Definirea nazismului si concepte de baza ale National Socialismului [618320]

Capitolul 1
Definirea nazismului si concepte de baza ale National – Socialismului

1.1 Definitia nazismului. Rolul lui Adolf Hitler in declansarea Holocaustului, abordari
teoretice.
Din dorinta de a defini nazismul, istoricul britanic Ian Kershaw a utilizat metoda
comparativa. Astfel, comparația cu “fascismul” și “totalitarismul”, arată că cele două
concepte sunt dificil de tratat și au atras deseori critici, multe dintre acestea fiind justificate.
Nazismul poate fi văzut ca o for mă a fiecăruia dintre cele două , atât timp cât pot fi
identificate trăsături comune dar nu identice. Regăsim cu ușurință trăsături similare pe care
nazismul le -a împărtașit cu alte mișcări fasciste de pe continentul European sau elemente de
guvernare comune cu regimuri văzute ca fiind mai degrabă totalitare. De exemplu, formele de
organizare, metodele de mobilizare a maselor, ale Partidului Muncitoresc Național Socialist
German sunt mai degrabă asemănătoare cu formele de organizare ale Partidului Fa scist
Italian sau cu alte mișcări fasciste din Europa.1
În cazul totalitarismului, există câteva asemănări superficiale, cel puțin când este luat în
considerare regimul sovietic a lui Stalin precum: elanul revoluționar al regimului, aparatul
represiv, ideologia monopolistă, controlul total al celor conduși.2
Nazismul a reprezentat un regim aparte, lucru care poate fi ușor observat chiar și din
comparația cu alte regimuri totalitare. Național -socialismul lui Hitler a marcat umanitatea
prin responsabilitatea sa pentru declanșarea celui mai atroce război din istorie, ce a lăsat în
urma sa 40 de milioane de morți. Argumentul singularității regimului poate fi întărit și prin
existența unui paradox și anume acela că Germania a comis în numele c elui mai modern stat
din punct de vedere economic și cultural de pe continentul Euro pean , cel mai cumplit genocid
întâlnit în istoria omenirii.3
Astfel, luand in considerare cele precizate anterior, ne putem da seama cu usurinta de
faptul ca nazismul a reprezentat cea mai atroce ideologie politica care a dus la asasinarea a
milioane de oameni. Extrem de cinic este faptul ca aceste crime s -au sustinut pe o retorica
pozitiva care promitea progres economic si cultural.
În consecință, se remarcă fa ptul că nu există niciun fel de dificultate în a descrie Național –
Socialismul german ca o formă specifică a fascismului sau ca expresie particulară a
totalitarismului.4 Pe de altă parte, comparația evoca și diferențe semnificative și evidente

1 Ian Kershaw “Hitler and Uniqueness of Nazism” in Journal of Contemporary History ,Vol.39, Undarstanding
Nazi Germany, 2004, p. 241.
2 Ibidem.
3 Ibidem , p. 239.
4 Ibidem , p. 241.

precum aportu l pe care conceptul de rasă îl are la conturarea regimului, acesta jucând un rol
secundar în fascismul italian, pe când în nazism are un rol primordial.5
O gamă largă de interpretări istorice au afirmat că nu este necesar să privim mai departe în
căutarea unicității nazismului de personalitatea și ideile liderului său. A fost de fapt
ideologia –Weltanschauung – și nimic altceva care a contat în final, a rezumat Karl Dietrich
Bracher ,cu mulți ani în urmă.6
În această privință nu există nici o îndoială în ceea ce privește faptul că Hitler a captat
imaginarul popular așa cum nici un alt conducător nu a reușit să o facă.7 Influența sa și
farmecul s ău au curpins toate direcțiile : naționalitate,vârstă, gen și nivel de educație.8
Atunci când ajungem să discutăm fenomenul nazist descoperim utilitatea comparației cu
cele două tipuri de regimuri, însă este mai puțin decât satisfăcătoare în reflectarea esenței
sale. Martin Broszat a sugerat în introducerea lucrării sale “Der Staat Hitlers” din 1969
dificultatea plasării nazismului în orice tipologie de guvernare.9
In vocabularul uzual, nazismul poate sa fie alaturat cu usurinta referirilor care se fac atunci
cand se vorbeste despre razboi si genocid. Prin razboi se intelege conform dictio narului un
conflict militar, de scurta sau de lunga durata, intre doua sau mai multe grupari, categori
sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiare, etnice, teritoriale, economice si
politice.10 De asemenea, in conformitate cu dictionarul, genocidul se defineste prin
infracțiune săvârșită în scopul de a distruge deliberat și sistematic, în întregime sau în parte, o
colectivitate sau un grup național, rasial, etnic sau politic .11 Ambele cuvinte război și genocid
sau mai bine spus război mond ial și uciderea evreilor, automat implica asocieri directe cu
personalitatea lui Hitler.12
Cercetătorii în domeniu, nu au căzut de acord cu privire la importanța pe care Hitler a
avut-o luând naștere dezbaterea dintre internaționalisti, funcționaliști și marxiști.
Internaționaliștii au accentuat intențiile lui Hitler și au considerat că Holocaustul este

5 Ibidem .
6 Ibidem, p. 242.
7 Doris Bergen “Leadership and Will:Adolf Hitler,The National Soc ialist German Wor kers’Party and Nazi
Ideology” in War and Genocide: A Concise History of the Holocaust , Rowman & Littlefield Publishers, INC,
2009, p. 29.
8 Ibidem.
9 Ian Kershaw “Hitler and Uniqu eness of Nazism” in Journal of Contemporary History ,Vol.39, Undarstanding
Nazi Germany, 2004, p. 242.

10 https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboi
11 https://dexonline.ro/definitie/genocid
12 Ian Kershaw “Hitler and Uniqueness of Nazism” in Journal of Contemporary History ,Vol.39, Undarstanding
Nazi Germany, 2004, p. 242.

rezultatul unei planificări pe termen lung, consideranadu -l pe Hitler principalul vinovat al
crimelor.13 Unicitatea nazismului a fost Hitler fără doar și poate , hitlerism,pur și simplu.14 A
existat o anumită atracție pentru acest argument, care la prima vedere părea convingător, însă
au existat și ipoteze precum cele alea lui Martin Brozat și Hans Mommsen care au identificat
motive mai c omplexe pentru dezastrul existent în Germania și Europa, în structurile interne
și regulile naziste , în cadrul cărora influența lui Hitler nu era atât de importantă .15
Astfel, dupa cum se poate observa exista contradictii referitoare la implicarea pe care a
avut-o Hitler in dezvoltarea si punerea in aplicare a nazismului. Personal, din ce am studiat,
as merge pe ipoteza dezvoltata de catre Martin Brozat si Hans Mommsen care considera ca
influenta lui Adolf Hitler nu a fost atat de mare in aplicarea naz ismului, precum crede mare
parte din opinia publica.
Aceste argumente susținute de fiecare școală de gândire au stârnit și ele la rândul lor
numeroase critici. Internaționaliștii au fost criticați pentru faptul că s -au concentrat prea mult
pe perso nalitatea lui Hitler, lăsând restul aspectelor nediscutate. Pe de altă parte
funcționaliștii și marxiștii au fost criticați pentru depersonalizarea trecutului, întrucât de
exemplu, funcționaliștii distrag atenția de la persoanele care au fost în fapt i mplicate în
luarea deciziilor și au purtat vina pentru crimele de genocid p rin importan ța atribuită
evoluțiilor unor evenimente. Alte păreri resping atât pozițiile internaționaliștilor și
funcționaliștilor și consideră că trebuie să acordăm mai puțină ate nție celor care au
instrumentat regimul și să ne concentrăm pe crimele nazismului.16
Funcționaliștii au considerat Holocaustul ca fiind o funcție a altor evoluții, în special cele
din timpul războiului, minimizând rolul lui Hitler. Structuraliștii sau funcționaliștii plecau de
la premisa că un regim haotic din punct de vedere administrativ, un regim căruia îi lipsea o
planificare precisă, a fost vinovat pentru căderea dintr -o criză în alta și în final pentru
autodistrugerea sa. Cercetătorii influența ți de marxism au pus puțin accent pe rolul lui Hitler,
interpretând nazismul ca o formă extremă de capitalism ce avea ma i degrabă legătură cu
structuri economice extinse decât cu acțiunile oricărui individ.17

13 Doris Bergen “Leadership and Will:Adolf Hitler,The National Soc ialist German Wor kers’Party and Nazi
Ideology” in War and Genocide: A Concise History of the Holocaust , Rowman & Littlefield Publishers, INC,
2009, p. 30.
14 Kershaw, . op cit . ,p. 242.
15 Ibidem.
16 Bergen, .op cit. , p. 30.
17 Ibidem.

1.2 Contributia lui Adolf Hitler adusa pentru dezvoltarea ideologiei national -socialiste si
concepte de baza. Originile nazismului.

În 1907 , Adolf Hitler se mută în Viena unde plănuiește să studieze arta , însă eșueaz ă,
lucru pe care reușește să -l ascundă familiei și prietenilor săi. Acesta reprezintă momentul
defintoriu ce deschide calea spre g ândirea antisemita a lui Hitler , chiar dacă se cuno ștea
faptul c ă, viitorul “Fuhrer” avea cunoștințe, asociați și prieteni care erau evrei.18
Hitler nu a fost doar un oportunist , operând cu o concepție despre lume consistentă, el
putând fi fie flexibil si pragmatic, fie sensibil la situația din teritoriul Germa niei, luând
inițiativă de fiecare dată, lucru ce a dovedit rolul său crucial în conducerea țării spre război și
genocid.19
Deși, a dorit să creeze falsa impresie că a fost intotdeauna caracterizat de ambiție si
perseverență, descriindu -se în “Mein Ka mpf” ca fiin d cel mai bun la istorie și geo grafie,
Hitler a fost un copil mediocru , întrucât deși se descur ca mai bine la cele două materii , la
restul abia primea note de trecere. La vârsta de 16 ani a renunțat la școală și a petrecut
următorii doi ani și jumătate în Linz făcându -și planuri mărețe, visând și proiectând orașul pe
hârtie.20
Din cate am studiat, faptul ca Adolf Hitler a suferit numeroase deziluzii in plan
profesional si education al a dus la situatia in care a acumulat foarte multe frustrari personale,
iar acesta considera ca principalii responsabili pentru esecurile sale erau evreii , de remarcat
este faptul ca nu avea capacitatea sa faca o analiza personala obiectiva si ca isi gasea alti
responsabili pentru propriile esecuri.
În ceea ce priveș te sursele de inspirație ale Naț ional -Socialismului, dictatorul german a
fost i nteresat de mai multe curente și idei care au circulat în acea vreme printre care se
număra Pan -Germanismul, convingere a conform căreia germanii trebuiau să fie unificați
într-un singur stat și nu dispersați în estul și centrul Europei.21 Mișcarea Pan -Germana își
trage seva din idealurile frățiilor studențești din Viena, Granz și Praga , din anii 1860. Aceste
frății au fost concepute după modelul cluburilor studenț ești germane -burschenschaften – din

18 Doris Bergen “Leadership and Will:Adolf Hitler,The National Soc ialist German Wor kers’Party and Nazi
Ideology” in War and Genocide: A Concise History of the Holocaust ,Rowman & Littlefield Publishers, INC,
2009, p . 33.

19 Ibidem, p.30.
20 Ibidem, p.32.
21 Ibidem.

perioada Vormarz, era conserva toare cuprinsă între 1815 ș i revoluția liberală burghez ă din
martie 1848.22
Fără conducerea lui Georg Von Schӧnerer, în cadrul fraternității Kleindeutsch, Pan –
Germanismul ar fi rămas un curent lipsit de substanță printre studenții naivi din punct de
vedere politic dar și în cadrul grupărilor ce reprezentau clasa muncitoreascã . Esența Pan –
Germanismului a lui Schonerer n u a constat în dorința sa pentru unitatea națională,
democraț ia politică sau reforma socială , ci rasismul și anume că sângele este singurul criteriu
pentru toate drepturile ci vile. Ideile sale, temperamentul sã u, dar și talentul ca instigator au
conturat soarta Pan -Germanismului austriac creând o mișcare revoluționară ce îmbrățișa un
anti-capitalism populist, anti-liberalismul, antisemitismul și naționalismul prusofil.23
Se poate constata faptul ca Adolf Hitler a fost influentat de miscarea Pan -Germana care
instiga la ura rasiala din cauza convingerilor lui Georg Von Schӧnerer , unul dintre liderii
acelei miscari ideologice care era la moda in acea vreme in randul unor studen ti din Austria,
Granz si Praga.
Se considera faptul ca la baza politicilor rasiale si antisemite ale lui Hitler s -au regas it
tezele Social -Darwinismului. Promotorii Darwinismului -Social interpretau relațiile
internaționale ca fiind interconec tate cu lupta și supraviețuirea celor mai redutabili, fiind
adepții teoriilor inegalității rasiale răspândite de contele francez Joseph de Gobineau și de
către Huston Stewart Chamberlain.24
De asemenea , Ernest Haeckel, zoologist al secolului al XVIII -lea avertiza cu privi re la
pericolul mixării raselor , fondând în anul 1906, Liga Mo nistă, cu scopul de a populariza
versiunea rasistă, a Social -Darwinismului.25 În momentul în care Social -Darwinismul a
invocat existența un ei lupte biologice a umanității , s-a propus ca “arienii ” să facă față
amenințărilor cu privire la propriul declin și contaminare, prin menținerea purității rasiale.
Gobineau declara că superioritatea rasială este a albilor sau a raselor ariene și că există o
însemnătate crucială a “purită ții” rasiale în cadrul unei națiuni.26

22 Nicholas Goodrick – Clarke “Part 1:The Background” in The occult roots of Nazism.Secr et Aryan cults and
their influence on Nazi ideology, Tauris Parke Paperbacks, 2004, p. 10.

23 Ibidem .
24 David . G. Williamson, “Originile si ascensiunea național -socialismului” in Al treilea Reich, Editura ALL,
2012, p . 74.

25 Clarke , op cit. , p. 15.

26 Williamson, op cit. , p. 73.

Astfel, este lesne de inteles ca la baza considerentelor rasiale a stat teoria Social –
Darwinista care a fost creata de catre Herbert Spencer, cel care a adaptat teoriile lui Darw in la
propriile sale convingeri. Personal, ma simt uimit de faptul ca au existat unele persoane care
au fost adepte ale unei teorii, care a instigat la ura rasiala si indemna la eliminarea din
societate a unor oameni din cauza unor motive rasiale.
La inceputul anilor 1900, au exi stat unele proteste politice. Tema la baza căreia au stat
diversele proteste politice a fost încercarea pe care au făcut -o mulți austro -germani pentru
luptă împotriva cererilor slavilor privitoare la exprimarea politic ă și națională.27 Această
perioadă a dezvoltat o tradiție a naționalismului radical, a identității germane, a unității
națion ale și a ritualurilor romantice inspirate din doctrina lui Friedrich Ludwig Jahn,
profetul ideologiei volkisch.28
Vӧlkisch a reprezentat o piatră de fundament pentru doctrina partidului nazist, partid pe
care Hi tler l -a denumit în lucrarea sa “Mein Kampf”, un partid Volkisch.29 Acest lucru a fost
întărit prin afirmația sa cum că “Tot ce se poate imagina ca fiind mai diferit prin esență se
grupează azi sub pavilionul c uvântului vӧ lkisch”.30
Termenul de vӧlkisch făcea referire la o ideologie fundamentală, bazată pe crearea și
menținerea unei comunități unită prin naționalitate și rasă, termen ce implică reminiscenț e
tradiționale. Aceasta ideolo gie era prin excelenț ă xenofobã și antisemit ă și ilu stra evreii ca
fiind forța prim ă ce amenința distrugerea vechii Germanii.31
Obsesia lui Hitler pentru noți unile de “rasă” și “spațiu” derivă din convin gerea că
omenirea este implicatã într-o luptă imensă între “rase” sau “comunități de sânge” și că
“germanii puri”, membrii rasei ariene au nevoie de spațiu pentru a se extinde si anume de
spațiul vital, denumit în germană prin termenul de “Lebensraum”.32
În concepția sa , fără spațiul vital, pământul care producea hr ană și găzduia generațiile de
soldați și mame, o rasă nu se putea dezvolta. Acest spațiu v ital al germanilor se întindea,
conform idealului nazist , din Germania de Est până în teritoriile Poloniei și Uniunii
Sovietice. Rasele pe care Hitler le conside ra principalele amenințări pentru supraviețuirea și
capacitatea de dominație a rasei ariene , erau slavii întrucât aceștia ocupau spațiul de care

27 Nicholas Goodrick – Clarke “Part 1:The Background” in The occult roots of Nazism.Secr et Aryan cults and
their influence on Nazi ideology, Tauris Parke Paperbacks, 2004, p . 11.
28 Ibidem, p. 9.
29 David. G. Williamson, “Originile si ascensiunea național -socialismului” in Al treilea Reich, Editura ALL,
2012, p . 73.

30 Ibidem .
31 Ibidem .
32 Bergen, op cit ., p. 36.

germanii aveau nevoie și evreii care ar fi urmărit să se infiltreze cu scopul de a slăbi și
distruge unitat ea germană.33
Se mai poate constata faptul ca la baza doctrinei partidului nazist a stat ideologia vӧlkisch ,
scrisa de catre Friedrich Ludwig Jahn . Dat fiind faptul ca acea ideologie era xenofoba si
antisemita, evreii erau considerati ca fiind un pericol deoarece ar fi intentionat sa distruga
Germania.
In cele ce urmeaza, am sa incerc sa fac referire la definirea te rmenului de arian, dar si sa
prezint ce semnificatie avea acest termen pentru Adolf Hitler. Cuvântul a fost î mprumutat din
secolul XVIII -XIX, din teoriile rasiale europene care utilizau etichete variate pentru
categoriile în care împărțeau umanita tea.34 Termenul de “arian”, la origini, se referă la un
grup de oameni din India Antică.35 Gobineau l -a utilizat pentru a caracteriza rasele
caucaziene , iar naziștii l -au preluat pentru a ilustra diferențele dintre germani și evrei.36
Utilizând termenul de “arian” pentru a descrie supremația rasei, Hitler a obținut o marjă
de flexibilitate care s -a dovedit a fi utilă în contextu l în care , dacă ace sta ar fi folosit
cuvântul “german” pentru a ilustra ideea de rasă superioară , acesta ar fi trebuit să găsească o
cale de a exclude pe evreii germani , care în termenii cetățeniei vorbeau aceeași limbă și
aveau aceeași etnie.37
Hitler a conturat teorii vagi cum că arienii erau mai înalți și aveau pielea mai deschisă în
comparație cu vecinii lor, fiind creatorii unei întregi culturi.38 Astfel, se poate observa ca,
termenul de arian a fost preluat si adaptat de catre Hitler pentru a prezenta diferentele dintre
germani si evrei, inclusiv in cazul evreilor care erau nemti.
În aceasi perioada Cha mberlain a caracterizat istoria ca fiind o luptă între rase în cadrul
căreia rasa ariană trebuie în mod incontestabil să fie protejată.39 În 1927, Chamberlain a
devenit “profesorul Național -Socialismului” , viziunea sa despre lume fiind preluată în

33 Ibidem .
34 Williamson, op cit ., p. 73.

35 Bergen, op cit ., p. 37.

36 Williamson, op cit ., p. 74.

37 Bergen, op cit ., p. 37.

38 Ibidem.

39 Williamson, op cit ., p. 74.

lucrarea “Mitul secolului XX”, concepută de Alfred Rosenberg , filosoful oficial al
nazismului.