CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE YOUNG – FORMA SCURTĂ 3 [618446]

CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE YOUNG – FORMA SCURTĂ 3
(YSQ-S3)
Copyright © Daniel David
INTRODUCERE
J. Young (2003) introduce termenul de scheme dezadaptative timpurii și le definește ca fiind
teme largi cu privire la sine și propriile relații cu cei lalți ce se dezvoltă în copilărie, se elaborează pe
parcursul vieții și sunt disfuncționale într -o anumită măsură.
Caracteristicile acestor scheme dezadaptative timpurii sunt următoarele:
Se dezvoltă în copilărie, ca rezultat al interacțiunii di ntre temperamentul înnăscut și
experiențele negative de zi cu zi ce apar în relația copilului cu persoanele apropiate;
Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoțional puternic, conduc la consecințe
defavorabile persoanei sau celor din jurul său;
Împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării și a bunei interrelaționări;
Sunt convingeri bazale, pattern -uri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui și auto –
perpetuate;
Sunt activate de ev enimentele cotidiene congruente cu scheme sau de o stare biologică.
Pentru evaluarea acestor scheme, Young și colaboratorii săi (Young și Brown, 1990, 2001,
apud Young, 2003) au dezvoltat Chestionarul Schemelor . Primele forme ale chestionarului sunt YSQ
–L2 (Chestionarul Schemelor Cognitive Young, forma lungă 2) și YSQ – S2 (Chestionarul Schemelor
Cognitive Young, forma scurtă 2). YSQ– L2 are 205 itemi și măsoară 16 dintre schemele cognitive
dezadaptative: Emotional deprivation (ED), Abandonment/Instabil ity (AB), Distrust/Abuse (MA), Social
Isolation (SI), Deficiency/Shame (DS), Approval Seeking/Recognition Seeking (AS), Failure (FA),
Dependence/Incompetence (DI), Vulnerability to harm and illness (SS), Emotional Inhibition (EI),
Unrealistic standards (US ), Entitlement/Grandiosity (ET), Insufficient Self -Control (IS). Este de preferat
a fi folosită cu scop clinic, deoarece pune în evidență fiecare schemă și oferă mai multe informații utile.
Forma scurtă YSQ – S2 este compusă din 75 de itemi distribuiți pe subscale: Ed, Ab, Ma, Si,
Ds, Fa, Di, Vh, Em, Sb, Ss, Ei, Us, Et, Is. Este frecvent folosită în cercetare deoarece poate fi
completată într -un timp mai scurt.
Recent, Young și Brown (2001) au revizuit ambele forme ale chestionarului schemelor
cognitive, r ezultând YSQ – L3 și YSQ – S3. YSQ – L3 are 232 itemi și măsoară toate cele
optsprezece scheme dezadaptative. YSQ – S3 are 114 itemi și măsoară 18 scheme cognitive
disfuncționale.
CE MĂSOARĂ TESTUL?
Au fost identificate optsprezece scheme dezadaptat ive grupate în cinci categorii sau domenii.

I. SEPARARE ȘI RESPI NGERE – se referă la convingerea, presupunerea că nu vor fi
satisfăcute nevoile de securitate, siguranță, îngrijire, empatie, acceptare și respect. Acest prim
domeniu este compus din cinci sch eme:
1.Deprivare Emoțională (Emotional Deprivation – ED)– ceilalți nu ne oferă dragostea, protecția
și înțelegerea de care avem nevoie. Există trei forme majore de deprivare emoțională: a)
deprivarea de îngrijire (absența atenției, afecțiunii și că ldurii sufletești). b) deprivarea de înțelegere
(absența empatiei) c) deprivarea de protecție (absența direcționării, îndrumării, ghidării)
2.Abandon / Instabilitate (Abandonment/Instability – AB)– sentimentul că cei apropiați nu vor
putea să ne of ere susținerea emoțională de care avem nevoie, pentru că aceștia la rândul lor, sunt
instabili emoțional, nu sunt prezenți când avem nevoie de ei sau ne vor părăsi pentru altcineva.
3.Neîncredere / Abuz (Distrust/Abuse – MA)– convingerea că, într -un final, ceilalți ne vor răni
intenționat, că ne înșeală, abuzează de noi, ne fac să suferim, ne umilesc sau ne mint.
4.Izolare socială / Înstrăinare (Social Isolation – SI)– senzația de izolare socială, că suntem
diferiți de alții și că nu putem face parte dintr -un grup.
5.Defect / Rușine ( Deficiency/Shame – DS)– sentimentul că suntem fără valoare, că suntem răi,
nedoriți, inferiori sau incapabili în anumite aspecte importante ale vieții, iar dacă ceilalți vor vedea
acest lucru, nu ne vo r mai fi iubi. Persoanele care interiorizează această schemă sunt sensibile la
critică, sunt foarte conștiente de ele însele, se compară cu ceilalți, nu se simt în siguranță în
prezența celorlalți, au sentimentul de rușine legat de propriul “handicap”.
II. AUTONOMIE ȘI PER FORMANȚĂ -al doilea domeniu este cel al slabei autonomii și
performanței scăzute și se referă la perceperea propriei incapacități de a supraviețui și funcționa
independent. Acestui domeniu îi aparțin următoarele scheme:
6.Eșec (Failure – FA)–convingerea că nu ești capabil să faci ceva bine, că inevitabil vei greși, vei
eșua în domenii importante ale vieții (școală, carieră, sport), că ești prost, că ai un statut social
scăzut, și mai puțin succes decât ceilalți de aceeași vâr stă.
7.Dependență / Incompetență (Dependence/Incompetence – DI)– convingerea că suntem
incapabili să ne îndeplinim bine responsabilitățile zilnice fără un sprijin considerabil din partea
celorlalți. Apare senzația constantă de neputință.
8.Vulnerabilitate la rău și boală (Vulnerability to harm and illness – VH)–frica exagerată de
catastrofe iminente ce ni se pot întâmpla oricând și pe care nu le putem preveni. Această frică
poate apărea în legătură cu diferite boli (infarct miocardic), cu d iferite probleme emoționale grave
(teama de a nu înnebuni) sau alte catastrofe externe (prăbușirea avionului).
9.Protecționism / Ego infantil (Enmeshment/Underdeveloped Self – EM)–o relație emoțională
și de apropiere exagerată față de persoane rel evante (deseori părinți), relație care împiedică
dezvoltarea propriei identități individuale și sociale. Persoana are convingerea că nu va putea trăi
fără cealaltă, nu va putea fi fericită dacă nu va avea sprijinul acesteia.
III. DEFICIENȚA LIMI TELOR-al treilea domeniu conține scheme cu privire la limite defectuoase și
constă în incapacitatea de a stabili sau stabilirea inexactă a limitelor interne, a responsabilităților față

de ceilalți, a scopurilor pe termen lung. Apar dificultăți în respectarea dre pturilor celorlalți, în stabilirea
și atingerea unor scopuri personale realiste. Din acest domeniu fac parte două scheme:
10.Revendicare / Grandomanie (Entitlement/Grandiosity – ET)– convingerea că suntem superiori
altor oameni, deci revendicăm drept uri și privilegii speciale. Regula reciprocității nu funcționează
în acest caz. Revendicăm dreptul de a face ce vrem, indiferent dacă ceea ce dorim este ancorat
în realitate sau nu, indiferent care sunt consecințele pentru celălalt. Un sentiment exagerat a l
superiorității, care se manifestă cu scopul de a obține control și putere.
11.Autocontrol / Auto -disciplină insuficientă (Insufficient Self -Control – IS)– dificultatea de a se
controla, disciplina în obținerea scopurilor, control insuficient al emoț iilor și impulsurilor, toleranță
scăzută la frustrare, dorința excesivă de menținere a confortului, de evitarea a situațiilor
neplăcute.
IV. DEPENDENȚA DE AL ȚII-al patrulea domeniu este caracterizat prin focalizarea excesivă
pe satisfacerea dorințelor, nevoilor altora în detrimentul satisfacerii propriilor dorințe și nevoi, cu scopul
obținerii dragostei și aprobării celor din jur. Schemele componente ale acestui domeniu sunt:
12.Subjugarea (Subjugation – SB)– controlul excesiv asupra celorlalți. Are două forme principale:
subjugarea nevoilor (propriile preferințe, decizii și dorințe sunt reprimate, ignorate) și subjugarea
emoțiilor (exprimarea emoțiilor, în special a furiei este reprimată).
13.Auto-sacrificiul (Self-Sacrifice -SS)– fixarea exce sivă, asupra satisfacerii nevoilor zilnice ale
celorlalți în detrimentul satisfacerii propriile nevoi, pentru a evita sentimentul de a fi egoist, pentru
a menține relația cu persoana pe care crede că trebuie să o ajute.
14.Căutarea Aprobării / Recunoaș terii (Approval Seeking/Recognition Seeking – AS)– căutarea
exagerată a aprobării, recunoașterii sau atenției celorlalți, fapt ce împiedică dezvoltarea identității
de sine. Stima de sine este dependentă în principal, de reacția celorlalți.
V. HIPERVIGIL ENȚĂ ȘI INHIBIȚIE – al cincilea domeniu este reprezentat de hipervigilență
și inhibiție. Sentimentele, impulsurile, alegerile spontane nu sunt exprimate iar persoana nu crede că
are dreptul de a fi fericită, relaxată. Sănătatea, relațiile apropiate au, pri n urmare, de suferit. Schemele
celui de al cincilea domeniu sunt:
15.Negativism / Pasivitate (Negativity/Passivity – NP)– aspectele negative ale vieții sunt exagerat
conturate, subliniate, maximizate, în timp ce evenimentele sau aspectele pozitive, op timiste,
plăcute sunt minimalizate.
16.Inhibiție Emoțională (Emotional Inhibition – EI)– inhibarea acțiunilor, sentimentelor,
comunicării spontane pentru a evita dezaprobarea celorlalți, sentimentul de rușine și de pierdere
a controlului asupra propri ilor impulsuri. Cele mai întâlnite forme de inhibiție sunt: a) inhibarea
furiei și agresivității, b) inhibarea impulsurilor pozitive, c) dificultate în exprimarea vulnerabilității
sau în comunicarea propriilor sentimente, d) excesiva invocare a raționalit ății și eliminarea
emoționalului.
17.Standarde Nerealiste / Hipercriticism (Unrealistic Standards/Hypercriticism – US)–
convingerea că trebuie să atingem niște standarde interiorizate de comportament și performanță
foarte ridicate, cu scopul de a evit a critica. Aceste standarde nerealiste pot apărea sub forma

perfecționismului, atenției deosebite la detalii, reguli rigide de tipul “trebuie”, nemulțumirea că nu a
realizat cât de mult ar fi vrut/ar fi trebuit să realizeze.
18.Penalizarea (Punishment – PU)– convingerea că oamenii ar trebui aspru criticați și pedepsiți
pentru greșelile lor. Implică tendința de a se înfuria, de a fi intolerant, punitiv și nerăbdător cu acei
oameni (inclusiv cu propria persoană) ce nu ne satisfac propriile noastre expec tanțe sau
standarde. Greșelile sunt uitate cu greutate, și nu se ține seama de natura failibilă a omului.
DESCRIEREA ITEMILOR
Cei 114 itemi sunt astfel repartizați pe subscale după cum urmează:
1.Deprivare Emoțională (ED): 1,25, 49, 73, 96;
2.Abandon/Instabilitate (AB): 2, 26, 50, 74, 97;
3.Neîncredere/Abuz (MA): 3, 27, 51, 75, 98;
4.Izolare Socială/Înstrăinare (SI): 4, 28, 52, 76, 99;
5.Defect/Rușine (DS): 5, 29, 53, 77, 100;
6.Eșec (FA): 9, 33, 57, 81, 103;
7.Dependență/Incompetență (DI): 10,34, 58, 82, 104;
8.Vulnerabilitate la rău și boală (VH): 11, 35, 59, 83, 105;
9.Protecționism/Ego infantil (EM): 12, 36, 60, 84, 106;
10.Revendicare/Grandomanie (ET): 20, 44, 68, 92, 113;
11.Autocontrol/Auto -disciplină insuficientă (IS): 21, 45, 69, 93, 114
12.Subjugare (SB): 13, 37, 61, 85, 107;
13.Auto-sacrificiu (SS): 17, 41, 65, 89, 110;
14.Căutarea Aprobării/Recunoașterii (AS): 16, 14, 22, 30, 38, 46, 54, 62, 70, 78, 86, 94, 101, 108;
15.Negativism/Pasivitate (NP): 7, 15, 23, 31, 39, 47, 55, 63, 71, 79, 87;
16.Inhibiție Emoțională (EI): 18, 42, 66, 90, 111;
17.Standarde nerealiste/Hipercriticism (US): 19, 43, 67,91, 112;
18.Penalizare (PU): 8, 16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72 , 80, 88, 95, 102, 109.
ADMINISTRAREA ȘI COTAREA
I.Administrarea
În scop clinic, clientul/pacientul este rugat să completeze acest chestionar ca și temă de casă,
după prima sau a doua întâlnire. În scop de cercetare, instrumentul poate fi adminis trat atât individual,
cât și colectiv. Respondenții vor evalua fiecare item pe o scală Lickert de 6 puncte unde: 1 = total
neadevărat în ceea ce mă privește, 2 = de cele mai multe ori neadevărat în ceea ce mă privește, 3 =
mai degrabă fals decât adevărat, 4 = mai degrabă adevărat decât fals, 5 = de cele mai multe ori
adevărat în ce mă privește, 6 = mă descrie perfect). Durata medie de completare a chestionarului este
de 25 de minute.
Unele persoane pot rememora traume puternice atunci când completează ches tionarul și,
datorită interferenței emoționale, durata completării poate fi mai lungă. Psihologul poate să ceară
acestor persoane să completeze un număr de întrebări pe săptămână. Alții vor evita să -și

administreze chestionarul, vor lăsa întrebări fără răs puns, deoarece încearcă să evite expunerea la
schemele dezadaptative proprii. Dacă aceste persoane vor continua să evite completarea
chestionarului, psihologul nu va insista, ci va discuta motivele pentru care nu fac acest lucru (evită
completarea chestion arului).
Cotarea răspunsurilor
Itemii sunt grupați în funcție de scheme. Pe foaia de cotare, după fiecare item, apare un cod
de două litere indicând schema măsurată. De obicei, nu se înregistrează scorul total sau media
scorului pentru fiecare s chemă, ci se rețin itemii cu scorurile cele mai mari (5 sau 6). Scorurile mari
indică/oferă informații relevante despre convingerile, schemele persoanei. Psihologul/Terapeutul poate
revedea rezultatele împreună cu clientul, punând întrebări despre itemii l a care s-au înregistrat scoruri
ridicate. Se va discuta despre schemele evidențiate prin obținerea de scoruri ridicate la anumiți itemi
apoi îl va învăța numele fiecărei scheme înalt cotate și semnificația ei.
Fidelitate chestionarului
Pentru stabilirea fidelității scalei, au fost incluși în studiu, 160 de subiecți, tineri și maturi.
Administrarea instrumentului s -a făcut atât colectiv cât și individual.
Chestionarul are o fidelitate foarte bună, obținându -se un α Cronbach = .96. Au fost de
asemenea cal culați coeficienții α Cronbach pentru subscale ( între .68 – .90) aceștia susținând o bună
fidelitate a subscalelor (Tabel 1).
Tabel 1 Coeficienții α Cronbach pentru subscale
Subscale Coeficeint α Cronbach
Deprivare emoțională (ED) .86
Abandon (AB ) .83
Neîncredere /Abuz (MA) .84
Izolare Socială / Înstrăinare (SI) .80
Defect / Rușine (DS) .85
Eșec (FA) .88
Dependență / Incompetență (DI) .81
Protecționism / Ego infantil (EM) .68
Vulnerabilitate la rău și boală (VH) .84
Subjugare (SB) .76
Auto-sacrificiu (SS) .82
Inhibiție Emoțională (EI) .71
Standarde nerealiste / Hipercriticism (US) .75
Revendicare / Grandomanie (ET) .76
Autocontrol / Auto -disciplină insuficientă (IS) .68
Căutarea Aprobării / Recunoașterii (AS) .88
Negativism / Pasivit ate (NP) .90
Penalizare (PU) .86

Validitatea chestionarului
La validarea pe populația românească a chestionarului au participat 160 de subiecți; 108
femei și 52 bărbați, cu vârsta medie de 30 de ani. În acest proces s-au folosit chestionarele STAI -X1
și STAI-X2 pentru măsurarea anxietății, SPIN și ATQ. După întocmirea etalonului pentru YSQ – S3 au
fost eliminați subiecții care au obținut scoruri medii, pentru fiecare subscală. S -au realizat apoi
comparații între subiecții ce au înregistrat scoruri mici și subiecții cu scoruri mari atât pentru nivelul
anxietății ca stare cât și ca trăsătură.
Pentru anxietatea ca stare, nu se obțin diferențe semnificative între cele două grupuri,
excepție făcând schemele Us (t=2.55, p= .014) și Pu (t=2.31, p=.025). Perso anele ce își fixează
standarde foarte înalte, uneori nerealiste, fiind foarte critice cu ele însele (m2, s.d.2) înregistrează o
stare de anxietate mai ridicată decât persoanele opuse lor (m2=48, s.d.2=2.98; m1=46.06, s.d.1 =
2.64). De asemenea, starea de a nxietate crește și atunci când suntem intoleranți față de propriile
greșeli dar și față de greșelile celor din jur (m2= 48.07, s.d.= 3.90; m1= 45.95, s.d.=2.77).
Spre deosebire de anxietatea ca stare, nivelul anxietății ca trăsătură este puter nic influențat de
tăria credinței în aproape toate schemele cognitive dezadaptative descrise de Young. Rezultatele sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 2 Rezultate privind anxietatea ca trăsătură
Scheme t p m s.d.
Ed 2.03 .046 m1 = 47.94
m2 = 50.91s.d.1= 6.08
s.d.2= 6.28
Ab 2.81 .007 m1 = 47.67
m2 = 51.77s.d.1= 5.38
s.d.2= 6.26
Ma 2.59 .012 m1 = 47.26
m2 = 50.95s.d.1= 5.46
s.d.2= 6.10
Si 1.98 .050 m1 = 47.82
m2 = 50.75s.d.1= 5.56
s.d.2= 5.90
Ds 3.32 .002 m1 = 47.71
m2 = 51.90s.d.1= 5.15
s.d.2= 6.54
Fa 3.05 .004 m1 = 47.14
m2 = 52.10s.d.1= 4.93
s.d.2= 7.30
Ei 2.28 .026 m1 = 46.53
m2 = 49.90s.d.1= 4.41
s.d.2= 7.08
As 3.27 .002 m1 = 46.52
m2 = 51.18s.d.1= 4.73
s.d.2= 6.30
Np 3.47 .001 m1 = 45.88
m2 = 52.30s.d.1= 5.97
s.d.2= 6.88
Pu 2.14 .036 m1 = 47.13
m2 = 50.50s.d.1= 5.67
s.d.2= 7.08
Vh 4.33 .000 m1 = 46.24
m2 = 52.64s.d.1= 5.18
s.d.2= 7.03
Em 2.28 .026 m1 = 47.12
m2 = 50.74s.d.1= 5.24
s.d.2= 6.92
Ss 2.42 .019 m1 = 47.14
m2 = 50.84s.d.1= 4.68
s.d.2= 6.51
* m1 și s.d.1 repr ezintă media și abaterea standard eșantionului ce înregistrează scoruri scăzute la
chestionarul schemelor, iar m2 și s.d.2 reprezintă media și abaterea standard eșantionului ce
înregistrează scoruri ridicate la chestionarul schemelor

Credința în schemele c ognitive dezadaptative diferențiază prin urmare persoanele anxioase
de cele non -anxioase. Expectanța că nu vor fi satisfăcute nevoile de securitate, siguranță, îngrijire,
empatie, acceptare și respect va conduce la dezvoltarea anxietății ca trăsătură. De a semenea,
schema ce se referă la frica exagerată de catastrofe iminente ce pot să ni se întâmple oricând și nu le
putem preveni crește nivelul de anxietate. Convingerea că cel puțin una dintre persoanele implicate
într-o relație nu va putea trăi fără cealal tă, nu va putea fi fericită dacă nu va avea sprijinul acesteia
susține o frică perpetuă de a fi respins. Blamarea de sine, convingerea că nu este capabil să facă
ceva bine, că inevitabil va greși, va eșua în autorealizare va fi însoțită tot timpul de anxie tate de
performanță. Aceasta poate fi însă întreținută și de căutarea exagerată a aprobării, recunoașterii sau
atenției celorlalți. Atunci când sentimentele, impulsurile, alegerile spontane sunt împiedicate a se
exprima, persoana nu -și rezervă dreptul de a fi relaxat, trăind o continuă stare de anxietate.
Al doilea instrument utilizat în validarea chestionarului YSQ -S3 este Inventarul de Fobie
Socială (SPIN – Social Phobia Inventory), adaptat pe populația românească de Chereji (2003). SPIN
conține 17 itemi evaluați pe o scală de la 0 la 4. Ei măsoară frica, evitarea și disconfortul fiziologic.
Corelația test -retest variază între .78 – .89 iar α Cronbach între .82 – .94. Subscalele YSQ -S3
dovedesc o bună val iditate predictivă. Utilizând analiza de regresie lineară simplă, putem concluziona
că dezvoltarea unei fobii sociale poate fi prezisă în procent de 28% pe baza subscalei Sb (p=.000),
24% pe baza subscalei Vh (p=.000) și Np (p=.000); 22% din varianța fobie i sociale ar putea fi
explicată de Ma (p=.000), 20% de Em (p=.000); scorul obținut la subscala Fa (p=.000) poate prezice
apariția unei fobii sociale în procent de 19%, iar scorurile subscalelor Si (p=.000), Ds (p=.000) și Di
(p=.000) în procent de 17%; 13% din varianța fobiei sociale ar putea fi prezisă scorul subscalelor Ed
(p=.000), Ab (p=.000)și respectiv As (p=.000); procente mai mici sunt înregistrate pentru Is (p=.001) –
9%, Ei (p=.009) și Pu (p=.009) – 5%, Et (p=.026) – 3%.
Al treilea instrument util izat pentru validare a fost ATQ – The Automatic Thoughts
Questionnaire, elaborat de Hollan și Kendel, în 1980. ATQ este un chestionar format din 30 de itemi în
care subiectul este solicitat să marcheze pe o scală de la 1 la 5 cât de frecvent experiențiază o serie
de gânduri negative. ATQ are o consistență internă bună, α Cronbach este de .96 și de asemenea o
bună validitate (corelează puternic cu BDI și MMPI -D). Se obțin corelații semnificative între subscalele
YSQ-S3 și ATQ (Chestionarul gândurilor automat e). Cu cât credința în schemele dezadaptative este
mai mare, cu atât frecvența gândurilor automate este mai mare. Coeficienții de corelație sunt
prezentați în tabelul de mai jos.
Tabel 3 Coeficienți de corelație YSQ -S3– ATQ
Ed Ab Ma Si Ds Di Ei Us
ATQ 44* 51* 54* 70* 74* 49* 33* 18**
Et Is As Np Pu Vh Em Sb
ATQ 43* 45* 28** 63* 34* 55* 43* 49*
* p< 0.01
** p < 0.05
În concluzie, YAQ -S3 are o bună validitate pe populația românească; poate discrimina între scoruri
mici și socruri mari la anxietate, poate prezice fobia socială și corelează puternic cu ATQ.

Etalonarea chestionarului
Pe baza rezultatelor obținute s -au întocmit următoarele etaloane pentru subscalele YSQ-S3
(N=160).
Ed Ab Ma Si Fa
Scăzut 0-5 0-6 0-8 0-6 0-5
Mediu 5-7 6-8 8-11 6-8 5-8
Ridicat 7-12 8-12 11-15 8-11 8-10
Foarte
ridicat12-30 12-30 15-30 11-30 10-30
m=9,43,
s.d=5,37m=9,97,
s.d=5,23m=11,97,
s.d=5,49m=9,35,
s.d=4,57m=8,73,
s.d=4,27
Ds Ei US Et Di
Scăzut 0-5 0-8 0-13 0-11 0-6
Mediu 5-7 8-10 13-17 11-14 6-8
Ridicat 10-14 17-20 14-19 8-11
Foarte ridicat7-30
14-30 20-30 19-30 11-30
m=7, s.d=3,55 m=11,38,
s.d=4,73m=16,56,
s.d=5,28m=14,97,
s.d=5,52m=8,93,
s.d=4,28
Is Vh Em Sb
Scăzut 0-9 0-5 0-6 0-6
Mediu 9-12 5-6 6-9 6-8
Ridicat 12-17 6-10 9-12 8-11
Foarte
ridicat17-30 10-30 12-30 11-30
m=12,76,
s.d=4,57m=8,19,
s.d=4,58m=9,76,
s.d=4,57m=9,03,
s.d=4,04
SS AS Np Pu
Scăzut 0-14 0-26 0-16 0-29
Mediu 14-18 26-35 16-21 29-36
Ridicat 18-22 35-43 21-31 36-46
Foarte
ridicat22-30 43-84 31-66 46-84
m=18,14,
s.d=5,32m=36,23,
s.d=13,24m=24,76,
s.d=11,19m=37,76,
s.d=11,92

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.Anastasi, A. (1988). Psychological testing , New York, Macmillan Publishing Company .
2.Chereji, S (2003). Cogniție și fobie socială , Lucrare de licență nepublicată, Oradea.
3.Pitariu, H & Albu, M. (1996). Psihologia personalului I. Măsurarea și interpretarea diferențelor
individuale , Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană.
4.Radu, I & colab. (1993). Metodologie psihologică și analiza datelor , Cluj Napoca, Editura Sincron.
5.Trif, S. (2006). The Romanian Version of Young Schema Questionnaire – Short Form (YSQ -S3).
Journal of Cognitive and Behavioral P sychotherapies, vol.6, no.2.
6.Young, E.J., Klosko, S. J. & Weishaar, E. M. (2003). Schema Therapy. A Practitioner ’s Guide,
New York, The Guiford Press.

ANEXA 1
YSQ-S3
Instrucțiuni: lista de mai jos cuprinde afirmații folosite de o persoana pent ru a se descrie pe sine. Vă
rugăm citiți cu atenție fiecare afirmație și decideți cât de bine vă descrie pe dvs.. Când nu sunteți
sigur/ă, răspundeți în funcție de ceea ce simțiți și nu în funcție de ceea ce credeți că este adevărat.
Alegeți valoarea dintr e 1 și 6 care credeți că vă descrie cel mai bine si scrieți numărul în locul din fața
afirmației.
1– total neadevărat în ceea ce mă privește
2– de cele mai multe ori neadevărat în ceea ce mă privește
3- mai degrabă fa ls decât adevărat în ceea ce mă privește
4– mai degrabă adevărat decât fals în ceea ce mă privește
5– de cele mai multe ori adevărat în ceea ce mă privește
6– mă descrie perfect
1___ În general nu am avut pe cineva care să se îngrijească de mine, căreia (căruia) să -i împărtășesc
din viața mea, sau căreia (căruia) să -i pese mult de tot ceea ce se întâmpla cu mine.
2___ M-am agățat de cei apropiați mie pentru că m -am temut că mă vor părăsi.
3__ Simt că oamenii vor profita de mine.
4___ Nu -mi găsesc l ocul nicăieri.
5___ Nici o femeie/bărbat pe care o/îl doresc nu mă poate iubi odată ce îmi va vedea defectele.
6___Este important pentru mine să fiu plăcut(ă) de aproape toată lumea pe care o știu.
7___Chiar si când lucrurile par să meargă bine, eu cred că este doar temporar.
8___Dacă fac o greșeală, merit să fiu pedepsit(ă).
9___ Aproape orice din activitățile mele de la școala sau la serviciu nu este atât de bine făcut ca a
celorlalți.
10___ Nu mă simt capabil(ă) să mă descurc singur(ă) în fiecare zi a vi eții mele.
11___Nu pot scăpa de sentimentul ca ceva rău este pe cale sa se întâmple.
12___Nu am fost în stare sa mă despart de părinții mei în felul in care o fac ceilalți de vârsta mea.
13___Cred că dacă fac ceea ce cred, dau numai de necazuri.
14___Mă sc himb in funcție de oamenii cu care sunt pentru ca ei să mă placă mai mult.
15___Dacă uneori se întâmpla ceva bun, mi -e teama că ceva rău va urma.
16___Dacă nu fac tot ce pot, pot sa mă aștept să pierd.
17___Sunt genul care de obicei sfârșește prin a avea g rija de cei apropiați mie.
18___Sunt prea conștiincios (conștiincioasă) să arăt sentimente pozitive față de ceilalți (afecțiune,
preocupare).
19___Trebuie să fiu cel mai bun în tot ce fac; nu accept sa fiu al doilea dintre cei mai buni.
20___Am probleme câ nd trebuie sa accept „nu” ca răspuns când vreau ceva de la ceilalți.
21___Nu mă pot motiva să îndeplinesc sarcini plictisitoare și de rutina.
22___Încerc sa mă adaptez.
23___Nu poți fi totdeauna atent; ceva rău va apărea întotdeauna.
24___Nu există nici o scuză dacă fac o greșeală.
25___ În general oamenii nu au fost lângă mine ca să îmi ofere căldură, sprijin și dragoste.
26___ Am atâta nevoie de ceilalți încât mă îngrijorez că îi voi pierde.
27__ Simt că nu trebuie să las garda jos în prezența altor oamen i pentru că altfel mă vor răni
intenționat.
28___ Sunt fundamental diferit(ă) de ceilalți oameni.
29___ Nici unul din cei pe care îi doresc eu nu va putea sa stea lângă mine odată ce mă va cunoaște
cu adevărat.
30___Stima mea se bazează mai ales pe felul c um mă vad ceilalți.
31___Oricât de mult aș munci, mi -e teama că aș putea să fiu falit(ă) financiar.
32___Oamenii care nu -și cunosc limitele îndeajuns ar trebui pedepsiți în vreun fel.
33___Sunt incompetent(ă) când este vorba de realizări.
34___Mă gândesc l a mine ca și la o persoană dependentă când este vorba de viața de zi cu zi.
35___Simt că un dezastru (natural, chimic, medical sau criminal) se poate întâmpla în orice moment.
36___Părinții mei și cu mine tindem să ne implicăm în viața și problemele celuil alt.

37___Simt că nu am altă posibilitate decât să îndeplinesc dorințele altora, altfel mă vor respinge.
38___Să am bani și să știu lume bună mă face sa fiu mai valoros(valoroasă).
39___Mă îngrijorez de faptul că o decizie greșită poate duce la dezastru.
40___In general nu accept scuzele altora. Ei nu sunt doritori să accepte responsabilități și să suporte
consecințele.
41___Sunt o persoană bună deoarece mă gândesc la alții mai mult decât la mine.
42___Mi se pare jenant să -mi exprim sentimentele altora.
43___Încerc să fac tot ce pot; nu mă mulțumesc cu suficient.
44___Sunt deosebit(ă) și nu trebuie să accept restricții puse de ceilalți.
45___Daca nu îmi pot atinge un scop devin repede frustrat(ă) și renunț.
46___Petrec mult timp pentru aspectul fizic, pentru ca oamenii sa mă valorifice.
47___Sunt obsedat(ă) des de deciziile minore deoarece consecințele unei greșeli par serioase.
48___Dacă nu îmi fac treaba ar trebui să sufăr consecințele.
49___ Foarte mult timp din viața mea nu am simțit că sunt special(ă) pe ntru cineva.
50___ Mă tem că oamenii de care mă simt apropiat(ă) mă vor părăsi sau abandona.
51__ Este doar o problemă de timp ca cineva să ajungă să mă trădeze (să mă înșele).
52___ Locul meu nu e aici; sunt singuratic(ă).
53___ Nu merit dragostea, atenți a și respectul celorlalți.
54___Realizările sunt mai valoroase pentru mine dacă oamenii le observă.
55___Mă simt mai bine pretinzând că lucrurile nu -mi vor merge bine, ca să nu mă simt rău dacă
lucrurile nu merg bine.
56___Mă gândesc des la greșelile pe ca re le fac și sunt furios(ă) pe mine.
57___ Majoritatea celorlalți sunt mai capabili decât mine în domeniile profesionale și în realizări.
58___ Sunt mai puțin capabil decât majoritatea oamenilor.
59___Mă tem ca o sa fiu atacat(ă).
60___Este foarte greu pe ntru mine și părinții mei să păstram detalii intime despre celalalt fără să ne
simțim vinovați și înșelați.
61___In relații, las pe cealaltă persoana sa aibă un cuvânt de spus.
62___Sunt atât de preocupat(ă) să mă adaptez, încât uneori uit cine sunt eu.
63___Mă concentrez mai ales asupra evenimentelor și situațiilor de viată negative.
64___Când oamenii fac ceva rău am probleme să aplic expresia: „Iartă si uita”.
65___Sunt atât de ocupat(ă) să mă ocup de oamenii de care îmi pasă, încât am puțin timp pentru
mine.
66___Mi se pare greu să arăt căldura și spontaneitate.
67___Trebuie sa -mi îndeplinesc toate responsabilitățile.
68___Detest să fiu constrâns sau reținut din ceea ce vreau eu sa fac.
69___Nu sacrific satisfacția imediată pentru obținerea unui scop înde părtat.
70___Mi se pare greu să -mi fixez propriile scopuri fără să mă gândesc cum ceilalți vor răspunde
alegerilor mele.
71___Tind să fiu pesimist(ă).
72___Port pică chiar dacă persoana s -a scuzat.
73___ În cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cinev a care să mă asculte într -adevăr, care să
mă înțeleagă, sau care să investească în mine sentimente adevărate.
74___ Când simt că cineva la care țin se îndepărtează de mine, devin disperat(ă).
75___ Sunt destul de suspicios (suspicioasă) în privința motivel or altora.
76___ Mă simt străin(ă) de ceilalți oameni.
77___ Simt că nu pot fi iubit(ă).
78___Când mă uit la deciziile din viața mea îmi dau seama că le -am făcut pe majoritatea cu gândul la
aprobarea de către ceilalți.
79___Oamenii apropiați mie, mă consid eră îngrijorat(ă).
80___Mă supăr când cred că cineva a renunțat prea repede.
81___ Nu sunt atât de talentat cum sunt ceilalți la munca.
82___Judecata mea nu poate fi bună in toate situațiile de zi cu zi.
83___Mă tem ca o sa -mi pierd toți banii și o sa devi n un(o) nevoiaș(ă).
84___Simt des că daca părinții mei trăiesc prin mine, nu mai am viața mea pe cont propriu.
85___Întotdeauna îi las pe ceilalți să ia decizii pentru mine, deci nu știu ce vreau pentru mine.
86___Chiar dacă nu îmi place cineva tot vrea ca el(ea) să mă placă.
87___Dacă oamenii se entuziasmează de ceva, mă simt inconfortabil și simt că i -aș avertiza că ceva
merge greșit.
88___Mă enervez când oamenii se scuză și îi învinuiesc pe ceilalți pentru problemele lor.

89___Întotdeauna am fost genul c are a ascultat problemele altora.
90___Mă controlez atât de mult că oamenii cred ca nu am emoții.
91___Simt ca este o presiune constantă asupra mea să îndeplinesc și să realizez diferite lucruri.
92___Simt că nu trebuie să urmez regulile normale și convenț iile pe care ceilalți le fac.
93___Nu mă pot forța să fac lucruri care nu îmi plac, chiar când știu că este pentru binele meu.
94___Când nu primesc multă atenție din partea altora mă simt puțin important(ă).
95___Nu contează de ce fac o greșeala; când fac ceva greșit trebuie sa plătesc.
96___ Rar am avut o persoană care să mă sfătuiască sau care să mă îndrume când nu am știut ce să
fac.
97__ Câteodată sunt atât de îngrijorat(ă) că oamenii mă părăsesc încât îi îndepărtez eu de mine.
98___ De obicei sunt vigi lent(ă) față de motivele pe care oamenii le au.
99___ Întotdeauna mă simt înafara grupului.
100___ Am prea multe defecte de neacceptat în foarte multe aspecte pentru a mă lăsa cunoscut(ă)
altora.
101___ Caut recunoaștere și admirație atunci când îmi spun p ărerea la o întâlnire sau întrunire. .
102___Mă lupt cu mine însumi (însămi) pentru lucrurile în care am eșuat.
103___ Nu sunt atât de inteligent(ă) ca și ceilalți când este vorba de scoală sau serviciu.
104___Nu am încredere in capacitatea mea de a rezolv a toate problemele care apar.
105___Mă tem ca am o boala grava, deși nu a fost diagnosticat nimic grav de către doctor.
106___Simt des că nu am o identitate separată de a părinților mei sau de a partenerului (partenerei)
meu (mele).
107___Am o mulțime de p robleme când cer sa -mi fie respectate drepturile și să -mi fie luate în seamă
sentimentele.
108___Complimente și recompensări multe mă fac sa mă simt valoros (valoroasă).
109___Sunt o persoană rea care merită să fie pedepsită.
110___Ceilalți oameni mă cunos c ca făcând prea mult pentru alții și nu destul pentru mine.
111___Oamenii mă vad inflexibil(ă) din punct de vedere emoțional.
112___Nu pot să -mi cer scuze pentru greșelile mele.
113___Simt că ceea ce am de oferit are mai mare valoare decât contribuțiile a ltora.
114___Rar am fost în stare să mă bazez pe propriile mele hotărâri.

YSQ-S3– FIȘA DE COTARE
Deprivare Emoțională (ED)
1_____ 25 _____ 49_____ 73_____ 96_____ Total_____
Abandon (AB)
2_____ 26_____ 50_____ 74_____ 97_____ Total ____
Neîncredere / Abuz (MA)
3_____ 27_____ 51_____ 75_____ 98_____ Total ____
Izolare Socială / Înstrăinare (SI)
4_____ 28_____ 52_____ 76_____ 99_____ Total ____
Defect / Rușine (DS)
5_____ 29_____ 53_____ 77_____ 100_____Total ____
Eșec (FA)
9_____ 33_____ 57_____ 81_____ 103_____Total____
Dependență / Inc ompetență (DI)
10_____ 34_____ 58_____ 82_____ 104_____Total ____
Vulnerabilitate la rău și boală (VH)
11_____ 35_____ 59_____ 83_____ 105_____Total ____
Protecționism / Ego infantil (EM)
12_____ 36_____ 60_____ 84_____ 106_____Total____
Subjugarea (SB)
13_____ 37_____ 61_____ 85_____ 107_____Total ____
Auto-sacrificiu (SS)
17_____ 41_____ 65_____ 89_____ 110_____Total ____
Inhibiție emoțională (EI)
18_____ 42_____ 66_____ 90_____ 111_____Total____
Standarde Nerealiste / Hipercriticism (US)
19_____ 43_____ 67_____ 91_____ 112_____Total____
Revendicare / Grandomanie (ET)
20_____ 44_____ 68_____ 92_____ 113_____Total ___
Autocontrol / auto -disciplină insuficientă (IS)
21_____ 45_____ 69_____ 93_____ 114_____Total____
Căutarea aprobării / Recunoașterii (AS)
6_____ 14_____ 22_____ 30_____ 38_____46 _____
54_____ 62_____ 70_____ 78_____ 86_____94 _____
101_____ 108_____ Total _____
Negativism / Pasivitate (NP)
7_____ 15_____ 23_____ 31_____ 39_____47 _____
55_____ 63_____ 71_____ 79_____ 87_____ Total_____
Penalizarea (PU)
8_____ 16_____ 24_____ 32_____ 40_____48 _____
56_____ 64_____ 72_____ 80_____ 88_____95 _____
102_____ 109_____ Total_____