valt cu patru role.
Tolerante de fabricatie:
a) curbura tablelor dupa valtuire – verificata dupa asezarea tablelor in pozitie verticala,
utilizand sabloane metalice lungi de 1 m si avand raza egala cu raza interioara de valtuire precizata i n
desen – se va incadra in abaterea ce reprezinta o distanta/lumina, dintre suprafata tablei si sablon,
asezat in orice zona a tablei, de maxim 12 mm, mai putin zona capetelor preindoite ale tablelor, pe o
lungime de minim 100 mm de la muchia tablei, pentr u care distanta/lumina trebuie sa se incadreze in
limitele unei tolerante de 15 mm;
b) abaterea de forma dupa oricare din generatoarea tablei – verificata cu un liniar lung de 1
m – se va incadra in abaterea ce reprezinta o distanta/lumina ce nu va depasi 12 mm.
Indoirea profilului “cornierei de varf”, din cadrul mantalei rezervorului, se va face prin
presare sau valtuire cu role, la raza cat mai apropiata de raza exterioara a virolei de varf
a mantalei rezervorului.
Sudarea mantalei – VIROLA I
Se va executa u n trasaj circular pe inelul periferic la diametrul nominal al rezervorului.
Trasajul va fi concentric cu conturul periferic al inelului periferic al fundului;
Se va stabili pozitia de START in montarea tolelor, in conformitate cu precizarile din
figura nr. 1;
Operatia de montaj se va face incepand din punctul “START montaj”, stabilit anterior si
se va continua (tabla cu tabla) in sens stabilit; montarea tablelor se va face prin
manevrari verticale ;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 70 Asezarea, centrarea si prinderea in dispozitive demontabi le, a tuturor tablelor ce trebuie
introduse in cadrul virolei, pana la intregirea acesteia; pentru asezarea si centrarea
tablelor se va utiliza urma trasajului efectuat pe inelul periferic;
Pe timpul asezarii tablelor in cadrul virolei, se vor efectua per manent verificari pentru
asezarea la raza interioara a virolei si la verticalitate (a intregului ansamblu al tablelor),
avand in vedere incadrarea in valorile abaterilor de forma si pozitie ;
Efectuarea de verificari, obligatorii, dupa centrarea si prinder ea in dispozitive a tablelor,
inainte de fixarea definitiva a dispozitivelor:
o verificarea abaterilor de la coaxialitate a capetelor tablelor, in toate imbinarile verticale;
valoarea maxima a abaterii de la coaxialitate nu va depasi 1,5 mm;
o verificarea abat erilor de la coaxialitate a capetelor tablelor, in imbinarea cu tablele
virolei inferioare (imbinarea circumferentiala); valoarea maxima a abaterii de la coaxialitate nu va
depasii 2,0 mm;
o verificarea continuitatii curburii imbinarile verticale dintre dou a table montate; aceasta
verificare se va efectua cu sablonul;
o Se va acorda atentie deosebita la introducerea “ultimei table” in conturul virolei; si daca
este necesar se va proceda la “ajustarea lungimii ultimei table” pentru inchiderea virolei.
Prindere a/fixarea definitiva, in dispozitive, a capetelor tuturor tablelor, pe de o parte, intre
ele (pentru executarea imbinarilor pe verticale) si pe de alta parte, de muchia superioara
a virolei inferioare (pentru executarea imbinarii dupa circumferinta) se va face utilizand
dispozitive adecvate, stabilite si puse la dispozitie de Contractorul lucrarii.
Verificarea formei virolei rezultate dupa intregire, pe toata circumferinta rezervorului;
verificarile se vor face din punct de vedere:
al razei, la interiorul r ezervorului, masurata la sablon; abaterea admisa la raza 12 mm;
al verticalitatii virolei pe inaltime; abaterea admisa, de la verticala locului, a muchei
superioare fata de muchia inferioara, inspre exteriorul sau interiorul rezervorului, nu va depasi 1/ 300
din inaltimea virolei/tablei;
al jocului si coaxialitatii in imbinarile verticale dintre table (dupa asamblarea in
dispozitive);
al continuitatii in asezarea suprafetelor tablelor, la raza interioara a rezervorului;
al jocului si coaxialitatii in imbi narea circulara dintre table, dupa circumferinta (dupa
asamblarea in dispozitive);
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 71 Dupa efectuarea verificarilor si corectarea abaterilor constatate (prin proceduri avizate),
pentru incadrarea in tolerantele prescrise se vor executa operatiile:
o reverifica rea, inainte de executarea oricarei imbinari dintre doua table, a jocului si a
coaxialitatii capetelor tablelor in imbinari;
o executarea sudurilor verticale dintre tablele virolei I respectand urmatoarele (se
recomanda ca ultimul cordon de sudura veretical al virolei I sa se execute dupa ce s -a executat
cordonul de sudura fund-manta ):
– sudurile se vor executa de jos in sus, in pas de pelerin (lungimea pasului
cca. 150200 mm);
– procedura de sudura aplicata, va fi o procedura omologata, care va
asigura realiz area imbinarilor sudate cu fuziune si patrundere completa;
– sudorii utilizati pentru executarea acestor suduri vor fi sudori calificati si
cu experinta in astfel de lucrari;
– urmarirea respectarii tehnicii de sudare precizata prin “tehnologia de
sudura” pe care trebuie sa si -o insuseasca sudorii utilizati.
– demontarea dispozitivelor de prindere dintre table pe masura executarii
sudurilor;
– verificarea prinderii in dispozitive si centrarea bazei virolei, de muchia
superioara a virolei inferioare.
Verificarea pe rmanenta a formei virolei I, pe timpul executarii sudurilor de
intregire a virolei; verificarile se vor face din punct de vedere al razei la interiorul virolei
rezervorului, al continuitatii suprafetelor interioare si al verticalitatii virolei pe inaltime ;
Executarea sudurii circulare « fund-manta » se va face respectand urmatoarele:
o sudura se va executa in acelasi timp cu cel putin patru sudori, amplasati pe pozitii
echidistante, care se vor deplasa in acelasi sens, in pas de pelerin;
o procedura de sudur a aplicata, va fi o procedura omologata care va asigura realizarea
imbinarii sudate cu fuziune si patrundere completa;
o sudorii utilizati pentru executarea acestor suduri vor fi sudori calificati si cu experinta in
astfel de lucrari ;
o urmarirea respectarii tehnicii de sudare precizata prin tehnologia de sudare pe care trebuie
sa si-o insuseasca sudorii utilizati, inainte de executarea sudurilor.
Demontarea dispozitivelor de prindere dintre table (in imbinarea circulara) pe masura
executarii sudurii.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 72 Sudarea mantalei – VIROLELE I -VII
Se va stabili pozitia de START in montarea tolelor, in conformitate cu precizarile din
figura nr.1;
Operatia de montaj se va face incepand din punctul “START montaj”, stabilit anterior si
se va continua (tabla cu tabla) in sens stabilit; montarea tablelor se va face prin manevrari verticale ;
Asezarea, centrarea si prinderea in dispozitive demontabile, a tuturor tablelor ce trebuie
introduse in cadrul virolei, pana la intregirea acesteia; pentru asezarea si centrarea tablelor se va
utiliza “muchia superioara si fata interioara a virolei inferioare”;
Pe timpul asezarii tablelor in cadrul virolei, se vor efectua permanent verificari pentru
asezarea la raza interioara a virolei si la verticalitate (a intregului ansamblu al tablelor) , avand in
vedere incadrarea in valorile abaterilor de forma si pozitie ;
Efectuarea de verificari, obligatorii, dupa centrarea si prinderea in dispozitive a tablelor,
inainte de fixarea definitiva a dispozitivelor:
o verificarea abaterilor de la coaxialitat e a capetelor tablelor, in toate imbinarile verticale;
valoarea maxima a abaterii de la coaxialitate nu va depasi 1,5 mm;
o verificarea abaterilor de la coaxialitate a capetelor tablelor, in imbinarea cu tablele virolei
inferioare (imbinarea circumferentiala ); valoarea maxima a abaterii de la coaxialitate nu va depasii
2,0 mm;
o verificarea continuitatii curburii imbinarile verticale dintre doua table montate; aceasta
verificare se va efectua cu sablonul;
o Se va acorda atentie deosebita la introducerea “ultime i table” in conturul virolei; si daca
este necesar se va proceda la “ajustarea lungimii ultimei table” pentru inchiderea virolei.
Prinderea/fixarea definitiva, in dispozitive, a capetelor tuturor tablelor, pe de o parte, intre
ele (pentru executarea imbina rilor pe verticale) si pe de alta parte, de muchia superioara a virolei
inferioare (pentru executarea imbinarii dupa circumferinta) se va face utilizand dispozitive adecvate,
stabilite si puse la dispozitie de Contractorul lucrarii.
Verificarea formei viro lei rezultate dupa intregire, pe toata circumferinta rezervorului;
verificarile se vor face din punct de vedere:
– al razei, la interiorul rezervorului, masurata la sablon; abaterea admisa la
raza 12 mm;
– al verticalitatii virolei pe inaltime; abaterea admi sa, de la verticala
locului, a muchei superioare fata de muchia inferioara, inspre exteriorul
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 73 sau interiorul rezervorului, nu va depasi 1/300 din inaltimea
virolei/tablei;
– al jocului si coaxialitatii in imbinarile verticale dintre table (dupa
asamblarea i n dispozitive);
– al continuitatii in asezarea suprafetelor tablelor, la raza interioara a
rezervorului;
– al jocului si coaxialitatii in imbinarea circulara dintre table, dupa
circumferinta (dupa asamblarea in dispozitive);
Dupa efectuarea verificarilor si co rectarea abaterilor constatate (prin proceduri avizate),
pentru incadrarea in tolerantele prescrise se vor executa operatiile:
a) reverificarea, inainte de executarea oricarei imbinari dintre doua table, a jocului si a
coaxialitatii capetelor tablelor in imb inari;
b) executarea sudurilor verticale dintre tablele virolei respectand urmatoarele:
– sudurile se vor executa de jos in sus, in pas de pelerin (lungimea pasului
cca. 150200 mm);
– procedura de sudura aplicata, va fi o procedura omologata, care va
asigura rea lizarea imbinarilor sudate cu fuziune si patrundere completa;
– sudorii utilizati pentru executarea acestor suduri vor fi sudori calificati si
cu experinta in astfel de lucrari;
– urmarirea respectarii tehnicii de sudare precizata prin “tehnologia de
sudura” pe care trebuie sa si -o insuseasca sudorii utilizati.
– demontarea dispozitivelor de prindere dintre table pe masura executarii
sudurilor;
– verificarea prinderii in dispozitive si centrarea bazei virolei, de muchia
superioara a virolei inferioare.
Verificare a permanenta a formei virolei, pe timpul executarii sudurilor de intregire a
virolei; verificarile se vor face din punct de vedere al razei la interiorul virolei rezervorului, al
continuitatii suprafetelor interioare si al verticalitatii virolei pe inalti me;
Executarea sudurii circulare dintre virola inferioara si virola superioara se va face
respectand urmatoarele:
a) sudura se va executa in acelasi timp cu cel putin patru sudori, amplasati pe pozitii
echidistante, care se vor deplasa in acelasi sens, in p as de pelerin;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 74 b) procedura de sudura aplicata, va fi o procedura omologata care va asigura realizarea
imbinarii sudate de colt la interior si exterior;
c) sudorii utilizati pentru executarea acestor suduri vor fi sudori calificati si cu experinta in
astfel de lucrari ;
d) urmarirea respectarii tehnicii de sudare precizata prin tehnologia de sudare pe care trebuie
sa si-o insuseasca sudorii utilizati, inainte de executarea sudurilor.
e) demontarea dispozitivelor de prindere dintre table (in imbinarea circulara) pe mas ura
executarii sudurii.
Dupa verificarea abaterilor de la verticalitate a intregii mantale inclusiv a varfului
mantalei rezervorului, dupa fiecare din verticalele trasate pe manta si incadrarea geometriei mantalei
in abaterile limita admise (fata de baza m antalei rezervorului), cu (acolo unde abaterile depaseau
abaterile limita) sau fara aplicarea unor proceduri avizate de remediere, se va finaliza montarea
mantalei rezervorului prin montarea “cornierului de varf” al mantalei, de muchia superioara a celei
de a celei de -a sase virole, cu suduri in colt executate manual (la interiorul si exteriorul mantalei,
respectand cerintele din figura nr.1. Pentru prinderea si centrarea segmentilor cornierului se vor
utiliza dispozitive de montaj adecvate.
3.4.MONTAREA CONS TRUCTIEI METALICE DE ACCES
Constructia metalica de acces va fi formata :
a) scara elicoidala
b) podet pt acces la racordurile de pe capac
c) balustrada de protectie amplasata pe circumferinta
rezervorului.
Montarea constructiei metalice va respecta precizarile din desene si eventualele note de
santier ce vor fi necesar de dat .
3.5.MONTAREA ACCESORIILOR PE REZERVOR
Rezervorul va fi prevazut cu urmatoarele accesorii :
a) Racorduri pentru tras si impins ;
b) Racord pentru golire ;
c) Guri de vizitare ;
d) Gura de lumina cu gura de luat probe, amplasate pe dom ;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 75 e) Radare masura nivel si traductor temperatura
f) Racorduri pentru deversoarele de spuma;
Cotele necesare montarii accesoriilor pe rezervor (dimensiunea decuparii in
tabla rezervorului, distanta dintre tabla rezervorului si fa ta flansei, dimensiunile
sudurilor de prindere la rezervor etc.) sunt indicate in desenul de ansamblu specific
fiecarui accesoriu de montat.
La orientarea axei oricarui accesoriu ce se monteaza pe capacul rezervorului,
se va respecta regula orientarii dupa directia verticalei locului in punctul de amplasare.
3.6.CONTROLUL EXECUTIEI REZERVORULUI
Dupa terminarea lucrarilor solicitate si inainte de efectuarea testarii constructiei
rezervorului (prin efectuarea “probei hidrostatice” de rezistenta), se vor face ve rificari dupa cum
urmeaza :
Verificarea vizuala a tuturor imbinarilor sudate realizate pe santier.
a) Din punct de vedere dimensional si al aspectului exterior, imbinarile
realizate pe santier vor corespunde unei clase de calitate pentru sudurile tablelor
fundului, ale mantalei, sudura fund -manta si sudurile structurii de sustinere a
capacului si unei alte clase de calitate pentru sudurile invelitorii capacului ;
b) La examinarea vizuala a suprafetelor sudurilor, nu se vor admite
urmatoarele tipuri de defecte de suprafata:
fisuri vizibile;
cratere de suprafata si reluari defectuoase
crestaturi marginale
scurgeri de metal topit
incluziuni solide la suprafata
arsuri marginale
rupturi locale
stropi pe cusatura sau pe metal
Verificarea nedistructiva cu radiatii pen etrante a sudurilor mantalei :
a) imbinarile sudate circulare se vor Verifica cu pulberi magnetice (MT);
b) imbinarile verticale : cate o radiografie in primii trei metri de sudura finita la fiecare tip de
imbinare ;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 76 c) VIROLELE I si II vor fi controlate 50% din n umarul cordoanelor verticale, unul da, unul
nu. Aceste cordoane vor fi radiografiate in proportie de 50%, dar cel putin cu 4 filme ;
d) VIROLELE III – V vor fi controlate 50% din numarul cordoanelor verticale, unul da, unul
nu. Aceste cordoane vor fi radiogra fiate in proportie de 25%, dar cel putin cu 3 filme
e) VIROLA VI si VII vor fi controlate 25% din numarul cordoanelor verticale, unul da, trei
nu. Aceste cordoane vor fi radiografiate in proportie de 25%, dar cel putin cu 2 filme.
Controlul etanseitatii tutur or sudurilor fundului, si a sudurii fund -manta se va executa
cu camera de vacuum, dupa o prealabila pregatire a sudurilor si a zonei limitrofe acestora .
Controlul de etanseitate a imbinarilor sudate realizate pe santier in cazul efectuarii
prinderilor de manta (racorduri, rigidizari, etc.), inainte de aplicarea protectiei finale prin grunduire
si vopsire ( incercarea se va face cu lichide penetrante);
Abaterile de forma, pe intreaga suprafata a fundului, dupa terminarea tuturor
sudurilor, nu vor depa si valoarea de 30 mm fata de un liniar de 3 m.
Abaterile de forma, pe intreaga suprafata a domului, vor respecta abaterile prescrise de
catre furnizor / fabricant.
Dupa efectuarea verificarilor mai sus precizate, dupa terminarea oricarei prinderi sudate
de manta si inainte de legarea rezervorului la conductele tras -impins -scurgere si de aplicarea
protectiei finale prin grunduire si vopsire se va trece la efectuarea incercarii de rezistenta si
etanseitate a constructiei intregului rezervor, prin umplerea cu apa (proba hidrostatica) respectand
cele de mai jos :
Inaintea inceperii probei, rezervorul va fi curatat la interior, toate racordurile
inclusiv gura de vizitare se vor blinda;
Umplerea rezervorului se va face prin unul din racordurile rezervorului ut ilizand o
legatura provizorie; viteza de umplere nu va depasi “ 2,0 m inaltime de rezervor ” in
24 ore.
Umplerea cu apa a rezervorului se face pana la cota +8770; se recomanda ca dupa
umplerea a ½ din rezervor cat si dupa umplerea intregului rezervor, sa s e mentina la
cota/nivelul de umplere, minim 48 ore, in vederea urmaririi comportarii
rezervorului din punct de vedere al stabilitatii constructiei, al etanseitatii si al
comportarii fundatiei .
Pe durata probei se va examina permanent comportarea construct iei rezervorului
(aparitia de deformatii, de lacrimari in imbinarile sudate sau in campul tablelor,
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 77 inclinarea rezervorului, pierderi de apa prin fundul rezervorului) si a fundatiei
(rezistenta, aparitia si marimea tasarii fundatiei, inclinarea fundatiei) sub sarcina cat
si buna functionare a capacului plutitor interior si a sistemului de etansare (furnituri
procurate din import)
Pe timpul probei se interzice ciocanirea tablelor mantalei rezervorului cat si
aplicarea oricarui fel de petic pentru impiedicare a eventualelor scurgeri.
Daca dupa mentinerea apei la cota finala de umplere nu apar, in cele 48 de ore,
lacrimari sau scurgeri pe manta, daca nivelul apei nu coboara/scade, daca fundatia
se comporta corespunzator, rezervorul se considera ca a corespuns ce rintelor de
rezistenta si etanseitate.
In cazul aparitiei lacrimarilor / scurgerilor la manta sau nivelul apei scade datorita
unor scurgeri la fund, se goleste rezervorul; se depisteaza si remediaza
defectul/defectele puse in evidenta in urma probei, dupa care se repeta proba
hidrostatica conform celor precizate la pct.4.2, cu suprimarea timpului de asteptare
de 48 ore dupa umplerea a ½ din inaltimea rezervorului.
Masuratoarile tasarii fundatiei se va face cu mijloace optice, utilizandu -se 8 puncte
de masur a dispuse circular echidistant. Masuratorile se vor executa dupa umpleri
partiale de 25%, 50%, 75% si la umplerea totala, dupa mentinerea la fiecare nivel,
cel putin 24 ore.
3.7.REMEDIERI
Orice por izolat constatat la sudurile de la fund, poate fi remediat p rin aplicarea unei
ingrosari de sudura peste suprafata defecta.
Toate defectele (lacrimari, scurgeri) constatate la imbinarile sudate ale mantalei, se vor
face prin aschierea sau topirea zonei sudurii cu defecte (cu extinderea zonei cu cel putin 50 mm, la
fiecare din capete), dintr -o parte sau din ambele parti ale imbinarii, dupa care se va face resudarea
conform procedurii de sudare recomandata pentru sudura ce se va remedia.
Toate sudurile remediate/reparate vor fi reverificate. In cazul in care s -a inter venit la
mantaua rezervorului se va repeta proba hidraulica de rezistenta, conform recomandarilor date mai
sus, cu suprimarea timpului de asteptare de 48 ore dupa umplerea a ½ din rezervor.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 78 3.8.PROTECTIA DE SANTIER
Pentru protectia rezervorului impotriva agentilor corozivi externi din atmosfera si din
fundatie, se impune:
a) PREGATIREA suprafetelor furniturilor noi pentru protectia finala, prin curatirea cu
peria de sarma sau sablare,
b) VOPSIREA suprafetelor exterioare (manta, capac si constructia metalica de acces),
dupa efectuarea tuturor probelor inclusiv a probei hidrostatice.
Suprafața exterioară a rezervorului, scara, podețul de acces se protejează anticorosiv prin
aplicarea următorului sistem de vopsire:
– un strat grund epoxidic cu zinc – grosime strat uscat = 50 ÷ 60 µm;
– un strat vopsea intermediară epoxidică – grosime strat uscat = 80 ÷ 100 µm;
– un strat email poliuretanic gri deschis RAL 9002 – grosime strat uscat = 30 ÷ 40 µm;
Grosimea totală a peliculei uscate = 160 -200 µm.
Suprafaț a interioară (fundul și prima virolă) a rezervorului se protejează anticorosiv prin
grunduire și vopsire cu:
– un strat grund epoxidic cu zinc – grosime strat uscat = 50 ÷ 60 µm;
– două straturi email epoxidic gri Închis RAL 7031 – grosime strat uscat = 40 ÷ 55 µm;
Grosimea totală a peliculei uscate = 130 -170 µm.
Suprafața exterioară a imbinărilor electroizolante aeriene se protejează .anticorosiv prin
aplicarea unui sistem de vopsire fără pulberi metalice format din:
– un strat grund epoxidic – grosime s trat uscat = 50 ÷ 60 µm;
– un strat vopsea intermediară epoxidică – grosime strat uscat = 80 ÷100 µm;
– un strat email poliuretanic gri deschis RAL 9002 – grosime strat uscat = 30 ÷40 µm;
Grosimea totală a peliculei uscate = 160 -200 µm.
Pregatirea supra fetelor inainte de grunduire/vopsire, modul de pregatire si modul de aplicare
a grundului/vopselei, etc., vor corespunde cerintelor furnizorului/ furnizorilor acestora.
3.9.DESCRIEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE : (MEMORIU TEHNIC
CONSTRUCTII)
Lucrările afere nte, sunt reprezentate de :
Săpături la dimensiuni ;
Cofrare ;
Poziționare armături si alte elemente ;
Turnare beton ;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 79
Fundatia rezervorului se executa conform tehnologiei urmatoare:
Se executa degajarea amplasamentului , curatirea acestuia si ni velarea terenului;
Se executa trasarea axelor rezervorului si a conturului sapaturii;
Se executa operatiile de excavare in vederea realizarii inelului de fundatie in conformitate cu
detaliile date si a umpluturilor din interior. Sapatura pentru realizarea umpluturilor se executa
pe o adancime de 0.90 m. Daca la adancimea de 0.90m se mai intalnesc materiale organice ,
umpluturi din material infestat , terenul nu este un teren bun de fundare etc., se continua
sapatura pana ce se ajunge la un teren sanatos si omogen .
Fundul sapaturii se compacteaza cu mijloace mecanice ;
Dupa terminarea operatiilor de compactare a fundului incintei de sapaturi se trece la executia
patului elastic (in interiorul inelului de fundatie) ce se obtine dintr -o umplutura de pamant sanatos
bine compactata. Umplutura se executa in straturi succesive , in grosime de cca 15 -20cm, de pamant
sanatos compactat cu grad de compactare 95 -98%. Umiditatea pamantului ce se compacteaza
trebuie sa fie cat mai apropiata de umiditatea optima de co mpactare , conform prevederilor STAS –
1913/13 -83. Nu se admite o depasire a umiditatii optime de compactare cu mai mult de ±3%.
Daca din cauza precipitatiilor , umiditatea pamantului ce trebuie compactat este mai mare decat
cea optima , se amana compactar ea pana cand umiditatea scade la valoarea ceruta.
Daca umiditatea materialului este sub cea optima , completarea se face numai prin stropire in
reprize succesive .
Nu se executa compactari pe timp friguros, când exista pericolul scaderii temperaturii su b 0°C,
sau când pamântul este inghetat.
Pentru confirmarea calitatii compactarii atât pe parcursul executiei cât si in vederea receptiei
(de lucrari ascunse) se executa determinari cu una din urmatoarele metode :
-Verificarea prin cântarire in vederea st abilirii gradului de compactare. Se recomanda ca gradul
minim de compactare sa fie de 95%, corespunzator unei greutati volumetrice minim ρ=1,70t/mc.
-Verificarea prin sondaje de penetrare statica, care conduc la intocmirea unei diagrame etalon
de penetrare statica care trebuie sa se inscrie in interval ul de siguranta.
-Numarul determinarilor se face in minim 2 puncte raspandite cat mai uniform pe suprafata
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 80 zonei compactate . Este obligatoriu sa se execute cel putin o determinare la 100 m2.
Se executa inelul de beton armat conform detaliilor din desen A586 -CB-01 si A586 -CB-02.
Betonul folosit pentru inelul armat este C30/37 , betonul simplu C8/10 iar armatura de tip OB37,
PC52.
De-a lungul perimetrului fundatiei se vor monta minim 8(opt) repere in vederea executarii
operatiunilor de urmarire a consuma rii tasarilor.
Peste umplutura compactata si receptionata calitativ se va monta geomembrana (pentru
etansare) peste care se asterne un strat de cca. 40cm realizat din nisip fara impuritati , deasemeni
bine compactat cu grad de compactare 95 -98%. Um iditatea nisipului ce se compacteaza trebuie sa
fie cat mai apropiata de umiditatea optima de compactare , conform prevederilor STAS -1913/13 -83.
Nu se admite o depasire a umiditatii optime de compactare cu mai mult de ±3%. In grosimea acestui
strat, pe c ontur se dispun , echidistant, un numar de 8 (opt) drenuri locale, care comunica cu
exteriorul prin intermediul unor barbacane din teava Φ57×3. Eventualele scurgeri de produs vor
putea fi astfel semnalate in cazul spargerii fundului rezervorului, iar deciz iile de interventie, pentru
reparare se vor lua cu promptitudine.
Patul elastic realizat trebuie sa permita preluarea unei presiuni de 1.45 Kg/cm2.
Dupa receptionarea compactarii si executia stratului de nisip se trece la montajul rezervorului.
Odata mo ntat rezervorul si operatiunile pregatitoare pentru urmarirea tasarilor terminate, se
trece la proba cu apa a rezervorului, care urmareste atât depistarea eventualelor defecte de executie
ale utilajului cât si consumarea tasarilor.
Dupa efectuarea probei cu apa si a consumarii tasarilor se definitiveaza lucrarile de executie a
trotuarului si rigolei din jurul inelului de fundatie si a legaturilor de conducte.
Se va urmări în cadrul lucrărilor să se realizeze panta fundului de 1.5%.
Fundatie inel de beto n conform desen A586 -CB-01, A586 -CB-02.
Inelul de beton armat se executa conform detaliilor din desen A586 -CB-01si A586 -CB-02.
Betonul folosit pentru inelul armat este C30/37 , beton simplu de egalizare C8/10 iar armatura de tip
OB37 si PC52.
Trotuar, Rigola , Cuva conform desen A586 -CB-01 , A586 -CB-02 si A586 -CB-03.
Trotuarul : se realizează din beton de clasă C25/30 cu grosimea de 10 cm armat cu plasa
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 81 sudata Ø6/10/10 OB37 (tip 116GQ283), peste un strat de nisip de 5cm si cu panta spre exteriorul
rezervorului de 3% conform A586 -CB-01 , A586 -CB-02.
Rigola : se rea lizează din beton de clasă C25/30 si cu panta de 2‰ spre cuva de beton .
Betonul de panta si betonul de egalizare de clasa C8/10 .
Cuva de beton : se realizează din beton de clasă C30/37 conform A586 -CB-01 si A586 -CB-
03.
Armatura : OB37 , PC52.
După recepționarea compactării , execuția stratului de nisip și verificarea cotelor de nivel se
trece la montajul fundului metalic al rezervorului.
De-a lungul perimetrului fundației se vor monta 5 repere în vederea executării operațiunilor de
urmărire a cons umării tasărilor. Odată terminate operațiunile pregătitoare pentru urmărirea tasărilor,
se trece la proba cu apă a rezervorului, care urmareste atât depistarea eventualelor defecte de
execuție ale utilajului cât și consumarea tasărilor.
După efectuarea probei cu apă și a consumării tasărilor se definitivează lucrările de executie a
trotuarului si rigolei din jurul inelului de fundatie si a legaturilor de conducte.
3.9.1. INSTRUCTIUNI PRIVIND EXECUTAREA FUNDATIILOR :
Fundațiile pentru rezervoar e metalice cu axa verticală, în soluția cu inel din beton armat, se
execută astfel:
– Inelul se execută din beton armat, turnat monolit . La execuția inelului din beton armat se
vor respecta prevederile “ Codului de Practică pentru Executarea Lucrărilor di n Beton și Beton
Armat “ indicativ NE 012 -1 :2007 , NE 012 -2 :2012 iar in final abaterile admisibile ale elementului
executat trebuie să se încadreze în cele indicate in “Normativul pentru verificarea calității lucrărilor
de construcții C -56-02“ .
Montar ea armăturilor longitudinale se va face astfel încât maximum 15% din numărul
barelor să fie inădite în aceeași secțiune. Înădirile se vor decala cu minimum 50 de diametre.
Fundatia pat elastic a rezervorului este realizata dintr -un strat de nisip bine c ompactat (grad de
compactare 95 -98%) .
În grosimea stratului de nisip, pe contur, se dispun, echidistant, un număr de drenuri locale,
care comunică cu exteriorul prin intermediul unor barbacane din țeava ø57×3.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 82 Eventualele scurgeri de produs vor putea fi astfel semnalate in cazul spargerii fundului
rezervorului, iar deciziile de intervenție, pentru reparare, se vor lua cu promptitudine.
Stratul de nisip este de cca.40cm.
După recepționarea compactării și execuția stratului de nisip și verificarea cot elor de nivel pe
fundație, se poate trece la montajul rezervorului.
3.9.2. PROBA DE ETANȘEITATE A REZERVORULUI :
– În vederea determinării tasărilor în timpul probei de etanșeitate a rezervorului, pe mantaua
acestuia se vor fixa un număr de repere, care s e vor marca și recepționa de către executantul fundației.
Măsurătorile se vor efectua conform instrucțiunilor tehnice C61 – 75.
– Se vor monta, în exterior, un număr de repere, față de care se determină tasările fundației. La
amplasarea acestor repere, se va avea în vedere ca acestea să fie vizibile pentru efectuarea citirilor, să
nu fie afectate de eventualele sistematizări ale terenului din jur, sau de alte lucrări situate in
vecinătate.
Reperele se dispun astfel încât să acopere cât mai uniform zona inc onjurătoare fundației
rezervorului, iar distanța maximă față de obiectiv să nu depășească 50 – 60 m.
– Pentru urmărirea tasărilor se vor utiliza instrumente topografice de precizie.
Executarea măsurătorilor se va efectua după următorul program:
– Prima măs urare se execută imediat după montarea reperelor pe rezervor, înainte de probă.
– Se trece la incărcarea rezervorului cu apă. Se recomandă ca umplerea acestuia să se facă lent,
conform prescripțiilor SREN 14015 :2005, adică maxim 5,0 m din înălțime in 24 o re.
Se încarcă rezervorul cu apă până la 1 / 4 din capacitate și se menține astfel încărcat cca. 9
zile, după care se efecuează o nouă măsurătoare.
Se continuă umplerea până la 1 / 2 și apoi până la 3 / 4 din capacitate, la fiecare treaptă de
încărcare me nținându -se încărcarea timp de cca. 7 zile și efectuându -se măsurători.
Se încarcă rezervorul cu apă la intreaga capacitate și se menține asfel încărcat până când, după
măsurători repetate la intervale de 7 zile, se constată că tasările devin uniforme și l ente, cu tendință de
încetare.
– la efectuarea măsurătorilor după programul indicat mai sus, se întocmesc grafice ale tasărilor,
pe fiecare reper al rezervorului și se vor aduce la cunoștința proiectantului.
Nu se va trece la o nouă etapă de încărcare a r ezervorului decât în momentul în care diferența
dintre ultimele două citiri este sub 5 mm.
– Se golește rezervorul și se efectuează noi măsurători în vederea stabilirii gradului de revenire
a fundației ( deformațiile elastice ).
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 83 Numai după terminarea acest or operații, se poate trece la executarea legăturilor de conducte.
3.9.3. TOLERANȚE:
La fundațiile rezervoarelor se verifică cota de nivel, pe stratul de nisip, pe un contur ce
urmărește mantaua rezervorului.
Măsurătorile cotelor de nivel trebuie să se încadreze în următoarele toleranțe:
±3mm la fiecare 3,00m de circumferință.
±12mm pe întreaga circumferință și suprafață.
Nivelul de referință este cota indicată în proiect, în punctele caracteristice.
Măsurătorile se execută înainte de efectuarea probei cu apă a re zervorului.
3.9.4. SISTEMUL DE ASIGURARE ȘI CONTROLUL CALITĂȚII :
În vederea asigurării calității lucrărilor, Codul de practică NE012 -2 :2010, Capitolul 15
reglementează controlul producției și execuției, astfel;
– controlul materialelor componente, al echipamentu lui, fabricării și caracteristicilor
betonului;
– controlul înainte de punerea în operă a betonului;
– controlul în timpul transportului și turnării;
– controlul tratării betonului după turnare;
– criterii de conformitate;
– sisteme de verificare.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 84 CAPITOLUL IV
NORME PSI – CONDITII TEHNICE
4.1. GENERALITĂȚI
Prezentele instrucțiuni reprezintă condițiile minimale ce trebuie respectate în cadrul
operațiilor de montaj și legături conducte PSI aferente rezervorului cu capacitatea de 2500mc
ce se amplaseaza in diferit e statii din tara apartinand Societății OMV PETROM S.A
Execuția și montarea conductelor trebuie realizate numai de către firme specializate
care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare de execuție și verificare.Acestea răspund de
alegerea corectă a pro cedeelor tehnologice de calitate a produselor și lucrărilor în conformitate
cu prezentele condiții tehnice.
4.2. CONDIȚII GENERALE
Condiția de bază pe care trebuie să o satisfacă montarea, instalarea, exploatarea,
repararea și verificarea conductelor este asigurarea funcționării acestora fără defecțiuni și fără
pericol pe toată durata prevăzută pentru utilizarea lor în condițiile tehnice prevăzute în
documentația tehnică.
Utilizatorul răspunde de instalarea conductelor conform proiectelor de execuție și de
exploatarea acestora în conformitate cu prevederile documentației tehnice de însoțire.
Utilizatorul va lua măsurile adecvate pentru reducerea riscurilor de producere a avariilor și
accidentelor în perioada instalării, exploatării și verificării condu ctelor.
4.3. MATERIALE
La alegerea materialelor utilizate pentru confecționarea conductelor s -au avut în
vedere următoarele:
natura fluidului;
acțiunile corozive, abrazive ale fluidului vehiculat;
valorile solicitărilor mecanice și termice la care sunt supuse în exploatare normală
conductele;
sudabilitatea.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 85 Aprovizionarea elementelor de conductă se va face în conformitate cu cerințele din
centralizatorul de materiale, specificațiile de proiect și fișele de calitate.
Elementele de conductă aprovizionat e vor respecta cerințele dimensionale de execuție
și marcare menționate în standardele și normativele de produse în vigoare.
Materialele și produsele trebuie să fie însoțite de certificate de calitate conform
standardelor de stat, normelor interne departa mentale și de fabricație sau cerințelor
suplimentare ale proiectelor de execuție.
Este interzisă utilizarea materialelor pentru care nu există certificate de calitate.
Utilizarea de materiale în afara celor specificate în proiect se va face numai cu acor dul
proiectantului care va stabili condițiile de acceptare.
Beneficiarul are dreptul să urmărească și să verifice execuția semifabricatelor sau
produselor la unitățile producătoare în toate fazele de lucru.
De asemenea beneficiarul poate:
solicita toate documentele materialelor și semifabricatelor puse în operă care sunt
legate de calitatea lor;
asista la toate încercările, verificările și controalele interfazice sau finale;
cere respectarea anumitor verificări sau încercări atunci când acestea sunt nece sare, în
scopul asigurării calității produsului finit.
In cazul când există dubii asupra calității unui material beneficiarul poate face
încercările necesare pentru confirmare prin unități atestate în acest scop.
Materialele procurate din import destinat e elementelor de conducte vor fi însoțite de
certificate de calitate care să ateste corespondența cu cerințele tehnice menționate în proiectul
de execuție.
4.4. PREFABRICAREA, MONTAREA, INSPECȚIA ȘI RECEPȚIA CONDUCTELOR
Faze pregătitoare
o Prefabricarea , montarea sau asamblarea conductelor se vor realiza pe baza
procedeelor de lucru întocmite de executant, cu respectarea prezentelor prescripții
tehnice a procedeelor de execuție și a normativelor tehnice corespunzătoare la locul
de montaj sau în atelier.
o Înainte de începerea execuției și a asamblării conductelor întreprinderea de
montaj va efectua următoarele operații pregătitoare:
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 86 Identificarea conductelor de baza deservite si a punctelor (purjelor) de racordare pentru
conectare;
Determinarea liniilor col ectoare de condens;
Identificarea pozitiilor de monaj;
Măsurători asupra elementelor de construcție pentru a putea verifica posibilitatea
respectării datelor din proiect (lungimi pante, unghiuri, cote de nivel etc.);
Măsurători referitoare la amplasamentul utilajelor și coordonatele reale ale racordurilor
utilajelor.
o Fiecare element de conductă sau prefabricat de conductă va fi verificat înainte
de montaj în ceea ce privește:
Dimensiunile date în norma de produs sau proiect;
Inscripționarea calității materi alului;
Inscripționarea referitoare la suduri;
Defectele apărute ca urmare a transportului și depozitării. Se va urmări în mod special
calitatea suprafețelor de etanșare ale flanșelor, inclusiv ale armăturilor;
Corespondența cu documentația de calitate car e le însoțește;
Protecția anticorozivă.
o Dimensiunile tronsoanelor prefabricate vor fi stabilite de către întreprinderea
de montaj în conformitate cu gabaritul locului de muncă, a mijloacelor de transport
etc. La trasarea și tăierea tablelor sau țevilor se va avea grijă ca marcajul calității să
fie vizibil și după terminarea montării conductei.
o Este interzisă montarea elementelor de conductă (coturi, flanșe, armături,
ramificații etc.) care nu sunt prevăzute cu marcare de identificare a calității.
Trasarea, tăierea, șanfrenarea
Toate elementele de conductă care implică operații de tăiere și/sau șanfrenare vor fi mai întîi
trasate.
Operațiile de tăiere se vor executa prin așchiere sau polizare.
Profilele șanfrenelor vor fi în conformitate cu tehnologia de sudare omologată.
La oțelurile aliate cu Nichel, aria rostului de sudură va trebui periată cu peria de sârmă din
oțel inoxidabil, procedeu urmat de curățire cu solvent. Ambele operații trebuie realizate imediat
înainte de sudare.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 87 Pregătirea pentru asambla re sau montaj
Toate elementele de conductă vor fi curățate înainte de asamblare.
Suprafețele de etanșare ale flanșelor vor fi curățate de grăsimi sau murdărie fără a zgâria
suprafața.
Armăturile vor fi supuse la probe hidraulice de presiune și etanșare în conformitate cu
prevederile standardelor sau normelor de referință. Supapele de siguranță vor fi supuse unei încercări
de verificare a presiun ii de deschidere.
Asamblarea prin sudură a elementelor de conducte
o Pentru îmbinările sudate întreprinderea de m ontaj va folosi tehnologii de sudare
elaborate pe baza procedeelor de sudare omologate. Sudurile se vor executa de sudori
autorizați.
o Procedeele de sudare care vor fi utilizate vor corespunde prevederilor procedurilor de
sudare conducte, omologate pe tipur i de suduri și oțeluri.
o Toate îmbinările sudate trebuie să fie marcate de către sudorii care le -au executat
astfel încât să permită identificarea fără echivoc a sudorilor executanți.
o Toate sudurile, inclusiv sudurile de prindere temporare, trebuie executat e de sudori
sau operatori de sudare autorizați conform cu WPAR (fisa de omologare).
o Echipamentele de sudare trebuie să fie de capacitatea și tipul adecvat pentru
activitatea respectivă.
o Când conductele sunt sudate deasupra solului spațiul de lucru în jurul conductei, la
sudare, nu trebuie să fie mai mic de 0,4 m.
o Operația de sudare trebuie suspendată în timpul condițiilor meteorologice care, în
opinia executantului și/sau clientului, pot afecta negativ calitatea sudurii.
o Capetele țevii trebuie șanfrenate la dimensiunile specificate în WPS. Șanfrenarea
trebuie executată prin prelucrare prin așchiere, sau polizare.
o În timpul depunerii primului cordon de sudură rostul trebuie menținut prin suduri de
prindere dacă se specifică în WPS.
o Legăturile de împământare t rebuie să aibă o secțiune care să elimine acumularea de
curent și trebuie fixate în condiții de siguranță pentru a evita arsurile.
o Atunci când se specifică în WPS și când condițiile meteorologice o impun țeava
trebuie preîncălzită înainte de sudare în con formitate cu o procedură documentată.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 88 o Zgura trebuie îndepărtată folosind scule de mână sau mecanic, înaintea depunerii unui
nou strat de sudură.
o Dacă se precizează în proiect sudurile trebuie supuse unui tratament termic după
sudare si sevor executa în con cordanta cu WPAR (fișa de omologare).
Execuția, montarea conductelor
Țevile laminate din oțeluri nealiate și aliate vor corespunde în ceea ce privește verificarea
calității, marcarea și livrarea.
Certificatele de omologare vor fi eliberate de organele au torizate.
Fiecare element de conductă sau subansamblu va fi verificat înainte de montaj privind
dimensiunile, marcajul calității materialului, eventuale defecte apărute ca urmare a
operațiilor de manipulare -transport și protecție anticorozivă.
Suprafețele de etanșare ale flanșelor vor fi verificate înaintea asamblării.
La îmbinările cu flanșe se va asigura paralelismul suprafețelor de etanșare astfel încât să se
poată realiza o strângere uniformă a garniturii.
Montarea conductelor se va face în conformitate cu proiectele de montaj și legături conducte.
Prezentele îmbinări cu flanșe se vor raliza in diagonala, incepand cu partea superioara, astfel
încât:
să realizeze eforturi uniforme în fiecare prezon
să asigure etanșarea îmbinării
să nu genereze eforturi ex cesive în ansamblul îmbinării
Curățirea interioară a conductelor se va face înainte de încercarea de rezistență la presiune și
etanșeitate a conductelor.
Tratamentul termic al îmbinărilor sudate
Tratamentul termic al sudurilor va fi efectuat când este p revăzut în proiectele de execuție și în
WPAR.
Temperatura, viteza de încălzire, timpul de menținere și modul de răcire vor fi în conformitate cu
prevederile procedurii de sudare omologate.
Efectuarea tratamentului termic va fi consemnată în documente (bule tine) de tratament termic și
diagrame.
Verificarea îmbinărilor sudate
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 89
Examinarile nedistructive ce se vor efectua sunt:
o Examinarea vizuală(VT), se va face în proporție de 100 % Specificațiile
pentru procedurile (examinare vizuală) trebuie să definească cel puțin următoarele:
utilizarea observării directe sau prin aparate;
starea suprafeței;
metoda sau instrumentul folosit;
cerințe pentru iluminare;
lista părților ce trebuie examinate;
ordinea de efectuare a examinării;
formatul raportului.
Nu se admit fi suri, cratere, crestaturi, scurgeri de metal, arsuri marginale, sudura asimetrica, lipsa
de patrundere.
Examinare radiografica (RT) se va efectua astfel :
DN80 -10% din numarul de suduri cap la cap pe traseul suprateran
DN100 -10% din numarul de suduri cap l a cap pe traseul suprateran
Examinarea cu lichide penetrante (PT), se va face astfel:
DN80 -100% din numarul de suduri cap la cap ramase neradiografiate ;
DN100 -100% din numarul de suduri cap la cap si de colt
Examinările distructive se vor executa asupra e pruvetelor prelevate din probele de
verificare sau direct din îmbinările sudate. Examinarile distructive minime sunt:
încercarea la tracțiune a îmbinărilor sudate (alungire, rupere, curgerea)
încercarea la încovoiere prin șoc (rezilienta)
măsurarea durităț ii in materialul de baza si zona influentata termic si in sudura.
Prezentele încercari nu sunt limitative, în funcție de fluidul de lucru se pot face și alte încercări.
Încercarea de rezistență la presiune a conductelor
Întreprinderea de montaj va trebui să prezinte verificarea conductelor după montare înainte de
începerea încercărilor de rezistență la pornire.
Încercarea de presiune la rece se va efectua cu apa, cu excepția situațiilor când există pericol de
îngheț sau greutatea apei conduce la soluții n eeconomice pentru sprijinirea conductei.
Temperatura maximă a lichidului de încercare nu va depăți +500C, iar temperatura minimă va fi
de +100C.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 90 Valoarea presiunii de probă este cea indicată în proiectul de conducte.
Vopsirea conductelor
Pregătirea cond uctelor în vederea vopsirii constă în curățirea suprafeței metalice exterioare de
rugină, țunder, grăsimi sau orice material care poate diminua aderența vopselei la suprafața
metalului.
La operația de vopsire se va ține seama de instrucțiunile fabricantulu i de vopsea.
Verificarea calității lucrărilor se va face pe fiecare element metalic în parte (utilaje, conductă,
construcție metalică) pe faze de lucru și va urmări pregătirea suprafețelor pentru vopsire.
4.5. VERIFICĂRI TEHNICE ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII FUN CȚIONĂRII
CONDUCTELOR
În vederea obținerii acestei autorizații se vor face următoarele verificări:
verificarea existenței documentației tehnice de însoțire a conductei;
verificarea condițiilor de instalare conform proiect;
verificarea exterioară;
încercar ea de presiune hidraulică;
reglarea sau verificarea reglării dispozitivelor de siguranță.
Încercarea de presiune hidraulică
o Încercarea de presiune hidraulică se efectuează numai dacă rezultatele verificărilor
anterioare au fost corespunzătoare.
o Încercar ea de presiune hidraulică nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite următoarele
condiții:
încercarea de presiune hidraulică a fost executată de unitatea montatoare și de la data
efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 24 luni iar conducta sub presiune a fost
protejată (conservată) corespunzător astfel încât să fie exclusă posibilitatea ca mediul
exterior să acționeze asupra interiorului și exteriorului acesteia;
conducta nu a suferit deformații locale vizibile ca urmare a operațiilor de transport și
instalare;
în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la conducte.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 91 o Încercarea de presiune hidraulică se execută cu apă sau cu alt lichid neutru la o
presiune stabilită conform documentației tehnice. Temperatura maximă a lichidului de
încerca re nu trebuie să depășească +50 C, iar temperatura minimă va fi de +100C.
o Dacă temperatura mediului ambiant, în timpul încercării, este mai mică decât
temperatura minimă admisibilă de lucru a conductei, presiunea în conductă se va mări
până la cel mult 20 % din valoarea presiunii maxime admisibile de lucru, menținându -se
la această valoare un timp suficient pentru ca temperatura metalului conductei în orice
punct să devină cel puțin egală cu temperatura minimă admisibilă de lucru a conductei.
o În acest scop fluidul de încercare va avea o anumită temperatură stabilită de
unitatea care efectuează încercarea (montatoare, reparatoare sau deținătoare, după caz),
astfel încât să se evite apariția unor șocuri termice periculoase în pereții conductei. Se vor
lua măs uri pentru evitarea pericolului de înghețare a fluidului în conductă.
o În timpul umplerii cu fluidul de încercare se vor lua măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer în interiorul conductei.
Debitul de aliment are cu fluid va fi astfel stabilit încât evacuarea aerului să evite crearea
unei presiuni periculoase în conductă în timpul umplerii.
o În timpul încercării de presiune hidraulică conducta va fi prevăzută cu un al doilea
manometru de control, în afara manome trului de încercare. Clasa de precizie a manometrelor
de control va avea valoarea cel mult 2,5. Manometrele vor fi astfel alese încât valoarea
presiunii de încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.
o Este interzisă executarea oricăror lu crări, în vederea înlăturării neetanșeității, în timp
ce conducta se află sub presiune.
o Durata de menținere a conductei la presiunea de încercare va fi stabilită prin
documentația tehnică însă nu va fi mai mică de 10 minute. Aceasta va fi înscrisă în carte a
conductei – partea de construcție. Examinarea suprafețelor conductei se va face numai după
reducerea presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru.
o Încercarea de presiune hidraulică se consideră reușită dacă nu se constată:
mics orarea presiunii pe manometre
deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor conductei;
picături (lăcrimări) sau scurgeri pe la îmbinările sudate, în materialul de bază sau la
îmbinările demontabile.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 92 În cazul în care la încercările de pr esiune hidraulică se vor constata defecte care depășesc
criteriile de acceptare prevăzute, defectele se vor înlătura, după care încercările respective vor fi
repetate.
În scopul obținerii unor rezultate concludente, atmosfera exterioară instalației va fi c ât mai
uscată posibil pentru a se evita condensarea vaporilor de apă.
o După efectuarea încercării de presiune hidraulică sunt interzise orice lucrări de
sudare, deformări la rece sau la cald la elementele conductei care lucrează sub presiune.
După finalizar ea încercării conductele se vor goli de apă și se vor usca cu aer.
o Încercarea de presiunea hidraulică se poate înlocui cu o încercare de presiune
pneumatică efectuată cu aer sau alt gaz neutru, în cazuri justificate prin proiect, atunci când:
există perico l de îngheț;
apa influențează și deteriorează conducta;
apa dăunează ulterior procesului tehnologic;
greutatea apei conduce la soluții neeconomice de dimensionare a conductei.
o Valoarea presiunii de încercare va fi în conformitate cu documentația de
proiect are.
Exploatarea conductelor
Întreprinderea deținătoare este obligată să ia toate măsurile în scopul funcționării sistemelor de
conducte în condiții de siguranță.
În acest sens, întreprinderea deținătoare are următoarele obligații:
să înregistreze carte a construcției odată cu recepția preliminară sau finală a
obiectivului de investiție;
să țină la zi documentația tehnică a conductelor sub presiune după orice intervenție
care implică acest lucru;
să asigure exploatarea normală a conductelor în concordanță cu prevederile manualului
de operare a instalației precum și luarea de măsuri în caz de avarii, întreruperi sau
dereglări ale procesului tehnologic;
să supună conductele verificărilor tehnice periodice planificate și să ia măsurile
necesare pentru remedie rea eventualelor defecțiuni constatate;
în timpul funcționării personalul de deservire va supraveghea dispozitivele de
siguranță și aparatura de măsură și control luând măsuri de înlocuire a celor defecte;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 93 se interzice efectuarea oricăror lucrări la conduc te în timpul în care acestea se află sub
presiune;
este interzisă modificarea presiunii de declanșare a dispozitivului de siguranță;
este interzisă utilizarea conductelor pentru vehicularea altor produse decât cele pentru
care au fost proiectate;
Exploata rea conductelor va cuprinde, în principal, următoarele operații:
asigurarea funcționării conductelor la parametrii stabiliți prin proiect;
supravegherea funcționării armăturilor (verificarea etanșeității presetupelor, a
capacului, precum și a posibilității de manevră) a stării izolației, suporturilor,
compensatorilor etc.; se verifică dacă nu sunt infiltrații de gaze în canale sau cămine de
vizitare.
4.6. SPECIFICAȚIE PENTRU ÎMPĂM ÂNTAREA REZERVOARELOR PROTEJATE
CATODIC 2500 mc. PRODUS ȚIȚEI
Scop
Aceasta specificatie standard stabileste condițiile de realizare a împamintarii în cazul
rezervoarelor protejate catodic. Specificația defineste parametrii de calitate necesari pentru obtinerea
eficientei scontate.
Împam ântarea rezervoarelor este necesara pen tru a proteja personalul si instalatiile impotriva
descarcarilor electrice, sarcinilor electrostatice, curentilor paraziti si pentru a preveni tensiunea
alternativa (AC) nesigura daca structura protejata catodic este cuplata la o sursa de curent
alternativ
Rezumat
Împamintarea rezervoarelor protejate catodic este realizata prin conectarea structurii de metal a
rezervoarelor la unul sau mai multe grupuri de anozi. Acest document nu impune materialul pentru
anozi.
Anod = Un bloc de metal electro -negativ confe ctionat dintr -un aliaj de zinc,
magneziu sau aluminiu.
Tija anodului = Partea externa din otel a anodului care trebuie conectata la rezervor.
Umplutura= O pulbere de o anumita compozitie dispusa in jurul an odutui ingropat, pentru
a regla consumul anodului si pentru a mentine o umiditate ridicata constanta.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 94 Instalatia de împământare = O instalatie compusa din unul sau mai multi electrozi interconectati
si montati subterean petru a asigura o rezistenta electrica scazuta fata de sol.
Descriere si responsabilitati
Protectia prin impamintare împotriva descarcarilor electrice atmosferice
Împământarea rezervoarelor protejate catodic împotriva descarcarilor electrice atmosf erice
este realizata aproape de structura metalica de deasupra solului prin conectarea suprafetei structurii
metalice la o structura de împamintare.
Împamintarea va avea o valoare maxima a rezistentei de 10 ohm.
Daca grosimea de perete a rezervorului depaseste 4 mm, co nexiu nile de împamintare la
rezervor trebuie facute dupa cum urmeaza:
• o conectare pe o singura cale la structura de împamintare pe ntru rezervoare cu diametru mai
mic de 2 m.
• o conectare pe doua cai la structura de impamintare pentru rezerv oare cu diame tru mai mare
de 2 m dar mai mic de 10 m.
• o conectare pe trei cai la structura de împamintare pentru rez ervoare cu diametru mai mare
de 10 m dar mai mic de 20 m.
• o conectare pe patru cai la structura de împamintare pentru rezervoare cu diametru mai mare
de 40 m.
Conectările dintre structura de împamintare si rezervor vor trebui re alizate cu ajutorul
cablurilor, benzilor de otel galvanizate sau benzilor de cupru avind o sectiune calculata core lata cu
incid enta descarcarilor electrice raportate pentru zona in care rezervorul este amplasat si cu nivelul
estimat al curentului.
Numarul conexiunilor trebuie sa fie dupa cum s -a specificat mai sus. Toate conexiunile intre
rezervor si structura de împamintare vor fi de tip standard si, daca este cazul, protejate in cutii de
otel.
Chiar daca structura de impamintare este conforma paragrafului a), trebuie instalate dispozitive
speciale cum ar fi Izolator/ Protector la descarcare electrica (ISP) sau Celula Kirk în cad rul
circuitului de împamintare între rezervor si structura de împamintare.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 95 Protectia împotriva sarcinilor electrostatice
Împamintarea rezervoarelor protejate catodic împotriva sarcinilor ele ctrostatice este realizata atit
prin grupuri de anozi galvani ci îngropate în jurul rezervorului sau pr in conectare via ISP sau celula
kirk la împamintarea comuna.Valoarea maxima a rezistentei electrice a împamintarii va fi de 10
ohm.
Protectia împotriva curentilor paraziți
Împamintarea rezervoarelor protejate cat odic împotriva curentilor paraziți generați de
sursele de curent alternativ sau continuu(AC sau DC) este realizata prin conectarea grupurilor de
anozi galvanici la suprafata rezervorului via postul de testare.
Valoarea maxima a rezistentei electrice a fiec arui grup de anozi va fi calculata luind in discutie
valoarea tensiunii si magnitudinea curentilor paraziti.Curerntii paraziti DC trebuie directionati catre
sol intr -un punct controlat.
Prevenirea tensiunii AC nesigure
Protectia personalului si a instalatiilor impotriva tensiunii AC nesigure va fi realizata prin
impamintarea cu anozi galvanici (zinc de mare puritate) sau prin conectarea rezervorului la
structura de impamintare via IPS de tip speciat sau celule Kirk. Rezistenta maxima rezervor la
sol va fi de 4 ohm.
Conexiunea între cabluri si elementele de împamintare trebuie realizata prin alămire. Pun ctul de
sudura va fi izolat cu mastic de bitum.
Elementul de separare între împamintare si rezervorul protejat trebu ie sa fie accesibil pentru a se
putea măsura din timp în timp rezistenta electrica a împamintarii.
Rezistenta elect rica a oricarei conexiuni trebuie sa fie mai mica de 0.3 ohm.
Acceptarea materialelor de împamintare
Procurarea materialelor pentru împamintare,va fi realizata pe baza specificatiilor
echipamentului.
Urmatoarele documente sunt cerute:
Foaia de date a fabricantului și certificatul de testare pentru ISP și/sau celulă Kirk
Certificatul de testare împreuna cu compoziția pentru anozii galvanici (zinc de înaltă
puritate).
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 96
Testare Test de rezistență mecanică
Toate sudurile trebuie testate respectindu -se procedurile proiectului.
Test de rezistenta electrica
De asemenea rezistenta electrica a sudurii trebuie v erificata. Ace asta trebuie sa fie mai mica
de 0.3 ohm atunci când se măsoara cu un ohmetru DC.
Instrumente de măsură
Rezistenta electrica va fi masurata cu un ohmetru cu 1.5% precizie.
Activitatea de supervizare
Documentatie
a) Desene de detaliu referitoare la structura de împamintare, cutiile de otel ale conexiunilor si
punct ele de separare.
b) Descrierea detaliata a tipului de anozi, echipamentului de sudura si a echipamentului de
testare.
c) Certificatele fabricantului pentru ISP, celule Kirk și anozi galvanici
d) Proceduri de curațare, sudura si testare.
e) Planul de inspectie
f) Inregis trari ale inspectiei si testarii.
g) Foi de calcul pentru stabilirea sectiunii transversale pentru cabluri/benzi.
Supervizare
Contractorul va prezenta un supervizor Clientului. Supervizorul verifică toate ac tivitatile din
prezența specificatie in conformitate cu procedurile de lucru detaliate ale Contractorului.
Supervizorul trebuie sa scrie un raport de supervizare referitor la calitatea si progresul lucrarilor.
Asigurarea calitații
Generalități
Toata documentatia va fi prezentata Clientului. Contractorul va prezenta, la cerere, evidenta
documentata a sistemului sau intern de auditare si cerintele pentru actiuni corective.
Planul de inspectie
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 97
Contractorul va pregati un plan de inspectie.
Acest plan va include:
a) Caracteristicile mecanice si electrice de inspectat.
b) Copii ale formelor specifice folosite de către reprezentantui Clientului pent ru a inregistra
rezultatele fiecarei inspecți.
Procedura de instalare a împamintării
Contractorul va stabili si mentine controlul locatiei si conexiunilor structurii de împamintare,
inclusiv siguranta muncii
Conditii de acceptare
a) Sistemul de împamint are trebuie sa se conformeze cerintelor impuse prin proiectare.
b) Dimensiunile anozilor galvanici (lungimea, forma, greutatea) trebuie sa se conformeze de
asemenea cerintelor proiectarii.
c) Numarul si locatia barilor sau anozilor impamintarii vor fi conf orme desenelor de
proiectare
aprobate.
d) Calitatea sudurilor trebuie sa se conformeze cerintelor proiectului.
4.7. SCOPUL LUCRARILOR
Exteriorul rezervorului, ce vine în contact cu atmosfera,este supus unei coroziuni
generalizate. Indiferent de destina ția rezervorului, fundul plat este supus și unei puternice coroziuni
exterioare ca urmare a unei aerări diferen țiate. Funda ția pe care se a șează rezervorul are o u șoară
pantă spre exterior, de 1…2% pentru a u șura drenarea apei si eventual a produselor pierdu te prin
neetanșeitatea fundului. Ea este acoperita cu strat hidrofug ce asigură și etanșarea în caz de pierderi
.Stratul hidrofug este realizat dintr -un amestec de nisip si gudron de cărbune, pentru rezervoare ce
depozitează produse petroliere, sau bitum d e petrol pentru alte produse și reprezintă cca.10% din
volumul nisipului. Nisipul folosit este uscat (umiditate maxima 5%) și are o granula ție mai mica de 2
mm. Amestecarea nisipului cu bitum sau gudron se face la o temperatura de 70…80 °C. După
turnare, î ntindere, răcire și cilindrare, stratul hidrofug se acoperă cu strat de 10…20 mm grosime din
nisip fin. Înainte de a se trece la realizarea fundului, tablele sunt acoperite cu grund pe bază de miniu
de plumb pe partea ce se a șează pe funda ție. Lipsa defect elor din cordoanele de sudura ale tablelor
ce formează fundul rezervorului sau lipsa defectelor cauzate prin coroziune se poate stabili prin
insuflarea de amoniac sub o presiune de cca. 20mm coloana apă prin țevile introduse radial sub
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 98
fundul rezervorului. La interiorul rezervorului, cordoanele de sudura și zonele adiacente, bine
curățate, se acoperă prin pensulare cu o solu ție pe bază de fenolftaleina (2,5% fenolftaleina, 27,5%
alcool etilic, 70% apă în greutate). In caz de neetan șeitate, solu ția de fenolf taleina se va colora local
roșu. Patul pe care se a șează fundul rezervorului se poate considera ca fiind relative omogen
(compozi ție, structura permeabilitate),dar nu se poate accepta sa se afle oxigen în zona centrală a
fundului rezervorului. Aici materi alul capătă un pronun țat caracter anodic în raport cu zona
periferica. La rezervoarele de diametre mari efectul macropilei formate este mai puternic decât la
cele cu diametre mai mici. In cazul intensită ții macropilei galvanice ac ționează direct și abateri le de
la planeitate ale fundului. Suprafa ța de contact a rezervorului cu funda ția nu este perfect neteda.
Contracțiile termice ce rezultă la sudare contribuie mult la deformarea tablelor. La umplerea
rezervorului,presiunea hidrostatica tinde sa deformeze f undul astfel încât acesta sa capete forma
fundației. In acest timp aerul de sub fundul rezervorului se evacuează în exterior. La golire situa ția se
inversează. Prin relaxarea elastică a tablelor se aspiră sub fundul rezervorului aerul înso țit de
umezeală,e ventual chiar de apa. Se ajunge astfel la între ținerea repetata a macro pilei galvanice
create de diferen ța in oxigen sub fundul rezervorului.
Agresivitatea patului pe care se a șeză rezervorul nu întotdeauna poate fi neglijată. Pentru
stabilirea agresivită ții patului se poate lua ca bază valoarea polarizării catodice. Polarizarea catodică
este dependentă de permeabilitatea și de rezistenta specifica ρ s a solului sau patului. Agresivitatea
se poate aprecia prin raportul i / ρs , unde i este densitatea de cu rent catodic ce corespunde unui
potențial periferic egal cu -1100mV. Pentru a prelungi durata de exploatare a unui rezervor metalic
se impune aplicarea protec ției pasive a exteriorului și interiorului și protecției catodice interioare și a
fundului rezervo rului.
Instalarea unui sistem de protec ție anticorosivă este cerută de necesitatea exploatarii
rezervorului în condiții de siguranță pentru cel puțin 20 de ani. Pe de altă parte, sistemul de legare la
pământ, compus din grupuri de anozi de zinc, a funcțion at de la instalare ca un sistem de protecție
catodică lucrand în fortaj. Li psa elementelor electroizolante de separare electrică a rezervorului de
celelalte instalații, a co ndus la consumul rapid al masei active a anozilor, cu o eficiență slabă a
protecție i catodică.
Acest sistem necesită înlocuirea sa completă, pentru ca protecția împotriva descarcarilor
atmosferice, a supratensiunilor electrice accidentale și a sarcinilor electrostatice să fie asigurată.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 99
Conținutul unui rezervor de stocare poate influen ța coroziunea pe fundul rezervorului.
Coroziunea accelerată poate apărea pe exterior,pe suprafa ța de jos a tancurilor încălzite datorită
temperaturilor ridicate în cazul în care zona este umeda.. Pentru această situa ție, instalarea unui
sistem de protec ție catodică trebuie luată în considerare.
4.8. DESCRIEREA LUCRARILOR.
Fundații și condițiile de sol .
Datorită marii varietati de soluri si configuratii, diferite tipuri de fundatii sunt prevazute
pentru rezervoare de stocare supraterane.Materialul pernă d e sub rezervor are un efect semnificativ
asupra coroziunii externe a rezervorului și poate influen ța eficiența și aplicabilitatea de protec ție
catodică externa. Este foarte important să se asigure că nu există nici resturi, cum ar fi bastoane, tije
sudura utilizate, pietre, sau lut în materialul perna. Cisternele ar trebui să fi construit pe o berma
(burma) ridicată pentru a permite drenarea adecvată departe de fundul rezervorului. Utilizarea
particulelor fine va oferi o pernă mai densa pentru a ajuta la re ducerea afluxul și scurgerea de oxigen
din perimetrul rezervorului cand este golit și umplut . Dacă sunt utilizate particule de mari
dimensiuni, coroziunea poate avea loc în puncte unde sun t particulele mari sau resturi.
Contactul cu fundul rezervorului de oțel. În acest caz, protec ție catodică nu va fi eficientă în
eliminarea coroziunii existand o mare varietate de materiale disponibile pernei, dintre care unele pot
împiedica real efectele benefice ale protec ție catodice.
În schimb, există situa ții în c are unele dintre aceste materiale, atunci când sunt selectate și instalate
corect, pot fi benefice în reducerea coroziunii în măsura în care protec ție catodică nu este necesara..
Rezistivitatea solului oferă informa ții valoroase despre corozivitatea mater ialului utilizat sub și în
jurul unui rezervor.
Rezistivitatea materialului fundației poate fi mai mare decât solul înconjurător existent. Cu
toate acestea, solul coroziv sub materialul de fundație de mare rezistivitate poate contamina
umplerea fundația p rin capilaritate. Astfel, rezistivitate în jurul solului poate fi utilizata pentru a
determina probabilitate de coroziune pe fundul rezervorului. Rezultatele măsurătorilor din teren
rezistivitate sol poate fi folosit pentru a determnia necesitatea protecți ei catodice. Cu toate acestea si
alte proprietăți ale solului trebui să fie, de asemenea, luate în considerare.
O proiectare corectă a pernei rezervorului de beton construite pe un subsol stabil, pregătit în mod
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 100
corespunzător poate fi eficiente în elimin area intruziunii apelor subterane, a soluluicoroziv, și nevoia
de protecție catodică.
Pregătirea de un sol stabil pentru a sprijini placa de beton este foarte importanta pentru a
asigura integritatea continuă a suportului. Solul instabil poate induce f isuri în placa si apa poate
pătrunde pe fundul rezervorului de oțel și furnizează un mediu coroziv. Porțiunea de fundul
rezervorului în contact cu un beton poros, cu fisuri, nu va fi catodic protejat. Protecție anticorozivă
pentru această parte a rezervor ului ( partea de jos ) poate fi îmbunătățită prin eliminarea pătrunderea
apei și alte impurități coroz ive din periferia rezervorului.
Cu toate ca aceasta coroziune de sol poate fi prevenită de un strat de beton, se poate sa se
acumuleze umiditate între pa rtea de jos a rezervorul și pad din cauza condensului, suflare ploaie sau
ninsoare, sau inundații din cauza drenarii inadecvate.
Protecția catodică nu este în general considerată un mod eficient de a combate acest tip de
coroziune. Un pad de beton fără dr enare sau ringwall și un sigiliu în jurul periferiei rezervorului pot
fi eficiente în eliminarea acumularii de umezeală între pad și fundul rezervorului. Se aplică un strat
consistent de nisip fără impurită pentru a se putea instala anod flexibil prin cab lu , care se plaseaza în
apropiere de fundul rezervorului in mod uniform. Cheia pentru performanța produsului este un
conductor central cupru acoperit tippolimer. Acestă constructie unică permite trecerea curentului pe
distanțe lungi pe conductorul centra l, permițând în același timp protecție catodică suficientă curentul
treacind continuu prin polimerul conductiv toate pe lungimea anodului. Spre deosebire de sistemele
convenționale PC, AnodeFlex este plasat în sol în imediata apropiere a suprafeței de oțe l ca să fie
protejata Nu se produce o zonă dig deasupra fundului rezervorului.și oferă distribuție uniformă a
curentului de protecție pe întreaga suprafață de oțel, menținând astfel de oțel -a-sol "instant -off"
potențial în fereastra necesară de -850mv ( -950mv dacă există SPC) și -1200mv.
4.9. PROTECTIA CATODICA EXTERIOARA A REZERVORULUI.
Protectia catodica exterioara se realizeaza cu injectie de curent pe o priză anodică cu
conductor de atac chimic anod flexibil prin cablu plasat în apropierea continuă și uniformă de fundul
rezervorului.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 101
Spre deosebire de sistemele conven ționale PC, AnodeFlex este plasat în sol în imediata
apropiere a suprafe ței de oțel ce se protejeaza. Nu se produce o zonă dig deasupra fundului
rezervorului. și oferă distribu ție unifo rmă a curentului de protec ție la întreaga suprafa ță de oțel,
menținând astfel de o țel -sol "instant -off" poten țial în fereastra necesară de -850mv ( -950mv
dacă există SPC) și -1200mvApropierea anozilor de catod si nivelul mic al curentului fiecarui anod
elimina riscul curen ților de dispersie în subsolul parcului, si asigura operarea în condi ții de siguranta
a instalatiei.
Priza anodică va fi o priză compusă din cablu AnodeFlex plasat în sol în imediata apropiere
a suprafeței de oțel ce urmeaza să fi e protejata și oferă distribu ție uniformă a curentului de protec ție
la întreaga suprafa ță de oțel, menținând astfel de o țel-sol "instant -off"asigurand un debit mai mic de
16 mA pe anod si un potential la marginea fundului rezervorului de – 1,2 V față de et ectrodul de Cu /
CuS04.
AnodeFlex este plasat în sol în imediata cuvei de retentie pe toată suprafa ța rezervorului,
ingropati la adancimea de 0,4 m.într -un strat de nisip fără impurită ți.
Nu este permisa trecerea cablurilor deasupra anozilor sau instalare a lor in șant
comun cu cablurile sistemelor de masură a protectiei catodice interioare sau exterioare, cu cablurile
de semnalizare, comandă sau energie.
Inainte de îngroparea cablurilor, șanturile și locurile de trecere ale cablurilor dintre
șanțul cablulu i anodic și locasul de amplasare al anodului se curata de pietre, corpuri straine
sau orice obiect dur. Este interzisă prezenta în șanțuri a ambalajelor de orice fel, precum si
contaminarea san țurilor cu orice fel de produs chimic: vopsea, izola ție sau sol venți.
Daca fundul șantului con ține corpuri dure sau incluziuni ce pot afecta mecanic
izolatia cablurilor, inainte de pozarea cablurilor, pe fundul șantului se va a șeza un strat de 100
mm grosime de pamant vegetal maruntit sau nisip. Dacă materialul excavat con ține corpuri dure
sau incluziuni ce pot afecta mecanic izola ția cablurilor, înainte de acoperirea cablurilor, acestea se
vor acoperi mai întai cu un strat de 100 mm grosime de pamant vegetal maruntit sau nisip, după care
se va proceda la acoperi rea cu material excavat.
Adâncimea de îngropare a cablului anodic principal și a cablurilor anozilor este de
minim 800 mm. La o inaltime de 300 mm deasupra cablurilor se va instala o folie avertizoare din
material plastic.
Instalarea cabinei SPC.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 102
Cabina s tatiei de protectie catodica se instaleaza în afara medi ului Ex (adică in afara digului ).
Aceasta se instaleaza pe o fundatie de beton.
Cabina se vopseste cu un sistem de vopsire compus din :
a) un strat de grund alchid ic.
b) un strat de vopsea alchidica.
c) un st rat de vopsea reflectorizanta (culo are argintie) – pentru finisaj.
Sistemul trebuie sa fie compatibil si livrat de acelasi furnizor. Suprafetele care
urmeaza a fi vopsite se pregatesc pentru vopsire prin sablare sau curatire mecanica cu perii din
sarma. Gr adul de curatire trebuie sa fie pana la calitatea "aproape alb".
Laexteriorul cabinei se va suda un surub M 10, prin care cabina se va conecta la Centura de
legare la pamant. Conexiunea se va executa in platbanda zincata, cu sectiunea de 25 mm2.
Conexiunea la elementele centuri de legare la pamant se executa prin sudare. Se
interzice utilizarea segmentului de platbanda de conexiune ca "eclisă" pentru executia
masuratorilor asupra prizei de legare la pamant.
Protectia cablurilor.
Toate cablurile care ies din pamant catre cabina SPC vor fi protejate in tuburi
metalice de protectie, conectate rigid la Centura de legare la pamant a statiei. Tuburile se
fixeaza la cabina prin mufe fara filet, sudate la cabina. Întersitiul rămas între mufă și tub se
etanșează cu șnur din fibre vegetale impregnat cu vopsea. Tuburile metalice se prote jează anticorosiv
prin vopsire.
4.9.5. PRE GATIREA EXECUTIEI LUCRARILOR.
Inainte de inceperea executiei lucrarilor se vor asigura conditii pentru foc ( sudura )
în incinta depozitului; d easemenea se vor asigura conditiile de lucru cu foc ( sudura ) în interiorul
rezervorului. Pe durata executiei lucrarilor de vopsire se va asigura protectia personalului pentru
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 103
CONCLUZII
Transportul produselor petroliere reprezintă activitatea economica cu ponderea cea mai
mare în cadrul general amintit, având drept scop economic deplasarea produselor petroliere
și a gazelor asigurând legătura dintre producători și beneficiari. Alegerea modalităților de
efectuare a transportului se face pe baza unui stud iu tehnico – economic care are în vedere
în primul rând costul total al transportului precum și volumul total de transport.
Punctul de plecare al calculului hidraulic al conductelor de transport lichide îl constituie
ecuația
p gz p gz p 2 22
2
2 1 12
1
12v
2v
care se deduce din ecuația lui Bernoulli prin introducerea pierderilor de presiune p.
Faptul că presiunea este o funcție liniară de x permite trasarea unui grafic util în proiectarea
conductelor. Acest grafic se întocmește reprezentând în abscisă lungimea conduct ei, la o
scară convenabil aleasă, iar în ordonată, cotele diferitelor puncte de pe traseu, începând cu
cel inițial și terminând cu cel final, la o altă scară (de 100 ori mai mare decât pentru
lungimi). Unind apoi diferitele cote se obține profilul deformat al traseului conductei.
Conductele pentru care l/d50au fost denumite conducte lungi. La acestea, pierderile de
presiune locale sunt neglijabile față de cele lineare. Celelalte conducte care au au l/d<50
au fost denumite conducte scurte și la acestea pi erderile locale de presiune pot fi mult mai
mari decât cele lineare. După importanța legăturilor pe care le asigură și după funcția pe
care o îndeplinesc, conductele se împart în conducte auxiliare, conducte locale și conducte
magistrale.
În general, la pr oiectarea unei conducte sunt cunoscute caracteristicile lichidului, debitul,
traseul și lungimea conductei și presiunea finală. Alegerea diametrului fiind oarecum
arbitrară se caută să se asigure varianta care mai favorabilă din punct de vedere economic.
Calculul hidraulic urmărește stabilirea unei corelații între debitul care este transportat prin
conductă, diametrul interior al conductei și căderea de presiune. Producția de țiței a unei
sonde este formată din : faza lichidă (hidrocarburile și apa ) și fa za gazoasă. Aceste corelații
se stabilesc prin mai multe metode însă metoda care asigură o precizie foarte bună este
metoda Lockhart -Martineli
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 104
Determinarea programului optim de evacuare al țițeiului din parcuri se face prin alegerea
variantei optime de pom pare se va face ținând cont de faptul că țițeiul colectat de la toate
parcurile are aceeași calitate și că toate parcurile folosesc același tip de pompă 2PN -40.
Se cunosc :
– Lungimele pentru fiecare tronson
– Debitele pentru fiecare parc în parte :
– Cotele pa rcurilor și a depozitului central
– Se alege o variantă de pompare
Se estimeză diametrul tronsoanelor colectorului în conformitate cu varianta aleasă, cu
cantitățile volumice care vor fi transportate și în funcție de o viteză economică de transport (
ecv
).
Variația temperaturii petrolului transportat se stabilește în condițiile unui regim termic
staționar. Temperatura variază atât în lungul conductei cât și în secțiunea transversală a
acesteia, de la axă la perete. Pentru evitarea unor co mplicații de calcul, se consideră însă o
temperatură constantă în secțiunea transversală a conductei.
În capitolul 3 s -a evidențiat, în detaliu, montarea unui rezervor ce are capacitatea de
depozitare de 2500 m3 și va avea în vedere montarea subansamblelor acestui tip de rezervor
(atat domul cat si membrana flotanta).
In capitolul 4 s -au reprezentat condițiile minimale ce trebuie respectate în cadrul operațiilor
de montaj și legături conducte PSI aferente rezervorului cu capacitatea de 2500mc ce se
amplasea za in diferite statii din tara apartinand Societății OMV PETROM S.A.
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 105
BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu, M., Trifan, C., – Hidraulica, transportul și depozitarea produselor petroliere și
gazelor – Editura Tehnică, București, 1999;
2. Bulău, L., – Colectarea, transpo rtul și depozitarea țițeiului – multiplicat Institutul de Petrol
și Gaze, Ploiești, 1978;
3. Creangă, C., – Curs de chimia țițeiului – Editura didactică și pedagogică, București, 1962;
4. Crețu, I., Stan, Al., – Transportul fluidelor prin conducte. Aplicații și probleme – Editura
Tehnică, București, 1984;
5. Crețu, I., Soare, Al., și alții – Probleme de hidraulică – Editura Tehnică, București, 1972;
6. Crețu, I., – Hidraulică generală și subterană – Editura didactică și pedagogică, București,
1983;
7. .Dragotescu, D.,N., și alții – Transportul pe conducte al țițeiului, gazelor și produselor
petroliere – Editura Tehnică, București, 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., – Transportul gazelor naturale – Editura Tehnică, București,
1972;
9. Gheorghe, Gabriel, – Distribuția și utilizarea gazelor naturale – Editura Tehnică,
București, 1972;
10. Ghiliceanu, M., – Transportul țițeiului și gazelor prin conducte – Culegere de probleme,
Editura Tehnică, București, 1954;
11. 1Grigorescu, D., Iung, M., – Deshidratarea gazelor naturale – Editura Tehnică, București,
1971;
12. Iamandi, C., și alții – Hidraulică și mașini hidraulice; elemente de calcul; aplicații
Institutul de Construcții, București, 1982;
13. Idelcic, E.,I., – Îndrumar pentru calculul rezistențelor hidraulice – Editura Tehnică,
București, 1984;
14. 1Ioanesi, N., Marinescu, D., – Depozitarea, transportul și gestionarea produselor
petroliere – Editura Tehnică, București, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., – Colectarea, transportul, distribuția și
depozitarea produselor petroliere și gaze lor – Editura Didactică și Pedagogică, București,
1983;
16. .Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., – Transportul petrolului – Editura Tehnică, București,
1985;
UPG/I PG/TDDH – Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail
Ploiești 2019 pag. 106
17. Oroveanu, T., Stan, Al., – Transportul, distribuția și depozitarea produselor petroliere –
Institutul d e Petrol și Gaze, Ploiești, 1981;
18. Rădulescu, A.G., – Proprietățile țițeiurilor Românești – Editura Academiei, București,
1974;
19. Soare, Al., – Transportul și depozitarea fluidelor – Vol. 1 și 2, Editura U.P.G., Ploiești,
2002;
20. Soare, Al., Rădulescu, R., – Transportul și depozitarea hirocarburilor – Editura U.P.G.,
Ploiești, 2004;
21. Toma, I., Berechet, I., – Transportul, depozitarea și exportul produselor chimice
petroliere – Ministerul Industriei Chimice, București, 1978.
22. Trifan, C., Albulescu, M., Neacșu, S., – Elemente de mecanica fluidelor și termodinamică
tehnică, Editura U.P.G., Ploiești, 2005;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UPGI PGTDDH Proiect de diplomă MIHĂESCU Claudiu Mihail [618662] (ID: 618662)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.