Institutii de drept si legislatie [618493]

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Geodezie

Institutii de drept si legislatie
funciar cadastrala

Constitutia – Aspecte generale

Irimie Andrei -Raul
Sirghe Doru
An III, Grupa 1, MTC
An universitar 2018 -2019

Cutumiar -norma de drept nescrisa, adoptata prin traditie

Constitutia este legea fundamental a a unui stat in care sunt consemnate
principiile de baz a ale organiz arii lui, drepturile si indatoririle fundamentale ale
cetatenilor.
Cuvantul „constitutie” provine din latinescul „constitutio” care inseamna starea
unui lucru.
Initial constitutia a fost conceputa ca un ansamblu de norme juridice care
aveau ca scop limitarea puterii guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale
ale omului, ulterior fiind transformata printr -o conceptie noua care se refera la fa ptul
ca normele constitutionale trebuie cuprinse intr -o lege sistematica si care sa se
bucure de o eficienta juridica superioara celorlalte legi.
Din punct de vedere al formei se cunosc doua categorii de constitutii:
• Cutumiare – rezulta din traditii, experiente anterioare, iar
principiile fundamentale fiind implementate in decursul timpului.
• Scrise – ofera precizie, certitudine, claritate si s -au impus dupa
secolul XVIII .
Notiunea modern a a constitu tiei, mult timp de natur a cutumiar a, isi trage
originea din Revolu tiile american a si francez a.
Prima Constitu tie modern a, scris a, este cea american a din 1787, iar in Europa
Constitu tia Poloniei din mai 1791 si Constitu tia Fran tei din noiembrie 1791, urmate de
constitu tii adoptate in multe alte state europene, printre care si Rom ania.

Forme de constitutii scrise:

1. Constitutia concedata – reprezinta constitutia pe care monarhul absolut o
ofera supusilor sai, oferindu -le acestora cateva drepturi.

2. Constitutia plebiscitara – este elaborata de seful statului.

3. Pactul – este o constitutie ce rezulta in urma unui pact intre suveran si popor.

4. Constitutia conventie – rezultatul unui mod de adoptare democratic, consta in
alegerea unei Adunari Constituante, ai carei membri sunt delegati de catre
popor si care are ca obiectiv elaborarea unei constitutii.

5. Constitutia parlamentara – este adoptata de parlament .

O alta clasificare a constitutiilor:

1. Constitutii flexibile – modificarea acestora se face de catre acelasi organ
care elaboareaza toate celelalte categorii de legi .

2. Constitutii rigide – modificarea acestora necesita o procedura
complicata .

Exemplul clasic de constitu tie flexibil a il constituie constitu tia cutumiar a, pe
când constitu tiile scrise sunt, de regul a, constitu tii rigide.
Constitu tia României este legea fundamental a a statului roman care
reglementeaz a, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile,
libert atile si indatoririle fundamentale ale cet atenilor si autorit atile publice
fundamentale.
Prima constitutie a Romaniei a fost adoptata in anul 1866 in timpul domniei lui
Carol I, iar cea actuala a fost adoptata in anul 1991 si revizuita in urma
referendumului din anu l 2003.
Constitutia are la baza principiul separarii puterilor in stat :
• Puterea executiva este reprezentata de catre Presedinte si Guvern.
• Puterea legislativa este exercitata de catre Parlementul bicameral.
• Puterea judecatoreasca este reprezentata de catre instantele
judecatoresti.
Constitutia Romaniei cuprinde 156 articole grupate in 8 titluri:
I. Principii Generale
II. Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
III. Autoritatile publice
IV. Economia si finantele publice
V. Curtea constitutionala
VI. Integrarea euroatlantica
VII. Revizuirea Constitutiei
VIII. Dispozitii finale si tranzitorii

Dreptul de proprietate este dreptul unei persoane de a se bucura si dispune
de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. In funcție
de titular si caracteristici, proprietatea poate fi privat a sau public a.

Inalienabil – nu poate fi instrainat
Expropriere – deposedare a unei persoane fizice sau juridice de o proprietate, a unui bun, in virtutea
legii, pentru cauze de utilitate publica
Proprietatea publica
Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau
unitatilor administrativ – teritoriale .
Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, plajele, marea
teritoriala, precum si alte bunuri de interes public, fac obiectul exclusiv al proprietatii
publice.
Aceste bunuri de prorpietate publica sunt inalienabile . Ele pot fi date in
administrare, concesionare , inchiriere sau folosinta gratuita administratiilor publice.

Proprietatea privata si dreptul de proprietate privata
Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legilor organice.
Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent
de titular.
Nimeni nu poate fi expropriat decat printr -o cauza de utilitate publica, stabilita
conform legii si urmata de despagubiri.
Autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei prorietati imobiliare, cu
obligatia de e despagubi pro prietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor. Depagubi rile se stabilesc de comun acord sau, in cazul divergentelor,
prin justitie.
Dreptul la proprietate obliga pro prietarul sa respecte toate obligatiile si sarcini
care, potrivit legii, revin acestuia.

Bibliografie

• http://cdep.ro/
• https://www .wikipedia.org/
• https://www.constitutiaromaniei.ro/
• https://legeaz.net/