Studiu privind influen țele activit ății de teatru asupra expresivit ății limbajului copiilor [618585]

Studiu privind influen țele activit ății de teatru asupra expresivit ății limbajului copiilor
preșcolari
Prof.înv.pre șc. Iliescu Valentina
Scopul și obiectivele studiului:
– Identificarea unui set de texte literare în proz ă care pot fi folosite în înv ățământul
preșcolar pe cele dou ă niveluri I și II;
– Înregistrarea evolu ției limbajului copiilor sub aspect expresiv, în urma folosirii teatrului
de copii și a teatrului de p ăpuși pentru reproducerea textel or literare despre natur ă și
viețuitoare.

Subiecții studiului:
– copiii grupei mari (24 copii)
– educatoarea: Iliescu Valentina
– colectivul de educatoare al gr ădiniței
Durata studiului : an școlar 2015-2016

Despre activitatea de teatru de copii și teatru de p ăpuși în grădiniță
Teatrul contribuie la stimularea fanteziei copiilor. Acesta, al ături de cuno ștințele
dobândite, îi va ajuta, ca adul ți, să-și împlineasc ă visele, idealurile
și proiectele, indiferent dac ă
domeniul de activitate va fii știința, tehnica sau arta. În cadrul teatrului de p ăpuși accentul cade
pe ascultarea citirii model a adul ților și pe însușirea în mod corect a unor construc ții verbale .
Participarea copiilor la un teatru trebuie s ă fie în concordan ță cu opțiunile lor. Se
elaboreaz ă un plan de activita te, care devine func țional sub raport educativ, dac ă acțiunile
prevăzute sunt subordonate obi ectivelor educative urm ărite.
Cu ajutorul activit ăților de teatru copilul p ătrunde mai adânc în lumea sentimentelor și a
trăirilor din poveste sau basm. Copiii pre școlari iau atitudi ne, gândesc, simt și acționează la fel ca
personajele, tr ăind sentimeate de compasiune fa ță de eroii oameni sau animale. Prin aceste
activități preșcolarii devin mai comunicativi, ma i sociabili, timiditatea dispare și devin mai
încrezători în puterile lor. Teatru l contribuie, de asemenea, la dezvoltarea intelectual ă a copiilor,
la formarea în ansamblu a personalit ății și la dezvoltarea moral ă a preșcolarilor. Copilul se
identifică cu personajele, î și trăiește sincer rolul, sim țind puternic ceea ce întruchipeaz ă.
Poveștile, prin con ținutul lor, trezesc în sufletele copiilor pre școlari admira ția față de tot ce este
nobil și măreț, educându-i în acest fel modestia și optimismul. Pre școlarii deprind grija fa ță de
alții, să nu atragă prea mult aten ția asupra lor, s ă-și manifeste spiritul critic și autocritic. Tot cu
ajutorul pove știllor despre animale se eviden țiază și necesitatea vie ții în colectiv, a rela țiilor
corecte dintre membrii unui grup ( Căsuța din oal ă, Cei trei purcelu și, Capra cu trei iezi ),
constituind exemple hot ărâtoare în formarea personalit ății copilului.
Teatrul de p ăpuși, teatrul de marione te, teatrul de umbre permit eductoarei s ă prezinte în
fața copilului scene din poveste sau unele aspecte din via ța de toate zilele. Valoarea artistic ă a
pieselor prezentate și a interpret ării lor contribuie foarte mult la educa ția estetică a copilului.
Teatrul de p ăpuși este un teatru în care actorul ascuns privirilor spectatorilor î și alege o
formă deosebită de a înfățișa publicului via ța personajelor, aceast ă formă oferindu-i-o p ăpușa.
Marele avantaj al teatrului de p ăpuși este dat de simplitatea cadrului și a tehnicii folosite. O
formă pregătitoare teatrului de p ăpuși mânuit de pre școlari este p ăpușa pe baston, mi șcată de jos

cu ajutorul unui baston. Teatrul de marionete constituie tot o form ă a teatrului de p ăpuși , dar în
loc de a se mânui fiecare p ăpușă, mișcarea se imprim ă prin acțiunea unui complex de sfori de
care sunt legate p ăpușile. Mânuirea acestor p ăpuși este de competen ța persoanelor special
pregătite. Teatrul de umbre reprezint ă forma cea mai simpl ă a teatrului de p ăpuși și se poate
confecționa oriunde, cu cele mai simple mijloa ce. Acest gen de teatru se organizeaz ă după un
principui simplu: ob ținerea unei umbre pe un ecran de pânz ă sau hârtie sub țire, inter punerea între
el și o sursă de lumin ă a unor siluete de carton reprezentând oameni, animale sau obiecte. Paralel
cu apariția umbrelor, mânuitorul siluetelor înso țește mișcarea de dialogurile dintre personaje, de
relatarea întâmpl ărilor în succesiunea lor. Datorit ă tehnicii simple de confec ționare și mânuire,
teatrul de umbre poate fi utilizat în orice gr ădiniță, fără o pregătire special ă în vederea mânuirii.
Pentru alegerea repertoriului unui teatru de umbre se vor prefera pove știle cu un num ăr redus de
personaje și cu acțiune simpl ă.
Teatrul de umbre contribui e la crearea bunei dispozi ții, la verificarea unor cuno ștințe, la
îmbogățirea vocabularului, fiind înso țit de un dialog între educatoare și copii. Pove știle Ursul
păcălit de vulpe, Capra cu trei iezi, Șoricelul cel prostu ț, Căsuța din oală, Iepurele și ariciul se
pot transpune u șor în teatrul de umbre.
Dramaturgia pentru copii, sub forma spectacole lor de teatru, poate c onstitui unul din cele
mai puternice mijloace de influen țare asupra sentimentelor și convingerilor morale, asupra
imaginației, a gustului estetic și a caracterului copiilor în formare. Punerea în scen ă a povestirilor
cunoscute de copii are scopul de a adânci impresiile dobândite prin povestire și de a retr ăi viața
și frământările personajelor. În alegerea povestirilor care s ă fie dramatizate prin intermediul
teatrului este necesar s ă se respecte câteva cerin țe esențiale: conținut textelor literare s ă fie
simplu, povestirea s ă fie caracterizat ă de acțiune și dimanism cu dialoguri suficiente, simple și
expresive. Pre școlarii mari pot fi activa ți mai bine în cadrul spectacolelor de teatru de p ăpuși din
grădiniță, învățîndu-i să mânuiasc ă păpușile și să participe la interpretarea rolurilor. În aceste
situații copiii au posibilitatea s ă reproduc ă independent dialogul corespunz ător personajului
interpretat. Deoarece în dramatiz ări sunt redate st ările suflete ști ale personajelor prin mi șcare și
mimică se dezvolt ă foarte mult spiritul de observa ție, discern ământul și puterea de analiz ă a
preșcolarului.
În cadrul dramatiz ărilor, educatoarea este regizor, urm ărind respectarea momentelor
impuse de logica desf ășurării acțiunii, ajutând copiii s ă execute apoi dramatizarea în mod
independent. Dramatizarea constituie un model și un stimulent pentru dezvoltarea jocurilor de
creație cu subiecte din pove ști, trecerea f ăcându-se treptat pe m ăsură ce preșcolarii își
îmbogățesc experien ța.
Jucăriile teatrale ( teatrul de umbre, teatrul de p ăpuși, marionetele, grupurile pentru
jocuri ce reprezint ă creația dramaturgic ă a copilului) conduc copilul spre propriul s ău joc teatral,
îi îmbogățesc enorm percep ția artistică și le oferă un material interesa nt sub raportul con ținutului.
În concluzie, se pot rezuma beneficiile organiz ării și desfășurării activităților de teatru în
grădiniță:
 Introduce copiii într -o lume frumoas ă, lumea pove știlor, a cântecului, a poeziei și a
dansului;
 Dezvoltă copiii din punct de vedere intelectual,
 Dezvoltă limbajul pre școlarilor sub toate aspectele sale: fonetic, lexical, gramatical și
expresiv;
 Cultivă spiritul de organizare, ini țiativa și independen ța,
 Dezvoltă imaginația artistică, înclinațiile artistice;

 Genereaz ă emoție estetică;
 Creează momente de satisfac ție, de voio șie, de bun ă dispoziție în rândul copiilor,
 Stimuleaz ă copiii timizi.

Metode utilizate în realizarea studiului :
– studiul individual pe tema metodelor interactive;
– metoda observa ției,
– metoda anchetei (chestionare completate de toate cadrele didactice din unitate).
– metoda analizei produselor activit ății și a documentelor școlare,
– metoda experimentului psihopedagogi c.(aplicare probe de evaluare ini țiale și finale)

A)Metoda observa ției: constă în urmărirea faptelor de educa ție așa cum se desf ășoară
ele în condi ții obișnuite. Avantajul observa ției constă în aceea c ă permite observatorului s ă
surprindă diferite aspecte în desf ășurarea natural ă a fenomenului. Se folose ște în toate etapele
cercetării și însoțește, de obicei, toate celelalte metode , oferind date suplimentare asupra
fenomenului investigat.
Ca metod ă de cercetare, observa ția presupune elaborarea prealabil ă a unui plan de
observație cu precizarea obiec tivelor ce vor fi urm ărite, a cadrului în care se desf ășoară și a
eventualelor instrumente ce vor putea fi folosite pentru înregistrarea celor observate. Datele vor
fi consemnate pe m ăsură ce apar pe foaia de observa ție, iar sistematizarea lor se poate face din
mers pe baza indicatorilor de observa ție pe care îi stabilim în prealabil.
Un autentic observator este practicianul însu și, cel integrat în desf ășurarea propriu-zis ă a
fenomenului. Se recomand ă ca în limita posibilit ăților să urmărim același fenomen în condi ții și
împrejurări variate pentru a confrunta datele ob ținute.
Am înregistrat observa țiile din decursul activit ăților desfășurate de-a lungul anului
școlar, completând fi șe de observa ție a capacit ăților dezvoltate și a comportamentului copiilor
pe parcursul experimentului psihopedagogi c Am avut în vedere corectitudinea și fluența
exprimării, nuanțarea și îmbogățirea vocabularului, exprimarea propriilor opinii și trăiri și
folosirea vorbirii expresive, înso țită de elementele comunic ării nonverbale, în situa ții diferite.
O evaluare eficient ă este bazat ă pe observare sistematic ă în timpul diferitelor momente
ale programului zilnic , pe dialogul cu p ărinții și pe date confirmate de portofoliul copilului, de
fișe de lucru și fișele de evaluare.
B)Experimentul pedagogic . Spre deosebire de observa ție, experimentul presupune
crearea unei situa ții noi, prin introdu cerea unor modific ări în desfășurarea acțiunii educa ționale –
în cazul nostru – folosirea cât mai deas ă a teatrului de copii și a teatrului de p ăpuși în abordarea
textelor literare îngr ădiniță. Interven ția cercetătorului se întemeiaz ă pe presupunerea, ipoteza c ă
modificarea va conduce în mod inevitabil la ob ținerea unui randament mai bun în urma
desfășurării acțiunii respective.
În cadrul oric ărui experiment pedagogic avem de-a f ace cu trei categorii de variabile:
variabile independente( tocmai modific ările aduse de cercet ător), variabile dependente(totalitatea
rezultatelor ce s-au produs în urma modific ărilor introduse; acestea sunt consemnate cu ajutorul
diferitelor procedee de înregistrare și măsurare) și variabilele intermediare (tr ăsăturile de
personalitate și climatul psihosocial).
Cu ajutorul experimentului cercet ătorul reușește să surprindă diferite rela ții cauzale și
funcționale dintre cele trei categorii de variabile în vederea amelior ării și perfecționării acțiunii
educaționale. Prin specificul s ău, experimentul permite iz olarea unor cauze(variabile

independente) pentru a înregistra consecin țele lor. Spre deosebire de observa ție, el presupune o
rigoare și o precizie mai mare.
În desfășurarea lui experimentul parcurge trei faze: etapa preg ătitoare, etapa de efectuare
și etapa de evaluare.
În etapa preg ătitoare sunt studiate condi țiile în care se va desf ășura, se stabile ște
modificarea ce se va introduce( factorul experimental) și se precizeaz ă strategia aplic ării lui.
Etapa de efectuare const ă în desfășurarea propriu-zis ă a experimentului. Temporal este
cea mai lung ă, având în vedere c ă într-un experiment modi ficarea nu poate fi introdus ă
instantaneu, iar apari ția rezultatelor nu este o consecin ță imediată.
În etapa de evaluare se înregistreaz ă și se măsoară rezultatele experime ntului. Pe baza lor
se stabilesc diferen țele între datele înregistrate în etapa preg ătitoare și cele consemnate în finalul
experimentului.
C)Metoda anchetei (convorbirea cu pre școlarii, chestionarul dat educatoarelor– const ă
într-un dialog dintre cercet ător și subiecții supuși investiga ției în vederea acumul ării unor date
(opinii, interese, dorin țe, aspirații, etc.) în leg ătură cu fenomenul studiat.
Convorbirea este o form ă de anchet ă care const ă într-un dialog dintre cercet ăror și
subiecții supuși investiga ției în vederea ob țineriiunor date în leg ătură cu fenomenele pe care le
urmărește. Ea se desf ășoară pe baza unui plan și a unor întreb ări dinainte elaborate. Dac ă pe
parcurs apar situa ții neprev ăzute, cercet ătorul se poate abate intervenind cu întreb ări
suplimentare, l ăsând impresia c ă dialogul se desf ășoară cât mai natural posibil. Se recomand ă ca
răspunsurile la întreb ările formulate în cadrul convorbirii s ă fie consemnate imediat în limita
posibilităților fără ca cel care r ăspunde să observe acest fapt.
Când se folose ște chestionarul, o atenție deosebit ă trebuie acordat ă întocmirii acestuia.
Astfel, întreb ările trebuie s ă fie cât mai clar formulate, s ă fie adecvate situa ției și să se refere la
un aspect concret, f ără însă ca obiectivul general al anchetei s ă fie formulat în mod explicit,
acesta trebuie s ă rezulte din toate întreb ările luate la un loc. Întreb ările pot fi de trei feluri:
întrebări închise (care ofer ă două sau trei posibilit ăți de răspuns: Da, Nu, Nu știu); întrebări
deschise (care ofer ă subiectului libertatea deplin ă pentru a formula r ăspunsul potrivit gândurilor
și opiniilor sale); întrebări cu răsunsurile formulate dinainte (subiectul urmeaz ă să aleagă
răspunsul din mai multe variante date).
Chestionar pentru educatoare – prin care am cules opinii și păreri ale educatoarelor în
legătură cu tema studiat ă în cadrul studiului, și anume folosirea teatrului de copii și ateatrului
de păpuși în activit ățile de educarea limbajului pentru abordarea textelor literare în proz ă și în
versuri. Educatoarele recunosc c ă folosesc foarte rar sau deloc teatrul de copii sau de p ăpuși în
activitatea didactic ă, în principal deoareca necesit ă o pregătire îndelungat ă, folosirea unor
costumații, a unor m ăști și marionete dinainte confec ționate. Toate sunt îns ă de acord c ă această
formă de activitate este foarte atractiv ă, dinamică pentru copii și îi ajută să depășească emoțiile și
să-și dezvolte elementele nonverbale ale comunic ării.
D)Metoda analizei produselor activit ății copiilor și cercetarea documentelor școlare :
constă în analiza diferitelor produse ale activit ății copiilor și a documentelor școlare cu scopul
relevării unor tr ăsături de personalitate ale ac estora din prisma obiectiv ării ei în produsele
muncii, teste/fișe de evaluare scrise/desenate, fi șe de lucru, desene, portofolii etc, cât și unele
aspecte ale procesului instructiv-educativ a șa cum se oglindesc ele în diferite documente cum ar
fi fișele de evaluare pentru nivelul I (3/5 ani) și pentru nivelul II (5-6/7 ani) planurile și
programele de înv ățământ, planific ările calendaristice, proiectele de lec ție etc. Datele culese cu
ajutorul acestei metode sunt supuse ana lizei pentru despri nderea unor aprecieri și estimări asupra

individualit ății copilului, a comportamentului s ău, a preocup ărilor și înclinațiilor sale. De cele
mai multe ori datele sunt corelate cu constat ările desprinse în urma aplic ării altor metode de
cercetare.
Aplicarea probelor și interpretarea rezultatelor
Evaluarea ini țială am realizat-o prin aplicarea de probe orale, scrise, practice, prin
observarea comportamentului în timpul activit ăților și prin dialogul cu copiii . Aceste probe au
fost aplicate atât în activit ățile de grup, cât și în activit ățile individuale și activitățile frontale.
Mai puțin utilizate au fost probele scrise și studiul produselor activit ății.
Probele de evaluare ini țială au fost aplicate pe parcursul primelor dou ă săptămâni ale
anului școlar și comportamentele urm ărite au fost stabilite pe domenii de dezvoltare.
Atât pentru evaluarea ini țială cât și pentru evaluarea final ă am avut în vedere
comportamente urm ărite la Nivelul II de studiu (5-6 ani) care fac referire la tema studiului și
anume:
1. Realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol porni nd de la textul unei pove ști sau
poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarea vocii, intona ț
ia, cu sprijinul educatoarei
și folosindu-se de indica țiile sugerate de text.
2. Utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea
unor idei și sentimente.
În urma aplic ării probelor de evaluare ini țială rezultatele ob ținute de copii pe
comportamente au fost centralizate
În următorul tabel am eviden țiat rezultatele copiilor la evaluarea ini țială care fac referire
la expresivitatea limbajului (C1 și C2):
Rezultate – expresivitatea limbajului
I D A
Eșantionul experimental 2 8 8
Rezultate evaluarea ini țială – expresivitatea limbajului

I-Comportament însu șit
D- Comportament în dezvoltare A- Comportament absent eșantion experimental
I
D
A

În ceea ce prive ște expresivitatea limbajului, rezultatele ob ținute de copii au eviden țiat că
doar 2 copii au co mportamentul însu șit, majoritatea având comportament în dezvoltare sau
absent.
Desfășurarea studiului. De asemen ea, pe parcursul anului școlar am desf ășurat 10
activități de teatru de copii sau teatru de p ăpuși, câte una la trei s ăptămâni, deoarece aceste
activități necesită un timp mai mare de preg ătire.
Nr.
crt Perioada Denumirea textului li terar Tipul de teatru desf ășurat
1. 28.09.2015-
16.10.2015 Căsuța din oală Teatru de p ăpuși
2. 19.10.2015-
13.11.2015 Cei trei purcelu și Teatru de copii
3. 16.11.2015-
4.12.2015 Capra cu trei iezi Teatru de copii
4. 7.12.2015-
8.01.2016 Ursul păcălit de vulpe Teatru de p ăpuși
5. 11.01.2016-
29.01.2016 Ciuboțelele ogarului Teatru de p ăpuși
6. 8.02.2016-
26.02.2016 Coliba iepura șului Teatru de p ăpuși
7. 29.02.2016-
18.03.2016 Punguța cu doi bani Teatru de copii
8. 21.03.2016-
8.04.2016 Greierele și furnica Teatru de p ăpuși
9. 18.04.2016-
6.05.2016 Iedul cu trei capre Teatru de copii
10. 9.05.2016-
27.05.2016 Cei doi iepura și: Puf-alb și Puf-gri Teatru de p ăpuși

Evaluarea final ă.Ca și în cazul evalu ării inițiale, a fost folosit ă o paletă largă de mijloace
și instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea comportamentului în timpul
activităților, studiul produselor activit ății, dialogul cu copiii. Aceste probe au fost aplicate atât în
activitățile de grup, cât și în activit ățile individuale și frontale.
Probele de evaluare final ă au fost aplicate pe parcursul ultimelor dou ă săptămâni ale
anului școlar și comportamentele urm ărite au fost stabilite pe domenii de dezvoltare, fiind
aceleași ca la evaluarea ini țială. Rezultatele ob ținute pot fi reprezentate astfel:
În ceea ce prive ște tema studiului am centralizat în urm ătorultabel rezultatele copiilor la
evaluarea final ă care fac referire la expresivitatea limbajului (C1 și C2):
Rezultate – expresivitatea limbajului
I D A
Eșantionul experimental 12 6 0

Rezultate evaluare final ă – expresivitatea limbajului

I-Comportament însu șit
D- Comportament în dezvoltare B- Comportament absent
Concluziile studiului
Prin compararea rezultatelo r probelor de evaluare ini țială cu cele de la evaluarea final ă cu
privire la expresivitatea limbajului se constat ă salturi cantitative și calitative importante în cadrul
eșantionului experimental.
Rezultate – expresivitatea limbajului
Evaluarea ini țială Evaluarea final ă
Î D A Î D A
Eșantionul experimental 12% 44% 44% 66% 34% 0%

Observând rezultatele ob ținute de cele dou ă eșantioane la evaluarea ini țială și la cea
finală se observ ă o îmbunătățire evident ă a rezultatelor la e șantionul experimental în compara ție
cu evaluarea ini țială dar mai ales în compara ție cu eșantionul de control.

eșantion experimental  
I
D
A
evaluarea ini țialăevaluarea final ă051015
I
D
Aevaluarea ini țială
evaluarea final ă

În concluzie, folosirea constant ă a teatrului de copii și a teatrului de p ăpuși în
reproducerea textelor literare în gr ădiniță conduce la dezvoltarea expresivit ății limbajului
copiilor pre școlari.

Bibliografie:
1. Alecu, Simona ,(2005), „ Metodica cercet ării educaționale ”, Ed. Funda ției Universitare”
Dunărea de Jos”, Gala ți
2. Breban, Silvia (coord) (2000) „ Metode interactive de grup ”, Editura Arves, Craiova
3. Bocoș, Mușata, (2003), „ Cercetarea pedagogic ă”- suporturi teoretice și metodologice,
Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca
4. Gheorghian, Elena; Taiban, Maria, ( 1973), Metodica jocurilor și a programului
distractiv în gr ădinița de copii , E.D.P., Bucure ști
5. Ivănuș, Zoe , (2005), Activități opționale pentru înv ățământul pre școlar și primar ,
Editura Astra , Deva
6. Stanca, Horia, (1980), Teatrul de p ăpuși pentru gr ădinițe de copii , E.D.P., Bucure ști