ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI FACULTATEA: CIBERNETICĂ , STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONIMICĂ CATEDRA CIBERNETICĂ ȘI INFORMATICA ECONIMICĂ… [618542]
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA: CIBERNETICĂ , STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ
ECONIMICĂ
CATEDRA CIBERNETICĂ ȘI INFORMATICA ECONIMICĂ
Irina BORȘ
SUBSISTEM INFORMATIC PRIVIND EVIDENȚA
INVENTARULUI TEHNIC A BIROULI NA ȚIONAL DE
STATISTICĂ A REPUBLICII MOLDOVA
TEZ Ă DE LICENȚĂ
Specialitatea 444.3 Informatic ă aplicată
Autor :
Student: [anonimizat]. INFa -141,
învățămînt cu frecvență la zi
Irina BORȘ
Admis la susținere
Șef catedră prof.univ., dr. hab,
Ion BOLUN
Conducător științific:
conf.univ., dr.,
Tamara ZACON
Chișinău 2017
2
Declarația pe propria răspundere
Subsemnatul (a), Borș Irina Valeriu absolvent: [anonimizat],
Statistică și Informatica Economică al Academiei de Studii Economice din Moldova,
specializarea Informatica aplăcată, declar pe propria răspundere că teza de licență pe
tema “Subsistem informatic privind evdența inventarului tehnic din cadrul Biroului
Național de Statistică a Republicii Moldova” a fost elaborată de mine și nu a mai
fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățămînt superior
din țară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținînd
referi nța precisă a sursei;
– redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința
precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.
Borș Irina
_____________
(semnătura)
3
Cuprins
Declarația de propria răspundere…………………………………………………………. 2
Introducere………………………………………………………………………………… 4
Capitolul I. Analiza sistemului informațional existent …………………………………… 7
1.1. Caracteri stica unității social economice ……………………………………… 7
1.2. Esența ec onomico -organizatorică si conținutul problemei …………………… .15
1.3. An aliza resurselor i nformaționale……………………………………………… 16
1.4. Teh nologia prelucrării informației…………………………………………… ..22
1.5. Justificarea opor tunității realizării subsistemului informatic…………………. .25
Capitolul II. Proiect de ansamblu al subsistemului informatic preconizat ………………… 27
2.1. Obiectivele subsistemului informatic preconizat ……………………………… 27
2.2. Definirea ieșirilor ……………………………………………………………… 28
2.3. Determinarea intrărilor ………………………………………………………… 29
2.4. Determinarea bazei informaționale …………………………………………… .31
2.5. Estimarea necesarului de resurse hard si soft ………………………………… ..32
Capitolul III. Proiect de detaliu al subsistemului informatic preconizat …………………… .36
3.1. Definirea stru cturii funcționale a subsistemului informatics………………… ….36
3.2. Proiectarea i eșirilor………………………………………………………………38
3.3. Proiectarea intrărilor ………………………………… …………………………..39
3.4. Proiectarea bazei informaționale ………………………………………………….41
3.5. Specificații proceduri automate …………………………………………………..42
3.6. Specificați i fișiere ș i baze de date…………………………………………………43
3.7. Specificații proceduri manual e…………………………………………………….45
3.8. Procesul tehnologic de prelucrare a datelor ………………………………………..46
Concluzie………… ………………………………………………………… …………………48
Bibli ografie ……………………………………………………………………………………. 50
Anexe ………… ……………………………………………………………………………….. 52
4
INTRODUCERE
Un domeniu de mare interes al tehnologiei informaționale, al unei întreprinderi, îl reprezintă
managementul informațional, ce este spec ializat în căutarea și găsirea de soluții pentru ca resursele
informaționale să aibă o utilizare optimă.
Problema evidenței are obiectivul de asigurarea cu informație în permaneță și cu precizie
despre situația dintr -un aumit domeniu și an ume prin înreg istrarea și controlul proceselor precum și
a bunuilor și anue din punct de vedere atît cantitativ cît și calitativ.
Managementul informațional și necesitatea acestiua este într -o dezvoltare continuă, astfel
acesta vine să susțină proc esele decizionale ce au loc în întreprin dere. Întrecîndu -se, astfel,
extremele tradiționale ale tehnologilor informaționale. Evidența corectă a res urselor informaționale
aduce un aport considerabil atît la dezvoltarea cît și la creșterea economică a întrep rinderii.
Actualitatea temei și importanța acesteia este accentuată de aspirația managemntului de a
automatiza procesele de evidență a inventarului tehnic în scopul prosperării gradului de
productivitate. Creșterea și dezvoltarea resurselor inform aționale este o problemă de mare
importanță azi, de aceea necesită studiu și an aliză. Acest progres presupune informatizare a
subsistemului în sine, pentru a oferi un lucru mai productiv și convenabil.
Funcțiile și structura unui subsistem informati c de evidență a inventarului tehnic coincid cu
subsistemul informatic la general, doar cu excepția acelui fapt că aici informațiile sunt manvrate în
principal pe funcția sau subsistemului managementul inventarului tehnic. Managementul
informațional la niv elul gestiunii resurselor informaționale îndeplinește mai multe roluri, pre cum ar
fi de prevedere , prin pr ognozarea situațiilor viitoare pe baza experiențelor ce au avut loc în trecut. În
același timp acesta are funcția de a prelucra informața necesară folosind sistememe sau subsisteme
informatice automatizate.
5
Contribuind în procesul de decizie prin autenificitatea și veridicitatea informațiilor ce sunt prezente,
importanța informațiilor ce sunt prezentate, importanța managementului informațional al activității
de evidneță a inventarului tehnic capătă noi valori ce devin neceasre întreprinderii .
În prezent, domeniului tehnologii informaționale se acordă o atenție majoră precum și activității
de evidență, întelegîndu -se astfel, necesitatea și im portanța acestora în întreprindere , a
managementului informațional la acest nivel. Tot mai mult e soluții informatice se propun spre
sporirea gradului de productivitate a sistemului de gestiune a tuturor resurselor resurselor
întreprinderii.
Obiecti vul lucrării este de a accentua și de a scoate în evidență a inventarului tehnic și
implimentarea managementului informațional al activității de evidență a inventarului tehnic, de
asemnea putem indentifica obstacole , precum și neajunsurile care deseori sun t întălnite.
Scopul tezei este de a analiza sistemul de management informațional al activității de evidență a
invemtarului tehnic dar și de crea un nou subsistem ce ar premite automatizarea unor procese, în
cadrul Biroului Național de Statistică a Re publicii Moldova.
Odată cu cercetărilor efectuate, sa precizat importanța utilizării și creării unui subsistem de
evidență a inventarului tehnic pentru managementul Biroului, dar nemijloci și pentru angajații
acestuia. Baza științifico -metodologică a tezei a alcătuit -o lucrări în domeniul de evidență și a
subsistemelor informatice de evidență a altor resurse din cadrul Biroului Național de Statistică.
Componenetele de inovație științifică a cercetărilor efectuate, se caracterizează în indent ificarea
avantajelor necesității unui subsistem informatic de evidență a inventarului tehnic, precum și
avantajele ce vor apărea odată cu crearea acestui subsistem informatic.
În conformitate cu obiectivele, funcțiile și scopul lucrării, aceasta es te structurată în 3 capitole,
în care se decurge cu amănunțit analiza și implimentarea subsistemului informatic de evidență a
inventarului tehnic din cadrul Biroului Națioanl de Statistică.
Astfel în Capitolul I se face analiza sistemului informaț ional existent din cadrul Biroului și aici
se concretizează resursele informaționale ale întreprinder ii care sunt analizate din 3 puncte de
vedere: organizatoric, tipologic și a obiectului de gestiune. Tot aici se cercetează tehnologia
prelucrării informaț iei și se justifică oportunitatea realizării subsistemului informatic.
În Capitolul II se face proiectul de ansamblu al subsistemului informatic preconizat, unde se
stabilesc obiectivele și cerințele subsistemului informatic. Se definesc ieșirile și se determină
intrările și baza informațională și se estimează necesarul de resurse hard și soft.
6
În cel de al III -lea Capitolul se descrie proiectul de detaliu al subsistemului infromatic. Aici se
definește structura funcțională a subsistemul ui, se proiectează intrările și ieșirile, p recum și baza
informațională. T ot aici se specifică procedurile automate, fișierele și baze de date dar și p rocedurile
manuale, precum și procesul tehnologic de prelucrare a datelor în susbistemul deja existent .
Teza dată refelctă importanța implimentării managemntului informațional în activitatea de
evidență a inventarului tehnic dar și necesitatea de creare a unui subsistem informatic, ce va avea un
impact pozitiv asupra dezvoltării și creșterii economice a în trerinderii, precum și facilitarea lucrului
anagajaților in vederea evidenței inventarului tehnic.
7
CAPITOLUL I. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL
EXISTENT
1.1 Caracteristica unității social economice
Biroul Național de Statistică ( BNS ) elaborează de sine stătător sau în comun cu alte autorități
administrative centrale și aprobă metodologiile cercetărilor statistice și de calcul al indicatorilor
statistici, în conformitate cu standardele internaționale, în special ale Uniunii Europen e, și cu
practica avansată a altor țări, precum și ținînd cont de specificul condițiilor social -economice ale
Republicii Moldova; organizează, în conformitate cu programul de lucrări statistice, aprobat anual
de către Guvern, cercetări statistice privind s ituația și dezvoltarea economică, socială, demografică a
țării, executînd lucrările de colectare, prelucrare, centralizare, stocare și diseminare a datelor
statistice.
În activitatea sa, instituția se călăuzește de Constituția Republicii Moldova , Legea cu privire la
statistica oficială, acte legislative, hotărâri ale Parlamentulu, decrete ale Președintelui Republicii
Moldova, ordonanț e, hotărîri și dispoziții ale Guvernului, tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte. Biroul este subordonat Guvernului și răspunde în fața acestuia pentru
îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.
Statistica exercită un impact major asupra întregii vieți economice și sociale, oferind celor ce o
folosesc posibilitatea de a ști cu exactitate ceea ce s -a întâmplat și de a contura prin demersuri și
evaluări cuantificabile tendințele generale ale dezvoltării umane. Statistica oficială are o istorie
bogată, fiind dezvoltată de -a lungul timpului, odată cu evoluția societății, avînd drept scop
primordial furnizarea de o manieră cît mai bună informația statistică privind situația și dezvoltarea
țării.
Misiunea Biroului:
Biroul Național de Statistică are misiunea de a elabora politicile în domeniul statisticii și
asigură autoritățile publice centrale și locale, mediul de afaceri, cercetarea științifică, mediul
academic universitar, mass -media, publicul în sens larg, și alte categorii de u tilizatori,
inclusiv organizațiile și organismele internaționale după caz, cu date și informații statistice
de calitate și la timp, cu privire la situația socială și economică a țării.
8
În organizarea și coordonarea statisticii oficiale a Republicii Moldova , în exercitarea funcțiilor
și atribuțiilor sale, Biroul se orientează și se conduce după criteriile de bază privind adecvarea
resurselor financiare, umane și materiale la dimensiunea programelor lucrărilor statistice,
asigurarea calității statistice, a ob iectivității și transparenței procesului statistic, stabilitatea
metodologică și tehnică, utilizarea de proceduri, standarde și norme de natură să asigure
eficiența sub raportul cost/calitate a informației statistice.
Viziunea:
Informația statistică de cal itate și credibilitate înaltă, elaborată în baza unui sistem coerent și
performant al cercetărilor statistice și surselor administrative deținute de autoritățile statale.
Sistemul statistic național, coordonat de către Biroul Național de Statistică ca auto ritate
centrală în domeniul statisticii, funcționează în conformitate cu standardele și bunele practici
europene și este bazat pe tehnologii informaționale moderne.
Principiile
Cu referire la mediul extern:
fiabilitate
imparțialitate și obiectivitate
orien tare spre utilizator
relevanță
credibilitate
cooperare
transparență
promptitudine și punctualitate
confidențialitate
cost-eficiență
9
Cu referire la mediul intern:
deontologie statistică
profesionalism
angajament privind calitatea
responsabilitate
integritate
cooperare
inițiativă
Funcțiile de bază ale Biroului
Corespunzător rolului și misiunii sale, Biroul îndeplinește următoarele funcții de bază:
elaborează și implementează strategii de dezvoltare a Sistemului statistic național, a
programelor statistice anuale și multianuale;
elaborează cadrul normativ și instituțional necesar realizării obiectivelor strategice în
domeniul său de activitate, precum și mecanismele transpunerii lor în practică;
efectuează managementul și controlul asupra realizăr ii, în condiții de calitate, a programelor
și planurilor adoptate în plan statistic la nivel central și teritorial;
armonizează, compatibilizează și aliniază indicatorii statistici, metodologiile, metodele și
tehnicile aplicate pe plan național cu reglemen tările și standardele internaționale;
promovează cultura statistică în societate.
Din punct de vedere organizatric Biroul Național de Statistică este constitut din o serie
subdiveziuni . Astfel în Figura 1.1 avem organigrama structurii organizatorice B iroului Național de
Statistică și în continuare facem o scurtă descriere a acestora :
Conducerea
Cabinetul directorului
Serviciul juridic contribuie la formarea unui cadru legal relevant privind organizarea și
funcționarea sistemului statistic. Serviciul își desfășoară activitatea în colaborare cu
subdiv iziunile structurale ale aparatului central al Birou lui Național de Statistică și organele
teritoriale ale acestuia, precum și cu întreprinderile subordonate Biroului.
10
Serviciul audi t intern și managementul calității – misiunea s erviciului este de a acorda
consultanță și asigurări obiective privind eficacitatea sistemului de management financiar și
control, contribuind la obținerea plusvalorii și oferind recomandări pentru îmbunătățir ea
acestuia.
Serviciul analiză, monitorizare și evaluare a politicilor – serviciului constă în contribuirea la
realizarea obiectivelor strategice ale Biroului prin consolidarea capac ităților de planificare
strategică, analiză, monitorizare și evaluare a politicilor inclusiv în domeniul gender.
Serviciul coordonare și dezvoltare a sistemului statistic național – serviciul coordonează,
elaborează și monitorizează programele ce țin de activitatea statistică. Coordonează activitatea
sistemului statistic la nivel național și teritorial.
Serviciu l informare și comunicare cu mass -media – promovarea relațiilor de comunicare între
BNS și organele de informare în masă prin asigurarea accesului la informație și a transparenței
activității instituției și prezentarea sistematică a situației în domeniu î ntru formarea imaginii
obiective despre activitatea BNS.
Secția resurse umane – realizează misiunea contribuirii la realizarea obiectivelor strategice ale
Biroului Național de Statis tică prin promovarea și implimentarea unui managament eficient al
resurselor umane în cadrul Biroului.
Secția servicii interne – are misiunea să asigure organizarea primirii, distrib uirii și expedierii
documentelor autorității publice.
Direcția financiar -economică și evidență contabilă are misiunea de a solicita, în condițiile
legii, informații și alte document e necesare pentru întocmirea și executarea proiectului
bugetului de stat, dării de seamă și bilanțului, alte materiale și dări de seamă necesare pentru
planificarea financiar -bugetară pentru executarea atribuțiilor ce îi revin Direcției.
Secția planificare și finanțe
Secția evidență contabilă
Secția colaborare internațională și integrare europeană contribuie la dezvoltarea colaborării cu
organismele internaționale, elaborarea proiectelor, programelor, planurilor, acordurilor și
materialelor de fundamentare a acțiunilor de colaborare și cooperare internațională în cadrul
proiectelor de asistență tehnică în dom eniul perfecționării statisticii oficiale a Republicii
Moldova.
11
Serviciul colaborare internațională
Serviciul integrare europeană
Direcția sinteză și diseminare a informației statist ice contribuie la dezvoltarea colaborării cu
organismele internaționale, elaborarea proiectelor, programelor, planurilor, acordurilor și
materialelor de fundamentare a acțiunilor de colaborare și cooperare internațională în cadrul
proiectelor de asistență tehnică în domeniul perfecționării statisticii oficiale a Republicii
Moldova.
Direcția conturi naționale și sinteze macroeconomice aceasta are rolul de a contribui la
dezvoltarea sis temului statistic național
Secția conturi consolidate
Serviciul statistica financiară
Direcția infrastructură statistică are misiunea de a sigura funcționarea și dezvoltarea
infrastructurii statistice precum și d ezvoltarea domeniului statisticii structurale anuale și
domeniilor statistice de care este responsabilă direcția.
Secția statistica structurală a întreprinderilor
Secția registre sta tistice
Serviciul clasificări statistice
Direcția statistica agriculturii și mediului organizează și realizează statisticii agriculturii și
mediului pe baza metodologiei unice, adecva te celei utilizate în practica internațională, în
special a Uniunii Europene și condițiilor social -economice a țării.
Secția statistica agriculturii
Secția cercetări statistice selective în agricultură
Serviciul statistica mediului
Secția recensăminte în agricultură
Direcția statistica industriei, energeticii și construcțiilor – aceasta contribui e la dezvoltarea
domeniului statisticii industriei, energeticii și construcțiilor și de a asigura autoritățile publice
centr ale și locale , cercetarea științifică, mediul academic universitar , publicul în sens larg, și
alte categorii de utilizatori, cu date și informații statistice de calitate și la timp, cu privire la
statistica industriei, en ergeticii și construcțiilor.
Secția statistica industriei
Secția statistica investițiilor și construcțiilor
12
Serviciul statistica energeticii
Direcția statistica comerțului exterior și serviciilor de piață – misiunea constă în contribuirea
la dezvoltarea sistemului statistic național
Secția statistica comerțului exterior
Secția statistica comerțului interior și serviciilor de piață
Secția statistica transporturilor, comunicațiilor și turismului
Direcția statistica prețurilor – calcularea și diseminarea Indicelui Prețurilor de Consum,
umărirea tendinței de schimbare a prețurilor în timp folosind metode concrete de colectare și
înregistrare a prețurilor.
Serviciul analiza evoluției prețurilor în economie și comparabilitate internațională
Direcția statistica demografică și recensămîntul populaț iei are misiunea de a produce indicatori
statistici în domeniul demografic în conformitate cu cerințele naționale și standardele
internaționale în domeniu, de a organiza și coordona efectuarea recensămintelor populației și
locuințelor, de a prelucra și ge neraliza datele obținute în conformitate cu cerințele naționale și
standardele internaționale în domeniu.
Secția recensăminte ale populației și locuințelor
Secția statistica demografică
Direcția statistica serviciilor sociale și condițiilor de trai – constă în dezvoltarea sistemului
statistic național prin producerea de indicatori statistici și asigurarea cu date și informații
statistice cu privire la diverse aspecte sociale, precum ed ucația, sănătatea, justiția, nivelul de
trai, etc.
Secția statistica nivelului de trai
Secția statistica educației, științei și culturii
Serviciul statistica serviciilor sociale
Direc ția statistica pieței muncii rolul acesteia constă în contribuirea la dezvoltarea sistemului
statistic național prin elaborarea și implimentarea politicilor și asigurarea utilizatorilor cu date
și informații statistice de calitate și la timp cu privire la situația pe piața muncii a țării.
Secția statistica ocupării
Secția statistica salariilor
13
Secția metode statistice promovează și implimentează metodelor științifice în procesul de
obținere a datelor statistice calitative de către BNS, precum și oferirea de consultații și asistarea
secțiilor și direcțiilor producătoare ale BNS în utilizarea metodelor statistice.
Serviciul eșantionare și inferență statistică
Serviciul coordonare a colectării datelor în gospodării are misiunea de a contribui la realizarea
obiectivelor strategice ale biroului prin promovarea și implimentarea un ui managament
eficient ale activității specialiștilor -anchetatori și controlori din cadrul rețelei integra te
Ancheta Forței de Muncă și Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, precum și aplicarea
noilor tehnici și metode de evaluare calitativă a datelo r.
Direcția tehnologii informaționale are rolul de coordonarea activității sistemului informațional
statistic, asigurînd buna funcționare a sistemelor informatice, echipamentului de calcul și
rețelelor informaționale din interiorul acestuia.
Secția proiectare și realizare a aplicațiilor informatice complexe
Secția
Secția deservire poligrafică operativă
Secția introducere și validare a datelor
Secția administrare și achiziții coordonarea și dirijiarea activităților administrative și de ordin
tehnic din cadrul Biroului Național de Statistică .[1.1]
14
Figura 1.1. Organigrama structurii organizatorice a Biroului Național de Statistic
În cadrul Biroului Național de Statistică, Departamentul tehnologii informaționale are scopul
de a menține în permanență inventarul tehnic și tendința de dezvolatre a acestuia.
În cadrul Departamentului tehnologii informaționale activează 4 secții:
-Secția proiectare și realizare a aplicațiilor informatice complexe;
-Secția administrare a sistemului informatic și inginerie de sistem;
-Secția deservire poligrafică operat ivă;
-Secția introducere și validare a datelor .
Secția administrare a sistemului informatic și inginerie de sistem răspund e de inventarul tehnic a
Biroului Național de Statistică și administr area calcula toarelor din cadrul sitemului.
15
1.2. Esența ec onomico -organizatorică si conținutul problemei
“Inventarul reprezintă o listă exactă , registru sau un document în care sunt enumerate
amănunțit , preucm și descrise atît cantitativ cît și valoric , toate bunurile care se află la un moment
dat într -o instituție. ” [1.2]
“Gestiunea inventarului se referă în primul rînd la specificarea formei și plasării bunurilor
stocate. În contextual unui sistem de producție, inventarul se referă la toate lucrările care au avut loc
– materii prime, produse partial finite, produse finite înainte de vînzare și plecarea din sistemul de
producție. Iar în contextual serviciilor, inventarul se referă la toate lucrările efectuate înainte de
cumpărare sau vînzare, inclusiv unele informații parți ale privind anumite procese.”[1.3]
Biroul Național de Statistică fiind autoritatea adiminitrativă centrală ce conduce, administrază
precum și coordonează activitatea în domeniul statisticii din Republica Molova, are nevoie de
inventarul necesar pent ru a lucra într -un ritm mai rapid și mai eficient, pentru a avea date exacte și
concrete.
Astfel, astăzi mergînd într -un pas grăbit în dezoltarea TIC, importanța îmbunătățirii calității
serviciilor prestate este necasar de a avea un inventar tehnol ogic caliativ precum și personalul să fie
instruit în domeniul dat.
Fondul de inventar tehnic al Biroului Național de Statistică reprezintă totalitatea acestora, ce au
fost acumu ltate pe pracursul anilor în cadrul serviciilor și activităților ce au f ost prestate .
În prezent în Secția administrare, tehnologia de prelucrare a informației despre inventarul tehnic
este doar parțial automatzată în rest fiind manuală. Astel pentru a facilita evidența inventarului
tehnic de care dispune Biroul Național de Statistică este necesar un proces de prelucrare a
informației despre inventarul tehnic automatizat.
Evidența prezintă cunoașterea numărului total de piese de schimb pentru calculatoare de care
dispune B iroul avînd la bază divizarea acestora p e colecții sau categorii de piese.
Evidenta fondului de inventar tehnic poate fi în mai multe moduri:
1. Evidența după categorie;
2. Evidența după anul produccerii;
3. Evidența după producător;
16
1.3. Analiza resurselor informaționale
„Resursele informa ționale sunt componeneta a carei calitate tinde să condiț ioneze într -o măsură
crescîndă conț inutul și eficiența de ansamblu a Biroului Național de Statistică . Ele pot fi d efinite ca
reprezentînd ansamblul sistemic al informațiilor generate , obținute, disponibile și refolosite de
Biroul Național de Statistică . Tot mai mult se confirmă ideea că resursele informaționale sunt o
componentă a oricărui tip de activitate. Fiecare activitate la rîndul ei generează noi infor mații care,
ulterior, sunt utile pentru ducerea la un bun sfîrșit a activității respective sau a ale altor activități.
Procesele de natură manageriale, orientat e către adaptarea Biroului Național de Statistică la un
mediu tot mai dinamic și complex, impune obținerea de informații absolut necesare cu privire la
piață, la competiție, la sursele de finanțare, la consumatorii serviciilor prestate. Ca drept urmare, aici
apare necesitatea organ izării la nivelul Biroului Național de Statistică a unui sistem eficien t de
colectare, prelucrare și stocare a acestor informații, care să fie în măsură să fie transormate în
resurse disponibile și refolosite , subsumate fundamentării corespunzătoare a deciziilor privind
activitatea curentă și de perspectivă a Biroului Națion al de Statistică.
Resursele informaționale condiționează într -o măsură semnificativă, atît manifestarea funcțiilor
Biroului Național de Statistică, cît și proiectarea structurilor organizatorice pe care aceste funcții se
bazează. ” [1.4]
În Fi gura 1.2 avem funcțiile resurelor informaționale care sunt de cunoaștere, de decizie, de
reglare precum și funcția de mijloc de preveziune. Aceste funcții au scopul să asigure luarea corectă
a deciziilor și implimentarea acestora.
Funcția de cunoaștere – reprezintă familiarizarea cu resursele informaționale ;
Funcția decizională – prezintă asigurarea cu elementele informaționale necesare
fundamentării și adoptării deciziilor ;
Funcția de reglare – asigurarea compararării rezultatelor reale cu cele planificat e și luarea
unor măsuri corecte;
17
Funcția de mijloc de preveziune – reprezintă procesele de muncă prin intermediul cărora se
determină principalele obiective, componentele sale, precum reusrsele și principalele
mijloace necesare realizării lor.
Figure 1.2.Fun cțiile resurselor informațional
1.3.1.Aspectul organizatoric al rsurselor informaționale
Din punct de vedere organizatoric,resursele informaționale includ în componența
lor următoarele elemente:
Baza informațională;
Baza științifico – metodologică;
Baza tehnico – materială;
Resursele umane;
Resursele financiare;
Cadrul legislativ -normativ;
Tehnologii informaționale și telecomunicații.
Baza informațională constă din volumul și structura fondul ui de documente inițiale. Se referă la
datele supuse prelucrării, fluxurile informaționale, sistemele și nomenclatoarele de coduri .
Baza de date a Biroului Național de Statisitcă este constituită din totalitatea datelor,
informațiilor, circuitelor și fluxurilor informaționale ale Biroului.
18
Astfel avem baze de date urmărind angajații Biroului, privind furnizorii, precum resursele
electronice de informații (internetul, intranetul, poștele electronice, etc.)
Baza informațională în cadrul Depar tamentului tehnologii informaționale înclud e baza de date a
tuturor calculatoarelor din cadrul Biroului și pe fiecare raion în parte.
Baza științifică și metodologică este alcătuită din modele matematice ale proceselor și
fenomenelor economice, metode și tehnici de realizare a sistemelor informatice.
Baza știinșifico -metodologică a Biroulu Național de Statistică are la fundament o serie de
metodolgii, precum și metode, tehnici de a realiza servicii, algoritmi, dar și modele matematice ale
proceselor și fenomenelor economice. În cadrul Despartamentul ui tehnologii informaționale baza
științifio -metodologică aranjeză modul de circulație a informațiilor în cadrul subdiviziunii .
Baza tehnico -materială – este constituită din totalitatea echipamentelor de culegere,
verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor. Reprezintă hardware -ul sistemului informatic.
Deși colectarea datelor are loc manual și mai apoi introdusă în bazele de date.
Baza tehnico -materială ce este utilizată de B iroul Național de Statistică sunt mereu destinate
pentru culegerea, transmiterea și stocarea datelor m ai că mereu au inculs suporturile:
Tehnic – ce inculd echipamentele și rețelele;
Logic – softul de bază și cel aplicativ;
Material – de obicei, aici se inculd, imobilul, suportul informațional și materialul de schimb.
În cadrul Departamntului tehnologii informaționale , baza tehnico -materială conține totalitatea
suporturilor de cu legere, prelucrare și stocare a datelor aici se includ calculatoarele electronice
împreună cu echipamentele periferice (tastiera, mouse, imprimantele, difuzoare, microfoane, etc.) și
deja rețeaua locală de calculatoare, precum și rețeaua de telefonie fixă.
Suportul tehnic se referă la echipamentele și rețelele Biroului. Echipamentele sunt de obicei
alcătuite din mulțimea de echipamente tehnice de calcul de care și dispune Biroul. Tot aici se mai
include și echipamentele tehnice periferice, echipamente le tehnice de interconexiune, preucm și
rețelele locale de calculatoare. Din rețele mai putem menționa cele departamentale, corporative, de
cercetare, de -asemenea, rețele de transport date și cele de telecomunicații.
Suportul locic informațional este construit din softul de bază și cel aplicativ. Softul de bază, de
obicei, se referă la sistemele cu gestiunea bazelor de date, sisteme de protecție a datelor, sistemele
de proiectare, programe de sisteme și limbaje de programare utilizate în cadrul Biroulu i.
19
Softul aplicativ reperezintă sistemele de gestiune, poșta de programe aplicative, precum și
sistemele de dirijare. Suportul material al bazei tehnico -materiale este c onstiuit din imobilele
Biroului, suporturile informaționale preucm ar fi benzi magnetice, discuri optice, și deja materialele
de schimb.
Resursele umane – sunt formate din personalul de specialitate (analiști, programatori, ingineri
de sistem, administrator i de baze de date, operatori ) și din beneficiarii sistemului. Deoarece analiștii
de sisteme informatice nu pot să cunoască specificul tuturor unităților beneficiare cu care ar putea
veni în contact în decursul timpului Biroul Național de Statistică , în echipa de realizare a sistemului
informatic se coop erează și cu specialiști din partea unității beneficiare.
În parte, în cadrul Departamentului tehnologii informaționale al Biroului, resursele umane sunt
repezentate din specilaiști calificați în domeniului TIC.
Resursele fiananciare – “reprezintă totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării
obiectivelor economico -sociale într -o anumită perioadă de timp ” [1.5] Biroul Național de Statistică
este subordonat Guvernului și astfel resursele financiare vin din partea statului și toate resursele sunt
destinate informatizării populației. Aceste resurese sunt, de -asemenea, utilizate pentru a crea un
mediu cît mai destins și pentru procurarea echipamentelor performante care ușurează munca
specialiștilor, prin creșterea vitezei de lucru a calculatarelor, m ărirea securității datelor, dar și pentru
asigurarea continuă a acceslui conducerii la informații le necesare.
Cadrul legislativ -normativ – reperezintă totalitatea reglementărilor, standartelor și
normativelor privind activitatea Boroului Naționa l de Statistică .
Baza juridico -normativă a Birouloi Național de Statistică este constituită de legislația în
vigoare a Republicii Moldova și, de -asemenea, tratatele internaționale la care Republica Moldova,
de astfel face parte. Funcționarea Bir oului Național de Statisitcă sînt reglementate de următoarele
acte legislative și juridico -normative:
a) Constituția Republicii Moldova;
b) Legea nr. 412 -XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficială;
c) Legea nr.467 -XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare și la resursele
informaționale de stat;
20
d) Legea nr.264 -XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic și semnătura digitală;
e) Legea nr.982 -XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație;
f) Legea nr. 71 -XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;
g) Legea nr. 295 -XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare
pe anii 2008 -2011;
h) Hotărîrea Guvernului nr. 632 d in 8 iunie 2004 „Despre aprobarea Politicii de edificare a
societății informaționale în Republica Moldova”;
i) Hotărîrea Guvernului nr. 255 din 9 martie 2005 „Privind Strategia Națională de edificare a
societății informaționale – „Moldova electronică” ;
j) Hotărîrea Guvernului nr. 562 din 22 mai 2006 „Cu privire la crearea sistemelor și resurselor
informaționale automatizate de stat”;
k) Hotărîrea Guvernului nr. 733 din 28 iunie 2006 „Cu privire la Concepția guvernării
electronice”;
l) Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 25 februarie 2008 „Pentru aprobarea Planului de acțiuni
privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare pe anii 2008 -2011”;
m) Standardul SM 12207:2005 „Procesele ciclului de viață al software -ului”;
n) Regul amentul Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene nr. 177 din 20 februarie 2008
„Privind registrele statistice”.
Tehnologiile informaționale și telecomunicațiile ale întregului Birou Național de Statistică sunt
admistrate dar și ținute sub un con trol de funcționare, în perm anență, de către Departamentul
tehologii informaționale și anume Secția de administrare a sistemului informatic și inginerie de
sistem.
Tehnologiile și informațiile și telecomunicațiile utilizatate în cadrul Biroului su nt:
Rețele Locale – LAN(Local Area Network)
Internet( rețeaua Web ) – o colecție de rețele interconectate
Intranet – un site Web ce aparține doar Biroului și fiind accesibil pentru membreii
acestuia.
21
1.3.2 Aspectul tipologic al resurelor informaționale
Din punct de vedere tipologic resursele informaționale includ toate tipurile de informații
necesare dezvoltării activităților socio -economice și anume:
informația economică,
tehnico -științifică,
tehnologică, comercială etc.
Informațiile economice utilizate în cadrul activitățilo r social -economice sunt complexe.
Ele pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii.
Însă, pentru a releva semnificațiile informației economice pentru managementul general, pot fi
menționate, în p rimul rând, categoriile caracteristice activităților de bază, ca de exemplu:
informația contabilă, financiară, etc .
Informație tehnico -științifică include categoriile de cunoștințe: despre fapte științifice, concepte,
teorii și ipoteze științifice care stau la baza unei anumite științe, cât și informații generale despre
cunoașterea și transformarea proceselor ce au loc în societate.
Biroul Național de Statistică este organul de specialitate al administrației publice centrale, care
în calitatea sa de organ central de statistică conduce și coordonează activitatea în domeniul statisticii
oficiale din țară.
Biroul Național de Statistică coordonează și nemijlocit realizează producerea informației
statistice oficiale privind situ ația economică, socială, demografică a societății. Informația relevantă,
fiabilă, complexă, accesibilă pentru beneficiari, sprijină procesul decizional informat al autorităților
publice centrale și locale, facilitează dezvoltarea sectorului privat, contrib uie la buna informare a
întregii societăți.
1.3.3 Aspectul obiectului de gestiune al resurselor informaționale
Aspectul obiectului de gestiune – resursele informaționale reprezintă următoarele tipuri de
informații:
• produse în exterior și utiliz ate în USE;
• produse î n USE pentru uz intern;
• produse î n USE cu destinație î n exterior.
22
Informația produsă în exterior și utilizată apoi de întreprindere sunt alte date de la alte
întreprindri, micile statistici făcute pe întreprinderi ca mai apoi să fie utilizate în Birou cu scopul de
a alcătui o altă statistică la nivel de țară.
Informația creată de întreprindere pentru uz intern are rolul de a dirija toate activitățile funcționale
din întreprindere. Ea este generată de diferite servic ii și compartimente ale întreprinderii.
Informaț ia produsă de î ntreprindere pentru exterior are rolul de a orienta și influența alte
întreprinderi, organe superioare de stat, cu care intră în relații,.
Informațiile produse cu destinație în exterior reprezintă informațiile predispuse statului . Ca de
exemplu diferite date statistice, cu referire la cîtă popuație este în țară sau cît de des pleacă peste
hotare cetățenii Republicii.
1.4. Tehnologia prelucră rii informației
“Procesul tehnologic de prelucrare a informației economice(PTPAIE), în sisteme computerizate,
constituie o serie de operații, legate reciproc, la efectuarea cărora, ca obiect de prelucrarea se folosec
date primare. În PTPAIE , se fol osesc diferite mijolace tehnice și, î primul rînd, calculatoare
contemporane.
Practic, c ea mai mare parte a informației, ce intră în sistem din afară sau se formează în el, trebuie
să fie supusă prelucrării, transmiterii și pusă la dispoziția utilizat orului.
Procesul tehnologic de prelucrare automatizată a informației reprezintă un ansamblu de operații
realizate într-o continuitate, strict determinată, din clipa apariției datelor pînă la obținerea definitivă
a rezultatelor finale necesare.
Astfel, pentru rezolvarea automatizată a problemelor de procesare a informației economice,
informația poate fi transmisă la centrul de calcul pe suporturi tehnice, pregătite pentru introducerea
în calculatorul electronic, sau transmisă nemijlocit prin canale de legătură de la locul apariției ei. În
cazul dat, etapa pregătitoare include și primirea informație i prin canale de legătură.
În prezent în Biroul Național de Statistică Sistemul informațional reprezintă o rețea ramificată
de centre ale direcț iilor teritoriale de statistică (DTS) în toate raioanele țării, unde se efectuează
acumularea și prelucrarea informației statistice, necesare pentru planificare și dirijare în economia
națională.
23
Ca obiect de studiere, de către org anele sta tistice, servesc atât persoane fizice, cât și juridice
(întreprinderile, organizațiile, gospodăriile sătești, ministerele , districtele economice, ramu ri ale
economiei naționale). La nivel raional, în direcțiile teritoriale de statistică, asigurate cu calcu latoare
și mijloace de transmitere a informației, se efectuează acumularea și prelucrarea informației de la
gospodării sătești, întreprinderi și organizații locale. Informaț ia este prezentată pe suporturi de
hârtie, formulare (tipizate) statistice.
După prelucrarea datelor la nivel teritorial, rezultatele procesării se transmit la nivelul superior
republican, Biroului Național de Statistică (figura 1.3).
Figura 1.3 Schema fluxurilor informaționale în Biroul Național de Statistică .
Reprezintarea schemei fluxurilor informaționale în domeniul statisticii este menționată în figura
1.3, astfel avem:
CI BNS – centrul informațional al Biroului;
DTS – direcțiile teritoriale de statistică în raioane;
24
MOR – ministere și organizații republicane;
OAS – organe administrative statale;
OAL – organe administrative locale;
1 – întreprinderi și organizații;
2 – documente cu informații statistice primare;
3 – documente rezultative la nivel de raion;
4 – suporturi informaționale transmise din direcțiile teritoriale de statistică în Birou;
5 – documente din ministere și departamente republicane;
6 – informații statistice generalizate la nivel de țară;
Atât datele primare, cât și cele procesate sunt transmise în B iroul Național de Statistică în
formă electronică. În cazul în care formularele statistice trebuie arhivate și păstrate, conform
legislaț iei, ele sunt transmise la Birou și pe suporturi de hârtie. În centrul informatic al Birou lui, se
acumulează informațiile transmise de la:
– direcțiile teritoriale de statistică;
-ministere și alte organizații (cum ar fi Ministerul Sănătății și Protecției Sociale, oficiile de stare
civilă etc .).
Pentru transmiterea datelor, sunt fo losite mai multe mijloace: supor turi tradiționale de hârtie, în
formă electronică pe suporturi magnetice și prin intermediul rețelelor transport date. În centrul
informatic al Biroului , datele acumulate sunt supuse diferitelor variante de procesare, necesa re la
nivelul macro al societății. Rezultatele prelucrării (informație sistematizată ) sunt făcute disponibile
utilizatorilor în diferite forme (publicații, suporturi tradiționale, suporturi electronice etc.) și folosite
de organele republicane de dirijare.
Fluxurile informaționale și tehnologia procesării informației în cadrul Biroului Național de
Statistică sunt caracteristice tehnologiilor informaționa le prioritar centralizate, deși posedă și un
anumit nivel de descentralizare, având în vedere procesa rea parțială a datelor statistice la nivelul
direcțiilor teritoriale de statistică. Chiar și aceea că informația obținută prin procesarea datelor la
nivel teritorial este folosită și de organele administrației locale, nu schimbă caracterul centralizat al
acestor tehnologii.
În figura 1.3 se prezentată sch ema structurală generalizată a legăturilor informaționale în SI
BNS, în condițiile de prelucrare atât centralizată, cât și descentralizată a datelor.
25
Schema nu corespunde întocmai situației actuale din Republica Moldova, în ea sunt prezentate
variantele posibile de realizare a fluxurilor informaționale. Schemele structurale se folosesc pe larg
în orice ra mură în procesul de proiectare a sistemelor, în special, în informatica economică, care e
legată de studiere a legăturilor informaționale în organele de dirijare și proiectare a noilor torente de
informații, mai raționale în condiții de automatizare. ” [1.6]
1.5. Justificarea opor tunității realizării subsistemului informatic
În prezent, inventarul tehnic constituie cel mai necesar dar și important element
sreategic de care de pinde buna desfășu rare a activitățiolor în orice întreprindere. Managementul
correct a invetarului te hnic este la fel un factor primordial ce duce la creșter ea întreprinderii. Prin
urmare, gradul de competivitate, progresul de procesare a informației depinde de calitatea
inventarului tehnic, cît de des este reînoit și ținut în funcționare.
Obiectivul Secției administrare a sistemului informatic și ingineri e constă în asigurarea
întregului Birou cu un inventar tehnic de calitate care să funcționeze în permanență, pentru ca
persoalul să își îndeplinească responsabilitățile în timp.
Activitatea acestui departament are și ca scop evidența inventarului tehni c și a
activităților sau a ciclului de viață ale acestora, aplicarea de tehnici, precum și programe.
Printre principalele activități ce se desfășoară în această secție ar fi următoarele: asigurarea
necesarului de inventar tehnic din punct de vedere nume ric, structural și calitati v la nivelul
întregului Birou , elaborarea și aplicarea celor mai eficace metode de selecție în vederea procurării de
inventar tehnic performant, de o calitate mereu mai bună ca precedenta.
Realizarea activităților ce am mențio nat anterior se fac cu ajutorul manevrării de inventar
tehnic, care în sprijinul executării celor propuse.
Evidența însăși ca scop are urmărirea datelor de intrare ale întreprinderii dar și cele de
ieșire ale acesteia. Ducînd o evidență putem manevra ușor cu resurele financiare ce le are aceasta,
fiindcă cunoaștem ce avem în fondul de piese și deja putem face o achiziționare de anume piese mai
importante într -o anumită lună iar în alta de altceva, și astfel să fie asigurată cu piese fondul de
inventar tehn ic.
26
Reali zarea unui subsistem informatic privind evidenț a inventarului tehnic în cadrul
Biroului Național de Statisitcă, în Departamentul tehnologii informaționale și anume Secția
administrare a sistemului informatic și inginerie de sistem este absolut necesar , fiindcă pî obalnă în
prezent aceștea nu au nici un subsitem care ar coordona evideța inventarului ce se utiliz ează în
diferite scopuri.
Astfel realizar ea unui subsistem ce va automatiza unele procese și va ușura astfel
evidența inventarului tehnic este necesară , se va cunoaște mai ușor ce fond de piese de schimb există
dar și de calculatore. Se va cunoaște ce inventar tehnic pentru calculatoare sunt necesar e pentru
viitor dar și de ce anume este nevoie de a procura.
Oportunitatea creării acestui subsistem informatic va permire conducerii, dar și
administratorilor de sistem să facă analize cu referire care sunt cele mai des utilizate piese dar și cele
care ies din uz mai repede.
27
CAPI TOLUL II. PROIECT DE ANSAMBLU AL SUBSISTEMULUI
INFORMATIC PRECONIZAT
2.1. Obiectivele și cerințele subsistemului informatic preconizat
“Obictivul funfamental al subistemul ui constă în furnizarea de infromații corecte și
relevante. Rezolvarea informațică precum și a bordarea problemelor concrete în timp real. Asigu rarea
selectivă și în timp util a tuturor nivelelor de conducere cu informații necesare și reale pentru
fundamentarea și elaborarea oparativă a deciziilor cu privire la defășurarea cît mai eficientă a întregii
activități ecomomice și de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operativă.
Obiectivul principal se referă deci la întreaga act ivitate din unitatea economică. În scopul
cunoașterii mai îndeaproape a activității, și desfășurării acesteia în cele mai bune condiții, pot fi
definite și alte obiective secundare, care sunt numite „condiții” pentru realizarea obiectivului
principal. Într e obiectivul principal și obiectivele secundare trebuie să existe o compatibilitate, în
sensul că realizarea obiectivelor secundare trebuie să ducă la realizarea obiectivului principal .” [2.1]
În cadrul subsistemului informatic dat, o biectivele pot fi de două feluri:
1. Obiectivele manageriale sau de conducere – acestea au scopul de a determina în fun cție de
aspectele principale ale conducerii și de obicei acestea au în vedere problemele activității de
bază .
Pentru subsistemul proiectat privind evidența inventarului tehnic obiectivele manageriale ar fi
următoarele:
Furnizarea operativă a informațiilor necesare conducerii ;
Asigu rarea coordonări a întreguilui sistem informational ;
Garantarea rapidității obținerii info rmației necesare activităților pe baza compartimentului
evidența inventarului tehnic;
Asigurarea simpliății informațiilor de ieșire;
Asigurarea simplității manevrării datelor de intrare și de ieșire;
2. Obiective funcționale – se determină în concordanță cu a numite funcții ce privesc problema
evidenței inventarului tehnic al Biroului, funcțiile ce le -ar îndeplini subsistemul informatics
dat. Putem me nționa ca obiective funcționale :
Înregistrarea inventarului nou, achiziționat;
28
Cerințele față de viitorul subsistem informatic ar presupune sabilirea cu exactitate a ceea ce ar
trebui să îndeplinească subsistemul, adică la ceea ce se aștepată de la acesta. Cerințele pentru acest
subsistem sunt formulate în concordanțăcu necesitățile beneficiarului, în cazul de față este Biroul
Nașional de Statistică.
Astefel, subsist emul informatic, respectiv , de evidență a inventarului tehnic a Biroului are
stabilite anumite care sunt bine fixate, în crespundere cu necesitățile beneficiarului.
Cerințe le față de subsitemul informatic sunt următoarele:
Existența bazei de date
Introducerea inventarului tehnic nou, achiziționat, în baza de date
Ștergerea inventarului tehnic din baza de date
Evidența inventarului tehnic din Birou.
Pentru a avea o bună evidență a inventarului tehnic are să fie necesară o investigare lunară a
efectivului acestuia, precum și adăugarea sau ștergerea inventarului tehnic în momentul
achiziționării sau respective în momentul scoaterii din uz a inventarului. Astefl acest subsis tem
infomratic va duce această evidență, informînd administrarea despre situația cu fondul de inventar
ce există. Această evidență va face posibilă luarea de decizii în orce moment privind achizițioanrea
inventarului ce este necesar pentru a lucra mai ușor , dar și se va cunoaște numărul de piese avute în
inventar.
2.2 Definirea ieșirilor
“Ieșirile sisteme ului informatic constituie rezultatul prelucrării datelor în urma realizării
procedurilor automate. În funcție de forma și conținutul acestora, ieș irile SI pot fi clasificate în:
Indicatori sintetici – redau starea fenomenelor și proceselor economice, inclusiv rezultatele
activității economico -financiare (ca de exemplu: capitalul, propriu, profitul brut, rata
rentabilității, etc.) prin intermediul videoformatelor. Acestea, pot fi consultate de că tre
manageri î n regim on -line;
Liste/situții de ieș ire (rapoarte) – reprezintă principalele sur se financiar -contabile, grupează
indicatorii sintetici sau analitici sub fo rma de tabel ( de exemplu: situaț ia stocurilor de produse
la o anumită dată , statul de p lată, etc.).
29
Listele /situațiile pot fi emise la imprimantă , pe monitorul calculatorului, pe suport magnetic
pentru a put ea fi transmise beneficiarului î n regim off -line sau transmis e la distanță, î n reg im
on-line, prin intermediul reț elelor;
Grafice – surprind di namica indicatorilor sintetici și analitici, necesare informării operative
și sugestive a conducerii. Graficele pot fi de mai multe tipuri, ca de exemplu: liniare, bare,
circulare, stive, etc.;
Ieșiri destinate altor sisteme informatice – reprezin tă fisiere furnizate (in regim off -line) sau
transmise on -line altor SI in vederea prelucrărilor î n cadrul acestora .” [2.2]
Ieșirile subsistemului informatic privind evid ența inventarului tehnic al Biroului Națioanl de
Statistică, va fi liste/situații (raport) de ieșire care va exprima situația fondului de inventar tehnic la o
anumită perioadă de timp. Documentul are denumirea de “Lista fondului de inventar tehnic” și este
reprezentat în Figura 2.1 .
Figura 2.1 Vodeo formatul de ieșire a Lis tei fondului de inventar tehnic .
30
Verificarea fondului de inventar poate fi făcută la fiecare lună sau pentru jumate de an,
fiindcă piesele pentru calculatoare nu ies din uz atît de rapid și de aceea achiziționarea acestui
inventar tehnic se face odată la cîteva luni, și numai dacă este necesar în fiecare lună. De aceea
listele/sitauții vor reprezenta sitaț ia fondului de inventar cînd va fi necesar, ar putea fi ca și atunci
cînd merge asistența tehnică în raioanlele republicii penrtu a schimba anumite piese și pentru a face
o reînoire a acestora.
2.3. Determinarea int rărilor
“Intrările reprezintă ansamblul datelor introduse, gestionate și prelucrate în cadrul
sistemului pentru obținerea informațiilor rezultative. Intrările pot fi clasificate în urmatoarele
categorii:
a) Obținute în urma tranzacțiilor externe;
b) Obținute în urma tranzacțiilor interne.
La rîndul lor,intrările obținute în urma tranzacțiilor externe, sunt reprezentate de :
-Date consemnate în documente, la locul producerii operațiilor pe care le evidențiază în cadrul USE,
ca de exemplu: bonul de c onsum, factura emisă unui client.
-Date care provin din mediul economic -financiar -bancar, consemnate în documente sau înscrise în
norme și prevederi legale, ca de exemplu: facturi primite de la furnizori, ordin de plată onorat de
client.
Intrările ob tinute în urma tranzacțiilor interne, reprezintă datele obținute în rezultatul unor
prelucrări automate, desfășurate în cadrul SI care conduc la modificări structurale în cadrul
colecțiilor de date, ca de exemplu: valoarea totală a încasărilor. ”[2.2]
În urma procesului de achiziționare a piselor pentur calculatoare, datele despre acestea vor fi
introduse în baza de date. În mod automat se va atribui ficărei piese cîte un cod numeric de
indentificare.
Anterior am menționat că, Intrările unu i SIE reprezintă ansamblul datelor introduse, gestionate
și prelucrate în cadrul sistemului pentru obținerea informațiilor rezultative. Pentru a produce
proiectele intră rilor, este nevoie să definim sco pul analizei subsistemului informaț ional existent care
ar putea fi unul din urmatoarele scopuri :
31
-proiectarea unui model al subsistemului existent, adică a unui subsistem sinonim , cu ajutorul
caruia să simulezi funcț ionarea subsistemului real;
-proiectarea unui sistem care să înlocuiască, în total mente, subsistemul existent, avî nd însa
performanț e cu mult mai superioare decît precedentul ;
-proiectarea unui subsistem raț ionalizat , care ar fi dirijat după anumite norme ;
Aceste scopuri , la rîndul lor, pot lua noi valori cum ar fi :
-pe baza acelorași intră ri să se elaboreaze aceleași ieșiri, dar cu o structură mult mai simplă ;
-care simplifică intrările, structura, și î n cazul în care se dovedește necesar, ieș irile
subsistemului.
Activitatea de analiză a subsistemului informațion al o putem împărți în urmatoărele operaț ii:
-colectarea datelor;
-perfecționarea și clasificarea datelor culese;
-evaluarea subsistemului informatic existent.
În acțiunea de proiectare a intrărilor unui SI o deosebită atenție se ac ordă intrărilor obținute în
urma tranzacțiilor externe care, în cea mai mare parte, sunt reprezentate de documente primare.
Reprezentarea structurii informaționale trebuie să fie efectuată pornind de la inventarierea
documentelor ca elemente infor maționale. Pentru a putea fi reprezentate cî mpurile pentru citirea
datelor de intrare și cele p entru afisarea rezultatelor, se va programa un videoformat de intrare.
Pentru a duce evidența inventarului tehnic a Biroului este necesar de a avea date despre:
Denumirea mărfurilor, serviciilor și co dul nomenclator al acestei mărfuri
Cantitea mărufurilor, volumul serviciilor
Anul producerii
Preț unitar fără TVA, lei
Valoarea totală fără TVA, lei
32
2.4. Determinarea bazei informaționale
Baza de date a inventarului ethnic a Biroului Național de Statistică urmează a conține date,
precum tabelele component, r elații permanente între tabele . Deci în așa fel, se stabilește un alt nivel
și nou, între datelele și programele de prelucrare, care va asigura independența bazei de date față de
acele programe de prelucrare.
Programul ce va prelucra baza de date va citi mai întîi informațiile înscrise în fișieru l asociat
acesteia și doar apoi, după ce va cunoaște structura complexă a bazei de date, se va trece și la
prelucrarea efectivă a datelor.
În procesul creării bazei de date ale inventarului tehnic a Biroului se va ține cont de următoarele
etape:
– construirea unui fișier de a bazei de date nou, în care se va memora datele cu referire la baza de
data și precum la tabelele ce le compune aceasta;
– încadrarea a fiecărui tabele ce va fi simplu creat anterior;
– se va specifica acele caracteristici noi în tabelele create, care nu se puteau declara la construirea
lor;
– se va stabili legăturile și relațiile dintre tabele;
– se va preciza, de -asemenea, unor serii de caracteristici noi, în ansamblu, a bazei de date;
– se va construi și se va încorpora în baza de date elementele special, precum ar fi vederile și ca și
conexiunile.
Adăugarea unei noi înregistrări, modificarea datelor dintr -o anumită înregistrare care există dar
și ștergerea unei anumite înregistrări a tebelelor, acestea vor constitui acele trei evenimente de
maniulare a datelor a unei tabelei inclusă într -o bază de date. Pentru fiecare dintre aceste evenimente
sar putea de specificat cite o anumită secvență de cod care să fie executată la apariția acesteia.
Secvențele de cod ce vor f i parte a evenimentelor de manipulare a uneia din tabele se va
declanșa după validările la nivel de cîmp, precum și la nivel de înregistrare. Legarea între tabele se
vor remarca două tipuri de indexuri, cel cheie și cel candidat. Astfel indexul candidat în tr-un anumit
tabel va putea exista mai multe cîmpuri de sau mai sigur mai multe criterii care va asigura
indentificarea unică a tuturor înregistrărior tabelei și care, astfel, vor sta și la baza definirii
indexurilor de acest tip.
33
Spre deosebire de indexul unic, acest c andidat va împiedica o încărcare într-o înregistrare a unor
valori care vor coduce la valori existente în tabelă, după ce se va face evaluarea cheii de indexare.
Iar indexul cheie primară va avea un rol important în legarea tabelelor ș i se va alege dintre
potențialele indexuri de tip candidat.
Organizarea datelor în tabele , ce se vor fi implimentate în m odelul relațional al bazei de date, vor
fi legate între ele prin relații. Scopul stabilirii acestor relații este acela de coordona re, ce se va face
după diferite criterii, a datelor citite din tabelele ce se află în legătură. În fond , legătura între două
tabele constă într -un cậmp comun ce va exista în ambele tabele. În felul acesta se leagă o
înregistrare din primul tabel de la prim a înregistrarea corespunzătoare din tabelul referit, adică
legătura se stabilește pe baza unor valori egale în câmpul de legătură.
2.5. Estimarea necesarului de resurse hard si soft
În ansamblul condțiilor actulae, cu referire la problema informatizării unei întreprinderi , nu se
dă întrebarea “de ce așa?”, dar “cum anume?”. Este deja cert că explozia informațională a schimbat,
cu siguranță, această întrebare.
Nevoia informatizării nu mai este o ezitare, fiindcă simplitățile unui subsi stem informatic puse la
îndemîna utilizatorilor de informații, permite accesarea mult m ai rapidă, mai eficientă și cu
exacticitate a unei canități mari de informați i, chiar și l a distanță.
Introducerea unei aplicații într -o întreprindere, trebuie să fie asociată de o evaluare globală mai
amănunțită a situației întreprinderii și de o urmărire în permaneță a evoluțiilor inventarului tehnic pe
piețe.
Succesul modelului de informatizare ce urmează a fi aplicat, în întreprindere, se bazează pe
compatibilitatea sa cu mijloacele disponibile, atît personalul TIC calificat, cît și resursele bugetare
ce le are întreprinderea, precum și cu necesitățile utilizatorilor. Acesta mai depinde în mare parte și
de stabilirea unui plan lucru cu informatizarea.
Pachetele de programe evoluează fără încetare, cee ace impune adaptări fregvente ale
mijloacelor tehnice și materiale dar și a personalului.
34
Dar în afara de sistemul propriu -zis de gestiune, utilizările informaticii nu înceteză să crească,
ca de exemplu de la birotică la examinarea de CD -ROM -uri, de la bibliotecile de soft și la cercetarea
de documente digitale, de la montarea de rețele locale la utilizare a de servicii on -line.
Deci în prezent, avem o piață a resurselor informatice ce este dotată cu o gamă foarte largă de
prodese hard și soft, ce mereu asigură un nivel foarte performant de atingere a obiectivelor propuse.
Subsistemul informatic de evidență a inventarului tehnic a Biroului Național de Statistică este
dezvoltate în mediul Microsoft Visual Studio.
“Visual Studio include un set complet de instrumente de dezvoltare pentru generarea de aplicații
ASP.NET, Servicii Web XML, aplicații desktop și aplicații mobile. Visual Basic, Visual C++,
Visual C# și Visual J# toate folosesc același mediu de dezvoltare integrat (IDE) care le permite
partajarea instrumentelor și facilitează crearea de soluții folosind mai multe limbaje de programare.
Aceste limbaje permit să beneficieze de caracteristicile .NET Framework care oferă acces la
tehnologii cheie care simplifica dezvoltarea de aplicații web ASP și XML Web Services cu Visual
Web Developer.
Visual Studio 2015 are un editor nou care util izează WPF (Windows Presentation Foundation),
interfața de tip Ribbon, suportă monitoare multiple, Windows 7 multitouch, funcționalitatea
SharePoint, instrumente de Windows Azure și IntelliTrace, un nou produs care ajută la eradicarea
bug-urilor irepetabil e. Va veni furnizată împreună cu Expression Studio, Business & Enterprise
Servers și Microsoft Office și în versiunile Ultimate și Premium. ”[2.3]
Subsistemul va fi dezvoltat în limbajul de C#. „Acesta este un limbaj de programare orientat -obiect
conceput de Microsoft la sfârșitul anilor 90. A fost conceput ca un concurent pentru limbajul Java.
Ca și acesta, C# este un derivat al limbajului de programare C++. ”[2.4]
Toate datele s istemului vor fi păstrate în baza de date “DbEvidence” , ce va fi elaborate î n
Microsoft Access.
“Microsoft Access este un program pentru crearea și administrarea unei baze de date relaționale,
produs de Microsoft, care face parte din suita de programe Microsoft Office. Conceptul original de
Access a fost pentru utilizatorii f inali să poată să "acceseze" date din orice sursă. Alte caracteristici
includ: importul și exportul de date de mai multe formate, cum ar fi Excel, Outlook, ASCII, dBase,
Paradox, FoxPro, SQL Server, Oracle, ODBC , etc.
35
De-asemenea, Access are și posibilit atea de a folosi baze de date externe, neînglobate, în
formatele: Microsoft Excel, Liste SharePoint, text, XML, Microsoft Outlook, HTML, dBase,
Paradox, Lotus 1 -2-3, ODBC -conforme cu containerele de date, inclusiv: Microsoft SQL Server,
Oracle, MySQL, Pos tgreSQL, – având aceleași posibilități de utilizare aceasta pentru vizualizare,
interogare, editare, și de raportare. Acest lucru permite apelarea datelor existente cele mai recente
date. Se pot efectua operații de join SQL între seturile de date de diferi te formate, stocate pe diferite
platforme. Access stochează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte,
macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier. Microsoft Access utilizează
atât formatul ACCDB, cât și MDB.
Un fișier MDE / ACCDE este o bază de date Microsoft Access fișier cu toate modulele compilate
și tot codul sursă editabil eliminat, care cuprinde toate componentele: tabele, interogări, module,
macrocomenzi, formulare și rapoarte.
Utilizatorii po t crea tabele, interogări, formulare și rapoarte și macrocomenzi Utilizatorii avansați
pot folosi Visual Basic pentru a scrie soluții bogate cu avansate de manipulare a datelor și de control
al utilizatorului.
Există șabloane pentru baze de date, at ât în cadrul programului cât și pe site -ul oficial. Acestea
permit utilizatorilor să construiască o bază de date cu tabele, interogări , formulare, rapoarte și
macrocomenzi predefinite. Șabloanele nu includ cod Visual Basic. De asemenea, are și modul de
lucru în multiutilizator în rețea. Pentru Access 2010 și celelalte versiuni mai puțin performante, este
recomandat ca bazele de date să aibă sub 1 GB (altfel ar putea bloca memoria RAM) și 50 de
utilizatori simultani. ”[2.5]
Astfel, pentru asigurarea întregului proc es de evidență, inclusiv lucrul administratorului de
sistem sunt necesare resurse hard minime:
CPU – Pentium 2400 MHZ
Windows 7
Memorie operativă 64 Mb RAM
Loc pe HDD – 5 Mb
Monitor
Mouse
Imprimanta
36
Resurse hard recomandate:
CPU – Pentium Intel, 2500 MHz
Windows 7,8.
Memorie – 256 Mb RAM
HDD 250 GB
Monitor
Mouse
CD-RW
Softul necesar este:
Microsoft Visual studio
Microsoft Access
Respectarea acestor cerințe , va duce la mai buna funcționare a aplicației, și pentru lucrul cît mai
eficien t al acesteia. Astfel în prealabil se analizează situația resurselor hard și soft, conformarea
acesteia în dependență de cerințele enumerate mai sus.
37
CAPITOLUL III . PROIECT DE DETALIU AL SUBSISTEMULUI
INFORMATIC PRECONIZAT
3.1. Definirea structurii funcționale a subsistemului informatic
Obiectivul fundamental al subsistemului informatic îl reprezintă operativitatea prezentării a
informației necesare pentru a lua decizii strategice și curente. Pentru a defini structura general ă a
subsistemului informatic este necesar ca să evidențiem funcț ia acestuia care este de a prelucra datele
disponibile în contextul obț inerii de informații necesare luării de decizii în procesul de conducere.
Există 3 componente de bază care și formază subsistemul informatic, acestea sunt: intrările,
prelucrările și ieșirile . Astfel, tehnologia actuală de prelucrare și păstrare a datelor, întregimea și
funcționalitaea înaltă a subsistemului informatic face reală posibilitatea viitoare a automati zării
activității de evidență a inventarului tehnic și de asemena majorarea calității managemntului.
De asemenea prin func ționalitatea subsitemului informatic de evidență a invnetarului tehnic
putem să menționăm înregistrarea inventarului nou achizițio nat prin adăugarea datelor în baza de
date. Tot aici putem face și anumite modificări ale datelor și ștergerea acestora din baza
informațională.
Subsistemul informatic furniz ează operativ informația necesară, de asemenea acesta îndeplinește
obiectivul de a asigura o coordonare a între gului subsistem. S unt simple și ușor de înțeles
informațiile de ieșire, precum și putem manevra foarte simplu cu datele de intrare și cele de ieșire.
Structura funcțională a subsitemului informatic de evidență este simp lă și deloc nu complicată.
38
3.2. Proiectarea ieșirilor
Ieșirile subsistemului informatic de evide nță a invnetarului tehnic a Biroului sunt obținute ca
urmare a aplicării prelucrărilor asupra tranzacților interne și externe care sunt realizate în
rapoarte/situații/liste ce vor conține informația despre fondul de inventar tehnic ce este la moment.
Lista f ondul de inventar tehnic va reprezenta sitația la o anumită dată sau pe un anumit an.
În Figura 3.1 este proiectată lista fondulu i de inventar tehnic sau ietișirile subsistemului
informatic. Documentul se salvează în .txt și poate și emis atît la ecran cît și în format de hîrtie.
Figura 3.1 Proiectarea ieșirilor, lista fondului de inventar .
Raportul sau lista dată va fi, pregătită pe baza datelor primare introduse în program.
39
3.3. Proiectarea intrărilor
În urma desfășurării procesului de achiziționare, datele despre inventarul tehnic sunt introduse în
baza de date. Pentru a duce evidența invetarului tehnic a Biroului e necesar de a deține date despre:
domeniul, denumirea, anul prodeucerii, cantitatea și prețul pe o unitate.
Datele înregistrate în documente sunt introduse în sistemul informatic prin tastarea de operator,
subsistemul , astfel, acceptînd încărcarea datelor, pe baza formei de adăugare ce va fi generată pe
monitorul calculatorului.
În su sistemul informatic adăugarea se select ează din bara de meniu, din pagina de pornire a
subsitemului informatic Figura 3.2 .
Figura 3.2. Pagina de pornire a subistemului informatic
Odată cu selectarea adăugării va apărea Forma 2 în care se vor introduce datele de intrare a
subsistemului informatic de evideță a inventarului tehnic. În Figura 3.3 este formatul de intrare a
datelor, adică adăugarea acestora.
40
Figura 3.3 . Formatul de intrare (adăugarea în baza de date)
Introducînd datel e, în Forma 2 (Figura 3.3) și apăsarea butonului de Adăugare, datele se vor
înregistra în baz a de date a inventarului tehnic – DbEvidence. Datele sunt cu referire la domeniu,
cod inventar, denumire, anul producerii inventarului, cantitatea cît a fost adusă și prețul pentru o
unitate, pentru ca la viitoarele achiziționări să avem cu ce face o compa rare între anumite piese din
inventarul tehnic.
41
3.4. Proiectarea bazei informaționale
Baza de date a inventarului tehnic este realizată în mediu l Microsoft Access. Purtînd denumirea
de DbEvidence. În baza de date s-a creat ă 3 tabele cu denumirile: Date_inventar, Subtotal și Total.
Proiectarea bazei informaționale presupune realizarea complete precum și corectă a tuturor
atributelor de intrare ce sunt importante și suficiente pentru obținerea de ieșiri ale subistemului
informatic de evidență a inventarului tehnic.
Atributele bazei informaționale s -au determinat conform indicatorilor structurali din cadrul
intrărilor și ieșirilor ale subsitemului informatc. Atributele date (Tabelul 3.4) include următoarele
caracteristici:
Denumirea atributului ce este determinat în raport de valoarea acesteia;
Natura atributului;
Lugimea atributului;
În Tabelul 3.4 sunt repr ezentate atributele bazei informaționale DbEvidence.
Tabelul 3.4 Atributele bazei informaționale
N/o Denumirea Identificator Natura Lungimea
atributelor
1 Domeniul Domeniu Text 15
2 Codul inventarului Cod_inventar Number 5
3 Denumirea
inventarului Denumire Text 30
4 Anul producerii Anul Number 4
5 Cantitatea Cantitatea Number 6
6 Prețul penru ficare
unitate Preț unitate Number 6
7 Subtotal de inventar
pe domenii Subtotal Number 6
8 Totalul de inventar Total Number 6
42
3.5. Specificații – proceduri automate
În cadrul subsitemului informatic de evidență a inventarului tehnic procedurile automate le
reprezintă adăugarea datelor în baza de date, ștergerea datelor din baza de date, precum și
modificarea acestor date în baza infromațională .
Adăugarea datelor în baza informațională, precum s -a menționat și mai sus (Figura 3.3), reprezintă
datele de intrare ale subsistemului informatic.
Modificarea datelor din baza de date este corectarea unor intrări, ce s -au efectuat din neatenție la
introducere sau din alte motive . În Figura 3.4 este videoformatul foramei de modificare a datelor.
Figura 3.4. Videoformatul modificării datelor
Ștergerea datelor din ba za informațională reprezintă acel inventar tehnic ce deja sa implimentat
în lucru. Figura 3.5 redă forma de șt ergere a datelor, videoformatul acesteia.
43
Figura 3.5. Videoformatul de ștergere a datelor
Procedurile automate permit ușurarea acestor proceduri, precum și economisirea de timp a
angaja ților întreprinderii.
3.6. Specificații fișiere ș i baze de date
Fișierele bazei de date le reprezintă tabele acesteiea. În Figura 3.6 este tabelul Date_inventar din
baza de date DbEvidence al inventarului tehnic. Ac esta este tabelul principal al bazei
informaționale , finndcă conține datele necesare pentru lucru cu evidența inventarului tehnic.
Figura 3.6 . Tabelul Date_inventar
44
Cel de al doilea tabel este reprezentat în Figura 3.7, ce este constituit din subtotalul făcut pe
domeni ile inventarului tehnic .
Figura 3.7. Tabelul Subtotal al bazei de date
Figura 3.8 reperezintă tabelul Total al bazei de date DbEvidence al inventarlui tehnic, ce constă
din totalul de inventar ce este la un anumit moment în fondul de în fondul de inventar.
Figura 3.8. Tabelul Total al bazei de date
În Figura 3.9 este prezentat modelul bazei de date DbEvidence al inventarului tehnic, precum și
legăturile dintre tabelele acesteia.
45
Figura 3.9 . Modelul bazei de date
3.7. Specificații proceduri manuale
Procedurile manuale în subsistemul info rmatic privind evidența inventarului tehnic le vor
constitui introducerea de date în forme pentru a se întregistra în baza de date. Introducerea va avea
loc de la tast iera calculatorului, de către un operator. Introducerea manuală a datelor permite ca
acestea să fie introduse corect și să fie veridice.
Introducerea va avea loc în cazul cînd dorim să adăugăm date noi în baza informațională, dar și în
cazul cînd vom dori să modificăm anumite date din această bază, precum și în cazul cînd dorim să
ștergem anumite date din baza de date.
Procedurile manuale vor lu a mai mult timp în cazul introducerii dar vor asigura corectitudinea
introducerii acestora, fiindcă poți să mai verifici încă odată după ce ai introdus.
Formaele proceselor de adăugare, mo dificare și ștergere au fost examinate în Figurile 3.3, 3.4 și
3.5.
46
3.8. Procesul tehnologic de prelucrare a datelor
În procesul tehnolog ic de prelucrare a datelor se utilizează metoda de colectare a datelor în formă
de documente primar e care de obicei sunt facturile .Odată cu primirea documentelor sau facturilor,
datele sunt transferate pe suporturi informaționale. După ce se verifică dacă datele sunt veridice și se
corectează de erori, datele sunt incluse în baza de date. Are loc procesar ea acestora . În Figura 3.10
este un model de proces tehnologic de prelucrare a datelor din cadrul subsitemului informatic de
evidență a inventarului tehnic .
Figura 3.10 Procesul tehnologic de prelucrare a datelor în cadru subsitemului
47
Pentru soluționarea unei probelem concrete este necesară extragrea datelor din baza de date .
Astefel în Figura 3.11 este contiuarea a procesului tehnologic de prelucrare a datelor. Deci pentru
afișarea rezultatelor se va efectua încă odată controlul vizual. Afișa rea rezultatelor are loc în 3
moduri și anume afișarea la ecranul calculatorului, de asemnenea printarea rezultatului pe hîrtie și
putem urmări rezultatele și în baza de date rezultativă.
Figura 3.11.Continuare a procesului tehnologic de prelucrare a dat elor
48
Concluzie
Lucrul sistematic al organizării managemntului informațional al unei unități economice implică
analiza adîncită a resurselor și canalelor de comunicație. Acesta avînd un impact important în
activitățile ce sunt prezente în întreprindere.
Necesitate a managementului informațional al activității de evidență a inventarului tehnic se
dezvoltă și crește odată cu numărul angajaților în întreprindere. Fiind mai greu de gestionat și
controlat inventarul ce intră și iesă din întreprindere, odată cu dezvoltare a acesteia, importanța
implimentării unui subsistem informatic măcar parțial automatizat devine simțită puternic.
Examinînd noțiunile teoretice ale managemntului informațional privind evidența inventarului
tehnic, au fost accentuate avantajele întrebui nțării aplicațiilor informatice pentru a gestiona mai
eficace inventarul tehnic. Atribuind importanță acestui aspect ce devine vital pentru orice activitate a
unei întrpinderi, inventarul tehnic reprezintă acea valoare pusă, fără de care întreprinderea ast ăzi nu
poate exista.
În această lucrare sunt cercetate specificurile managementului inventarului tehnic și
interdependența acestuia cu managementul informațional al întreprinderii.
Totodată cu analizarea funcțiilor și managementului activității de evidență a inventarului tehnic
este accentuat și rolul subsistemelor informatice în cadul automatizării unor procese de lucru, dar și
pentru a spori productivitatea întrerpinderii.
Analiza tuturor proceselor ce sunt incluse în activitatea de a gestio na inventarul tehnic, permite
accentuarea obiectivă a importanței utilizării a produselor informatice. Pentru a pricepe mai bine
complexitatea funcțională a managemntului informațional la nivelul activității de gestiune a
resurselor informatice fiind studi ate aspectele cu privire la evidența inventarului tehnic, în baza
materialelor a Biroului Național de Statisitică a Republicii Moldova.
Pe lîngă descrierea activității întreprinderii s -au indentificat și problemele cu care aceasta se
confruntă anume la capitolul administrarea inventarului tehnic. Lipsind un subsistem infromatic ce
ar duce evidența inventarului din cadrul Biroului. Astfel sa decis crearea unui subsitem informatic ce
va automatiza măcar parțial unele procese de gestiune.
49
Indent ificîndu -se avantajele utilizării și necesitatea acestuia, precum ar fi obținerea rapidă a
rapoartelor, evidența inventaru lui tehnic prin intermediul bazei de date ce se va dezvolta pe parcurs,
etc.
Subistemul informatic dat își îndeplinește obiectivel e atît manageriale cît și funcționale, precum și
cerinnțele sau fost luate în calcul. Funcțiile ce au fost determinate pentru acesta s -au îndeplinit.
Subistemul informatic de evidență a inventarului tehnic la moment este în etapa de testare în
cadrul Bi roului.
50
Bibli ografie:
Legi și normative:
“a) Constituția Republicii Moldova;
b) Legea nr. 412 -XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficială;
c) Legea nr.467 -XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare și la resursele
informaționale de stat;
d) Legea nr.264 -XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic și semnătura digitală;
e) Legea nr.982 -XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație;
f) Legea nr. 71 -XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;
g) Legea nr. 295 -XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare
pe anii 2008 -2011;
h) Hotărîrea Guvernului nr. 632 d in 8 iunie 2004 „Despre aprobarea Politicii de edificare a
societății informaționale în Republica Moldova”;
i) Hotărîrea Guvernului nr. 255 din 9 martie 2005 „Privind Strategia Națională de edificare a
societății informaționale – „Moldova electronică” ;
j) Hotărîrea Guvernului nr. 562 din 22 mai 2006 „Cu privire la crearea sistemelor și resurselor
informaționale automatizate de stat”;
k) Hotărîrea Guvernului nr. 733 din 28 iunie 2006 „Cu privire la Concepția guvernării
electronice”;
l) Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 25 februarie 2008 „Pentru aprobarea Planului de acțiuni
privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare pe anii 2008 -2011”;
m) Standardul SM 12207:2005 „Procesele ciclului de viață al software -ului”;
n) Regul amentul Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene nr. 177 din 20 februarie 2008
„Privind registrele statistice”. ”
2.7. “Elaborarea tezei de licență la specialitatea Cibernetică și informatica economică”,
Ion Bolun, Ilie Costas, Andrei Gamețchi, Tama ra Zacon, Boris Delimarschi.
2.6. “Ghid privind elaborarea și susținerea tezei de licență”, Colectiv de autori: Solean Angela,
Casian Angela, Chistraga Boris, Cioc вrlan Aliona, Costas Ilie, Zlatina Natalia, Serduni Sergiu .
[2.1.] “SIG – Cap.1 Filosofia sistemelor informatice”.
51
[1.6.] „TEHNOLOGII DE PROCESARE A INFORMAȚIEI ECONOMICE ”, Ilie COSTAȘ ,
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA , Editura ASEM, Chișinău, 2015
[1.1.] http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=23&
[1.2.] https://dexonline.ro/definitie/inventar
[1.4.] http://www.seap.usv.ro/~valeriul/ lupu/cap1.pdf
[1.5.] http://www.referatele.com/referate/economie/online10/Referat -resursele -financiare -publice –
referatele -com.php
[2.2.] https://www.scribd.com/doc/93089401/Referat -Intrari -iesiri -SI
[2.3.] https://ro.wikipedia.org/wiki/M icrosoft_Visual_Studio
[2.4.] https://ro.wikipedia.org/wiki/C_sharp
[2.5.] https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access
[1.3.] https://en.wikipedia.org/wiki/Inventory
52
Anexa 1
Porțiuni de cod din aplicație :
namespace WindowsFormsApplication1
{
public partial class Form1 : Form
{
public Form1()
{
InitializeComponent();
}
private void dateDesspreInventarToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)
{
Form2 Date_inventar = new Form2();
Date_inventar.Show();
}
private void genereazaDocumentulToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)
{
Form3 Date_inventar2 = new Form3();
Date_inventar2.Show();
}
private void stergeInregistrareaToolStripMenuItem_ Click(object sender, EventArgs e)
{
Form5 Date_inventar4 = new Form5();
Date_inventar4.Show();
}
private void modificaToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)
{
Form4 Date_inventar3 = new Form4();
Date_inventar3.Show();
}
private void efectivulDeCartiToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)
{
Form6 Date_inventar5 = new Form6();
Date_inventar5.Show();
}
namespace WindowsFormsApplication1
{
public partial class Form2 : Form
{
OleDbDataAdapter Cat;
DataSet dsCat;
OleDbConnection co;
public Form2()
{
InitializeComponent();
53
co = new OleDbConnection( @"Provider=Microsoft.ACE.OLEDB.12.0; Data
Source=C: \Users\Irina\Desktop\Aplicatie \DbEvidence.accdb");
co.Open();
}
private void Form2_Load(object sender, EventArgs e)
{
// TODO: This line of code loads data into the 'dbevidenceDataSet.Date_incentar'
table. You can move, or remove it, as needed.
this.date_inventarTableAdapter.Fill(this.dbevidenceDataSet.Date_inventar);
string selCat = "SELECT
Date_inventar.Domeniu,Date_inventar.Cod_Inventar,Date_inventar.Denumire,Date_inventar.Anul,
Date_inventar.Cantitatea,Date_inventar.Preț unitate from Date_inventar";
OleDbCommand selInventar = new OleDbCommand (selCat, co);
Cat = new OleDbDataAdapter(selInventar);
dsCat = new DataSet();
}
private void button1_Click(object sender, EventArgs e)
{
string insCat= "insert into
Date_inventar(Dome niu,Cod_Inventar,Denumire,Anul,Cantitatea,Preț unitate) values (' " +
comboBox1.Text + "' ,'" + textBox1.Text + "','" + textBox2.Text + "','" + textBox3.Text + "'
,'" + textBox4.Text + "','" + textBox5.Text + "')";
OleDbCommand insInventar = ne w OleDbCommand(insCat, co);
insInventar.ExecuteNonQuery();
string selCat = "SELECT
Date_inventar.Domeniu,Date_inventar.Cod_Inventar,Date_inventar.Denumire,Date_inventar.Anul,
Date_inventar.Cantitatea,Date_inventar.Preț unitate from Date_inventar";
OleDbCommand selInventar = new OleDbCommand(selCat, co);
Cat = new OleDbDataAdapter(selInventar);
dsCat = new DataSet();
}
namespace WindowsFormsApplication1
{
public partial cla ss Form3 : Form
{
public Form3()
{
InitializeComponent();
}
private void date_inventarBindingNavigatorSaveItem_Click(object sender, EventArgs e)
{
this.Validate();
this.date _inventarBindingSource.EndEdit();
this.tableAdapterManager.UpdateAll(this.librarieDataSet);
}
private void Form3_Load(object sender, EventArgs e)
54
{
// TODO: This line of code loads data into the "dbEvidence DataSet2.Total" table.
You can move, or remove it, as needed.
this.totalTableAdapter.Fill(this.dbEvidenceDataSet2.Total);
// TODO: This line of code loads data into the "dbEvidenceDataSet1.Subtotal"
table. You can move, or remove i t, as needed.
this.subtotalTableAdapter.Fill(this.dbEvidenceDataSet1.Subtotal);
// TODO: This line of code loads data into the "dbEvidenceDataSet.Date_inventar"
table. You can move, or remove it, as needed.
this.date_i nventarTableAdapter.Fill(this.dbEvidenceDataSet.Date_inventar);
}
private void button1_Click(object sender, EventArgs e)
{
string filename = null;
SaveFileDialog SaveTxt = new SaveFileDialog();
SaveTxt.Filter = "TXT files|*.txt";
SaveTxt.FileName = "TxtData.txt";
if(SaveTxt.ShowDialog()==DialogResult.OK)
{
filename = SaveTxt.FileName;
}
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI FACULTATEA: CIBERNETICĂ , STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONIMICĂ CATEDRA CIBERNETICĂ ȘI INFORMATICA ECONIMICĂ… [618542] (ID: 618542)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.