Cap. 1. Istoric ………………………………………………………………………………… ………………………pag. 3 Cap…. [618269]
1
RAPORT DE ACTIVITATE
PE ANUL 201 5
AL METROREX S.A.
2
C U P R I N S
Cap. 1. Istoric ………………………………………………………………………………… ………………………pag. 3
Cap. 2. Re țeaua metrou lui din Municipiul București ………………………. ………………………pag. 4
Cap. 3. Calendarul evenimentelor anului 201 5 ……………………………….. ……………………….pag. 6
3.1 Modernizări, retehnologizări ……………………………………………. ……………………. pag. 6
3.2 Îmbunătățiri aduse circulației trenurilor și parcului de material rulant …………. pag. 6
3.3 Îmbunătățirea condițiilor de acces la metrou ș i călătorie ………. ……………………..pag. 7
3.4 Participări la manifestări internaționale (congrese, conferințe, expoziții etc.) ….pag. 7
3.5 Comu nicare și rela ții publice …………………………………………………………………….p ag. 8
Cap. 4. Organizare a și evoluția personalului ………………………………… ..…… .…..pag. 10
Cap. 5. Activitatea de e xploatare …………………………………………………. ………………….. …….pag. 11
5. 1. Infrastructură ……………………………………………………………….. ………… ……………pag. 11
5.1.1 Stații și interstații ………………………………………… ……………………….. ……………pag. 11
5.1.2 Instalații ………………………………………………………. ……………………….. ……….. pag. 11
5.1.3 Activitatea de întreținere a instalațiilor ………………… ………………………… ……. pag. 15
5.1.4 Calea de rulare ………………………………………………. ……………………….. ……….. pag. 15
5.1.5 Activitatea de întreținere Linii, Tunele și Construcții Speciale …………. …….. pag. 15
5.1.6 Îmbunătățirea condițiilor de muncă …………………….. ……………………….. …….. pag. 16
5. 2. Material rulant ………………………………………………………………. ………………. ………pag. 16
5.2.1 Parcul de material rulant – structură ……………….. ………………………… ……….. pag. 16
5.2.2 Caracteristici constructive ale trenurilor de metrou …………………….. ………… pag. 18
5.2.3 Grafice de circulație ……………………………………….. ………………………… ……… pag. 22
5.2.4 Întreținerea parcului de material rulant ………………. ………………………… …….. pag. 25
5.2.5 Prestația materialului rulant ………………………………… ………………………… ….. pag. 25
5.2.6 Consumul de energie electrică ………………………………………… …………. ……… pag. 26
5. 3. Activitatea în dome niul Sistemelor I nformatice în cursul anului 2015 …………pag. 27
Cap. 6. Activitatea comercială ………………………………………………………. ………………….. …..pag. 29
6.1 Evoluția numărului de călători transportați ………… ………………………… ……. . pag. 29
6.2 Tipurile de titluri de călătorie ……………… …………. ………………………… ………. pag. 32
6.3 Evoluția tarifului mediu practicat la călătoria cu metroul ………………… ……. pag. 35
Cap. 7. Activi tatea de investiții pe anul 201 5………………………………….. ……………….. ………pag. 36
Cap. 8. Situația economico -financiară ………………………………… ………………………… ……….pag. 39
8.1 Capitalul social ………………………………………………………………………………… pag. 39
8.2 Structura veniturilor ……………………………………… ………………………… ………. pag. 39
8.3 Structura cheltuielilor …………………………………… …………………………. ………. pag. 41
8.4 Evoluția plăților restante ș i a creanț elor ………………………………………………. pag. 42
8.5 Raport de a udit extern cu privire la situaț ia economico – financiară…… ……. pag. 44
Cap. 9. Strategia globală de dezvoltare și modernizare a transportului
cu metroul în București …………………………………………………. …..…… pag. 44
9.1 Îmbunătățirea sistemului de organizare ………. ……………………….. ………. ….. pag. 45
9.2 Măsuri instituționale …………………………………. ……………………….. ………….. pag. 45
9.3 Programe de investiții …………………………………. ……………………….. ………… pag. 46
Anexă ………………………………………………………………………… ……………………… ……….. pag. 49
3 FOTO
Cap. 1 Istoric
În anul 1977 a fost înființată “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” transformată în
1991 în “Regia de Exploatare a Metroului București,” iar prin reorganizare, în conformitate cu H.G.
nr. 482/1999, în Societatea Comercială de Transport cu Metroul Buc urești METROREX S.A., sub
autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii având ca obiect de activitate transportul de
persoane cu metroul pe rețeaua de căi ferate subterane și supraterane, în condiții optime de siguranță
și confort .
METRORE X este societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat, care desfășoară
în principal activități de interes public și strategic.
Pentru aceste servicii METROREX primește de la bugetul de stat transferuri care să acopere
diferențele dintre venit urile proprii din activitatea de transport de călători și cheltuielile totale, ca
subvenție la taxa de călătorie cu metroul.
Exploatarea, întreținerea și reparațiile infrastructurii și instalațiilor tehnologice se execută de
către personalul angajat al so cietății în num ăr de 4.2 18 persoane, distribuit în subunități de bază după
cum urmează: electroenergetică, electromecanică, semnalizare comandă bloc de linie, automatizări și
telecomunicații, linii – tunele, administrare și întreținere stații, mișcare, com ercial, depouri.
Activitatea de întreținere și reparații material rulant a fost externali zată pentru o perioadă de
15 ani, de la 1 iulie 2004 către firma specializată S.C. ALSTOM Transport S.A., ca urmare a
contractului de mentenanță semnat în noiembrie 2003 și aprobat prin H.G. 47/22.01.2004.
La data de 1 iulie 2011 a u fost pus e în funcțiune două noi capacități de transport pe magistrala
4 de metrou, tronson 1 Mai – Parc Bazilescu pe o lungime de 2,3 km cale dublă și două stații noi
Jiului și Parc Bazilescu.
Construită, echipată și dată în folosință etapizat pe tronsoane începând cu anul 1979, rețeaua
de metrou actuală măsoară 69,20 km cale dublă, structurată pe 4 magistrale, 51 stații și 4 depouri.
Sistemul de transport cu metroul este monitoriza t și coordonat permanent de un dispecerat
central, care subordonea ză alte 6 dispecerate de ramură: dispeceratul Linii , Tunele, Stații,
dispeceratul de informare a publicului călător, dispeceratul de trafic, dispeceratul electroenergetic,
dispeceratul elect romecanic și dispeceratul comercial .
Cota de piață a METROREX
Deși acoperă numai 4 % din lungimea întregii rețele de transport public a capitalei, prin
faptul că oferă o capacitate superioară de transport în condiții de confort, regularitate și siguranță a
circulației, Metrorex asigură transportul a cca. 20% din volumul total al călătorilor ce utilizează
mijloacele de transport în comun din Municipiul București.
FOTO
4
Cap. 2 Rețeaua metroului din Municipiul București
5
Rețeaua de metrou în funcțiune este structurată după cum urmează:
Magistrala/
Tronsonul Parcurs
Km Stații Punere în
funcțiune
Magistrala I
PANTELIMON – REPUBLICA – EROILOR
– GARA DE NORD – DRISTOR 2
31.01
21
(din care 7 stații
comune cu Magistrala
III) Etapizat
1979 – 1990
Tronsonul Petrache Poenaru – Timpuri Noi 8.63 6 Noiembrie 1979
Tronsonul Timpuri Noi – Republica 10.10 6 Decembrie 1981
Tronsonul Petrache Poenaru – Crângași 0.97 1 Decembrie 1984
Tronsonul Crângași – Gara de Nord 2.83 2 Decembrie 1987
Tronsonul Gara de Nord – Dristor 2 7.8 6 Decembrie 1989
Tronsonul Republica – Pantelimon 0,68 1 Ianuarie 1990
Magistrala II BERCENI – PIPERA 18.68 14
Tronsonul Berceni – Piața Unirii 2 9.96 8 Ianuarie 1986
Tronsonul Piata Unirii 2 – Pipera 8.72 6 Octombrie 1987
Magistrala III
Tronsonul ANGHEL SALIGNY – N. GRIGORESCU –
EROILOR – PRECIZIEI
N. Grigorescu – Eroilor 22.2
8,67 15
(7 stații comune cu
Magistrala I)
Tronsonul Eroilor – Preciziei
Stația Gorjului – Nava 2
– Nava1 8,83 5 August 1983
Iulie 1996
Noiembrie 1999
Tronsonul N. Grigorescu 2 – Anghel Saligny 4,7 4 Noiembrie 2008
Magistrala IV LAC STRĂULEȘTI – GARA DE NORD –
GARA PROGRESU 5,54 6
Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai 3,24 4 Martie 2000
Tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu 2,3 2 Iulie 2011
FOTO
6
Cap. 3. Calendarul evenimentelor anului 201 5
3.1 Modernizări, retehnologizări
Conform strategiei de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București pe
termen mediu, în anul 20 15 au fost întreprinse o serie de acțiuni privind extinderea rețelei de metrou
și au continuat lucrările de modernizare și retehnologizare a instalațiilor fixe de infrastructură, după
cum urmează:
S-a finali zat proiectul dotarea fiecărui lift cu sistem de telefonie și cameră video. În prezent în
metrou funcționează 93 lifturi (40 cu acționare electrică și 53 cu acționare hidraulică) și 3
platorme înclinate.
S-a finalizat extensia instalațiilor de control acces și taxare automată prin montarea și
integrarea unor porți de acces pentru persoanele care folosesc căruciorul mobil.
S-a montat escalator nou la stația Dristor .
S-a făcut reabilitarea conductelor de refulare la stațiile de pompare ape uzate din stațiile
Politehnica și Lujerului, urmând ca pe viitor în funcție de resursele financiarealocate să se
demareze lucrări de acest gen și la alte stații.
S-au început lucrările de modernizare a ins talațiilor de ventilație pe tronsonul Petrache
Poenaru – Timpuri Noi, în baza Contractului de moderni zare instalații pe Mag.I, II, III –
Tronson de legătură.
FOTO
3.2 Îmbunătățiri aduse circulației trenurilor și parcului de material rulant
1. La solicitarea Metrorex S.A., firma S.C. Alstom Transport S.A. a achiziționat pentru dotarea
tuturor depourilor (Ciurel, Militari, Pantelimon și Berceni) în care se efectuează mentenanța
trenurilor de metrou și a celor 5 locomotive diesel hidraulice, redresoare pentru î ncărcarea
bateriilor de acumulatori.
Acestă acțiune va aduce economii importante de combustibil pentru Metrorex S.A. prin
încărcarea bateriilor de acumulatori ale celor 5 locomotive diesel hidraulice cu ajutorul acestor
redresoare, nemaifiind necesară ține rea lor în stare de funcționare, în stationare în vederea
încărcării bateriilor de acumulatori.
În același timp, datorită aceluiași motiv, se vor îmbunătăți condițiile de muncă ale
personalului Metrorex S.A. și S.C. Alstom Transport S.A. care își desfășoar ă activitatea în
depourile Metrorex S.A., prin eliminarea noxelor care apăreau în timpul încărcării bateriilor de
acumulatori ale celor 5 locomotive diesel hidraulice în stare de funcționare, în stationare în depou.
2. În vederea îmbunătățirii serviciului public pentru călători, începând cu data de 04.05.2015, pe
Magistrala 1, a fost introdus graficul de circulație A1343, prin care s -a eliminat trenul de metrou
pendulă dintre stațiile Republica și Pantelimon, și au fost introduse trenuri directe între staț iile
Dristor 2 și Pantelimon.
7
3.3 Îmbunătățirea condițiilor de acces la metrou și călătorie
Metrorex a încheiat procedura de ac hiziție și modernizare a sistemului de taxare urmând ca în
cursul acestui an să se desfășoare lucrările. Astfel s -au achiziționat porți de acces care să aibă
încorporate validatoare moderne ce au posibilitatea de acceptare atât a cartelelor magnetice, a
cardurilor Mifare ce pot fi compatibile cu sistemele de acces ale altor operatori de trafic public, cât și
a cardurilor bancare contactless ( tip Paywave, Paypass sau similare).
O componentă importantă a achiziției o reprezintă automatele de vândut cartele, astfel încât
aproape în fiecare acces al stațiilor de metrou să se regăsească cel puțin două astfel de automate
echipate atât pentru plata cu card bancar cât și pentru acorda re de rest și încărcare carduri
contactless. Vechile automate de vândut cartele vor fi modernizate în cadrul aceluiași contract la
nivelul funcționalităților celor noi.
O altă funcționalitate importantă a sistemului de taxare modernizat o constituie încărc area/
reîncărcarea cardurilor de călătorie contactless, deschizând calea spre o integrare totală cu ceilalți
operatori de transport. Nu în ultimul rând, porțile de acces vor avea un design modern, comod pentru
călător, dar mai ales vor avea un caracter rev ersibil, adică, la necesitate vor funcționa atât ca porți de
intrare cât și de ieșire. Sistemul va conține și un sistem de decontare bilaterală între operatorii de
transport ce se vor integra cu sistemul Metrorex.
Acest proiect este nu numai o necesitate t ehnică și funcțională dar va asigura și un confort sporit
călătorilor atît în ce privește achiziționarea legitimațiilor de călătorie cât și în ce privește accesul la
metrou, corespunzător așteptărilor călătorilor și standardelor internaționale.
3.4 Particip ări la manifestări internaționale (congrese, conferințe, expoziții etc )
Societatea METROREX S.A. este membru UITP din anul 1994 (în perioada 2003 – 2006 a
deținut funcția de vicepreședinte al Comitetului de Integrare Europeană) și participă la congrese,
conferințe și alte manifestări ale UITP.
Alte manifestări la care au participat reprezentanți ai METROREX S.A. în anul 2015 :
Deplasări externe:
În perioada de raportare, în baza invitațiilor primite și a cont ractelor de achiziție încheiate de
Metrorex S.A., au fost întocmite formalitățile nec esare p entru efectuarea unui număr de 20 deplasări
externe ale personalului, ce au constat în participarea la :
Vizită de lucru la metroul din Praga – Cehia;
Ședințe de început și cele de lucru pentru extinderea proiectului BM3;
– inspecții tehnice și de tip FAI pentru componentele trenurilor BM3 ;
– recepții cantitative și calitative pentru echipamentele de ATC îmbarcat ;
– recepție la finalizarea activităților de instalare a echipamentului ATC îmbarcat aferent
primului tren BM3;
– recepții preliminare aferente f iecărui tren BM3;
Reuniunea de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene;
Eveniment organizat de UITP și cofinanțat de UE privind condițiile sociale în companiile
de transport public urban din Europa;
Testarea în fabrică a echipamentelor CTA și CUS și a ec hipamentului stație de spălare;
Evenimentul TRANSPORT SECURITY EXPO.
8
Deplasări interne:
În perioada de raportare, s -au întocmit formalitățile necesare pe ntru efectuarea unui număr de
21 deplasări interne ale personalului Metrorex care au constat în participarea la :
Reinstruire salvatori;
Participare conferință CLUB FEROVIAR;
Ședințe de omologare tehnică;
Reuniune Comitet Monitorizare POS -T, POIM.
3.5 Comunicare și relații publice
Activitatea de comunicare și relații publice a Metrorex s-a desfășurat în conformitate cu
Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, hotărâri de guvern, ordine
ale ministrului transporturilor, decizii ale directorului general. Prin Biroul de Comunicare și Rel ații
cu Presa s-a asigurat accesul liber la informațiile de interes public – la strategiile și proiectele
societății, prin acțiuni specifice (comunicate și știri de pres ă, corespondență directă, lansă ri de carte,
interviuri, conferințe de presă, campanii, evenimente, difuzare de materiale de interes public ).
Au fost monitorizate fluxurile de știri ale agențiilor de presă , emisiunilor de radio și TV –
pe aspecte specifice Metrorex, realizandu -se și transmițându -se 230 buletine de pres ă.
Rela ția directă s -a realizat prin comunicare echidistantă cu presa scrisă, televiziuni,
radio, social media, etc, pentru informarea public ă și transparența decizională.
Astfel, s-a comunicat instituțional cu un număr de 286 jurnaliști și s-a răspuns în scris u nui număr
de 94 solicitări de presă . Informațiile puse la dispozi ția mass -media s-au reflectat în presa scrisă și
audio -vizuală , cu efect benefic asupra imaginii societății, datorit ă transparenței și promptitudinii
răspunsurilor . De asemenea, conducerea a informat opinia publică despre activitatea Metrorex prin
interviuri de presă acordate publicațiilor din presa centrală . Astfel s -au realizat 11 interviuri cu
reprezentan ții managementului superior. Totodată, s -au realizat 51 de vizite de documentare, 9
reportaje cu salariații Metrorex și 24 de întălniri informale la sediul Metrorex și în spațiile
metroului (stații, Dispecerat Central, depou, biblioteca Metrorex).
În conformitate cu Strategia de comunicare a Metrorex s-a transpus în termeni de
comunicare public ă politica generală a societății , având la baza obiectivele stabilite de către
conducere, comunicarea publică reprezentând, astfel expresia atributelor fundamentale ale Metrorex.
Metrorex a răspuns în 2015 unui număr de 1.824 petiții , iar p e site -ul societății, au fost
postate , cu avizul Ministerului Transporturilor, 38 de comunicate și anunțuri de presă .
Cele 86 de scrisori de mulțumire adresate Metrorex pentru răspuns urile prompt e și
competent e reprezintă, de altfel, o dovadă a satisfacției clienților față de prestația societății. În plus,
organul de control ASFR – ISF a constatat conformitatea procedurilor de tratare cu politica și
obiectivele societății orientată explicit către client și satisfacția acestuia .
Astfel , s-a derulat și anul acesta proiectul Metroul Tânăr, prin care Metrorex a continuat
prezentarea activității societății și a oportunităților pentru tinerii interesați de domeniul transportului
cu metroul, promovarea tinerilor în domeniul transportului cu m etroul, deschiderea către toate
proiectele educaționale și transpunerea în practică a conceptului de responsabilitate și sustenabillitate
socială (responsabilitatea socială reprezentând acțiunile companiei în privința promovării unor
interese sociale, înai ntea unor elemente de interese strict economic; acțiunile de responsabilitate
9 socială sunt cele care trec dincolo de obligațiile pe care le are întreprinderea, ele promovează
interesul public. Societatea noastră a ales să fie responsabilă din punct de vede re social).
La Metrorex s -au desfășurat 129 de stagii de practică pentru elevi și studenți , în vederea
consolidării cunoștințelor teoretice, dar și pentru formarea și dobândirea de competențe și abilități
profesionale, spre a le aplica în concordanță cu sp ecialitatea pentru care se instruiesc. Tinerii au fost
îndrumați de 34 de specialiști din Metrorex.
Acțiunile proiectului sunt reflectate în permanență pe platforma de comunicare Metroul
Tânăr, prin care Metrorex își propune să crească în notorietate ca și companie preocupată de
promovarea tinerilor competenți și să -și consolideze poziția de lider pe piața transportatorilor.
Platforma a promovat o suită de activități de informare și comunicare, dezbateri cu participarea
studenților și a specialiștilor Metro rex, concursuri tematice, întâlniri cu tineri angajați Metrorex; s -au
postat activitățile din cadrul proiectului, precum vizite de documentare ale studenților, participarea
tinerilor la diferite evenimente organizate de companie, activități de documentare în cadrul
proiectului național Școala Altfel, participarea la târguri, expoziții și alte activități pe domeniul
transporturi.
S-a realizat informarea și publicitatea pentru 7 proiecte cu finanțare externă – Linia de metrou
Magistrala 5: Secțiunea Râul Doamnei – Eroilor (PS Operă) inclusiv Valea Ial omiței; Magistrala 4
Racord 2 Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străulești; Îmbunătățirea serviciilor de transport
public cu călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni – Pipera; Îmbunătățirea serviciilor de transport
public cu călători cu metroul pe Magistrala 1 – 3; Modernizarea instalațiilor fixe pe Magistralele
1,2,3 și TL metrou: Instalații de ventilație; Modernizarea instalațiilor fixe pe Magistralele 1,2,3 și TL
de metrou: Instalații de control acces ; Studiu de prefezabilitate și fezabilitate pentru construcția liniei
4 de metrou – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano
– Român.
Pentru toate aceste proiecte, s-au realizat următoarele documente: Planuri de C omunicare,
Referate de necesitate, Caiete de sarcini, No te de determinare a valorii estimate a achiziției, Note cu
precizarea condițiilor specifice ale achiziției.
Activitatea de Informare și Publicitate aferentă proiectelor în desfășurare, în anul 2015, a
constat în elaborarea și postarea pe site -ul Metrorex a 15 comunicate de presă; instalarea pe șantierul
Magistralei 5 de metrou a 5 panouri pentru afișare temporară, conform cerințelor AM POS -T și
Prevederilor MIV.
Pe parcursul anului 2015, pe șantierele viitoarelor stații de metrou au fost în vizite de lucru;
Comisia Europeană, Ministrul Transporturilor, grupuri de jurnaliști.
Pentru asigurarea Informării și Publicitații s -a realizat o conferință de presă care a avut loc,
în data de 9 decembrie, la stația de metrou Valea Ialomiței, la care au participat 60 de invitați,
ce au fost informați despre stadiul lucrărilor de pe șantierele viitoarelor stații de metrou ale
Magistralei 5.
Metrorex a inițiat, organizat și derulat 44 parteneriate sociale, culturale și educaționale,
care au evidențiat importanța metroului bucureștean în spațiul public. Evenimentele au fost bine
reflectate în mass -media: 4 agenții de știri, 10 posturi de televiziune, 7 posturi de radio și peste 40
de site -uri cu știri online, forumuri ș i bloguri personale.
Asigur ăm publicul călător că Metrorex a fost și va rămâne partenerul serios ce va defini transportul
public prin rapiditate, confort, siguranță și un efort susținut în a se adapta provocărilor viitorului.
FOTO
10
Cap. 4. Organi zarea și evoluția personalului
Structurile organizatorice ale societății, răspund realizării obiectului de activitate al societății,
prin concretizarea fiecărei funcțiuni în parte definite prin regulamentul de organizare și funcționare.
Fiecare funcțiune în parte, din ansamblul organigramei, constituie obiectul de activitate al
unui compartiment și subunitate specializată, concretinzând în mod distinct atribuțiile societății pe
care trebuie să le îndeplinească în domeniile de exploatare, revizii -reparații, comercial, informațional,
plan, contabilitate, economico -financiar, organizare – personal, siguranța circulației, protecția muncii
și sănătatea salariațiilor, etc.
Ansamblul organizațional al societății este construit în formă piramidală , astfel ca fiecare
compartiment și subunitate să aibă o singură subordonare funcțională.
Avându -se în vedere că structura organizatorică a societății definește nivelele de subordonare
ierarhică, aceasta stabilește în continuare relațiile de funcționalitat e între compartimente și subunități,
având ca obiectiv final satisfacerea cerințelor călătorilor.
Structurile organizatorice care au funcționat în anul 201 5, au avut în principal următoarele
obiective:
– stabilirea relațiilor funcționale între compartimente și subunități;
– structuri organizaționale cu simplă subordonare, cu circulația informațiilor cât mai direct
și operativ;
– repartizarea sarcinilor și activităților concrete corespunzătoare obiectivului pentru care s -a
creat compartimentul sau unitatea ;
Număr ul efectiv d e personal la finele anului 201 5 este de 4.218 salariați .
Evoluția numărului mediu de personal în perioada 2012 – 2015
AN
2012 2013 2014 2015
Numar mediu 4.158 4.120 4.079 4.072
4.158
4.120
4.079 4.072
3.8003.8503.9003.9504.0004.0504.1004.1504.200
2012 2013 2014 2015EVOLUȚIA NUMĂRULUI MEDIU DE PERSONAL ÎN
PERIOADA 2012 – 2015
Număr mediu
11
FOTO
Cap. 5. Activitatea de exploatare
5.1. Infrastructură
5.1.1 Stații și interstații
Alegerea amplasamentului stațiilor a avut la bază condițiil e urbanistice, concentrarea
fluxurilor de călători, particularitățile gospodăriei edilitare a fiecărei zone în parte, precum și
posibilitățile reale de execuție, cu evitarea pe timpul acesteia a unui impact major cu traficul de
suprafață.
Traseul interstațiilor urmăreșt e în general trama stradală majoră a orașului, tunelurile și
galeriile de metrou au fost executate cu tehnologia existentǎ la data construcției, în condițiile în care
majoritatea solurilor străbătute pot fi încadrate în categoria celor “slabe ” și, în plus, pânza de apă
freatică se afla relativ aproape de suprafața terenului (între 2 și 5 m).
Calea de rulare este situat ă, în medie, la adâncimea de 12,00 m, variind între 7,80 m și
19,60 m.
Principalele spații publice și accesele stațiilor sunt dimensionate pentru a prelua fluxuri
de până la 50.000 călători pe oră și sens.
Pentru asigurarea circulației călătorilor pe verticală se utilizează lifturi, scări fixe și rulante,
cu o diferen ță de nivel de 5,00 până la 10,30 m.
Funcție de concepția de ansamblu privind ambientul fiecărei stații în parte, s -a utilizat o
gamă diversificată de soluții și materiale de finisaj.
Astfel, pardoselile sunt din piatră naturală (granit, marmură), plăci de gresie sau de mozaic și
cu agregate din granit. Ca o constantă, se relevă utilizarea la scările pietonale fixe de acces a treptelor
de granit.
Pereții și stâlpii sunt placați cu travertin sau marmură, dar și cu placaje ceramice, tencuieli
decorative, ele mente din tablă emailată (alphatron) , trespa, etc.
În ce privește plafoanele, corelat cu soluțiile pentru structură, instalațiile de iluminat,
ventilație, semnalizare, etc. se disting două modalități de tratare a acestora:
plafoane suspendate din plăci ușoare, grile metalice, etc.
plafoane aparent tencuite.
Având în vedere vechimea acestor plafoane, societatea a inițiat și demarat un program de
punere în conservare în vederea modernizării acestor a.
Pe interstații funcționează, ca dotări tehnologice, cent ralele de ventilație și stațiile de
pompare care au rolul să asigure menținerea permanentă a condițiilor necesare unei bune exploatări a
metroului, prin evacuarea apelor provenite din infiltrații, a aerului viciat și înlocuirea lui cu aer
proaspăt .
FOTO
5.1.2 Instalații
Funcționarea normală și neîntreruptă a instalațiilor din dotarea metroului asigură siguranța
feroviară și regularitatea circulației trenurilor și totodată conferă călătorilor deplină securitate și
confort. Condițiile specifice din metrou au generat probleme tehnice complexe de mare diversitate, la
a căror rezolvare au fost antrenate institute de cercetare științifică și inginerie tehnologică, institute de
învățământ superior și întreprinderi specializate ale industriilor electronice și co nstrucțiilor de mașini
din România.
12
FOTO
5.1.2.1 Instalații în serviciul călătorilor
Fiecare stație de metrou dispune de:
instalaț ii de iluminat;
instalații de scări rulante;
instalații de sonorizare și telesonorizare pentru avizarea pasagerilor din stații și pentru
difuzarea anunțurilor publicitare ;
instalații de ceasoficare ( oră exactă și de înregistrare a timpului scur s de la trec erea
ultimului tren );
instalații de informare dinamică a călătorilor, (infochioșcuri, displayuri cu informa ții
pentru călători, borne S.O.S. );
instalații pentru supravegherea continuă și limitarea la valori nepericuloase a tensiunilor
electrice de atingere și de pas, în zonele de îmbarcare în trenuri;
instalații de sesizare, semnalizare și monitorizare a incendiilor și efracțiilor;
instalații de taxare, control acces călători și automate de bilete;
butoane pentru deconectarea de urgență a curentului de tracțiune ;
instalație de televiziune cu circuit închis ;
lifturi + platforme pentru transportul pe verticală ;
a fost testat sistemul de control acces și plata tarifului de călătorie utilizând telefonul
mobil , urmând a fi implementat odată cu modernizarea s istemului ;
a fost extins sitemul de control acces și plata tarifului de călătorie cu utilizarea cardurilor
bancare contactless.
Zonele de acces, scările rulante, vestibulele și peroanele sta țiilor, sunt supravegheate de
personalul de exploatare, printr -un sistem de televiziune în circuit închis.
5.1.2.2 Instalații de ventila ție
În regim de trafic normal, debitul de aer care trebuie vehiculat pe un ansamblu stație –
interstație, este de cca. 300 .000 mc/h.
Ventilarea acestui ansamblu se face în regim reversibil, în cursul verii aerul convențional
curat fiind introdus prin centrala de ventilație din stație și evacuat prin centrala de ventilație a
interstației, iarna circuitul de introducere -evacua re fiind inversat, degajările de căldură din tunel sunt
utilizate pentru încălzirea spațiilor publice din stație.
În cursul verii, pentru menținerea în stații a unei temperaturi de max. +27° C, sunt prevăzute
instalații de umidificare și purificare .
Pentru a preveni împrăștierea particulelor de praf antrenate de circulația trenurilor și pentru a
prelua căldura degajată la frânarea în stații, s -a prevăzut un sistem de ventilare a subperoanelor care
asigură aspirația aerului la nivelul căii de rulare și evacu area acestuia spre interstații, în sensul de
circulație al trenurilor.
Spațiile tehnice sunt ventilate prin sisteme independente specializate, în raport cu cerințele
funcționale ale diverselor categorii de utilaje și echipamente, asigurând totodată și evac uarea fumului
în caz de incendii.
13
Având în vedere vechimea, uzura și importanța acestor instalații, Metrorex a demarat un
demarat un amplu proces de retehnologizare prin finanțare europeană pentru primele 6 stații de
metrou puse în funcție în 1979 (Timpuri Noi, Semănătoarea actualmente Petrache Poenaru) .
5.1.2.3 Instalații tehnico -sanitare de alimentare cu apă și canalizare și de stingere a
incendiilor
Stațiile sunt prevăzute cu instalații de alimentare cu apă necesară consumurilor menajere,
tratării aerului , stingerii eventualelor incendii și spălării spațiilor tehnice și publice, consumuri
asigurate prin două surse independente, respectiv rețeaua orășenească și puțuri proprii de mare
adâncime.
Pentru asigurarea mijloacelor de intervenție la incen dii, în stații și interstații au fost prevăzuți
hidranți precum și instalații fixe de stingere cu apă pulverizată în unele încăperi tehnice cu grad sporit
de incendiu sau greu accesibile.
Apele colectate sunt evacuate în rețeaua orășenească de canalizare cu ajutorul unor instalații
de pompare special amenajate, atât în stații cât și în interstații.
5.1.2.4 Instalații de supraveghere a activității din stații
În fiecare stație a fost amenajat un punct de supraveghere tehnică, care are la dispoziție o
serie de dotări ce dau o imagine globală asupra stării funcționale a instalațiilor și a condițiilor în care
se desfășoară traficul în zona supravegheată, respectiv:
monitor de urmărire a c irculației trenurilor, , în complex ATP, având 2,3 sau 5 stații;
pupitru de telecomunicații care înglobează posturi de telefonie operativă cu apel selectiv,
posturi telefonice locale, posturi de telefonie automată, o stație de emisie -recepție pentru
radio – comunicațiile cu trenurile în circulație și instalația de sonorizare a stației;
panou de dispecerizare locală pentru supravagherea și comanda principalelor instalații și
echipamente: ventilatoare, hidrofoare, stații de pompare, scări rulante, ilumi natul general,
etc;
monitoarele instalației de televiziune în circuit închis din stație;
centrala de avertizare automată a începuturilor de incendii în spațiile tehnice;
centrala de detecție la efracție în casi erii și spațiile cu valori mari;
borne S.O.S. pe magistrala 3 și în stații de corespondență.
Toate aceste dotări înlesnesc adoptarea unor decizii corecte și intervenții operative în cazurile de
perturbații sau avarii.
5.1.2.5 Alimentarea cu energie electrică
Instalațiile electroenergetice asigură alimentarea cu energi e electrică atât pentru tracțiune, cât
și pentru întreaga activitate de exploatare a metroului.
Energia necesară este preluată din sistemul energetic național, prin fideri de 20 și/sau 10 KV.
Conc epția acestor instalații derivă din condiția continuității funcționale a sistemului în
ansamblu, întreruperea circulației fiind admisă numai la căderea totală a sistemului energetic din zona
orășenească.
Pentru cazurile de întrerupere totală a sistemului e lectroenergetic, s -au prevăzut surse de
energie independente, care alimentează unii consumatori vitali: iluminatul de evacuare al călătorilor
din stații și tunele, transmisiile de informații între dispeceratul central și stații și dispeceratul de trafic
și trenuri, precum și dispozitivele de comandă -control, pentru reluarea activității normale la revenirea
tensiunii.
14
Date fiind marea dispersie teritorială a instalațiilor și necesitatea corelării operative cu
sistemul energetic național în stabilirea regimurilor funcționale și lichidarea perturbațiilor și avariilor,
existența unui sistem centralizat de control, coordon are și conducere are o importanță vitală pentru
asigurarea continuității în alimentare.
În acest sens, funcționează un dispecerat energetic central, care preia aceste funcții pe întreaga
rețea de metrou, dispunând pentru fiecare linie de următoarele dotări :
un panou sinoptic cu afișare automată a schemei operative și un pupitru de comandă;
echipamente de telemecanică și linii de comunicație pentru preluarea și transmisia
automată a informațiilor de la și în proces;
display -uri de afișare automată și de coma ndă și înregistrare rapidă automată, console
pentru schimbul de informații cu calculatorul de proces etc;
echipamente de telecomunicații, care asigură legătura cu dispecerul energetic național.
5.1.2.6 Siguranța, conducerea și automatizarea circulației
Sistemul complex de echipamente și instalații de siguranță și automatizare a traficului
trenurilor de călători a fost conceput pentru o viteză a trenurilor de maxim de 80 km/h.
După funcțiunile îndeplinite, sistemul înglobează următoarele subsisteme:
insta lația de conducere automată a trenurilor de tip Westrace AC care înglobează
conducerea optimizată a trenurilor prin calculatoare de proces, oprirea automată la peroane și
comanda continuă a vitezei acestora (pilotul automat);
sistemul de control al trenulu i (ATC) care include subsistemul de protecție automată a
trenului (ATP) – supraveghează viteza trenurilor, transmiterea codurilor de viteză din cale
(șină) echipamentului îmbarcat pe tren, detectarea prezenței materialului rulant pe zona
respectivă, verifi carea continuității șinelor și subsistemul de operare automată a trenului
(ATO) – operare automată a trenului care include: oprirea la punct fix a trenului la peron prin
balize fixe programate, indicații asupra părții de deschidere a ușilor, informații pe ntru trecere
fără oprire printr -o stație, informații de regularizare a vitezei.
instalația pentru conducerea automată a circulației trenurilor, care cuprinde și instalația
de telemecanică de trafic, instalația de identificare și afisare automată la dispecerat a
numărului de tren (AVI);
instalațiile pentru protec ția (siguranța) automată a trenurilor, din care fac parte
instalațiile de auto -stop punctual (INDUSI) supravegherea continua a vitezei și țintei (tren
BM), supravegherea mecanismului (pedală d e supraveghere) .
FOTO
5.1.2.7 Telecomunicațiile
Sistemul asigură canale de comunicații rapide și sigure, impuse de cerințele specifice
exploatării, integrând în alcătuirea sa:
centrală telefonică automată proprie amplasată în dispeceratul central de trafic și
interconectată cu centralele automate urbane din zonă, precum și cu operatorii de telefonie
mobilă;
instalațiile de telefonie cu apel selectiv în frecvență vocală, cuprinzând o centrală
instalată la dispeceratul central și posturi secundare, mont ate în stații, depouri și remize;
pentru asigurarea comunicațiilor cu trenurile în circulație, metroul dispune de un
sistem de radio -comunicații tren -dispecer, care funcționează în regim obișnuit (fiecare cu
fiecare) sau cu apel selectiv;
transmisiunile s unt asigurate pe frecvențe proprii alocate;
15
în paralel cu sistemul de radio – comunicații pentru dirijarea circulației, funcționează
sistemul de comunicații subteran – suprafață pentru situații de urgență (acesta permite
interconectarea cu factori de dec izie din organisme abilitate: Inspectoratul pentru Situații de
Urgență; conducerea societății Metrorex S.A.; Poliție etc.) .
Sistemul cuprinde o stație de emisie – recepție în dispeceratul central, stații de emisie -recepție
fixe în stații și depouri și stații de emisie -recepție îmbarcate pe trenuri.
În afara orelor de circulație și în timpul circula ției în cazuri bine justificate, sistemul poate fi
folosit și de per sonalul care execută lucrări în tunele.
5.1.3 Activitatea de întreținere a instalațiilor
5.1.3.1 Activitatea de revizii și reparații
Menținerea în funcționare normală a instalațiilor este asigurată prin aplicarea unui sistem de
întreținere preventiv planificat care cuprinde lucrări de întreținere zilnică, revizii periodice, reparații
curente și reparații capitale. Aceste lucrări se fac pe baza unor programe de prestații anuale defalcate
în programe de lucru lunare întocmite pe tipuri de instalații.
Conform indicațiilor fabricantului prezentate în cărțile tehnice ale echipamentelor, aceste
lucrări au un caracter periodic.
În anul 201 4, secțiile de instalații au realizat 100% planurile de prestații și au menținut în stare
de funcționare instalațiile în condiții de siguranță și la parametri tehnici proiectați.
5.1.3.2 Deranjamente
În perioada analizată funcționarea instalațiilor a fost af ectată de apariția unor deranjamente
sau defecte accidentale având ca preponderență cauze tehnice determinate de fiabilitatea redusă a
unor subansamble sau componente, majoritatea instalațiilor fiind realizate cu tehnica anilor 1980.
Menționăm că nu s -au produs deranjamente care să afecteze siguranța circulației trenurilor de
metrou, personalul de întreținere intervenind operativ pentru remedierea deranjamentelor.
De asemenea programele de modernizare și retehnologizare a instalațiilor, prin finalizarea lor
și intrarea în exploatare a instalațiilor noi, au condus atât la scăderea numărului de deranjamente cât
și la scăderea timpilor de intervenție.
5.1.4 Calea de rulare
La primul tronson „Petrache Poenaru – Timpuri Noi ”, calea de rulare s -a realizat în soluție
clasică: șină CF tip 49, cu prindere K pe traverse de lemn, pozate pe un pat de piatră spartă, în
grosime de minimum 25 cm și un substrat de binder de 10 mm.
Pe baza studiilor efectuate la următoarele tronsoane, s -a generalizat traversa din beton armat
(bibloc), înglobată într -o fundație de beton .
Se folosesc aparate de cale cu ace flexibile și cu raze de 100, 190 și 300 m.
Necesitatea creșterii gradului de confort și reducere a vibra țiilor în exploatare a liniilor de
metrou a impus înlocuirea sistemului de prindere ini țial cu un sistem nou de prindere elastică .
5.1.5 Activitatea de întreținere Linii, Tunele și Construcții Speciale
La calea de rulare, tunele și plafoane suspendate s -au desfășurat și se desfășoară lucrări de
întreținere și reparații având drept scop creșterea gradului de confort a publicului călător și
menținerea siguranței circulației trenurilor electrice de metrou, după cum urmează:
Întreținere curentă linii: 83,3 7 km (linie simpl ă desfășurată) pe mag.1+3 și 42,075 km (linie
simpl ă desfășurată) pe mag.2+4;
Repara ție periodică cale rulare: 20,68 km (linie simpl ă desfășurată) pe mag.1+3 și 17.854 km
(linie simpl ă desf ășurată) pe mag.2+4;
16
Repar ație periodică aparate cale : 20/ -/- (mag.1+3) și 13 /-/2 (mag.2+4);
Întreținere tunel și galerie: 81,413 km (mag.1+3) și 53,301 km (mag.2+4);
Întreținere plafoane suspendate și jgheaburi : 87.125 mp (mag.1+3) și 47.111 mp (mag.2+4).
5.1.6 Îmbunătățirea condițiilor de muncă
În anul 2015 s-au executat următoarele lucrări de îmbunătățire a condițiilor de muncă în
spațiile tehnice din stațiile de metrou și depouri:
– lucrări de etanșări infiltrații ;
– zugrăveli simpl e și lavabile (vinarom);
– vopsitorii pe suprafețe de lemn, metal;
– montare par chet, covor PVC, plint ă lemn, lambriu lemn, gresie faianță ;
– montare plafon fals ;
– înlocuire uși cabine;
– amenajare spații prin compartimentare cu rigips;
– amenajare grupuri sanitare;
– confecționat mobilier PAL;
– confecționat grilaje metalice, reparare uși metalice ;
– lucrări de înlocuire a tâmplăriei metalice existente cu tâmplărie PVC (uși + ferestre) cu
geam termopan;
– dotări spații tehnice cu aparate de climat izare, calorifere 11 elemenți, boilere, scaune
ergonomice, vizitator, dulap A2, dulap ve stiar VS3, menghină, banc lucru, cartușe filtrante pentru
măști de gaze.
FOTO
5.2 Material rulant
5.2.1 Parcul de material rulant – structură
Evoluția structurii parcului de material rulant pentru perioada 201 2 – 2015 este următoarea :
Indicatori 2012 2013 2014 2015
Parc vagoane inventar total , din care : 544 490 546 546
a) vagoane tip IVA, produse la Astra Arad 280 226 186 186
b) vagoane de generație nouă tip :
– BM 2 și BM 21
– BM 3 (CAF) 264
264 264
264 360
264
96 360
264
96
Parc vagoane exploatare total , din care : 308 324 306 324
a) vagoane tip IVA, produse la Astra Arad 80 90 30 24
b) vagoane de generație nouă tip :
– BM 2 și BM 21
– BM 3 (CAF) 228
228 234
234 276
204
72 300
228
72
Parc vagoane circulatie total , din care: 308 312 300 312
a) vagoane tip IVA, produse la Astra Arad 80 84 30 24
b) vagoane de generație nouă tip :
– BM 2 și BM 21
– BM 3 (CAF) 228
228 228
228 270
204
66 288
222
66
17
Structura parcului de material rulant în anul 201 5 este reprezentată grafic astfel :
186
264 96 Parc vagoane inventar pe anul 2015
vagoane tip IVA produse la Astra
Arad
vagoane tip BM 2 și BM 21
vagoane tip BM 3
24
228 72 Parc vagoane exploatare pe anul 201 5
vagoane tip IVA produse la Astra
Arad
vagoane tip BM 2 și BM 21
vagoane tip BM 3
24
222 66 Parc vagoane circulație pe anul 2015
vagoane tip IVA produse la Astra
Arad
vagoane tip BM 2 și BM 21
vagoane tip BM 3
18 5.2.2 Caracteristici constructive ale trenurilor de metrou
Parcul de material rulan t existent la finele anului 2015 are în dotare atât trenuri compuse din
rame electrice de metrou a câte două vagoane realizate la Întreprinderea de Vagoane Arad (IVA),
trenuri noi tip BM 2 și BM 21, fabricate de Bombardier Transportation – Suedia, formate din câte 6
vagoane cuplate perma nent și trenuri noi tip BM.3 fabricate de Construcciones y Auxiliar de
Ferrocarriles (CAF) – S.A – Spania, formate din câte 6 vagoane cuplate permanent.
5.2.2.1 Tren de metrou de tip IVA – de genera ție veche
Caracteristici tehnice ale ramei electrice de metrou (REM)
tip IVA – produse la Astra Arad (ansamblul de 2 vagoane)
lungime peste cuple 2×19.000 mm
lățime maximă (cu ușile închise) 3.100 mm
înălțime maximă de la NSS (peste pantograful
coborât) 3.590 mm ;
înălțimea podelei de la NSS 1.165 mm ± 10 mm
ecartament 1.432 mm ;
greutatea la gol 2×36 tone
capacitatea fiecărui vagon:
– locuri pe scaune
34
– locuri în picioare : la 4 căl./mp 166
la 8 căl./mp 264
tensiunea de alimentare 750 Vcc( -30%, +20%);
puterea uniorară pentru tracțiune 4×215 kW
acționare cu controler cu pornire serie -paralel și frânare cu excitație separată autocompensată
tensiune de comandă 110 Vcc ± 20% și 24 Vcc ± 20% ;
sistem de comandă automată a pornirii și
frânării ramei SACVAM
frânarea de serviciu: electro -dinamică/ cu comutare automată pe sistemul
electro -pneumatic
frânarea în sta ționare: cu resort
frânarea de urgență : pneumatică la care se suprapune frâna cu resort
viteza maximă 80 km/h
viteza comercială 36 km/h.
Caroseria vagonului tip IVA este o construcție autoportantă din profile de oțel ușor aliat,
prevăzute cu ferestre fixe și rabatabile și cu câte patru uși pe fiecare parte a vagonului.
Alimentarea cu energie a REM se face de la șina a treia montată în late ralul căii de rulare, prin
intermediul unor captatori amplasați pe boghiu.
Pentru manevre în depouri, REM a fost prevăzută pe acoperiș cu un pantograf, care permite
deplasarea cu o viteză de maxim 15 km/h.
Pentru informarea pasagerilor, a fost prevăzută o instalație de sonorizare, iar pentru comunicația
mecanic -operator – regulator de circulație, o stație de emisie -recepție radio.
REM de tip IVA au fost echipate pentru exploatare pe Magistrala 4, Gara de Nord 2 – 1 Mai,
cu instalații de protecție și conducere automată a trenurilor de tip ATP/ATO Dimetronic.
Pentru îmbunătățirea condițiilor de transport Metrorex îm preună cu furnizorul de
mentenanță a trenurilor de metrou (ALSTOM TRANSPORT) au demarat în cu rsul anului 2011 un
amplu proces de fiabilizare a unui număr de 90 vagoane – 15 trenuri de tip IVA.
În prezent lucrările de fiabilizare au fost finalizate.
FOTO
19 5.2.2.2 Tren de metrou de tip BM2/BM21 – de genera ție nouă
În cursul anilor 2003 – 2004 au fost puse în circulație pe Magistrala 2, 18 trenuri noi de
metrou de tip BM2 (BOMBARDIER) realizate după ultimele standarde tehnice la nivel mondial:
tracțiune în curent alternativ, frânare recuperativă, ventilație forțată în saloanele de călători , aer
condiționat în cabinele de conducere, intercomunicație între vagoane, sistem de comunicare mecanic
– călători și operator – călători , sistem de deschidere locală a ușilor de acces în s aloane etc.
În luna iunie 2008 s -a livrat ultimul dintre cele 26 de trenuri noi tip BM21 (Bombardier),
care au facut obiectul unui proiect de achiziție a 20 de trenuri, suplimentat ulterior cu încă 6 trenuri .
22 dintre aceste trenuri circulă pe Magistrala 1+3 înlocuind o parte dintre trenurile din parcul vechi
de mater ial rulant.
Restul de 4 trenuri BM21 au suplimentat parcul de material rulant al Magistralei a 2-a, în
vederea micșorării intervalului de circulație.
Ulterior, 16 trenuri de tip BM2/BM21 au fost înlocuite gradual, conform datelor de punere în
funcțiune cu călători , de cele 16 trenuri de generație nouă tip BM3 (CAF).
Trenul de metrou BM21 are caracteristici superioare care, din punct de vedere tehnologic se
caracterizează prin:
– fiabilitatea sporită;
– realizarea de economii în consumul energetic de până la 25% ;
– costuri reduse de întreținere;
– creșterea siguranței și confortului celor 1200 de călători ai unui tren;
– cele 6 vagoane comunică între ele prin coridoare de intercomunicație;
– sistemele de asigurare a ușilor de acces dotate cu senzori detectori de obstacol ;
– trenul poate fi condus de un singur mecanic;
– sisteme de protecție de ultimă generație (ATP) și conducere automată (ATO);
– compartimentul pasagerilor posedă ventilație forțată;
– nivelul de zgomot este mult redus față de nivelul de zgomot al trenului IVA.
Caracteristici tehnice ale trenului de generație
tip BM2 și BM 21 (ansamblul de 6 vagoane)
lungime peste cuple 112.610 mm
lățime maximă 3.100 mm
Incărcarea pe osie max. 14 tone
înălțime maximă de la NSS (peste coama acoperișului) 3.460 mm ;
înălțimea podelei de la NSS 1.120 mm ;
ecartament 1.432 mm ;
greutatea la gol 173,5 tone
locuri pe scaune 216
locuri în picioare : la 4 persoane/mp 984
Capacitatea totală – locuri în picioare (8 persoane/mp.) 1.968
tensiunea de alimentare 750 Vcc sina a III -a în linie curentă
și pantograf pe liniile tehnice
motorizare 16 motoare asincrone a 125 kW fiecare
accelerația maximă 1,25 m/s2
accelerația la frânarea de serviciu 1,2 m/s2
decelerația la frânarea de urgență 1,3 m/s2
sistem de frânare controlat cu microprocesor, frâne cu saboți
sistemul de propulsie Convertizoare în tehnologie IGBT
Un convertizor la dou ă motoare de tracțiune
Sistem de control MITRAC
Motoare asincrone trifazate
sistemele auxiliare 2 convertizoare statice cu încărcator de baterie
400 V CA 50Hz și 110V CC
2 compresoare tip piston
viteza maximă 80 km/h
20
FOTO
FOTO
5.2.2.3 Achiziție trenuri de metrou de construcție nouă
1. În cursul anului 2015 s -au continuat serviciile de consultanță pentru achiziția a 37 trenuri noi de
metrou pentru dotarea Magistralei 5 și pentru înlocuirea parcului de material rulant de generație
veche.
2. În cursul lunii Martie 2015 a fost semnat cu furnizorul de echipament ATC îmbarcat Bombardier
Transportation Italia, Contractul nr. 12/13.03.2015 de furnizare și punere în funcție a încă 8 seturi
de echpament ATC îmbarcat, destinate a fi montate pe cele 8 trenuri tip BM3 suplimentare
achiziționate prin Contractul nr. 79/24.11.2014 de firma CAF – Spania.
3. În legătură cu derularea Contractelor 79/2014 și 12/2015, anterior menționate, evidențiem faptul
că în anul 2015 au fost realizate următoarele etape:
– toate cele 8 trenuri tip BM3 aferente Contractului 79/2014 au fost recepționate preliminar;
– toate cele 8 seturi de echipament ATC îmbarcat aferente Contractului 12/2015 au fost
recepționate cantitativ și calitativ la locul de fabricație a produselor ;
– primul tren de metrou tip BM3 (1317 -2317 Trotuș) din cele 8 trenuri tip BM3 aferente
Contractului 79/ 2014 a sosit la Depoul Berceni în data 20.12.2015, urmând ca ultimul tren dintre
acestea să intre în exploatare cu călători la finele semestrului 1 2016.
4. În ceea ce privește dotarea cu trenuri de metrou de construcție nouă a Magistralelor de metrou M5
"Drumul Taberei – Pantelimon" și M6 "Gara de Nord – Aeroportul Otopeni" facem următoarele
precizări :
Pentru Magistrala 5 de metrou "Drumul Taberei – Pantelimon", se vor achizi ționa
maxim 51 de trenuri de metrou, dintre care :
– 13 trenuri de metrou pentru Tronsonul I, Drumul Taberei – Universitate, Sec țiunea 1:
Râul Doamnei – Eroilor (PSS Oper ă);
– 13 trenuri de metrou pentru Tronsonul II, Universitate – Pantelimon, Secțiunea 3:
Iancului – Pantelimon;
– 25 trenuri de metrou pentru Tronsonul I – Tronsonul II , Secțiunea 2: Eroilor – Iancului,
Pentru Magistrala 6 de metrou "Gara de Nord – Aeroportul Otopeni" se vor
achizi ționa maxim 12 trenuri de metrou;
21
În vederea îmbunătățirii condițiilor de siguranța circulației și a confortului călătorilor, noul tren
de metrou se caracterizează prin următoarele elemente:
– sistem de bare de susținere călători, îmbunătățit;
– difuzoare exterioare pentru informare calatori;
– afișare direcție mers și pe later alul trenului;
– avertizare vizuală închidere uși și pe exteriorul trenului;
– loc special pentru biciclete;
– amenajare loc pentru scaun rulant pentru persoane cu dizabilități;
– butoanele pentru deschidere locala uși de culoare galbena si cu text in Braille;
– număr suplimentar de scaune (6 pe tren);
– design îmbunătățit al scaunelor pentru călători;
– bandă fluorescentă la pragul ușilor penru acces călători;
– îmbunătățirea accesului călătorilor în tren prin micșorarea distanței dintre podeaua
vagonu lui și peron;
– îmbunătățirea accesului prin coridorul de intercomunicație între vagoanele trenului
prin montarea unei traverse suplimentare (cu bandă anti -derapantă) și divizarea în 3 părți a primei
traverse de deasupra podului de trecere între vagoane;
– design interior îmbunătățit prin ascunderea afișajelor interioare pentru informarea
călătorilor în plafonul fals, în spatele unui geam semi -oglindă;
– acces mai ușor la dispozitivele pentru deschiderea de urgență a ușilor pentru călă tori,
prin montarea acestora la suprafața panoului (pe stâlpul din stânga al ușii) și la o înălțime mai mică,
accesibilă și pentru persoanele de înălțime mică și medie;
– îmbunătățirea climatului în vagoane prin adăugarea de geamuri rabatabile în partea
superioară a ferestrelor (pentru o ventilație suplimentară, pe lângă ventilația forțată a salonului pentru
călători).
Din punct de vedere tehnologic, noul tren se caracterizează prin:
– sistem de transmitere WiFi a defectelor și informațiilor pent ru mentenanța trenurilor;
– frână pe disc montat pe osie, în loc de frâna cu sabot pe suprafața de rulare a roții;
– montarea elementelor anti -încălecătoare și de deformare la impact pe calătul
vagonului conducător, pentru preluarea eforturilor în caz de tamponare frontală, fără afectarea
caroseriei trenului până la viteze relative de 25 km/h;
– faruri cu becuri Xenon cu durată mai mare de funcționare, în loc de becuri Halogen;
– interfața Om -Mașină pentru mecanicul trenului îmbunătățită, realizata cu monitor de
tip Touch -Screen;
– scaun mecanic cu tetieră;
– loc special destinat (sub pupitru de conducere) pentru geanta mecanicului;
– design interior și exterior al trenului modificat;
– sistemul ATC îmbarcat (controlul automat a l trenului) montat compact în dulapul din
cabina de conducere;
– folie anti -grafitti pentru protejarea geamurilor la exterior.
Pentru îmbunătățirea siguranței în exploatare și a confortului călătorilor noile trenuri vor fi
dotate cu sisteme automate de p rotecție și operare (ATP și ATO), compatibile cu sistemele actuale de
infrastructură de generație nouă, aflate în exploatare la Metrorex.
22
Caracteristici tehnice ale trenului de generație
tip CAF (ansamblul de 6 vagoane)
lungime peste cuple 113.610 mm
lățime maximă 3.200 mm
Incărcarea pe osie max. 14 tone
înălțime maximă de la NSS (peste coama acoperișului) 3.550 mm ;
înălțimea podelei de la NSS 1.130 mm ;
Ecartament 1.432 mm ;
greutatea la gol 172,5 tone
locuri pe scaune 222
locuri în picioare : la 4 persoane/mp 978
Capacitatea totală – locuri în picioare (8 persoane/mp.) 1.956
tensiunea de alimentare 750 Vcc sina a III -a în linie curentă
și pantograf pe liniile tehnice
motorizare 16 motoare asincrone a 145 kW fiecare
accelerația maximă 1,25 m/s2
decelerația la frânarea de serviciu 1,24 m/s2
decelerația la frânarea de urgență 1,6 m/s2
sistem de frânare controlat cu microprocesor, frâne pe disc ptr.
frâna de serviciu, patine electromagnetice ptr.
frâna de urgență/siguranță
sistemul de propulsie Convertizoare în tehnologie IGBT
Un convertizor la două motoare de tracțiune
Sistem de control
Motoare asincrone trifazate
sistemele auxiliare 2 convertizoare statice cu încărcator de baterie
400 V CA 50Hz și 110V CC
2 compresoare tip piston
viteza maximă 80 km/h
FOTO tren nou CAF
5.2.3 Grafice de circulație
Graficele de circulație utilizate în anul 201 5 au ținut cont de următoarele aspecte:
– numărul de călători transportați pe rețeaua de metrou în intervale orare de timp pe stații și
magistrale;
– asigurarea unui interval optim între trenuri în intervalele orare de timp când se
înregistrează o afluență mare a călătorilor în metrou (denumite «perioade vârf de trafic») ;
– parcul de REM (de tip I.V.A. și B.M.) apt din punct de vedere tehnic și al siguranței
circulației, pus la dispoziție de către ALSTOM Transport S.A. pentru serviciul comercial
prin contractul de mentenanță material rulant metrou și feroviar pentru circulația în tunel;
– grafic conform ceri nțelor FMI ( eficientizare și optimizare costuri);
– personalul de exploatare (mecanic și mecanic ajutor locomotivă și REM) existent, apt din
punct de vedere medical și psihologic.
23 În acest context s -au folosit următoarele grafice de circulație (mers tren) :
a) Pentru zile lucrătoare (luni – vineri) :
Nr.
Crt. Magistrala de metrou Grafic de
circulație Perioadă de aplicare Interval de
succedare al
TEM
1.
Magistrala 1
Republica – Dristor 2
A1342 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.01.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷27.02/03, 30,31.03.2015
01÷03, 06÷10, 14÷17, 20÷24, 27÷30.04.2015 vârf de trafic 6’
în rest 8’
A1343 04÷08, 11÷15, 18÷22, 25÷29.05.2015
02÷05, 08÷12, 15÷19, 22÷26, 29,30.06.2015 vârf de trafic 6’
în rest 6’
A1344 01÷03, 06÷10, 13÷17, 20÷24, 27÷31.07.2015
03÷07, 10÷14, 17÷21, 24÷28, 31.08.2015
01÷04, 07÷11.09.2015 vârf de trafic 7’
în rest 8’ – 9’
A1343 14÷18, 21÷25, 28÷30.09.2015
01,02, 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.10.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷26.11.2015
02÷04, 07 ÷11,14 ÷18,21 ÷24,28 ÷31.12.2015 vârf de trafic 6’
în rest 9’
Magistrala 1
Republica – Pantelimon
A1342 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.01.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷27.02/03, 30,31.03.2015
01÷03, 06÷10, 14÷17, 20÷24, 27÷30.04.2015 vârf de trafic 16’
în rest 18’
A1343 04÷08, 11÷15, 18÷22, 25÷29.05.2015
02÷05, 08÷12, 15÷19, 22÷26, 29,30.06.2015 vârf de trafic 18’
în rest 20’
A1344 01÷03, 06÷10, 13÷17, 20÷24, 27÷31.07.2015
03÷07, 10÷14, 17÷21, 24÷28, 31.08.2015
01÷04, 07÷11.09.2015 vârf de trafic 7 ’
în rest 8 ’- 9’
A1343 14÷18, 21÷25, 28÷30.09.2015
01,02, 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.10.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷26.11.2015
02÷04, 07 ÷11,14 ÷18,21 ÷24,28 ÷31.12.2015 vârf de trafic 6 ’
în rest 9 ’
Magistrala 3
Anghel Saligny – Preciziei
A1342 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.01.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷27.02/03, 30,31.03.2015
01÷03, 06÷10, 14÷17, 20÷24, 27÷30.04.2015 vârf de trafic 6’
în rest 8’
A1343 04÷08, 11÷15, 18÷22, 25÷29.05.2015
02÷05, 08÷12, 15÷19, 22÷26, 29,30.06.2015 vârf de trafic 6’
în rest 9’
A1344 01÷03, 06÷10, 13÷17, 20÷24, 27÷31.07.2015
03÷07, 10÷14, 17÷21, 24÷28, 31.08.2015
01÷04, 07÷11.09.2015 vârf de trafic 7’
în rest 8’ – 9’
A1343 14÷18, 21÷25, 28÷30.09.2015
01,02, 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.10.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷26.11.2015
02÷04, 07÷11, 14÷18, 21÷24, 28÷31.12.2015 vârf de trafic 6’
în rest 9’
2.
Magistrala 2
Berceni – Pipera A 249 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.01.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷27.02/03, 30,31.03.2015
01÷03, 06÷10, 14÷17, 20÷24, 27÷30.04.2015
04÷08, 11÷15, 18÷22, 25÷29.05.2015
02÷05, 08÷12, 15÷19, 22÷26, 29,30.06.2015 vârf de trafic 3’
în rest 8’
A 250 01÷03, 06÷10, 13÷17, 20÷24, 27÷31.07.2015
03÷07, 10÷14, 17÷21, 24÷28, 31.08.2015
01÷04, 07÷11.09.2015
28÷31.12.2015 vârf de trafic 4’
în rest 8’ – 9’
A 249 14÷18, 21÷25, 28÷30.09.2015
01,02, 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.10.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷26.11.2015
02÷04, 07÷11, 14÷18, 21÷24, 28÷31.12.2015 vârf de trafic 3’
în rest 8’
3.
Magistrala 4
Gara de Nord 2 – Parc
Bazilescu C 407 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.01.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷27.02/03, 30,31.03.2015
01÷03, 06÷10, 14÷17, 20÷24, 27÷30.04.2015
04÷08, 11÷15, 18÷22, 25÷29.05.2015
02÷05, 08÷12, 15÷19, 22÷26, 29,30.06.2015
01÷03, 06÷10, 13÷17, 20÷24, 27÷31.07.2015
03÷07, 10÷14, 17÷21, 24÷28, 31.08.2015
01÷04, 07÷11, 14÷18, 21÷25, 28÷30.09.2015
01,02, 05÷09, 12÷16, 19÷23, 26÷30.10.2015
02÷06, 09÷13, 16÷20, 23÷26.11.2015
02÷04, 07÷11, 14÷18, 21÷24, 28÷31.12.2015 vârf de trafic 8’
în rest 8’ -9’
24
b) Pentru zilele festive (sâmbăta -duminică și sărbătorile legale):
Nr.
Crt. Magistrala de metrou Grafic de
circulație Perioadă de aplica re Interval de
succedare al TEM
1. Magistrala 1
Republica – Dristor 2 C 1335 01÷04, 10,11,17,18,24,25,31.01.2015
01,07,08,14,15,21,22,28.02/ 03,29.03.2015
04÷05, 11÷13, 18,19,25,26.04.2015
01÷03,09,10,16,17,23,24,30,31.05.2015
01,06,07,13,14,20,21,27,28.06.2015
04,05,11,12,18,19,25,26.07.2015
01,02,08,09,15,16,22,23,29,30.08.2015
05,06,12,13,19,20,26,27.09.2015
03÷04,10÷11,17÷18,24÷25,31.10.2015
01,07÷08,14÷15,21÷22,27÷30.11.2015
01,05,06,12÷13,19÷20,25÷26,27.12.2015 vârf de trafic 9’
în rest 10’ -11’
Magistrala 1
Republica – Pantelimon C 1335 01÷04, 10,11,17,18,24,25,31.01.2015
01,07,08,14,15,21,22,28.02/ 03,29.03.2015
04÷05, 11÷13, 18,19,25,26.04.2015
01÷03,09,10,16,17,23,24,30,31.05.2015
01,06,07,13,14,20,21,27,28.06.2015
04,05,11,12,18,19,25,26.07.2015
01,02,08,09,15,16,22,23,29,30.08.2015
05,06,12,13,19,20,26,27.09.2015
03÷04,10÷11,17÷18,24÷25,31.10.2015
01,07÷08,14÷15,21÷22,27÷30 .11.2015
01,05,06,12÷13,19÷20,25÷26,27.12.2015 vârf de trafic 18’
în rest 18’
Magistrala 3
Anghel Saligny – Preciziei C 1335 01÷04, 10,11,17,18,24,25,31.01.2015
01,07,08,14,15,21,22,28.02/ 03,29.03.2015
04÷05, 11÷13, 18,19,25,26.04.2015
01÷03,09,10,16,17,23,24,30,31.05.2015
01,06,07,13,14,20,21,27,28.06.2015
04,05,11,12,18,19,25,26.07.2015
01,02,08,09,15,16,22,23,29,30.08.2015
05,06,12,13,19,20,26,27.09.2015
03÷04,10÷11,17÷18,24÷25,31.10.2015
01,07÷08,14÷15,21÷22,27÷30.11.2015
01,05,06,12÷13,19÷20,25÷26,27.12.2015 vârf de trafic 9’
în rest 10’ -11’
2. Magistrala 2
Berceni – Pipera C 214 01÷04, 10,11,17,18,24,25,31.01.2015
01,07,08,14,15,21,22,28.02/ 03,29.03.2015
04÷05, 11÷13, 18,19,25,26.04.2015
01÷03,09,10,16,17,23,24,30,31.05.2015
01,06,07,13,14,20,21,27,28.06.2015
04,05,11,12,18,19,25,26.07.2015
01,02,08,09,15,16,22,23,29,30.08.2015
05,06,12,13,19,20,26,27.09.2015
03÷04,10÷11,17÷18,24÷25,31.10.2015
01,07÷08,14÷15,21÷22,27÷30.11.2015
01,05,06,12 ÷13,19÷20,25÷26,27.12.2015 vârf de trafic 9’
în rest 10’
3. Magistrala 4
Gara de Nord 2 – Parc
Bazilescu C 408 01÷04, 10,11,17,18,24,25,31.01.2015
01,07,08,14,15,21,22,28.02/ 03,29.03.2015
04÷05, 11÷13, 18,19,25,26.04.2015
01÷03,09,10,16,17,23,24,30,31.05.2015
01,06,07,13,14,20,21,27,28.06.2015
04,05,11,12,18,19,25,26.07.2015
01,02,08,09,15,16,22,23,29,30.08.2015
05,06,12,13,19,20,26,27.09.2015
03÷04,10÷11,17÷18,24÷25,31.10.2015
01,07÷08,14÷15,21÷22,27÷30.11.2015
01,05,06,12÷13,19÷20,25÷26,27.12.2015 vârf de trafic 9’
în rest 10’ -12’
Pentru anul 201 6 ne propu nem să atragem un număr mai mare de călători prin adaptarea
graficelor de circulație a trenurilor de metrou pentru asigurarea unei capacități corespunzătoare de
transport conform cerinței și a unor condiții optime de confort și siguranță.
25
5.2.4 Întreținerea parcului de material rulant
Societatea METROREX S.A. are în patrimoniu un număr de 38 trenuri de tip IVA (186
vagoane ), 44 trenuri noi de tip BM ( 264 vagoane noi ), 16 trenuri noi de tip CAF (96 vagoane noi), 8
LDH – uri, 4 drezine vagoane motor, 11 vagoane de transport materiale, din care 2 vagoane de
intervenție operativ ă. Conform strategie i de reorganizare, restructurare și retehnologizare a societății
elaborată în anul 2002, o componentă a acestei strategii a fost și externalizarea unor servicii și
activități.
Una dintre activitățile externalizate de Metrorex este cea de mentenanță a materialului
rulant, care s -a realizat prin încheierea “Contractului de mentenanță de material rulant și feroviar
pentru circulația în tunel” cu societatea ALSTOM Transport S.A. pe o perioadă de 15 ani cu
începere din 1 iulie 2004.
Externalizarea s -a impus ca o măsură organizatorică în strategia de dezvoltare a activității de
exploatare a metroului, contând pe un rezultat pozitiv în ceea ce privește creșterea performanțelor
tehnice și tehnologice.
FOTO
5.2.5 Prestația materialului rulant
An
2012 2013 2014 2015
Total tren km.
(mii tren km) 8.612,67 8.362,24 8.256,43 8.173,95
8.612,67
8.362,24
8.256,43
8.173,95
8.000,008.200,008.400,008.600,008.800,009.000,00
2012 2013 2014 2015 PRESTAȚIA MATERIALULUI RULANT
Total tren
km. (mii…
26
5.2.6 Consumul de energie electrică
Dinamica consumului de energie electrică în perioada 2012 – 2015, se prezintă astfel:
– MWh –
An
2012 2013 2014 2015
Energie
electrică,
din care: 174.153,40 168.397,36 164.505,24 159.041,84
– pentru
tracțiune 96.384,44 94.042,01 90.677,71 85.587,98
– pentru
instalații 77.768,96 74.355,35 73.827,53 73.453,86
FOTO
FOTO
Consumul de energie electrică a scăzut în anul 2015 față de anul 2014 cu cca 3,32 %, ca
urmare a optimizării graficelor de circulație a trenurilor de metrou prin micșorarea intervalului de
circulație la orele de vărf și mărirea intervalului în rest .
174.153,40 168.397,36 164.505,24
159.041,84
8.612 8.362 8.256 8.174
030.00060.00090.000120.000150.000180.000
2012 2013 2014 2015EVOLUȚIA NR. TREN – km – ȘI A CONSUMULUI DE ENERGIE
ELECTRICĂ ÎN PERIOADA 2012 – 2015
Cons. energie
electrică
Total tren km (mii
tren km)
27
5.3. Activitatea în domeniul Sistemelor Informatice în cursul anului 2015
Activitatea din domeniul informatic a urmărit în principal modernizarea infrastructurii existente
(extinderi și configurări de rețele, completare dotare cu tehnică de calcul, modernizare și achiziție de
subsisteme ce conțin module informatice). Au fost stabilite criteriile tehnice pentru achiziționarea de
echipament informatic software de sis tem și aplicații, a fost reorganizată activitatea de IT de la nivelul
societății în conformitate cu noile structuri organizatorice în vigoare.
Pentru perioada 2015, un rol deosebit l -a avut continuarea și consolidarea utilizării Sistemului
Informatic Inte grat -"Phoenix" (SII) cu date reale din compartimentele financiar -contabilitate,
exploatare, achiziții. dispecerate, etc. pentru a se constitui într -un real suport informațional managerial.
Încă din anul 2013, societatea METROREX S .A. are implementat un Sistem Informatic
Integrat (SII) constituit dintr -un ansamblu de module software, tehnică de calcul, sisteme de
comunicații și tehnologii menit să coordoneze toate resursele, informațiile și activitățile din cadrul
companiei. Sistemul SII, prin integrarea funcționalităților modulelor și prin baza de date comună,
asigură prelucrarea unică și integrarea informațiilor din arii de activitate diverse precum: financiar –
contabililate, vânzare și distribuție, resurse umane, mentenanță. etc: Sistemu l permite introducerea
de date prin procedee de culegere manuală sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestor
date, prelucrarea lor unitară și extragerea informației (rezultatelor) sub diverse forme (rapoarte in timp
real).
28 Personalul TI din cadrul Direcției TTI au acordat în tot cursul anului 2015 și acordă în
continuare asistență tehnică utilizatorilor funcționali din Metrorex asigurând interfața cu furnizorul de
servicii de mentenanță pentru orice problemă sesizată în funcționarea SII, pentru adaptarea și
dezvoltarea soluției în conformitate cu modificările legislative și de business prin dezvoltarea de
rapoarte și forme noi. De asemenea realizează definirea și ad ministrarea conturilor de utilizator
pentru sistemul informatic: deblocări de conturi utilizator, demersuri pentru schimbare parolă la
solicitarea utilizatorului, crearea de grupuri de utilizator în funcție de drepturile de acces pe zone de
aplicații.
O altă zonă de activitate din domeniul IT este activitatea de Administrare rețea și tehnică de
calcul, ce a cunoscut o extindere deosebită în anul 2015 ca urmare a exploatării Sistemului Informatic
Integrat Phoenix. Sunt monitorizate serverele, routerele, switch -urile din rețeaua administrativă
Metrorex, fiind semnalate orice probleme de nefuncționalitate și luându -se măsurile necesare de
intervenție în timp util. Au fost realizate configurări/reconfigurări de rețea ATM și DWDM, au fost
configurate și adm inistrate serverele de e -mail, de Internet, de taxare, file -serverele migrate parțial într –
un mediul virtual, au fost întreținute în stare de funcțiune pentru a asigura Serviciile respective pentru
utilizatorii din Metrorex.
A fost întreținută aplicația "SITE METROREX" care poate fi accesată la adresa
www.metrorex.ro. Acesta este în prezent în variantă dinamică, călătorii putând accesa informații
privind traseele pe toate cele patru magistrale în timp real, inclusiv legăturile din fiecare statie cu
mijloacele RATB. Sistemul, prin modificări succesive, a fost făcut să funcționeze fără erori, a fost
pregătit să fie scalabil, având în vedere extinderile viitoare de stații și linii de metrou, permițând audit
integrat în sistem, administrarea, întreținerea ș i actualizarea datelor putând fi realizată și remote (de la
distanță).
Pentru că volumul de informații solicitat a fi postat pe site -ul Metrorex a crescut exponențial –
achiziții, investiții, situații privind plățile dispuse prin O.M. sau H.G., activitățil e privind dezvoltarea
viitoare a rețelei de metrou – a fost necesară remodelarea html a acestuia . Este urmărită actualizarea
periodică a informațiilor și mesajelor utile pe site în format html, se execută operații de întreținere
preventivă a site -ului prin realizarea de back -upuri periodice pe serverul de rezervă.
29
Au fost realizate rapoartele lunare prentru evidențierea cartelelor de acces emise și utilizate în
accesul călătorilor la Metrorex, utilizând diverse criterii de selecție. S -a creat baza de dale și forma de
culegere date aferente chestionarului utilizat în cadrul sondajului din 2015 privind gradul de
satisfacție al publicului călător ce uti lizează metroul, s -au realizat rapoarte speciale privind corelarea
între diversele întrebări și răspunsuri la chestionar în funcție de solicitările pentru diverse statistici.
Ca și activități conexe au fost desfășurate o serie de activități de design, mach etare și proiectare
pliante, hărți, prezentări, diverse materiale promoționale, cartele magnetice aniversare, etc. și activități
de prospectare a pieții IT și instruire pentru a fi la curent cu ultimele noutăți din
domeniu.
FOTO
Cap. 6. Activitatea comercială
6.1 Evoluția numărului de călători transportați
Deși metroul acoperă numai 4 % din lungimea întregii rețele de transport public a capitalei
prin faptul că oferă o capacitate superioară de transport în condiții de confort și siguranță a
călătorilor, prestația acestuia reprezintă în medie 20% din volumul total de călători ce utilizează
mijloacele de transport în comun.
Metroul bucureștean transportă la ora actuală în medi e peste 6 00.000 de călăt ori pe zi
lucrătoare și peste 15 milioane călători într -o lună.
Dinamica numărului de călători transportați în ultimii 4 ani este următoarea:
– Mii călători –
An
2012 2013 2014 2015
Călători
transportați 172.555 169.779 173.209 174.830
FOTO
FOTO
172.555
169.779 173.209 174.830
165.000167.000169.000171.000173.000175.000
2012 2013 2014 2015NUMĂR CĂLĂTORI TRANSPORTAȚI (mii)
ÎN PERIOADA 2012 – 2015
30
FOTO
Dinamica numărului de călători transportați în ultimii 4 ani pe cele patru magistrale este
următoarea:
An Total
călători
transportați Călători
transportați pe
Magistrala 1 Călători
transportați pe
Magistrala 2 Călători
transportați pe
Magistrala 3 Călători
transportați pe
Magistrala 4
2012 172.555 82.188 61.222 23.606 5.539
2013 169.779 77.973 62.061 24.036 5.709
2014 173.209 78.746 64.650 24.390 5.423
2015 174.830 76.085 67.856 24.805 6.084
82.188
77.973 78.746
76.085
50.00060.00070.00080.00090.000100.000
2012 2013 2014 2015Număr călători transportați pe Magistrala 1 (mii)
în perioada 2012 – 2015
Călători transportați pe
Magistrala 1 (mii)
31
61.222 62.061 64.650 67.856
56.00058.00060.00062.00064.00066.00068.00070.000
2012 2013 2014 2015Număr călători transportați pe Magistrala 2 (mii)
în perioada 2012 – 2015
Călători transportați pe
Magistrala 2 (mii)
23.606 24.036 24.390 24.805
20.00021.00022.00023.00024.00025.000
2012 2013 2014 2015Număr călători transportați pe Magistrala 3 (mii)
în perioada 2012 – 2015
Călători transportați pe
Magistrala 3 (mii)
32
Se constată o cre ștere a numărului de călători transporta ți față de anul 2014 cu peste 1.600
mii călători, în special pe Magist rala 2 de metrou datorită dezvoltării platformei industriale Pipera,
având în vedere că în această zonă î și desfă șoară activitatea numeroase companii multina ționale.
6.2 Tipurile de titluri de călătorie
cartela cu două călătorii
cartela cu zece călătorii
abonament de 1 zi
abonament lunar cu număr nelimitat de călătorii :
cu valoare integrală
cu valoare redusă 50% ( elevi și studenți)
abonament lunar cu număr limitat (62 călătorii) comercializat de Metrorex până la
28.03.2015
cu valoare integrală
cu valoare redusă 50% ( elevi și studenți)
abonament săptămânal (7 zile) cu număr nelimitat de călătorii
abonament pentru persoane protejate de legi speciale :
handicapați
veterani de război, eroi ai revoluției
cartelă magnetică AVC
cardul bancar contactless de tip PayPass
telefonul mobil cu tehnologie NFC
5.539 5.709
5.423 6.084
5.0005.5006.0006.500
2012 2013 2014 2015Număr călători transportați pe Magistrala 4 (mii)
în perioada 2012 – 2015
Călători transportați pe
Magistrala 4 (mii)
33
TITLURI DE CĂLĂTORIE CU METROUL
2 Călătorii 10 Călătorii Abonament Abonament
1 zi săptămânal
Abonament Abonament Abonament A bonament
lunar lunar lunar 62 călătorii lunar 62 călătorii
elevi -studenți elevi -studenți
S-a pus în funcțiune, începând cu semestrul II 2011, un număr de 37 AVC (automate de
vândut cartele), călătorii având posibilitatea de plată a cartelelor de acces cu monede, bancnote sau
card bancar.
Cartelă magnetică AVC
34
Pentru anul 201 5, structura pe titluri de călătorie în total cantitate vândută este următoarea:
17,40
26,12
25,24 9,30 0,30 0,38 16,50 4,73 0,02 Ponderea numărului de călători transportați pe
titluri de călătorie în anul 2015
2 călătorii
10 călătorii
abonament lunar nelimitat
abonament lunar 62 călătorii
abonament zilnic
abonament săptămânal
abonament redus 50% nelimitat
elevi studenți
abonament redus 50% 62
călătorii elevi studenți
O.U.G. 448/2006
26,62
31,22 24,32 7,36 0,36 0,42 7,80 1,87
0,02 Ponderea încasărilor pe titluri de călătorie pe
anul 2015
2 călătorii
10 călătorii
abonament lunar nelimitat
abonament lunar 62 călătorii
abonament zilnic
abonament săptămânal
abonament redus 50% nelimitat
elevi studenți
abonament redus 50% 62
călătorii elevi studenți
O.U.G. 448/2006
35
6.3 Evoluția tarifului mediu practicat la călătoria cu metroul
Pentru adoptarea unei politici tarifare mai flexibile în concordanță cu oferta de transport și
cerințele pieței, a fost emis un nou act normativ care să permită ajustarea tarifelor de călătorie cu
metroul peste limita indicelui de inflație.
Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență nr.57/ 16.06. 2011 pentru abrogarea unor
poziții din anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.36 /2001 , care permite ajustarea tarifelor
de călătorie cu metroul peste limita de inflație.
Tarifele de călătorie cu m etroul au fost ajustate conform Ordinului Min istrului Transporturilor
nr.505/ 25.03.2015 începând cu data de 28 martie 2015 .
cartela cu două călătorii……………………………………………… ……5 lei
cartela cu zece c ălătorii……………………………………………….…..20 lei
abonament de 1 zi …………………… ………………………………..…..8 lei
abonament lunar cu număr nelimitat de călătorii :
cu valoare integrală…………………………………… ………………………….7 0 lei
cu valoare redusă 50%( elevi și studenți)…………………………………3 5 lei
abonament săptămânal (7 zile) cu număr nelimitat de călătorii………… ……25 lei
Tariful mediu anual la călătoria cu metroul este rezultatul raportului dintre veniturile încasate
din transportul călătorilor și numărul de călători transportați.
FOTO
FOTO
0,90 1,01 0,99 1,27
0,800,901,001,101,201,30
2012 2013 2014 2015EVOLUȚIA TARIFULUI MEDIU PRACTICAT LA
CĂLĂTORIA CU METROUL ÎN PERIOADA 2012 – 2015
– LEI –
Tarif mediu
lei
36 Cap. 7. Activitatea de investiții pe anul 2015
Realizarea programului de investiții
Proiectul Programului de investiții pe anul 2015 a fost întocmit având în vedere strategia de
dezvoltare, retehnologizare și modernizare a re țelei de metrou din Bucure ști și a fost structurat pe
următoarele direcții de acțiune :
1. Continuarea activității cu accent deosebit pe finalizarea lucrărilor la obiectivele de investiții
aflate în diferite stadii de proiectare și/sau execuți e;
2. Pregătirea începerii lucrărilor la obiectivele de investiții noi în scopul extinderii și
modernizării rețelei de metrou din București.
Fondurile aprobate pentru activitatea de investiții în anul 2015, conform Legii Bugetului de
Stat nr. 186/2014, au fost la începutul anului în valoare totală de 1.839.869 mii lei, structurate astfel :
TOTAL, din care: 1.839.869 mii lei
Titlul 55 – Investiții ale agenților
economici cu capital de stat 3.000 mii lei
Titlul 65 – Cheltuieli aferente
programelor cu fin anțare rambursabilă 17.646 mii lei
Titlul 51 – Transferuri pentru
finanțarea proiectului de investiții la
metrou 27.291 mii lei
Titlul 56 – Proiecte cu finanțare din
fonduri externe nerambursabile
postaderare 1.791.932 mii lei
Prin rectificările bugetare cf. O.U.G. nr. 20/2015, O.U.G. nr. 47/2015, structura sumelor
pentru bugetul de investiții al METROREX în forma aprobată la finalul anului, a devenit :
TOTAL, din care: 1.199.058 mii lei
Titlul 55 – Investiții ale agenților
economici cu capital de stat,
din care realizat
3.000 mii lei
2.948 mii lei
Titlul 65 – Cheltuieli aferente
programelor cu finanțare
rambursabilă, din care realizat
17.646 mii lei
14.646 mii lei
Titlul 51 – Transferuri pentru
finanțarea proiectului de investiții la
metrou, din care realizat
(diferența neconsumată se va reporta
în programul anului 2016)
215.816 mii lei
70.011 mii lei
Titlul 56 – Proiecte cu finanțare din
fonduri externe nerambursabile
postaderare, din care realizat
962.596 mii lei
613.177 mii lei
Fondurile aprobate pentru cheltuielile de capital pentru anul 2015 au fost realizate in procent de
peste 64,15 % cu exceptia titlului „Transferuri pentru finanțarea proiectului de investiții la metrou”
37
care a fost realizat în procent de 32,44 % datorită faptului că alocarea fondurilor a fost făcută la finele
trimestrului III al anului 2015 iar fondurile rămase neconsumate la finele anului se reportează pentru
anul următor și pentru că a existat oportunitatea utilizării fondurilor nerambursabile, degrevân d astfel
contribuțiile financiare de la bugetul statului. Aceste sume au fost utilizate la următoarele obiective
de investiții:
Magistrala 4
Tronson Gara de Nord – Străulesti – Parc Bazilesu – Lac Străulești
Au fost realizate lucrări privind devierea re țelelor edilitare, excavații, pereți mulați, structură
de rezistență (barete, planșee, pereți, radiere), compartimentări, arhitectură, montare instalații
electrice, sanitare și de ventilație atât la depoul Străulești cât și la stațiile de metrou Laminorulu i și
Străulești. Au fost finalizate ambele tunele de pe interstația Laminorului – Străulești și un tunel pe
interstația Parc Bazilescu (PS Zarea) – Laminorului, reprezentând 89 % din lungimea totală (1350 ml
din 1520 ml). Finalizarea ultimului tunel de pe interstația Parc Bazilescu (PS Zarea) – Laminorului,
în lungime de 170 ml este progrmată a fi realizată la finele trimestrului I din anul 2016.
Termen de punere în funcțiune (PIF): decembrie 2016.
Tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu
Proiectul presupune achiziția serviciilor pentru elaborarea:
– studiului de prefezabilitate;
– studiului de fezabilitate ;
– studiului privind siguranța circulației;
– studiului privind circulația multimodală aferente tronsonului Gara de Nord – Gara
Progresu.
Finanțarea a fost inclusă în „Programul de Cooperare Elvețiano – Român vizând reducerea
disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene e xtinse” printr -un Grant Elvețian.
A fost întocmită documentația pentru procedura de achiziții publice care se afl ă în curs de
verificare și aprobare la SECO (Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice – Consiliul Federal
Elvețian).
Magistrala 5 Drumul Taber ei – Universitate – Pantelimon:
– Tronsonul Drumul Taberei -Universitate (14 stații, 9 km)
– Tronson Universitate – Pantelimon (13 stații + 1 depou, 8 km) .
Lucrări în execuție la:
Secțiunea Râul Doamnei -Eroilor, aferentă Tronsonului Drumul Taberei -Universitate:
În cursul anului 2015 s -au continuat lucrările de execuție a pereților mulați, a pereților casetă,
excavații, consolidări teren, epuismente, devieri rețele, structură de rezistență stații (barete, planșee,
pereți, radiere), hidroizolații – pentru toate cele 9 stații și au fost începute lucrările de finisaje spații
publice și tehnice, p recum și montarea instalațiilor aferente pentru punerea în funcțiune .
Secțiunea Stația, Depoul și Galeria de Legătură Valea Ialomiței, aferentă Tronsonului
Universitate -Pantelimon:
În cursul anului 2015 s -au continuat lucrările de execuție la toate cele trei obiecte (Stația,
Depoul și Galeria de Legătură) și s -au început lucrările de finisaj și montarea instalațiilor aferente
pentru punerea în funcțiune.
Stadiul actual de execuție: 67%.
38
Magistrala 6 Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Henri Coandă – Otopeni
În cursul anului 2015 au fost:
– obținut Avizul Ministerului Transporturilor pentru Strudiu de Fezabilitate Revizuit în varianta cu
9 stații (dintre care 2 cu amenajare ulterioară) și 9 trenuri ;
– finalizate documentațiile tehnice (Proiectele Tehnice Preliminare) pentru varianta cu 9 stații (dintre
care 2 cu amenajare ulterioară) și 9 trenuri, pentru următoarele pachete de lucrări:
Arhitectură, instalații electromecanice și telecomunicații ;
Material Rulant și Sistemul de Siguranță a Traficului ;
– finalizate Documentațiile de licitație pentru lucrări de:
Arhitectura, instalații electromecanice și telecomunicații ;
Material Rulant și Sistemul de Siguranță a Traficului .
Achiziția de trenuri noi de metrou:
În anul 2015 au fost efectuate recepțiile la furnizor pentru cele 8 trenuri de metrou, în baza
cărora trenurile au început sa fie livrate la Metrorex S.A. pentru efectuarea probelor în vederea
punerii în funcțiune.
Punerea în funcțiune a tre nurilor cu călători va începe în luna martie, a anului 2016, pentru
trenul 1 și se va finaliza în cursul lunii iunie, a anului 2016, pentru trenul 8.
S-au continuat serviciile de consultanță pentru achiziția de trenuri noi de metrou.
Modernizarea Instalațiilor pe Magistralele 1, 2, 3 și Tronsonul de Legătură de metrou
S-au obținut fonduri externe nerambursabile pentru următoarele proiecte din cadrul acestui
obiectiv de investiții:
A. Instalații de Control Acces
Proiectul se referă la modernizarea instalațiilor de control acces pentru 41 de stații de metrou
din București.
În anul 2015 s -au desfășurat procedurile de achiziție, care s -au finalizat prin încheierea
contractelor nr. 78/2015 pentru execuția lucrărilor și nr. 73/2015 pentru prestarea serviciilor de
informare și publicitate.
A fost demarată procedura de achiziție publică pentru pres tarea serviciilor de consultanță,
preconizată a se finaliza la finele lunii februarie 2016.
În anul 2016 se vor desfășura lucrările de execuție.
Termen de realizare a investiției: sfârșitul anului 2016.
B . Instalații de ventilație
Proiectul se referă la modernizarea instalațiilor de ventilație ale metroului bucureștean pe
tronsonul Petrache Poenaru – Timpuri Noi – 6 stații și 5 interstații.
În anul 2015 s -au desfășurat procedurile de achiziție, care s -au finalizat prin încheierea
contractelor nr. 22/2015 pentru execuția lucrărilor și nr. 75/2015 pentru prestarea serviciilor de
informare și publicitate.
S-au desfășurat următoarele lucrări:
În cursul anului 2015 s -au executat lucrări de demontări la sistemele la tubulatura de
ventilație, de demontări a atenuatoarelor de zgomot, a izolațiilor fonice, a CUS -urilor și a grupurilor
de pompare precum și a postamentelor din beton armat la cele 6 sta ții de metrou. De asemenea s -au
executat lucrări de igieniz ări, reparații și rectificări tencuieli și zugrăveli, dezafectări zidării, turnări
șape autonivelante și vopsitorii epoxidice. În același timp s -au executat lucrări de montaj a tubulaturii
39
de ven tilație, a ventilatoarelor, a grilelor de ventilație, a panourilor fonoabsorbante, a atenuatoarelor
de zgomot, a traseelor de cablu, a lămpilor, a grinzilor monorail, a traseului frigorific și a unităților
interioare și exterioare. Proiectul este finanțat de la bugetul de stat și din fondurile structurale prin
cadrul programului POS -T și POIM. Stadiul de realizare a lucrărilor este de 43%.
Termen de realizare a investiției: sfârșitul anului 2016 .
În cadrul proiectului Îmbunătățirea serviciilor de transpor t public de călători cu metroul
pe Magistrala 2 Berceni – Pipera s-a obținut finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru
următoarele obiective de investiții:
– Magistrala 2 – Berceni – Pipera – Acces nou la stația Tineretului
În anul 2015 a fost înc epută procedura de achiziție execuție lucrări de construire a unui acces
nou la stația de metrou Tineretului.
Procedura urmează să se finalizeze la începutul anului 2016, termenul de finalizare al
lucrărilor fiind sfârșitul anului 2016 și finanțarea asigu rată prin fonduri europene nerambursabile.
– Modernizarea Instalațiilor pe Magistralele 1,2, 3 și Tronsonul de Legătură de metrou
Cale de rulare pe Magistrala 2 – Berceni – Pipera .
În anul 2015 s -a întocmit documentația tehnică pentru calea de rulare, urmând ca în anul
2016 să se desfășoare procedura de achiziție de lucrări și apoi execuția lucrărilor.
Cap. 8 . Situația economico – financiară pe anul 2015
8.1 Capitalul social
În luna decembrie 2015 capitalul social a fost majorat de la 20.177.587,50 lei la
75.177.587,50 lei prin cre șterea de ac țiuni nominative cu valoarea 2,5 lei/ac țiune de la 8.071.035
acțiuni la 30.071.035 ac țiuni ca urmare a alocării de la bugetul de stat a sumei de 55.000.000 lei
prin O.U.G. nr. 47/29.10.2015 cu privire la rectif icarea bugetului de stat pe anul 2015.
Ministerul Transporturilor este unicul ac ționar cu o cotă de participare 100%.
8.2 Structura Veniturilor
Veniturile Metrorex S.A. au următoarele s urse :
Venituri provenite din activitatea de bază (transport călători) ;
Venituri din subvenții de exp loatare de la bugetul de stat aferente cifrei de afaceri pentru :
– Subvenții pentru transportul călătorilor cu metroul, total, din care :
activitatea curentă de exploatare ;
mentenanța materialului rulant prestații an curent – contract ALSTOM ;
Venituri din alte activități , din care :
venituri din activități comerciale, contracte de asociere, închirieri de spații sau terenuri,
publicitate etc. ;
Venituri din alte surse, din care:
venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri ( compensarea reducerilor 50%
pentru elevi și studenți, a gratuităților pentru revoluționari și veterani de război) ;
venituri din subvenții pentru investiții, constituite la nivelul cheltui elilor cu amortizarea,
pentru obiectivele de investiții având ca sursă de finanțare alocații de la bugetul de stat sau
credite externe garantate de stat, conform Ordinului M.F.P. nr.3055/2009 și Legii
259/2007 pentru modificarea și completarea Legii contab ilității 82/91;
venituri din amenzi și penalități;
alte venituri din exploatare (recuperări, confec ționări, vânzări active);
Venituri financiare .
40
Structura veniturilor în perioada 201 2 – 2015
– mii lei –
Indicatori 2012 2013 2014 2015
0 1 2 3 4
I. Venituri totale (1+2), din care : 613.926,70 604.935,18 656.015,52 663.796,04
1. Venituri din exploatare, total (a+b+c+d), din care: 612.403,09 604.044,26 655.490,05 663.091,25
a ) venituri din activitatea de bază 154.613,96 171.569,91 172.270,42 221.179,04
b ) venituri din subvenții de exploatare, aferente cifrei de
afaceri (b1 + b2), din care : 349.000,00 328.138,00 369.007,06 289.778,94
b 1) activitatea curentă de exploatare 206.353,61 235.579,36 261.779,05 150.770,43
b 2) mentenanța materialului rulant prestații an curent –
contract ALSTOM 142.646,39 92.558,64 107.228,01 139.008,51
c) Venituri din alte activități ( venituri din activități
comerciale, contracte de asociere, închirieri de spații
sau terenuri, publicitate etc. ) 33.842,30 26.874,69 27.792,0 8 26.774,25
d) Venituri din alte surse, total din care: 74.946,83 77.461,66 86.420,49 125.359,02
– venituri din subvenții de exploatare aferente altor
venituri (compensarea reducerilor 50% pentru elevi și
studenți, a gratuităților pentru revoluționari și veterani
de război) 19.023,98 26.864,02 24.870,35 32.019,40
– venituri din subvenții pentru investiții, constituite la
nivelul cheltuielilor cu amortizarea, pentru obiectivele de
investiții având ca sursă de finanțare alocații de la
bugetul de stat sau credite externe garantate de stat,
conform Ordinului M.F.P. nr. 1802 /2014 și Legii nr.
259/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.
contabilității 82/91 52.798,30 49.862,08 57.892,81 90.395,14
– venituri din amenzi și penalități 1.058,62 261,80 3.092,65 2.123,91
– alte venituri din exploatare (recuperări, confec ționări,
vânzări active) 2.065,93 473,76 564,68 820,57
2. Venituri financiare 1.523,61 890,92 525,47 704,80
33,32%
43,65% 4,03% 4,82% 13,62% 0,32% 0,12%
0,11% Realizarea în procente
a veniturilor pe surse
în anul 2015
venituri din activitatea de bază
subvenții de la bugetul de stat
venituri din alte activități
compensare gratuități
elevi+studenți
venituri constituite la nivelul
cheltuielilor cu amortizarea
venituri din amenzi și
penalită ți
alte venituri din exploatare
venituri financiare
41 FOTO
8.3 Structura Cheltuielilor
Structura cheltuielilor este următoarea :
Cheltuieli cu materiale le consumabile, din care:
cheltuieli cu piesele de schimb;
cheltuieli cu combustibilul;
Cheltuieli cu obiectele de inventar;
Cheltuieli cu energia electrică, termică și apă;
Cheltuieli de personal din care:
salarii brute ;
cheltuieli cu asigurările și protec ția socială, fonduri speciale și alte obliga ții legale;
alte cheltuieli de personal (tichete de masă, cheltuieli socio -culturale, alte cheltuieli
conform CCM);
Cheltuieli cu taxe și impozite;
Cheltuieli cu prestațiile la terți , din care:
reparații material rulant cf.contract ALSTOM ;
Alte cheltuieli , din care:
amortizare;
Cheltuieli financiare .
Structura cheltuielilor în perioada 201 2– 2015
– mii lei –
Indicatori 2012 2013 2014 2015
0 1 2 3 4
I. Cheltuieli totale (1+2) , din care : 656.228,77 669.394,18 656.015,52 663.796,04
1. Cheltuieli de exploatare, din care : 644.266,45 657.053,99 647.968,66 658.448,86
a) cheltuieli cu materialele consumabile, din
care: 7.270,69 7.096,97 7.358,39 8.513,18
– cheltuieli cu piesel e de schimb 2.391,70 2.411,64 2.900,76 2.553,37
– cheltuieli cu combustibilul 360,16 350,22 351,64 312,05
b) cheltuieli cu obiectele de inventar 1.398,25 1.358,83 926,68 725,2 8
c) cheltuieli cu energia electrică, termică și apă 65.266,93 61.883,07 56.150,85 50.989,09
d) cheltuieli de personal
– salarii brute
– cheltuieli cu asigurările și protec ția
socială, fonduri speciale și alte
obliga ții legale
– alte cheltuieli de personal (tichete
de masă, cheltuieli socio -culturale,
alte cheltuieli conform CCM) 293.673,32
204.213,50
76.746,33
12.713,49 290.420,78
202.489,61
75.854,29
12.076,88 294.708,47
207.589,20
75.013,39
12.105,88 298.793,68
215.726,02
70.088,41
12.979,25
e) cheltuieli cu taxe și impozite 1.185,79 1.089,13 8.021,68 1.102,66
f) cheltuieli cu prestațiile la terți, din care : 189.991,06 178.612,75 171.690,75 168.239,74
– reparații material rulant cf.contract ALSTOM 155.043,36 145.557,3 5 149.028,75 142.334,84
g) alte cheltuiel i, din care: 85.480,41 116.592,46 109.111,84 130.085, 22
– amortizare 84.098,97 95.697,13 98.236,44 130.076,15
2. Cheltuieli financiare 11.962,32 12.340,19 8.046,86 5.347,17
42
Societatea a încheiat exercițiul financiar în anul 2015 cu un profit de 29.362.941,55 lei .
Având în vedere că societatea Metrorex S.A. desfășoară activități de transport cu metroul pe rețeaua
de căi ferate subterane și supraterane, în condiții de siguranță a circulației, în scopul satisfacerii
interesului public și potrivit art.5 din H.G nr.482/1999 primește de la bugetul de stat sub formă de
transferuri, subvenții de exploatare evidențiate în contul 7411, ca diferență dintre veniturile proprii
din activitatea de transport de călători și cheltuielile totale, profitul înregistrat a fost restituit la
bugetul statului prin diminuarea veniturilor din subvenții de exploatare aferente cifrei de
afaceri nete , astfel rezultatul înregistrat al exercițiului financiar 2015 este 0.
8.4 Evolu ția plă ților restante și a crean țelor
Plățile restante înregistrate la finele anului 2015 au fost în valoare de 5.017,42 mii lei,
reprezentând în principal, contravaloarea serviciilor facturate de furnizorii de investi ții, pentru care
societatea nu a primit până la sfâr șitul anului fondurile necesare achitării lor.
– mii lei –
2012 2013 2014 2015
Plăți restante 55.550,00 38.730,00 31.103,46 5.017,42
1,28%
0,11%
7,68%
32,50%
10,56% 1,96% 0,17% 25,35% 19,60% 0,81% Ponderea elementelor de cheltuieli în total cheltuieli pe anul
2015
cheltuieli cu materialele
consumabile
cheltuieli cu obiectele de
inventar
cheltuieli cu energia electrică
salarii brute
cheltuieli cu asigurările și
protec ția socială, fonduri
speciale și ale obliga ții legale alte cheltuieli de personal
cheltuieli cu taxe și impozite
cheltuieli cu prestațiile la terți
(inclusiv ALSTOM)
alte cheltuieli
43
FOTO
Crean țele înregistrate la finele anului 2015 au fost în valoare de 3.073,15 mii lei, reprezentând
sume de recuperat de la bugetul de stat în cuantum de 2.131,73 mii lei și facturi de utilită ți emise și
neîncasate, în valoare de 941,42 mii lei.
– mii lei –
2012 2013 2014 2015
Crean țe 4.591,00 43.528,40 20.529,63 3.073,15
55.550,00
38.730,00
31.103,46
5.017,42
0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,00
2012 2013 2014 2015Plăți restante – mii lei –
Plăți restante
4.591,00 43.528,40
20.529,63
3.073,15
0,005.000,0010.000,0015.000,0020.000,0025.000,0030.000,0035.000,0040.000,0045.000,0050.000,00
2012 2013 2014 2015Creanțe – mii lei –
Creanțe
44
FOTO
8.5. Raport de audit extern cu privire la situa ția economico – financiară
În opinia auditorilor, situațiile financiare ale societă ții prezintă fidel, sub toate aspectele
semnificative, poziția financiară la data de 31 Decembrie 2015 și rezultatele financiare și fluxurile
de numerar aferente pentru exercițiul financiar încheiat la această dată, în conformitate cu
prevederile Or dinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare.
Au fost constatate ur mătoarele aspecte relevante:
a) Activitatea Companiei este dependentă într -o foarte mare măsură de implicarea Statului
Român în ceea ce privește acordarea alocațiilor bugetare pentru activitatea de exploatare și de
investiții. Având în vedere caracterul de s erviciu public social al transportului public de
călători cu metroul (cf. HG 482/1999 privind înființarea companiei), nu se preconizează ca, în
viitorul apropiat Statul Român să întrerupă acordarea acestor alocații.
b) Compania are demarate o serie de obiective de investiții în curs, aflate în diferite stadii de
execuție. Societatea analizează posibilitatea și oportunitatea finalizării obiectivelor respective,
precum și eventualele posibilități de valorificare în situația în care acestea nu mai sunt uti le
societății. Efectele unor eventuale decizii de sistare (abandonare) a acestor obiective de
investiții nu au fost cuantificate la data întocmirii situațiilor financiare.
Cap. 9 Strategia globală de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul
în Bucure ști
În anii 2007 și 2008 METROREX a promovat și aprobat la nivelul Ministerului
Transporturilor „Strategia globală de Dezvoltare și Modernizare a metroului pe perioada 2008 –
2030”.
În elaborarea strategiei globale de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în
București s -a pornit de la identificarea căilor de creștere a contribuției sistemului de transport cu
metroul în București având în vedere reducerea cheltuielilor și mărirea performanțelor în condițiile
specifice p e care transportul public urban le implică.
Strategia privind transporturile are ca scop prioritizarea transportului public simultan cu
dezvoltarea si modernizarea componentelor sale.
Astfel strategia pentru reabilitarea și dezvoltarea metroului are în ved ere următoarele direcții
principale de acțiune:
Îmbunătățirea sistemului de organizare în ansamblu ;
Adoptarea unor măsuri instituționale în scopul coordonării sub toate aspectele a
transportului public de suprafață și subteran;
Realizarea unor programe d e investiții care să permită dezvoltarea și modernizarea
metroului.
45
9.1 Îmbunătățirea sistemului de organizare
Îmbunătățirea sistemului de organizare în ansamblu, în mod deosebit prin:
creșterea atractivității transportului public subteran;
creșterea calității și diversificarea serviciilor de transport cu metroul;
îmbunătățirea serviciilor de mentenanță.
9.2 Măsuri instituționale
Strategia de dezvoltare, modernizare și eficientizare a metroului din București se sprijină pe
lângă măsurile ce țin de domeniul organizatoric la nivelul societății și pe măsuri adoptate la nivel
guvernamental.
Una dintre cele mai importante măsuri cu car acter instituțional a vizat o mai bunǎ coordonare
a transportului public din București și zonele adiacente.
În acest context a fost creată și înființată Autoritate a Metropolitană de Transport București
prin Ordonanța Guvernului nr. 21 / 31.08.2011, ordonanță ce a fost aprobată prin Legea nr. 8 /
06.01.2012, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 1204 / 06.12.2011 a fost aprobat Regulamentul de
organizare și funcționare al Autorității Metropolitane de Transport București, care coordone ază sub
toate aspectele transportul public urban de suprafață și subteran în București și zona metropolitană
adiacentă.
Avantajele înființării și funcționării unui asemenea organism sunt numeroase și se referă în
primul rând la:
coordonarea programelor de dezvoltare și asigurarea complementarității sistemelor de
transport urban și suburban;
alocarea fondurilor publice pentru investiții astfel încât sa fie evitată funcționarea în paralel la
un nivel de productivitate necorespunzǎtoa re a mai multor moduri de transport și/sau de
servicii pentru transport.
asigurarea integrǎrii tarifare și aplicării unei politici de prețuri atractive pentru creșterea
eficienței transportului public în ansamblu;
administrarea coerentǎ a dotărilor existe nte pe baza unui master plan de transport integrat
cuprinzând oferta de transport aliniată cererii de deservire optimă a călătorilor (trasee
adecvate, stații comune, legături facile pentru toate punctele de interes ale orașului).
Banca Internaționalǎ pentru Reconstrucție și Dezvoltare a finanțat Proiectul de restructurare
a sectorului transporturi, având urmǎtoarele componente:
Partea A – Sub-sector Drumuri
Partea B – Sub-sector Căi ferate
Partea C – Sub-sector Transport urban
FOTO
46
9.3 Programe de investiții
În elaborarea strategiei de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București s -a
pornit de la identificarea căilor de creștere a contribuției sistemului de transport cu metroul la
modernizarea transportului public în București.
Obiectivele prioritare pe termen scurt mediu și lung sunt prezentate după cum urmează:
EXTINDEREA REȚELEI DE METROU
Magistrala 5. Drumul Taberei – Pantelimon
Obiectivul Magistrala 5. Drumul Taberei – Pantelimon revizuit va avea următorii indicatori:
Valoare estimată: 1.525 mil Euro + TVA
– Lungime totală – 16,2 km
– Numărul total de stații de metrou – 22
– Numărul de depouri – 2
La sf ârșitul anului 2015, proiectul a fost introdus în cadrul Planului de Mobil itate Urbană
Durabilă București – Ilfov (PMUD București -Ilfov), condiție pentru finanțare din fonduri externe
nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 -2020 (POIM 2014 -2020).
Astfel, conform etapizării finanțării din PMUD București – Ilfov, termenele de puneri în
funcțiune cu călători, sunt următoarele:
1. Secțiunea Râul Doamnei – Eroilor PIF 2017
2. Secțiunea Eroilor – Iancului PIF 2023
3. Secțiunea Iancului – Pantelimon PIF 2030
În anul 2016 va demara implementarea Secțiunii Eroilor – Piața Iancului (6 stații, 4,5 km) .
Acțiuni: proiectare (procedură de achiziție servicii de proiectare, încheiere contract și
demararea elaborării documentației tehnice).
Valoare proiect: 3361,6 mil. le i.
Suma necesară și aloc ată în anul 2016: 22,12 mil lei.
Acțiuni referitoare la obținerea finanțării pentru anul 2016:
· Aprobare prin hotărîre de guvern a indicatorilor tehnico -economici de unificare a
Tronsonului Drumul Taberei -Universitat e cu Tronsonul Universitate -Pantelimon;
· Aprobarea proiectului în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov ;
· Întocmire și aprobare prin hotărîre de guvern a Planului de Dezvoltare a Infrastructurii de
Metrou ;
· Demar area și depunerea aplicației pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile .
Linia 6. Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Henri Coandă – Otopeni
Asigură legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni. Linia
de metrou deservește zone de mare interes public : zone expoziționale, de bussiness, zone de agrement
și supermarketuri și zone rezidențiale formând un coridor într e centrul Bucureștiului și Aeroporturile
care deservesc orașul. Revitalizarea activităților și stimularea dezvoltării zonei de nord și a zonelor
rezidențiale între Băneasa și Otopeni. Prin executarea acestei linii se realizează o legătură feroviară
rapidă a două moduri de transport vitale ale economiei, cale ferată și transport aerian; prin extinderea
47
liniei 4 de la Gara de Nord la Gara Progresu se va realiza cea mai mare și importantă linie de metrou
pe diametrala Nord – Sud a orașului care va lega Aer oporturile Internaționale București Otopeni și
București Băneasa cu gările de cale ferată Băneasa, Basarab, Gara de Nord și Gara Progresu și
implicit interconectarea cu transportul public de suprafață.
La sf ârșitul anului 2015, proiectul a fost introdus î n cadrul Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă București – Ilfov (PMUD București -Ilfov), condiție pentru finanțare din fonduri externe
nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 -2020 (POIM 2014 -2020).
Astfel, conform etapizării fin anțării din PMUD București – Ilfov, termenul de punere în
funcțiune cu călători, este anul 2021.
– Durata de execuție 7 ani
– Punere în funcțiune (PIF ) estimată : 2021
– Lungime traseu: 14 km
– Nr. stații: 12 (conform aviz Ministerul Transporturilor )
– Valoare estimată: 1.055 mil. Euro + TVA
Acțiuni pentru anul 2016:
– Aprobarea prin hotăr âre de guvern a indicatorilor tehnico – economici pentru varianta cu 12
stații și 12 trenuri ;
– Aprobarea proiectului în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov ;
– Întocmire și aprobare prin hotărâre de guvern a Planului de Dezvoltare a Infrastructurii de
Metrou ;
– Demararea și depunerea aplicației pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile .
Linia 4 Lac Străulești – Gara de Nord – Gara Progresu
Tronson Extindere Laminorului – Lac Străulești:
Punere în funcțiune ( PIF) estimată : 2016
Lungime: 2,10 Km / nr. stații : 2 inclusiv depou
Valoare estimată: 150 mil. Euro + TVA
Linia reprezintă o secțiune adăugată în scopul facilitării legăturii cu DN1A într -o zonă unde este amplasat
și un Park &Ride.
Tronson Gara de Nord – Gara Progresu :
Perioada de realizare: Funcție de finanțare
Lungime estimată: 15 km
Nr.estimat de stații: 20
Valoare estimată: 1.008 mil. Euro + TVA
Magistrala de tip diametral va conecta două din cele mai importante stații de cale ferată Gara
de Nord și Gara Progresu cu Aeroporturile Internaționale București Otopeni și București Băneasa și
va avea corespondență cu toate magistralele de metrou în func țiune și de perspectivă.
48
Finanțarea este cuprinsă în Programul de cooperare elvețiano – român, vizând reducerea
disparităților economice și sociale in cadrul Uniunii Europene Extinse , cu un buget de 44.767 mii
lei.
Suma necesară 2016: 6 mil lei; Suma aloc ată: 6 mil lei;
În anul 2016 se va desfășura procedura de achiziție pentru servicii de proiectare pentru Studiu
de Prefezabilitate și Studiu de Fezabilitate și începerea efectivă a serviciilor de proiectare.
Linia 7 Voluntari – Bragadiru
Perioada de re alizare: Funcție de finanțare
Lungime estimată traseu: cca. 25 km
Nr. estimat de stații: 30
Nr. d epouri: 1
Magistrala de metrou va fi realizată în scopul creșterii mobilității persoanelor care în prezent
se deplasează pe direcția S V – N E. Magistrala va interconecta dou ă dintre cele mai populate și
aglomerate zone cu trecere prin centrul orașului.
De asemenea va deservi cartierele rezidențiale din zone de SV și comerțul din zona de centură
Alexandriei precum și cartierele Rahova și Ferenta ri, făcându -se legătura cu centrul orașului și zona
Nord -Sud, Colentina – Voluntari. Realizarea acestei linii este propusă a se realiza în regim
Parteneriat Public Privat PPP.
La sfârșitul anului 2015, proiectul a fost introdus la Capitolul Proiecte de Rez ervă (proiecte
care vor fi implementate în cazul unor finanțări suplimentare) în cadrul Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă București – Ilfov (PMUD București -Ilfov), condiție pentru finanțare din fonduri
externe nerambursabile prin Programul Operaționa l Infrastructură Mare 2014 -2020 (POIM 2014 –
2020).
Strategia globală de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București 2008 –
2030 va fi actualizată în anul 2016, în vederea alinierii cu politicile guvernamentale de dezvoltare a
infrastructurii de transport public de călători la nivelul orașului București și a județului Ilfov, precum
și pentru stabilirea obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu și lung ale rețelei de metrou.
Adoptarea noii Strategii de Dezvoltare a Metroului din București, 2016 – 2030 și introducerea
acesteia în Planul de Politici Publice va crea premiza unei dezvoltări sistematice a transporturilor
publice la nive l local cu obiectiv strategic pe Mediu, Acces, Siguranță, Economie și Calitate urbană.
49 Realizarea programului de investiții
Stadiul realiz ării proiectelor de investiții derulate de
societatea Metrorex S.A la data de 31.12.2015
P-program, R-realizari, % – procent realizare
mii lei
Nr.
crt. Denumirea obiectivului de
investiții
Total
realizări Buget de
stat (titlul
51.02.34) Buget de
stat (titlul
56) Buget de
stat (titlul
55) Titlul 65 (fonduri cu
finantare
rambursabila) Surse
proprii 31/12/2015 intrari
credit comp loc
TOTAL GENERAL, din care :
P 1.238.026 215.816 962.596 3.000 0 17.646 38.968
R 705.167 70.011 613.175 2.948 0 14.646 4.387
% 56,96% 32,44% 63,70% 98,27% 0% 83,00% 11,26%
A. Lucrări în continuare, din care: P 1.058.458 215.816 799.307 3.000 0 17.646 22.689
R 553.739 70.011 463.164 2.948 0 14.646 2.970
% 52,32% 32,44% 57,95% 98,27% 0% 83,00% 13,09%
1 P 372.376 150.000 217.376 3.000 0 0 2.000
Magistrala 4 R 269.009 59.325 206.722 2.948 0 0 14
% 72,24% 39,55% 95,10% 98,27% 0% 0% 0,70%
2 Magistrala 2 P 1.000 0 0 0 0 0 1.000
R 1 0 0 0 0 0 1
% 0,10% 0% 0% 0% 0% 0% 0,10%
Magistrala 5, Tronson
Universitate – Drumul Taberei P 436.514 23.316 408.198 0 0 0 5.000
3 R 226.882 3.829 223.030 0 0 0 23
% 51,98% 16,42% 54,64% 0% 0% 0% 0,46%
4 Modernizarea instala țiilor
electrice pe Magistralele
1,2,3,TL P 44.000 0 37.100 0 0 0 6.900
R 17.103 0 14.405 0 0 0 2.698
% 38,87 0% 38,83% 0% 0% 0% 39,10%
5 Facil ități pentru accesul
persoanelor cu handicap în
rețeaua de metrou P 500 0 0 0 0 0 500
R 2 0 0 0 0 0 2
% 40% 0% 0% 0% 0% 0% 40%
6 Leg.Retelei de metrou
cu Aeroportul Otopeni P 43.789 42.500 0 0 0 0 1.289
R 6.892 6.857 0 0 0 0 35
% 15,74% 16,13% 0% 0% 0% 0% 2,72%
7 Magis trala 5,
Tronson Universitate –
Pantelimon P 160.279 0 136.633 0 0 17.646 6.000
R 33.850 0 19.007 0 0 14.646 197
% 21,12% 0% 13,91% 0% 0% 83,00% 3,28%
C. Alte cheltuieli de investiții,
TOTAL,
din care: P 179.568 0 163.289 0 0 0 16.279
R 151.428 0 150.011 0 0 0 1.417
% 84,33% 0% 91,87% 0% 0% 0% 8,70%
b. Dotări independente P 179.568 0 163.289 0 0 0 16.279
R 151.428 0 150.011 0 0 0 1.417
% 84,33% 0% 91,87% 0% 0% 0% 8.70%
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cap. 1. Istoric ………………………………………………………………………………… ………………………pag. 3 Cap…. [618269] (ID: 618269)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.