Serviciile comunitare integrate în c ontextul legislativ național _v10.08.2018 [618458]

Serviciile comunitare integrate în c ontextul legislativ național _v10.08.2018
Titlu cf. Cuprins Pachet capitalizare : Legislație relevantă ; cum își integrează autoritățile publice
serviciile sociale și comunitare

Principalele acte normative din legislați a națională care au c onstituit baza reglementării «servicii lor
(comunitare) integrate» pot fi struct urate, luând în considerare dinamica evoluției cadrului legislativ,
conform schemei de mai jos :

Ordonanța d e Guvern (OG) Nr.68/28.08.20031 este principalul act normativ care,
după Legea nr.705/2001 (ulterior abrogată prin Legea nr. 292/2011)
reglementează procesul de organizare al serviciilor sociale și sistemului de
protecție socială din România post -decembri stă, și, care face pentru prima dată2
referire la integrarea serviciilor sociale.
OG.68/2003 aduce o clarificare conceptuală importantă în ceea ce privește serviciile sociale integrate,
în sensul că definește abordarea integrată ca unul din principiile care stau la baza organizării și
furnizării serviciilor sociale .
«Art. 1 (1) Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonanțe, reprezintă
ansamblul complex de măsuri și actiuni realizate pentru a răspunde nevoilor
sociale individuale, familiale sau de grup , în vederea prevenirii și depășirii unor
situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență pentru prezervarea
autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și
excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în sc opul creșterii
calității vieții.»
«Art.1, alin. (3) În funcție de complexitatea situaț iei, serviciile soc iale pot fi
furnizate în sistem integrat, prin asocierea lo r cu serviciile medicale,
educaț ionale, de locuințe ș i de ocupare în muncă .»

1 OG. 68/2003 aprobată, ulterior, prin Legea Nr. 515/ 28.11 2003, cu modificările ulterioare prin OG nr. 86/2004 și Legea 448/2004 ;
2 Mențiunea «pentru prima dată» aparține autorului, conform cecetărilor efectuate de acesta pentru elaborarea prezentului document.
2003

Page 2 of 19
C.E.Iova «Art.3, lit.(h) menționează că unul din principiile care stau la baza furnizării
serviciilor sociale este cel de «complementaritate și abordare integrată (…)».
«Art. 4, alin. (3) Serviciile de îngrijire social -medicală reprezintă un complex
de activități care se acordă în cadrul unui sistem social și medical inte grat și
au drept scop principal menț inere a autonomiei persoanei, precum și
prevenirea agravării situației de dependență .»

Următorul act normativ, în ordine cronologică este Hotărârea de Guvern (HG)
nr. 1826/22.1 2.2005 prin care este aprobată prima3 Strategie națională de
dezvoltare a serviciilor sociale .
Strategia precizează că una din principalele caracteristici, la nivel european,
privind dezvoltarea serviciilor sociale constă în faptul că « serviciile sociale pot fi organizate ș i
acordate separat sau pot fi integrate cu alte servicii, cum ar fi serviciile de sănătate, de educație sau
cele de tipul beneficiilor (prestațiilor) », una din principalele direcții de acțiune , în acest sens, fiind
« dezvoltarea sisteme lor de servicii integrate ».

La cele două mari categorii de servicii sociale din sistemul național de asistență socială din Români a
(servicii cu caracter primar și servi cii specializate), HG.1826/2005 adaugă faptul că în raport de
«complexitatea situației , serviciile sociale pot să fie furnizate în sistem integrat, prin asocie rea
serviciilor medicale, educaț iona le, de locuire și de ocupare în muncă, la serviciile socia le».
Această prevedere este fondată pe unul din cele opt principii de bază ale Comisiei Europene privind
politicile sociale , conform căruia , serviciile integrate /multifuncționale reprezintă o soluție la
complexitatea nevoilor beneficiarilor.

HG. Nr.1826/2005 face , de asemenea , precizări cu privire la instituția integratoare , care asigură
coordonarea în domeniul serviciilor sociale (inclusiv servicii integrate) :
«Ministerul Muncii, Solidarității Sociale ș i Familiei , în cal itate de autoritate
responsabilă pentru elaborarea politicilor ș i promovarea drepturilor so ciale a
tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, este totodată o instituț ie
integratoare în domeniul serviciilor sociale ».

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sociale pentru
perioada 2006 -2013 aprobate prin HG Nr. 1826/2005 , la obiectivul specific 4 – Promovarea dezvoltării
unui sistem echitabil, armonizat și integrat de s ervicii sociale la nivel național , menționează pentru
prima dată ideea de creeare a unui «punct unic de intrare în sistem » prin organizarea echipei de
interven ție la nivel primar (autorități locale) cu competențe generale. Implemen tarea acestei acțiuni
era prevăz ută pentru perioada 2007 – 2010.

Având în vedere cele menționate mai sus, HG.Nr.1826/2005 se constituie practic, ca prim cadru de
referință, normativ, p rivind dezvoltarea serviciilor sociale integrate în România.
Între 2006 și 2010 , apar inițiative de reglementare a serviciilor integrate,
cu precădere a serviciilor medico -sociale, care însă, ulterior, vor fi
abrog ate, începând cu 2011 de alte acte normat ive. Printre aceste
inițiative legislative se numără :

3 Idem 2 2005
2006 – 2010

Page 3 of 19
C.E.Iova 1) Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială (art. 164)
2) Ordonanța de ur gență a Guvernului (OUG) nr. 162/20085, act normativ apărut ca urmare a
necesităților și urgențelor leg ate de de procesul de reformă al sistemelor sanitar și social , precum și
de procesul de descentralizare (atât, descentralizare politică, prin transfer de atribuții, competențe,
responsabilități și resurse, de la nivel central la nivel local, cât și descent ralizare teritorial –
administrativă). Prin OUG nr. 162/2008 sunt transferate autorităților publice locale, pentru prima
dată , atribuții și responsabilități «concomitent cu asigurarea resurselor umane, materiale si
financiare necesare exercită rii acestora » pentru managementul asistenței medicale la nivel local.
Capitolul II (art.14) al OUG nr. 162/2008 reglementează, în premieră după 1989 , asistența medicală
comunitară , definind -o ca « ansamblul de activități și servicii de sănătate care se acordă în sistem
integrat cu serviciile sociale la nivelul comunității », în timp ce capitolul IV, art. 15 face precizări cu
privire la faptul că acest tip de asistență denumit și asistența medico -socială se realizează prin unități
de asistență medico -socială , în conformitat e cu prevederile Ordonanței Guvernului (OG) nr. 70/2002
privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 99/2004, cu modifică rile și completările ulterioare ».
Beneficiarul serviciilor de asistență medicală comunitară este comunitatea locală și, in mod deosebit,
persoanele vulnerabile. Art 7, alin. (2) din OUG nr 162/2008 include în categoriile de persoane
vulnerabile, persoanele aflate în următoarele situații : «a) nivel econ omic sub pragul sără ciei; b)
șomaj; c) nivel educațional scăzut; d) diferite dizabilităț i, boli cronice; e) boli aflate în faze terminale,
care necesită tratamente paleative; f) graviditate; g) vârsta a treia; h) vârsta sub 16 ani; i) fac parte
din familii monoparentale ; j) risc de excluziune socială .»
În noiembrie 2007 , Comisia Europeană adoptă prin Decizia C(2007)
5811/22.11.2007, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane – POSDRU 2007 -20136 elaborat conform Agendei de la Lisabona
revizuită, Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007 -2013,
Strategia Europeană de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Creștere Economică și Ocuparea
Forței de Muncă 2005 -2008.

Obiectiv general POSDRU 2007 – 2013 vizează „dezvoltarea c apitalului uman și creșterea
competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și
asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă
și inclusivă a 1.650.000 de persoane” 7.

Dintre cele șapte Axe prioritare de intervenție ale POSDRU, relevante pentru crearea/dezvoltarea de
programe și servicii integrate sunt următoarele:

4 Legea nr. 47/2006, Secțiunea 1, art.16 – Serviciile sociale sunt organizate într -un sistem flexibil, multidisciplinar și coordonat și pot fi
furnizate în sistem integrat cu serviciile de sănătate, învățământ, locuire, ocupare a forței de muncă și altele asemenea, în fun cție de
complexitatea situației
5 Ordonanța de urgență nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară abrogă prin art. 22 următoarele prevederi ale OUG nr.
162/2008: a) capitolul II "Asistenț a medicală comunitară", cuprinzând articolele 4 -11, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice
locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 174/2011 , cu modificările
ulterioare; b) capitolul I "Asistența me dicală comunitară", cuprinzând articolele 1 -9, din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transfer ul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către
autoritățile administrației publice locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 9 1 din 16 februarie 2009, cu modificările ulterioare;
6 http://www.fseromania.ro/images/downdocs/pos_dru11.pdf
7 http://www.fseromania.ro, secțiunea Documente Programatice 2007

Page 4 of 19
C.E.Iova Axa Prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii” – una din activitățile
finanțate în cadrul acestei axe se referă la programe integrate pentru prevenirea abandonului școlar
și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii.
Axa Prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” – această axă prevede finan țarea de
programe integrate care abordează conștientiza rea populației din mediul rural cu privire la
oportunitățile de ocupare existente în alte domenii/ non -agricole (turism, servicii, construcții, alte
ramuri ale industriei), formarea profesională, consi lierea și orientarea în carieră, plasarea în muncă,
etc.
Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale” – principala axă POSDRU care prevede finanțarea de
proiecte/programe care susțin dezvoltarea serviciilor sociale integrate și formarea personalului din
sistemul de asistență socială.

În cad rul POSDRU au fost implementate, atât de autorităție publice locale cât și de ONG , o serie de
proiecte care au contribuit la dezvoltarea serviciilor educaționale integrate, a serviciilor sociale
integrate, precum ș i a măsurilor integrate privind reorientarea profe sională a populației din rural.

Conceptele de «servicii integrate » și «abordare integrată» sunt preluate și
dezvoltate, ulterior, în Legea Asistenței Sociale Nr. 292/20.12.2011 – actul
normativ care reglem entează, în prezent, sistemu l național de asistență socială –
după cum urmează :
Art.5 , lit. p) «complementaritatea și abordarea integrată , potrivit cărora,
pentru asigurarea întregului potențial de funcționare socială a persoanei ca
membru deplin al famili ei, comunității și societății, serviciile sociale trebuie
corelate cu toate nevoile beneficiarului și acordate integrat cu o gamă largă de
măsuri și servicii din domeniul economic, educațional, de sănătate, cultural etc.;
(…)».
Art. 28, alin. (1 ): «Servici ile sociale au caracter proactiv și presupun o abordare
integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația socioeconomică, starea de
sănătate, nivelul de educație și med iul social de viață al acesteia ».
Art. 28, alin. (3) : «Pentru realizarea unor acți uni sociale coerente, unitare și
eficiente în beneficiul persoanei , serviciile sociale se pot organiza și acorda în
sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educație, precum și
cu alte servicii sociale de interes general, după caz.»
Legea Asistenței Sociale Nr. 292/2011 face câteva precizări referitoare la tipul de servicii sociale care
pot fi furnizate în sistem integrat , respectiv : serviciile în beneficiul persoanei (art.28), serviciile de
îngrijire personală (art.33), serviciile acordat e victimelor traficului de persoane (art.62), serviciile
acordate persoanelor private de libertate , aflate în custodia sistemului penitenciar (art. 64), serviciile
destinate victimelor violenței în familie (art.75) și serviciile de orientare și reconversie profesională
a persoanelor cu dizabilități (art.91) , această ultimă categorie de servicii fiind mai specială, în sensul
că, în acest caz, organizarea și dezvoltarea de servicii integrate nu este opțională pentru autoritățile
publice centrale și locale, ci o obligație .
La art. 33 (1) se specifică faptul că serviciile de îngrijire personală se pot
organiza și acorda integrat cu alte servicii, cum ar fi: «a) servicii de îngrijire
medicală ; b) servicii de reabilitare și adaptare a ambientului : mici amenajări,
reparații și altele asemenea; c) alte servicii de recuperare/reabilitare :
kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie ocupațională, 2011

Page 5 of 19
C.E.Iova psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie ș i altele asemenea.
(2)Serviciile de îngrijire personală pot fi acompaniate de servicii de consiliere
socială, juridică și de informare.»
Art. 62, alin. (2) : «Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane
sunt acordate în sistem integrat cu alte măsuri de protecție prevăzute de
legislația specială și sunt gratuite. »

Art. 64, alin. (1) : «Persoanele private de libertate , aflate în custodia
sistemului penitenciar, în vederea asigurării reintegrării lor sociale beneficiază
gratuit de servicii sociale de consiliere educațională, socială și psihologică,
acordate la nivelul așezămintelor de deținere, în sistem integrat cu activitățile
și programele educative, psihologice și de asistență socială, de instruire
școlară și formare profesională desfășurate în cadrul acestora .

Art. 75, alin (2) : «Serviciile sociale destinate victimelor violenței în familie
sunt acordate în sistem integrat cu celelalte măsuri de protecție legală, de
asigurare a sănătății, de prevenire, identificare și sancționare a faptelor de
violență în familie, prevăzute de legislația speci ală în domeniu.»

Art. 91, alin (1): « În vederea asigurării evaluării, orientării, formării și
reconversiei profesionale a persoanelor cu dizabilități , autoritățile
administrației publice centrale și locale au obligația să organizeze și să
dezvolte servici i sociale integrate cu servicii și măsuri specifice de stimulare a
ocupării.»

Din formularea art. 37 din Legea nr. 292/2011 reiese că doar furnizorii publici pot dezvolta servicii
integrate, la nivel comunitar, din categoria acestora fiind menționate con form aceluiași articol «c)
unitățile sanitare, unitățile de învățământ și alte instituții publice care dezvoltă, la nivel comuni tar,
servicii sociale integrate ».

«Serviciile sociale integrate » și «abordarea integrată», la nivel local

O consecință direc tă la nivel local a reglementărilor Legii Asistenței Sociale
nr. 292 /2011, corelată cu pregătirea programelor operaționale de asistenț ă financiară nerambursabilă
ale UE, aferente exercițiului financiar 2014 -2020, a constat în elaborarea și adoptarea de că tre
autoritățile adiminstrației publice locale a strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor sociale.

Prezentăm mai jos, câteva exemple, care arată cum au adaptat și pro movat autoritățile publice locale,
principiul abordării integrate în organizarea și furnizarea serviciilor sociale la nivelul comunității
locale:

a) Consiliul Județean Buzău , aprobă în 2014, prin HCJ nr. 206/ 30.09.2014, Strategia de dezvoltare a
serviciilor sociale 2014 – 2020 a județului Buzău8, strategie care, în mod prioritar, urmăr ește «să se
ajungă , etapizat , la dezvoltare instituțională pentru realizarea la nivelul județului a unui sistem
funcțional și integrat, interdisciplinar, de servicii de incluziune socială ».

8 http://cjbuzau.ro/185cjbuzau201708/Hotarari/2014/Hotarare%20206.pdf , pag.4 2011 – 2014

Page 6 of 19
C.E.Iova
b) București – Consiliul Local al sectorului 1 aprobă în 2014, Strategia structurilor Integrate de
Asistență Socială și Asistența Medicală Comunitară 2014 – 2020 – «Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului Sector 1» și « Com plexul Multifuncțional Caraiman »9.

Unul din obiectivele acestei strategii vizează «asigurarea la nivelul Sectorului 1 a unui sistem de
servicii sociale și medicale cu caracter proactiv și care să aibă o abordare integrată a nevoilor
persoanei, în relație cu situația socio -economică, starea de sănătate, nivelul de educație și medi ul
social de viață al acesteia ». 10.

c) Strategia incluziunii sociale Cluj 2020 elaborată în perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, de
către Primăria Municipiului Cluj -Napoca cu participarea organizaț iilor societății civile, instituțiilor
academice, Age nției Naționale pe ntru Romi – Regiunea Nord -Vest și a altor parteneri sociali. Această
Strategie își propune cu referire la serviciile integrate, următoarele :
 «accesiblizarea serviciilor publice pentru categoriile dezavantajate
 crearea unei rețele de centre comunitare integrate înființate în cartiere care să furnizeze
pachete de măsuri și servicii integrate familiilor și persoanelor aflate în dificultate (servicii de
informare și consiliere individuală și de grup, programe educaționale, artistice, sport ive, socio –
ocupaționale, servicii și beneficii sociale, forme de asistență, servicii medico -psiho –
pedagogice, etc)
 politici integrate de locuire, constând, printre altele, în « capacitarea, printr -un sistem
integrat de servicii socio -educaționale, socio -ocupaționale și medicale, a chiriașilor
aparținând unor grupuri vulnerabile , în vederea asigurării continue a drepturilor și
responsab ilităților lor locative ,
 un sistem integrat de identificare, semnalare și management a cazurilor de risc de
marginalizare so cială »..11

În 2014, prin Ordinul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale Și
Persoanelor Vârstnice Nr. 2126 din 5 noiembrie 201412 sunt aprobate
Standardele minime de calitate pentru acreditarea serviciilo r sociale destinate
persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit
sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și
pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate
în sistem integrat și cantinelor soc iale.

Anexa 1013 a acestui Ordin prezintă standardele minime de calitate pentru serviciile sociale acordate
în sistem integrat cu alte servicii de interes general , destinate persoanelor adulte . Prezentăm, pe
scurt, câteva din standardele menționate în această an exă:
 serviciile să fie furnizate într-un centru care func ționează în condițiile legii;
 fiecare beneficiar primește serviciul recomandat, în funcție de nevoile individuale ;
 furnizorul serviciului are obligația de a asigura comunicarea și colaborarea permanentă cu
serviciul public de asistență socială de la nivelul primăriei și de la nivel județean , cu alte
instituții publice locale și organizații ale societății civile active din comunitate, în folosul
beneficiarilor ;
 furnizorul are o procedură proprie de evaluare a nevoilor individuale ale beneficiarilor și a
situației de dificultate în care aceștia se află.

9 http: //www.primariasector1.ro/download/hotarari -consiliu -2014/hotararea_86_anexa_1.pdf
10 Idem 9, pag.51
11 http://cmpg.ro/wp -content/uploads/2013/12/incluziune.pdf
12 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legisla tie/Assistenta -sociala -2018/Ordin_2126_2014_la_18012018.pdf
13 Idem 12
2014

Page 7 of 19
C.E.Iova
În 2015, Guvernul României aprobă prin HG 383/27.05.2015 , Strategia
națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioad a
2015 -2020 și Planul strategic de ac țiuni pentru perioada 2015 -2020 14 prin
care „ toți cetățenii României să aibă oportunități egale de a participa în
societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie
satisfăcute și diferențele respectate”. 15

Aceste documente reprezintă, pe de o parte, îndeplinirea condiționalității ex -ante a României,
stabilită de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor structurale aferente perioadei de
programare 2014 -2020, pe de altă parte, cadru normativ și strategic pentru "reducerea sărăciei și
promovarea incluziunii sociale" pentru perioada 2015 – 2020.

Principalele rezultate vizate a fi obținute prin implementarea Strategiei națională privind incluziunea
socială sunt:
«1) Creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample de
activare pe piața muncii;
2) C reșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse (venitul minim de inserție –
VMI) și introducerea stimulentelor p ro-activare pentru beneficiarii programului de beneficii sociale;
3) Promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr -o abordare integrată,
concentrată asupra copiilor ;
4) Îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale ;
5) Integr area beneficiilor de asistență socială, a serviciilor sociale, a serviciilor de ocupare și a altor
servicii publice prin transformarea asistentului social într -un ”integrator” cu o atribuție solidă de
management de caz ;
6) Investiții într-un sistem solid de e -asistență socială ;
7) Creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale;
8) Consolidarea mecanismelor de coord onare a implementării Strategiei , precum și a mecanismelor
de monitorizare și evaluare a obiectivelor Strategiei ».16

Conform obiective lor specifice ale Strategiei, dar și țintei asumate de România în vederea îndeplinirii
obiectivelor Strategiei Europa 2020 , aceste rezultate preconizate /așteptate ar trebui să reducă cu
580.000, numărul persoanelor expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale față de anul 2008, când,
conform datelor Eurostat prezentate în documentul de prezentare al Strategiei națională anti –
sărăcie17, 44,2% din populația României era constituită din p ersoane expuse riscului de sără ciei sau
excluziunii sociale (AROPE18). Acest procent a scăzut până în 2013, doar cu 4%.

Strategia este structurată pe două domenii distincte de politici19:
1) politici care vizează persoanele (ocuparea forței de muncă, prestații de natură socială, acces la
finanțare , educație, s ănătate, locuinț e)
2) politici zonale (zonele rurale și comunitățile urbane margin alizate, inclusiv cele de romi)

Nouă Inițiative cheie sunt prevăzute a fi implementate în perioada 2015 – 2017.

14 HG nr 383 din 27.05.2015 : http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/DGAS/Acreditare/2015 -07-
28_HG_Strategie_incluziune_sociala.pdf ;
15 Idem 14;
16 Notă de fundamentare pentru Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei 2015 – 2020 și Planul strategic de acțiuni 2015 – 2020 ;
17 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf , pag.27
18 Indicator agregat pentru a măsura atingerea țintei asumate la nivelul Uniunii Europene referitoare la creșterea incluziunii s ociale,
urmărește persoanele expus e riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) cf. Mai multe detalii :
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf , pag. 23
19 Idem14 2015

Page 8 of 19
C.E.Iova
Din perspectiva evoluției reglementării serviciilor integrat e, HG.383/27.05.2015 poate fi considerată
drept primul act normativ care definește cadrul metodologic20 necesar proiectării și implementarii
acestor servicii, asimilate unui dispozitiv generator de „impact social pozitiv notabil” .21

Strategia națională privind incluziunea socială aduce o nouă abordare a sărăciei și excluziunii sociale ,
o abordare bazată pe „conceptul de furnizare de servicii integrate și pe asigurarea faptului că
diferitele programe și intervenții sunt armonizate, aliniate și oferite, atât l a nivel de individ, cât și la
nivelul comunității, de către asistenți sociali responsabili și bine instruiți.”22

Furnizarea de servicii integrate și particularizate , în același timp, este justificată în Strategie prin
faptul că „grupurile vulnerabile se c onfruntă cu probleme specifice pentru care este posibil ca
politicile generale să nu furnizeze soluții reale” , recunoscând, în același timp, că în România
„serviciile integrate , care includ servicii de protecție socială, ocupare, educație, sănătate, și alt e
servicii publice (necesare pentru a oferi suport familiilor și copiilor în sărăcie extremă) sunt extrem de
rare.” 23

Asistentul social , care are responsabilitatea managementului de caz, este definit în Strategie ca
„integrator” al diferitelor intervenții privind acordarea beneficiilor de asistență socială, furnizarea
serviciilor sociale, a serviciilor de educație, ocupare, sănătate, protecție so cială și alte servicii publice,
facilitarea la nivel comunitar , în special în comunitățile sărace și marginaliza te de romi și non -romi, din
mediul rural și urban. Asistentul social va fi , în egală măsură , coordonatorul echipei comunitare
integrate. Până la constituirea acestei echipe, o primă etapă va fi reprezentată de :

1) elaborarea de metodologii clare, protoco ale și proceduri de lucru pentru profesioniștii din
domeniul social care intervin la nivelul comunității și care vor sprijini , printre altele, aplicarea la scară
largă a managementului de caz în cadrul SPAS, în special în comunele și orașele mici ;
2) înființarea/crearea de centre comunitare multi -funcționale , în zonele marginalizate, care să
furnizeze servicii integrate către (dar nu în mod exclusiv) familiile aflate în sărăcie extremă24.

Toate acestea sunt prezentate în Inițiativa cheie #3, ca obiective ș i acțiuni structurate în cadrul unui
program la nivel național – Programul Social Oportunita te și Responsabilitate (SPOR).
Prin programul SPOR (care va avea finanțare de la bugetul de stat ) se dorește ca, în fiecare localitate,
să fie asigurat «cel puțin un salariat cu normă întreagă care desfășoară activități de asistență socială
și lucrează „unu la unu” cu persoanele aflate în situații vulnerabile și familiile lor».25

Alte prevederi ale SPOR vizează implementarea unui program de formare profesională pen tru
profesioniștii din domeniul asistenței sociale (program finanțat din bugetul de stat) și „dezvoltarea

20 Idem 2;
21 Idem 14;
22 World Bank Group, Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020,
București, 2015, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf ;
23 Idem 16;
24 Cf Băncii Mondiale , sărăcia extremă reprezintă a trăi cu mai puțin de 1,90 USD pe zi;
Cf.: World Bank Group, Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020,
București, 2015, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2 016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf ;
„Familiile extrem de sărace se confruntă cu multiple limitări, pe lângă sărăcia monetară, incluzând lipsa unui loc de muncă sa u șomajul pe
termen lung al adulților, nutriția deficitară a copiilor, un risc crescut de negli jare și/sau separare de familie a copiilor (asociate abuzului de
alcool al părinților), practicile nocive dezvoltării sănătoase și adecvate a copilului, părinți minori sau familii monoparent ale, căsnicii instabile,
sănătate precară sau dizabilitate, partic ipare școlară redusă sau abandon școlar, condiții mizere de locuire sau absența unei locuințe, violența
în familie, infracțiunile minore și discriminarea. Familiile aflate în situație de sărăcie extremă reprezintă o provocare spe cială, nu doar în ceea
ce privește capitalul material și uman, cât și în ceea ce privește aspectele psihologice (aspirații reduse, respect de sine redus și neajutorare
dobândită )”.
25 Idem 14 și 16;

Page 9 of 19
C.E.Iova unui sistem solid de monitorizare și evaluare a serviciilor de asistență socială furnizate la nivel
comunitar ” 26

În Strategia națională se prevede fa ptul că echipele comunitare integrate, inter -instituționale vor
lucra în cadrul unei „structuri de management integrat , cu bugete, programe și obiective comune ,
iar fiecare beneficiar ar dispune de un singur (…) manager de caz , care ar coordona asistența oferită
de diferitele instituții și de diferiții specialiști implicați în cazul acelui beneficiar.27

Echipele comunitare de intervenție integrată , la nivelul comunității, vor fi formate din: asistenții
sociali sau lucrătorii sociali cu normă întreagă în as istență socială, asistenții medicali comunitari,
mediatori sanitari romi, mediatorii școlari, consilierii școlari și experții romi.
În funcție de nevoile situației/cazului abordat și resursele disponibile, din echipa integrată, mai pot
face parte: asistent ul medical, medicul de familie, cadre didactice sau polițistul de proximitate.

Consolidarea Serviciilor publice de asistență socială (SPAS) va fi absolut esențial ă, întrucât:
 SPAS vor asuma în comunitate, rolul de promotor/coordonator al intervenței integ rate, de la
ancheta socială până la stabilirea planului de intervenție/servicii și furnizarea serviciilor
integrate persoanelor/familiilor ;
 fiecare din comunitățile locale vor avea obligația de a dezvolta un pachet minim de
intervenție adaptat nevoilor ide ntificate;
 conform Strategiei, peste o treime din localitățile rurale și zece procente din orașele mici nu
dispun de servicii publice de asistență socială.

Deși își propune obiective ambițioase, Strategia întrevede posibilitatea ca „ integrarea completă a
serviciilor este posibil să reprezinte un obiectiv fezabil doar pe termen lung,” 28luând în considerare
cadrul de reglementare actual în România, precum și insuficiența resurselor umane și financiare din
domeniul asistenței sociale.

În februarie 2016 , Guvernul României lansează Pachetul integ rat pentru
combaterea sărăciei care include 47 de măsuri până în 2020 .
Acest Pachet a fost realizat, în principal, în baza Strategiei naționale de
incluziune socială , dar și a altor strategii naționale din domeniile: educație,
protecția copilului, sănătate, etc.

„Pachetul țintește toate categoriile de vârstă, dar se concentrează mai ales pe măsuri pentru copii,
plecând de la modele de bună practică deja funcționale, probate de organizații neguvernamentale .
Creșterea ratei de ocupare a populației cu vârsta între 20 -64 de ani, de la 65,7% în 2014, la 70% în
2020, și reducerea, până în anul 2020, cu cel puțin 580.000 de persoane a celor aflate în risc de sărăcie
și excluziune socială sunt două dintre obiectivel e acestui pachet ”.29

Puțin mai târziu, în același an, cu ocazia Zilei Internaționale pentru eradicarea sărăciei (17 octombrie),
Guvernul României , lansează Pachetul de servicii comunitare integrate , componentă a Pachetului
Integrat pentru Combaterea Sărăciei și a S trategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea
Sărăciei.

26 Idem 14;
27 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf , pag.57 ;
28 Idem 27;
29 http://gov.ro/ro/obiecti ve/strategii -politici -programe/pachetul -national -anti-saracie&page=1 2016

Page 10 of 19
C.E.Iova Conform celor precizate la momentul lansării de reprezentanții Ministerului Muncii, acest pachet are
la bază managementul de caz . „Prin această metodă, asistentul social lucrează împreun ă cu
consilierul școlar sau mediatorul școlar , asistentul medical comunitar sau mediatorul sanitar ,
precum și cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, ocupaționale, educaționale și medicale în
scopul identificării nevoilor persoanelor vulnerab ile și pentru a stabili planuri de intervenție .
Echipele integrate comunitare , coordonate de asistentul social vor interveni în comunitate, pentru
depășirea situației de vulnerabilitate a persoanei/familiei și/sau reducerea riscului sărăcie și
excluziunii sociale a acesteia, prin furnizarea de servicii în domeniile: asistență socială, ocupare,
educație, sănătate, etc. ” 30

În 16 mai 2016 au fost lansate în cadrul POCU 2014 – 202031, două apeluri de finanțare care fac referire
la măsuri și servicii integrate :

1) POCU/19/4/1/Reducerea numărului de comunității marginalizate în care există populație
aparținând minorității roma (acele comunitați încare populația aparținând minorității roma
reprezinta minim 10% din totalul populației la nivelul comunității) aflate în risc de sărăcie și excluziune
socială, prin implementarea de mă suri integrate

2) POCU/20/4/2/Reducerea numarului de comunități marginalizate (non -roma) aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate
Prin aceste apeluri se vor finanța proiecte care vor aborda integrat nevoi le persoanelor vulnerabile și
contextul marginalizării , evitând măsuri le disparate , mono -sectoriale și neadaptate la specificul local
al nevoilor persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluz iune socială, precum și proiecte care vor viza
furnizarea , la nivelul fiecărei comunități marginalizate , a unor servicii sociale/ medicale/ medico
sociale / educaționale/ ocupare/locuire/ reglementare juridică acte de identitate , etc., în condițiile
asumării sustenabilității activităților din proiect , după finalizarea acestuia.
În contextul acestor apeluri de proiecte se recomandă ca elementul de referință pentru identificarea
nevoilor și pentru măsurile propuse să fie gospodăria (totalitatea persoanelor apa rținând aceleiași
familii care împart aceeași locuință) 32.
O zonă/ comunitate va fi validată ca fiind marginalizată dacă demonstrează îndeplinirea cerințelor
minime prezentate în Tabelul de mai jos :33
Tabel: Indicatori cheie și praguri minimale pentru val idarea zonelor ca fiind marginalizate (sursă:
Ghidul Solicitantului POCU 4.1 și 4.2)
Criterii/
Dimensiune Indicatori cheie Praguri minimale
Capital uman Proporția persoanelor de 15 -64 de ani care au absolvit maxim 8
clase (gimnaziu) 22%

30 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate -de-presa/4625 -cp-pachet -serv-comunitare -integrate
31 Conform prezentărilor oficiale ale Ministerului Fondurilor Europene (MF E), Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește
prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continu ând astfel
investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007 ‐2013 și contribuind, totodat ă, la atingerea obiectivului general al Acordului
de Parteneriat (AP 2014 ‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investi ții din Rom ânia, și anume, de a reduce disparit ățile
de dezvoltare economic ă și soci ală dintre Rom ânia și Statele Membre ale UE. Cu intervenții integrate planificate în domeniul ocupării forței
de muncă, al incluziunii sociale și educației, POCU va funcționa ca un mijloc de stimulare a creșterii economice și a coeziun ii și va susține
atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare – competitivitate, infrastructură, administrare și guvernanță –
contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020.
32 http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014 : apeluri de finanțare POCU 4.1 și 4.2 din 16 mai 2016 – Ghidul Solicitantului
33 Idem29

Page 11 of 19
C.E.Iova Proporția perso anelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni
care le limitează activitățile zilnice 8%
Proporția copiilor și tinerilor (0 -17 ani) din populația totală 20,5%
Ocuparea
forței de
muncă Proporția persoanelor de 16 -64 ani care nu sunt încadrate pe piața
formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial
pe cont propriu, cu sau fără angajați – patron sau administrator de
firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici
nu urmează o formă de învățământ 22,5%
Locuire* Proporția locuințelor supra -aglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) 54%
Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală 12%
*) Indicatorul Eurostat privind supra -aglomerarea, fără condiția referitoare la existența unei camere
pe gospodărie.
În raport cu pragurile minimale din Tabelul 1, comunitatea este validată ca marginalizată dacă
îndeplinește simultan următoarele trei condiții:
(1) are un nivel scăzut de capital uman;
(2) are un nivel scăzut de oc upare în sectorul formal;
(3) are condiții de locuire precară,
unde:
(1) o zonă/ comunitate are un nivel scăzut de capital uman dacă oricare doi din cei trei indicatori
corespunzători din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent.
(2) o zonă/ comuni tate are un nivel scăzut de ocupare a forței de muncă în sectorul formal dacă
indicatorul corespunzător din tabelul 1 are valori de peste 22,5% (pragul minimal).
(3) o zonă/ comunitate are condiții de locuire precară dacă cel puțin unul dintre indicatorii din
tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent.
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate34 și al Dezvoltării Umane Locale din România35
comunitățile rurale marginalizate sunt distribuite în 992 de comune (35% din totalul comunelor din
țară), de și cu diferențe regionale semnificative. Sectoare de recensământ marginalizate sunt prezente
în 1.605 sate (12% din toate satele), în toate județele și regiunile țării.

În martie 2017 , trei Mi nistere – Ministrul Ministerul Muncii și Justiției Sociale,
Ministrul Ministerului Sănătății și Ministrul Ministerului Educației Naționale –
adoptă Ordinul comun Nr. 393/630/4236/2017 din 13 martie 2017 (publicat în
Monitorul Oficial Nr. 582 din 06/07/2017) pentru aprobarea Protocolului de

34 Elaborarea strategiilor de integrare a comunităților urbane marginalizate – Atlasul zonelor urban e marginalizate din România, disponibil
la http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf ;
35Atlasul zonelor rurale marg inalizate și al dezvoltării umane locale în România disponibil la adresa
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/minister/minister -rapoarte -studii 2017

Page 12 of 19
C.E.Iova colaborare în vederea imple mentării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii
sociale și combaterii sărăciei.36

Conform acestui act normativ, implementarea serviciilor comunitare integrate are la bază trei piloni
de reglementare :

1) Protocolul de colaborar e la nivel central – Anexa 1 a Ordinului/martie 2017
2) Strategia locală de dezvoltare a unității adminsitrativ -teritoriale
3) Protocolul de colaborare, la nivel local (similar celui încheiat la nivel central) , încheiat între
„serviciul public de asistență socială/primărie, inspectoratul școlar județean, direcția județeană de
sănătate publică și a municipiului București, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor,
agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, agenția județeană pentru plăți și inspecție
socială, etc.” (art.2)

(„Etc.” în această prevedere poate fi interpretat ca libertate lăsată autorităților la nivel local de a
identifica actorii instituționali cei mai relevanți din comunitate pentru un astfel de Protocol.
Dat fiind faptu l că procesul de instituționalizare a serviciilor integrate este încă la început de drum,
este posibil, ca unele autorități locale, chiar în condițiile în care dispun de această libertate și inițiativă,
să aibă dificultăți în identificarea altor actori rel evanți pentru îndeplinirea celor prevăzute în Protocol.
În acest sens, credem (n.a) ar fi util pentru autoritățile publice locale să existe anumite precizări
metodologice cu privire la echipele comunitare integrate, la tipul instituțiilor/actorilor sociali relevanți
pentru semnarea unui Protocol la nivel local. )

Art. 2 al Ordinului menionează serviciile care pot intra în categoria serviciilor comunitare integrate ,
respectiv: serviciile sociale, sănătatea, educația, ocuparea, locuirea și obținerea documente lor de
identitate.

Ordinul menționează, de asemenea (art.1, alin3), că o altă obligație (subînțeleasă din formularea
textului) a autorităților locale , în afara de semnarea protocolului la nivel local, este următoarea :

„Abordarea integrată a furnizării serviciilor comunitare va fi inclusă
în strategia de dezvoltare locală a fiecărei unități administrativ –
teritoriale .”

În continuare, Ordinul prezintă:
Art 2 – ariile considerante relevante în procesul de combatere a sărăciei (asistență socială, educație,
sănătate, ocupare, asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, etc.) , precum și
indicatorii urmăriți prin intermediul serviciilor integrate, pe fiecare arie;
Art. 3 – echipa comunitară integrată (componență), principalele atribuții ale membrilor echipei
comunitare integrate, respectiv: asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar,
consilierul școlar , mediatorul școlar ; alte categorii de personal care pot interveni, la solicitarea
asistentului social în managementul de caz /echipa comunitară integrată , din domeniile: evidenței
populației, ocupării, evaluării persoanelor cu dizabilități, protecției copilului, asistenței victimelor
violenței domestice etc ;
Articolele 3 și 4 prezintă atribuțiile fiecărui membru al echipe i comunitare integrate.

Metoda de lucru pentru organizarea furnizării serviciilor comunitare integrate este , conform
Ordinului, managementul de caz .

36 Un Ordin comun cu t ext aproape identic (cu mici diferențe de formulare)36 a fost elaborat și semnat în decembrie 2016, de miniștrii celor
trei ministere menționate, mai sus, din guvernarea Cioloș. Acest Ordin nu a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind, înlocu it, ulterior, de
Ordinul nr . 393/630/4236 din martie 2017.

Page 13 of 19
C.E.Iova Trebuie precizat faptul că managementul de caz î n asistența socială din România este utilizat pentru
toate categoriile de beneficiari, dar standarde de calitate obligatorii au fost definite doar pentru
domeniul protecț iei drepturilor copilului (conform Ordinul nr.288/2006) .37
Art. 4 (alin. 2 și 3) din Ordinu l comun dă o definiție a mangementului de caz în cont extul i ntervenției
integrate, astfel :
«Art. 4, alin. (2) Managementul de caz este o metodă de lucru ce include un
mecanism de coordonare a specialiștilor din diferite domenii pentru
realizarea integrată a evaluării nevoilor și a resurselor, a planificării și
intervenției, a monitorizării și evaluării impactului. (3) Prin intermediul
managementului de caz crește accesul persoanei la servicii, crește impactul
serviciilor furnizate, crește gradul de valorificare a resurselor
persoanei/familiei/comunității și sustenabilitatea intervenției. »

Asistentul social va avea responsabilitatea elaborării planului inițial de intervenție pe baza evaluării
inițiale exhaustive/complete a nevoilor (locuire, ocupare, educație, sănătate etc.), a riscurilor de
excluziune socială și va fi, în egală măsură , integratorul tuturor activităților/serviciilor destinate
grupurilor vulnerabile.

Referitor la metodologia de lucru pentru implementarea serviciilor comunitare integra te, Ordinul
specifică două tipuri de abordări care trebuie avute în vedere în procesul de evaluare a nevoilor
persoanelor vulnerabile:
 abordarea integrată (atât în faza de evaluare a nevoilor, cât și pe tot parcursul unei intervenț ii
integrat e);
 abordarea sistemică (în domeniul social, această tip de abordare este fundamentat pe ideea
că dificultățile unui individ nu pot fi înțelese și analizate decât în legătură cu contextul familial
și instit uțional al acestuia; „gândirea sistemică furnizează o serie comp letă de instrumente
și metode care permit practicienilor să analizeze, să măsoare și să înțeleagă dinamica unui
sistem , și, îi ajută pe aceștia să anticipeze impactul unei anumite intervenții asupra
sistemului în cauză ”.38

La art.5 se precizează ca pentru implementarea abordării integrate, Ministerul Muncii și Justiției
Sociale elaborează harta serviciilor comunitare , accesibilă online și cu actualizare permanentă, în
dinamică , a datelor (o parte din aceste date se referă la furnizorii de servicii sociale, educaționale,
medicale și de ocupare. Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale vor contribui la
actualizarea acesti hărți.

Conform art.6, cele trei ministere vor dezvolta „aplicația online Servicii Comunitare Integrate (SCI)”
care să spriji ne echipele comunitare integrate în procesul de colectare a datelor și al monitorizării
cazurilor în timp real.

Aplicația va conține o listă complexă de vulnerabilități , precum și toate grupurile vulnerabile din
comunitățile selectate. Aplicația va fi con cepută și din perspectiva creării unei hărți a problemelor
dintr -o comunitate .

Articolele 7, 8 și 9 prezintă responsabilitățile celor trei ministere semnatare ale Ordinului .
Coordonarea va fi asigurată printr -un mecanism de colaborare interinstituțională care va fi elaborat
de aceste ministere.

37 Mai multe detalii despre managementul de caz : http://www.asociatiasteasm.ro/uploads/company/docume nts/150_Metodologie –
management -de-caz.pdf
38 WHO/OMS, «Pour une approche systémique du renforcement des systèmes de santé », Novembre, 2009

Page 14 of 19
C.E.Iova
Trebuie precizat că Ordinul nu stabilește nici un termen pentru cele prevăzute (realizarea aplicației
online SCI, elaborarea mecanismu lui de coor donare interinstituțională, proceduri și instrumente de
lucru pentru echipa comunitară integrată , etc.)

Ordinul Nr. 393/630/4236 din 17 martie 2017 are în vedere o serie de prevederi legislative:

1) Art. 28 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;
2) Strategia naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015 – 2020 și
ale Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015 – 2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
383/2015;
3) Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și c ompletările ulterioare;
4) Strategiei naționale de sănătate 2014 – 2020 și ale Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020
pentru implementarea Strategiei naționale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014;
5) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară;
6) Programului de guvernare 2017 – 2020, capitolele: Politici publice în domeniul muncii și justiției
sociale, Politici în domeniul educației și P olitici în domeniul sănătății, în temeiul:
– art. 17 alin . (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Muncii și Justiției Sociale;
– art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Sănătății, cu modificările ș i completările ulterioare;
– art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Educației Naționale»

În această secțiune, vor fi analizate acele acte normative care nu au mai fost menționate până la
această secțiune , respectiv:

a) Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare

Legea educației naționale reglementează (art. 328) cadru l integrator pentru învățarea pe tot
parcursul vieții în R omânia.
Una din măsurile care va contribui la asigurarea acestui cadru integrator vizează înființarea de centre
comunitare d e învățare permanentă :
Art. 343 , alin (1), (2), (3):
«(1) Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către
autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de
educație și formare . Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile
în dome niul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității. (…)
(2) Unitățile și instituțiile de învățământ de sine stătător sau în parteneriat
cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private : case de
cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizații
nonguvernamentale și alte le asemenea pot organiza la nivel local centre
comunitare de învățare permanentă , pe baza unor oferte de servicii
educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri -țintă interesate.
(3) Finanțarea centrelor comunitare de învățare permanentă se face din
fonduri publice și private , în condițiile legii. Toate veniturile obținute de
centrele comunitare de învățare permanentă rămân la dispoziția acestora. »

Funcționarea centrelor comunitare de învățare perman entă este reglementată de HG nr. 598/2017 .

Page 15 of 19
C.E.Iova Centre le com unitare de învățare au, conform art. 344 din Legea educației naționale , ca principale
atribuții : elaborarea de planuri locale de intervenție în domeniul educației permanente; oferirea de
servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin: programe de tip remed ial pentru dobândirea
sau completarea competențelor -cheie, inclusiv programe educaționale de tip "A doua șansă" sau
programe de tip "zone de educație prioritară" pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul
de educație ori care nu dețin o ca lificare profesională;

O altă măsură care vine în sprijinul integrării serviciilor este regle mentată de Legea educației
naționale prin art. 350 (coroborat cu art. 351) și face referire la faptul că unități le și instituț iile de
învățământ, universități le, instituții le de formare, etc. oferă , în afara serviciilor educaționale și servicii
de consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii , studenții și persoanele aflat e în căutarea unui
loc de muncă .

Centrele comunitare de învățare permanentă și serviciile de consiliere și orientare în carieră se
regăsesc în două din ariile de intervenție a le serviciilor comunitare integrate , respectiv « educația » și
«ocuparea ».

b) Strategia națională de sănătate 2014 – 2020 și ale Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020
pentru implementarea Strategiei naționale, aprobate prin HG nr. 1 028/ 18 noiembrie 2014

Din perspectiva serviciilor comunitare integrate , Strategia Națională de sănătate 2014 – 2020
prevede, în principal, următoarele:

 dezvoltarea și extinderea serv iciilor de asistență comunitară, la nivel național; scăderea
numărului de cazuri rezolvate prin internări în spital (care presupun costuri mari) prin
creșterea accesului populației (cu precădere, populația din rural și grupuri le vulnerabile) la
servicii de asistență comunitară, la servicii de asistență acordate de medicii de familie și prin
ambulatoriul de specialitate (servicii de la baza sistemului de sănătate) ;
 prevenția: ca prioritate națională;
 înființarea de centre comuni tare integrate
(…) „care să furnizeze servicii de promovare a unui mod de viață sănătos, de
prevenție primară, secundară și terțiară, servicii de îngrijire la domiciliu și
paliație, dar și servicii integrate cu asistența medicală primară și de
specialitate și, după caz, cu asistența medicală școlară, cu serviciile sociale
privind reducerea riscului de abandon școlar și familial, a riscului de
excluziune socială, combaterea abuzului și negligării persoanelor vârstnice,
combaterea violenței în familie sau com baterea discriminării persoanelor
sărace ”; ”39
 elaborarea de standarde, proceduri și instrumente de lucru necesare furnizării în condiții
optime și în sistem integrat a serviciilor comunitare ;
 colaborarea cu Ministerul Muncii pentru a identifica soluții în vederea unei mai bune
integrări a serviciilor medicale și social e, la nivel local ;
 elaborarea unei metodologii st andard de evaluare și monitorizare a servicii lor comunitare
integrate ;

c) Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 18/2017 privin d asistența medicală comunitară

39 Strategia națională de sănătate 2014 – 2020 și ale Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementar ea Strategiei
naționale, aprobate prin HG nr. 1028/18 noiembrie 2014

Page 16 of 19
C.E.Iova OUG nr. 18/201740 a apărut pe un fond de vid legislativ în ceea ce privește reglementarea a sistenței
medicale comunitare și a centrelor comunitare integrate , care punea în dificultate, îndeplinerea
condiționalităților ex -ante pentru accesar ea fondurilor europene aferent , mai precis pentru lansarea
apelurilor de finanțare programate în c adrul Programul Operațional Regional (POR) și Programul
Operațional Capital Uman ( POC U) care însumează aproximativ 355 mil. euro pentru finanțarea
intervențiilor din domeniul s erviciilor comunitare integrate .

Prin POR 2014 -2020 autoritățile administrației publice locale pot construi/reabilita spații cu destinația
de centru comunitar integrat din fonduri europene structurale și de investiții , cu condiția să existe
personal care să îl deservească. Prin POR see prevede ca peste 180 de centre comunitare integrate în
zonele defavorizate vor fi înființate, construite, reabilitate ș i dotate anul viitor,
Prin P OCU, Ministerul Sănătății poate forma personalul di n asistența medicală comunitară și dezvolta
de metodologii privind serviciile comunitare integrat e

Apelurile de finanțare au fost lansate (primăvara/vara 2018 :POCU – 4.5, 4. 6, 4. 10 și POR 8. 1, 8. 2, 8. 3),
dar implementarea proiectelor poate fi pusă în dificultate41 întrucât Hotârărea de Guvern care
trebuia adoptată în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a OUG nr. 18/2017 privind aprobarea
Normelor metodologice p rivind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență
medicală com unitară nu a fost adoptată, deși există un proiect de act normativ în acest sens42, precum
și o Notă de fundamentare43).

Necesitatea reglementării asistenței medicale comunitare este justificată nu numai de urgența
absorbției fondurilor europene , ci și de faptul că un număr semnificativ de pe rsoane vulnerabile din
cele mai sărace comunități r urale au nevoie de aceste servicii integrate de sănătate, sociale și de
prevenire a abandonului școlar.
«În acest moment nu există o acoperire suficientă la nivel național cu
personal din asistența medicală comunitară , generând disparități în ceea ce
privește accesul la astfel de servici i între mediul urban și cel rural. De
asemenea există o mare variabilitate atât în practica asistenței medicale
comunitare la nivel local, cât și în procesul de îndrumare metodologică și
monitorizare de către direcțiile județene de sănătate publică a servi ciilor
furnizate de asistența medicală comunitară ».44

În acest context, Guvernul României a adoptat în 27 .02.2017 (i ntrare în vigoare prin publicare în M.O
01.03.2017), OUG nr. 1845 care, conform art.1:
„(…)are ca scop reglementarea asistenței medicale comunitare la nivelul
comunelor, al orașelor, al municipiilor și al sectoarelor municipiului București ,
precum și înființa rea, organizarea și funcționarea centrelor comunitare
integrate , în vederea facilitării și îmbunătățirii accesului populației și, în
special, al grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate, integrate la nivelul
comunităților cu serviciile sociale și edu caționale.”

40 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitar ă a fost aproba tă prin Legea nr. 180 din 18 iulie
2017 publicată în M.O nr. 582 din 20 iulie 201 7
41 Nota autorului prezentului document
42 Conform http://www.ms.ro/2017/12/07/hotarare -a-guvernului -pentru -aprobarea -normelor -metodologice -privind -organizarea –
functionarea -si-finantarea -activitatii -de-asistenta -medicala -comunitara/ .Data expirării afișării proiectului de HG privind aprobarea
normel or metodologice ale OUG 18/2017 și respectiv, încheirea procesului de consultare publică, cf site -ului Ministerului Sănătății este
23.01.2018.
43 http://gov.ro/ro/guvernul/procesul -legislativ/note -de-fundamentare/nota -de-fundamentare -oug-nr-18-02-03-2017&page=7
44 Idem 42
45 OUG nr.18 preia reglementări din proiectul de lege privind asistența medicală comunitară , adoptat în ședința Guvernului din 26
octombrie 2016, dar care a fost clasat în data de 27.12.20 16 în baza art. 63 alin . (5) din Constituția României.

Page 17 of 19
C.E.Iova Centrele comunitare integrate se preconizează vor putea fi organizate și î nființate ca enități cu sau
fără personalitate juridică la nivelul unităților/ subdiviziunilor admini strativ – teritoriale.

Asistența medicală comunitară este definită ca „ ansambl ul de programe, servicii de sănătate și
acțiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităților cu scopul creșterii accesulu i populației
și, în special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special
la cele centrate pe prevenire ” (art 3, alin1 , OUG 18/2017 ).

Nevoile medico -sociale în baza cărora se planifică și se implementează serviciile de asistenă medicală
comunitară se vor identifica prin cata grafia (inventarul ) populației aparținând grupur ilor vulnerabile
din comunități.

Asistența medicală comunitară se realizează prin: serviciul public de asistență socială (SPAS),
compartimentul de asistență medicală comuni tară din cadrul autorităților administrației publice
locale, centre comunitare integrate înființate prin hotărâri ale autorităților administrației publice car e
pot lua decizii în acest sens și aparatul de specialitate al primarului.

Serviciile de asistență medicală comunitară se realizează de către: asistentul medical comunitar și
mediatorul sanitar. Aceștia lucrează în colaborare cu profesioniști din cadrul: cabinetelor medicilor de
familie, SPAS, centrului comunitar integrat (finanțat integral de la bugetul local) , altor furnizori de
servicii de sănătate, sociale, educaționale, inclusiv ONG care furnizează servicii în domeniile
menționate.

Atribuțiile asistentul medical comunitar și mediatorul sanitar vor fi precizate în normele
metodologi ce pentru OUG 18/201746.

Conform Comunicatului de presă al Guvernului României, f inanțarea cheltuielilor de personal pentru
asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari, precum și cheltuielile privind dotare a structurilor
de asistență medicală comunitară conform standardelor minime, se asigură din transferuri de la
bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Autoritățile locale (APL) pot finanța (contribui) din surse proprii , cheltuielile de personal și pot angaja
și alte categorii de personal care furnizează servicii medicale, sociale sau educaționale, cu condiția
încadrării în bugetul aprobat.
APL sunt responsabile cu acoperirea cheltuielilor pentru bunuri le și servicii le necesare centrelor
comunitare integrate.
“Asistența medicală comunitară este coordonată tehnic și metodologic de către Ministerul Sănătății,
prin structurile sale din teritoriu, respectiv direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului
București, iar controlul activității se va exercita de către Ministerul Sănătății. În prezent, Ministerul
Sănătății asigură finanțarea a peste 1520 de asistenți medicali comunitari și peste 482 de mediatori
sanitari ”47.

c) (…) art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Muncii și Justiției Sociale; art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modi ficările și completările ulterioare; art. 12
alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea și funcționarea M inisterului
Educației Naționale

46 Idem 42
47 Guvernul României http://gov.ro/ro/media/comunicate/comunicat -de-presa -edinta -de-guvern -masur i-pentru -dezvoltarea -asistentei –
medicale -comunitare&page=1

Page 18 of 19
C.E.Iova
În actele normative de la acest punct se precizează faptul că, în exercitarea atribuțiilor ce le revin,
ministerele pot emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii.

În 30 martie 2018, Minis trul Fondurilor Europene (MFE) semnează Ordinul
MFE nr. 4405/30.03.2018 care aprobă Ghidul Solicitantului48 – Condiții
specifice de accesare a fondurilor „Servicii comunitare integrate" AP 4/PI
9.iv/OS 4.5, 4.6 și 4.10 . În aceeași zi este deschis și apelul de proiecte de tip
non-competitiv, cu depunere în MySMIS începând cu data de 2.04.2018, ora 10.00 și până în data de
15.06 2018 (cf. Corigendu m)49. În data de 2.08.2018, Autoritatea de Management pentru Programul
Operațional Capital Uman 2014 – 2020 (AM POCU) publică lista finală a proiectelor selectate în
cadrul apelului non – competitiv.50

Conform acestei liste, Ministerul Muncii și Justiție i Sociale va implementa proiectul „Crearea și
implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”
(cod proiect 122607) . Buget total proiect 24.278.422,26 euro ( din care contribuția Guvernului
României este es timată la 15%).

Obiectivul general al proiectului este creșterea incluziunii sociale și combaterea sărăciei prin
dezvoltarea și pilotarea serviciilor comunitare integrate în 139 de comunități rurale și mic urbane cu
tip de marg inalizare peste medie și se veră,conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al
Dezvoltării Umane Locale din România .

Obiective specifice :
1) consolidarea capacității admnistrației publice locale de a iniția, coordona și implementa măsurile
de prevenire și combatere a situați ilor de marginalizare și excludere socială, în 139 de comunități
marginalizate prin crearea de echipe comunitare integrate și dezvoltarea de proceduri, metodologii și
instrumente specifice de lucru ;
2) îmbunătățirea nivelului de competențe al specialiști lor care activează în echipele comunitare
integrate din cele 139 de comunități51 sau din alte autorități relevante, contribuind astfel la
consolidarea rețelei publice de asistență socială comunitară prin furnizarea de servicii social e adaptate
nevoilor popu lației ;
3) creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii comunitare integrate, în cele 139 de
comunități .

Furnizarea integrată a serviciilor medicale, sociale și educaționale la nivel local este justificată de
abordarea sistemică a nevoilo r persoanelor din categoria grupuri vulnerabile și de necesitatea
corelării eficiente acestor nevoi cu pachetele de servicii din diferite domenii asstfel încât resursele
existente și cele care vor fi atrase prin implementarea proiectului să fie eficient și responsabil utilizate.

48 În 07.07.2017, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (AM POCU), din cadrul MDRAPFE, lansa în
consultare publică Ghidul Solicitantului „Servicii comunitare integrate ” prezentat ca un instrument la îndemâna Ministerului Muncii și
Justiției Sociale, în partene riat cu Ministerul Sănătății pentru a pilota abordarea integrată a serviciilor medicale și sociale la nivelul a 100
de comunități . Bugetul alocat : 15.000.000 euro. În anunțul de lansare al AM POCU, se precizează că instituțiile mai sus menționate vor
elab ora instrumente de intervenție integrată și vor specializa persoanele implicate în activități și servicii de sănătate și soci ale din comunități:
asistenți medicali comunitari, asistenți sociali și mediatori sanitari. Propunerile sau observațiile privind îm bunătățirea documentelor se
puteau transmite până la 19.07.2017 (Sursă : http://www.fonduri -ue.ro/p resa/anunturi -finantari/2250 -am-pocu -lanseaza -in-consultare –
ghiduri -pentru -apeluri -de-proiecte -de-560-milioane -euro ).
49 http://www.fonduri -ue.ro/presa/noutati -am-oi/details/6/448/am -pocu -corrigendum -la-ghidul -solicitantului -condi%C8%9Bii -specifice –
%E2%80%9Eservicii -comunitare -integrate%E2%80%9D
50 http://www.fonduri -ue.ro/presa/noutati -am-oi/details/6/507/am -pocu -anun%C8%9B%C4%83 -rezultatul -apelului -de-proiecte -pocu –
375-4-22-4-5,-4-6,-4-10-servicii -comunitare -integrate
51 Lista c elor 139 de comunitati este disponibilă în Anexele la Ghidul Solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor „Servicii
comunitare integrate" AP 4/PI 9.iv/OS 4.5, 4.6 și 4.10 , car e poate fi accesat via http://www.fonduri -ue.ro/transparenta/declaratii/15 –
programe -operationale/2014 -2020/pocu/67 -pocu -ip-prj 2018

Page 19 of 19
C.E.Iova
Proiectul are în vedere ieșire a din situația de vulnerabilitate a persoanelor în risc de excluziune socială
să fie abordată ca un proces sustenabil pentru o deplină integrare socială și economică a acestor
persoane.

Principalele rezultate așteptate prin sprijinul financiar acordat în cadrul prezentului apel de proiecte
sunt:
 instrumente/ proceduri/ mecanisme etc. în domeniul asistenței sociale
 număr crescut de persoane vulnerabile care beneficiază de servicii de asistență pe rsonalizata la
nivelul comunității (socială, medicală, educațională)

Conform Ghidul Solicitantului – Condiții specifice de acce sare a fondurilor „Servicii comunitare
integrate" AP 4/PI 9.iv/OS 4.5, 4.6 și 4.10 , principalele activități care vor fi implementate în cadrul
acestui proiect sunt:

 elaborarea procedurilor, metodologiilor și instrumentelor de furnizare integrată a servic iilor
comunitare și operaționalizarea mecanismului de colaborare
 dezvoltarea aplicației online SCI pentru echipele comunitare integrate
 constituirea, dezvoltarea si functionarea echipelor Unităților Județene de Suport și Supervizare
 constituirea și preg ătirea profesionala (calificarea/certificarea membrilor) a e chipelor comunitare
integrate
 aplicarea efectiva a procedurilor/metodologiilor/instrumentelor de furnizare integrată a
serviciilor comunitare (recrutarea și formarea echipelor comunitare integrat e va continua in mod
obligatoriu cu activitatea de pilotare, respectiv de furnizare a serviciilor comunitare integrate , prin
aplicarea procedurilor / metodologiilor și instrumentelor create în a cest scop în cadrul comunității )
 pregătirea recomandărilor pen tru multiplicarea modelului SCI și pentru transpunerea în
documente cu carac ter administrativ și normativ

Asumarea responsabilității pentru asigurarea sustenabilității serviciilor dezvoltate reprezintă o
condiție pen tru acordarea finanțării .