Lucrare de licență [618603]

1

2
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE
AGRICOLE

Lucrare de licență

Coordonator științific,
Prof.Univ.Dr. George -Marius Cracu
Student: [anonimizat]
2018

3
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE
AGRICOLE

Lucrare de licență

Studiu privind gradul de satisfacție a
turiștilor cu privire la destinația turistică
Studiu de caz : Stațiunea Mamaia

Coordonator științific,
Prof.Univ.Dr. George -Marius Cracu
Student: [anonimizat]
2018

4
CUPRINS

CAPITOLUL I – ÎNCADRAREA ÎN TERITO RIU ȘI CARACTERISTIC ILE
GENERALE ALE AREALULUI STUDIAT
1.1. Localizare
1.2. Istoric
1.3. Date generale
CAPITOLUL II – ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE
2.1. Istoricul cercetării și cunoașterii științifice în domeniu
2.2. Considerații generale, r epere teoretice, metode și tehnici de cercetare
CAPITOLUL III – RESURSELE TURISTICE ALE AREALULUI STUDIA T
3.1. Aspecte generale despre turism
3.2. Resurse morfo -turistice
3.3. Resurse climato -turistice
3.4. Resurse hidro -turistice
3.5. Resurse turistice antropice
CAPITOLUL IV – INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
4.1. Conceptul de amenajare turistică
4.2. Căile de comunicație și mijloacele de transport
4.3. Structurile de cazare
4.4. Structurile de alimentație publică
4.5. Posibilitățile de agrement
CAPITOLUL V – CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN STAȚIUNEA MAMAIA
CAPITOLUL VI – ANALIZA PRINCIPALILO R INDICATORI FOLOSIȚ I ÎN
EVALUAREA SATISFACȚI EI TURIȘTILOR CU PRI VIRE LA STAȚIUNEA
MAMAIA

5
CAPITOLUL VII – DIRECȚII ȘI POSIBILI TĂȚI DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI ÎN ZONA M ETROPOLITANĂ CONSTAN ȚA
CAPITOLUL VIII – ANALIZA S.W.O .T. A STAȚIUNII MAMA IA ȘI CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

6
CAPITOLUL I – ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU ȘI CARACTERISTICILE
GENERALE ALE AREALULUI STUDIAT

1.1.Localizare
Stațiunea Mamaia este o localitate componentă a municipiului reședință de județ
Constanța , din județul Const anța, Dobrogea, România. Este localizată în nordul municipiului ,
având localitatea Năvodari la nord, și este o stațiune turistică litoral ă a României de pe
malurile Mării Negre . Coordonatele sale geografice sunt 44 °14’47’’ latitudine nord ică și
28°37’22’’ longitudine estic ă. Are foart e puțini locuitori permanenți (132 la recensământul di n
2011 ), fiind însă su prapopulată în cuprinsul verii. Este cea mai mare stațiune turistică din
România și este denumită “Perla Mării Negre”.
Mamaia este construită pe un grind litoral între Marea Ne agră și limanul Siutghiol.
Grindul are o lungime de 8 km și o lățime de 300 m. Plaja foarte lungă, cu o lățime de până la
250 m, este acoperită de nisip foarte fin, atât mineral, cât și cochilifer. De-a lungul întregii
stațiuni se află multe magazine de diferite tipuri , restaurante , terase, o pistă pentru biciclete,
cluburi și un parc de distracții. De asemenea, zona este încărcată de hoteluri și atracții turistice.

Fig.I.1. – Localizarea județului Constanța și a stațiunii Mamaia în cadrul României
(sursa: http://www.4bac.ro)

7

Fig.I .2. – Localizarea stațiunii Mamaia în raport cu Municipiul Constanța
(sursa: https://constanta -city.map2web.eu )

8

Fig.I .3. – Localizarea stațiunilor de pe litoralul românesc al Mării Negre
(sursa: http://radiovacanta.ro )

9
1.2.Istoric
Mamaia a fost inițial un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri
români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din
vremea stăpânirii turcești pe nume Mamai . Există însă numeroase legende legate de numele
stațiunii.
Localitatea este atestată documentar de peste 300 de ani și apare în documentele
turcești, aceștia stăpânind Dobrogea din se colul al XV -lea până în secolul al XIX -lea. “Dup ă
instalarea administrației românești, spre sfârșitul secolului al XIX -lea, în 1885, satul avea o
populație formată din turci, bulgari, germani și români ” (Maria Comăniță Cica, “Pove știle
Mamaiei ”, Editura Te legraf Advertising, 2005, pagina 19).
Orașul Constanța a început să se dezvolte din punct de vedere urbanistic odată cu
punerea bazelor Serviciului Maritim Român de către Regele Carol I, dar și cu construirea
Podului de la Cernavodă de către inginerul Angh el Saligny în anul 1895. Astfel, orașul a
devenit principalul port al țării, iar potențialul turistic al zonei a fost observat de către
autorități. La sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea au fost organizate
mai multe zone destina te “băilor”, cele mai populare dintre acestea fiind “Băile de la Vii ” din
sudul ora șului și “Băile de la Mare ” în Golful Delfinilor. Extinderea portului Constanța a dus
la desființarea liniei ferate ce unea orașul cu Băile de la Vii, iar acestea au ieșit din folosință.
“Cum Constanța nu oferea plajele dorite, A. Saligny propunea, în 1904, crearea unor băi în
apropiere, într -o zonă liberă, unde să poată fi construite case de vacanță. (…) Întemeietorul noii
stațiuni este considerat Ion Bălănescu, primar al Constanței între 1905 -1907, cel care a insistat
pe lângă Consiliul Comunal pentru crearea acesteia la nord de oraș. Planurile sale cuprindeau
o suprafață de 192 de ha, concesionată de la cătunul Mamaia Sat, cu o plajă generoasă de peste
10 ha și cu nisipu l foarte fin. (…) Stațiunea Mamaia, pe amplasamentul ei actual, își are
începuturile în anul 1906 când s -au construit, având la bază planurile arhitectului peisagist E.
Redon, două pavilioane din cabine de lemn, terminate cu foișoare și un mic promontori u din
lemn ce înainta în mare. Cele două pavilioane aveau 56 de cabine, precum și 80 de gherete
mobile (45 pentru bărbați și 35 pentru femei). Inaugurarea pavilioanelor a avut loc la 28
august 1906 și, până prin 1920, când în urma unui incendiu cele doua p avilioane sunt mistuite,
Mamaia a reprezentat o destinație turistică apreciată. Drept dovadă a fluxului mare de

10
vizitatori stă deschiderea unei linii de cale ferată între Constanța și Mamaia, pentru a permite
un acces mai facil turiștilor. Până la izbucnir ea Primului Război Mondial, Mamaia era vizitată
de zeci de mii de turiști anual (se spune că au fost peste 40.000 în anul deschiderii!) (Proiectul
IMAGO ROMANIAE, “Stațiunile balneoclimaterice românești” , Muzeul Național de Istorie a
României, 2012, pagina 50).

Fig.I.4 . – Plaja stațiunii Mamaia în anul 1906
(sursa : colec ția Diana Mandache, carte poștală)

Fig.I.5 . – Poster publicitar în ziarul “Dimineața” din 1912, promovând turismul în stațiunea Mamaia
(sursa: https://ro.wikipedia.org )

11
„După primul război mondial stațiunea Mamaia a intrat intr -o nouă etapă de glorie și
strălucire devenind una dintre cele mai renumite stațiuni balneare din Europa și un loc preferat
de protipendadă în timpul verii. Între 1918 și 1940, perioadă care pentru români a fost una a
bunăstării, aici s -au construit o serie de edificii importante, de la hoteluri de lux la elegante
vile de vacanță, reședințe de vară ale oamenilor bogați și celebri din acea epocă. Unele dintre
aceste construcții se mai păstrează și în prezent, dând un farmec în plus stațiunii. O astfel de
clădire, a cărei arhitectură s -a menținut în mare parte neschimbată, este fosta reședință a
familiei regale, sau “Palatul Regal” din Mamaia, cum i se spunea ” (Maria Comăniță Cica,
“Poveștile Mamaiei”, Editura Teleg raf Advertising, 2005, pagina 78 ).

Fig.I.6 . – Palatul Regal din Mamaia în anul 1928
(sursa : http://jurnaldeistoric.files.wordpress.com )

Fig.I.7 . – Palatul Regal din Mamaia în anul 2017, privatizat și cunoscut sub denumirea de “The Castle
of Illusion”, este în prezent club în timpul sezonului estival
(sursa : https://mizuumi.ro )

12
„În anul 1939, în ajunul celui de al Doilea Război Mondial, peisajul stațiunii era
compus din ansamblul Casino și Grand Hotel Rex și circa 50 de vile. Mamaia se bucură de
renume internațional fiind considerată plaja cu cel mai fin nisip din Europa și totod ată o
stațiune conform standardelor occidentale. (…) După 1940, odată cu cel de -al Doilea Război
Mondial, pentru Mamaia începe declinul. Zona a fost transformată într -una militară, după ce în
1942 la Mamaia Sat a fost instalat un centru de tragere și art ilerie format din cazarmă și
instalațiile de luptă specifice. (…) În perioada sovietică a Mamaiei, în 1947, majoritatea
clădirilor din stațiune au fost rechiziționate. (…) În iunie 1950, în baza decretului nr. 92/1950
al Consiliului de Stat al Republic ii Populare România, Mamaia a fost cuprinsă în marele plan
de naționalizare și până în 1958 în stațiune s -a desfășurat un proces intens de socializare.
Toate clădirile construite aici, hoteluri, pensiuni, vile de vacanță, restaurante, au fost
naționalizate și încredințate spre administrare și folosință organizațiilor sindicale ale unor mari
întreprinderi socialiste din țară precum C.F.R., exploatări miniere, fabrici, uzine mari etc. (…)
Astfel Mamaia a intrat într -o nouă etapă din existența sa transformân du-se dintr -o stațiune a
protipendadei capitaliste într -una pentru elita proletară” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile
Mamaiei”, Editura Teleg raf Advertising, 2005, paginile 92 -97).

Fig.I.8 . – Stațiunea Mamaia la începutul perioadei comuniste
(sursa: http://www.tai -tai.net )

13
“În 1958 a fost înființată Întreprinderea de Hoteluri și Restaurante sau I.H.R. Mamaia,
care a preluat de la sindicate administrarea și gospodărirea imobilelor și a tuturor bunurilor din
stațiune. Prima sarcină încredințată I.H.R. -ului a fost aceea de a mări spațiul de cazare cu un
ansamblu de 10.000 de locuri construit la intrarea în stațiune. Ritmul de construcție era de trei
hoteluri pe an, care erau date în folosință imediat în sezonul următor. Tomis, Histria și Midia
au fost primel e hoteluri ridicate la Mamaia în epoca socialistă, în anul 1959. Până în 1965 au
fost construite unitățile din zona Parc -Melody, în total 17 hoteluri cu 4 -12 etaje și cu o
arhitectură simplă, subordonată funcționalului. Multe dintre hoteluri aveau un confo rt minim,
cu o stea, cu dușuri și wc -uri comune situate la capătul holurilor și camere foarte mici în care
erau îngrămădite câte 3 paturi, căci cazarea se făcea pe sexe. Motivația o constituia faptul că
Mamaia fusese concepută inițial ca o stațiune de odih nă ieftină, pentru turiști fără pretenții,
destinată muncitorilor români și celor din țările învecinate care aveau același regim politic ”
(Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”, Editura Telegra f Advertising, 2005, paginile
101-102).
“Cea de -a doua etapă comunistă, în care Mamaia va deveni “perla litoralului
românesc ”, începe odată cu anul 1965. În acest an, în stațiune au venit pentru prima dată turiști
din țările capitaliste ale Europei. Tot în vara anului 1965 în stațiune a venit pen tru prima dată
și președintele țării, Nicolae Ceaușescu, proaspăt ales în funcție. (…) Atunci când s -a dorit
dezvoltarea turismului internațional, pe la mijlocul anilor ’ 60, construcția noilor hoteluri a
început să se facă urmărindu -se parametrii de confor t și funcționalitate mai mari. În 1966 s -au
construit hotelurile Dorna, Bicaz, Siret, iar în anul următor hotelurile Patria, Național, Unirea
și Miorița. În 1968 s -a deschis cel mai mare complex și cel mai modern la acea vreme,
cuprinzând hotelurile Venus, Riviera, Astoria, Metropol, Majestic, Mercur și Minerva.
Construcțiile au fost realizate într -un stil arhitectural foarte modern pentru acea perioadă fiind
și primele de acest gen ridicate în țara noastră ” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”,
Editur a Telegraf Advertising, 2005, paginile 105 -106).
„În afara contextului politic, Mamaia era atractivă pentru occidentali deoarece avea o
bază materială nouă și modernă, practica prețuri de dumping, serviciile erau bune iar
posibilitățile de distracție dive rse și multiple. Astfel Mamaia a reușit să devină stațiunea
estivală preferată de europeni, surclasând stațiunile din Grecia care aveau o bază materială

14
veche și suprafețe mici de plajă, și chiar Coasta de Azur, unde prețurile erau foarte mari.
Turiștii st răini care veneau aici făceau parte, de regulă, din pătura de mijloc a societății
capitaliste. Cei mai mulți erau nemți, circa 80%, care veneau aici prin firmele Tui și
Neckerman, apoi urmau scandinavii. Mai veneau francezi, englezi și chiar americani atât din
Nord cât și din Sud ” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”, Editura Telegraf
Advertising, 2005, paginile 110 -111).

Fig.I .9. – Vedere asupra stațiunii Mamaia surprinsă de pe Hotelul Parc în anul 1980
(sursa : Mihai Ionescu – http://vederidintrecut.blogspot.ro )
“În anii ’80 strălucirea Mamaiei avea să pălească încet, încet, sfârșind, odată cu
întreaga epocă ceaușistă, în beznă și teroare. La început au fost interdicțiile impuse în numele
unei educații mai sănătoase. Astfel, pr ogramul de funcționare al barurilor, restaurantelor și
discotecilor s -a redus inițial de la 05.00 dimineața până la 01.00 noaptea, pentru ca apoi să se
dea stingerea la ora 22.00. (…) Consecința a fost că imediat după ce hotărârea a fost pusă în

15
aplicare și localurile de distrcție din Mamaia s -au închis la ora 22.00, turiștii străini au părăsit
în masă stațiunea. Pentru sezoanele următoare marile agenții de turism europene au scos
Mamaia din ofertele lor, singurii occidentali care mai veneau pe litoralul românesc în timpul
sezonului fiind pensionarii. (…) Dar restricțiile nu s -au limitat doar la programul de distracție.
Calitatea serviciilor a început să scadă sub toate aspectele din cauza economiei drastice care se
făcea. Pe la mijlocul anilor ’80 stați unile din sudul litoralului, Neptun, Olimp, Jupiter,
Costinești, Eforie Nord și Sud au început să fie la modă, devenind mai atractive pentru turiști
decât bătrâna Mamaie. Lăsată de izbeliște de lumea bună, “perla Mării Negre ” a fost înapoiată
primilor ei t uriști, din anii de început ai “epocii de aur”, turiști de care uitase definitiv o
perioadă de timp, sindicaliștii. Oameni fără pretenții, oamenii muncii se mulțumeau cu ceea ce
stațiunea le oferea și aici trebuie amintite meniurile c iudate la care s -a aju ns ca urmare a lipsei
alimentelor de origine animală, carne, ouă, lapte, brânză. Practic, trei zile pe săptămână meniul
era strict vegetarian și s -a ajuns să fie inventate tot felul de rețete pe bază de soia, cartofi,
fasole și alte legume ieftine ” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”, Editura Telegraf
Advertising, 2005, paginile 142 -146).
“Începutul perioadei post comuniste a fost promițător pentru Mamaia, dar în scurt timp
situația se va schimba iar faza de pionierat a democrației românești se va do vedi a fi una de
sacrificiu pentru stațiune. După sezonul 1989, caracterizat de lipsuri și sărăcie, vara anului
1990 a readus în mintea tuturor strălucirea de altădată a “perlei litoralului românesc”. Cuprinși
de nostalgie, oamenii au venit la Mamaia bucur ându -se cu adevărat de distracție. Localurile,
discotecile, barurile, aveau program până dimineața, iar meniurile restaurantelor erau din nou
bogate și variate. Toată lumea, de la turiști și până la cei care se ocupau cu turismul, era
optimistă. Apoi, în t oamna anului 1990, Guvernul Roman a venit cu idea locației de gestiune
ca o primă formă de privatizare. În baza ordinului 135/1990, semnat de primul ministru Petre
Roman, toate unitățile din comerțul interior și din turism care puteau funcționa independent
trebuiau date obligatoriu în locație de gestiune pentru o perioadă de trei ani. Practic, statul
dădea în administrare directă un bun care -i aparținea în schimbul unei cote parte din profit. A
doua etapă a privatizării urma să fie închirierea pe o perioadă de 5-10 ani contra unei sume
fixe iar, cea de -a treia și ultima etapă, în viziunea guvernanților la vremea respectivă, era
concesiunea pe o perioadă de 49 de ani. (…) Din păcate această primă formă de privatizare nu
s-a dovedit o soluție viabilă, având consecințe dezastruoase pentru stațiune. Sistemul

16
defectuos, format din oameni și legislație, a făcut ca locația de gestiune să se transforme într -o
exploatare sălbatică a bazei materiale din stațiune fără să se facă în schimb nici un fel de
investiții ser ioase. În aceste condiții este de înțeles că de la an la an totul se degrada, începând
de la hotelurile învechite, mult prea uzate și până la spațiile verzi părăginite și arse de soare.
(…) Dezinteresul autoriăților locale, a Primăriei Constanța de care aparține stațiunea, a
contribuit la fel de mult la înrăutățirea situației. (…) Lăsată de izbeliște de unii și exploatată
fără milă de alții, bătrâna Mamaie a ajuns, pe la sfârșitul anilor ’90, o stațiune obosită, cenușie,
dezolantă. Cu siguranță se poate spune că a fost cea mai cumplită perioadă din întreaga ei
istorie. Mizerie, bișnițari, tarabe acoperite cu celofane ce adăposteau marfă de calitate
îndoielnică, comercianți ambulanți care vindeau pe plajă porumb fiert, semințe, brelocuri,
nămol etc., hoți care mișunau peste tot pândind turiștii ce -și lăsau cearceafurile
nesupravegheate, zilnic erau sparte camere de hotel, servicii proaste, nesiguranță etc., acestea
erau aspectele dominante în peisajul stațiunii ” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”,
Editura Telegraf Advertising, 2005, paginile 130 -133).
“Începutul unui nou mileniu a însemnat un nou început și pentru bătrâna stațiune. În
anul 2000 constănțenii l -au ales ca primar al orașului pe Radu Ștefan Mazăre, care avea 32 de
ani și era independent din punct de vedere politic. Primul an, 2001, a fost un an de curățenie,
care a început cu demolarea construcțiilor abuzive ridicate în stațiune. (…) Odată terminată
acțiunea de curățenie a fost întocmit PUD -ul stațiunii (planul urbanistic de detaliu). În baza
acestuia a început o nouă edificare a stațiunii ” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”,
Editura Telegraf Adv ertising, 2005, pagina 142 ).
„2005 este anul în care stațiunea Mamaia împlinește un secol de existență. 100 de ani
de destin spectacul os. O istorie mai bogată decât a unui oraș obișnuit. Mamaia își sărbătorește
centenarul mai frumoasă ca oricând. Pentru a treia oară în zbuciumata ei existență, după
perioada interbelică și anii de glorie ai socialismului, stațiunea cu nume neobișnuit, dar atât de
românesc, se află pe culmile gloriei. (…) Astăzi Mamaia oferă turiștilor tot ce își pot dori într -o
vacanță la mare. Ofertele turistice satisfac orice gust și capriciu începând de la amenajările
pentru plajă până la diversitatea de sporturi naut ice. (…) În Mamaia există tot ce poate oferi o
stațiune de la malul mării : hoteluri, vile, restaurante, terase, baruri, discoteci, terenuri de sport,
piscine, magazine, parcuri, piațete, fântâni arteziene, palmieri, Aqua Magic, telegondolă,

17
bowling, culo are, curățenie, calitate etc. Mamaia este o stațiune românească la standarde
occidentale, cea mai apreciată de turiștii din țara noastră. (…) Iar Mamaia este deopotrivă o
stațiune pentru oamenii bogați și pentru cei mai puțin avantajați financiar, pentr u tineri și
pentru bătrâni, pentru români și pentru străini ” (Maria Comăniță Cica, “Poveștile Mamaiei”,
Editura Telegraf Advertising, 2005, paginile 157 -158).

Fig.I.10 . – Vedere asupra stațiunii Mamaia în anul 2017
(sursa : http://www.primaria -constanta.ro )

18
1.3.Date generale
Turismul constituie una dintre cele mai interesante modalități de folosire a timpului
liber pentru recreere, distracție, odihnă, tratament și explorarea mediului înconjurător, iar un
aspect aparte ce ține atât de imaginea, cât și de economia județului Constanța este reprezentat
de valorificarea turistică și balneară a litoralului românesc.
Situat în partea de sud -est a României, județul Constanța ocupă jumătatea sudică a
Dobrogei, limita de sud fiind dată de granița cu Bulgaria. Județul are o suprafață de 7.071 km²
și o populație de 684.082 locuitori (la recensământul din anul 2011) și este unul dintre cele
mai urbanizate județe din România, numărul persoanelor care locuiesc la oraș depășind
500.000. D e asemenea, se află pe locul 5 între județele țării în ceea ce privește contribuția la
PIB-ul României, respectiv 21,73 miliarde lei.
Zona litorală de pe teritoriul României este considerată cea mai importantă zonă
turistică, concentrând aproape jumătate din capacitatea hotelieră a țării. Astfel, nota
caracteristică a spațiului constănțean este dată de litoralul Mării Negre. Acesta se întinde în
județul Constanța pe o lungime de peste 100 de km, din totalul de 244 de km care formează
ieșirea la Marea Neag ră a României. Stațiunile din județul Constanța se înlănțuie aproape în
linie dreaptă (de la nord la sud) : Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud,
Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia și Vama Veche (acestea
pot fi observate în figura I.3.).

19
CAPITOLUL I I – ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE

2.1. Istoricul cercetării și cunoașterii științifice în domeniu
Satisfacția turiștilor este în prezent una dintre principalele preocupări ale oamenilor
implicați în activitat ea de turism, deoarece de aceasta depinde imaginea destinației ori a
serviciului oferit și decizia vizitatorilor și/sau a cunoscuților lor de a accesa aceeași destinație
în viitor. Prin urmare, satisfacția turistică este una dintre cele mai cercetate teme din domeniul
turismului, fiind în același timp extrem de dinamică .
În literatura internațională, studiile din do meniul turismului au arătat că satisfacția
turiștilor duce la comportamente poz itive din partea acestora, cum ar fi recomandarea unui
produs de care au fost mulțumiți. Organizația Mondială a Turismului este o agenție a
Națiunilor Unite ce reprezintă cel ma i mare organism la nivel mondial ce are atribuții de
colectare de informații statistice privind turismul internațional . Organizația încurajează
dezvoltarea durabilă a turismului și veghează aplicarea Codului de Etică G lobală pentru
Turism .
În România, prim ul pas în organizarea turismului a fost făcut în anul 1926 prin
înființarea Oficiului Național de Turism, a flat în subordi nea Ministerului Sanatatii, a cărui
sarcină principală era coordonarea activității staț iunilor balneo -climaterice . În 1933 Oficiul
Național de Turism a devenit un organism cu activitate de sine stătătoare, obiectivele sale
principale referindu -se la încurajarea călătoriilor, popularizarea turismului pe teritoriul
României în străinătate și atragerea turiștilor. În 1971 a fost înființat M inisterul Turismului, ca
organism ce ntral specializat al administraț iei de stat . S-au alăturat apoi organizații și asociații
precum Asociația Națională a Agențiilor de Turism, Asociația Naț ional a a Turismului Rural,
Ecologic ș i Cultural , Federația Industri ei Hoteliere din Româ nia, Federația Patronală din
Turism și Organizația Patronală a Turismului Balnear din România. În 1998 atribuț iile
Ministerului Turismului sunt preluate de către Autoritatea Naționala pentru Turism, ca
organis m de specialitate al admin istraț iei publice . În prezent, Ministerul Turismului se
organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în
subordinea Guvernului, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul turismului

20
în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei operatorilor
economici din domeniul de competență.
În țara noastră, studii privind gradul de satisfacție a turiștilor au fost făcute în principal
de către unitățile de primire turistică, dar și de Asociația Profesională a Formării în
Administrația Publică Locală București, Consiliul Județean Maramureș și alte organizații de
stat sau private. De asemenea, această temă a fost abordată în lucrări de licență, dizertație și
doctorat. În domeniul l iteraturii, Nicolae -George Drăgulănescu a publicat cartea “Evaluarea
satisfac ției clienților – Tehnici, metode, instrumente ”, inspirată de practicile celor mai
competitive întreprinderi din Uniunea Europeană și S .U.A.
În ceea ce privește studiile asupra arealului avut în vedere, litoralul și stațiunea
Mamaia, printre lucrările pe care le -am studiat se numără “Litoralul rom ânesc al Mării Negre ”
(Gheorghe Andronic, 1989), “Litoralul românesc” (Hedy Loffler, 1975), “Stațiunile
balneoclimaterice românești” (P roiectul IMAGO ROMANIAE, 2012), “Turism și tratament
balnear pe litoral” (Gheorghe Mecu, 2001) și “Poveștile Mamaiei” (Maria Comăniță Cica,
2005). De asemenea, “ Studiu privind dezvoltarea turismulu i și reabilitarea și promovarea
patrimoniului cultural la n ivelul Polului de Creștere Constanța ” realizat pentru Agen ția pentru
Dezvoltare Regională Sud -Est în anul 2015 constituie o lucrare foarte bine documentată
asupra zonei.

21
2.2. Considerații generale, repere teoretice, metode și tehnici de cercetare
Aceast ă lucrare, “Studiu privind gradul de satisfacție a turiștilor cu privire la destinația
turistică. Studiu de caz: stațiunea Mamaia ” reprezintă lucrarea mea de licență la absolvirea
Specializării Geografia Turismului din cadrul Facultății de Științe ale Natu rii și Științe
Agricole a Universității “Ovidius” din Constanța. Fiind născută în orașul Constanța și
pasionată de turism, alegerea stațiunii Mamaia ca temă pentru licență a fost o decizie rapidă și
plăcută, dorindu -mi să cunosc și să mă documentez mai mul t în legătură cu cea mai populară
stațiune din România, cu atât mai mult cu cât se află la o distanță de doar 2 km de casa mea.
Mamaia se prezintă ca fiind cea mai mare, cea mai cunoscută și cea mai spectaculoasă
stațiune litorală a României, cu o dezvolt are foarte dinamică și o energie tinerească. În
cuprinsul acestei lucrări am abordat toate aspectele de interes ale stațiunii Mamaia, având în
vedere localizarea și istoricul acesteia, resursele turistice și infrastructura turistică din zonă și
circulația turistică din stațiune. De asemenea, în vara anului 2017 am conceput și apoi am
aplicat turiștilor întâlniți pe faleza din stațiune un chestionar ce a avut ca scop evaluarea
gradului de satisfacție pe care o au aceștia în legătură cu stațiunea Mamaia. Am i nterpretat
răspunsurile oferite de turiști și am conturat opiniile acestora într -unul dintre capitolele acestei
lucrări.
Litoralul Mării Negre reprezintă o importantă regiune turistică, cu o paletă variată de
atracții. Municipiul Constanța reprezintă cel mai vechi oraș atestat documentar și unul dintre
cele mai importante orașe ale țării în prezent. În zona metropolitană a Constanței turiștii au
posibilitatea de a practica turismul estival, turismul balnear, turismul de croazieră și itinerar,
turismul de a faceri și turismul cultural. Motivațiile turiștilor sunt, de asemenea, diverse, de la
dorința de odihnă și relaxare ori refacerea sănătății, până la interesul pentru obiectivele
cultural -istorice și manifestările culturale sau nevoia de adrenalină și avent ură.
În elaborarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode și tehnici de cercetare. În
ceea ce privește colectarea datelor, m -am folosit de toate sursele informatice la care am avut
acces, respectiv Biblioteca Județeană “Ioan N. Roman” Constanța, Biblioteca Universității
“Ovidius ” Constanța, Direcția Județeană de Statistică Constanța , Internet, iar o serie de
documente mi -au fost furnizate de domnul profesor ce m -a coordonat în elaborarea acestei

22
lucrări de licență, Lector Universitar Doctor Cracu George -Marius. În conceperea capitolelor I
și III, “ Încadrarea în teritoriu și caracteristicile generale ale arealului studiat ”, respectiv
“Resursele turistice ale arealului studiat” am utilizat metoda descriptivă, conturând localizarea
și istoricul stațiu nii Mamaia, apoi resursele turistice naturale și antropice de care beneficiază
aceasta. Capitolele IV, V, VI și VII au fost elaborate folosind în cea mai mare parte metoda
analitică, deoarece am studiat și analizat date referitoare la infrastructura turist ică, circulația
turistică, opiniile turiștilor și direcțiile de dezvoltare ale zonei, pe care apoi le -am interpretat și
exemplificat utilizând metoda grafică. Am conceput tabele și grafice cu ajutorul datelor
furnizate de Institutul Național de Statistică și a impresiilor pe care mi le -au împărtășit turiștii
în chestionarul pe care l -am aplicat. În final, capitolul VIII conține o analiză S.W.O.T. ce
înglobează toate aspectele ce țin de stațiunea Mamaia, atât pozitive, cât și negative, și
concluziile reieșit e în urma efectuării acestui studiu.

23
CAPITOLUL III – RESURSE LE TURISTICE ALE AREALULUI STUDIAT

3.1. Aspecte generale despre turism
Turismul reprezintă călătoria realizată în scopul recreării, a odihnei sau pentru afaceri.
Orga nizația Mondială a Turismului (O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce
„călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată
de minimum douăzeci și patru (24) de ore , dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de
recreere , afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate î n localitatea
vizatată ”. În completarea acestei idei, Ed. Picard consideră că turismul înglobează “ansamblul
organismelor și funcțiilor acestora, privite din punctul de vedere al celui care se deplasează,
dar și al celui care profită de pe urma cheltuielilor făcute de acesta”. Privind această activitate
mai profund, putem afirma că turismul reprezintă ”u n fenomen al timpurilor moderne bazat pe
creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a
sentimentului de receptivitate față de frumusețea naturii, un rezultat al dezvoltării comerțului,
industriei și al perfecți onării mijloacelor de transpo rt”, precum considera Guy Freuler încă din
anul 1866.
Turismul, ca fenomen economic și social, a înregistrat o dezvoltare amplă începând cu
a doua jumătate a secolului al XIX -lea, însă dorința oamenilor de a călători și de a admira
locuri noi este cunoscu tă încă din cele mai vechi timpuri. Turismul a devenit în ultimele
decenii o activitat e de recreere globală populară și ramura economică cea mai puternică pe
plan mondial.
Turismul îndeplinește mai multe funcții, cele mai importante dintre acestea fiind
economică, socială, cultural -educativă, politică, ecologică și recreativ -curativă. Prin acestea se
angrenează trei componente ale vieții oricărui individ, respectiv mediul geografic, activitatea
socială și resursele economice. Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive
ale unui teritoriu. Se deosebesc două grupe majore de resurse turistice: naturale (relief,
structuri geologice, climat, ape, vegetație, faună) și antropice (vestigii istorice, edificii
religioase, muzee, etnografie etc .). Potențialul turistic rezultă din asocierea spațială a fondului

24
turistic cu baza tehnico -materială, iar p rodusul turistic înglobează totalitatea bunurilor și
serviciilor necesare bunei desfășurări a activităților de agrement și recuperare fizico -psihică.
Europa este, în prezent , cea mai importantă macroregiune turistică a lumii . Astfel,
dintre cele 1.133 de miliarde de sosiri internaționale înregistrate l a nivel mondial în anul 2014,
continentului european îi rev in 582 de milioane , sau 51% din totalul mondial. De asemenea,
Europa deține 41% din tre venituri le rezultate , distanțată clar și în acest caz de celelalte regiuni
ale lumii.

3.2. Resurse morfo -turistice
Relieful constituie cadrul general în care se desfășoa ră turismul și un ul dintre cei mai
importanți factori naturali de atracție. Relieful formează suportul ese nțial în amenajările
turistice, fiind un element de bază în crearea unui decor specific fiecărui loc tur istic. Orice
stațiune turistică este descrisă, mai întâi, prin raportarea la formele de relief: montan, de
litoral, vulcanic, carstic etc.
Litoralul, din punctul de vedere al geografiei fizice, reprezintă zona de contact dintre
mare și uscat în care își fac simțită prezența atât influențele climatice terestre și marin e, cât și
procesele de modelare ale eroziunii și depunerii terestre și marine. Altfel spus, litoralul este
fâșia de teren pe care apa mării poate înainta sau se poate retrage și pe care se face simțită
acțiunea de modelare a valurilor, curenților și mareel or.
Țărmul litoralului românesc se întinde pe o lungime de 245 de km și se compune din
trei sectoare geomorfologice:
 la nord, Delta Dunării
 în centru, complexul Razim -Sinoe , cu grindurile care îl despart de mare
 la sud, coasta dobrogeană , formată dintr -o alternanță de faleze, plaje și limane
înșiruite între sudul grindului Chituc și frontiera cu Bulgaria.

25

Fig.III.1. – Apele teritoriale ale României
(sursa : https://upload.wikimedia.org )
Țărmul românesc este destul de variat, alcătuit din forme ușor ondulate, cu capuri
accentuate și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje, lagune și cordoane
de nisip. În dreptul falezelor, marea, în acțiunea ei erodantă, a făcut ca țărmul să se retragă
continuu prin abraziunea din dre ptul promontoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din
lungimea litoralului între grindul Chituc și Bulgaria, au înălțimi ce variază între 20 și 40 de
metri : de la Capul Râpa faleza crește spre sud până la 35 m pentru a scădea apoi la 10 -15 m,
ca să ajungă la Eforie și Capul Tuzla până la aproape 40 m, ca spre Costinești și Mangalia să
scadă din nou spre 10 -20 m și apoi să crească spre Vama Veche. În dreptul golfurilor situația
se prezintă invers , marea este cea care s -a retras, prin transformarea l or în limane.

26
În partea sudică a litoralului românesc, Podișul Litoralului dintre Tașaul și granița cu
Bulgaria (cu altitudine de 85 -100 m, de fapt parte din Podișul Dobrogei de Sud) este tabular,
ușor înclinat spre nord -vest și cu o pantă mai înclinată în apropierea țărmului (altitud inile
oscilând între 0 și 100 m ), în mai multe trepte , de asemenea martore ale variațiilor nivelului
mării din ultimele 2 milioane de ani .

Fig.III.2. – Litoralul românesc văzut din avion între Eforie și Constanța: un mediu în continuă
transformare
(sursa : https://ro.wikipedia.org )

3.3. Resurse climato -turistice
Climatul constituie factorul decisiv în impunerea unor activități turistice. În alegerea
locului de desfășurare a activităților de recreație, rolul primordial le revine condițiilor
climatice favorabile, exprimate, în primul rând , de frecvența timpului frumos. Acestea sunt
condiționate de elementele meteo -climatice, precum nebu lozitatea și durata stră lucirii soarelui,
frecvența precipitațiilor, temperatura aerului, frecvența ceții, zăpada sau vântul.
Clima litoralului rom ânesc este rezultatul climatului maritim și al celui de stepă : climă
blândă și uscată, cu veri calde. Clima orașului Constanța este una temperat continentală, cu
influențe maritime datorită proximității Mării Negre. Regimul termic este printre cele mai

27
ridicate din țară, media temperaturii multianuale fiind de aproximativ 11 grade Celsius. Durata
de strălucire a soarelui în luna iulie este de 10 -12 ore pe zi, iar temperatura medie a aceleiași
luni este de aproximativ 24 de grade Celsius. Datorită contactului direct cu marea, în zona
litorală vântul bate mai puternic și mai frecvent decât în alte zone din țară, numărul zilelor de
calm fi ind redus, iar viteza medie a vântului destul de ridicată (aproximativ 6 metri pe
secundă). Sunt prezente brizele, vânturi locale calde, datorate contrastului dintre dintre
temperatura apei și temperatura uscatului.
Proximitatea Mării Negre imprimă climei orașului o influență aparte, variația
temperaturilor fiind relativ mică de la zi la noapte și de la un anotimp la altul față de restul
regiunilor țării. Acest fapt se datorează capacității apei mării de a înmagazina că ldura din
timpul verii și de a o elib era treptat în anotimpul de iarnă, însă are și un rol moderator asupra
maximelor termice în timpul sezonului estival. Cantitățile de precipitații sunt printre cele mai
scăzute din țară (397 de mm conform mediei 1961 -1990), mai puțin plouând doar în Delta
Dunării.
Iarna în Constanța este în general una blândă . Cea mai rece lună a iernii este ianuarie,
cu o medie de -0,3 grade Celsius , iar cea mai caldă decembrie, cu 2,6 grade Celsius. Cea mai
scăzută temperatură înregistrată iarna a fost de -25 de grade Celsius pe 10 februarie 1929, însă
ierni dure au mai fost și în 1954, 1963, 1985 sau 2006. Maximele termice sunt rar negative
iarna , iar minimele la fel de rar coboară sub -10 grade Celsius. În general , o dată la 10 ani se
întâmplă ca apa mării să înghețe chiar și câteva sute de metri față de țărm, cum s -a întâmplat
în 2006 sau 2010. Deși temperaturile nu sunt deosebit de scăzute în Constanța iarna, vântul
puternic cvasi -permanent face ca temperatura resimțită de corpul uman să fie mult mai scăzută
decât î n alte regiuni ale țării, unde vântul este preponderent calm. Nebulozitatea este ridicată
în timpul iernii , în general atunci când nu sunt cicloni care să afecteze zona, apa caldă a Mării
Negre în contrast cu temperatura mai scăzută din aer conduce la prod ucerea unor epis oade
îndelungi cu ceață groasă. Regimul precipitațiilor este deficitar în comparație cu majoritatea
restului teritoriului României, luna decembrie având o medie de 33 de mm, ianuarie 26 de mm
iar februarie doar 23 de mm. În general , precipi tațiile sunt sub formă de ploai e, ninsorile fiind
rare, însă atunci când se produc o fac sub formă de viscole violente, cu viteze foarte mari ale
vântulu i și cantități mari de zăpadă. De-a lungul timpului s -a întâmplat ca furtunile de iarnă să

28
fie atât de puternice încât să erodeze plajele pe kilometri întregi, valurile mării fiind împinse
spre țărm de vânturi cu viteze de peste 80 -90 de km/h, plajele necesitând lucrări serioase de
reamenajare înaintea debutului sezonului estival.
Vara în Constanța este mo derată termic, aproape zilnic circulația în straturile inferioare
ale troposferei făcându -se dinspre est, briza mării ponderând mult maximele în comparație cu
zona continentală a Dobrogei. Extrem de rar se înregistrează temperaturi de peste 35 de grade
Celsius, deși acest lucru s -a întâmplat în mai multe rânduri în vara anului 2000, iar pe 25 iulie
2007 stația meteo rologică a înregi strat chiar și o valoare de 38 de grade Celsius , la doar 0,5
grade Celsius de recordul absolut al orașului de pe 10 august 1927 . Aceeași briză a mării face
ca temperaturile să fie cu câteva grade mai scăzute în zona litorală decât în cea continentală a
orașului. În schimb, nopțile cu temperaturi minime de peste 20 de grade Celsius sunt
frecvente, făcând astfel aerul greu respirabi l, disconfortul termic resimțit pe timpul nopții aici
fiind printre cele mai mari din Român ia în decursul sezonului cald. Media multianuală a
temperaturii în luna iunie este de 19,5 grade Celsius , în iulie de 22, 2 grade Celsius, în timp ce
august are de as emenea o medie foarte ridicată, de 22 de grade Celsius. Nebulozitatea în oraș
este printre cele mai scăzute din țară pe timpul verii, litoralul românesc fiind printre cele mai
bune zone turistice din Europa și datorită faptului că nu se înregistrează maxim e termice de 40
de grade Celsius, precum se întâmplă pe coastele mediteraneene ale Spaniei, Croației sau
Greciei, temperaturile fiind în majoritatea timpului perfecte pentru plajă sau alte activități în
aer liber (în jur de 28 de grade Celsius ), în cond ițiile unui cer mai mult senin. În luna iunie
media multianuală a precipitațiilor este de 40 de mm, în iulie 30 de mm, în timp ce august
este, de asemenea , o luna secetoasă, cu doar 33 de mm. Litoralul Mării Negre și , implicit , zona
Constanței , sunt notorii p entru cea mai mare frecvență a evenimentelor turbionare din țară,
aproape în fiecare an dezvoltându -se trombe marine de -a lungul coastei litorale .
Aerul este nepoluat, lipsit de praf. În picăturile extrem de fine care plutesc în aer,
aerosoli proveniți din sfărâmarea valurilor, sunt conținute substanțe care intră în componența
apei de mare. Inhalarea aerosolilor este recomandată majorității oamenilor, această acțiune
având rol fortifiant asupra organismului, cu rezultate foarte bune pentru copii, persoane
demineralizate sau predispuse la tuberculoză. De asemenea, ozonul existent stimulează
nutriția, având și o mare putere antiseptică.

29

Fig.III.3. – Repartiția temperaturilor medii lunare, a precipitațiilor totale lunare, a nopților reci și a
zilelor foarte călduroase în decursul anului 2017 în stațiunea Mamaia
(sursa : https://www.meteoblue.com )

Fig.III.4. – Reparti ția zilelor cu diferi te temperaturi pe parcursul fiecărei luni în decursul anului 2017
în stațiunea Mamaia
(sursa: https://www.meteoblue.com )

30

Fig.III.5. – Repartiția zilelor cu precipitații pe parcursul fiecărei luni în decursul anului 2017 în
stațiunea Mamaia
(sursa: https://www.meteoblue.com )

Fig.III.6. – Repartiția nebulozității și a numărului de zile cu precipitații pe parcursul fiecărei luni în
decursul anului 2017 în stațiunea Mamaia
(sursa: https://www.meteoblue.com )

31

Fig.III.7. – Viteza atinsă de vânt simboli zată prin număr de zile în care se înregistrează o anumită
viteză pe parcursul fiecărei luni în decursul anului 2017 în stațiunea Mamaia
(sursa: https://www.meteoblue.com )

3.4. Resurse hidro -turistice
Zona litorală a României este lipsită de râuri cu scurgere permanentă, însă această lipsă
este compensată de bogăția apelor subterane și a suprafețelor lacustre, acestea dintâi
alimentând lacul Siutghiol și totodată municipiul Constanța. În cuprinsul litor alului se regăsesc
11 lacuri, fiecare având dimensiuni și caracteristici distincte. Se diferențiază astfel lagune
(foste golfuri închise de cordoane de nisip, precum lacul Siutghiol) și limane fluvio -maritime
(foste guri de vărsare le râurilor, precum lacu l Techirghiol).
Particularitățile hidrochimice ale lacurilor sunt determinate de condițiile climatice și
hidrologice ale zonei, iar astfel, lacurile alimentate prin scurgere artificială (Tașaul) sau prin
izvoare puternice (Siutghiol) au ape dulci și salma stre, cu un procent de mineralizare redus
(450-1000 mg la litru), iar lacul Techirghiol prezintă o mineralizare foarte ridicată (peste 50 g
la litru), pusă pe seama florei și faunei specifice care, prin resturile lor de tip organic

32
depozitate pe fundul lac ului în decursul timpului, au dat naștere nămolului sapropelic sub
acțiunea sulfobacteriilor.
Marea Neagră, responsabilă de extistența litoralului românesc, este, din punct de
vedere hidrologic, un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte uni ce în lume : ape
salmastre (în medie 16 -18 grame de sare pe litru față de 34 -37 în alte mări și oceane),
stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit
euxinism), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe sp ecii-relicve. Este o mare
interioară ce s e întinde pe o suprafață de 423.488 km², adâncimea medie este de 1.271 m, cel
mai adânc punct se află la 2 .211 m sub nivelul mării , are un volum de apă de 537.000 km³ ,
lungimea de 1.149 km , lățimea de 630 km și o sa linitate de 22,03 g/l.

Fig.III.8 . – Localizarea Mării Negre
(sursa : https://ro.wikipedia.org)

33
Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure legături externe cu
oceanul planetar (prin Strâmtoarea Bosfor cu Marea Marmara, apoi prin Strâmtoarea
Dardanele cu Marea Mediterană) , alături de încălzirea relativ moderată a apei de către s oare,
determină lipsa aproape totală a curenților marini verticali și existența doar a curenților
orizontali pe un imens traseu circular împotriva sensului acelor de ceasornic. Temperatura
medie a apei mării la suprafață este de 12,7 grade Celsius, puțin mai ridicată decât temperatura
medie a aerului. Vara, temperatura apei mării la suprafață poate ajunge și la 29 de grade
Celsius. Transparența apei are valor i medii de 6 m, însă în zona Mangaliei ajunge până la 16
m în larg. Apa are adesea nuanțe de verde și verde -albastrui, iar în zilele senine de primăvară
și toamnă reflectă nuanța albastră a cerului.

Fig.III.9 . – Marea Neagră în zona stațiunii Mamaia
(sursa : http://radioconstanta.ro )

34
3.4. Resurse turistice antropice
Resursele turistice antropice reprezintă totalitatea atracțiilor turistice create de om. În
mod obișnuit, acțiunea de atracție exercitată de obiectivele turistice antrop ice nu se manifestă
singură, ci în strânsă legătură cu potențialul turistic natural. Principalele caracteristici ale
obiectivelor turistice de provenien ță antropică sunt vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea
și funcționalitatea. Obiectivele turistice antropice cuprind două categorii de eleme nte: edificii
și elemente de atracție turistică, pe de o parte, și activi tăți umane cu funcții turistice, pe de altă
parte.
Stațiunea Mamaia, „Perla litoralului românesc”, oferă turiștilor nenumărate modalități
de petrecere a timpului în vacanță, adunând la un loc atât locații extrem de variate ca specific
și activități pe care le oferă, cât și evenimente din domenii diverse.
Cele mai populare și interesante obiective turistice ale stațiunii Mamaia sunt:
 Parcul A cvatic Aqua Magic – unul dintre cele mai mari și mai interesante parcuri de
distracții din România, are o suprafață de 27.500 m² și pune la dispoziție turiștilor zone
special amenajate pentru copii și adulți, satisfăcând atât dorința de relaxare a părințil or,
cât și dorința de aventură și adrenalină a copiilor.
 Telegondola – o instalație complexă de transport pe cablu ce le oferă turiștilor
oportunitatea de a admira stațiunea Mamaia și împrejurimile de la o înălțime de maxim
50 de metri.
 Satul de Vacanță și Parcul de distracții Luna Park – amenajat între lacurile Tăbăcărie și
Siutghiol și la câteva sute de metri de mare, adăpostește un complex de restaurante
destinate inițial grupării specificului culinar din toate provinciile românești, terase,
galerii come rciale, tarabe cu suveniruri și Luna Park, un parc de distracții cu
numeroase atracții pentru turiștii de toate vârstele.
 Pontonul – pasarela pietonală pornește de pe plajă și înaintează în mare pe o distanță
de aproximativ 500 de metri, finalizându -se cu un debarcader de pe care turiștii se pot
îmbarca la bordul vaporașelor care efectuează plimbări în largul mării.

35
 Palatul Regal – construit inițial ca reședință de vară a familiei regale în urmă cu
aproape un secol, în prezent adăpostește un club de vară cu piscină ce găzduiește
numeroase petreceri animate cu muzică, spumă, instalații de lumini și cocktail -uri.
 Faleza – zona de promenadă reprezintă un obiectiv turistic în sine, fiind mărginită de
hoteluri, terase, cluburi, spații verzi, galerii comerciale, t onete cu mâncare, o pistă
pentru biciclete, puncte de divertisment și, desigur, de plajă.
 Complexul Muzeal de Științe ale Naturii – situat imediat după ieșirea din stațiune,
complexul este o excelentă zon ă de agrement, cu alei și bănci amplasate printre ar bori
și aranjamente vegetale, toate constituind o mini grădină dendrologică, cu specii
autohtone și alohtone ; are în componență Microrezervația, Delfinariul și Planetariul,
oferind o imagine cât mai complexă asupra naturii.
 Lake View – amplasat la câteva s ute de metri de ieșirea din stațiune, este un centru de
distracții cu dotări de ultimă generație, locuri de joacă în aer liber, bowling, biliard,
darts, tenis de masă, sală de fitness, un restaurant și un salon de evenimente.

Fig.III.10. – Parcul Acvati c Aqua Magic și telegondola din Mamaia
(sursa : https://i.ytimg.com )

36

Fig.III.11. – Parcul de distrac ții Luna Park
(sursa : https://www.litoralulromanesc.ro )

Fig.III.12. – Pontonul din Mamaia
(sursa: http://www.360view.ro )

37
Mamaia este gazda a numeroase evenimente, fiind cea mai animată destinație de pe
litoralul românesc. Are o tradiție în găzduirea mai multor festivaluri de muzică, cele mai
populare dintre acestea fiind Festivalul Național de Muzică Ușoară, Mamaia Music Awards,
Mamaia Copiilor, Sunwaves , Kudos Fest și, dată fiind proximitatea față de orașul Constanța,
încă de la prima ediție, din iulie 2017, festivalul Neversea de pe plaja Modern din Constanța a
devenit unul dintre cele mai mari și populare festivaluri de muzică din România, cu 7 scene c e
adună foarte mulți artiști internaționali. Nu trebuie ratate nici festivalurile culinare, printre
acestea numărându -se Festivalul Peștelui și al Fructelor de Mare, Food Truck Festival și
Festival du Bonheur, acestea propunând experiențe culinare aparte ș i atrăgând turiștii din ce în
ce mai mult de la an la an.

Fig.III.13. – Festival du Bonheur Mamaia 2018
(sursa: https://www.feeder.ro)

38
Iubitorii sportului au ocazia în stațiunea Mamaia de a alege dintr -o multitudine de
posibilități de practicare a sport ului. Există numeroase terenuri de fotbal, baschet, tenis și volei
atât in incinta hotelurilor, cât și independente. De asemenea, aceștia pot practica și sporturi și
activități de agrement nautice, precum yahting, windsurfing, ski nautic, wakeboarding,
kitesurfing, flyboarding, scufundari , caiac -canoe, plimbări cu veliere tip catamaran ,
hidrobicicleta sau skijet -ul, parașutism sau stand -up paddling . În stațiune au loc etape ale
Campionatului Național de Drift, gale de box și arte marțiale, Seawolves Bike Fest și
competiții sportive la care pot participa și turiștii, precum The Color Run și diverse maratoane.

Fig.III.14. – Maratonul The Color Run Mamaia 2015
(sursa : http://www.jurnaldenavetist.ro)

39
CAPITOLUL IV – INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

4.1. Conceptul de amenajare turistică
“Amenajarea turistică a teritoriului est e un proces dinamic și complex de organizare
știintifică a spațiului turistic, luând în considerare relațiile dintre mediu și colectivitățile
umane, precum și toți factorii care influențează aceste relații ” (Vasile Neagu, “ Servicii și
turism”, Editura Expe rt, București, 2000, pagina 15).
Localizarea turistică necesită o abordare economică, nu doar geografică , și trebuie
concepută ca un rezultat al mai multor variabile:
 resursele naturale ale zonei
 distanța dintre zona de emisie (de origine a turiștilor) și zona de rece pție (acest factor
“distanță” este omniprezent și cu valoare în creștere în studiile referitoare la
amenajarea turistică)
 potențialul t uristic al zonei
 condițiile economico -sociale ale zonei ce urmează a fi amenajată
 dimensiunea actuală și/sau proiectată a implantărilor
 competențele decizionale.
Procesul de amenajare turistică are ca obiective:
 armonizarea intereselor turismului cu cele ale celorlalte activit ăți economice și sociale
din teritoriu
 crearea cadrului necesar dezvoltării turismul ui și valorificării optime a teritoriului din
punct de vedere turistic
 găsirea unor soluții de multiplicare a efectelor turismului în avantajul economiei
globale a zonei
 integrarea programelor de dezvoltare turistică în strategia dezvoltării economico –
sociale a teritoriului.

40
4.2. Căile de comunicație și mijloacele de transport
Căile de comunicație reprezintă rețeaua sanguină a oricărei economii, în lipsa acestora
neputând fi concepută dezvoltarea economică și evoluția societății până în zilele noastre. În
ceea ce privește turismul, serviciile legate de organizarea călătoriei se află în strânsă legătură
cu modul de efectuare a călătoriei, iar fiecare formă de turism trebuie să beneficieze de cele
mai potrivite mijloace de transport, în funcție de durata c ălătoriei, distanța străbătută până la
destinație și înapoi, gradul de securitate și de confort oferit. Astfel, serviciile de transport
trebuie să permită o deplasare sigură, confortabilă, rapidă și regulată a turiștilor de la locul de
reședință până la pu nctul de destinație.
Stațiunea Mamaia este accesibilă turiștilor prin intermediul tuturor modalităților de
transport : rutier, feroviar, aerian și naval, acest aspect reprezentând un avantaj enorm în
sectorul turismului.
Transporturile rutiere sunt cele m ai răspândite tipuri de transport destinate deplasării
turiștilor, acestea contribuind decisiv la promovarea și răspândirea activităților turistice în
toate statele lumii. Cel mai frecvent sunt folosite autoturismele, în special de către persoanele
cu vârs te cuprinse între 20 și 50 de ani, care se deplasează cu întreaga familie. Autostrada A2,
numită și Autostrada Soarelui, leagă orașul Constanța de capitala României, București,
asigurând astfel diminuarea timpului necesar efectuării drumului dintre aceste localități la doar
două ore. Turiștii care vin din alte zone ale țării pot ajunge în Constanța parcurgând drumurile
europene. Drumul E87 face legătura cu Bulgaria, trecând prin Mangalia și ajungând până în
Constanța, după care ajunge în Republica Moldova t recând prin Babadag, Tulcea, Brăila și
Galați. De asemenea, drumul E60 are ca punct final Constanța și asigură legătura cu Ungaria,
legând sud -estul de nord -vestul țării și trecând prin Hârșova, Slobozia, Urziceni, București,
Ploiești, Câmpina, Sinaia, Bra șov, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj -Napoca, Huedin și
Oradea. Turiștii din vestul, sud -vestul și sudul țării pot urma drumul E70 până în București,
unde vor schimba cu E60, iar cei din nord, nord -est și est pot urma drumurile E58 și E85,
urmând, de a semenea, să schimbe cu E60 în localitățile convenabile.
Căile și mijloacele de transport feroviar au luat un avânt deosebit în a doua jumătate a
secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea, când pe toate continentele apar

41
magistrale feroviare i mpunătoare, ceea ce a permis pătrunderea spre interiorul unor vaste
regiuni neexploatate. Trenurile, prin capacitatea lor superioară de transport, au răspuns, în mod
convingător, cerințelor turismului de masă. În timpul sezonului estival există peste 40 de
trenuri care asigură legături din toată țara către Marea Neagră, respectiv zona de litoral, până
în Mangalia, și Delta Dunării. Sunt trenuri directe din București, Arad, Craiova, Timișoara,
Deva, Reșita, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Cluj Napoca, Oradea, Sa tu Mare, Baia Mare,
Sighetu Marmației, Iași, Suceava, Bo toșani, Galați, Călărași, Buzău și Medgidia . Pentru a se
încuraja călătoria cu trenul, CFR oferă reduceri pentru biletele cumpărate în avans, pentru cele
din weekend, pentru cele dus -întors, pentru el evi, studenți și pensionari și pentru grupurile
mici de persoane.
Transporturile aeriene au diversificat gama modalităților de deplasare turistică
începând cu primele decenii ale secolului XX. Avionul a însemnat pentru turism o veritabilă
revoluție , permi țând deplasări rapide dintr -un loc în altul, aducând turistului modern un
beneficiu remarcabil , respectiv consumul minim de timp liber, ce va fi utilizat pentru recreere
în locul de sejur. Aeroportul In ternațional Mihail Kogălniceanu, situat la 20 de kilom etri de
Constanța, asigură curse directe către și dinspre Istanbul, Milano, Londra, Paris, Bruxelles,
Tallinn, Cluj -Napoca, Oradea și Timișoara.
Transporturile navale, în ciuda faptului că sunt cele mai vechi, nu au o funcție turistică
la nivelul celorlal te tipuri de transport. Transportul maritim este preferat de persoanele cu
venituri foarte ridicate și utilizat pentru turismul de croazieră . Turiștii care achiziționează o
croazieră între Istanbul și Atena au posibilitatea de a acosta și în portul Constan ța. Portul
turistic Tomis oferă infrastructura necesară pentru dezv oltarea turismului de croazieră și
itinerar, având o supr afață totală de circa 200.000 m² , din care 17.000 m² platformă betonată
de-a lungul cheilor. Portul asigură infrastructura portuară destinată navelor de pasageri și
ambarcațiunilor de agrement.
În ceea ce privește transportul în interiorul stațiunii Mamaia, turiștii pot alege dintre
închirierea unui automobil, deplasarea cu autoturismele tip taxi, cu microbuzul, ori cu
autobuzul. Gara Constanța este capă t de linie pentru cele mai multe dintre tra seele de transport
public, dar ș i punct de tranzit pentru mijloacele de transport car e pornesc din alte zone ale
orașului. Cartierele orașului, stațiunea Mamaia și unele localități limitrofe co munică prin

42
rețeaua de autobuze ș i microbuze care circul ă constant prin toate zonele municipiului. Regia
Autonomă de Transport Constanț a este principala societate de transpor t public din municipiul
Constanța. Autobuzele R.A.T.C. acoperă 22 de trasee, cu o lungime totală de aproximativ 270
de kilometri. Există două linii estivale, cu autobuze etajate, 40 Mamaia și 100 Mamaia, cu
plecare din Gara Constanța. De asemenea, autobuzele 2 -43, 5 -40, 42, 100 și 102 au stații
foarte aproape de intrarea în stațiune.

4.3. Structurile de primire turistică
Structurile de primire turistică constituie, de asemenea, un element fundamental al
activității de turism. Acestea înglobează un ansamblu de acțiuni care se desfășoară în unitățile
de cazare în scopul asigurării condiț iilor de înnoptare și de odihnă a turiștilor, precum și a
serviciilor complementare prestate în funcție de profilul și categoria de încadrare a acestora.
Clasificarea unităților de primire turistică :
 hoteluri
 hoteluri -apartament
 pensiuni
 moteluri
 hosteluri
 vile turistice
 cabane
 bungalouri
 sate de vacanță  camping -uri
 popasuri turistice
 căsuțe turistice
 tabere
 apartamente sau camere de închiriat
în locuințe familiale, ori în clădiri
cu altă destinație
 nave fluviale și maritime

La nivelul anului 2017 în România se aflau în funcțiune 7.905 unități de primire
turistică, cu o capacitate de cazare de 343.720 de locuri. Numărul acestora este în creștere în
comparație cu anul 2012, atât la nivelul țării, cât și la nivel de județ, numărul unităților de
primire turistică din județul Constanța crescând cu 100 în ultimii 5 ani, precum se poate
observa în tabelele u rmătoare.

43
Zonă 2012 2017
România 5.821 7.905
Județul Constanța 738 838
Stațiunea Mamaia 85 92
Fig.IV.1. – Numărul structurillor de primire turistică din România, județul Constanța și stațiunea
Mamaia pentru anii 2012 și 2017 (sursa: Institutul Național de Statistică)

Fig.IV.2. – Creșterea înregistrată la nivelul numărului de unități de primire turistică din România în
intervalul 2012 -2017 (grafic realizat cu date furnizate de Institutul Național de Statistică)

În ceea ce privește locurile de cazare, deși în cuprinsul țării se desfășoară aceeași
treaptă ascendentă, atât în județul Constanța, cât și în stațiunea Mamaia, în anul 2017 se
observă o scădere a acestora în comparație cu anul 2012.
Zonă 2012 2017
România 301.109 343.720
Județul Constanța 84.690 84.157
Stațiunea Mamaia 20.330 19.674
Fig.IV.3. – Capacitatea de cazare turistică exprimată în locuri a României, județului Constanța și a
stațiunii Mamaia pentru anii 2012 și 2017 (sursa: Institutul Național de Statistică)

010002000300040005000600070008000
5821 7905 2017
2012

44

Fig.IV.4. – Scăderea înregistrată la nivelul numărului de locuri de cazare din unitățile de primire
turistică din stațiunea Mamaia în intervalul 2012 -2017 (grafic realizat cu date furnizate de Institutul
Național de Statistică)
Stațiunea Mamaia dispune de unități de cazare corespunzătoare unei palete
diversificate în ceea ce privește preferințele și bugetul turiștilor. Cea mai utilizată modalitate
de cazare este hotelul (existând hoteluri de 1, 2, 3, 4 și 5 stele), urmat de vilele turistice și de
apartamentele și cam erele de închiriat. În Satul de Vacanță există căsuțe ce oferă și cazare, în
zona de nord a stațiunii sunt camping -uri, iar localnicii din Constanța și Năvodari (alături de
hotelurile disponibile) reprezintă o altă alternativă de cazare turistică, aceștia alegând să își
închirieze locuințele în timpul sezonului estival.
Localitate Tipul unității de cazare Numărul de unități Numărul de locuri
Constanța Hostel 2 148
Constanța Hotel 38 2.691
Constanța Vilă turistică 6 164
Constanța Pensiune turistică urbană 6 129
Constanța Total 52 3.132
Mamaia Hotel pentru tineret 1 28
Mamaia Hostel 6 411
Mamaia Hotel 66 16.815
Mamaia Vilă turistică 14 490
Mamaia Camping 3 1.828
Mamaia Pensiune turistică urbană 1 22
Mamaia Hotel -apartament 1 80
Mamaia Total 92 19.674
Fig.IV.5. – Capacitatea de primire turistică exprimată în tipuri de unități a municipiului Constanța și a
stațiunii Mamaia la 31 iulie 2017 (sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța) 20330
19674
19000195002000020500

45
Tabelul anterior cuprinde clasificarea unităților de primire turistică atât din municipiul
Constanța, cât și din stațiunea Mamaia, în funcție de tipul unității, cu specificarea numărului
de unități din fiecare tip și a numărului de locuri de cazare de care dispune. La 31 iulie 2017
funcționau în stațiunea M amaia 92 de unități de primire turistică, cu o capacitate de 19.674
locuri de cazare. Se observă o pondere ridicată a hotelurilor, urmate în clasament de vilele
turistice. De asemenea, la nivelul stațiunii Mamaia cele mai multe locuri de cazare sunt
dispon ibile în hoteluri, urmate de camping -uri, hosteluri și vile turistice.

Fig.IV.6. – Ponderea tipurilor de unități de primire turistică din stațiunea Mamaia (grafic realizat cu
date furnizate de Institutul Național de Statistică)

Hotel pentru
tineret
1%
Hostel
7%
Hotel
72% Vilă turistică
15% Camping
3% Pensiune turistică
urbană
1% Hotel -apartament
1%

46
Lista unităților de cazare din stațiunea Mamaia, organizată în funcție de numărul de
stele cu care este clasificată fiecare unitate :
5*****
 Hotel Club Scandinavia
 Hotel Mamaia
 Vila Mizuumi  Hotel Rex
 Hotel Vega

4****
 Hotel Ambasador
 Hotel Amiral
 Hotel Bavaria Blu
 Pensiune Briza Marii
 Hotel Comandor
 Hotel Condor
 Hotel Del Mar
 Hotel El Locanda Boutique
 Hotel Ges
 Hotel Gociman
 Hotel Hawaii
 Hotel Iaki
 Hotel Imago Boutique
 Hotel Laguna  Hotel Malibu
 Hotel Modern
 Hotel On Plonge Junior
 Hotel Palas
 Hotel Parc
 Hotel Queen Vera
 Hotel Ramada
 Hotel Regal
 Hotel Richmond
 Hotel Savoy
 Hotel Scapino
 Hotel Splendid
 Hotel Sulina
 Hotel Zenith
3***
 Hotel Agapi
 Hotel Al batros
 Hotel Alcor
 Hotel Alma
 Hotel Amelie 1 – Apartament in
regim hotelier  Hotel Amelie 2 – Apartament in
regim hotelier
 Hotel Amelie 3 – Apartament in
regim hotelier
 Hotel Amelie 4 – Apartament in
regim hotelier

47
 Hotel Apollo
 Hotel Astoria
 Hotel Bicaz – Pirates Resort
 Hotel Blue Beach
 Hotel Caraiman – Voila
 Hotel Central
 Hotel Complex Mediteranean
 Vila Coral
 Hotel Dacia Sud
 Hotel Delta
 Hotel Doina
 Hotel Dona
 Hotel Dorna
 Hotel Dunarea
 Hotel Elegance
 Hotel Flora
 Hotel Florida
 Hotel Grand Hotel Astoria (fost
hotel Patria)
 Hotel Hefaistos
 Hotel Insula Ovidiu  Hotel Lido
 Hotel Majestic
 Hotel Marea Neagra
 Hotel Marie
 Vila Montana
 Hotel Orfeu
 Apartament Ovidiu Luxury
 Hotel Oxford
 Hotel Paloma
 Hotel Pelican
 Hotel Perla
 Hotel Prestige
 Hotel Riviera
 Hotel Romantic
 Hotel Sara Boutique
 Hotel Siret
 Hotel Ten Victory
 Hotel Tomis
 Hotel Venus
 Hotel Victoria
2**
 Hotel Aurora
 Hotel Complex Mamaia Histria
 Hotel Delfinul
 Hotel Jijos (fost Hotel Selena)
 Hotel Lotus
 Vila Mamaia Nord
 Hotel Metropol
 Hotel National
 Hotel Neptun  Hotel Ovidiu
 Hotel Pescarus
 Hotel Piccadilly
 Hotel Saguna -Avangarde
 Apartament Sant Vlas
 Hotel Select
 Apartament Tudors Residence
 Hotel Unirea

48
Lista unităților de cazare din zona Mamaia Nord (cunoscută și sub numele de Mamaia
Sat, se află în administrarea orașului Năvodari) , organizată în funcție de numărul de stele cu
care este clasificată fiecare unitate:
5*****
 Pensiune Alfa
 Hotel Arena Regia Hotel & Spa
 Hotel Phoenicia Royal
4****
 Hotel Arcadia
 Hotel Nayino
 Hotel Nyota
 Hotel Opera  Hotel Phoenicia Holiday Resort
 Hotel Phoenicia Luxury
 Pensiune Siera
 Hotel Verona
3***
 Hotel Blue Wave
 Vila Bunga Bunga Resort
 Hotel Cochet
 Hotel Corabia Piratilor
 Hotel Hanul Piratilor Camping
Village
 Vila Ibiza
 Vila Kharisma
 Vila La Mer
 Hotel Mamaia Nord  Hostel Napoli
 Hotel Nova Route
 Hotel Oneiro Resort
 Vila Pontica
 Vila Sangria
 Vila Sangria Luxury Family
 Hotel Scoica Land
 Pens iune Sea Breeze
 Vila Vladony
2**
 Pensiune Cosmin
 Hotel Delfin  Vila Sunrise
 Vila Thetis

49
4.4. Structurile de alimentație publică
Obie ctivul principal al alimentației publice este reprezentat de satisfacerea cerințelor
clienților cu o hrană de bună calitate, în sortimente cât mai variate și în condiții cât mai
avantajoase. Aceste unități trebuie să dispună de o bază tehnico -materială care să permită
realizare a unei oferte culinare d iversificate, capabilă să satisfacă și cele mai exigente gusturi
ale populației si, în același timp, să asigure aplicarea principiilor unei diversități cât mai
raționale.
Dat fiind că baza de alimentație publică trebuie să dețină resursele și capacitatea de a
hrăni același număr de persoane receptat de unitățile de cazare, în tot cuprinsul stațiunii
Mamaia funcționează o mulțime de restaurante, terase, autoserviri, fast -food-uri și tot felul de
alte unități de alimentație de diferite tipuri, forme și struc turi. De asemenea, multe dintre
unitățile de cazare găzduiesc și un restaurant, ori oferă un pachet turistic format din cazare și
masă (toate cele 3 mese principale, ori doar mic -dejun).
Restaurante și terase :
 Taverna Sârbului
 On Pl onge Jr.
 Cafe del Mar
 IpaNera
 Sabroso
 Beluga
 Fabaria
 Crazy
 Barrels Pub
 La Scoica Land
 Caelia
 Mesogios
 Motor
 Andreea
 Aza  Trattoria Il Calcio
 Grill House
 Casa Românească
 Casa Țărănească
 La Galion
 La Fattoria
 Nikos Greek Taverna
 Don Corleone
 Breeze
 Briza Pub
 Mago

50
4.5. Posibilitățile de agrement
Pe lângă resursele turistice antropice enumerate în cel de -al treilea capitol, stațiunea
Mamaia dispune de o multitudine de posibilități de agrement corespunzătoare fiecărei tipologii
de turist .
Asemenea autobuzelor “hop on -hop off” din marile orașe ale lumii, în Constanța și
implicit în Mamaia există autobuzele “Constan ța City Tour ” ce urmează un traseu între Gara
Constanța și zona Butoaie, în apropiere de ieșirea din stațiune. Acestea sunt supraetajate, iar
etajul superior este descoperit. Turul atinge mai multe atracții turstice ale orașu lui, printre care
centrul, cu harta arheolo gică a orașului, Farul Genovez, Cazino ul din Constanța, Acvariul,
Piața Ovidiu, Delfinariul, Aqua Magic și Cazino ul din Mamaia. Traseul întreg durează 120 de
minute, iar biletele au o valabilitate de 3, 6 și 12 ore, astfel încat turiștii pot coborî și urca din
autobuz oricând doresc , pe toată valabilitatea biletului, putând astfel să viziteze orașul și
stațiunea între stații.

Fig.IV.7. – Autobuzul supraetajat Constan ța City Tour plecând din Gara Constanța
(sursa: https://www.cugetliber.ro)
Cazionul din M amaia, inaugurat în perioada anilor 1934 –1935 în prezența Regelui
Carol al II -lea, este în prezent centrul stațiunii, o zonă foarte populară, amenajată cu o mare
fântână arteziană, palmieri, băncuțe și o scenă pe care au loc reprezentații artistice.

51

Fig.IV.8. – Piațeta Cazino Mamaia
(sursa : http://mamaia.com)
Insula Ovidiu este un mic petic de pământ situat pe lacul Siutghiol, la doi pași de
stațiune. În zona Cazinoului, pe malul lacului, se află un debarcader de pe care pleacă regulat
curse spre insulă, iar drumul durează 20 de minute. Zona este destul de sălbatică, adăpostind
stufăriș, fazani, rațe sălbati ce, flori și multe zone pentru pescuit. Pe insulă se află un complex
turistic cu spații de cazare în căsuțe rustice, un restaurant de aproximativ 400 de locuri și o
terasă, un loc de joacă pentru copii și o micro -rezervație de păsări, reptile și mamifere.
Majoritatea turiștilor aleg să ia masa pe insulă, restaurantul oferind atât preparate tradiționale,
precum tochitura dobrogeană, cât și numeroase preparate din pește și fructe de mare.

Fig.IV.9. – Insula Ovidiu
(sursa: http://www.ziare.com)

52
Barurile, c luburile și petrecerile pe plajă fac parte din atmosfera tinerească a stațiunii
Mamaia. Sky View Bar este situat la etajul 15 în incinta hotelului Parc și le oferă clienților
cocktail -uri, muzică bună și priveliște asupra mării și a întregii stațiuni. EGO este una dintrele
cele mai extravagante locații de pe litoral, decordul oferind senzația unui colț mediteranean de
distracție, cu piscină, palmieri, jocuri de lumini, tunuri cu aburi, muzică antrenantă și
dansatori, toate acestea creând o atmosferă relaxa ntă de vacanță. Crazy Beach este o locație
populară din stațiune, o zonă în care ziua faci plajă și bei o limonadă sub o umbreluță de stuf,
iar noaptea bei un cocktail și dansezi pe muzica mixată de un dj. Alte locații interesante sunt
Fratelli, Kudos, Caf e del Mar, La C ucaracha , Argo și TAN TAN.
În ultimii ani, o modalitate diferită de a vedea stațiunea Mamaia și o activitate inedită
în vacanță este plimbarea cu elicopterul sau cu avionul de mici dimensiuni. Zborul durează
între 10 și 60 de minute și are loc la 300 de metri de sol, aceasta fiind o înălțime de siguranță
și totodată una care permite observarea peisajului.

Fig.IV.10. – Marea Neagră, lacul Siutghiol și lacul Tăbăcărie fotografiate din tr-un avion de mici
dimensiuni
(sursa : https://www.imperat ortravel.ro)

53
Proximitatea orașului Constanța le oferă turiștilor o serie de activități bonus pe care le
pot derula în vacanța petrecută la malul mării. Principalele obiective turistice ale Constanței
sunt centrul vechi și Piața Ovidiu, cu multitudinea de terase și zona pietonală, faleza, aceasta
fiind o importantă zonă de promenadă, Cazinoul, simbolul Constanței, Portul turistic Tomis,
Acvariul, Delfinariul, Teatrul Național d e Operă și Balet Oleg Danovski, Farul Genovez,
Biserica Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Edificiul Roman cu Mozaic, Moscheea
Carol I, muzeele și Parcul Arheologic, zonă în care se găsesc vestigii istorice din perioada
romano -bizantină a cetății Tomis.

Fig.IV.11. – Piața Ovidiu
(sursa : http://radiovacanta.ro)

54
CAPITOLUL V – CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Turismul reprezintă ansamblul relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și
sejurul temporar al persoanelor. Fluxurile turistice , respectiv circulația turistică, sunt marcate
de dep lasarea temporară a persoanelor în funcț ie de preferințele personale, potențialul turisti c
al zonelor vizate, distanța la care se află, accesibilitatea și prestigiul regiunii receptoare .
Turismul internațional capătă o amploare din ce în ce mai mare, pentru unele state
turismul devenind o impor tantă sursă de dezvoltare economică , în timp ce pentru altele
supradimensionarea turismului s -a dovedit a fi generatoare de perturbări economice și sociale.
Circulația turistică include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii si produse
care decurg din călătoriile turistice . Datorită dimensiunii din ce în ce mai mare a turismului,
există dificultăți în ceea ce privește măsurarea exactă a circulației turistice, însă principalii
indicatori sunt înregistrările unităților de cazare, înregist rările punctelor de frontieră, datele
furnizate de agențiile de turism și sondajele aplicate turiștilor.
România a înregistrat în anul 2017 un număr de 12.143.346 de sosiri ale turiștilor în
unități de primire turistică, în creștere cu aproximativ 10% faț ă de anul anterior, 2016, când au
fost înregistrați 11.002.522 de turiști. La nivelul anului 2016, din cei aproximativ 11 milioane
de turiști, 8.521.698 au fost turiști români, iar 2.480.824 turiști străini. Se observă o pondere
importantă a turismului int ern, în timp ce turismul receptor are o pondere relativ scăzută în
România, însă nu este neglijabilă. Cea mai mare parte a turiștilor străini provine din statele
continentului european, cu precădere din acelea ce se află în apropiere din punct de vedere
geografic (Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia, Austria), însă vizitează
litoralul Mării Negre și un număr important de turiști din Rusia, Israel, Europa de Vest, S.U.A.
și Canada.

55

Fig.V.1. – Creșterea înregistrată în numărul de sosiri ale turiștilor în unități de primire turistică în
România în intervalul 2016 -1017 (grafic realizat cu date furnizate de Institutul Național de Statistică)

Fig.V.2. – Ponderea turiștilor străini care au vizitat România în anul 2016 (grafic realizat cu date
furnizate de Institutul Național de Statistică)
Stațiunea Mamaia a înregistrat în anul 2017 un număr de 382.066 de sosiri în unitățile
de primire turistică, alături de 1.291.397 de înnoptări ale turiștilor. Astfel, durata medie a
sejurului a fost de aprox imativ 3 zile. Municipiul Constanța a înregistrat, de asemenea, un
număr semnificativ de sosiri, 170.662, aproape jumătate din cele înregistrate în Mamaia. 2016 2017
11.002.522 12.143.346
02000000400000060000008000000100000001200000014000000
Turiști
români
77% Turiști
străini
23%

56
Localitate Tipul turi știlor Sosiri Înnoptări Durata medie a
unui sejur
Constanța Turiști rezidenți în România 142.517 311.081 2.18
Constanța Turiști non -rezidenți în România 28.145 75.390 2.68
Constanța Totalul turiștilor 170.662 386.471 2.26
Mamaia Turiști rezidenți în România 361.473 1.222.017 3.38
Mamaia Turiști non -rezidenți în România 20.593 69.380 3.37
Mamaia Totalul turiștilor 382.066 1.291.397 3.38
Fig.V.3. – Numărul de sosiri și înnoptări ale turiștilor și durata medie a unui sejur pentru municipiul
Constanța și stațiunea Mamaia în anul 2017 (sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța)

Fig.V.4. – Ponderea turiștilor non -rezidenți în România care au vizitat Mamaia în anul 2017 (grafic
realizat cu date furnizate de Institutul Național de Statistică)

Analizând situația existentă în anul 2012 și făcând o comparație cu anul 20 17 se
observă o creștere mai accentuată în ceea ce privește numărul sosirilor și a înnoptărilor
turiștilor în municipiul Constanța și o creștere ușoară în privința stațiunii Mamaia. O explicație
a acestui fenomen poate fi amplasarea stațiunii în imediata a propiere a orașului, alături de
dorința turiștilor de a explora nu doar stațiunea, ci și orașul Constanța, acesta fiind cel mai
mare port la Marea Neagră și unul dintre cele mai importante orașe din țară. În tabelul următor
se poate vedea, de asemenea, că în ciuda faptului că numărul de sosiri și înnoptări ale turiștilor
în 2012 era mai mic, durata medie a sejurul înregistra o valoare mai ridicată decât cea din
95% 5%
Turiști rezidenți în România
Turiști non -rezidenți în
România

57
2017. Astfel, sosirile au fost în mod clar mai multe, însă înnoptările nu au crescut în aceeași
proporție. O explicație a acestui fapt poate fi punerea în folosință a Autostrăzii A2, ce leagă
Constanța de București, în toamna anului 2012, iar astfel locuitorii capitelei au posibilitatea de
a parcurge distanța dintre orașe în doar două ore, cu opțiunea de a petrece pe litoral 2 -3 zile în
weekend, fără a mai fi neapărat nevoie de un concediu pentru a petrece câteva zile la mare.
Localitate Tipul turi știlor Sosiri Înnoptări Durata medie a
unui sejur
Constanța Turiști rezidenți în România 86.690 201.186 2.32
Constanța Turiști non -rezidenți în România 17.691 50.457 2.85
Constanța Totalul turiștilor 104.381 251.643 2.41
Mamaia Turiști rezidenți în România 332.658 1.190.168 3.58
Mamaia Turiști non -rezidenți în România 21.861 70.767 3.24
Mamaia Totalul turiștilor 354.519 1.260.935 3.55
Fig.V.5. – Numărul de sosiri și înnoptări ale turiștilor și durata medie a unui sejur pentru municipiul
Constanța și stațiunea Mamaia în anul 2012 (sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța)

Fig.V.6. – Creșterea înregistrată în numărul de sosiri ale turiștilor în unități de primire turistică în
municipiul Constanța în anul 2017 comparativ cu anul 2012 (grafic realizat cu date furnizate de
Institutul Național de Statistică)
104.381 170.662
0 50000 100000 150000 20000012
2012 2017

58
CAPITOLUL VI – ANALIZA PRINCI PALILOR INDICATORI FOLOSIȚI ÎN
EVALUAREA SATISFACȚIEI TURIȘTILOR CU PRIVIRE LA STAȚIUNEA
MAMAIA

Calitatea unui serviciu turistic este dată de satisfacția clienților, deci a turiștilor care
accesează respectivul produs. Cea mai evidentă modalitate de a îți arăta satisfacția și
aprecierea vis -à-vis de un serviciu este accesarea acestuia din nou odată ce ai fost mulțumit
prima dată, însă un feedback eficient, apreciativ sau constructiv, este oferit în mod frecvent
prin intermediul chestionarelor aplicate t uriștilor. Chestionarul este un instrument de cercetare
ce constă într -o serie de întrebări ce oferă posibilitatea persoanei care îl completează să își
ofere opinia în legătură cu un anumit subiect, produs, serviciu etc. În acest fel se colectează
informaț ii ce formează apoi statistici. Analiza statistică are rolul de a afla ce își dorește piața,
ce apreciază și care sunt modificările ce ar trebui făcute și unde.
Următorul chestionar reprezintă un sondaj privind turismul de pe malurile românești
ale Mării Negre și a avut scopul de a releva gradul de satisfacție a turiștilor cu privire la
stațiunea Mamaia. Acesta a fost conceput și aplicat în tot cuprinsul stațiunii Mamaia în
perioada 17 august – 7 septembrie 2017 asupra unui număr de 100 de persoane cu vârs te
începând de la 16 ani și depășind 55 de ani, între care 43 de persoane de sex masculin și 57 de
persoane de sex feminin. Dintre acestea, 66 provin din mediul urban și 34 din mediul rural și
toți au naționalitate română.
Chestionarul cuprinde 3 părți, n umerotate cu cifre romane. Partea I cumulează 22 de
aspecte ale stațiunii Mamaia pe care respondenții le -au apreciat cu calificative cuprinse între 1
și 5 ( 1 – foarte dezamăgit 2 – dezamăgit 3 – bun 4 – satisfăcut 5 – foarte satisfăcut ).
Acestea au vizat aspectul general al stațiunii, calitatea și prețurile serviciilor accesate de către
turiști, eficiența transportului din interiorul stațiunii, posibilitățile de distracție și agrement,
accesul pe plajă, echiparea și îngrijirea acesteia și securitate a turiștilor în stațiune. Cea de -a
doua parte cuprinde 12 întrebări cu privire la modalitatea de transport utilizată pentru a ajunge
în stațiune, motivele pentru care turiștii au ales stațiunea Mamaia, durata concediului,
modalitatea de cazare aleasă, modu l de organizare a vacanței și impresia despre stațiune cu

59
care pleacă turiștii acasă. În partea finală a chestionarului turiștii au oferit informații
referitoare la vârstă, sex, mediul din care provin, nivelul de educație pe care îl au, ocupația,
naționali tatea, venitul mediul lunar al familiei și bugetul alocat pentru vacanță.
I. Încercuiți cifra care indică nivelul de satisfacție pentru fiecare afirmație.
1 – foarte dezamăgit 2 – dezamăgit 3 – bun 4 – satisfăcut 5 – foarte satisfăcut
1 Aspectul general al stațiunii 1 2 3 4 5
2 Transportul în interiorul stațiunii 1 2 3 4 5
3 Existența locurilor de parcare 1 2 3 4 5
4 Posibilitățile de distracție și agrement 1 2 3 4 5
5 Serviciile oferite de unitățile de cazare 1 2 3 4 5
6 Serviciile oferite de unitățile de alimentație 1 2 3 4 5
7 Curățenia în stațiune, dar și pe plajă 1 2 3 4 5
8 Existența birourilor de informare turistică 1 2 3 4 5
9 Existența panourilor informative 1 2 3 4 5
10 Prezența salvamarilor 1 2 3 4 5
11 Existența punctelor de prim ajutor 1 2 3 4 5
12 Accesul pe plajă 1 2 3 4 5
13 Calitatea nisipului și starea apei 1 2 3 4 5
14 Spațiul personal pe plajă și în zona de îmbăiere 1 2 3 4 5
15 Existența grupurilor sanitare pe plajă (dușuri) 1 2 3 4 5
16 Zgomotul din stațiune și de pe plajă 1 2 3 4 5
17 Tarifele percepute de unitățile de cazare 1 2 3 4 5
18 Prețurile serviciilor în general (alimentație, transport,
agrement) 1 2 3 4 5
19 Siguranța personală și securitatea în stațiune 1 2 3 4 5
20 Condițiile climatice 1 2 3 4 5
21 Ospitalitatea localnicilor 1 2 3 4 5
22 Nivelul de satisfacție în ceea ce privește activitatea de
turism desfășurată în stațiunea Mamaia 1 2 3 4 5

60
II. Bifați varianta care indică alegerea dumneavoastră.

1. Ce mijloc de transport ați folosit pentru a ajunge în această stațiune?
a) Automobilul
b) Trenul
c) Autocarul
d) Avionul
e) Alt mijloc de transport: ………………………………….
2. Sunteți pentru prima dată aici?
a) Da
b) Nu
3. Care este principalul motiv pentru care ați ales stațiunea Mamaia și nu altă
stațiune de pe litoralul românesc?
a) Varietatea modalităților de petrecere a timpului în vacanță
b) Proximitatea față de orașul Constanța
c) Am efectuat călătoria din alte motive (afaceri, sănătate, studii etc.) și am
profitat de câteva zile de plajă
d) Am rude/prieteni care locuiesc în apropiere de s tațiunea Mamaia și stau la ei în
concediu
e) Am accesat un sejur la un preț bun
4. Cât timp veți petrece în concediu?
a) Un weekend
b) 5 zile
c) O săptămână
d) Mai mult de o săptămână
5. Ați apelat la o agenție de turism pentru organizarea sejurului?
a) Da
b) Nu, l -am organizat pe cont propriu
6. Cine vă însoțește în vacanță?
a) Familia/rudele
b) Partenerul

61
c) Prietenii
d) Colegii
e) Partenerii de afaceri
f) Am venit singur
7. Cât de des ați plecat în vacanță sau în călătorii cu scop turistic în ultimii 3 ani?
a) O dată pe an
b) De câteva ori pe an
c) De peste 5 or i pe an
d) Nu călătoresc de obicei, aceasta este prima vacanță din ultimii 3 ani
8. Unde v -ați cazat pe perioada concediului?
a) Hotel
b) Am închiriat un apartament
c) Stau la rude/prieteni
d) Stau in rulota/cort

9. Veți recomanda prietenilor această stațiune?
a) Da
b) Nu
10. Dumneavoastră doriți să reveniți în această stațiune?
a) Da
b) Nu
11. Aveți vreo nemulțumire legată de serviciile de orice tip ori de felul în care arată și
este organizată stațiunea?
a) Nu
b) Da,………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………… ……………
…..
12. Cum consid erați că ați apreciat bugetul pentru această vacanță?
a) M-am încadrat în bugetul stabilit
b) Am cheltuit mai mult decât mă așteptam
c) Am cheltuit mai puțin decât mă așteptam

62
III. Bifați căsuța corespunzătoare

1. Genul:
o Masculin
o Feminin

2. Vârsta:
o Sub 18 ani
o 18-25 de ani
o 26-35 de ani
o 36-55 de ani
o Peste 55 de ani

3. Mediul de proveniență:
o Urban
o Rural

4. Nivelul de educație:
o Gimnaziu
o Liceu
o Studii de licență
o Studii de masterat
o Studii de doctorat

5. Ocupația:
o Salariat
o Antreprenor
o Elev
o Student
o Șomer
o Pensionar
o Alta: ………………………………
6. Naționalitatea:
o Română
o Alta: ………………………………
7. Venitul mediu lunar al familiei:
o Sub 2000 lei
o 2000 -5000 lei
o 5000 -8000 lei
o Peste 8000 lei
8. Bugetul alocat pentru a ceastă
vacanță:
o Sub 1000 lei
o 1000 -2000 lei
o 2000 -4000 lei
o Peste 4000 lei

63
Tabelele următoare cuprind răspunsurile oferite de turiști, cu clasificarea acestora în
funcție de opinia fiecăruia.

I. Încercuiți cifra care indică nivelul de satisfacție pentru fiecare afirmație.
1 – foarte dezamăgit 2 – dezamăgit 3 – bun 4 – satisfăcut 5 – foarte satisfăcut
Num ăr Indicator 1 2 3 4 5
1 Aspectul general al statiunii 1 6 34 33 26
2 Transportul in interiorul statiunii 2 12 48 30 8
3 Existenta locurilor de parcare 4 31 40 22 3
4 Posibilitatile de distractie si agrement 0 2 10 28 60
5 Serviciile oferite de unitatile de cazare 0 2 39 40 19
6 Serviciile oferite de unitatile de alimentatie 0 10 30 46 14
7 Curatenia in statiune, dar si pe plaja 8 26 28 28 10
8 Existenta b irourilor de informare turistică 22 59 10 5 4
9 Existenta panourilor informative 2 36 53 2 7
10 Prezenta salvamarilor 0 0 18 28 54
11 Existenta punctelor de prim ajutor 2 22 43 31 4
12 Accesul pe plaja 0 10 34 36 20
13 Calitatea nisipului si starea apei 2 24 30 26 18
14 Spatiul personal pe plaja si in zona de imbaiere 4 44 34 12 6
15 Existenta grupurilor sanitare pe plaja (dusuri) 10 51 24 8 7
16 Zgomotul din statiune si de pe plaja 6 4 34 30 26
17 Tarifele percepute de unitatile de cazare 4 14 59 14 9
18 Preturile serviciilor in general (alimentatie, transport,
agrement) 8 6 55 18 13
19 Siguranta personala si securitatea in statiune 0 14 42 28 16
20 Conditiile climatice 0 2 6 34 58
21 Ospitalitatea localnicilor 0 2 48 30 20
22 Nivelul de satisfactie in ceea ce priveste activitatea de
turism desfasurata in statiunea Mamaia 0 8 54 32 6

64
II. Bifați varianta care indică alegerea dumneavoastră.
1.Ce mijloc de transport ați folosit pentru a ajunge în această stațiune?
Varianta Mijlocul de transport utilizat Nr. de persoane
a Automobilul 67
b Trenul 26
c Autocarul 7
d Avionul 0
e Alt mijloc de transport 0

2.Sunteți pentru prima dată aici?
Varianta Da/Nu Nr. de persoane
a Da 6
b Nu 94

3.Care este principalul motiv pentru care ați ales stațiunea Mamaia și nu altă stațiune de
pe litoralul românesc?
Varianta Motivul alegerii stațiunii Mamaia Nr. de persoane
a Varietatea modalităților de petrecere a timpului în vacanță 49
b Proximitatea față de orașul Constanța 16
c Am efectuat călătoria din alte motive (afaceri, sănătate, studii
etc.) și am profitat de câteva zile de plajă 6
d Am rude/prieteni care locuiesc în apropiere de stațiunea Mamaia
și stau la ei în concediu 16
e Am accesat un sejur la un preț bun 3

65
4.Cât timp veți petrece în concediu?
Varianta Timpul petrecut în concediu Nr. de persoane
a Un weekend 23
b 5 zile 38
c O săptămână 27
d Mai mult de o săptămână 12

5.Ați apelat la o agenție de turism pentru organizarea sejurului?
Varianta Da/Nu Nr. de persoane
a Da 22
b Nu, l -am organizat pe cont propriu 78

6.Cine vă însoțește în vacanță?
Varianta Însoțitorii în concediu Nr. de persoane
a Familia/rudele 24
b Partenerul 18
c Prietenii 46
d Colegii 4
e Partenerii de afaceri 5
f Am venit singur 3

7.Cât de des ați plecat în vacanță sau în călătorii cu scop turistic în ultimii 3 ani?
Varianta Frecvența concediilor Nr. de persoane
a O dată pe an 34
b De câteva ori pe an 47
c De peste 5 ori pe an 12
d Nu prea călătoresc, aceasta este prima vacanță în ultimii 3 ani 7

66
8.Unde v -ați cazat pe perioada concediului?
Varianta Modalitatea de cazare aleasă Nr. de persoane
a Hotel 66
b Am închiriat un apartament 18
c Stau la rude/prieteni 16
d Stau in rulota/cort 0

9.Veți recomanda prietenilor această stațiune?
Varianta Da/Nu Nr. de persoane
a Da 86
b Nu 14

10.Dumneavoastră doriți să reveniți în această stațiune?
Varianta Da/Nu Nr. de persoane
a Da 86
b Nu 14

11.Aveți vreo nemulțumire legată de serviciile de orice tip ori de felul în care arată și este
organizată stațiunea?
Varianta Da/Nu Nr. de persoane
a Nu 74
b Da 26

12.Cum considerați că ați apreciat bugetul pentru această vacanță?
Varianta Aprecierea bugetului pentru vacanță Nr. de pe rsoane
a M-am încadrat în bugetul stabilit 58
b Am cheltuit mai mult decât mă așteptam 42
c Am cheltuit mai puțin decât mă așteptam 0

67
III. Bifați căsuța corespunzătoare.
1.Genul
Genul Nr. de persoane
Masculin 43
Feminin 57

2.Vârsta
Vârsta Nr. de personae
Sub 18 ani 6
Între 18 -25 de ani 20
Între 26 -35 de ani 36
Între 36 -55 de ani 25
Peste 55 de ani 13

3.Mediul de proveniență
Mediul de proveniență Nr. de persoane
Urban 66
Rural 34

4.Nivelul de educație
Nivelul de educație Nr. de personae
Gimnaziu 2
Liceu 44
Studii de licență 40
Studii de masterat 13
Studii de doctorat 1

68
5.Ocupația
Ocupația Nr. de personae
Salariat 51
Antreprenor 16
Elev 6
Student 14
Șomer 0
Pensionar 13
Altă ocupație 0

6.Naționalitatea
Naționalitatea Nr. de persoane
Română 100
Altă naționalitate 0

7.Venitul mediu lunar al familiei
Venitul familiei Nr. de personae
Sub 2000 lei 4
Între 2000 -5000 lei 24
Între 5000 -8000 lei 47
Peste 8000 lei 25

8.Bugetul alocat pentru această vacanță
Bugetul pentru vacanță Nr. de personae
Sub 1000 lei 10
Între 1000 -2000 lei 36
Între 2000 -4000 lei 43
Peste 4000 lei 11

69
Aspectul general al stațiunii – Cea mai mare parte a turiștilor consideră că stațiunea are un
aspect general plăcut, ponderea celor ce au acordat calificativele 1 și 2 fiind scăzută în
comparație cu a celor ce au acordat calificativele 3, 4 și 5.

Transportul în interiorul stațiunii – 48% dintre turiștii chestionați au acordat calificativul 3
transportului în interiorul stațiunii, considerând că este suficient de bun, în timp ce 8% au
considerat că este foarte satisfăcător, iar 2% au fost foarte dezamăgiți de acesta.

Existența locu rilor de parcare – 31% dintre respondenți sunt dezamăgiți și 4% sunt foarte
dezamăgiți de insuficiența locurilor de parcare, considerând că este necesară suplimentarea
acestora, în timp ce doar 3% s -au declarat foarte mulțumiți cu locurile de parcare exist ente.

1% 6%
34%
33% 26% Aspectul general al stațiunii
1 2 3 4 5
2% 12%
48% 30% 8% Transportul în interiorul stațiunii
1 2 3 4 5
4%
31%
40% 22% 3% Existența locurilor de parcare
1 2 3 4 5

70
Posibilitățile de distracție și agrement – În ceea ce privește petrecerea timpului în stațiunea
Mamaia, 60% dintre turiștii chestionați consideră că unitățile de agrement și opțiunile de
divertisment merită calificativul 5, în timp ce nici o persoa nă nu le -a acordat cel mai mic
calificativ și doar 2% s -au declarat nemulțumiți de acestea.

Serviciile oferite de unitățile de cazare și de alimentație – În general, turiștii consideră că
serviciile oferite de unitățile de cazare și de alimentație sunt b une și satisfăcătoare, nici o
persoană notând aceste servicii cu calificativul 1.

2%
10%
28%
60% Posibilitățile de distracție și agrement
2 3 4 5
2%
39%
40% 19% Serviciile oferite de unitățile de
cazare
2 3 4 5
10%
30%
46% 14% Serviciile oferite de unitățile de
alimentație
2 3 4 5

71
Curățenia în stațiune, dar și pe plajă – turiștii nu sunt foarte mulțumiți de acest aspect, doar
10% acordându -i calificativul 5, în timp ce 8% și 26% i -au acordat calificativele 1, respectiv 2.

Existența birourilor de informare turistică și a panourilor informative – 59% respectiv
36% dintr e turiști au acordat calificativul 2 acestui aspect ce deține o importanță esențială în
activitatea de turism. Din păcate, un număr foarte mare de turiști nu au cunoștiință despre
birourile de informare turistică, iar panourile informative sunt prea puține ori sunt sesizate de
prea puțini turiști.

8%
26%
28% 28% 10% Curățenia în stațiune, dar și pe plajă
1 2 3 4 5
22%
59% 10% 5% 4% Existența birourilor de informare
turistică
1 2 3 4 5
2%
36%
53% 2%
7% Existența panourilor informative
1 2 3 4 5

72
Prezența salvamarilor – Un aspect plăcut al stațiu nii Mamaia, toți turiștii chestionați au
acordat calificativele 3, 4 și 5 în legătură cu prezența salvamarilor pe plajă, aceștia simțindu -se
în siguranță și apreciind existența lor într -un număr suficient și modul în care supraveghează
ca oamenii să nu se pună în pericol în apă.

Existența punctelor de prim ajutor și a grupurilor sanitare pe plajă – Majoritatea
turiștilor consideră că punctele de prim ajutor sunt suficiente, în timp ce 51% sunt nemulțumiți
de grupurile sanitare de pe plajă, fiind de părere că acestea sunt insuficiente și echipate
necorespunzător.

2%
22%
42% 30% 4% Existența punctelor de prim
ajutor
1 2 3 4 5
10%
51% 24% 8%
7% Existența grupurilor sanitare pe
plajă
1 2 3 4 5
18%
28% 54% Prezența salvamarilor
3 4 5

73
Accesul pe plajă, calitatea nisipului și starea apei – 36% dintre turiști sunt mulțumiți d e
accesul pe plajă, iar 20% foarte mulțumiți, în timp ce nici un respondent al chestionarului nu a
acordat cel mai mic calificativ pentru accesul pe plajă, iar în ceea ce privește calitatea nisipului
și starea apei, 24% sunt dezamăgiți de aceștia, depășind u-i numeric pe cei ce au spus că sunt
foarte mulțumiți.

Spațiul personal pe plajă și în zona de îmbăiere și zgomotul din stațiune și de pe plajă –
Majoritatea, 44%, consideră insuficient spațiul personal pe plajă și în zona de îmbăiere, iar
34% au acordat calificativul 3 acestui aspect. În ceea ce privește zgomotul din stațiune și de pe
plajă, calificativele 1 și 2 au fost acordate de doar 6%, res pectiv 4%, toți ceilalți respondenți ai
chestionarului oferind calificative pozitive, fiind încântați de muzica din stațiunea Mamaia.

10%
34%
36% 20% Accesul pe plajă
2 3 4 5
2%
24%
30% 26% 18% Calitatea nisipului și starea apei
1 2 3 4 5
4%
44%
34% 12% 6% Spațiul personal pe plajă și în
zona de îmbăiere
1 2 3 4 5
6% 4%
34%
30% 26% Zgomotul din stațiune și de pe
plajă
1 2 3 4 5

74
Tarifele percepute de unitățile de cazare și prețurile serviciilor în general (alimentație,
transport, agrement) – În ambele cazuri peste 50% dintre turiști au acordat calificativul
median, 3, considerând prețurile ok/bune. De asemenea, calificativul 1 a fost acordat de cea
mai mică parte a respondenților, 4%, respectiv 8%.

Siguranța personală și securitatea în stațiune – Cea mai mare parte a turiștilor se simte în
siguranță în stațiunea Mamaia, însă 14% consideră că stațiunea nu este suficient de bine
supravegheată.

4%
14%
59% 14% 9% Tarifele percepute de unitățile de
cazare
1 2 3 4 5
8% 6%
55% 18% 13% Prețurile serviciilor în general
(alimentație, transport,
agrement)
1 2 3 4 5
14%
42% 28% 16% Siguranța personală și securitatea în stațiune
2 3 4 5

75
Condițiile climatice și ospitalitatea localnicilor – Doar 2% dintre respondenți au fost
dezamagiți de aceste două aspecte, restul de 98%, în ambele cazuri, oferind calificativele 3, 4
și 5, chiar 58% dintre ei fiind foarte mulțumiți de condițiile climatice și, în celălalt caz, 20%,
respectiv 30%, oferind calificativele 5 și 4 în ceea ce privește ospitalitatea localnicilor.

Nivelul de satisfacție în ceea ce privește activitatea de turism desfășurată în stațiunea
Mamaia – conform calificativelor acordate de turiști acestui indicator, 54% dintre aceștia s unt
de părere că 3 este calificativul corespondent stațiunii Mamaia, deci impresia lor este relativ
bună. 32% au fost mulțumiți de felul în care s -a prezentat stațiunea, iar 6% foarte mulțumiți.
Nici un respondent al chestionarului nu a considerat că stați unea Mamaia merită calificativul
1, iar doar 8% i -au acordat calificativul 2.

2% 6%
34%
58% Condițiile climatice
2 3 4 5
2%
48%
30% 20% Ospitalitatea localnicilor
2 3 4 5
8%
54% 32% 6% Nivelul de satisfacție în ceea ce privește activitatea de
turism desfășurată în stațiunea Mamaia
2 3 4 5

76
Mai mult de jumătate dintre turiștii chestionați au ales automobilul ca mijloc de
transport pentru a ajunge în stațiunea Mamaia, în timp ce niciunul dintre ei nu a folosit
avionul. De asemenea, transportul feroviar a fost considerat o alternativă superioară
transportului cu autocarul, doar 7% dintre respondenți alegând această modalitate de transport.

Cea mai mare parte a turiștilor, 54%, alege stațiunea Mamaia datorită modalităților
variate de petrecere a timpului în vacanță. Astfel, aceștia consideră Mamaia ca fiind mai
atractivă decât celelalte stațiuni românești, posibilitățile de agrement și obiectivele turistice
stârnind interesul vizitatorilor. Proximitatea orașulu i Constanța și statutul său de cel mai mare
oraș de la Marea Neagră aduc 18 procente de turiști în stațiunea Mamaia. De asemenea, alte 18
procente sunt datorate persoanelor rezidente în oraș care își găzduiesc prietenii și familiile în
timpul sezonului est ival și le oferă astfel posibilitatea de a -și face concediul la mare fără a
apela la serviciile unităților de primire turistică. Doar 3% dintre vizitatorii chestionați au ales
Mamaia datorită faptului că au găsit un sejur turistic la un preț convenabil, în timp ce 7% au
avut alte motive de călătorie și și -au făcut niște timp pentru plajă.
67% 26% 7% Ce mijloc de transport a ți folosit
pentru a ajunge în această
stațiune?
Automobilul Trenul Autocarul
6%
94% Sunteți pentru prima dată în
stațiunea Mamaia?
Da Nu

77

Conform turiștilor chestionați, 5 zile este durata medie pe care o petrec aceștia în
concediu, însă perioada variază în general între un weekend și o săptămână, 12% din tre ei
spunând că au plănuit să petreacă pe litoral mai mult de o săptămână. 22% dintre aceștia au
apelat la o agenție de turism pentru organizarea sejurului, iar 78% s -au ocupat pe cont propriu
de alegerea și accesarea serviciilor de transport, cazare, al imentație și agrement.

54%
18% 7% 18% 3% Care este principalul motiv pentru care ați ales stațiunea Mamaia și nu
altă stațiune de pe litoralul românesc?
Varietatea modalităților de petrecere a timpului în vacanță
Proximitatea față de orașul Constanța
Am efectuat călătoria din alte motive (afaceri, sănătate, studii
etc.) și am profitat de câteva zile de plajă
Am rude/prieteni care locuiesc în apropiere de stațiunea Mamaia și
stau la ei în concediu
Am accesat un sejur la un preț bun
23%
38% 27% 12% Cât timp veți petrece în concediu?
Un weekend
5 zile
O săptămână
Mai mult de o săptămână
22%
78% Ați apelat la o agenție de turism
pentru organizarea sejurului?
Da Nu, l-am organizat pe cont propriu

78
În general, turiștii își petrec vacanța în compania prietenilor și a familiei, doar 5%
dintre ei fiind însoțiți de parteneri de afaceri, iar 3% mergând pe cont propriu la mare.

Aproape 50% dintre turiștii chestionați în stațiu nea Mamaia călătoresc în scop turistic
de câteva ori pe an, iar 7% dintre aceștia nu călătoresc de obicei, însă și -au dorit să viziteze
această zonă.

24%
18%
46% 4%
5% 3% Cine vă însoțește în vacanță?
Familia/rudele Partenerul Prietenii Colegii Partenerii de afaceri Am venit singur
34%
47% 12% 7% Cât de des ați plecat în vacanță sau în călătorii cu scop turistic în
ultimii 3 ani? O dată pe an
De câteva ori pe an
De peste 5 ori pe an
Nu prea călătoresc, aceasta este prima vacanță în ultimii 3
ani

79
Cei mai mulți turiști aleg hotelul ca modalitate de cazare, acestea fiind amplasate în
imediata apropie re a plăjii. De asemenea, confortul este un alt motiv pentru care hotelul este
preferat, în detrimentul apartamentului și a altor tipuri de cazare.

Cea mai mare parte a turiștilor va recomanda stațiunea Mamaia cunoscuților, în timp
ce 14% nu o vor reco manda și nu își doresc să revină. 74% sunt mulțumiți de felul în care
arată zona și serviciile accesate în stațiune, iar 26% sunt nemulțumiți de aglomerație, prețurile
considerate prea mari, mizeria și zgomotul deranjant din unele zone ale stațiunii și ins uficiența
locurilor de parcare.

66% 18% 16% Unde v -ați cazat pe perioada
concediului? Hotel
Am închiriat un apartament
Stau la rude/prieteni
86% 14% Veți recomanda prietenilor
această stațiune?
Da Nu
86% 14% Dumneavoastră doriți să
reveniți în această stațiune?
Da Nu
74% 26% Aveți vreo nemulțumire legată de
serviciile de orice tip ori de felul
în care arată și este organizată
stațiunea?
Nu Da

80
Întrebați de modul în care au apreciat bugetul pentru vacanță și daca s -au încadrat în
suma pe care și -au propus să o cheltuiască în concediu, 42% dintre turiști au cheltuit mai mulți
bani decât se așteptau, deși o mare parte dintre ei au mai vizitat stațiunea în trecut. Pe de altă
parte, peste jumătate dintre vizitatorii chestionați au apreciat obiectiv prețul serviciilor din
stațiunea Mamaia.

58% 42% Cum considerați că ați apreciat bugetul
pentru această vacanță?
M-am încadrat în bugetul stabilit
Am cheltuit mai mult decât mă așteptam
43%
57% Genul
Masculin Feminin
66% 34% Mediul de proveniență Urban Rural
6%
20%
36% 25% 13% Vârsta
Sub 18 ani Între 18-25 de ani Între 26-35 de ani
Între 36-55 de ani Peste 55 de ani

81

2%
44%
40% 13% 1% Nivelul de educație
Gimnaziu Liceu Studii de licență Studii de masterat Studii de doctorat
51%
16% 6% 14% 13% Ocupația
Salariat Antreprenor Elev Student Pensionar

82

Peste 40% dintre turiștii din stațiunea Mamaia care au fost chestionați au un venit
mediu lunar al familiei cuprins între 5000 -8000 de lei și au alocat bugetului pentru vacanță o
sumă cuprinsă între 2000 -4000 de lei. Astfel, bugetul pentru vacanță al unui turist reprezintă,
în medie, jumătate din venitul unei famil ii intr -o lună. 36% dintre turiști au avut un buget de
vacanță cuprins între 1000 -2000 de lei, iar extremele, reprezentate de bugetul cel mai mic, de
sub 1000 de lei, și bugetul cel mai mare, de peste 4000 de lei, au 10, respectiv 11 procente din
totalul p ersoanelor care au răspuns chestionarului.

4%
24%
47% 25% Venitul mediu lunar al familiei
Sub 2000 lei Între 2000-5000 lei
Între 5000-8000 lei Peste 8000 lei
10%
36%
43% 11% Bugetul alocat pentru această
vacanță
Sub 1000 lei Între 1000-2000 lei
Între 2000-4000 lei Peste 4000 lei

83
CAPITOLUL VII – DIRECȚII ȘI POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI ÎN ZONA METROPOLITANĂ CONSTANȚA

Viziunea de dezvoltare a turismului la nivelul stațiunii Mamaia are în vedere , totodată,
impunerea zonei m etropolitane Constanța ca principal reper turistic al regiunii și al țării, prin
valorificarea patrim oniului natural si cultural de care dispune.
În afara cadrului natural și a patrimoniului cultural pe care îl deține , la nivelul zonei
metropolitane Const anța regăsim și o importantă resursă umană și investițională în domeniul
turismului. Peste 35.000 de persoane lucrează în acest domeniu, iar fructificarea și pe viitor a
tradiției și potențialului existent în domeniul turismului trebuie să reprezinte în mo d constant
un obiectiv important atât pentru autoritățile publice, cât și pentru mediul de afaceri.
Strategia de dezvoltare la nivelul zonei metropolitane Constanța are în vedere
încurajarea turismului de sejur și promovarea destinației la nivel internați onal, numărul
turiștilor străini care vizitează zona fiind în creștere. De asemenea, diversificarea ofertei
turistice ș i îmbinarea diverselor atracții naturale, antropice și culturale reprezintă o țintă în
perioada următoare.
Obiectivele dezvoltării turis mului în zona metropolitană Constanța:
 Crearea unei imagini nuanțate atât la nivel intern, cât și la nivel extern, privind
avantajele zonei metropolitane Constanța ca destinație turistică
 Dezvoltarea durabilă a turismului într -o manieră în care bogățiile s ale de mediu,
culturale și de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate pentru
generațiile viitoare
 Recunoașterea turismului ca factor -cheie în cadrul economiei locale și ca generator de
noi locuri de muncă
 Dezvoltarea și implement area anuală a planurilor de marketing a destinației turistice
prin colaborarea dintre sectorul public și cel privat, vizând toate piețele principale cu
potențial pentru zona metropolitană Constanța

84
 Încurajarea autorităților locale în dezvoltarea strategiil or și a planurilor integrate de
dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a evita
dezvoltarea lipsită de coordonare
 Dezvoltarea sistemului de educație prevocațională, vocațională și de formare și
pregătire continuă pe ntru sectorul turistic și hotelier, astfel încât programa să includă
satisfacerea necesităților pieței și asigurarea calificării unui personal suficient pentru a
respecta criteriile de angajare și pentru a asigura necesarul de forță de muncă în acest
domen iu
 Dezvoltarea turismului balnear
 Dezvoltarea turismului cultural
 Dezvoltarea turismului nautic și de croazieră
 Dezvoltarea turismului de afaceri
 Dezvoltarea ecoturismului.

85
CAPITOLUL VII – ANALIZA S.W.O.T. A STAȚIUNII MAMAIA ȘI
CONCLUZII

Analiza S.W.O.T. a stațiunii Mamaia
Puncte forte
 Plaja este una dintre cele mai întinse din Europa, iar lipsa mareelor oferă posibilitatea
turiștilor de a parctica înotul în condiții de siguranță foarte mari
 Accesibilitatea zonelor turistice, căi de acces moderne (autostradă, drumuri naționale,
căi ferate, aeroport internațional) conectate la principalele coridoare de transport
european
 Poziționare geografică favorabilă dezvoltării unor produse turistice noi (turismul
itinerar, turismul de croazieră, turismul de a faceri, turismul cultural și ecologic etc.)
 Tradiție deosebită în activitățile cu caracter turistic (peste 100 de ani)
 Clima temperat –continentală permite desfășurarea unui turism de litoral din primăvară
până în toamnă
 Capacitate de primire turistic ă ridicată, aflată în plină extindere la nivel naț ional
 Existența în zona metropolitană Constanț a a unui patrimoniu cultural de excepție și
vestigii arheologice de peste 2 000 de ani
 Resurse umane calificate peste medie, cu abilități lingvistice și cu experie nță în
domeniul turistic
 Existența unor pachete de servicii adaptate în funcție de tipul de turism practicat
 Organizarea de festivaluri și târguri
 Existența produselor turistice inedite (Aqua Magic, Telegondola, autobuze turistice,
decorarea stațiunii Ma maia cu palmieri exotici, fântâni arteziene, amenajarea unor
piațete moderne unde au loc diferite manifestări artistice, cazinouri și zone de
agrement)

86
Puncte slabe
 Gradul de eroziune al plajei
 Inexistența punctelor de informare care să ofere detalii des pre muzee sau obiective
turistice de patrimoniu
 Insuficienț a mijloacelor de transport în comun în zonele turistice
 Locuri de parcare insuficiente raportate la numărul de turiști
 Salarizare mică a personalului din turism și insuficiența resurselor umane
 Incapacitatea instituțiilor statului și a administrației locale de a crea strategii eficiente
de gestionare pe termen lung
 Infrastructură slab dezvoltată pentru susținerea turismului de croazieră (puține porturi
turistice și de agrement)
 Agenții economici care practică prețuri ridicate descurajează venirea turiștilor străini,
aceștia având posibilitatea să aleagă din destinații turistice mai avantajoase sub
aspectul raportului calitate/preț
 Supra -aglomerarea stațiunii în perioada de vârf a sezonului estival și în weekend -uri
 Lipsa unor produse turistice permanente

87
Oportunități
 Poziționarea geografică și resursele naturale ale zonei
 Prezența pe piața locală a unor tour -operatori de anvergură internațională (TUI,
Neckerman, MSC etc.)
 Includerea Constanței în circuitul curent al croazierelor turistice
 Dezvoltarea economică a zonei costiere generează o circulație benefică turismului de
afaceri
 Interesul deosebit al autorităților publice locale și al cetățenilor pentru dezvoltarea
sectorul ui turistic
 Accesul la fondurile europene oferă posibilitatea atragerii de finanțări pentru diverse
proiecte de promovare și dezvoltare a turismului
 Obținerea de finanțări europene pentru programe de calificare și instruire a
personalului din turism
 Existența și promovarea unui cadru legislativ care reglementează și încurajează
activitatea de turism
 Stabilirea unor strategii naționale de dezvoltare a turismului
 Obținerea pe scară largă a unor standarde de calitate internațională pentru unitățile din
turism

88
Amenințări
 Concurența exercitată pe piața regională a turismului
 Scăderea interesului turiștilor români pentru produsele turistice autohtone
 Vecinătatea platformelor industriale și a portului comercial constituie un factor
important de risc ce contr ibuie la degradarea mediului și generează poluarea continuă a
aerului și a apei, amputând astfel din potențialul turistic al zonei
 Absența unor politici și strategii coerente de dezvoltare integrată a zonei costiere
(infrastructură și echipare tehnico -edilitară, protecția și reabilitarea mediului natural și
construit etc.) descurajează anumiți investitori străini care doresc să investească în
sectorul turistic din această zonă
 Competiția cu zonele de litoral din Bulgaria poate diminua numărul de turiști ce
vizitează stațiunea Mamaia
 Migrația personalului calificat din turism în diverse țări din Uniunea Europeană
 Lipsa de reprezentativitate a organizațiilor patronale din turism care să convingă
autoritățile publice centrale să aloce resurse financiare sub stanțiale pentru dezvoltarea
turismului de litoral

89
CONCLUZII

Mamaia este, f ără îndoială, cea mai populară stațiune litorală a României, cu o plajă
întinsă și cu nisip fin, beneficiând de un sezon estival prielnic turismului de litoral ce începe în
luna mai și se prelungește până la jumătatea lunii septembrie și cu o multitudine de atracții
turistice. Are cea mai mare capacitate de primire turistică și înregistrează cel mai ridicat număr
de turiști.
Resursele turistice naturale ale zonei sunt completat e cu succes de cele antropice,
atrăgând astfel o paletă diversificată de turiști ce au posibilitatea de a practica mai multe tipuri
de turism, printre care turismul de odihnă și relaxare, turismul balnear, turismul de aventură,
turismul cultural și turismu l de afaceri.
Infrastructura turistică din zona metropolitană Constanța, în cuprinsul căreia este
situată stațiunea Mamaia, este printre cele mai dezvoltate la nivelul țării și îndeplinește nevoile
și așteptările majorității turiștilor. Căile de comunicaț ie și mijloacele de transport care unesc
stațiunea de București, capitala României, dar și cele din interiorul stațiunii, sunt moderne și
facilitează desfășurarea transportului în condiții bune. Structurile de primire turistică sunt în
număr mare, distribu ite în tot cuprinsul zonei și diversificate, mulându -se pe diferite nevoi,
cerințe, preferințe și bugete de vacanță. Unitățile de alimentație publică ce își desfășoară
activitatea în arealul stațiunii Mamaia au capacitatea de a satisface numărul ridicat de turiști,
neexistând posibilitatea ca cineva să nu găsească un restaurant sau o terasă pe gustul său.
Posibilităție de distracție și agrement sunt nelimitate, Mamaia fiind recunoscută pentru gama
diversificată de divertisment, de la plimbările cu barca în largul mării până la sporturile
nautice extreme, și de la zonele de distracție pentru copii până la cluburile în care au loc
petreceri ce țin până la răsăritul soarelui din mare.
Numărul de turiști ce vizitează Mamaia crește de la an la an, în același ritm în care
stațiunea se dezvoltă și valorifică din ce în ce mai mult potențialul turistic pe care îl deține.
Consider, însă, că este loc de mai bine, iar autoritățile locale trebuie să aibă permanent în
vedere posibilitățile de dezvoltare durabilă a turismul ui, protejarea mediului înconjurător,
siguranța turiștilor și confortul localnicilor.

90
BIBLIOGRAFIE

1. Andr eeșcu Ș., “Din istoria Mării Negre”, Editura Enciclopedică, 2001
2. Andronic C., “ Litoralul românesc al Mării Negre ”, Editura Sport -Turism, 1989
3. Bondar C., “Marea Neagră în zona litoralului românesc : Monografie hidrologică ”,
Institutul de Meteorologie și Hidrologie din București, 1973
4. Comăniță Cica, “ Poveștile Mamaiei ”, Editura Telegraf Advertising, 2005
5. Cristureanu C., “ Economia și politica turismului inter național ”, Editura Abeona, 1992
6. Draica C., “ Ghid practic de turism internațional și intern ”, Editura ALL BECK, 1999
7. Institutul Cultural Român, “ Seria Biblioteca de Istorie : Marea Neagr ă”, 2005
8. Loffler H., “ Litoralul românesc ”, Editura Sport -Turism, 1975
9. Mecu G., “ Turism și tratament balnear pe litoral ”, Editura Național, 2001
10. Minciu R., “ Economia turismului ”, Editura Uranus, 2001
11. Neagu V., “ Managementul turistic și al serviciilor turistice ”, Editura Sylvi, 2002
12. Proiectul IMAGO ROMANIAE, “ Stațiunile balneoclimaterice românești ”, Muzeul
Național de Istorie a României, 2012
13. Rădulescu I., Herbst -Rădoi Atena, “ Județul Constanța ”, Editura Academiei Republicii
Socialiste, 1974
14. Stănciulescu G., “ Managementul operațiunilor de turism ”, Editura ALL BECK, 2003
15. “Constanța : ghid turistic al județului ”, Editura Sport -Turism, 1980
16. “Studiu privind dezvoltarea turismului și reabilitarea și promovarea patrimoniului
cultural la nivelul Polului de Creștere Constanța” , Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud -Est, 2015
17. “Tur ismul României – Breviar Statistic”, Institutul Național de Statistică, 2017
18. “Central Australia Visitor Profile and Satisfaction Survey”, Australian Government,
Department of Resources, Energy and Tourism, Australia
19. “Survey the relationships between destination image, tourist satisfaction and
destination loyalty”, International Journal of Research In Social Sciences , 2015
20. “Tourist Satisfaction with a Destination: Antecedents and Consequences” , Nina K.
Prebensen from Finnmark College , Norway \

91
21. “Tourist satisfaction with Mauritius as a holiday destination”, Global Journal of
Business Research, Mauritius, 2010
22. “Visitor satisfaction survey on the Gold Coast”, Gold Coast Tourism Visioning Project
2.3, Australia, 2002
23. Gheor ghilaș A., “Geografia turismului ”, note de curs
24. ” Geografia generală a turismului”, note de curs Universitatea “ Ovidius ” Constanța
25. “Geografia turismului internațional ”, note de curs Universitatea “Ovidius” Constanța
26. Date statistice referitoare la capacitat ea de cazare a stațiunilor de pe litoral la 31 iulie
2017, Numărul de sosiri și de înnoptări în unitățile de primire turistică de pe litoral în
anul 2017, Direcția Județeană de Statistică Constanța
27. http://www.insse.ro
28. http://www.cjc.ro
29. http://www.primaria -constanta.ro
30. http://turism.gov.ro
31. https://www.tr ipadvisor.com
32. https://www.directbooking.ro
33. https://www.litoralulromanesc.ro
34. http://mamaiaonline.ro
35. http://article.sapub.org
36. https://harta -romaniei.org
37. https://www.meteoblue.com
38. https://harta -romaniei.org
39. https://observator.tv
40. https://www1.cfrcalatori.ro
41. https://www.ziuaconstanta.ro
42. https://www.m.mk -airport.ro
43. http://www.ultramarine.ro
44. http://www.insulaovidiu.ro
45. http://adevarul.ro
46. http://www.parcmamaia.ro
47. https://www.mamaiaonline. com
48. http://www.jtairtour.ro