INTRODUCERE ……………………………………………………………………….… ………….1 CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ȘI POTEN ȚIALUL TURISTIC PRIVIND SUBCARPA ȚII CURBURII… [618483]

0
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………….… ………….1
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ȘI POTEN ȚIALUL TURISTIC PRIVIND
SUBCARPA ȚII CURBURII …………………………………………………………… ……………3
1.1. Limite geografice………………………………………………………………… ……………..3
1.2. Geneza…………………………………………………………………………………… ………3
1.3. C ăile de comunica ție……………………………………………………………………………..4
1.4. Poten țialul turistic natural………………………………………………………….… ……….4
1.4.1. Relieful și Clima……………………………………………………………… …………..5
1.4.2. Hidrografia…………………………………………………………………… …………….7
1.4.3. Fauna și Vegeta ția……………………………………………………………… …………7
1.5. Poten țialul turistic antropic………………………………………………………… …………..8
CAPITOLUL II PREZENTAREA PRINCIPALELOR A ȘEZ ĂRI UMANE ……………………………17
2.1. A șez ări urbane…………………………………………………………………………… ……17
2.2. A șez ări rurale…………………………………………………………………………… …….22
CAPITOLUL III CARACTERISTICILE BAZEI MATERIALE IMPL ICATE ÎN
DEZVOLTAREA TURISMULUI ……………………………………… …………………… …….24
3.1. Structuri turistice cu func ție de cazare…………………………………………………… ….24
3.2. Structuri turistice cu func ție de alimenta ție……………………………………………… ….26
3.3. Structuri de tratament…………………………………………………… ……………… ……28
3.4. Structuri turistice cu func țiuni de agrement………………………………… ..………………29
3.5. Circula ția turistic ă și caracteristicile acesteia……………………………………………….. ..30
CAPITOLUL IV PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Î N ZONA
SUBCARPA ȚILOR CURBURII …………………………………………………………… ………38
4.1. Analiza atractivit ății turistice în zona Subcarpa ților Curburii……………………… ………..38
4.2. Strategii de dezvoltare a zonei Subcarpa ților Curburii……………………………… ………40
4.3. Cercetarea pie ței și identificarea unor posibile forme de turism……………… ……………42
CONCLUZII………………………………………………………………………………… ………..43
Anexe………………………………………………………………………………………… ……….45
Bibliografie…………………………………………………………………………………… ………57

1
INTRODUCERE

Subcarpa ții de Curbur ă reprezint ă cea mai larg ă și complex ă subunitate a Subcarpa ților, cu
lățimi care pe alocuri dep ășesc 40 de kilometrii.
Denumirea este dat ă ca urmare a pozi ției sale la exteriorul arcului Carpa ților, sub
în ălțimile mai mari ale acestora, ca o prisp ă mai joas ă ce face legatura cu Câmpia Român ă.
Din punct de vedere turistic regiunea pre zint ă un caracter complex, atât din punct de
vedere natural prin existen ța a numeroase rezerva ții naturale, lacuri terapeutice, relieful cu
peisajele sale atractive și totodat ă condi țiile climatice favorabile, cât și antropic reprezentat de o
serie de elemente culturale (cet ăți, muzee, case memoriale), religioase (biserici, m ănăstiri),
structurale (structuri cu func ție de cazare, alimenta ție și agrement) ș.a.
Datorit ă pozi țion ării sale geografice și proximit ății acestora de marile ora șe din Prahova,
precum Ploie știul, Subcarpa ții Curburii beneficiaz ă de un num ăr mai mare de turi ști.
Am ales tema „Studiul poten țialului turistic al zonei Subcarpa ților Curburii” deoarece
consider c ă, pe lângă turismul balnear, zona prezint ă poten țial turistic în ceea ce prive ște și alte
forme de turism. Existen ța în cadrul Subcarpa ților de Curbur ă a numeroaselor vestigii culturale,
precum “Muzeul Memorial Iulia Ha șdeu”, face ca turismul cultural s ă reprezinte o alt ă motiva ție
pentru turi știi care viziteaz ă aceast ă regiune. Ca și în cazul celorlalte subunit ăți carpatice,
turismul religios î și face sim țit ă prezen ța datorit ă existen ței a numeroase l ăca șe de cult.
Multitudinea elementelor care apar țin cadrului natural face posibil ă apari ția unor noi forme
de turism. Un bun exemplu în acest sens îl poate re prezenta turismul de aventur ă, care în
momentul de fa ță este inexistent.
În urma analiz ării zonei, în acest proiect mi-am propus s ă reliefez faptul c ă zona nu este
deloc de neglijat, fiind destul de atractiv ă atât pentru poten țialii turi ști români , cât și str ăini, dar
pentru ca acest lucru s ă fie posbil este nevoie de o promovare eficient ă a regiunii.
Proiectul este împ ărțit în patru capitole dup ă cum urmeaz ă :
Capitolul I face referire la aspectele ge nerale și poten țialul turistic privind Subcarpa ții
Curburii în cadrul c ărora sunt eviden țiate aspecte economico-geografice, precum și poten țialul
turistic natural și antropic de care dispune zona.
În cadrul capitolului al II-lea am realiz at prezentarea principalelor a șez ări umane atât din
zona urban ă, cât și a șez ări din zona rural ă a Subcarpa ților Curburii.

2
Capitolul III pune în eviden ță caracteristicile bazei materiale implicate în dezv oltarea
turismului din cadrul zonei, aici f ăcându-se referire la structurile turistice cu func ție de cazare,
alimentație, tratament și agrement, cât și la circula ția turistic ă a zonei.
Propunerile de dezvoltare în zona Subcarpa ților de Curbur ă sunt cuprinse în cadrul
ultimului capitol. Aici am efectuat analiza swot pe baza analizei atractivit ății turistice la nivel de
jude ț, ora ș, dar și localitate, continuând apoi cu elaborarea unor st rategii de dezvoltare în turism
la nivel jude țean dar adaptate la zona Subcarpa ților Curburii.
Având în vedere structura proiectului pez entat ă mai sus, scopul meu este acela de a scoate
în eviden ță atât elementele pozitive cât și cele negative care relev ă gradul de dezvoltare al
mediului turistic în zona analizat ă prin prezentarea într-un mod cât mai realist a sit ua ției
existente în aceast ă zon ă.

3
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ȘI POTEN ȚIALUL
TURISTIC PRIVIND SUBCARPA ȚII CURBURII

În acest capitol am prezentat aspectele g enerale și poten țialul turistic atât natural, cât și
antropic al Subcarpa ților Curburii. Aceast ă zon ă dispune de un poten țial turistic destul de variat
și ca form ă de turism, predomin ă turismul balnear.

1.1.Limite geografice
Subcarpa ții de Curbur ă reprezint ă o unitate de tranzi ție între Subcarpa ții Moldovei și
Subcarpa ții Getici. Valea Dâmbovi ței, ca limit ă fa ță de Subcarpa ții Getici, este admis ă unanim ,
și de c ătre geologi și de c ătre geografi. În Anexa 1, am prezentat harta limit elor geografice.
Pentru limita fa ță de Subcarpa ții Moldovei, interfluviul Șușița-Zăbr ăuț, preconizat de
H.Grum ăzescu – 1973, marcheaz ă mai pregnant diferen țierile structurale, transmise și reliefului,
fa ță de valea Trotu șului, pe care o fixeaz ă ca limit ă M. David – 1931, V. Mih ăilescu – 1966, V.
Tufescu – 1966 și al ții.
Valea transversal ă a Buz ăului ni se pare mai indicat ă ca linie de demarca ție estetic ă a celor
doi pinteni paleogeni inclu și Subcarpa ților, zon ă de “interferen ță carpato-subcarpatic ă”, vizând,
în acest caz, numai Culmea Iv ăne țului și culoarul v ăii Bâsca Roziliei. Mai clar ă și cu denivel ări
mai pregnante, limita extern ă a Subcarpa ților jaloneaz ă contactul nemijlocit cu Câmpia Român ă,
în zona sa cea mai instabil ă (Câmpia de subsiden ță Titu-Gherghi ța-Siretul inferior). Glacisul
periferiei cuaternar anihileaz ă par țial aceste denivel ări. 1

1.2. Geneza
În Subcarpa ți, sedimentele de molas ă, depozitele au fost cutate sub presiunea orogenulu i
carpatic și a rezisten ței exercitate de platformele externe. Apare astfel cea mai nou ă pânz ă
numit ă de V. Mutihac (1990) pânza subcarpatic ă. Subcarpa ții sunt dealuri cu afinit ăți genetico-
evolutive carpatice.
Iar, Subcarpa ții Curburii, prin modul de formare fac parte din or ogenul carpatic,
formându-se prin mi șcare de ridicare și încre țire a sedimentelor de la periferia geosinclinalului
carp (zona de avanfos ă).

1 Valeria Velcea, Alexandru Savu – Geografia Carpa ților și a Subcarpa ților române ști, Editura didactic ă și
pedagogic ă, 1983, pp. 247-248

4
1.3.Căile de comunica ție
Căile de comunica ții și acces precum și infrastructura rutier ă au un rol primordial în
dezvoltarea turismului pe plan na țional cât și interna țional. Odat ă cu apari ția unit ăților de cazare
și alimenta ție în zonele turistice cu poten țial turistic ridicat trebuie avut ă în vedere și modalitatea
în care turi știi pot ajunge la destina ție într-un timp cât mai redus și confortabil prin intermediul
diferitelor c ăi de comunica ție cum ar fi : transport rutier, transport maritim , transport feroviar,
transport aerian . Din p ăcate, în România, mai ales în zonele slab dezvoltat e acest lucru nu este
avut în vedere , infrastructura c ăilor de transport a fost mereu o problem ă chiar și în zonele cu
interes turistic m ărit.
Și în zona studiat ă de mine, ne confrunt ăm cu aceea și problem ă, aici putem vorbi în
principal de transport rutier și feroviar, de transport aerian nici nu poate fi vo rba.
Așadar, c ăile de comunica ție principale sunt situate spre exterior, pe alinia mentul Ploie ști-
Buz ău-Râmnicu S ărat-Foc șani (magistrala 500 CFR) și Ploiești-Târgovi ște și transversal, pe
unele v ăi cum ar fi Valea Prahovei (Ploie ști-Văleni de Munte-M ăneciu pe DN1 A), Valea
Buz ăului (Buz ău-Nehoiu) și Valea Ialomi ței (Târgovi ște-Pucioasa-Fieni).

1.4. Poten țialul turistic natural
Parcurile naturale sunt acele areale prot ejate unde interac țiunea om-natur ă a produs un
peisaj aparte, cu aspecte estetice, ecologice și valori culturale deosebite și de cele mai multe ori
cu o diversitate biologic ă remarcabil ă.2
În continuare voi enumera rezerva țiile naturale din Subcarpa ții de Curbur ă :
Un prim exemplu de atrac ție turistic ă natural ă din zona Subcarpa ților de Curbur ă, luat ă in
eviden ța Agentiei de Protec ție a Mediului Prahova, ca o rezerva ție natural ă cu caracter complex,
floristic și peisagistic este p ădurea din Plopeni .
Vulcanii noroio și “Pâclele mici și Pâclele mari” (vezi Anexa 2) dezvolta ți pe anticlinalul
Berca-Berciu- Arb ăna și (18 km lungime).
Sarea lui Buz ău (izvoare s ărate, evaporare, pojghi ță de sare, plante indicatoare), Blocurile
de calcar de la B ădila (calcare de Stramberg cu iviri in brecia s ării) – comuna Vipere ști. Pentru a
vedea Sarea lui Buzau vezi Anexa 3.
Platoul Meledic (vezi Anexa 4) – doline s imple, îngem ănate, avenuri profunde, lapiezuri
pe sare, pe șteri pe valea Meledic afluent ă a v ăii Sl ănicul de Buz ău
Pădurea “lacurile Bisoca” pe teritoriul comunei cu ac ela și nume în apropiere de ora șul
Râmnicul S ărat – pădure de pin – ca relict.

2 Lect. Univ. Dr. Nedelcu Adrian – Curs Ecoturism și Turism rural, 2010

5
Piatra Alb ă la Grunj(vezi Anexa 5) – pe teritoriul comunei Mân zăle ști – tufuri dacitice
(alb-verzui) prinse în strate de marne și gresii cu pozi ție aproape vertical ă.
Chihlimbarul de Buz ău – comuna Col ți pe valea Sibiciului– peste 160 de nuan țe de
chihlimbar în strate oligocene. Singurul muzeu al c hihlimbarului din țar ă.
Muntele de sare de la Sl ănic Prahova (vezi Anexa 6) – pe locul celei mai mar i mine de
sare care se afla chiar în axul sinclinalului de Sl ănic în depozite badeniene. Lacul Baia Baciului
s-a format chiar într-o exploatare de tip clopot. L a fel lacul Miresei.
Focul viu de la Andreia șu (vezi Anexa 7), pe valea Milcovului. Iviri de gaz metan pe
fracturile din zona Ca șin-Bisoca.
Pădurea Cenaru (com. Andreia șu de Jos) cu exemplare gigantice de fag (Fagus sylv atica),
brad (Abies alba) și tis ă (Taxus baccata)
Pădurea Reghiu – Scruntaru (de la 125 ha în anii 70 l a 95 ha în prezent) se afl ă în bazinul
Milcovului în comuna Reghiu – ad ăposte ște elemente central europene și submediteraneene
(mojdrean), depozite fosilifere paleogene, elemente geomorfologice (cascade, jgheaburi formate
în gresii). Se afl ă la doar 4 km de Focul Viu de la Andreia șu.
Pentru h ărți cu resursele naturale pe jude țele Subcarpa ților Curburii vezi Anexa 8.

1.4.1. Relieful și Clima
Relieful
Subcarpa ții Curburii prezint ă cea mai complex ă structur ă. Altitudinea maxim ă este de 996
m în M ăgura Odobe ști, iar altitudinea minim ă de sub 100m la contactul cu Câmpia Român ă; în
medie fiind de aproximativ 500m. 3
Structura este foarte cutat ă, cu o succesiune strâns ă de sinclinale și anticlinale; spre
interior predomin ă rocile miocene (pe alocuri incluzând în axul antic linalelor și roci mai vechi
apartinând fli șului Carpa ților Curburii), iar spre exterior predominând rocil e pliocene (pe alocuri
cu roci miocene in axul anticlinalelor).
Aceast ă structur ă în dou ă fâ șii (benzi) paralele, curbate sub forma unor arcuri concentrice,
genereaz ă dou ă zone distincte și din punct de vedere geomorfologic; subcarpa ții interni (in
interior) și subcarpa ții externi (spre exterior).
O caracteristic ă deosebit ă prezint ă contactul existent cu regiunea muntoas ă între râurile
Prahova și Buz ău, unde, datorit ă p ătrunderii din Carpa ți spre Subcarpa ți a pintenului de fli ș
paleogen Iv ăne țu, se creeaz ă o zon ă de tranzi ție a caracteristicelor montane și submontane,
denumit ă chiar astfel: zon ă de interferen ță carpato-subcarpatic ă.

3 GEO Instruire și Informare prin Internet- http://www.oocities.org/ dmarioara/subcurb.htm, accesat 05/04/2011

6
Spre exterior, contactul cu Câmpia Român ă se face printr-o treapt ă de depuneri
piemontane (un fel de "glacis"), care trece in câmp iile piemontane ale Târgovi ștei – Ploie știlor și
Râmnicului.
În dreptul Câmpiei Ploie știlor l ățimea Subcarpa ților se reduce datorit ă p ătrunderii spre
interior a câmpiei piemontane a Ploie știlor.
Structura cutat ă a generat, pe cea mai mare întindere, un relief co nform, adic ă adaptat
structurii, cu depresiuni grefate pe sinclinale și cu dealuri pe anticlinale.
Pe suprafe țe relativ restrânse apar și inversiuni de relief. Unele anticlinale au în int erior
sâmburi de sare, formând "cute diapire" (Sl ănic Prahova, Telega).
În zona Policiori – Berca – Albana și apar vulcanii noroio și, un fenomen pseudovulcanic
interesant, legat de emana țiile de gaze din lungul unor f ălii locale.
Subcarpa ții Curburii se afl ă într-o mi șcare de ridicare continu ă, relativ lent ă, dar mai
accentuat ă în sectorul dintre Șușița și Câln ău. Aceste "mi șcări neotectonice", asociate rocilor
argiloase, creeaz ă o dinamic ă mai mare a alunecarilor de teren.
Mi șcarea de ridicare neotectonic ă este dublat ă de o deplasare a Subcarpa ților Curburii spre
exterior (spre Câmpia Siretului Inferior), datorit ă presiunii exercitate de Carpa ții Curburii.
Totodat ă, în spa țiul dintre Podi șul Dobrogei și Carpa ții Curburii, microplaca tectonic ă care
cuprinde și Dobrogea, coboar ă pe un plan înclinat (de tipul planului Benioff), f iind "subdus ă"
sub placa tectonic ă ce poart ă în extremitatea sa sud-estic ă Carpa ții Curburii; în lungul acestui
plan înclinat se produc dizloc ări de mase subcrustale, care, din locul respectiv ( denumit
hipocentru), propag ă în toate direc țiile unde seismice (und ă seismic ă a c ărei proiec ție este cea
mai apropiat ă de hipocentru se numeste epicentru).
Din acest punct de vedere, Subcarpa ții Curburii ( și Carpatii Curburii) reprezint ă o
puternic ă arie seismic ă, unde i și au originea cutremurele cele mai importante.
O caracteristic ă esen țial ă a Subcarpa ților Curburii o reprezint ă succesiunea,dinspre munte
spre câmpie, a mai multor fâ șii longitudinale (mai evidente înre râurile Șușița și Teleajen):
a) sub munte exist ă un șir de depresuni submontane (depresiunile Soveja, Vr ancei, Neculele,
Lop ătari, P ătârlagele); Depresiunea Chiojd, situat ă în spatele pintenului Iv ăne țu, are unele
caracteristici ale depresiunilor submontane;
b) urmeaz ă apoi un șir de dealuri cu structur ă cutat ă (R ăchi țaș, 917 m; R ăiu ț; Gurb ăneasa,
979 m; Bisoca, 970 m; Dilma, 800 m; Blidi șel, 819 m; S ălcia, 717 m; Ciolanul), pe care, datorit ă
pozi ției, le putem numi dealuri subcarpatice "interne";
c) în continuare, exist ă un șir de depresiuni, situate între dealuri, denumite d epresiuni
"intracolinare" (Vidra, Mera, Dumitre ști, Policiori, Niscov, P ătârlagele, Podeni);

7
d) spre exterior, Subcarpa ții se termin ă printr-un șir de dealuri "externe" (M ăgura
Odobe știlor, 996 m; Deleanu, 694 m; Bl ăjeni; Dealul Istri ța, 750 m; Dealul Bucovel, 406 m);
La vest de Teleajen situa ția succesiunii depresiunilor și dealurilor devine relativ mai
simpl ă datorit ă îngust ării Subcarpa ților și pătrunderii în interiorul lor a Câmpiei Ploie știlor; aici,
depresiunile cu un caracter mai mult intracolinar s unt: V ăleni de Munte (pe Teleajen), Câmpina
(pe Prahova), Pucioasa (pe Ialomi ța).
Clima acestei unit ăți este temperat-continental ă de tranzi ție. Totu și, altitudinea a impus
etajarea elementelor climatice. Acestea se includ e tajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C și
precipita ții de 700-1000 mm/an. În zona depresionar ă, predominat este etajul colinar jos cu
valori de temperatur ă de 8-10° C și valori de precipita ții de 600 – 700 mm/an.
Sectorul de influen ță climatic ă este continental (de ariditate), cu un minus de pr ecipita ții
datorit ă circula ției maselor de aer nord – estice (criv ățul) ce produce r ăciri accentuate iarna, și de
tranzi ție. În depresiunile submontane se produc prim ăvara vânturi de tip foehn.

1.4.2. Hidrografia
Cursurile de ap ă din Subcarpa ții Curburii sunt: Trotu ș, Șușița, Putna, Milcov, Râmna,
Râmnicul S ărat, Z ăbala, Buz ău, Basca Mare, Cricovul S ărat, Cricovul Dulce, Prahova, Teleajen,
Ialomi ța, Doftana, Dâmbovi ța, Sl ănic, Câln ău. 4
Hidrografia cuprinde o re țea principal ă care str ăbate transversal zona subcarpatic ă (Putna,
Zăbala, Buz ău, Râmnicu S ărat, Teleajen, Prahova, Ialomi ța) și o re țea de râuri care i și au
originea aici (Râmna, Milcov, Câln ău, Niscov, Cricovul S ărat, Cricovul Dulce). La Sl ănic
Prahova și Telega sunt lacuri in zona de cute diapire (în fo ste saline). Izvoare minerale mai
cunoscute sunt la S ărata Monteoru, Pucioasa si Vulcana B ăi.
Râurile ce traverseaz ă aceast ă unitate deluroas ă cutat ă deverseaz ă în Siret sau în Dun ăre.
În Siret se scurg: Trotu ș, Putna, Buz ău, iar în Dun ăre se scurge Ialomi ța, ce preia Prahova.
Lacuri formate prin bararea gurilor de v ărsare presar ă unitatea; acestea sunt limanuri
fluviatile. În fostele mine de sare s-a acumulat ap a formând lacuri în masive de sare precum cele
de la Sl ănic Prahova.

1.4.3. Fauna și Vegeta ția
În ceea ce prive ște fauna, caracteristic ă p ădurilor sunt mamifere precum c ăprioara,
mistre țul, lupul, vulpea, pisica s ălbatic ă, râsul, viezurele, iepurele. Între p ăsări se remarc ă

4 GEO Instruire și Informare prin Internet- http://www.oocities.org/ dmarioara/subcurb.htm, accesat 05/04/2011

8
găinu șa de alun, cioc ănitoarea, cucul, fazanul, prepeli ța, șoimul, bufni ța iar între pe ști mreana și
bibanul.
Asocia țiile vegetale apar țin p ădurilor de amestec stejar și fag, iar în zonele înalte apar
păduri de fag.
Topoclimatul de ad ăpost (specific depresiunilor Câmpina, Pucioasa, V ălenii de Munte,
etc), urmare a apari ției maselor de aer foehnice, a favorizat dezvoltare a unor specii floristice
termofile, submediteraneene ca: scumpia; mojdreanul ; carpenul; alunul turcesc;castanul dulce. 5
Pentru poze cu speciile floristice, term ofile, submediteraneene, vezi Anexa 9.

1.5. Poten țialul turistic antropic
Poten țialul turistic antropic reprezint ă ansamblul de obiective create de societate care
îndeplinesc condi țiile valorific ării pe plan turistic. Acesta s-a conturat în timp i storic,
îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omul ui, care a produs mereu noi valori,
„îmbog ățindu-și” mediul artificial, în concordan ță cu cre șterea preten țiilor sale de cultur ă și
civiliza ție .6
Subcarpa ții Curburii dispun de numeroase monumente istorice, case memoriale, muzee,
laca șe de cult, precum și sta țiuni balneoclimaterice.
Voi incepe prezentarea atrac țiilor turistice antropice prin analiza fiecarui ora ș component
al zonei Subcarpa ților de Curbur ă.
Un astfel de ora ș este Panciu , unde reg ăsim :
Hrubele lui Ștefan cel Mare (vezi Anexa 10) .Construirea hrubelor este atribuit ă
voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt și au fost descoperite în 1949. Tot în acela și an s-a realizat
și instala ția de electrificare a acestora, hrubele fiind trans formate în spa ții pentru p ăstrarea
vinurilor. 7Din anul 1968 s-a început popularea lor cu butelii de șampanie pentru învechire.
Ast ăzi, hrubele se compun dintr-un culoar central din c are se ramific ă un num ăr de 36 de galerii
laterale ce m ăsoar ă aproximativ trei kilometrii.
Capacitatea de depozitare a acestor corid oare este de trei milioane de butelii. Temperatura
din galerii, constant ă tot timpul anului, este situat ă între 11-12° Celsius.
Schitul Brazi (vezi Anexa 11 ). A fost construit în jurul anului 1654, ini țial patronul
spiritual al schitului fiind “Sfântul Gheorghe”. 8 Mănăstirea a avut o istorie zbuciumat ă. În anul
1807 ieromonahul Dimitrie a luat toat ă lemn ăria de stejar a bisericii și a dus-o în deal, unde a

5GEO Instruire și Informare prin Internet- http://www.oocities.org/ dmarioara/subcurb.htm, accesat 05/04/2011
6 Lect. Univ. Dr. Nedelcu Adrian- Curs Geografia Turi smului, 2011
7 Prim ăria ora șului Panciu-http://www.primaria-panciu.ro/atractii- turistice/hrubele-lui-stefan-cel-mare/, accesat pe
23/02/2011
8 Prim ăria ora șului Panciu- http://www.primaria-panciu.ro/atractii -turistice/schitul-brazi/ , accesat pe 23.02.2011

9
ridicat biserica Sf. Ioan, mutând acolo și schitul de maici. Schitul Brazi și-a recl ădit biserica din
zid în 1834, r ămânând de c ălug ări. Sub șirul de chilii dinspre pâr ău era un paraclis în care se
intr ă printr-o scar ă secret ă, paraclist care exist ă și în zilele noastre și care poate fi vizitat.
Mănăstirea a fost desfiin țat ă de regimul comunist în 1959 și a fost reconstruit ă în 1990,
sub îndrumarea stare ței Iustina Anghelu ță . În zile noastre schitul poart ă hramul Sfântului
Teodosie, s ărb ătorit în Calendarul Ortodox pe data de 22 august. U n alt punct turistic poate fi
reprezentat și de mormântul lui Ioan Slavici.
Ora șul Odobe ști reprezint ă un alt punct de atrac ție turistic ă datorit ă monumentelor
istorice pe care le detine.
Biserica Na șterea Maicii Domnului (vezi Anexa 12) . A fost construit ă din c ărămid ă în
anul 1732 de c ătre C. Razu, N. Vasile Buzil ă, Panait Cupeta C ămăra țu, în timpul domnitorului
Grigore Ghica. Biserica, în decursul timpului a necesitat repara ții de întretinere din cauza
seismelor. În prezent se afl ă într-o stare bun ă de între ținere.
Biserica Ovidenia (vezi Anexa 13). A fost construit ă în anul 1670 de c ătre Iordache
Cantacuzino și ref ăcut ă în 1695.
Biserica are inscrip ționat, deasupra u șii de la intrare, simbolul heraldic vulturul bicefa l al
familiei Cantacuzino. În perioada 1785-1790 aceast ă biseric ă s-a ref ăcut de c ătre medelnicerul
Pamfil cel care a ridicat și Beciul Domnesc pentru domnitorul Mihai Sturza.
În urma cutremurului din 1940, biserica a fost transformat ă în ruin ă. Preotul Gh.Bivolaru
împreuna cu preotul Costic ă Popa ini țiaz ă în 1980 consolidarea monumentului, care este final izat
dup ă Revolu ție, cu sprijinul Direc ției Monumentelor Istorice. În 1994 biserica este re sfin țit ă și
redat ă oficierii cultului ortodox.
Biserica Sfânta Cruce . Ansamblul Bisericii „Sfânta Cruce”, monument istor ic și de
arhitectur ă este compus din cl ădirea bisericii, turnul, clopotni ța și zidul din incint ă.
Construc țiile au fost realizate în anul 1832, apar ținând ca imagine general ă obiectivelor de
cult moldovenesti, ad ăpostind în incint ă și un cimitir, ce se poate caracteriza prin echilibr ul
raporturilor volumetrice, cu fa țade ce reflect ă curente de influen ță româneasc ă.
Biserica Sfin ții Apostoli – Cazaclii . Monumentul a fost ridicat în anul 1777 de c ătre
negustorii cazaclii, nume sub care erau cunoscu ți, între sec.al XVII-lea si al XIX-lea drept cei
mai faimo și, negustori de vinuri moldovene ști din Rusia – rusi (cazaci din turcescul Kazaclii) dar
și moldoveni, munteni, greci, polonezi, armeni sau d e alte na ționalit ăți, negustori ce f ăceau
comer ț între cele dou ă zone. L ăca șul de cult a fost abandonat în anul 1940.
Casa Cure țeanu. Dateaz ă de la sfâr șitul secolului al XIX-lea și a apar ținut lui Ioan și Sita
Cure țeanu reprezentan ți de seam ă ai comunit ății din Odobe ști ce s-au remarcat prin ac țiuni

10
caritabile. Arhitectural, imobilul se încadreaz ă stilului românesc, cu elemente decorative din stuc
la exterior.
În prezent cl ădirea se afl ă în proprietatea Consiliului Local Odobesti fiind s ediul
Dispensarului Or ășenesc, fiind revendicat ă de c ătre mo ștenitorii: Gon țescu Bogdan și Stoica
Mihaela.
Casa Georgescu a fost construit ă la sfâr șitul secolului al XIX-lea de c ătre Georgescu
Anastase. Este o cl ădire impun ătoare, caracteristic ă stilului eclectic cu numeroase ornamente din
stuc. Casa, ulterior a fost donat ă prin testament de c ătre Ana Georgescu Prim ăriei Odobe ști
pentru a fi folosit ă în scopuri culturale.
În prezent este sediul Bibliotecii or ășene ști “Ana Georgescu”(vezi Anexa 14)
Beciul Domnesc (vezi Anexa 15) și Beciurile Bahamat . Beciul Domnesc dateaz ă din
secolul al XVI lea. Cl ădirea care ad ăposteste Beciul Domnesc este înscris ă în Registrul Na țional
al Patrimoniului Turistic și pe Listele de conservare UNESCO.
Conform documentelor, acest beci exist ă înc ă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. La 1834
pe mo șia domnitorului Mihail Sturdza se p ăstrau ruinele a dou ă crame de piatr ă acoperite cu
sindril ă. Una dintre acestea, Beciul Domnesc a fost consoli dat ă cu piatr ă ponce de pe Milcov,
devenind un loc ideal pentru învechirea vinului în butoaie de stejar și în sticle.
Vechimea construc ției este înt ărit ă de inscrip ția de deasupra intr ării cu litere chirilice,
al ături de care apare emblema Moldovei (Capul de Bour) încadrat ă de steaguri.
Gara Odobe ști (vezi Anexa 16) . Este unul dintre imobilele reprezentative ale ora șului.
Imobilul dateaz ă din anul 1893 iar inaugurarea sa a avut loc la 22 septembrie 1895, considerat ă
de presa vremii cel mai important eveniment al sfâr șitului de secol XIX.
Pân ă la sfârsitul anului 1940, gara era centrul vital a l vie ții economice din toat ă podgoria
Odobe știlor, mai ales dup ă ce s-au construit liniile ferate spre Valea Putnei și cea a Milcovului.
În apropierea ora șului Odobe ști reg ăsim și alte obiective cu interes turistic precum:
Complexul religios M ănăstirea Mera, Ruinele fostei cet ăți Kruceburg, Vestigiile presupusei
cet ăți Cr ăciuna, Urmele fostei re ședin țe a Episcopiei Catolice a Cumanilor, M ănăstirea Buluc,
Mănăstrirea Tarni ța, M ănăstirea D ălh ăuți, Casa memorial ă Duiliu Zamfirescu, Fostul conac al
personajului T ănase Scatiu.
În cealalt ă extrem ă a Subcarpa ților de Curbur ă, la aproximativ 150 km de ora șul
Odobe ști, se face remarcat ora șul Bolde ști-Sc ăieni.
În Cartierul Bolde ști se mai p ăstreaz ă și ast ăzi fragmente din ruinele Bisericii Sfin ții
Mihail și Gavril ( monument istoric ); în Cartierul Sc ăeni exist ă Monumentul Eroilor ridicat în
cinstea eroilor din Sc ăeni c ăzu ți pe câmpurile de lupt ă în primul r ăzboi mondial (1916 – 1919),

11
sculptat de I. Iord ănescu. Tot în Sc ăeni se afl ă și statuia lui Teodor Diamant și un basorelief,
expresie a Falansterului de la Sc ăeni (1835). 9
Pentru iubitorii de art ă și frumos, în ora șul Plopeni exist ă numeroase atrac ții turistice
care fac obiectul turismului cultural, și anume :
– expozi țiile Muzeului Jude țean de Știin țele Naturii Prahova, Sec ția Plopeni, cu sediul în Casa de
Cultur ă,
– lucr ările de sculptur ă monumental ă din parcurile ora șului, realizate de arti ști profesioni ști de la
cele dou ă Tabere Interna ționale de Sculptur ă,
– expozi țiile cu lucr ări de pictur ă, desen, gravur ă, ceramic ă. R ămase în patrimoniu de la Taberele
Interna ționale de Crea ție Plastic ă “Vintil ă F ăcăianu”,
– biserica din ora șul Plopeni, cu hramul “În ălțarea Domnului” și “Sf. Nicolae”, reprezint ă un loc
de pelerinaj și de liniste sufleteasc ă.10
La câ țiva kilometrii de Plopeni, un alt ora ș cu un poten țial turistic dezvoltat, datorit ă
lacurilor cu ap ă s ărat ă, este Băicoi .
Poten țialul turistic , este superior amenaj ării actuale în cazul B ăilor Valea Stelii, situate în
Țintea , în jurul lacului s ărat și a celui cu n ămol sapropelic. În perioada interbelic ă , Jean Daeker
de la Steaua Român ă a construit aici cea dintâi cabin ă pentru b ăi .
Interesant ă din punct de vedere turistic este Biserica Sf . Împ ăra ți prin faptul c ă a fost
prima biseric ă pictat ă de Nicolae Grigorescu la 15 ani. Biserica Sf. Împ ăra ți Constantin și Elena ,
a fost ctitorit ă de Cleopatra Trubetkoi și Costache C ălinescu între anii 1850 – 1899. Deasemenea
amintim aici monumentele istorice , Biserica Cioara din Dâmbu, Biserica Duminica Tuturor
Sfin ților din Țintea și Capela neogotic ă a Cleopatrei .
De câ țiva ani prin truda p ărintelui D.Iarca, func ționeaz ă la iesirea din ora ș un schit-
bisericu ță ”Popasul C ălătorului”.
De asemenea Vălenii de Munte este un alt ora ș de atrac ție turistic ă având obiective
turistice precum:
Muzeul Nicolae Iorga (vezi Anexa 17) . Monument de arhitectur ă, apar ținând p ăturii
înst ărite de la ora șe din zona subcarpatic ă, casa a fost construit ă în stil românesc. Propor țiile
armonioase, elemente de decor artistic lucrate, fac din aceast ă cas ă un monument reprezentativ.
Așezat ă cu fa ța spre sud, dup ă datin ă, are o lungime de 15 m și o l ățime de 13,5 m. La
subsol se afl ă un beci, construit din bolovani de râu, care se în tinde pe toat ă suprafa ța casei.
Intrarea în beci se face printr-un gârlici. U șile beciului atrag aten ția, imitând o împletitur ă de

9Prim ăriaBolde ști-Sc ăeni http://pbs.infoprimarie.ro/?section=articolePag e&idCapitol=8&idArticol=1256&lang=Ro,
accesat pe 27/02/2011
10 Prim ăria Plopeni- http://www.primariaplopeni.ro/info_uti l.html , accesat pe 27/02/2011

12
lemn situat ă în partea lateral ă – vestic ă a cl ădirii. Cerdacul larg este sprijinit de o coloan ă formată
din 12 stâlpi ale c ăror c ăpi țeluri sculptate cu motive de tradi ție brâncoveneasc ă, reprezint ă
ghirlande cu termina ți în form ă de melc și frunze stilizate, sunt elemente decorative de îna lt nivel
artistic. Arcurile deschise în zid stau între stâlp i înal ți care sprijin ă acoperi șul în patru ape ce
protejeaz ă casa de munte, acoperi șul schimbat de profesorul Nicolae Iorga din materia l de
șindril ă în țigl ă în form ă de solz de pe ște.
Muzeul organizeaz ă expozi ții temporare care aduc noutatea, frumuse țea și originalitatea
pieselor muzeale, o școal ă a bunului gust, în care instruirea și educa ția vizitatorului reprezint ă
scopul acestui a șez ământ.
Muzeul de Etnografie al V ăii Teleajenului. Este consacrat unui domeniu tradi țional în
care contribu ția românilor este deosebit ă și anume acela al țes ăturilor din lân ă, care, pe lâng ă
caracterul lor func țional, au avut și unul decorativ.
Expozi ția este structurat ă în a șa fel încât vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele
prelucr ării tradi ționale. Pentru a u șura munca, pentru a ob ține țes ături de calitate și de mari
dimensiuni, r ăzboiul de țesut a fost continuu perfec ționat. Astfel se ajunge la r ăzboiul orizontal,
cunoscut la noi din secolele X – XII.
Muzeul de Art ă Religioas ă Nicolae Iorga. Cuprinde piese valoroase, printre care se
num ără: icoane pe lemn din secolele XVIII-XIX, o icoan ă pe pânz ă, adus ă din Ierusalim, sfetnice
din argint și alam ă, cruci din lemn și metal, ve șminte preo țești, potire din argint, c ălimari de
brâu, c ărți biserice ști vechi, scoarte din lân ă, candele etc. Într-o sal ă a muzeului este valorificat
patrimoniul de cult ce apar ține m ănăstirii din V ălenii de Munte.
Obiective turistice din apropierea ora șului V ălenii de Munte: Cet ățile Ramidava, Tabla
Bu ții, Tezaurul dacic de la M ăgurele, Coiful de aur de la V ărbil ău, descoperirile arheologice de
la Izvoarele și multe altele, dau o însemn ătate aparte acestei regiuni înc ărcate de istorie.
Totodat ă și ora șul Sl ănic dispune de numeroase atrac ții turistice.
Muzeul S ării (vezi Anexa 18) este g ăzduit de Casa C ămărășiei, cl ădire monument istoric.
A fost construit ă la sfâr șitul secolului al XVIII-lea și complet ref ăcut ă între anii 2002-2003
folosindu-se tehnici și metode tradi ționale a șa cum s-au folosit în vechime, p ământ b ătătorit între
cofraje de nuiele împletite, cuie de lemn etc.
Muzeul inaugurat în 13 mai 2003 expune documente privind istoria prelucrarii s ării,
unelte și utilaje, cristale de sare, plan șe geologice; flora și fauna din zon ă.
Un alt ora ș cu atrac ție turistic ă este Breaza unde reg ăsim o serie de monumente istorice
precum :

13
Monumentele "Cinsti ți memoria înainta șilor" situate pe strada G ării, strada Republicii
și strada Sun ătorii sunt în ălțate de sculptorul brezean Tudor Gheorghe. Portretel e în bronz
realizate de artist ne prezint ă înainta și de seam ă ai Brezei.
Monumentul eroilor din Gura Beliei-Brea za are forma unui obelisc cu un vultur. El a fost
ridicat în memoria tuturor osta șilor români c ăzu ți de-a lungul timpului pentru întregirea
neamului.
Monumentul eroilor neamului din Gurga Breaza de Sus a fost construit în 1930 pe
dealul Gurga, la 743 m altitudine. Este o cruce de 11 m înal țime ridicat ă în memoria eroilor
căzu ți în Primul r ăzboi mondial (1916-1918).
Biserica cu Hramul Sfântul Nicolae , aflat ă la intersec ția str ăzilor Republicii și G ării, a
fost ctitorit ă în 1777 de domnitorul Alexandru Ipsilanti. Ridicat ă pe temelie de piatr ă, ea este
împodobit ă la exterior cu medalioanele sfin ților. Aceast ă biseric ă a fost declarat ă monument
istoric pentru arhitectura și pictura ei interioar ă și exterioar ă, dar și pentru vechimea sa de peste
dou secole.
Conacul "Toma Cantacuzino" este a șezat în parcul central al ora șului, fiind ctitorit de
sp ătarul Toma Cantacuzino în secolul XVII. Pe la acest conac s-au perindat personalit ăți ca:
scriitorul Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, scriito area Anne de Noailles-nascut ă Brâncoveanu,
Martha Bibescu.
Biserica cu hramul "Sfântul Gheorghe" a fost construit ă în anul 1830 de c ătre slugerul
Nicolae Saegiu. Pe interior, pictura în tempera f ăcut ă de c ătre Radu Vintilescu a fost par țial
restaurată de pictorul C ălinescu în anul 1963. Biserica se afl ă la intersec ția str ăzilor Erou Colonel
Dr.Popovici cu Sun ătorii.
Biserica cu hramul "Schimbarea la fa ță" construit ă în 1892 pe locul altei biserici mai
vechi, se afl ă în Capu Câmpului. Este pictat ă în ulei, are dou ă turle iar catapeteasma este din
lemn. 11
La 21 de km de ora șul Breaza, se face remarcat si ora șul Câmpina datorit ă vie ții culturale
și spirituale destul de atractive.
Via ța spiritual ă
Protoieria Câmpina. Cuprinde 89 de parohii, o m ănăstire și dou ă schituri, a fost înfiin țat ă
în 1940 conform Statutului de organizare și func ționare a Bisericii Ortodoxe Române. Din 1978
func ționeaz ă în actualul sediu, fosta cas ă Naumescu construit ă în 1933-1934 în stil cubist dup ă
proiectul arhitectului Jacques Russo. Ctitorit ă la 1833 și cunoscut ă drept “Biserica de la Han”,
poart ă hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Este monument istoric.

11 Prim ăriaora șului Breaza- http://www.primariabreaza.ro/, accesat 05/03/2011

14
Biserica „Sfin ții Voievozi ”, ridicat ă în 1827 de logof ătul Constantin Câmpineanu, este o
construc ție în stil neo-bizantin. Aici s-a cununat poetul Ge orge Co șbuc în 1895 cu Elena Sfetea.
Realizat ă în stil maramure șean, aceast ă biseric ă poart ă hramurile “ Cuvioasa Paraschiva” și
“ Antonie cel Mare” și a fost sfin țit ă în octombrie 2001.
Noua biseric ă din cartierul Slobozia , purtând hramurile “ Pogorârea Sfântului Duh” și
“Na șterea Domnului”, a fost ridicat ă în dou ă etape: prima etap ă între anii 1995-1997 și a doua
etapă în anul 2000. Sala praznical ă are destina ție socio-cultural ă iar demisolul bisericii este
amenajat ca spa țiu expozi țional și pentru conferin țe. Tot aici fiin țeaz ă și o bibliotec ă dotat ă cu
3900 de volume provenite din achizi ții și diverse dona ții, între care se remarc ă dona ția M ănăstirii
Benedictine Einsiedeln (Elve ția). În complexul parohial î și desf ăș oar ă activitatea și Gr ădini ța
Waldorf.
Biserica purtând hramul “Sfânta Treime” a fost ctitorit ă la 1828 de boierul Grigore
Bujoreanu și so ția sa Maria.
Biserica romano-catolic ă Sf. Anton de Padova a fost ridicat ă în 1906 de comunitatea
german ă, austriac ă și italian ă, cu sprijinul inginerului petrolist Anton Raky. Mi șcarea adventist ă
a p ătruns în Câmpina în perioada interbelic ă. Exist ă acum trei parohii adventiste, care cuprind
șapte sute de credincio și. Comunitatea penticostal ă are peste dou ă sute de enoria și, care și-au
ridicat propria biseric ă la Câmpina, între 1992-2006.
Prima Comunitate baptist ă s-a format la Câmpina în 1948. Actualmente num ără o sut ă de
credincio și.
Via ța cultural ă
Castelul Iulia Ha șdeu (vezi Anexa 19). Este cunoscut sub denumirea popula r ă de
"Templul Spiritului". La 97 de kilometri spre nord de Bucure ști, în Câmpina, scriitorul și
istoricul român Bogdan Petriceicu Ha șdeu a construit între 1893 și 1896 palatul pe care l-a
dedicat memoriei fiicei sale. În 1888, la 19 ani, I ulia murise din cauza tuberculozei. Legenda
spune c ă, Ha șdeu se retr ăgea deseori la re ședin ța sa de la Câmpina pentru a comunica, prin
intermediul spiritismului, cu fiica lui. Deasupra i ntr ării principale se gase ște inscrip ția "E pur și
muove". Numele Iuliei Ha șdeu st ă gravat pe fiecare dintre cele dou ă scaune din piatr ă din fa ța
castelului, iar în mijlocul cl ădirii se afl ă o sculptur ă din lemn pictat ă a lui Iisus Cristos, realizat ă
de artistul francez Casciani. În spatele ei, este a șezat bustul Iuliei Ha șdeu. 12
Muzeul memorial Nicolae Grigorescu (vezi Anexa 20) . Muzeul, o cl ădire construit ă între
anii 1902 – 1904 ad ăposte ște mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisor i, bibliotec ă (scrieri
de art ă, autografe ale scriitorilor contemporani artistulu i), picturi și desene (peste 100 de lucr ări)
ale pictorului Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), un ul dintre ctitorii picturii române ști moderne.

12 Muzeul Bogdan Petriceicu Ha șdeu- http://www.muzeulhasdeu.ro/index.php?meniu=71 , accesat 05/03/2011

15
Casa lui Grigorescu a fost distrus ă în 1918, într-un incendiu, în timpul ocupa ției germane.
Abia în 1954, ea a fost ref ăcut ă dup ă fotografii și planuri vechi, gra ție fiului, Gheorghe, c ăsătorit
cu Ana, fata lui Alexandru Vlahu ță . Ast ăzi, acolo func ționeaz ă Muzeul Memorial Nicolae
Grigorescu. 13
Casa de cultur ă Geo Bogza Inten ția construc ției unei case de cultur ă exist ă, conform
documentelor, din anul 1958, când se acord ă, din partea Ministerului Înv ăță mântului și Culturii,
un Aviz asupra proiectului „Sal ă de festivit ăți la Câmpina” (în oct. 1959, se acord ă autoriza ție
pentru conservarea construc ției s ălii de festivit ăți). Abia la 5 ianuarie 1961 este emis ă
Autoriza ția pentru executare de lucr ări la Construc ția Casei de Cultur ă Raional ă Câmpina.
Prin Hot ărâre a Consiliului Local al Municipiului Câmpina, i nstitu ția, cu personalitate
juridic ă, devine în 1996 Casa Municipal ă de Cultur ă Câmpina “Geo Bogza”.
Cl ădirea a fost, de la început, conceput ă ca sal ă de spectacole cu 770 de locuri, plus anexe
și utilit ăți. O sal ă de cca 150 de locuri, la etaj, este destinat ă altor tipuri de manifest ări culturale
și știin țifice.
Casa Tineretului . Este un edificiu dat in folosin ță în anul 1982 sub denumirea de Casa de
Cultur ă a Știin ței și Tehnicii pentru Tineret, fiind construit la ini țiativa autorit ăților locale care au
urm ărit prin aceasta materializarea dorin ței cet ățenilor câmpineni de a se crea un loc propice
desf ășur ării de c ătre tineri și nu numai, de activit ăți cultural artistice, sportive, turistice și de
agrement.
În prezent, imobilul este în patrimoniul Prim ăriei Câmpina sub denumirea de Casa
Tineretului. În conformitate cu obiectul de activit ate, Casa Tineretului se pune la dispozi ția
cet ățenilor ca un a șez ământ de promovare a culturii, artei, știin ței și de dezvoltare și afirmare a
disponibilit ății creatoare a cet ățenilor în domeniile: cultur ă, art ă, sport, înv ățământ-știin ță,
activit ăți distractive, turism-hotelier, comerciale, alte ac tivit ăți ce conduc la realizarea
obiectivului propus în condi ții de autofinan țare.
Și ora șul Comarnic dispune de atrac ții turistice, acestea f ăcând parte din turismul
cultural.
Schitul Lespezi (vezi Anexa 21) . A fost ridicat din temelie, din porunca sp ătarului
Dr ăghici Cantacuzino, în anul 1661, pe un tapsan al mu ntelui Ple șuva Mic ă, pe ruinele altuia mai
vechi, cuprins apoi în via ța spiritual ă a locuitorilor din satul Podu Neagului. La un loc cu
cl ădirile din jur ,casa parohial ă și clopotni ț, schitul men ționat este un pre țios monument de
arhitectur ă și de art ă a șezat în partea de nord-vest a Comarnicului. Are for ma de trefl ă cu o turl ă,
este lung de 13.5 m și lat de 5 m în exterior. Începute la 1661, lucr ările de construc ție au fost
terminate abia în anul 1675, de c ătre fiul sp ătarului Dr ăghici Cantacuzino.

13 Prim ăria ora șului Câmpina- http://www.primariacampina.ro/oras_vi ata_culturala.html , accesat pe 5/03/2011

16
Zidurile groase de 1 m au fost construit e din piatr ă și c ărămid ă prinse în mortar.
Arhitectura surprinde trecerea de la stilul bizanti n vechi, lipsa pridvorului precum și a arcadelor
laterale interioare de la naos ,la stilul nou repre zentat aici de arcele din pronaos sprijinite pe
console pu țin proeminente. 14
Biserica Sfântul Nicolae. Situat ă în cartierul Vatra Satului, a fost construit ă prin
contribu ția enoria șilor în anul 1905. este cea mai mare construc ție eclesiastic ă de pe Valea
Prahovei, având 30 m lungime și 14 m l ățime. Este zidit ă în stil bizantin, cu trei turle : una mare
la mijloc și dou ă în fa ță. Zidurile sunt de piatr ă și c ărămid ă, iar acoperi șul din tabl ă.
Catapeteasma a fost donat ă de Gheorghe Valentin Bibescu și de so ția sa Martha Bibescu. Pictura
s-a executat în tempera, iar aureolele portretelor biblice din foi ță aurit ă, opera pictorului Dimitrie
Belizarie.
În ora șul Moreni , nu se poate discuta de acela ș potential antropic, ca în celelalte ora șe
prezentate anterior. Totu și merit ă men ționat Muzeul O ășenesc , care se prezint ă cu o tematic ă
cuprinzând obiecte și piese ilustrând istoria ora șului Moreni – epoca modern ă și contemporan ă și
interfa ța cu elementele de civilizatie și cultur ă occidental ă.
Muzeul aduce în aten ția publicului și o important ă expozi ție de etnografie. 15
Obiectivele turistice ale zonei Pucioasa sunt de mare atractivitate, oferind vizitatorilor o
palet ă larg ă de motiva ții de ordin istoric, religios, cultural, arhitectur al, etnografic, folcloric,
peisagistic precum cele prezentate în continuare.
Amatorii de cunoa șterea comorilor satului românesc de odinioar ă se pot opri, la Muzeul de
Etnografie al ora șului, ad ăpostit într-o cas ă veche de dou ă veacuri.
Totodat ă se pot plimba în Parcul Independe ței, parcul dateaz ă din secolul XIX, este situat
la limita de nord a zonei centrale a ora șului, este integrat în zona istoric ă și se af ă la o distan ță de
cca 300m de cele dou ă baze de tratament ale sta țiunii balneoclimaterice Pucioasa.
Cetatea Sfânt ă Noul Ierusalim , a șez ământ cu o arhitectur ă original ă, construit de arti știi
plastici Marian și Victoria Zidaru, în care nu au acces decât barba ți și femei, care respect ă o list ă
cu canoane foarte stricte.
Lacul de acumulare Pucioasa, intrat în c ircuitul hidroenergetic în 1974, la o altitudine de
418m , are o suprafa ță de 91 ha și un volum al apei de 4.940.000 m.c. 16

14 Prim ăria ora șului Comarnic- http://www.primariacomarnic.ro/, acc esat 12/03/2011
15 Prim ăria ora șului Moreni- http://www.primaria-moreni.cabanova.ro /, accesat 12/03/2011
16 Prim ăria ora șului Pucioasa- http://www.primpuc.ro/statiune.html, accesat 15/03/2011

17
CAPITOLUL II PREZENTAREA PRINCIPALELOR A ȘEZ ĂRI
UMANE

În acest capitol voi prezenta principale le a șez ări umane , atât cele urbane, cât și cele
rurale. În zona Subcarpa ților de Curbur ă a șez ările umane sunt destul de numeroase, cu peisaje
mirifice datorit ă rezerva țiilor naturale destul de numeroase , dar și cu tradi ții p ăstrate cu
sfin țenie.

2.1. A șez ări urbane
Ora șul Panciu este situat în jude țul Vrancea. Ora șul este a șezat la 34 km de Foc șani și 16
km de M ărășești. A luat fiin ță în jurul anului 1730, când Baicu Penciu a pus baze le a șez ării, zona
fiind favorabil ă comer țului. În 1940, în urma cutremurului din 10 noiembri e, a fost distrus în
propor ție de 99%.
Ora șul Panciu este a șezat pe un platou pu țin înclinat spre vest. Acesta aflându-se la 270 m
altitudine deasupra nivelului m ării. Se afl ă la poalele dealurilor Movila Panciu și Chicerea. Este
str ăbătut de râul Șușița.
De asemenea se afl ă în zona climatic ă de silvostepa (climat continental est-european, cu
influen țe central-europene). Temperatura medie anual ă este de 9.5° C.
Panciu este centru viticol na țional, în regiune func ționând o podgorie cu o suprafa ță de
9500 ha, situat ă în zona piemontan ă a Carpa ților de Curbur ă și Subcarpa ților Vrancei.
Atrac țiile turistice ale ora șului Panciu sunt Schitul „Brazi”, Hrubele lui „ Ștefan cel Mare”,
dar și mormântul scriitorului „Ioan Slavici
Ora șul Odobe ști e situat pe malul stâng al râului Milcov, la 10 km nord-vest de Foc șani,
la limita de est a Subcarpa ților de Curbur ă, între ei și partea de est a Câmpiei Române (culoarul
Siretului).
La nord-vest se înal ță M ăgura Odobe ști, care ajunge la în ălțimea de 996m, iar la sud trece
cursul de mijloc al Milcovului. Altitudinea medie l a care se afl ă ora șul este de 150 m. Localitatea
include în jurisdic ția ei și satul Unirea (în trecut P ățești), aflat mai la est.
Se afl ă în mijlocul Podgoriei Odobe ști, una din cele mai mari și vechi podgorii din
România.
Relieful este variat și se prezint ă sub forma a trei trepte de la vest la est Mun ții Vrancei
(vf. Goru – 1785 m) alc ătuit din roci sedimentare urmat de dealurile subcar patice de curbur ă – cu
vf. M ăgura Odobe știlor de 996 m. Urmeaz ă o serie de depresiuni subcarpatice intracolinare și
zona de câmpie reprezentat ă de câmpia și lunca Siretului inferior.

18
Clima este temperat continental ă dispus ă pe trepte de relief cu temperaturi și precipita ții
neuniforme. Vânturile dominante sunt cele din nord si nord-vest.
Pe teritoriul ora șului se g ăsesc câteva zeci de monumente istorice, biserici ca re au marcat
istoria ora șului, locuin țe de secol XIX, care au apar ținut familiilor importante din ora ș, vestigii
arheologice din Evul Mediu, iar în apropierea ora șului se g ăsesc ruinele presupuselor cet ăți
Kruceburg și Cr ăciuna.
Teritoriul administrativ al ora șului Bolde ști – Sc ăeni are o suprafa ță de 3489 ha (2304 ha
agricol, 706 ha p ădure și 479 ha alte terenuri), fiind împ ărțit în trei cartiere: Bolde ști, Sc ăeni,
Balaca și o localitate component ă – Seciu.
Deasemenea, ora șul Bolde ști – Sc ăeni, este str ăbătut de la Sud la Nord de Drumul
Na țional – DN. 1A (Ploie ști – Cheia – Bra șov) și de calea ferat ă Bucure ști – Ploie ști Sud –
Măneciu, încadrându-se astfel în re țeaua de circula ție major ă și de transport a jude țului.
Popula ția ora șului este format ă din 90% români și 10 % etnie rrom ă. Din totalul de
11.450 de locuitori, aproximativ 25% locuiesc în bl ocurile din Sc ăeni și Bolde ști, restul având
case proprietate personal ă.
Relieful este predominant cu zon ă deluroas ă, respectiv Dealul Mare, unde este cultivat ă
vi ța de vie, pomi fructiferi, culminând cu p ădure de stejar, fag și tei în zonele mai înalte.
Clima temperat-continental ă, cu temperaturi mai sc ăzute în regiunile de munte.
Precipita ții neuniforme: 500-800 mm/an în zona de deal și câmpie și 800-1200 mm/an în zona de
munte. Vânturi dominante din nord si nord-est.
Amplasat ă pe vârful dealului Seciu la circa 3 km de centrul ora șului și la 4 km de DN 1A,
Crama Seciu, prin poten țialul peisagistic și baza turistic ă dezvoltat ă (Hotel-Restaurant și
Vinotec ă), cu spa ții pentru recep ții, congrese și festivit ăți, constituie o carte de vizit ă a ora șului
Bolde ști- Sc ăeni și un obiectiv cuprins în circuitul turistic al jude țului.
Ora șul Plopeni se g ăse ște situat la o altitudine medie de 232 m, ocup ă un teritoriu ce
totalizeaz ă 473 ha din care 150,86 ha reprezint ă intravilanul și beneficiaz ă de un topoclimat de
ad ăpost c ăruia ii este caracteristic timpul senin, uscat, mai c ălduros, cu o durat ă relativ mare de
str ălucire a soarelui, cu ierni nu prea aspre și veri c ălduroase, cu o clim ă și vegeta ție luxuriant ă,
aer puternic ozonat și nepoluat, ceea ce i-a determinat pe mul ți cet ățeni din marile zone urbane,
să vin ă s ă locuiasca în Plopeni.
Localitatea se g ăse ște în vecin ătatea unor mari centre urbane ale țării, la 75 km de
Bucure ști , 12 km de Ploie ști, 125 km de Bra șov, iar fa ță de ora șele mai mici din jurul s ău, la 20

19
km de V ălenii de Munte, la 20 km de Câmpina, la 8 km de B ăicoi și la 25 km de Sl ănic și
beneficiaz ă de o re țea important ă de c ăi de comunica ție. 17
Clima și relieful apar țin preponderent zonei central europene, iar frumuse țea peisajului,
este dat ă de larga platform ă a râului Teleajen și de dealul care strajuie ște ora șul, unde turistului i
se confer ă un larg orizont, mai ales spre nord, unde priveli ștea care se cere admirat ă în tihn ă,
îmbie la un scurt popas.
În ora șul Plopeni reg ăsim obiective de turism cultural precum : expozi ții cu lucr ări de
pictur ă, biserica din Plopeni cu hramul “În ălțarea Maicii Domnului “ și “Sf. Nicolae”.
Ora șul B ăicoi este situat în Subcarpa ții externi ai Curburii , pe a treia ax ă a
anticlinatului diapir Țintea – Băicoi – Gura Ocni ței , limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni
și la sud de zona de subsiden ță de la marginea Câmpiei Ploie știlor .
Datorit ă pozi ției favorabile la contactul subcarpa ților cu câmpia , resurselor de petrol și
mai ales datorit ă industrializ ării , num ărul locuitorilor a crescut rapid . În ceea ce prive ște
popula ția , cu cei 20.700 locuitori ai s ăi , ora șul B ăicoi se înscrie în limita superioar ă a ora șelor
mici ale ță rii realizând leg ătura dintre re țeaua urban ă și rural ă . Apar ține ora șelor întemeiate pe
baza resurselor primare , fiind centru de influen ță local ă .
Ora șul B ăicoi ocup ă în jude țul Prahova locul al III-lea în ceia ce prive ște num ărul
locuitorilor și locul al IX-lea în privin ța produc ției industriale .
Relieful dealurilor subcarpatice s-a d efinitivat la sfâr șitul pliocenului , când au avut loc
ultimele mi șcări de cutare iar întrega regiune a suferit o mi șcare de ridicare în bloc împreun ă cu
munții și lacul din câmpia Român ă , care și-a restrâns suprafa ța . 18
În ceea ce prive ște turismul, aceast ă ramur ă aduc ătoare de profituri nu prea este
dezvoltat ă în B ăicoi. Exist ă câteva locuri ce pot stârni interesul turi știlor precum: “Biserica
Sfin ții Împ ăra ți Constantin și Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu
în debutul carierei sale sau ruinele capelei prin țesei Trubetcoi, aflate in parcul de lânga Primarie.
Cu adev ărat atractiv ă este sta țiunea Valea Stelii din Țintea ,este o sta țiune balneo-climateric ă ce
are în componen ța sa un lac cu ape sulfuroase, plin de n ămol sapropelic de o calitate
excep țional ă. Efectele apelor sale clorosodice-iodurate sunt re comandate în tratarea afec țiunilor
reumatismale și post-traumatice, afec țiunilor sistemului nervos central și periferic, afec țiunilor
cardio-vasculare și ginecologice. Sezonul dureaz ă între 1 mai-30 octombrie.
Pe Valea Teleajenului, la 29 km de Pl oie ști și la 87 km de Bra șov, într-un spa țiu
geografic ideal, m ărginit de mireasma de p ădure și de clipocitul apei ce curge neîncetat din
vremuri imemoriale, se afl ă Vălenii de Munte , ora ș cu rezonan ță în istoria neamului românesc.

17 Prim ăria ora șului Plopeni- http://www.primariaplopeni.ro/orasul_ plopeni.html, accesat 27/03/2011
18 Prim ăria ora șului B ăicoi- http://primariabaicoi.ro/pages.php?page_id=47 , accesat 27/03/2011

20
Clima este specific ă depresiunilor subcarpatice, cu o nuan ță aparte pentru Valea
Telejenului în zona ora șului. Temperaturile medii anuale au valori între 9° C și 10°C cu varia ții
relativ însemnate de la un an la altul. În lunile d e iarn ă media este cuprins ă între -1,7°C și -0,3°C.
În jurul ora șului se afl ă o mul țime de cet ăți dacice și castre romane. Cet ățile Ramidava,
Tabla Bu ții, tezaurul dacic de la M ăgurele, coiful de aur de la V ărbil ău, descoperirile arheologice
de la Izvoarele și multe altele, dau o însemn ătate aparte acestei regiuni înc ărcate de istorie.
Ora șul Sl ănic. Ora ș în centrul României (in judetul Prahova), situat p e râul Sl ănic
(afluent al râului V ărbilau), în zona de Curbur ă a Subcarpa ților, la altitudinea de 413 m, la 45 km
N de Municipiul Ploie ști și cca 100 km de Bucure ști.
Clima este caracterizat ă prin veri pl ăcute (temperatura medie în luna iulie este de
19,5°C) și ierni relativ blânde. Temperatura medie anual ă este de 9°C.
Ora șul este cunoscut pentru lacurile s ărate (numite și B ăi): Baia Baciului, Baia Verde și
Baia Ro șie, precum și pentru minele Salina Veche și Salina Nou ă. În vreme ce în Salina Nou ă se
extrage în continuare sare, mina veche Salina Veche este în prezent deschis ă publicului larg,
fiind folosit ă ca loc de agrement. De asemenea, într-una din înc ăperile separate ale Salinei Vechi,
se desf ășoar ă anual Campionatele Mondiale de Aeromodelism.
Printre obiectivele turistice importa nte, accesibile unui drume ț f ără antrenament, se
num ără Fântâna Rece, Releul de televiziune din spatele P ădurii de brazi, Dealul cu Semn,
Muntele de Sare cu faimoasa Grota Miresii, Piatra V erde, precum și Delu șorul Mânzului.
Ora șul Breaza , poartă de intrare în pitoreasca Vale a Prahovei, este poz i ționat pe
coordonatele de 25°40' longitudine estic ă și 45°10' latitudine nordic ă.
Pe malurile râului Prahova cât și ale afluentilor s ăi se g ăsesc s ălcii și arini. Exist ă și
păduri de amestec, molid, brad, pin, fag, ce apar ca ni ște mici insule în zona de contact dintre
dealuri și munte (Podu Corbului, Dealul Cet ății, Lazului). P ădurile de fag se g ăsesc pe suprafe țe
mult mai mari în Valea Morii, Cheia Provi ței și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Un num ăr
foarte mare de tipuri de plante din flora specific ă zonei subcarpatice acoper ă pa șunile și fâne țele.
Clima ora șului este una temperat-continental ă, specific zonelor deluroase, cu ierni mai
blânde și veri r ăcoroase, media anual ă a temperaturilor fiind de 9,3°C.
Statiunea Breaza detine obiective de i nteres turistic deosebit, legate de trecutul istori c al
localitatii si de activitatea unor personalitati cu lturale care au trait si creat aici.
Municipiul Câmpina este situat în judetul Prahova, al 3-lea judet ca m ărime al țării.
Amplasat ă într-un adev ărat amfiteatru natural, Câmpina se afl ă pe dou ă coordonate esen țiale ale
continentului: paralela de 45° Nord și meridianul 26. Natura a distribuit în cote aproap e egale
toate formele de relief, dând un farmec aparte aces tor meleaguri.

21
Lan țurile muntoase cu vârfuri de pân ă la 2.507 m, prezint ă tablouri peisagistice de
excep ție, de la crestele înz ăpezite tot anul din împrejurimile vârfului Omul, în tinse p ășuni alpine
și pân ă la nesfâr șitele p ăduri seculare, toate înnobilate de o bogat ă și variat ă flor ă și de un
neasemuit fond cinegetic, patronat de capra neagr ă și ursul carpatin.
Municipiul este situat în zona colinar ă, ca un avanpost al Subcarpa ților înaintea câmpiei,
la cca. 1 km de confluen ța râului Prahova cu Doftana, pe malul stâng al Prah ovei.
De-a lungul V ăii Doftanei se afl ă dealul Ciobul (618m); la vest, paralel cu râul Pra hova
se observ ă un lan ț de dealuri dintre care se eviden țiaz ă Pi țigaia (634 m), iar spre nord se afl ă
vârful Poienii (672 m).
TopoclimatuI acestui sector în care se afl ă Câmpina are un caracter de ad ăpost, atât fa ță
de circula ția vestic ă, cât și față de p ătrunderea criv ățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de
foehn. Izotermele lunii ianuarie în municipiul Câmp ina, medii multianuale: (-60°C) – (-30°C).
Temperatura medie multianual ă este + 9,5°C. Regimul precipita țiilor este de 500 – 700 mm/an.
Obiective turistice: Castelul Iulia Ha șdeu , Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Casa
Municipal ă de cultur ă Geo Bogza, Casa Tineretului.
În zona de contact a Gârbovei cu Subcarpa ții, unde Prahova soarbe undele v ăii lui
Bogdan, spre nord, ale Saarului și Beliei la sud, se desf ășoar ă ora șul Comarnic . Vatra ora șului
se înscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupând t erasa de lunc ă, și pe cea înalt ă, puternic
fragmentat ă, precum și sectoarele de versant. Ora șul se ridic ă pe vertical ă între 600 și 700 m, dar
gospod ăriile izolate urca, ici-colo, la peste 1000 m.
În ceea ce prive ște turismul, ora șul Comarnic dispune de dou ă atrac ții turistice ce merit ă
men ționate și anume : Schitul Lespezi și Biserica Sfântul Nicolae .
Tân ărul ora ș Fieni , care a c ăpătat acest statut în anul 1968, se înscrie printre l ocalit ățile
importante ale jude țului Dâmbovi ța, fiind situat la interfluviul dintre Ialomi ța și afluentul s ău
Ialomicioara de Vest (Runcu), în regiunea Subcarpa ților.
Clima temperat-continental ă, temperatura medie anual ă fiind cuprins ă între 8 și 10,1
°Celsius, cu precipita ții suficiente (500-600 mm/an) și cu vânturi frecvente dinspre nord-est și
nord-vest.
Ora șul Pucioasa . Este amplasat într-o zon ă depresionar ă, pe cursul superior al râului
Ialomi ța, în regiunea dealurilor subcarpatice, subunitatea Subcarpa ților cuprin și între râul
Prahova și râul Dâmbovi ța, la circa 400 m deasupra nivelul m ării, pe o distan ță de 8,750 km
lungime (de-a lungul v ăii râului Ialomi ța) și pe o l ățime de 7,375 km (între Pucioasa – Sat și
Malurile).
Din punct de vedere geomorfologic, ora șul Pucioasa apar ține zonei dealurilor
subcarpatice. Ora șul este situat pe trei terase, prima la nivelul râu lui Ialomi ța și ultima la baza

22
dealului P ătrana, într-o zon ă depresionar ă, fiind împrejmuit ă de o serie de dealuri, care îi asigur ă
o protec ție natural ă împotriva intemperiilor de ordin climatic.
Ora șul este înconjurat de dealuri, cele mai înalte culm i din jur fiind M ăgura Bela (664,7
m) și Dealul Glodeni (615 m).
Obiectivele turistice ale zonei Pucioasa sunt numeroase, de mare atractivitate, oferind
vizitatorilor o palet ă larg ă de motiva ții de ordin istoric, religios, cultural, arhitectur al, etnografic,
folcloric, peisagistic.
Un ultim ora ș, nu foarte mare, este ora șul Moreni. Este situat în partea de est a jude țului
Dâmbovi ța, la paralela 45° și meridianul 26°.
Din punct de vedere turistic, acesta nu prezint ă o atrac ție deosebit ă, totu și merit ă
men ționat Muzeul Or ășenesc Moreni care atrage publicul printr-o importan t ă expozi ție de
etnografie, dar și expunând o tematic ă înglobând obiecte și piese ce înf ățișeaz ă istoria ora șului.

2.2. A șez ări rurale
Comuna Brebu este situat ă în partea de nord-vest a jude țului Prahova, la 7 km nord fa ță
de municipiul Câmpina și la cca 40 km fa ță de municipiul Ploie ști, re ședin ța de judet. Comuna
Brebu este legat ă de Câmpina printr-un drum asfaltat, vest-est, de 2 km, continuat cu al ți 3 km pe
direc ția sud-nord. La acest cot, se intersecteaz ă cu drumul care urca spre Telega în direc ția vest –
est.
Documentele istorice g ăsite pân ă în prezent atest ă existen ța Brebului în secolele XVI –
XVII și XIV; ele nu fixeaz ă începutul a șez ării. Ci numai precizeaz ă c ă în momentul respective
localitatea era bine dezvoltat ă. Deci exist ă cu mult timp înainte. Brebu apare atestat în croni cile
bra șovene ale schimburilor comerciale cu diferite târgu ri și sate din Țara Româneasc ă în anii
1529, 1530, 1543. 19
În ceea ce prive ște economia, locuitorii comunei au ocupa ții specifice zonei cum ar fi :
cre șterea de animale, exploatarea forestier ă și prelucrarea lemnului, ateliere de tâmpl ărie.
În comun ă, exist ă o serie de atrac ții turistice precum : Muzeul de Istorie al secolulu i XVII,
care se g ăse ște în Casa Domneasc ă Matei Basarab; Biserica Nou ă; Monumentul Eroilor ;
Biserica Matei Basarab; Pictura tâmplei și altarul m ănăstirii, lucrat ă de catre pictorul Sava
Hentia ; Fântâna lui Matei Basarab; Lacul Brebu, ap ărut în locul m ănăstirii dinainte de 1641,
scufundat ă dup ă aceea.
Comuna Lip ăne ști este situat ă în jude țul Prahova, în zona central ă a acestuia. La 15 km
nord de municipiul Ploie ști, 4 km vest de centrul ora șului Bolde ști-Scaeni și 15 km de ora șul

19 Prim ăria localit ății Brebu- http://www.brebuprahova.ro/brebu_istoric. htm, accesat 15/03/2011

23
Vălenii de Munte. Se învecineaz ă: la sud-est cu ora șul Bolde ști-Sc ăeni, la sud-vest cu comuna
Păule ști, la vest cu ora șul Plopeni, la nord-vest cu comuna Dumbr ăve ști, iar la nord-est cu
comuna M ăgurele.
Popula ția comunei este de 5200 locuitori, iar activit ățile economice principale sunt
cre șterea animalelor, agricultur ă, comer ț, panifica ție,exploat ări balastru și exploat ări argil ă.
În ceea ce prive ște turismul, putem spune c ă nu este foarte dezvoltat, printre atrac ții
men ționez M ănăstirea Zamfira, care a fost zidit ă în anul 1857 si o parte din pictur ă este realizat ă
de Nicolae Grigorescu.
O alt ă comun ă ce apar ține Subcarpa ților de Curbur ă este Vulcana – Băi.
Comun ă a jude țului Dâmbovi ța, Vulcana – B ăi este a șezat ă pe valea pârâului Vulcana, la
18 km nord de Târgovi ște, iar pe suprafa ța comunei tr ăiesc 3026 de locuitori.
Totodat ă, Vulcana – Băi este și o sta țiune balnear ă datorit ă izvoarelor atermale,iar cel care
a dat o importan ță acestor izvoare și le-a recomandat pentru b ăi este Dr. Dimitrie Iovi țiu.
Primele ve ști despre Vulcana afl ăm dintr-o Carte domneasc ă dat ă de voievodul Radu
Șerban la 20 ianuarie 1604.
Datorit ă num ărului redus de obiective turistice , pot spune c ă turismul nu este prea
dezvoltat, îns ă ceea ce se remarc ă în comun ă este M ănăstirea Bunea . 20
Comuna Lop ătari. Așezat ă în partea de N-V a jude țului Buz ău, cu o popula ție de 4542
locuitori, în Lop ătari reg ăsim activit ăți specifice zonei cum ar fi : exploatarea și prelucrarea
lemnului, cre șterea animalelor.
Pentru iubitorii de natur ă, comuna Lop ătari ofer ă turi știlor peisaje extravagan țe, datorit ă
stâncilor, defileurilor, paji știlor și p ădurilor. Tot aici reg ăsim atât Rezerva ția Natural ă “Focul
Viu” , cât și lacurile Mocearu.

20 Prim ăria localit ății Vulcana-Băi- http://www.vulcanabai.ro/, accesat 26/03/2011

24
CAPITOLUL III CARACTERISTICILE BAZEI MATERIALE
IMPLICATE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

3.1. Structuri turistice cu func ție de cazare
În zona Subcarpa ților de Curbur ă, putem spune c ă nu exist ă un num ăr ridicat de structuri
cu func ție de cazare. Acestea ar trebui s ă fie diversificate și accesibile tuturor.
Tabelul III-1 – Structuri cu func ție de cazare clasificate pan ă la data 20.06.2011
Structuri de
cazare
Ora șe
Nr.
stele
Hotel
Motel
Pensiune
Vil ă
Alte structuri de
cazare
TOTAL

Băicoi

5* – – – – –

2 4* – – – – –
3* – – – – –
2* – 1 1 – –
1* – – – – –

Bolde ști-Sc ăeni

5* – – – – –

1 4* – – – – –
3* – – 1 – –
2* – – – – –
1* – – – – –

Breaza 5* – – – – –

22 4* – – – – –
3* 2 – 9 2 2
2* – – 4 – –
1* 1 – – – 2

Câmpina

5* – – – – –

8 4* – – – – –
3* 1 – 3 – –
2* 1 1 1 – –
1* 1 – – – –

Comarnic

5* – – – – –

3 4* – – – – –
3* – – 1 – –
2* – 1 – – 1
1* – – – – –

Fieni

5* – – – – –

3 4* – – 1 – –
3* 1 – 1 – –
2* – – – – –
1* – – – – –

Moreni

5* – – – – –

1 4* – – – – –
3* – – – – –
2* 1 – – – –
1* – – – – –
Sursa : Prelucrare dup ă site-ul Ministerului Dezvolt ării Regionale și Turismului, 2011

25
Tabelul III-1 – Structuri cu func ție de cazare clasificate pân ă la data 20.06.2011
Structuri de
cazare
Ora șe
Nr.
stele
Hotel
Motel
Pensiune
Vil ă
Alte structuri de
cazare
TOTAL

Pucioasa 5* – – – – –

10 4* – – – – –
3* – 1 1 – 2
2* 3 – – 1 2
1* – – – – –

Sl ănic 5* – – – – –

10 4* – – – – 1
3* 1 – – – 3
2* 1 – – – 2
1* 1 – – – 1

Vălenii de Munte
5* – – – – –

4 4* – – – – –
3* 1 – – – 1
2* – – – – 1
1* 1 – – – –
TOTAL 64
Sursa : Prelucrare dup ă site-ul Ministerului Dezvolt ării Regionale și Turismului, 2011

Conform Tabelului III-1, ora șele unde exist ă structuri cu func ție de cazare sunt: B ăicoi,
Bolde ști-Sc ăeni, Breaza, Câmpina, Comarnic, Fieni, Moreni, Odob e ști, Pucioasa, Sl ănic, V ălenii
de Munte.
Pân ă la data de 20.06.2011 , în aceste ora șe prezentate în tabelul anterior, exist ă un num ăr
de 64 de structuri cu func ție de cazare formate din 16 hoteluri, , 4 moteluri, 23 pensiuni, 3 vile și
18 alte structuri de cazare
În Fig. III-1 , se poate observa evolu ția unit ăților de cazare din 2011 raportat ă la anul 2010.

Fig. III-1 – Evolu ția structurilor de cazare din 2011, raportat ă la anul 2010.

0510 15 20 25
2010 2011 121 118 22
48
3 323
1 1910 10 9
34Băicoi
Bolde ști-Sc ăeni
Breaza
Câmpina
Comarnic
Fieni
Moreni
Pucioasa
Sl ănic

26
În Fig. III-1 se poate observa o linie ascendent ă în cazul ora șelor Câmpina și Breaza,
unde, în anul 2011, apar noi structuri de cazare fi ind reprezentate de un procent considerabil de
100% în cazul ora șului Câmpina, iar în ora șul Breaza modificarea este reprezentat ă de o cre ștere
cu 22,2%. Restul ora șelor dup ă cum se poate observa se men țin pe o pozi ție apropiat ă cu 1-2
structuri de cazare la nivelul fiec ărui ora ș.

3.2.Structuri turistice cu func ție de alimenta ție
Serviciul de alimenta ție (restaura ție) constituie o component ă de baz ă a produsului
turistic, valorificarea acestuia putând fii facut ă atât ca produs individual, cât și în asociere cu
serviciile de cazare în sistem: pensiune complet ă sau demipensiune. Serviciul de alimenta ție are
ca scop satisfacerea trebuin țelor de hrana ale turistilor. Alimenta ția reprezint ă un serviciu turistic
de baza.
În zona Subcarpa ților Curburii structurile cu func ție de alimenta ție nu cunosc o
varietate în acest sens. Acestea sunt într-un num ăr redus, de și sunt indispensabile pentru orice
zon ă cu atrac ții turistice.
În tabelul urm ător voi prezenta structurile cu func ție de cazare clasificate pân ă la data de
20.06.2011.

27

Tabelul III-1 – Structuri cu func ție de cazare clasificate pan ă la data 20.06.2011
Sursa : Prelucrare dup ă site-ul Ministerului Dezvolt ării Regionale și Turismului, 2011

Structuri de
alimenta ție

Ora șe
Nr.
stele
Bar
de zi
Bufet
bar
Restaurant
pensiune
Restaurant
clasic
Alte
structuri
de
alimenta ție
TOTAL

Băicoi

5* – – – – –

3 4* – – – – –
3* – – – – –
2* – – – 1 –
1* – 1 – – 1

Breaza
5* – – – – –

5 4* – – – – –
3* – – 1 – –
2* 1 1 2 –
1* – – – – –

Câmpina 5* – – – – –

4 4* – – – – –
3* 1 – – 1 –
2* – – – 2 –
1* – – – – –

Comarnic 5* – – – – –

1 4* – – – 1 –
3* – – – – –
2* – – – – –
1* – – – – –

Fieni
5* – – – – –

3 4* – – – – –
3* 1 – – 1 –
2* – – – 1 –
1* – – – – –

Pucioasa
5* – – – – –

6 4* – – – – –
3* – – – 1 –
2* 1 – 2 2 –
1* – – – – –

Sl ănic

5* – – – – –

2 4* – – – – –
3* – – – 1 –
2* – – – – –
1* 1 – – – –

Vălenii de Munte 5* – – – – –

3 4* – – – – –
3* 1 – – 1 –
2* – – – 1 –
1* – – – – –
TOTAL 27

28
Ora șele unde exist ă structuri cu func țiuni de alimenta ție, conform Tabelului III-2 sunt :
Băicoi, Breaza, Câmpina, Comarnic, Fieni, Pucioasa, S l ănic, V ălenii de Munte. Exist ă un num ăr
de 27 structuri cu func ție de alimenta ție cum cum urmeaz ă: 6 Baruri de zi, 1 Bufet bar, 4
Restaurante pensiune, 15 Restaurante clasice și o alt ă structur ă de alimenta ție.
În Fig. III-2 se poate observa evolu ția structurilor cu func țiuni de alimenta ție din anul
2011, raportate la anul 2010.

Fig. III-2- Evolu ția structurilor de alimenta ție din anul 2011, rapotat ă la anul 2010 .

În Fig. III-2 se poate observa atât cre șterea, cât și descre șterea structurilor de alimenta ție
din ora șe. Cre șterea structurilor cu func țiuni de alimenta ție, se face sim țit ă în ora șe precum:
Breaza cu 33,3%, Câmpina cu 50%, iar Pucioasa cu 33 ,3%. În schimb, în ora șul Sl ănic se
observ ă o sc ădere semnificativ ă a structurilor cu func ție de alimenta ție cu 60%. Restul ora șelor
men ținându-se pe aceea și pozi ție de structuri de alimenta ție atât in anul 2010, cât și în 2011.

3.3. Stucturi de tratament
În zona studiat ă de mine, Subcarpa ții de Curbur ă, structurile de tratament constau în
activit ăți ce țin de turismul balnear, datorit ă sta țiunilor balneare din zon ă.
Pentru serviciile balneare sau de tratamen t se merge pe formula totul sub acela ș acoperi ș.21

21 Lect. Univ. Cristina Viule ț- Curs de Economia Turismului, 2010
012345678
2010 2011 3 368
46
1 13 368
5
23 3Băicoi
Breaza
Câmpina
Comarnic
Fieni
Pucioasa
Sl ănic
Văleni

29
Structuri de tratament existente, repartizate pe lo calit ăți în anul 2011.
Jude ț Localitate Denumire sta țiune Structuri de tratament Num ăr total
structuri de
tratament

Prahova
Băicoi Sta țiunea Țintea -Complex balnear
1
Sl ănic Sta țiunea Sl ănic -Sanatoriul din incinta minei de
sare „Unirea”
-Complex balnear
-Baia Ro șie Resort

3
Dâmbovi ța Pucioasa Sta țiunea balneo –
climateric ă Pucioasa -Baz ă de tratament a Hotelului
Ceres
-Baz ă de tratament SC.TURIST.
SA
2
Total structuri de tratament 6

Conform tabelului ne putem da seama , c ă în zona Subcarpa ților de Curbur ă, structurile de
tratament sunt destul de reduse , în ciuda resursel or bogate în izvoare cu ap ă mineral ă, lacuri cu
ap ă s ărat ă, mina de sare din ora șul Sl ănic.
Tot din tabel, reiese c ă cele mai multe structuri de tratament se g ăsesc în sta țiunea Sl ănic,
motiv pentru care este cea mai vizitat ă de c ătre turi ști.

3.4. Structuri turistice cu func țiuni de agrement
Agrementul este o component ă important ă a ofertei turistice, care poate juca un rol esen țial
în definirea unui produs turistic, în diferen țierea de alte produse similare, în m ărirea for ței de
atrac ție a unui obiectiv, sta țiune sau zon ă turistic ă.
Investi țiile în structurile de agrement și managementul acestora trebuie optimizate în regim
de urgen ță pentru a înl ătura lipsa actual ă de competitivitate, comparativ cu oferta de acela și gen
din ță rile europene.
Raportându-m ă la zona Subcarpa ților de Curbur ă, se poate observa cu u șurin ță tendin ța de
insatisfac ție pe care o ofer ă agrementul. Insatisfac ție generat ă de lipsa unor structuri turistice cu
func țiuni de agrement adecvate.
Valorificarea poten țialului turistic din punct de vedere al agrementulu i are loc in general în
locuri în care se practic ă deja o anumit ă form ă de turism. De aceea, întâlnim urm ătoarele
structuri de agrement în ora șe precum Sl ănic.
Aici exist ă complexe turistice precum Baia Baciului și Baia Ro șie , care ofer ă turi știlor o
baz ă material ă destul de dezvoltat ă. Totodat ă, turi știi se pot plimba prin parcurile ora șului, care
sunt destul de numeroase.

30
Un alt ora ș cu un agrement dezvoltat este Pucioasa, unde turi știi pot merge la Baza de
agrement “Debarcader “, precum și vizitarea Parcului Nicolae Grigorescu.
De asemenea tot ca o metoda de relaxare și recreere o reprezint ă parcurile existente în
diferite ora șe ale Subcarpa ților de Curbur ă precum : Câmpina având patru parcuri, Panciu cu
dou ă parcuri și anume “Parcul Central” și “Parcul Catedralei”, Plopeni având un parc amenaj at
în fa ța Casei de Cultur ă.
Totodat ă și ștrandurile reprezint ă o form ă de agrement pentru turi ști, Acestea gasindu-se
în ora șele : Bolde ști –Sc ăeni cu ștrandul Terra Verde, Câmpina cu ștrandul Amana Inn, precum
și piscina Aviluz din V ălenii de Munte și ștrandul din Breaza.
Celelalte ora șe din Subcarpa ții de Curbur ă, din p ăcate nu sunt dezvoltate din punct de
vedere al agrementului.
Turismul de agrement poate reprezenta o bun ă modalitate de dezvoltare durabil ă a
turismului în zona Subcarpa ților de Curbur ă, dac ă al ături de valorificarea poten țialului turistic
natural, se are în vedere și crearea sau modernizarea unei baze materiale adec vate.

3.5. Circula ția turistică și caracteristicile acesteia
În cadrul acestui subcapitol, am încerca t s ă aduc în vedere num ărul de turi ști care au
vizitat zona Subcarpa ților Curburii. Ținând cont de acest lucru, am efectuat o analiz ă în ceea ce
prive ște num ărul de sosiri și înnopt ări ale turi știlor în jude țele pe care se desf ășoar ă arealul
Subcarpa ților Curburii pe perioada 2006-2011.
În continuare voi prezenta Fig. III-3, e volu ția sosirilor de turi ști atât români, cât și str ăini
în jude țul Dâmbovi ța.

Fig. III-3 – Evolu ția sosirilor în jude țul Dâmbovi ța, a turi știlor români și str ăini.

Sursa : Preluare date Institutul Na țional de Statistic ă, 2010
010000 20000 30000 40000 50000 60000 70000
2006 2007 2008 2009 2010 56048 63029 66564
51692 52314
4844 5323 5712 3761 3890 Num ăr sosiri turi ști
români
Num ăr sosiri turi ști
str ăini

31
Din Fig. III-3 se observă c ă cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2008 cu un
num ăr de 66.564 de turi ști români și 5.712 de turi ști str ăini. Anul 2008, reprezint ă punctul
maxim de evolu ție, iar în cealalt ă extrem ă aflându-se anul 2009 cu o valoare de 51.692 de tur i ști
români și 3.761 turi ști str ăini. Acest lucru indic ă impactul crizei economice asupra României.
La nivelul anului 2010, se observ ă o mic ă ascenden ță apropiindu-se de nivelul anului de
baz ă 2006.
În Fig. III-4, voi prezenta ponderea tur i știlor români și str ăini din jude țul Dâmbovi ța.

Fig. III-4- Evolu ția sosirilor în jude țul Dâmbovi ța din anul 2010.

Sursa : Date prelucrate pe baza Fig. III-3
Se poate observa pe baza figurii, ponder ea uria șă a turi știlor români reprezentat ă de un
procent de 93,08%, fa ță de turi știi str ăini care sunt reprezenta ți de un procent de doar 6,92%.
Acest lucru indic ă faptul c ă agen ții de turism nu au reu șit să promoveze cu eficacitate
patrimonial subcarpatic românesc.
În continuare, voi prezenta ponderea sos irilor turi știlor români și str ăini din jude țul
Prahova.
Fig. III-5- Evolu ția sosirilor în jude țul Prahova din anul 2010.

93,08% 6,92%
Turi ști români
Turi ști str ăini
050000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000
2006 2007 2008 2009 2010 323216 359274 357620
285505 273433
47950 56946 59499 44169 45377 Num ăr sosiri turi ști
români
Num ăr sosiri turi ști
str ăini

32
În ceea ce prive ște jude țul Prahova, nu se poate spune c ă exist ă o diferen ță prea mare în
compara ție cu jude țul precedent.Din figur ă se poate observa c ă maxima sosirilor turi știlor români
s-a realizat în 2007 cu 359.274 turi ști , iar maxima sosirilor turi știlor str ăini s-a atins în anul 2008
cu 59.499 turi ști.
Cea mai mare sc ădere a turi știlor români se înregistreaz ă la nivelul anului 2009 cu
285.505 turi ști, fa ță de anul 2008 când turi știi erau de 357.620. Diferen ța dintre ani este de
72.115 turi ști, ceea ce înseam ă că un num ăr foarte mare de turi ști nu au mai vizitat acest jude ț.
Aceast ă sc ădere se poate pune și pe seama nivelului de trai sc ăzut al popula ției pe perioada
ultimilor doi ani cauzat de criza economic ă.
Din nou, ponderea turi știlor români fa ță de cei str ăini este foarte mare, conform Fig. III-6.

Fig. III-6- Ponderea turi știlor din jude țul Prahova, 2010

Sursa : Date prelucrate pe baza Fig. III-5

Ultimul jude ț component al Subcarpa ților de Curbur ă este Vrancea. Acest jude ț nu face
excep ție de la regul ă, fa ță de celelalte. Evolu ția num ărului de turi ști sosi ți este asem ănător ca în
cazurile precedente. A șadar pe baza Fig. III-7, voi prezenta datele exacte care fac referire la
circula ția turistic ă.

85,77% 14,23%
Turi ști români
Turi ști str ăini

33
Fig.III-7 Evolu ția sosirilor în jude țul Prahova din anul 2010

Sursa : Preluare date Institutul Na țional de Statistic ă, 2010

Similititudinea circula ției turistice de la un jude ț la altul înt ăre ște cât mai mult concep ția
că din anul 2008, în care se înregistreaz ă cel mai mare num ăr de sosiri turi ști are loc un declin
pân ă la nivelul anului curent, iar acest jude ț dup ă cum se poate observa, func ționeaz ă dup ă
aceea și regul ă.
Dup ă cum era de a șteptat, ponderea turi știlor români fa ță de turiștii str ăini este net
superioar ă, , conform Fig.III-8.

Fig.III-8- Ponderea turi știlor sosi ți în jude țul Vrancea din anul 2010

Sursa : Date prelucrate pe baza Fig.III-7

În jude țul Vrancea, se înregistreaz ă cel mai mic num ăr de turi ști str ăini, în ceea ce privesc
sosirile. Cu un procent de sub 5%, pot spune c ă localit ățile di jude țul Vrancea, prezint ă cât mai
pu țin interes pentru turi știi str ăini. Este necesar implementarea unor ac țiuni de promovare
turistic ă pe plan international a obiectivelor turistice exi stente.
05000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000
2006 2007 2008 2009 2010 33276 35742 40157
34962
29276
Num ăr sosiri turi ști
români
Num ăr sosiri turi ști
str ăini
95,65% 4,35%
Turi ști român
Turi ști str ăini

34
Num ărul turi știlor care au înnoptat în zona Subcarpa ților de Curbur ă, ca și în cazul
înregistr ărilor acestora la sosire, ne arat ă intensitatea circula ției turistice. Pentru a oferi o imagine
de ansamblu asupra circula ției turistice pe teritoriul Subcarpa ților de Curbur ă, voi analiza în
continuare, atât num ărul turi știlor români, cât și str ăini care au înnoptat în structurile de primire
existente în cele trei jude țe.
Începând cu partea vestic ă a Subcarpa ților de Curbur ă, și anume jude țul Dâmbovi ța, voi
prezenta pe baza Fig.III-9 num ărul înnopt ărilor ale turi știlor analizate pe o perioad ă de cinci ani.

Fig.III-9 Evolu ția înnopt ărilor în jude țul Dâmbovi ța din anul 2010

Sursa : Preluare date Institutul Na țional de Statistic ă, 2010

Conform Fig.III-9, se poate observa c ă anul cu cel mai mare num ăr de turi ști români și
str ăini, este 2008 cu un num ăr de 274.039 turi ști români și 28.191 turi ști str ăini. Raportând acest
an la anul curent, se înregistreaz ă o sc ădere a turi știlor români cu 25% și a turi știlor str ăini cu
50,5%.
Evident, num ărul înnopt ărilor de turi ști se afl ă în strâns ă corela ție cu num ărul sosirilor
acestora, mai ales în cazul str ăinilor. De aceea ponderea dintre cele dou ă tipuri de turi ști prezint ă
din nou o mare discrepan ță dup ă cum se poate vedea în Fig. III-10.

050000 100000 150000 200000 250000 300000
2006 2007 2008 2009 2010 230091 247030 274039
221266
204570
18474 20859 28191 14101 13956 Turi ști români
Turi ști str ăini

35
Fig.III-10 Ponderea înnopt ărilor turi știlor în jude țul Dâmbovi ța, in 2010

Sursa : Date prelucrate pe baza Fig.III-9
În ad ăugarea spuselor de mai sus vine și simpla observa ție c ă ponderea num ărului
turi știlor str ăini în ceea ce privesc înnopt ările este aproape identic ă cu ponderea sosirilor
acestora.
Mergând mai departe spre sud turi știi pot ajunge în jude țul Prahova. Ca și în cazul de
mai sus voi analiza evolu ția înnopt ărilor a turi știlor în perioada 2006-2010.

Fig. III-11 Evolu ția înnopt ărilor în jude țul Prahova,din anul 2010

Sursa : Preluare date Institutul Na țional de Statistic ă, 2011

Pe baza figurii de mai sus, se poate obs erva num ărul foarte ridicat de turi ști în compara ție
cu celelalte dou ă jude țe. Anii 2007 și 2008,se bucur ă de cea mai mare circula ție turistic ă, dup ă
care sufer ă o sc ădere brusc ă de 20% la nivelul anului 2009 nereu șind în decursul la un an s ă
revin ă pe o pant ă ascendent ă astfel încât în 2010 mai are loc o u șoar ă sc ădere.
93,61% 6,39%
Turi ști români
Turi ști str ăini
0100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000
2006 2007 2008 2009 2010 821607 885205 846074
683922 664127
144472 177322 171113 132831 134921 Turi ști români
Turi ști str ăini

36
Ponderea turi știlor români fa ță de cei str ăini se poate observa din Fig.III-12.

Fig.III-12 Ponderea înnopt ărilor turi știlor în jude țul Prahova, în anul 2010

Sursa : Date prelucrate pe baza Fig.III-11
Este de remarcat ponderea mare a turi știlor str ăini în compara ție cu celelalte jude țe. În
afar ă de ponderea mare, num ărul înnopt ărilor al turiștilor str ăini este de câteva ori mai mare.
Acest lucru se poate pune pe seama faptul ui c ă jude țul Prahova dispune de numeroase
atrac ții turistice, dar și de o baz ă tehnico-material ă capabil ă s ă fac ă fa ță unui num ăr mare de
turi ști.
Ultimul jude ț pe baza c ăruia fac referire la num ărul de înnopt ări este jude țul Vrancea.
Situa ția jude țului Vrancea este asem ănătoare cu cea a jude țului Dâmbovi ța.
În Fig. III-13 voi ar ăta situa ția înnopt ărilor pe baza evolu ției în perioada analizat ă.

Fig. III-13 Evolu ția înnopt ărilor în jude țul Vrancea,din anul 2010

Sursa : Preluare date Institutul Na țional de Statistic ă, 2010

83,11% 16,89%
Turi ști români
Turi ști str ăini
010000 20000 30000 40000 50000 60000 70000
2006 2007 2008 2009 2010 58364 60685 69406
60517
49097
6056 6084 4085 4214 2367 Turi ști români
Turi ști str ăini

37
Este de men ționat faptul că anul cu cea mai mare cre ștere a turi știlor români care au
înnoptat pe teritoriul jude țului este 2008. În contrast cu acest lucru anul cu cea mai mare sc ădere
a turi știlor români dar și str ăini a fost 2010. Se pare c ă anul 2010 este un bun an de referin ță în
ceea ce prive ște num ărul sc ăzut al înnopt ărilor turi știlor. Respectând tiparul prezent ării
raportului dintre turi știi români și turi știi str ăini, voi ar ăta și aici prezen ța acestora în Fig.III-14.

Fig.III-14 Ponderea înnopt ărilor turi știlor în jude țul Vrancea din anul 2010

Sursa : Date prelucrate pe baza Fig.III-13.

Ca și în celelalte jude țe ponderea turi știlor str ăini se men ține sub 4,6%, excep ție facând
jude țul Prahova.
Ca o concluzie cu privire la circula ția turistic ă se poate spune c ă se observ ă un tipar în
ceea ce prive ște evolu ția atât sosirilor, cât și înnopt ărilor ale turi știlor pe perioada analizat ă 2006-
2010. Tiparul const ă în punctual maxim de ascenden ță pe care îl atinge anul 2008 în cazul
tuturor jude țelor și anul de referin ță 2010 în care se înregistreaz ă cea mai slab ă circula ție
turistic ă. În rest, între anii 2006-2007 nu exist ă fluctua ții majore.
Recesiunea economic ă din anul 2009 a dus la sc ăderea și mai mare a num ărului de
persoane care doresc sa plece în vacan ță. Din aceast ă cauz ă revenirea la situa ția economic ă din
2007, 2008 este dificil ă , ea urmând a avea loc pe o perioad ă de mai mul ți ani.

95,40% 4,60%
Turi ști români
Turi ști str ăini

38
CAPITOLUL IV PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN
ZONA SUBCARPA ȚILOR CURBURII

Dup ă cum am putut observa în capitolele anterioare, zon a Subcarpa ților Curburii prezint ă
anumite deficien țe în ceea ce prive ște turismul. Acesta nu este atât de valorificat fa ță de
poten țialul de care dispune. De aceea pentru a veni în aj utorul dezvolt ării zonei, în acest capitol
am realizat analiza swot a regiunii, strategiile de dezvoltare, cât și cercetarea pie ței și propunerea
de noi forme de turism.

4.1. Analiza atractivit ății turistice în zona Subcarpa ților Curburii. Analiza Swot.
În zona Subcarpa ților de Curbur ă , atrac țiile turistice sunt destul de complexe. Acestea
fiind exprimate prin diferitele muzee din localit ățile ce apar țin zonei studiate de mine,
monumente istorice, peisajelor extraordinare datori t ă dealurilor, case memoriale ș.a.
Atragerea de turi ști este dat ă și de existent sta țiunilor balneo-climaterice din zon ă.
Acestea fiind destul de importante în dezvoltarea t urismului, prin gradul lor de atractivitate.

Analiza Swot a zonei Subcarpa ților Curburii
Puncte tari
-Atractivitate cultural ă, inclusiv m ănăstiri, biserici, muzee și locuri memoriale;
– Experien ța dovedit ă și capacitatea de a organiza târguri și festivaluri;
– Natura de o frumusete deosebit ă;
– Biodiversitate ridicat ă ;
– Emisiile în atmosfer ă sub plafonul maxim admis;
– Posibilitatea practic ării mai multor forme de turism;
– Numeroase atrac ții turistice(Salina de la Sl ănic Prahova) ;
– Localit ăți rurale în care s-au realizat re țelele de canalizare și sta ții de epurare finan țate prin
programele PHARE și SAPARD ;
– Existen ța unor structuri în domeniul agroturismului;
– Proiecte pentru realizarea sta țiilor de epurare și a re țelelor de canalizare ;
-Relieful, clima și calitatea solului favorizeaz ă dezvoltarea agricol ă (pomicultura, cre șterea
animalelor);
-Resurse de educare,formare și instruire bune, programe speciale pentru moderniz area unit ăților
de înv ățământ ;

39
-Poten țial de dezvoltare a industriei prelucr ătoare a lemnului;
Puncte slabe
– Infrastructura slab ă, constând în drumuri necorespunzatoare, lipsa info rma ției turistice și a
marcajelor turistice;
– Lipsa unei abord ări integrate privind dezvoltarea și promovarea turismului;
– Nivelul actual al implic ării popula ției în turism este foarte sc ăzut;
– Un mic num ăr de persoane sunt instruite pentru a oferi servici i legate de turism;
– Sta ții de epurare pu ține si/sau ineficiente; Grad avansat de uzur ă și re țele insuficient extinse
pentu distribu ția apei potabile și canalizare;
– Nivel sc ăzut de asociativitate al micilor produc ători agricoli, reticen ță la procesul de asociere;
– Absen șa re țelelor de canalizare din mediul rural;
– Rata șomajului rural mai ridicat ă decat rata somajului urban;
-Existen ța unui num ăr semnificativ de sate foarte mici, pentru care asi gurarea unei infrastructuri
adecvate presupune costuri pe locuitor/beneficiar r idicate;
-Stare avansat ă de degradare a drumurilor jude țene care leag ă centrele urbane secundare
(Odobe ști, Panciu, M ărășești);
– Slaba dezvoltare a re șelei de telecomunica ții în anumite zone;
– Sta ții de epurare pu ține si/sau ineficiente ;
-Defri șările masive;
– Baza de cazare redus ă fa ță de potentialul zonei;
– Num ăr redus al I.M.M.-urilor;
– Condi ții de via ță dificile în localit ățile izolate;
Oportunit ăți
– Finan țări prin Fonduri Structurale ;
– Tendin ța de dezvoltare a turismului alternativ și natural;
– Modernizarea și extinderea armonioas ă a re țelei de autostr ăzi;
– Programe pentru dezvoltarea sectorului I.M.M. în domenii productive și de servicii, specifice
mediului rural ;
– Rampe ecologice în func țiune ;
– Program de informatizare, tehnici moderne de educ atie.
Amenin țări
– Nu exist ă protec ție pentru arhitectura tradi țional ă (atât în ceea ce prive ște distrugerea cl ădirilor
existente, cât și pentru construirea altora noi, în stil tradi țional);
– Dezastre naturale ;
– Pericol extins de inunda ții, eroziunea solului, alunec ări de teren;

40
– Întârziere în realizarea proiectelor prioritare;
– Aloca ții bugetare na ționale insuficiente;
– Situarea în zona seismic ă cu grad ridicat de risc;
– Managementul industrial și agricol are o calitate scazut ă ;
– Slaba putere financiar ă a proprietarilor de terenuri agricole conduce la i mposibilitatea cultiv ării
suprafe țelor;
– Num ăr redus al I.M.M.-urilor cu activit ăți în domeniul prelucr ării și valorific ării superioare a
produselor agro-alimentare.

4.2. Strategii de dezvoltare a zonei Subcarpa ților Curburii
Ca urmare a analizei parteneriale la nive lul zonei Subcarpa ților de Curbur ă format ă din
jude țele Prahova, Dâmbovi ța și Vrancea, s-au identificat urm ătoarele domenii de ac țiune:
– Infrastructura tehnic ă
– Infrastructura turistic ă
– Resursele umane care activeaz ă în sectorul turistic
– Mediu

Obiective specifice:
Dezvoltarea poten țialului turistic zonal prin promovarea unor proiect e, parteneriate și
structuri asociative care s ă consolideze cooperarea între principalii actori di n turism.
Prioritatea în dezvoltarea zonei Subcarpa ților de Curbur ă este Infrastructura de turism.
Ariile de interven ție sunt :
a) Reabilitarea și modernizarea c ăilor de acces spre obiectivele turistice cu poten țial
ridicat:
– Reabilitarea structurii rutiere de acces c ătre obiectivele turistice din zon ă,
– Asigurarea unor mijloace de transport în comun care s ă fac ă leg ătura dintre sta țiile CFR cele
mai apropiate cu obiectivele turistice cu poten țial ridicat.
b) Completarea și modernizarea sistemelor de marcaj turistic:
– Refacerea marcajelor pe traseele turistice,
– Realizarea și extinderea marcajelor de tip panou stradal pentru resursele naturale și antropice
c) Reabilitarea și amenajarea obiectivelor turistice:
– Restaurarea și conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural UNESCO, na țional și local,
– Realizarea sau dup ă caz reabilitarea infrastructurii turistice (inclus iv de cazare) din
apropierea obiectivelor turistice,

41
– Reabilitarea, conservarea și amenajarea fostelor situri industriale pentru int roducerea
acestora în circuitul turistic (turism tematic),
– Reabilitarea siturilor istorice.
d) Diversificarea ofertei turistice:
– Crearea și promovarea produselor turistice cu specific local și zonal,
– Cre șterea calit ății serviciilor turistice,
– Dezvoltarea activit ăților de turism tematic și de ni șă .
e) Dezvoltarea turismului rural:
Promovarea agroturismului în corelare cu pro movarea evenimentelor populare tradi ționale
(târguri de me ște șuguri tradi ționale, rugi, serb ători religioase).
f) Conservarea și valorificarea ariilor naturale protejate:
Valorificarea și amenajarea obiectivelor turistice naturale (lacur i, pe șteri, forma țiuni
geologice, chei, cascade, saline) pentru activit ăți turistice.
g) Dezvoltarea turismului tematic :
– Crearea unor circuite turistice zonale tradi ționale (drumul vinului),
– Ini țierea și dezvoltarea turismului industrial.
h) Reabilitarea și dezvoltarea sta țiunilor balneo-climaterice:
– Reabilitarea structurii rutiere de acces c ătre sta țiunile balneo-climaterice,
– Retehnologizarea și modernizarea bazelor de tratament existente,
– Modernizarea re țelelor de utilit ăți publice aferente sta țiunilor balneare,
– Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de recreere din sta țiunile balneare (alei de acces
către izvoare, parcuri balneare etc.).
i) Calificarea personalului care lucreaz ă în turism:
– Formare profesional ă și training pentru resursele umane din domeniul turi smului,
– Adaptarea curriculei din școlile de arte și meserii cu profil turistic la noile cerin țe ale pie ței
for ței de munc ă din turism.

42
4.3. Cercetarea pie ței și identificarea unor posibile forme de turism
Zona Subcarpa ților de Curbur ă dispune de o mare atractivitate la nivel turistic. Doar o
parte din aceast poten țial este valorificat a șa cum trebuie, în general tipurile de turism care s unt
foarte b ănoase și deja consacrate. Pentru a implementa m ăsuri de dezvoltare și diversificare a
activit ăților turistice este nevoie de investi ții serioase capabile s ă satisfac ă și cei mai preten țio și
turi ști.
O alt ă form ă de turism ce se poate practica în zon ă este turismul de aventur ă. Datorit ă
cadrului geografic natural de care dispune zona sub carpa ților curburii se pot construi locuri
amenajate unde turi știi pot practica diverse activit ăți precum : rafting, drume ții.
De asemenea datorit ă cadrului natural zona poate fi o bun ă destina ție a turismului de
weekend unde turi știi din ora șele învecinate pot petrece câteva zile de relaxare și odihn ă. Pentru
a fi posibil acest lucru este nevoie de amenajarea spa țiului rural prin construirea unor spa ții de
cazare sau amenajarea acestora în gospod ăriile localnicilor.

43
CONCLUZII

În urma prezent ării tuturor capitolelor putem observa c ă zona Subcarpa ților Curburii este
destul de mirific ă, cu peisaje incredibile, datorit ă pozi ției geografice, cât și a resurselor naturale
și antropice de care dispune și care face ca aceast ă zon ă s ă fie atr ăgătoare de turi ști.
Zona nu dispune de numeroase ora șe cu potential turistic, cele mai atr ăgătoare sunt
sta țiunile balneare precum Sl ănic și Pucioasa. Aici reg ăsindu-se diferite complexe balneare ce
pe lâng ă cazarea și alimenta ția, ofer ă și servicii de agrement, îns ă ceea este mai important
reprezint ă posibilitatea trat ării de diferite boli cu ajutorul apelor minerale.
Nu sunt deloc de neglijat nici ora șele care practic ă turismul cultural și cel religios, acestea
fiind într-un num ăr mult mai mare. Aceastea dispunând de numeroase mu zee : Muzeul de sare,
Muzeul Nicolae Iorga, Muzeul de Etnografie al V ăii Teleajenului, dar și biserici cu istorisiri și
picturi ce le fac s ă fie destul de atr ăgătoare.
Îns ă din p ăcate, zona dispune de pu ține unit ăți de cazare și alimenta ție, marea majoritate
fiind clasificate la dou ă sau trei stele, ceea ce provoac ă un disconfort în rândul anumitor tipuri de
turi ști, care doresc un confort mult mai ridicat. Singur a unitate de cazare și alimenta ție ce
dispune de o clasificare de patru stele din zona Su bcarpa ților Curburii este Pensiunea „Casa
Pădurii” din Sl ănic. Îns ă problema unit ăților de cazare și alimenta ție, nu este singura și
agrementul fiind destul de neglijat, în anumite ora șe din zon ă este chiar inexistent, ceea ce este
destul de disconfortant. Îns ă turi știi se pot mul țumi cu plimb ările din parc, expozi țiile și diferite
manifest ări culturale.
În ceea ce privesc turi știi, în urma analizei circula ției turistice din capitolul al-III-lea, am
putut observa c ă marea majoritate a turi știlor sunt români. Turi știi str ăini vizitând aceast ă zon ă
subcarpatic ă într-un procent de 25,5% , din care ne d ăm seama c ă este destul de redus, acest fapt
datorându-se lipsei de promovare a Subcarpatilor pe plan interna țional.
Tot în capitolul al III-lea am putut obs erva c ă în perioada 2006-2010, au existat diferite
fluctua ții cu privire la num ărul de turi ști, atât români, cât și str ăini. Începând cu anul 2006,
num ărul turi știlor era într-o continu ă cre ștere, iar anul 2008 fiind anul cu cele mai mai fluc tua ții
de turi ști. Îns ă dup ă anul 2008, num ărul acestora începe s ă scad ă semnificativ, pân ă la nivelul
anului 2010. Aceast ă continu ă sc ădere, se pune pe baza crizei mondiale care a facut ca
majoritatea oamenilor s ă renun țe la petrecerea vacan țelor în diferite zone, alegând ceva mai pu țin
costisitor.

44
În zona Subcarpa ților Curburii este necesar a fi aplicate multe din strategiile de dezvoltare
prezentate în capitolul al IV-lea al proiectului. U na din aceste strategii este aducerea pe pia ța
turistic ă de noi unit ăți de cazare, alimenta ție și agrement, dar și de modernizarea celor existente
pentru o mai bun ă satisfacere a nevoilor poten țialilor turi ști. Cu cât condi țiile de primire sunt de
calitate buna, cu atât îi fac pe oameni sa fie mul țumi ți și s ă revin ă în zon ă.
De neglijat nu este nici infrastructura , deoarece aproximativ 75% din turi știi str ăini vin în
România prin intermediul transportului rutier. Îns ă lipsa unei infrastructuri dezvoltate și a unor
proiecte de dezvoltare duc la slaba dezvoltare a tu rismului românesc.
Eu consider, c ă zona aleas ă de mine este destul de interesant ă, deoarece dispune de
marea majoritate a tipurilor de turism ce completea z ă o vacan ță, iar peisajele, fac, ca odat ă ce ai
fost în zon ă s ă i ți dore ști s ă te întorci.

45
ANEXE

Anexa 1 : Hart ă limite geografice a Subcarpa ților Curburii

Anexa 2 : Vulcanii Noroio și

46
Anexa 3 : Sarea lui Buz ău

Anexa 4: Platoul Meledic

47
Anexa 5: Piatra alb ă la Grunj

Anexa 6: Muntele de sare de la Sl ănic

48
Anexa 7 : Focul Viu de la Andreia șu

Anexa 8

Hart ă Resurse turistice naturale, jude țul Dâmbovi ța

49
Hart ă Resurse turistice naturale, jude țul Prahova

Hart ă Resurse turistice, jude țul Vrancea

50
Anexa 9: Speciile floristice, termofile, submediter aneene.

Castan dulce Mojdreanul Alun turcesc

Carpen Scum pia

Anexa 10: Hrubele lui Ștefan cel Mare

51
Anexa 11: Schitul Brazi

Anexa 12: Biserica Na șterea Maicii Domnului, Odobe ști

52

Anexa 13: Biserica Ovidenia

Anexa 14 : Biblioteca or ășeneasc ă “Ana Georgescu”

53

Anexa 15: Beciul Domnesc

Anexa 16 : Gara Odobe ști

54

Anexa 17 : Muzeul Nicolae Iorga

Anexa 18 : Muzeul S ării

55

Anexa 19 : Castelul Iulia Ha șdeu

Anexa 20 : Muzeul memorial Nicolae Grigorescu

56

Anexa 21 : Schitul Lespezi

57

BIBLIOGRAFIE

Cărți

1. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara – România – Poten țial turistic și turism,
Editura Universit ății din Bucure ști , 2001;
2. Cândea Melinda, Florina Bran – Spa țiul geografic românesc-organizare, amenajare, dezvo ltare, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2001;
3. Dezsi Ștefan – Patrimoniu și valorificare turistic ă, Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj-Napoca, 2006;
4. Erdeli George, Gheorghila ș A. – Amenaj ări turistice, Editura Universitar ă, Bucure ști, 2006;
5. Firu ță Corina, Ion Cori Simiona – România. Obiective turistice , Editura Alcor, Bucure ști, 2002;
6. Gl ăvan Vasile – Poten țialul turistic și valorificarea sa , Editura Funda ției România de Mâine, Bucure ști,
2006;
7. Gl ăvan Vasile – Turismul în România , Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000;
8. Minciu Rodica – Economia turismului , Editura Uranus, Bucure ști, 2000;
9. Minciu Rodica (coordonator), St ănciulescu Gabriela – Strategia dezvolt ării zonelor metropolitane și
amenajarea turistic ă, Editura ASE, Bucure ști, 2008;
10. Na țional Geographic- România – Ghid turistic, Ed. Adev ărul Holding, 2010
11. Neac șu N. – Turismul și dezvoltarea durabil ă, Editura Expert, Bucure ști, 2000;
12. Neac șu N., Neac șu M., B ălt ăre țu Andreea – Economia turismului – studii de caz – statstici – l egisla ție ,
Editura Uranus, Bucure ști, 2008;
13. Nistoreanu Puiu – Management în turism , , Editura ASE, Bucure ști, 2002;
14. Ni ță Constantin – Pia ța turistic ă a României, Editura Ecran Magazin, Bra șov, 2000;
15. Radu Iulia – Ghidul turistic al României , Publirom Advertising, edi ția VI, Bucuresti, 2007;
16. Rădulescu Carmen Valentina – Dezvoltare regional ă și rural ă, Editura ASE, Bucure ști, 2007;
17. N. Neacsu, A. Cernescu, Ed. Uranus, – Economia turismului – Studii de caz. Reglementari –
Bucuresti, 2002

Referin țe Internet

18. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului , la www.mturism.ro, accesat pe 11/03/2011
19. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului , la www.mdlpl.ro, accesat pe 11/03/2011
20. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului , la www.turism.gov.ro, accesat pe 13/03/2011
21. Directia Jude țean ă de statistic ă Prahova , la www.prahova.insse.ro, accesat pe 14/03/2011

58
22. Directia Jude țean ă de statistic ă Dâmbovi ța , la www.dambovita.insse.ro, accesat pe 15/03/2011
23. Directia Jude țean ă de statistic ă Vrancea, la www.vrancea.insse.ro, accesat pe 15/03/2011
24. Prim ăria Brebu ,la www.brebuprahova.ro, accesat pe 15/03/2011
25. Prim ăria Panciu , la www.primaria-panciu.ro/, accesat pe 18/03/2011
26. Prim ăria Bolde ști-Sc ăeni, la http://pbs.infoprimarie.ro , accesat pe 18/03/2011
27. Prim ăria Plope ni , la www.primariaplopeni.ro , accesat pe 21/03/2 011
28. Prim ăria B ăicoi , la www.primariabaicoi.ro/, accesat pe 11/04/2011
29. Prim ăria V ălenii de Munte , la www.valeniidemunte.com.ro/, accesat pe 13/04/2 011
30. Prim ăria Sl ănic , la www.primariaslanic.ro/, accesat pe 18/04/2011
31. Prim ăria Câmpi na, la www.primariacampina.ro , accesat pe 19/04/20 11
32. Prim ăria Breaza , la www.primariabreaza.ro , accesat pe 23/04/2011
33. Prim ăria Odobe ști , la www.primariaodobesti.ro , accesat pe 23/04/201 1
34. Prim ăria Comarnic , la www.primariacomarnic.ro/index.php, accesat pe 27/04/2011
35. Institutul Na țional de Statistic ă, la www.insse.ro , accesat pe 27/04/2011

59
INTRODUCERE ……………………………………………………………………… .………..3
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ȘI POTEN ȚIALUL TURISTIC PRIVIND
SUBCARPA ȚII CURBURII …………………………………………………………… ……….5
1.1. Limite geografice………………………………………………………………… ……….5
1.2. Geneza…………………………………………………………………………………… ..5
1.3. C ăile de comunica ție……………………………………………………………… ………6
1.4. Poten țialul turistic natural………………………………………………………… .…….6
1.4.1. Relieful și Clima………………………………………………………………… …..7
1.4.2. Hidrografia…………………………………………………………………… ………9
1.4.3. Fauna și Vegeta ția……………………………………………………………… ……9
1.5. Poten țialul turistic antropic………………………………………………………… ……10
CAPITOLUL II PREZENTAREA PRINCIPALELOR A ȘEZ ĂRI UMANE …………………….
2.1. A șez ări urbane……………………………………………………………………………19
2.2. A șez ări rurale…………………………………………………………………………….24
CAPITOLUL III CARACTERISTICILE BAZEI MATERIALE IMPL ICATE ÎN
DEZVOLTAREA TURISMULUI ……………………………………………………………..26
3.1. Structuri turistice cu func ție de cazare……………………………………………………26
3.2. Structuri turistice cu func ție de alimenta ție………………………………………………28
3.3. Structuri de tratament…………………………………………………… ………………..30
3.4. Structuri turistice cu func țiuni de agreement……………………………………………31
3.5. Circula ția turistic ă și caracteristicile acesteia……………………………………………32
CAPITOLUL IV PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Î N ZONA
SUBCARPA ȚILOR CURBURII …………………………………………………………….40
4.1. Analiza atractivit ății turistice în zona Subcarpa ților Curburii………………………..40
4.2. Strategii de dezvoltare a zonei Subcarpa ților Curburii……………………………….42
4.3. Cercetarea pie ței și identificarea unor posibile forme de turism……………… ……..44
CONCLUZII…………………… ……………………………………………………………45
Anexe…………………………………………………………………………………………47
Bibliografie……………………………………………………………………………………59

60