Dobrogea reprezintă teritoriul situat în sud -estul României, între Dunăre și Marea Neagră,extinsă până în Ucraina și Bulgaria. În… [618453]

CAPITOLUL I
1.1 PREZENTARE GENERALA

Dobrogea reprezintă teritoriul situat în sud -estul României, între Dunăre și Marea
Neagră,extinsă până în Ucraina și Bulgaria. În antichitate,regiunea era cunoscută sub denumirea
de Sciția Mică, făcând parte din provincia Moesia, iar în Evul Mediu din diviziunea bizantină
Paristrion.
Principalele orașe din dobrogea pe teritoriul României sunt: Constanța,
Mangalia,Medgidia și Tulcea, dar și stațiunile litorale Mamaia, Eforie și Costinești. în partea de
nord-est cuprinde Delta Dunării.
În Bulgaria principalele orașe sunt Turtucaia, Silistra,Cavarna și Dobrici, dar și stațiunile
Albena, Balcic și Sabla.

Sursa : https://upload.wikimedia.org/wikipedia /ro/a/ae/Dobruja.png

1.2 Vinul

Vinul după definiția din dicționar reprezintă "băutura alcoolică (de 7 -16%) obtinută prin
fermentarea mustului de struguri sau prin fermentarea mustului, altor fructe" ( sursa dex –
online.ro)
1.2.1 Clasificarea vinului

Vinurile se clasifică astfel:
– propriu -zise sau liniștite;
– vin de masă;
– vin cu indicație geografică (IG);
– vin cu denumire de origine controlată (DOC).

 În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules
,vinurile DOC se clasifică astfel:
– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC -CMD);
– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC -CT);
– vin cu denumire de origine controlată din strugur i culeși la înnobilarea boabelor (DOC -CIB).
– speciale.
– efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:
– vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum 3,5
bari).

 În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:
– extrabrut (0 -6 g/l);
– brut (6 -15 g/l);
– sec (0 -12 g/l);
– demisec (12 -30 g/l);
– dulce (peste 30 g/l);
– vin petiant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de 1 -2,5 bari);
– vin perlant(cu conținut de bioxid de carbon tot al sau parțial exogen și presiune de 1 -2,5 bari);
– vin spumos(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de minimum
2,5 bari).
– aromatizate:
– vin pelin;
– vermut;

– nearomatizate:
– vin licoros;
– vin de tip oxidativ.

 În funcț ie de conținutul lor în zahăr rezidual vinurile se clasifică astfel:
– seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;
– demiseci, cu 4,1 -12 g/l zahăr rezidual;
– demidulci, cu 12,1 -50 g/l zahăr rezidual;
– dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;

 După culoare pot fi:
– vin alb;
– vin rose;
– vin roșu.

 În trecut, vinurile liniștite se clasificau astfel:
– Vin de consum curent:
– Vin de masă, cu tăria alcoolică de 8,5 -9,5 vol. %;
– Vin de masă superior, cu tăria alcoolică peste 9,5 vol. %;
– Vin de calitate:
– vin d e calitate superioară, cu tăria alcoolică peste 10 vol. %;
– vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată;
– vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată și trepte de calitate;
– cules la maturitate deplină (DOC -CMD);
– cules târziu (DOC -CT);
– cules la înnobilarea boabelor (DOC -CIB).
– Vin de hibrizi. ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin , 12.03.2018)

1.2.2 Vinul si calitatile sale

Vinul este cunoscut în întreaga lume pentru beneficiile sale. Acesta are un efect benefic
asupra circulației sângelui, asupra inimii, persoanelor anemice, dar și cele aflate în depresie de
formă ușoară.
Încă din atichitate vinul era folosit împotriva intoxicațiilo r cu ciuperci sau pentru a
combate veninul în urma unor mușcături de șerpe.
În epoca medievală, vinul era asociat cu elixirul tinereții.

În urma cercetărilor avansate privind efectul vinului asupra organismului, s -a constatat că
vinul încetinește și chiar omoară celulele cancerigene a 12 tipuri de cancer,precum cel la
plămâni, cancerul de colon sau cel de prostată.
De asemenea vinul est e recunoscut și pentru proprietățile sale afrodisiace.
Consumul exagerat de vin poate produce și efecte nocive, grave, de aceea este
recomandat să nu se consume mai mult de 300 de ml pe zi.

http://www.ristohome.ro/cumpara/pahar -vin-rosu-57-5cl-restau rant-cristallino -370

1.2.3 Vinul in România

Producerea de vinuri în România se întoarce mult în timp. Vechii greci știau că solurile
românești au produs struguri de vinificație excelente, iar dovezile arheologice sugerează că
vinificația a începu t în reg iune acum 6 000 de ani.
Legenda spune că zeul Taracian al vinului s -a născut la nord de fluviul Dunărea în ceea ce
este acum România. Potrivit statisticilor Institutului Wine 2009, România se situează pe locul 12
în producția mondială de vin și a crescut într-un ritm mai rapid decât tările tradiționale din
Europa producătoare de vin, precum Franța, Italia și Spania. "Călătorii de vin" sunt din ce în ce
mai atrași să viziteze România pentru a se bucura de vin. ( http://traveltips.usatoday.com )
Suportul pentru turismul viticol din România este oferit în principal de patrimoniul viticol,
unul excepțional, recunoscut de multe medalii prestigioase câștigate la concursuri internaționale

(Paris, Bruxelles, Berlin, Buen os Aires, București).Viticultura în România se datorează
condițiilor foarte favorabile pntru vița de vine,mai ales în zona deluroasă a Carpaților de Est și de
Sud, în Transilvania, Dobrogea și vestul tării. Toamna lungă, insorită, lipsa precipitațiilor în
exces, în special în lunile de vară și de toamnă, plus absența exceselor climatice care ar putea
crea probleme în ceea ce privește calitatea vinurilor,dar acestora un gust aparte. ( Potent ial of
wine tourism in Romania. Case study: Dealu Mare vineyard , p.51, 2.05.2018)
După revoluție,începând cu anul 1990 viticultura și industria vinicolă au cunoscut
transformări extinse și radicale: viile au ajuns în proprietatea cultivatorilor de struguri; soiurile
hibride au fost înlocuite cu vită de vie nobilă pentru a ob ține vinuri de calitate admise în Uniunea
Europeană; înființarea unor noi podgorii cu soiuri nobile recomandate, care să contribuie la
optimizarea mediului în condițiile și evidențierea calitătii și potențialului productiv al zonelor de
cultură delimitate de satul administrativ teritorial.
În primele statistici internaționale privind vinurile, România avea în anul 1876 o suprafață
de vie de 97.386 ha și un vin de producție de 946.347 hl, în 1982 această suprafață a crescut până
la 299.872 ha, iar după integ rarea României în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) suprafața
viticolă a scăzut treptat până la 183.200 ha (2012). ( Potential of wine tourism in Romania.Case
study: Dealu Mare vineyard, p.51, 2.05.2018)
Turismul viticol din România a început să fie apre ciat abia după 1999, când grupul
Halewood România lansează această formă de turism prin intermediul celor șase pivnițe
moderne cu zone speciale pentru turiști, pentru degustări de vinuri,restaurante, unele cu cazare,
muzeu de vin sau vinăria,vizitate anual de aproximativ 20.000 de turiști, dintre care circa 40%
sunt turiști străini care sosesc în grupuri organizate din tări din Europa, Asia și America de Nord.
În anul 2004, în România s -a lansat primul proiect Drumul Vinului în România în
regiunea Dealu Mare (județul Prahova) care vizează relansarea viilor din mediul rural,
promovând mai mult mediul rural în turism și agroturism. Traseele de vinuri au fost înmulțite
imediat după ce producătorii de vin au facilitat acest lucru accesul la proprietătile lor pentru
turiști prin cooperare reciprocă cu hotelierii, proprietarii de restaurante și autoritătile locale,astăzi
numărul a crescut de trei ori:
– Vrancea viticultura (Tamboiesti -Cotești -Odobești -Panciu),
– Arad podgoria vinului (Paulis -Ghioroc -Covasant -Siria)
– Vâlcea, drumul viticolului
– Alba, rețeaua de vi tă de vie și podgoriile (Drumul Vinului din Tarnave, Sebeș -Apold,
Albă Iulia, Aiud),
– Drumul și tradițiile din Dobrogea.
În apropierea acestor trasee viticole s -au generat treptat diferite structuri turistice cu
funcții diferite:cazare, catering, tratament sau divertisment care sporesc peisajele frumoase
viticole în Moldova, Banat, Transilvania, Dobrogea, Muntenia și Olteni a.( ( Potential of
wine tourism in Romania.Case study: Dealu Mare vineyard, p.51, 2.05.2018)

Drumul Vinului – Ploiesti – Mizil http://travelads.ro/casaseciu/atractii -turistice –
prahova/drumul -vinului -ploiesti -mizil/

1.3 TURISMUL SI VINUL ÎN LUME
Pe plan internațional, vinul este un produs din ce în ce mai căutat și consumat pentru
proprietățile sale. Oamenii devin tot mai interesați de vin, de modul de fabricare, de modul în
care se păstrează, drept dovadă turismul de vin a început să crească. În funcție de țară, turiștii de
vin pot fi clasificicati după mai multe criterii cum ar fi cele legate de vârstă sau statutul social,in
randurile ce urmeaza voi vorbi despre profilul consumatorului de vin din cateva tari.

1.3.1 GRECIA

 În Grecia începând cu anii 1990, turismul vinicol se bucură de creșterea popularitătii atât
în regiunile viticole tradiționale, cât și în cele mai puțin populare, producătorii de vin,
pentru maximizarea profitului permițând turiștilor să exploreze cramele dar și potgoriile
lor.
Experiența turismului vitivinicol în Grecia din 2009 a început să fie afectată de unele
probleme, printre cele mai importante fiind cele legate de lipsa datelor empirice.
După mai multe studii s -a ajuns la concluzia că turismul de vin în Grecia înglo bează 3 sub –
dimenisuni:
– Vizitatorul
– Regiunea vinului
– Vizitarea fenomenelor vizuale dinamice

Turismul vinicol incorporează un pachet de beneficii (Getz et al., 2008), care sunt legate nu
numai de nevoile intrinseci, cu atribute particulare (factori de at racție) care atrag vizitatorul în
regiunea viticolă sau în vinărie (Mitchell et al., 2000: 126) și modelează atractivitatea fiecărei
destinații.

http://vinul.ro/vinul -grecesc -obiectiv -turistic.html
În urma unor studii s -a descoperit că un alt factor important pentru turiștii de vin din
Grecia este distanța de călătorie. Turiștii preferă mai mult distanțele scurte decât pe cele lungi,
pentru a ajun ge la vizitarea unei crame.
Pană în prezent nu s -a găsit o soluție pentru impactului direct specific al distanței asupra
alegerii destinației, în special dacă aceasta servește drept atracție (împrumut util util) sau ca
factor de descurajare (restricție) (Nicolau și Más, 2004). În conformitate cu teoria distanței la
distantă (Greer and Wall, 1979), care a informat în mare măsură domeniul geografiei
turismului,oamenii tind să prefere resursele din apropiere, mai degrabă decât cele de la distantă
(Yan, 2011) . În consecintă, cererea de turism "variază în funcție de mărimea sau scăderea
distanței de călătorie" (Lee și colab., 2014: 126), "ridicându -se la o distantă relativ apropiată de o
piată sursă și apoi scăzand exponențial pe măsura creșterii distanței" (Mc Kercher și Lew, 2003:
159).
Distanța de la locul de reședință al turiștilor până la regiunea viticola, afectează alegerea
unei destinații.Datorită acestui factor, s -a observat că turiștii greci sunt influențați de modul în
care evaluează serviciile de vi nificație cât și de cumpărarea vinului după vizită, deoarece tind să
favorizeze regiunea viticolă aflată în apropierea zonei lor de reședința.

Principalele regiuni turistice viticole din Grecia sunt:
– Regiunea macedoneana
– Attica
– Thessalia
– Epire
– Insula Cefalonia
– Insula Corfu
– Peloponez
– Insula Rhodos
– Insula Creta
– Insula Santorini

Drumul vinului in Grecia – http://mowse.blogspot.com/2015/12/not -your-grandfathers –
retsina. html

 Regiunea macedoneana – produce cele mai vechi vinuri grecesti . Vinurile roșii sunt
obținute din soiuri aparte de struguri Limnio, oferind vinurilor un gust fructos.Cel mai
renumit soi de aici este Xinomavro.Primul DOC înregistrat în Grecia, sub numele căruia
se produc vinuri din soiul Xinomavro se numește Naoussa. Cea mai cunoscută cramă din
regiune este Domeniul Porto Carras.

 Regiunea Attica – este una din cele mai vechi regiuni viticole ale Greciei.Se spune că aici
Dionysos a introdus pentru prima oara in lume cultura vinului în Grecia. În această zonă

întâlnim numeroase crame printre care: Domaine Evharis, Crama Strofilia, Crama Semeli
Wines.

 Regiunea Thessalia – aici se produc un sfert din vinurile grecești. Soiurile cel mai
răspândite și cunoscute sunt Savatiano și Rodistis. Cele mai cunoscute crme sunt
Mesenikola și Crama Evangelos Tsantalis, ce este construită în Olimp,locul de unde se
spune că supravegheau zeii greci lumea.

 Regiunea Epire – este cea mai mică regiune viticolă din Grecia. Zona este cunoscută
pentru producerea de vinuri efervescente seci, puternic aromate . Cea mai cunoscută
cramă este Crama Katogi.

 Regiunea Insulele Cefalonia – este cea mai importantă insulă ioniană producătoare de
vinuri, situată într -o zonă mai de lux a Greciei, aceasta produce vinuri din soiuri precum
Mavrodafne și Mușcat Alb.

 Regiu nea din Insula Corfu – este în principal dominată de soiuri de struguri roșii.
Oamenii atrași de plaja minunată și apa de un albastru cristalin, vizitează adesea și
potgoriile din zonă, lăsându -se purtați de gustul proaspat si aromat al mustului si vinului
din aceasta zonă.

Producerea mustului, zdrobirea la teasc – http://vinul.ro/vinul -grecesc -obiectiv –
turistic.html

 Regiunea Peloponez – Primele informații despre cultura vinului în penisula Peloponeza le
găsim în opera lui Homer, care a numit regiunea "plin de vin". . Pe lista cramelor din
zonă întâlnim Domeniul Spiropoulos, situat în centrul Arcadiei, înființat în 1860 și care
din anul 1 990 a adoptat și sistemul de viticultură organică, Mercouri Estate, localizat în

vestul peninsulei, Domeniul Vatistas.Principalele soiuri locale sunt: Petrouliano,
Asproudi, Thrapsa, Mavroudi, Monemvasia, Kydonitsa, Aedani, Malagousia.

 Insula Rhodos – A fost una dintre primlele zone în care s -a produs vin din zona Greciei.
Soiurile cele mai întâlnite sunt: pentru albe, Athiri și, pentru roșii, Mandelaria

 Insula Creta – Aici s -a descoperit cea mai veche presă din lume.Cele mai întâlnite vinuri
sunt Vilan a, Kotsifali, Mandelaria și Liatico alături de soiurile mai rare Thrapsathiri,
Plyto, DAfni

 Insula Santorini – Insula are o istorie aparte datorită vulcanilor ce au îngropat -o în lavă în
anul 1650 iHr. În urma acestui fenomen pe insulă s -a format un subs trat pedografic
favorabil culturilor de vie.Aici întâlnim crama Boutari Fantaxometocho, Crama Sigalas.

Turistul de vin din Grecia este apreciat că fiind turistul ce are o vârstă peste 35 de
ani, studii superioare, venituri mari, dar și propria afacere sau o funcție mai înaltă în
societat

1.3.2 ITALIA

 În Italia turismul este un sector ce este în contiua dezvoltare: în 19 55 au fost peste 26 de
milioane de călători în lume, astăzi sunt peste un miliard și acest număr este în continuă
creștere. Acest curent imens generează în prezent 11% din produsul intern brut al
planetei. În 2017, 50 de milioane de călători au sosit în It alia; au cheltuit 40 de miliarde
de euro.
Cercetătorii estimează că 14% din veniturile din turism se datorează consumui de
alimente și vin, ceea ce inseamnă că vizitatorii străini cheltuiesc 5 miliarde și jumătate pe an
pentru aceste lucruri. În ultimii ani, turismul alimentar al cetătenilor italieni a crescut în mod
special din cauza sănătății, stresul fiind unul dintre factorii prinicpal ce fac că turiștii italieni
să călătorească.
Turiștii alimentari din districtele viticole sunt împărțiți în două tipuri de vizitatori ai
vinificației: cei care caută un vin cu un preț bun de calitate și cei care sunt atrași de sticle de
colecție. În rândul cetătenilor italieni, o treime din întreaga populație comercializează vinării.
Dinamica acestor două segmente este puțin diferită: în opinia Mediobanca, vanzările de
vin de inaltă calitate sunt peste 10% în timp ce vinurile cu un raport bun calitate -preț
reprezintă 7,8% din veniturile totale,

Datele arată că numai 1200 din cele 21.000 de vinării cu vanzări directe sunt pregătite
pentru a primi turisti. Doar acestea sunt desemnate pentru vanzări și degustări, excursii și
mărfuri, personal vorbitor de limbă străină, etc.
Vinurile dau o import antă deosebită vanzării directe,deși deseori dezorganizate, oferă
venituri directe în numerar, cu marje de profit foarte mari; din acest motiv principal numărul
mare de vinării deschise publicului este într -o creștere constanța.
în Italia între 3 și 5 mili oane de turiști se îndreaptă anual spre zonele vitivinicole, cu
intenția de a cumpăra sticle rare de vin și pentru a aduna informații de primă mană.Turiștii de
vin aparțin mai multor grupuri comportamentale și mai multor nationalităti.Pe acestea îi
putem clasifica în 4 tipuri:
– turiști turistici cu vinuri și cultură enologică superioară
– liderii de opinie care transformă adesea vinul într -un obiect de cult
– iubitorii de lux
– turiști accidentali în călătorii organizate

https://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/ro/stiri/stirile_agricole/vita -de-vie-si-vinul –
romanesc -soiuri -podgorii -istoric -311296.html

Turiștii de vin din Italia sunt în mare parte bărbați (65%), între 30 și 50 de ani, cu
calificări academice și venituri mari. Vizitatorii italieni aleg frecvent o excursie
organizată de ei, în timp ce vizitatorii din alte țări benefici ază, de obicei, de tururi de vin
cu un ghid de poliglot și de experți în vinuri. În Italia, noii mari investitori provin din

Brazilia și Rusia, aceștia fiind responsabili pentru 29% din achizițiile cu impozite
gratuite în Italia în 2017.
Turiștii de vin d in Italia, nu aleg locații unde timpul ce trebuie să fie parcurs
depășește 6 ore. În principal călătoresc pentru 1 sau 2 zile și preferă cramele care sunt
cele mai apropiate de aeroport, de gări și care oferă un mod facil de a se ajunge acolo.

1.3.3 CHILL E

Creșterea recentă a scrierii academice referitoare la turismul vinicol reflectă apariția
acestei activități în practică, în special din perspectiva unei lumi noi (Bruwer, 2003).
Telfer (2001) atribuie această apariție schimbărilor tehnologice și tehnici lor de creștere.
Scrierile contemporane includ numeroase încercări de definire a turismului vinicol,
începând cu definiția frecvent cotată "Hall" și Macionis (1998, p. 197): "… vizitarea
podgoriilor, vinăriilor, festivalurilor de vin și spectacolelor de vin pentru care degustarea
vinurilor de struguri și / atributele regiunii viticole de struguri sunt principalii factori
motivanți pentru vizitatori.
Atât Federația Vinificatorilor din Australia (2005), cât și Sparks (2007) lărgesc
domeniul de activitate și includ vizitele într -o regiune viticolă în scopuri recreative: "o
gamă largă de experiențe … printre care: degustarea vinului și alimentelor, mediul
înconjurător, excursii de o zi sau recreere pe termen lung și numeroase activități
complementare, cultur ale, naturale și de stil de viață, disponibile în regiunile viticole
"(Symon, 2005). Această prelungire este o reflectare a naturii evolutive a conceptului.
Conceptul extins merge dincolo de noțiunea de a călători în jurul regiunilor producătoare
de vin do ar pentru a gusta produsele și exploră factorii legați de consumul experimental;
gestionarea vizitatorilor, a pivnițelor și a destinațiilor; și impactul acestei activități asupra
ecosistemelor fragile (Getz, 2000). Într -adevăr, Sparks (2007, p. 1181) merge atât de
departe încât să susțină că "pentru unii turiști," experiența vizitei "poate fi un factor
important atunci când se analizează vizitarea unei regiuni viticole".

Regiunile viticole chiliene și drumurile de vin

Distanțele mari separă regiunile producătoare de vin din Chile."Câteva mari regiuni
producătoare de vin, văi sau aplauze oficiale există de la nord la sud (cu subdiviziuni mai
mici în unele regiuni). Regiunile sunt Elqui, Limari, Aconcagua, Casablanca, Sân
Antonio / Leyd a, Maipo, Cachapoal, Colchagua, Curico, Maule și regiunea de sud (Itata,
Bio-Bio și Malleco) (w ww.winesofchile.org)". Distanța între aceste zone de la nord la
sud este de aproximativ 965.606 km.

Posted on May 8, 2017 by Jason in Wine Regions http://grapedirectory.com/chile -wines –
and-wine -regions -of-chile/

În privința vizitatorilor, un aspect important este distanța fată de Santiago, capitala
fiind locul celei mai mari con centrații a populației,aici aflându -se principalul aeroport
internațional. Turiștii de la Santiago preferă vizitele de o zi la vinării, de obicei în timpul
verii și numai la vinăriile accesibile prin excursii de o zi. Preferate sunt și cramele ce se
situea ză în apropiere de plaje sau de autostrăzi aglomerate. Doar o regiune, Colchagua,
primește un număr substanțial de turiști de vin peste noapte. Vizitatorii străini provin
adesea din Asia, America de Nord sau Europa, de obic ei cheltuiesc mult și rămân mai
mult de o zi. Nordul și Sudul în Chille sunt neglijabile în privință culturilor de vie și a
cramelor, deși zonă le perminte, iar un traseu de vin în zonă ar fi binevenit pentru turiștii
de vin, în zonă culturile de vită de vie nu depășesc 10% .

Drumul de vin din Chille – http://www.waytogochile.com/wine -route.php
Din păcate multe vinări i din fiecare regiune nu sunt pregătite sau nu doresc să se
alăture rutelor de vinuri respective. Unii dintre aceștia nu dispun de resurse să se alăture sau nu
își doresc. În regiunea Casablanca,unii din producătorii de vin consideră că cererea de turism
vitivinicol este atât de mare, în raport cu ceea ce sunt pregătiti să ofere, încât aderarea la o rut ă
de vinuri pentru ei nu are nici un scop.
În Colchagua, traseul vinului este, după standardele chiliene, extrem de reușit.
Colchagua a primit prestigiosul premiu pentru regiunea vinicolă a anului 2005. Colchagua are
hoteluri, restaurante, muzee, atr acții turistice, plaje. Celelalte rute de vin tind să vadă Colchagua
că model de excelentă în ceea ce privește drumul de vin. Dar Colchagua nu poate fi
implimenetata și altor regiuni. Repetarea experienței Colchagua în altă parte poate fi imposibilă
din ca uza producătorilor ce devin reticenți când vine vorba de a participa la crearea unui traseu
de vin și în zona lor.

1.3.4 Statele Unite

Statele Unite este atât piața cu cel mai mare numar de turisti, cât și o destinație
turistică importanta pe harta lumii. “Potrivit World Travel Monitor (IPK International, 2015),
SUA este cea de -a doua cea mai mare piata de turism din lume in spatele Germaniei in ceea ce
prives te numarul de excursii si cea mai mare piata de pe distante lungi, cu 20% din toate
excursiile pe distante lungi pentru scopuri de agrement. În același timp, este și destinația de top a
lumii în ceea ce privește sosirile și venirile internaționale.”( IPK I nternational 2015)
Turismul vini col a devenit o componentă importanta a acestui segm ent de turism în
ultimii ani . Turismul vinicol poate fi definit ca "vizitarea podgoriilor, a vinăriilor, a festivalurilor
de vinuri și a spectacolelor de vin pentru care degustarea vinurilor de struguri și / sau experiența
atributelor unei regiuni de vinuri de struguri sunt principalii factori motivanți pentru vizitatori"
(Hall, Sharples, Cambourne , Și Macionis, 2000, p. 3) .
Turiștii americani sunt din ce în ce mai atr ași de activitătile de mâncare și vin în
timpul călătoriilor, după cum au fost a fost arătat de mai multe studii realizate în ultimul deceniu
(Mandala Research, 2013; TIA și Edge, 2006).Studiile arată că 95% din turiștii americani de
agrement au participat la activităti ce țin de mâncare sau băutură în timp ce au călătorit în ultimii
trei ani. Puțin peste trei sferturi dintre călători au ales să facă o călătorie sau să viziteze o
destinație pentru activităti alimentare sau băuturi.
Dintre cele trei genera ții principale din Statele Unite, Generația X are cel mai mare
procentaj în privința călătoriilor pentru vin. Datorită vârstei lor, multe generații X au un venit
mai mare decât indivizii mai tineri.
Cele mai comune 3 caracteristici ale "călătorilor de v in din USA" sunt : eclectic, autentic și
localist. Călătorii de vin se bucură de o mare varietate de vinuri, precum și de experiențele
alimentare, în special aceștia sunt atrași de cramele care sunt autentice.
Cele mai comune 3 caracteristici ale "călăto rilor de vin din USA" sunt : eclectic,
autentic și localist. Călătorii de vin se bucură de o mare varietate de vinuri, precum și de
experiențele alimentare, în special aceștia sunt atrași de cramele care sunt autentice.
Turiștii de vin din USA aleg să vi ziteze crame ce sunt situate chiar și la 2 -3 zile
distanță de domiciliu, sunt atrași de tot ce ține de alimentație și băutură, ceea ce ajută la
dezvoltarea afacerilor pe bază de struguri.
În USA sunt numeroase "drumuri de vin" pentru toți cei dornici să experimenteze gusturi
autentice.
Turiștii străini care vin în USA pentru vin, sunt atrași în special de "Traseul vinului pe coastă".

Pe continentul american se găsesc câteva specii native de struguri, inclusiv Vitis labrusca,
Vitis riparia, Vitis rotundifolia și Vitis vulpina,dar industria vinicolă se bazează pe cultivarea de
soiuri europene, introduce de coloniștii europeni . Cu peste 1.100.000 de hectare (4500 km2) de
viță de vie, Statele Unite ale Americii este cea de -a șasea cea mai plantată țară din lume, după
Franța, Italia, Spania, China și Turcia.
În concluzie în fiecare țară din cele prezentate mai sus profilul consumatorului de vin este
diferit cu o singură caracteristică comună: cea a unui statut social mai înalt.
Fiecare țara în parte deține unul sau mai multe trasee de vin pentru "călătorii de
vin".Turiștii sunt inf ulentati în parcurgerea acestei călătorii în special de distanța călătoriei,
majoritatea optând pentru destinații și trasee de vin ce se află la distante de câteva ore maxim 2
zile de casă,de preferat aproape de aeroporturi,gări sau șosele des circulate.
Dacă turiștii străini preferă să aloce pentru o astefel de călăt orie mai multe zile, turiștii din
țara natală preferă excursiile de o zi sau 2 în conace sau crame ,excepția făcând Statele Unite ale
Americii, unde "călătorii de vin" aloca mai multe zile ac estor destinații de vin.

1.4 Oenoturismul

Oenotourismul, turismul vinicol sau vinoturismul se referă la acea formă de turism al
cărui scop include degustarea, consumul sau cumpărarea vinului, chiar la sursă sau în apropierea
sursei. În cazul în care a lte tipuri de turism sunt deseori pasive, oenoturismul constă în vizite la
vinării, degustări de vinuri, plimbări pe podgorii sau chiar participarea la diferite activități
precum culesul strugurilor.
1.4.1 Istoria oenoturismului
Oenoturismul este o formă nouă de turism. Istoria sa variază foarte mu lt de la o regiune la
alta, dar în unele locuri precum Regiunea La Toscană din Italia a cunoscut o creștere puternică,
odată ce a fost implementat un efort de marketing concertat în 1975.
Alte țări, cum a r fi Spania sau Grecia au început să practice oenoturismul începând cu anii
2000.
O creștere substanțială a profitului din oenoturism a apărut în rândul practicanților
vorbitori de limbă engleză,acest fenomen fiind inf luentat și mai tare în anul 2004 odată cu
apariția filmului Sideways. Personajele principale din acel film vizitau vinării și degust au vin în
regiunea Santa Barbara din California de Sud.

1.4.2 Oenoturismul î n prezent

Industria oenoturismului a crescut foarte mult pe parcursul primu lui deceniu al secolului
XXI. În Statele Unite,există peste 27 de milioane de călători americani de agrement, angajați în
activităti culinare sau vinicole. În Italia cifra se ridică la peste cinci milioane de călători,
generând venituri de p este de 2,5 mi liarde de euro.
O initiativă a lui Recevin, un producător și iubitor de vina fost aceea că în fiecare an în a
două zi de duminică din luna noimebrie să se sărbătorească"Ziua Oenoturismului" pentru a
promova vizitele de pivnită în Germania, Austria, S lovenia, Spania, Franța, Grecia, Ungaria,
Italia și Portugalia.
Cele mai multe vizite la vinării au loc în locul sau în apropierea locului unde este produs
vinul. Vizitatorii invată de obicei istoria vinăriei, văd cum se face vinul și apoi gustă vinurile . La
unele vinării, se oferă și o ședere într -o mică casă de oaspeți la vinărie. Mulți vizitatori cumpără
vinurile făcute de vinicol la sediu, reprezentând pană la 33% din vanzările lor anuale
Regiunile de producție foarte mici și joase, cum ar fi Prio rat, Catalonia, se concentrează
pe vizite mici și intime cu proprietarul că și gazdă și includ plimbări prin vii pentru a ajută
vizitatorii să inteleagă calitătile unice ale regiunii.
Pe măsură ce industria oenoturistică se dezvoltă, au fost adăugat e activităti suplimentare
precum plimbările cu biciclete.

1.4.3 Oenoturismul în Viitor

Cele mai multe agenții de turism văd oenoturismul ca pe un segment al industriei cu
potențial de creștere enorm, afirmând că, în unele regiuni, functionează doar la 25% din întregul
lor potențial .

1.5 Terroir e

1.5.1 Termenul de “ TERROIR E”

Teroirre este un termen franțuzesc folosit pentru a clasifica mâncăruri și băuturi pornind
de la premiza conexiunii lor cu un anume loc și caracteristicile (ex. Gustul, calitatea,..etc) locului
transmise acestor produse . Teroirre joacă un rol destul de important în definirea, calificarea și
clasificarea vinurilor, și este considerat central în domeniul vinului. Deși dezbaterile ce dispută
existența și impactul acestuia p e piață sau care declară premiza vinurilor franțuzești teroirre,
cercetările recente au demostrat ca teroirre și fabricarea vinurilor pe stilul vechi bazate pe
principii teroirre rămâne standardele de aur în domeniul vinului .

1.5.2 Terroire : o problemă pentru traducerea culturală

Terme nul de terroir e este dificil de tradus la nivel lingvistic și cultural. Terroir e implică
o combinație specială a elementelor naturale și culturale ce nu pot fi satisfăcător însumate într un
singur cuvânt precum “pamant” ori “loc”, și este deseori articulat în engleză precum o expresie,
precum “gustul unui loc” ori “sensul unui loc”. Ca o fluidă categorie și filozofie a vinului și
mâncării care este ambi fundamentală apelativului franțuzesc al sist emului de origine și a lumii
vinului globalizat, teroirre poate fi explorat prin felul în care se “traduce”atunci când călătorește
în afara “casei” sale implicite franceze.
Terroire este o categorie culturală puternică, cu clare rădăcini lingvistice, ist orice și
culturale în Franța. Complex și mulți stratificat, terroire îmbină câteva caracteristici (fizic,
organoleptic/gustativ, simbolic, etc) într -un singur concept care funcționează ca o formă de
atașament locală și națională, și ca o formă de comunica re și vindere a acestor forme de localiate
și naționalitate (împreună cu atributele lor) pe piețele globale. Deși terroire din punct de vedere
istoric se referă la pământ sau sol – are o însemnătate pe care încă și -o reține în formă sa
simplificată – definiția sa a evoluat în decursul timpului astfel încât a ajuns să includă referiri
specifice ale gustului și ale vinului , dar și referiri mai recente a rolului uman în exprimarea
termenului de terroire .
Traducerea terroire în alte contexte, în SUA în mod s pecial, a fost examinată și prin lentile
antropologice și social rurale. Aceste studii sugerează că interpretările terroire nu implică de

exemplu doar interpretările greșite despre contexte naționale, dar și, oportunități pentru
adaptările locale. De exemp lu, antropologul Parxon dispută că adaptabilitatea terroire de către
artizanii producători de brânză din SUA implică un proces de “inginerie inversa”. Ingineria
inversă a terroire -ului implică adaptabilitatea activă a modelelor terroire ale Lumii Vechii
folosind inovațiile Lumii Noi. Terroire este folosit de către producătorii de brânzeturi
Americane pentru a conecta “bunatatea” unui produs și măiestria, practici terroire -bazate ce
contribuie la fabricarea lor. În acest fel, terroire devine “o categorie p rescriptiva pentru acțiunii
bine gandite”ce includ feluri motivate și morale de a interacționa cu mediul înconjurător, dar și
proiecte agrare bazate pe sol. Deși definiția terroire în SUA rămâne flexibilă, lucrările lui Paxson
demonstrează cum terroire est e adaptat și remodelat în noul context American, și că acesta nu
este un simplu caz de traducere greșită a definițiilor și utilizărilor.

Marca terroir – Vinuri sub marca Terroir – https://www.amigosdelasbodegas.com/shop/pack –
terroir -prestigio.html

1.5.3 Principii generale terroire, loc și complexitate

După cum am menționat și mai sus, terroire este termenul înțeles ce face referire la un
loc, dar și mai pe larg înțeles ca și fundație, sau piatră de temelie a vinului de calitate. Oamenii
școliți în ale vinului atât din zona Franceză cât și din zona Canadiană au sugerat această calitate
fundațională prin a descrie terroire în termeni foarte clari – “totalitatea” vinului bun.

Principiul fundamental al termenului "terroire" este acela de a păstra aut enticitatea
produselor. Prin acest termen se diferențiază produsele naturale făcute ca pe vremuri de o calitate
foarte înaltă.

1.5.4 Terroire în proces: relația divergența cu natură

În zona Franței, website -urile descriu terroire ca o resursa cunoscut ă și prietenoasă în
mod general ce poate fi înțeleasă și cu care se poate lucra prin savoire -faire specific .Acestea au
descries o armonioasă și reciprocă relație cu natura. Per total, protejând și respectând terroire (și
natura ce este parte din terroire/ din care terroire face parte) s -a ajuns la o preocupare cheie
deoarece terroire a fost portretizată aici ca fiind atât o resursa naturală cât și culturală. Prin
contrast, în America website -urile descriu o relație cu terroire că fiind mai puțin simplă, ș i relația
lor cu natura că și parte terroire a părut imprevizibilă și vulnerabilă. Deși americanii au
recunoscut componente umane și naturale în definițiile lor terroire, în cele din urmă au
portretizat o relație cu natura ce are tendința să diminueze rol ul uman în producția vinului și
prezentând natura că și forță principală. Această primaritate a naturii în reprezentările terroire ale
participanților pălește în analiza website -urilor din America, unde rolul uman a fost prea puțin
menționat când terroire era în discuție. Ambele țări s -au referit la protejarea terroire ca o resursa
naturală, dar numai Franța s -a referit la valoarea cultural ă și moștenirea terroire -ului ca și motive
pentru protejarea acestui concept .

Vinuri sub marca Terroir – https://www.amigosdelasbodegas.com/shop/pack -terroir –
prestigio.html