Raportul special Poluarea atmosferică: [618259]

Raportul special Poluarea atmosferică:
sănătatea noastră nu este
încă protejată în mod
suficient

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al
doilea paragraf TFUE]RO 2018 nr. 23

ECHIPA DE AUDIT
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la
politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice
ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie
maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de
venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în
rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor
naturale, condusă de domnul Niko laos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost
condus de domnul Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene, care a beneficiat de
sprijinul unei echipe formate din: Kinga Wisniewska- Danek, șefă de cabinet, și Katarzyna R adecka –
Moroz, atașat în cadrul cabinetului; Colm Friel, manager principal; João Coelho, coordonator; Frédéric
Soblet, coordonator adjunct; Vivi Niemenmaa, Blanka Happach, Jan Kubat, Joachim Otto, Lorenzo
Pirelli, Radostina Simeonova și Anna Zalega, auditori, și Rachel O’Doherty, asistentă. Asistența
lingvistică a fost asigurată de Hannah Critoph, Marek Riha, Mila Todorova și Mark Smith.

De la stânga la dreapta: Jan Kubat, Blanka Happach, Joachim Otto, Kinga Wisniewska- Danek, Katarzyna
Radecka -Moroz, Jan usz Wojciechowski, Frédéric Soblet, Anna Zalega, Vivi Niemenmaa, Colm Friel,
João Coelho, Lorenzo Pirelli.

2
CUPRINS
Puncte

Glosar și acronime
Sinteză I-V
Introducere 1-13
De ce este importantă poluarea atmosferică? 1
Populația din orașe este cea mai afectată 2
Ce anume scurtează durata de viață a populației și în ce mod? 3-5
Cum a acționat UE până în prezent? 6-13
Sfera și abordarea auditului 14-17
Observații 18-81
Standardele prevăzute în directivă sunt mai puțin exigente decât ceea ce
indică probele existente cu privire la efectele poluării atmosferice asupra sănătății 18-27

Majoritatea sta telor membre nu au pus în aplicare în mod eficace Directiva
privind calitatea aerului înconjurător … 28-47
… și dispozițiile privind măsurarea calității aerului oferă un grad de
flexibilitate care îngreunează verificarea … 30-35
… în timp ce planurile privind calitatea aerului nu sunt concepute ca
instrumente eficace de monitorizare 36-47
Comisia se confruntă cu unele limitări în verificarea conformității și procesul
de asigurare a punerii în aplicare este lent 48-54
Unele politici ale UE nu reflectă în mod suficient importanța poluării
atmosferice … 55-63
… și finanțarea din partea UE este utilă, însă nu este întotdeauna bine
direcționată 64-71
Acțiunile cetățenilor au un rol tot mai important … 72-81

3
… însă drepturile publicului care privesc accesul la justiție nu sunt
protejate în mod explicit de directivă … 74-75
… și informațiile privind calitatea aerului sunt uneori ambigue 76-81
Concluzii și recomandări 82-93

Anexa I – Principalele directive care stabilesc limite pentru sursele de emisii

Anexa II – Valorile concentrațiilor maxime în cele șase zone de gestionare și de evaluare
a calității aerului
Anexa III – Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de Directiva privind
calitatea aerului înconjurător, situația în aprilie 2018
Răspunsurile Comisiei

4
GLOSAR ȘI ACRONIME
AEM Agenția Europeană de Mediu
Amoniac (NH 3) Gaz incolor, cu miros înțepător.
BAT Cele mai bune tehnici disponibile ( best available
techniques ) desemnează stadiul cel mai eficace și mai
avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de
operare, care corespunde capacității practice a anumitor
tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor-
limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute
pentru a preveni și, acolo unde prevenirea nu este posibilă,
pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în
ansamblul său.
Benzo(a)piren Solid p rodus în urma arderii incomplete a combustibililor
fosili și a biocombustibililor . Principalele surse de emisie
a acestui gaz sunt încălzirea locuințelor (în special, prin
arderea lemnului sau a cărbunelui ), producția de energie
electrică în centrale electrice, incinerarea deșeurilor,
producția de cocs și producția de oțel.
CJUE Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Compuși organici volatili (COV) Substanțe chimice organice care se evaporă ușor.
Compuși organici volatili nemetanici
(COVnm) Denumire care se referă la numeroși compuși chimici
diferiți, precum benzenul, etanolul, formaldehida,
ciclohexanul sau acetona.
DALYs
Condiții de dispersie Indicatorul privind anii de viață ajustați pentru dizabilitate
cauzată de poluarea atmosferică ( Disability Adjus ted Life
Years )
Condițiile de dispersie se referă la capacitatea atmosferei
de a dilua poluanții atmosferici.
Decese premature Decese care survin înainte ca persoana să atingă speranța
de viață standard pentru o anumită țară și, după caz,
pentru femei/băr bați.
Dioxid de azot (NO 2) Gaz toxic de culoare brun -roșcat. Este un oxid de azot
(NO x).
Dioxid de carbon (CO 2) CO 2 este un gaz incolor și cel mai important gaz cu efect de
seră din atmosfera terestră. Este eliberat în atmosferă în cea mai mare parte în urma arderii combustibililor fosili.
Dioxid de sulf (SO 2) Gaz toxic incolor. Este un oxid de sulf (SO X).
Directiva privind calitatea aerului
înconjurător Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului
înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152,
11.6.2008, p. 1).

5
Directiva privind emisiile industri ale Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile
industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)
(reformare) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
Directiva privind plafoanele naționale
de emisi e Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a
Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea
emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a
Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
Gaz natural comprimat Gaz natural stocat la presiune înaltă, care poate fi utilizat
ca înlocuitor pentru benzină, propan sau motorină.
Negru -de-fum Negrul -de-fum este o componentă a PM 2,5, care apare în
urma proceselor de combustie in completă, principalele
surse de emisie fiind transporturile și încălzirea locuințelor.
OMS Organizația Mondială a Sănătății
Ozon (ozonul de la nivelul solului, O 3) Gaz incolor, cu miros înecăcios, care nu este emis direct în
atmosferă, ci este format pri n reacția chimică a unor
poluanți în prezența luminii solare.
Particule în suspensie (PM) Particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător.
În funcție de dimensiunea lor, particulele în suspensie pot fi clasificate în particule grosiere (PM
10) și în particule fine
(PM 2,5).
Verificare a adecvării Evaluare exhaustivă a unei politici cu scopul de a se
determina în ce măsură cadrul de reglementare aferent unui anumit sector de politică este adecvat scopului în care
a fost conceput.
Zonă cu nivel scăzut de emisii O zonă delimitată în care accesul anumitor vehicule
poluante este restricționat sau deviat cu scopul de a se
îmbunătăți calitatea aerului.
µg/m3 Micrograme pe metru cub (unitate de măsură pentru
concentrația unui poluant în aerul înconjurător).

6
SINTEZĂ
Poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană
în Uniunea Europeană
I. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică constituie cel mai
mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE). În fiecare an,
în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese premature, iar costurile sale
externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosfe rici considerați răspunzători pentru
cea mai mare parte dintre aceste decese premature.
II. Directiva din 2008 privind calitatea aerului înconjurător reprezintă piatra de temelie
a politicii UE pentru un aer curat întrucât stabilește standardele de calitate a aerului pentru
concentrațiile poluanților în aerul pe care îl respirăm. În ultimele decenii, politicile UE au contribuit la reducerea emisiilor, însă calitatea aerului nu s -a îmbunătățit în același ritm și
există în continuare efecte considerabile asupra sănătății umane.
Ce a auditat Curtea
III. În cadrul auditului de față, Curtea a evaluat dacă acțiunile UE vizând protejarea sănătății
umane împotriva poluării atmosferice au fost eficace. În acest sens, Curtea a examinat dacă
(i) Directiva privind calitatea aeru lui înconjurător a fost concepută în mod adecvat astfel
încât să combată efectul poluării atmosferice asupra sănătății; dacă (ii) statele membre au pus în aplicare în mod eficace această directivă; dacă (iii) Comisia a monitorizat și s-a asigurat
că aceast ă directivă este pusă în aplicare; dacă (iv) chestiunea calității aerului a fost
reflectată în mod corespunzător în alte politici ale UE și a fost susținută în mod adecvat cu
fonduri din partea UE și dacă (v) publicul larg este bine informat cu privire la problemele
legate de calitatea aerului înconjurător.
IV. Curtea a concluzionat că acțiunile UE vizând protejarea sănătății umane împotriva
poluării atmosferice nu au produs impactul scontat. Costurile semnificative de natură umană și economică nu au fost încă reflectate în acțiuni adecvate la nivelul UE.

7
(a) Standardele UE de calitate a aerului au fost stabilite acum aproape 20 de ani și
unele dintre ele sunt mult mai permisive decât orientările emise de OMS și decât
nivelul recomandat de cele mai recente dovezi științifice privind e fectele asupra
sănătății umane.
(b) Deși se observă o îmbunătățire a calității aerului, majoritatea statelor membre nu
îndeplinesc nici acum standardele UE în acest domeniu și nu au întreprins acțiuni
eficace suficiente pentru a îmbunătăți în mod satisfăcător calitatea aerului.
Poluarea atmosferică comportă riscul de a fi subestimată întrucât ea poate să nu fie
monitorizată în zonele relevante. Adesea, planurile privind calitatea aerului – una
dintre cerințele esențiale ale Directivei privind calitatea aerului înconjurător – nu a u
dus la rezultatele așteptate.
(c) Comisia se c onfruntă cu anumite limitări în ceea ce privește monitorizarea
performanței statelor membre în acest domeniu. Acțiunile ulterioare ale Comisiei
vizând asigurarea punerii în aplicare a legislației în materie nu au putut garanta
faptul că statele membre resp ectau valorile -limită impuse de Directiva privind
calitatea aerului înconjurător. În pofida acțiunilor în justiție introduse de Comisie
împotriva unui număr mare de state membre și a hotărârilor favorabile obținute în
instanță în urma acestor acțiuni, statele membre continuă să încalce în mod frecvent valorile -limită stabilite pentru asigurarea calității aerului.
(d) Multe dintre politicile UE au un impact asupra calității aerului, însă, având în vedere costurile economice și umane semnificative implicate, Curt ea consideră că unele
dintre politicile UE nu reflectă încă suficient de bine importanța îmbunătățirii calității aerului. Clima și energia, transporturile, industria și agricultura sunt politici ale UE care au un impact direct asupra calității aerului și alegerile făcute în vederea implementării lor pot fi în detrimentul unui aer curat. Curtea a luat notă de faptul că
finanțarea directă din partea UE pusă la dispoziție în scopul asigurării calității
aerului poate oferi un sprijin util, însă proiectele finan țate nu au beneficiat
întotdeauna de o direcționare adecvată. Curtea a observat totodată unele exemple
pozitive de proiecte, în special unele proiecte sprijinite prin programul LIFE.

8
(e) Sensibilizarea și informarea publicului au un rol esențial în combaterea poluării
atmosferice, care a devenit o problemă de sănătate publică tot mai presantă.
Recent, cetățenii s -au implicat din ce în ce mai mult în problemele legate de
calitatea aerului și au introdus acțiuni în justiție în fața instanțelor naționale, care au
pronunțat hotărâri în favoarea dreptului lor la un aer curat în mai multe state membre. Cu toate acestea, Curtea a constatat că Directiva privind calitatea aerului
înconjurător protejează drepturile cetățenilor privind accesul la justiție într- un mod
mai p uțin explicit decât unele dintre celelalte directive din domeniul mediului.
Informațiile puse la dispoziția cetățenilor referitor la calitatea aerului erau uneori ambigue.
Recomandările Curții
V. Raportul Curții conține recomandări adresate Comisiei în vederea îmbunătățirii calității
aerului. Acestea se referă la necesitatea întreprinderii de către Comisie a unor acțiuni mai
eficace, la actualizarea Directivei privind calitatea aerului înconjurător, la prioritizarea și integrarea în alte politici ale UE a politicii privind calitatea aerului, precum și la
îmbunătățirea aspectului privind sensibilizarea și informarea publicului.

9
INTRODUCERE
De ce este importantă poluarea atmosferică?
1. Poluarea atmosferică apare atunci când anumite gaze, particule de praf și fum sunt
eliberate în atmosferă, care devine astfel nocivă pentru populație, pentru infrastructură și
pentru mediul înconjurător. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică poluarea aerului ca fiind cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Europa
1. În UE,
poluarea aerului cauzează în medie peste 1 000 de decese premature pe zi, un număr de
peste zece ori mai mare decât numărul de decese cauzate de accidente rutiere2. În figura 1
se poate observa că, în unele state membre ale UE, numărul de ani de viață sănătoasă pierduți este similar cu cel din țări asociate adesea cu o calitate slabă a aerului, cum ar fi
China și India. În 2013, Comisia a estimat că valoarea totală a costurilor externe legate de
sănătate care sunt determinate de poluarea atmosferică se situează între 330 și 940 de miliarde de euro pe an
3.

1 OMS, Ambient Air Pollution: A global assessment of exposure and burden of disease , 2016, p. 15
și AEM, Air quality in Europe — 2017 report (Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017),
2017, p. 12.
2 Comunicatul de presă al Comisiei Europene din 16 noiembrie 2017.
3 Documentul SWD(2013) 532 final din 18.12.2013: Rezumatu l evaluării impactului, p. 2.

10
Figura 1 – Numărul de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării aerului înconjurător, la
suta de locuitori

Sursa: OMS, Public Health and Environment (PHE): ambient air pollution DALYs attributable to
ambient air pollution , 2012.
Populația din orașe este cea mai afectată
2. Potrivit AEM, în 2015, aproximativ un sfert din populația Europei care locuiește în zone
urbane era expusă la niveluri ale poluanților atmosferici care depășesc unele dintre
standardele UE de calitate a aerului și până la 96 % din cetățenii UE care locuies c în zone
urbane erau expuși la niveluri ale poluanților atmosferici considerate de către OMS ca fiind nocive pentru sănătate
4. Poluarea atmosferică tinde să afecteze locuitorii din orașe într- o
măsură mai mare decât pe locuitorii din zonele rurale deoarec e, din cauza densității
populației din orașe, cantitatea de poluanți atmosferici eliberați este mai mare (de exemplu,

4 AEM, Outdoor air quality in urban areas (Calitatea aerului exterior în zonele urbane), 2017. 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0SuediaFin land aSUAIrlandaSpaniaPortugaliaLuxemburgDanemarcaCipruFra nțaEstoniaRegatul UnitȚă ri le d e Jo sBelgiaGermaniaItaliaAustriaMaltaSlo veniaUEGreciaSlovaciaC r oațiaPol oniaLituaniaInd iaRomâniaChi naUngar iaLeton iaRepublica CehăBulgaria

11
din transportul rutier) și deoarece dispersia se produce mai greu în orașe decât în mediul
rural.

Ce anume scurtează durata de viață a populației și în ce mod?
3. Poluanții atmosferici considerați cei mai nocivi pentru sănătatea umană de către OMS
sunt următorii: particulele în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO 2), dioxidul de sulf (SO 2) și
ozonul de la nivelul solului (O 3) (a se vedea case ta 1)5. Conform datelor raportate de AEM,
în 2014, particulele în suspensie fine (PM 2,5) au cauzat în jur de 400 000 de decese
premature în rândul cetățenilor UE, dioxidul de azot (NO 2), în jur de 75 000, iar ozonul (O 3),
în jur de 13 6006. AEM avertizează că poluarea atmosferică afectează populația în fiecare zi
și că, deși efectul său cel mai vizibil sunt vârfurile de poluare, expunerea pe termen lung la
doze mai mici prezintă o amenințare mai mare pentru sănătatea umană7.
Caseta 1 – Principalii poluanți atmosferici
Particulele în suspensie (PM) cuprind particule solide și lichide suspendate în aer. Ele includ o gamă
largă de substanțe, variind de la sarea de mare și polen până la agenți carcinogeni la om, precum

5 Site-ul OMS și OMS, Economic cost of the health impact of air pollution in Europe , 2015, p. 3.
6 AEM explică faptul că efectele corespunzătoare fiecărui poluant atmosferic în parte nu pot fi
însumate. A se vedea AEM, Calitatea aeru lui în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 56.
7 AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 55 și tabelul 10.1, precum și
raportul publicat de AEM, Cleaner air benefits human health and climate change (Un aer mai
curat are beneficii asupra sănătății umane și asupra schimbărilor climatice), 2017.

12
benzo(a)pirenul și negrul -de-fum. În funcți e de dimensiunea lor, particulele în suspensie pot fi
clasificate în PM 10 (particule grosiere) și în PM 2,5 (particule fine)8. În acele părți ale Europei în care
încă se mai utilizează combustibil solid pentru încălzirea locuințelor, emisiile de poluanți at mosferici
(în special, de particule în suspensie) tind să crească atunci când iernile sunt mai aprige.
Dioxidul de azot (NO 2) este un gaz toxic, de culoare brun -roșcat. El face parte din categoria oxizilor de
azot (NO X).
Dioxidul de sulf (SO 2) este un gaz toxic, incolor, cu un miros pătrunzător. Este unul dintre oxizii de sulf
(SO X).
Ozonul de la nivelul solului (O 3), denumit și ozon troposferic9, este un gaz incolor care se formează
într-un strat aproape de nivelul solului prin reacția chimică a anumitor poluanți [cum ar fi compușii
organici volatili (COV) și oxizii de azot (NO X)] în prezența luminii solare.
4. Potrivit OMS, afecțiunile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt cauza a 80 %
din totalul deceselor premature provocate de poluarea atmosferică. Acestea sunt urmate de
afecțiunile pulmonare, printre care cancerul, și de alte boli10. Figura 2 sintetizează
principalele efecte pe care le au asupra sănătății cei patru poluanți a tmosferici menționați
anterior.

8 PM 10 sunt particule în suspensie cu un diametru de până la 10 µm și PM 2,5 sunt particule în
suspensie cu un diametru de cel mult 2,5 µm.
9 Acest tip de ozon nu contribuie la stratul de ozon din atmosfera superioară (ozonul stratosferic).
10 AEM, Air quality in Europe – 2013 report (Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2013), 2013,
p. 17. A se vedea, de asemenea, IARC, Outdoor air pollution a leading environmental cause of
cancer deaths , 2013. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC)
este o agenție interguvernamentală a OMS.

13
Figura 2 – Principalele efecte asupra sănătății ale PM, NO 2, SO 2 și O 3

Surse: AEM și OMS .
5. În caseta 2 sunt prezentați factorii care influențează nivelurile de poluare atmosferică și
în figura 3 se indică procentajele emisiilor de poluanți atmosferici provenite din fiecare sursă
în UE.
Caseta 2 – Calitatea aerului nu depinde numai de emisiile poluante
Calitatea aerului depinde și de:
• proximitatea sursei și de altitudinea la care poluanții sunt eliberați în atmosferă;
• condițiile meteorologice, inclusiv vântul și căldura;
• transformările chimice (reacțiile la lumina solară, interacțiunile între poluanți) ;
• condițiile geografice (topografia).
Emisiile de poluanți atmosferici sunt în principal consecința unor acțiuni umane (de exemplu, emisiile
provenite din transporturi, de la centrale electrice sau de la fabrici). Ele pot fi cauzate, de asemenea,
de ince ndii forestiere, erupții vulcanice și eroziune eoliană.
CARE SUNT EFECTELE ASUPRA
SĂNĂTĂȚII UMANE
Atac cerebral
Boli respiratorii
Boli pulmon ar e și can cer pu lm onar
Boli cardiovascu lare
Boli hepatice și boli de sângePM 2,5
O3 PM NO 2SO 2
PM
O3 PM SO 2
NO 2

14
Figura 3 – Sursele de poluanți atmosferici în UE11

Sursele datelor: AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 22.
Cum a acționat UE până în prezent?
6. UE combate poluarea atmosferică prin stabilirea (a) valorilor- limită de concentrație
a poluanților din aerul pe care îl respirăm și (b) a standardelor pentru sursele de emisii de
poluanți atmosferici.
7. În 1980, Directiva 80/779/CE a stabilit pentru prima dată valori- limită la nivelul UE pentru
concentrațiile de dioxid de sulf (SO 2). Au urmat alte directive, care acopereau un număr mai
mare de poluanți atmosferici și care au actualizat valorile -limită ale concentrațiilor
acestora12. Directiva privind calitatea aerului înconjurător13 din 2008 este cea care stabilește

11 Emisiile de poluanți atmosferici sunt cuantificate în oxizi de azot (NO X) și în oxizi de sulf (SO X), în
timp ce măsurarea concentrațiilor de poluanți atmosferici este axată în principal pe dioxidul de
azot (NO 2) și pe dioxidul de sulf (SO 2), cei mai nocivi dintre oxizi.
12 De exemplu, Dir ectivele 82/884/CEE , 85/203/CEE , 92/72/CEE , 96/62/CE (Directiva -cadru),
1999/30/CE , 2000/69/CE , 2002/3/CE și 2004/107/CE .
13 Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1). Transportul
rutier
Încălzirea
locuințelor
13%14%57%42%
39%11%11%
78%31%12%10%
7%3%10%17%
5%4%15%
2%8%6%5% PM10
PM2,5
NOx
SOXSectorul
energeticIndustria Agricultura Altele

15
standardele de calitate a aerului (inclusiv valori -limită) pentru concentrațiile poluanților
atmosferici cu cele mai mari efecte asupra sănătății umane (a se vedea punctul 18). Această
directivă se axează pe ameliorarea sănătății cetățenilor prin îmbunătățirea calității aeru lui pe
care aceștia îl respiră.
8. Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede obligația statelor membre de
a defini pe teritoriul lor zone de gestionare și de evaluare a calității aerului înconjurător.
Statele membre efectuează evaluări preliminare ale calității aerului pentru fiecare zonă
delimitată și stabilesc rețele de stații de măsurare în puncte fixe în zonele po luate. Directiva
prevede criterii în ceea ce privește atât amplasamentul, cât și numărul minim al punctelor de prelevare (a se vedea punctul 32)
14.
9. Statele membre colectează date prin intermediul rețelelor lor și le raportează Comisiei și
AEM în fiecare an (a se vedea caseta 3). Comisia evaluează aceste date în raport cu
standardele15 stabilite la nivelul UE în Directiva privind calitatea aerului înconjurător. Atunci
când concentrațiile depășesc standardele respective, statele membre trebuie să întocmească planuri de calitate a aerului menite să remedieze problema în cauză cât mai rapid posibil.
Comisia evaluează aceste planuri și deschide acțiuni în justiție atunci când consideră că statele membre nu respectă dispozițiile directivei. Directiva impune statelor membre o serie
de obligații privind informarea publicului, inclusiv stabilirea unor praguri de alertă și de informare.
Caseta 3 – Rolul Comisiei și al AEM
Comisia are responsabilitatea de a evalua conformitatea și de a superviza punerea în aplicare
a directivei .

14 Punctele de prelevare sunt dispozitive cu ajutorul cărora sunt colectate și analizate date privind
concentrațiile de poluanți atmosferici în aerul încon jurător. De regulă, un punct fix de măsurare
(stație de monitorizare) cuprinde mai multe puncte de prelevare.
15 Termenul „standard/valoare -standard” se referă la valorile -limită obligatorii stabilite pentru PM,
NO 2 și SO 2, precum și la valorile -țintă neobl igatorii stabilite pentru O 3, care trebuie atinse, acolo
unde este posibil, de -a lungul unei perioade date.

16
AEM este agenția Uniunii Europene al cărei scop este de a furniza informații temeinice și
independente cu privire la mediul înconjurător. Rolul său este de a pune la dispoziția factorilor
responsabili de elaborarea de politici și a publicul ui larg, la momentul oportun, informații fiabile, bine
direcționate și pertinente, în vederea sprijinirii dezvoltării durabile.
10. Pe lângă stabilirea valorilor- limită ale concentrațiilor, UE a adoptat un număr de acte
legislative care au scopul de a reduce emisiile de poluanți atmosferici din mai multe
sectoare16.
11. AEM arată că, în ultimele decenii, directivele (a se vedea anexa I) și regulamentele
europene care au fost adoptate în materie (precum cele care vizează trecerea la combustibili
alternativi sau reducerea utilizării echipamentelor ineficiente) au contribuit la diminuarea
emisiilor de poluanți atmosferici. Între 1990 și 2015, emisiile de oxizi de sulf (SO X) în UE au
scăzut cu 89 %, iar cele de oxizi de azot (NO X) cu 56 %. Începând cu 2000, emisiile de
particule în suspensie PM 2,5 au scăzut cu 26 %17, astfel cum se arată în figura 4.
Figura 4 – Tendințele privind emisiile de poluanți atmosferici începând cu 1990 (pentru PM 2,5,
începând cu 2000)

Sursa: AEM .

16 Actele legislative ale Uniunii cu relevanță pentru controlul poluării atmosferice în funcție de
sursa poluării pot fi găsite pe site-ul DG Mediu .
17 AEM, Emis sions of the main air pollutants in Europe (Emisiile privind principalii poluanți
atmosferici în Europa), 2017. 0 %10 %20 %30 %40 %50 %60 %70 %80 %90 %100 %
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014
NOx PM2,5 S OX

17
12. Potrivit OMS și AEM, această reducere a emisiilor totale de poluanți atmosferici nu
înseamnă în mod automat că au loc totodată reduceri similare ale concentrațiilor de poluanți
atmosferici18. Legislația UE privind sursele de emisii nu se concentrează pe reducerea
emisiilor în zonele în care populația suferă cel mai mult din cauza poluării sau în care se
înregistrează concentrațiile cele mai ridicate (a se vedea figura 5). De exemp lu, chiar dacă
motoarele autovehiculelor emit mai puține noxe, datorită impunerii unor standarde UE mai stricte privind emisiile, poluarea atmosferică poate să crească în continuare dacă are loc
o intensificare a utilizării autoturismelor. Prin urmare, est e necesară luarea unor măsuri
specifice în zonele populate pentru a se reduce concentrațiile de poluanți atmosferici, pe
fondul unui nivel în continuare ridicat al expunerii populației la poluare, în special la poluarea cu particule în suspensie și cu diox id de azot.

18 Din cauza unor factori complecși cum ar fi chimia diferiților poluanți din atmosferă sau
transportul pe distanțe lungi al poluanților în atmos feră. A se vedea OMS, Economic cost of the
health impact of air pollution in Europe , 2015, p. 7. A se vedea, de asemenea, AEM, SOER 2015
European briefings: Air pollution (Mediul european, stare și perspective: 2015 – Note de
informare europene: poluarea atmosferică), 2015 și AEM, Poluarea atmosferică: Poluarea
atmosferică dăunează sănătății umane și mediului , 2008.

18
Figura 5 – Concentrațiile de PM 10 și de NO 2 în 2015

Sursa: AEM, date și hărți .
13. În continuarea unor strategii anterioare, în decembrie 2013, Comisia Europeană
a publicat programul „Aer curat pentru Europa” . Obiectivul acestui program este de
a combate problema răspândită a neconformității cu standardele UE de calitate a aerului și
de a asigura faptul că, până în 2020, legislația existentă în materie este respectată în
integralitate. Programul stabilește totodată o foaie de parcurs pentru UE către atingerea,
până în 2030, a obiectivului pe termen lung privind reducerea mortalității premature
provocate de PM și de O 3 cu 52 % comparativ cu 2005. Comisia a recunoscut că persistă
lacune semnificative în materie de conformare pentru anumiți poluanți și a lansat , în 2017,
un exercițiu de verificare a adecvării pentru a examina performanța Directivei privind
calitatea aerului înconjurător.
Media anuală a concentrațiilor
de PM 10în2015
µg/m³
Nu există date disponibile
Țări/regiuni
neacoperite de procesul
de schimb de date
Media anuală a c onc e ntrațiilor
de NO 2în2015
µg/m³ C
Nu există date disponibile
Țări/regiuni
neacoperite de procesul
de schimb de date

19
SFERA ȘI ABORDAREA A UDITULUI
14. În raportul de față, s -a evaluat dacă acțiunile UE vizând protejarea sănătății umane
împotriva poluării atmosferice au fost eficace. Curtea a examinat dacă (i) Directiva privind
calitatea aerului înconjurător a fost concepută în mod adecvat astfel încât să combată
efectul poluării atmosferice asupra sănătății; dacă (ii) statele membre au pus în aplicare în
mod eficace această directivă; dacă (iii) Comisia a monitorizat și s-a asigurat că această
directivă este pusă în aplicare; dacă (iv) chestiunea calității aerului a fost reflectată în mod
corespunzător în alte politici ale UE și a fost susținută în mod adecvat cu fonduri din partea
UE și dacă (v) publicul larg este bi ne informat cu privire la problemele legate de calitatea
aerului înconjurător.
15. Curtea s -a axat pe dispozițiile legate de sănătatea umană prevăzute în Directiva privind
calitatea aerului înconjurător și pe poluanții atmosferici cu efectele cele mai mari asu pra
sănătății: PM, NO 2, SO 2 și O 3 (a se vedea punctul 3)19.
16. Auditorii Curții s -au concentrat pe zonele urbane, unde sănătatea umană are cel mai
mult de suferit de pe urma poluării atmosferice (a se vedea punctul 2). Curtea a examinat
modul în care șase centre urbane din UE au abordat problema poluării atmosferice și au utilizat finanțarea pusă la dispoziție de către UE în cadrul programelor aferente politicii de coeziune și al programului LIFE (a se vedea caseta 4)
20.

19 Directiva privind calitatea aerului înconjurător se referă exclusiv la calitatea aerului exterior;
prin urmare, calitatea aerului interior nu face parte din sfera auditului Curții. Direct iva include,
de asemenea, dispoziții și valori- limită de emisii cu scopul de a proteja vegetația, precum și
pentru a reglementa concentrațiile de plumb, de benzen și de monoxid de carbon. Acestea nu
au făcut obiectul auditului Curții, întrucât efectul lor global asupra ratei de mortalitate
prematură este scăzut. Sfera auditului nu a inclus nici sursele naturale de poluare a aerului.
20 Auditul nu a acoperit proiecte finanțate prin programe de cercetare sau măsuri de dezvoltare
rurală ale UE, dat fiind faptul că impactul lor asupra zonelor urbane este unul redus.

20
Caseta 4 – Selecț ia a șase studii de caz
În realizarea selecției, auditorii au urmărit să acopere o distribuție geografică largă a zonelor în care
se înregistrează cele mai ridicate niveluri de poluare. S -a ținut seama totodată de cuantumul
finanțării primite de către statele membre din partea UE în vederea îmbunătățirii calității aerului.
Harta următoare indică, pentru orașele selectate, poluanții principali și sursele lor, așa cum au fost
identificate de către statele membre.

Surse: analiza Curții de Conturi Europene și planurile privind calitatea aerului pentru cele șase orașe vizitate.
17. Auditul a acoperit perioada cuprinsă între momentul adoptării Directivei privind calitatea
aerului înconjurător în 2008 și martie 2018. Curtea a examinat modul în care a fost
concepută politica în materie, precum și modul în care Comisia a monitorizat punerea în
aplicare a acestei directive, prin analiză documentară, prin interviuri purtate cu membri ai
personalului Comisiei și al AEM și prin verificarea bazelor de date existente în cadrul acestor
două instituții. Pentru a putea examina modul în care statele membre au pus în aplicare
directiva, precum și proiectele finanțate de UE în domeniul calității aerului, auditorii au efectuat vizite la fața locului, au examinat documentația aferentă proiectelor și au intervievat diverse părți interesate de la nivel local (autorități naționale și locale, beneficiari ai proiectelor și alte părți interesate din societatea civilă) în cele șase orașe selectate și în
capitalele statelor membre respective. În cadrul activităților sale de audit desfășurate în
cazul Poloniei, Curtea a colaborat cu instituția supremă de audit din această țară (NIK)
21.

21 Obiectivul acestei cooperări a fost de a împărtăși cunoștințe, expertiză și idei în cadrul elab orării
programelor de audit. Au avut loc, printre altele, schimburi de opinii și de documente legate de
Bruxelles
NO 2
Stuttgart
PM, NO 2
Ostrava
PM
Cracovia
PM, NO 2
Milano
PM, NO 2, O3
Sofia
PM, O 3
Trafic
Încălzirea locuințelor
Sectorul industrial și sectorul energetic

21
Auditorii au ținut seama de consultanța de specialitate care le -a fost fur nizată cu privire la
conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea Directivei privind calitatea aerului
înconjurător. De asemenea, Curtea și -a adus contribuția la un audit internațional realizat în
cooperare cu EUROSAI pe tema calității aerului.
OBSERVAȚII
Standardele prevăzute în directivă sunt mai puțin exigente decât ceea ce indică probele
existente cu privire la efectele poluării atmosferice asupra sănătății
18. Standardele UE în ceea ce priv ește protecția sănătății care sunt stabilite în Directiva
privind calitatea aerului înconjurător au în vedere efectele atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, asupra sănătății
22. Standardele respective limitează numărul de situații în care
concentrațiile pot depăși valorile -limită stabilite pe termen scurt (zilnice și orare) ; de
asemenea, standardele prevăd că mediile anuale trebuie să se situeze sub anumite valori definite. Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede că „ar tre bui stabilite
obiective corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, luându -se în considerare
standardele, ghidurile și programele Organizației Mondiale a Sănătății”
23.
19. Cu toate acestea, valorile -limită stabilite la nivelul UE în ceea ce privește calitatea aerului
înconjurător sunt mult mai puțin exigente în comparație cu orientările emise de OMS pentru PM
2,5 și SO 2 și mai permisive pentru PM 10 (media anuală) și pentru ozon. În ceea ce privește
PM 10 (valoarea zilnică) și NO 2, standardele UE sunt al iniate la orientările OMS și autorizează
un anumit număr de depășiri ale valorilor -limită. Tabelul 1 oferă o comparație între
orientările OMS privind calitatea aerului și standardele UE. În caseta 5 se explică diferențele
între orientări și standarde.

audit. O echipă formată din auditori din partea ambelor instituții a luat parte la misiunea de
audit desfășurată de Curte în Polonia.
22 Expunerea la pol uare atmosferică pentru câteva ore sau zile (expunere de scurtă durată)
provoacă simptome acute, în timp ce expunerea timp de mai multe luni sau de mai mulți ani
(expunere pe termen lung) este considerată a fi cauza unor probleme cronice de sănătate. A se
vedea AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 50.
23 A se vedea considerentul 2 din preambulul la Directiva privind calitatea aerului în conjurător.

22
Tabelul 1 – Standardele UE de calitate a aerului și orientările OMS

Surse: Orientările OMS privind calitatea aerului (2005) și Directiva 2008/50/CE privind calitatea
aerului înconjurător.
Caseta 5 – Orientările comparativ cu valorile -standard
Orientările privind calitatea aerului sunt fundamentate pe dovezi științifice cu privire la efectele
poluării atmosferice asupra sănătății. Standardele – în majoritatea cazurilor, obligatorii din punct de
vedere juridic – trebuie să ia în considerare atât fezabilitatea tehnică, cât și costurile și beneficiile pe
care le presupune conformarea la acestea24. Orientările stabilite de OMS arată că autorizarea
depășirii valorilor- limită de un anumit număr de ori poate reduce costul pe care îl implică asigurarea
conformității25.
20. Directiva privind calitatea aerului înconjurător a fost prima directivă c are a stabilit valori-
limită pentru PM 2,5, însă nu a fost prima care a reglementat concentrațiile de PM 10, NO 2, SO 2
și O 3. Întrucât această directivă nu a adus nicio modificare a valorilor stabilite în directivele

24 OMS, Air quality guidelines – Global update 2005 , p. 7.
25 OMS, Guidance for setting air quality standards , 1997, anexa 3. Poluant Perioadaμg/m3 conform
orientărilor OMSμg/m3, valorile-limită
conform Directivei UE
privind calitatea aerului
înconjurătorNumărul de depășiri
autorizate pe an conform
standardelor UE
1 an 40 40 –
1 oră 200 200 18
O3 8 ore 100 120 25
1 an 20 40 –
24 de ore 50(a)50 35
1 an 10 25 –
24 de ore 25 – –
24 de ore 20 125 3
1 oră – 350 24
10 minute 500 – –NO 2
PM 10
PM 2,5
SO2
(a) OM S r ecomandă utilizar ea acestei v alor i or ientativ e dr ept centila 99 (3 depășir i).0 %100 %200 %300 %400 %500 %600 %700 %
NO2 O3 PM10 PM2,5 SO2Diferență între standardele UE și orientările OMS
Standardele UE Orientările OMS (100 %)

23
pe care le -a actualizat26, valorile -limită pentru PM 10, NO 2 și SO 2 au, în prezent, o vechime de
peste 20 de ani27 și valorile -țintă pentru O 3 sunt vechi de peste 15 ani28.
21. Organele legislative ale UE au redus din caracterul exigent al propunerii Comisiei
din 1997 prin stabilirea unor valori- limită mai mari și prin autorizarea unui număr mai mare
de depășiri29. Valoarea- țintă pentru O 3 care este stabilită în Directiva privind calitatea aerului
înconjurător este mai puțin strictă decât în trecut30.
22. OMS consideră că PM 2,5 este cel mai nociv dintre poluanții atmosferici31. Orientările OMS
includ o valoare pe termen scurt pentru PM 2,5, spre deosebire d e Directiva privind calitatea
aerului înconjurător. Aceasta înseamnă că standardul UE se bazează doar pe o medie anuală
și că emisiile ridicate și nocive de PM 2,5 rezultate din încălzirea locuințelor pe timpul iernii
sunt compensate de nivelurile mai mici din cursul verii (a se vedea caseta 1). Valoarea- limită
anuală stabilită în Directiva privind calitatea aerului înconjurător (25 μg/m3) este de peste
două ori mare decât valoarea stabilită în orientările OMS (10 μg/m3). Directiva privind
calitatea aerului înconjurător a introdus posibilitatea actualizării valorii- limită până la
20 μg/m3, însă Comisia nu a valorificat această posibilitate atunci când a examinat
chestiunea în 2013.

26 Directiva privind calitatea aerului înconjurător a fuzionat Directivele 96/62/CE , 1999/30/CE
(prima „directivă- fiică”), 2000/69/CE (a doua „directivă- fiică”) și 2002/3/CE (a treia „directivă-
fiică”).

27 Ele au fost stabilite în 1999 prin Directiva 1999/30/CE din 22 aprilie 1999 privind valorile -limită
pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie și plumbul din
aerul înconjurător (JO L 163, 29.6.1999, p. 41).
28 Acestea au fost stabilite în 2002 pri n Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 12 februarie 2002 privind ozonul din aerul înconjurător(JO L 67, 9.3.2002, p. 14).
29 De exem plu, Comisia a propus valoarea- limită anuală de 30 μg/m3 pentru PM 10, în timp ce
Directiva privind calitatea aerului înconjurător a stabilit valoarea de 40 μg/m3. În ceea ce
privește valoarea- limită orară pentru NO 2, Comisia a propus autorizarea a maximum opt
depășiri pe an, în timp ce Directiva privind calitatea aerului înconjurător permite 18 depășiri.
30 Directiva 92/72/CEE a stabilit un prag de 110 μg/m3, însă Directiva 2002/3/CE stabilește
valoarea- țintă actuală la 120 μg/m3 pentru o medie zilnică pe opt ore, autorizând depășirea
acesteia de cel mult 25 de ori.
31 Site-ul OMS și fișa informativă a OMS.

24
23. Valoarea -limită zilnică stabilită la nivelul UE pentru SO 2 este de peste șase ori mai mare
decât valoarea prevăzută în orientările OMS. Deși aproape toate statele membre respectă
această valoare -limită zilnică de la nivelul UE (a se vedea figura 6), AEM arată că, în 2015,
20 % din populația urbană din UE era în continuare expusă la concentrații superioare valorii
recomandate de OMS32. Dată fiind conformitatea generală cu valorile -limită mai puțin
exigente prevăzute pentru SO 2 în Directiva privind calitatea aerului înconjurător, Comisia nu
a introdus acțiuni în justiție în vederea asig urării punerii în aplicare a directivei decât
împotriva unui singur stat membru (Bulgaria, a se vedea anexa III).
Figura 6 – Conformitatea cu valoarea -limită zilnică pentru SO 2 în 2016

Sursa: observatorul de date de pe portalul european privind calitatea aerului.
24. Stabilirea unor standarde foarte puțin exigente are implicații majore asupra raportării și
a luării de măsuri pentru asigurarea respectării legislației, în special în ceea ce privește SO 2 și
PM 2,5 (a se vedea punctele 22-23). De exemplu, locurile în care concentrațiile de SO 2
depășesc în mod semnificativ valorile recomandate în orientările OMS rămân totuși

32 AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 9.
Anul: 2016 | Poluant: dioxid de sulf (SO 2)| Statistici: numărul de zile cu concentrația peste 125 μg/m3
Grafic –media pentru punctele de prelevare selectateStatistici privind calitatea aerului
Anul
Poluant
Statistici
Țară
Tipul de stație
Tipul de zonă
Nivelul de poluare atmosfericăDioxid de sulf (SO 2)
Numărul de zile cu concentrația peste 125 μg/m3
(toate)
(toate)
(toate)
Clasificare

25
conforme cu dispozițiile Directivei privind calitatea aerului înconjurător: în consecință,
numărul obligatoriu de stații de măsurare care trebu ie instalate este mai mic, trebuie
raportate date din mai puține locații și, de multe ori, problema concentrațiilor de SO 2 nu este
abordată deloc în planu rile privind calitatea aerului.
25. Comisia a estimat că, în 2020, costurile directe antrenate de respectarea valorilor din
propunerea sa de directivă privind calitatea aerului înconjurător se vor situa la o valoare
cuprinsă între 5 și 8 miliarde de euro pe an și beneficiile pentru sănătate în valoare monetară
vor reprezenta între 37 și 119 miliarde de euro pe an. Comisia a concluzionat că beneficiile
aduse de politica privind calitatea aerului depășesc cu mult costurile de implementare33.
26. În 2013, OMS a procedat la o examinare a dovezilor privind aspectele sanitare legate de
poluarea atmosferică . Raportul recomanda Comisiei să se asigure că dovezile privind efectele
poluanților atmo sferici asupra sănătății și implicațiile în ceea ce privește calitatea aerului
sunt analizate în mod regulat. Examinarea OMS a constatat că, pe baza dovezilor științifice,
era necesară înăsprirea valorilor- limită ale UE pentru PM 10 și PM 2,5, precum și reglementarea
mediilor pe termen scurt (de exemplu, pentru o perioadă de 24 de ore) pentru PM 2,5. Acest
exercițiu a urmărit să vină în sprijinul examinării de către Comisie, în 2013, a politicilor
privind calitatea aerului în UE, însă nu a dus la nicio modific are a valorilor- limită prevăzute
inițial în Directiva privind calitatea aerului înconjurător.
27. De curând, mai multe organizații medicale profesionale au făcut apel la UE să țină seama
de cele mai recente dovezi științifice în vederea impunerii unor standard e mai stricte,
precum și a unui nou standard pe termen scurt pentru PM 2,534.

33 SEC(2005) 1133 din 29 septembrie 2005: Impact Assessment Annex to the Communication on
Thematic Strategy on Air Pollution and the Directive on „A mbient Air Quality and Cleaner Air for
Europe (Evaluare de impact – anexă la comunicarea referitoare la strategia tematică privind
poluarea atmosferică și Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru
Europa), p. 21.
34 A se vedea, de exemplu, contribuția Societății Europene de Pneumologie ( European Respiratory
Society ) la exercițiul Comisiei de verificare a adecvării directivelor UE referitoare la calitatea
aerului înconjurător sau recomandarea formulată de Agence nationale de sécurité sanitaire de
l’alimentation, de l’environnement et du travail .

26
Majoritatea statelor membre nu au pus în aplicare în mod eficace Directiva privind
calitatea aerului înconjurător …
28. În 2016, 13 state membre au încălcat valorile -limită în ceea ce privește particulele în
suspensie35, 19, valorile -limită pentru NO 236 și un stat membru, valorile -limită pentru SO 237.
Toate cele 28 de state membre ale UE, cu excepția Estoniei, a Irlandei, a Ciprului, a Letoniei,
a Lituaniei și a Maltei, încălcaseră una sau mai multe dintre aceste valori- limită (a se vedea
figura 7).
Figura 7 – Conformitatea statelor membre cu valorile- limită în 2016

Sursa: Comisia Europeană.

35 Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Polonia, România,
Slovacia, Slovenia și Suedia. Grecia nu a raportat toate datele cerute pentru 2016.
36 Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Croația, Italia, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Finlanda, Suedia și
Regatul Unit. Grecia nu a raportat toate datele cerute pentru 2016.
37 Bulgaria.
Valor i -limită nerespectate pentru PM, NO 2ș i SO 2
Valor i -limită nerespectate pentru PM și NO 2
Valor i -limită nerespectate pentru PM sau NO 2
Valor i -limită respectate pentru PM, NO 2ș i SO 2
Nu a u fo st rap ortate d ate

27
29. În figura 8 sunt comparate, pentru fiecare dintre orașele vizitate de Curte, concentrațiile
de PM și de NO 2 cu valorile -limită stabilite la nivelul UE38. Per ansamblu, concentrațiile de
poluanți atmosferici care au fost măsurate s -au diminuat – în proporția cea mai semnificativă
în cazul PM 10 –, însă, pentru toate orașele respective, ele depășeau în continuare cel puțin
una dintre valorile -limită prevăzute de Directiva privind calitatea aerului înconjurător. În
special, nu s -a înregistrat aproape niciun progres din 2009 pentru Cracovia (partic ulele în
suspensie) și Sofia (PM 2,5). Pentru Bruxelles și Milano, concentrațiile de NO 2 s-au modificat
foarte puțin între 2012 și 2016 (a se vedea anexa II). Este posibil însă ca o parte din
ameliorările constatate în cadrul măsurătorilor să nu se datoreze neapărat unei îmbunătățiri
a calității aerului, după cum se explică la punctele 32 și 33.
Figura 8 – Concentrațiile maxime de PM și de NO 2 (2009 -2016 )39

Sursa: observatorul de date de pe portalul european privind calitatea aerului.

38 În ceea ce privește valorile- limită pentru SO 2, acestea erau respectate pentru toate orașele
vizitate de Curte; în ceea ce privește valorile-țintă pentru ozon, acestea erau respectate în cea
mai mare parte.
39 Valorile indicate corespund măsurătorilor celor mai ridicate înregistrate în fiecare an. Pentru Sofia, seriile de date acoperă perioada 2010 -2016 pentru PM
2,5. SO 2 și O 3 nu sunt reprezentate
în această figură deoarece concentrațiile aferente pentru cele șase orașe vizitate respectau în
cea mai mare parte standardele UE. Bruxelles
Cracovia
Milano
Ostrava
Sofia
Stuttgart
0 50 1002009
2016
0 50 100 150 200 0 25 50
NO 2
media anuală în μg/m3PM 2,5
media anuală în μg/m3PM 10
Max: 40
OMS 10numărul de zile cu concentrația peste 50 μg/m3

28
… și dispozițiile privind măsurarea calității aerului oferă un grad de flexibilitate care
îngreunează verificarea …
30. Obținerea unor măsurători adecvate pentru nivelurile de poluare atmosferică este un
aspect important, deoarece acestea servesc ca element declanșator pentru ac țiunile statelor
membre în vederea reducerii poluării. Mai mult, este important ca la nivelul Comisiei să se
dispună de date exacte și comparabile în ceea ce privește poluarea, astfel încât aceasta să poată lua măsuri, acolo unde este necesar, pentru asigu rarea respectării legislației (a se
vedea punctul 49).
31. În scopul aplicării Directivei privind calitatea aerului înconjurător, statele membre
măsoară calitatea aerului prin intermediul unei rețele de stații de monitorizare care conțin dispozitive (puncte de prelevare) care analizează și măsoară nivelurile mai multor poluanți
atmosferici
40. Numeroase state membre publică nivelurile de calitate a aerului pe site -uri
special concepute în acest scop, care pot fi accesate de publicul larg. Statele membre au obligația de a transmite Comisiei date validate o dată pe an. Comisia evaluează apoi
conformitatea cu directiva. Statele membre trebuie să întocmească planuri privind calitatea aerului atunci când datele validate indică niveluri ale poluării care depășesc limite le stabilite
în Directiva privind calitatea aerului înconjurător.

Stație de monitorizare a calității aerului și puncte de prelevare (dispozitivele de culoare albastră
din dreapta imaginii)
Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

40 Inclusiv poluanții care fac obiectul acestui audit al Curții (PM, NO 2, SO 2 și O 3).

29
32. Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede o serie de criterii în ceea ce
privește numărul minim de puncte de prelevare și locul amplasării lor. Cu toate acestea,
dispozițiile privind amplasarea punctelor implică mai multe criterii și oferă un grad de
flexibilitate care poate îngreuna și mai mult procesele de verificare. Acestea impun statelor membre să amplaseze punctele de prelevare atât acolo „unde se formează cele mai mari concentrații” (cu stații de tip trafic sau de tip industrial), cât și în alte zone care sunt „reprezentative pentru nivelul de expunere a populației în general”
41 (cu stații de tip fond).
Prin urmare, calitatea aerului nu este în mod neapărat măsurată în apropierea marilor situri industriale sau în apropierea principalelor rute de trafic urban. Conf ormitatea cu prevederile
directivei poate fi mai ușor de asigurat atunci când numărul de stații de tip trafic sau de tip
industrial este mic. În caseta 6 se arată că practicile în ceea ce privește amplasarea și
numărul stațiilor variază între cele șase orașe pe care Curtea le- a vizitat42.
Caseta 6 – Practici diferite în ceea ce privește amplasarea stațiilor de monitorizare
Bruxelles are doar două stații de tip trafic, în timp ce Stuttgart are opt, iar Milano, 11 (doar șase în
interiorul orașului, dintre care două se situau în „zona cu nivel scăzut de emisii”).
În ceea ce privește orașul Ostrava, pe teritoriul zonei de gestionare și de evaluare a calității aerului
sunt situate instalații industriale importante, însă doar una dintre cele 16 stații de monitorizare ale
zonei este de tip „industrial”. O situație similară a fost întâlnită în Cracovia, unde doar una dintre cele
șase stații de monitorizare ale ora șului era de tip „industrial”. Sofia nu are stații de monitorizare de
tip „industrial”, chiar dacă în acest oraș sunt amplasate centrale termice și alte instalații industriale.
33. Numărul minim de puncte de prelevare depinde de populația care trăiește în fiecare
zonă de gestionare și de evaluare a calității aerului. Toate orașele vizitate de Curte aveau un
număr mai mare de puncte de monitorizare decât numărul impus de directivă. Nu este
obligatoriu ca aceste măsurători suplimentare să fie incluse în datele oficiale raportate de statele membre, nici măcar atunci când acestea identifică niveluri ridicate de poluare (a se
vedea caseta 7). Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede obligația statelor

41 Secțiunea B punctul 1 din anexa III la Directiva privind calitatea aerului înconjurător.
42 Informații bazate pe date oficiale din 2015 raportate către AEM.

30
membre de a menține punctele de prelevare care au înregistrat depășiri ale valorii -limită
pentru PM 10, însă această obligație nu se aplică și altor poluanți (în special, NO 2 și PM 2,5)43.
Caseta 7 – Niveluri ridicate de poluare neincluse în datele oficiale
În orașul Ostrava, stația Radvanice ZÚ nu rapor tează Comisiei date validate, deși a înregistrat depășiri
ale valorii- limită zilnice pentru particulele în suspensie de 98 de ori în 2015.
În Bruxelles, stația Arts -Loi a înregistrat , în 2008, o medie anuală foarte ridicată pentru NO 2
(101 µg/m3). În 2009, stația a fost închisă în cursul unor lucrări, însă chiar și după finalizarea acestora
(în 2016), stația tot nu raporta date oficiale către Comisie.
În orașul Sofia, stația Orlov Most a fost mutată în 2014 din cauza unor lucrări de construcție. Această
stație înregistrase anterior cel mai mare număr de zile în care concentrațiile de PM 10 au depășit
valoarea- limită. După relocarea stației, frecvența acestor depășiri măsurate în Sofia a scăzut drastic
(a se vedea anexa II).
Sursa: analiza Curții de Conturi Eu ropene.
34. Directiva privind calitatea aerului înconjurător nu prevede o monitorizare specifică
pentru zonele de frontieră problematice din punctul de vedere al poluării atmosferice.
Combaterea cu eficacitate a poluării atmosferice transfrontaliere necesită acțiuni
coordonate. De exemplu, la Ostrava, pentru ca legislația privind calitatea carburanților să poată contribui în mod eficace la îmbunătățirea calității aerului, este necesar ca regiunile din vecinătatea Poloniei să întreprindă și ele măsuri în acest d omeniu. Dacă acestea nu iau
niciun fel de măsuri, cetățenii vor putea utiliza în continuare carburanți ieftini, de slabă calitate, achiziționați de cealaltă parte a frontierei . Conform articolului 25 din directivă,
statele membre trebuie să invite Comisia să susțină orice proces de cooperare în ceea ce
privește poluarea transfrontalieră a aerului. Statele membre cele mai afectate de poluarea
transfrontalieră și pe care Curtea le -a vizitat considerau că dispozițiile relevante în acest sens
ale directivei nu prezentau o mare utilitate, iar planurile lor de calitate a aerului nu

43 A se vedea anexa V la Directiva privind calitatea aerului înconjurător .

31
prevedeau nicio acțiune coordonată. Aceste state membre nu au solicitat Comisiei să
intervină.
35. În 2017, statele membre în care Curtea a efectuat vizite de audit au raportat datele, în
general, în timp util. Este important ca datele privind calitatea aerului să fie furnizate în timp util, astfel încât statele membre să poată întreprinde acțiuni adecvate în vederea reducerii
poluării și Comisia să p oată acționa din timp atunci când este necesar să inițieze proceduri în
vederea asigurării aplicării legislației împotriva statului membru care nu se află în conformitate cu aceasta. Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede obligația statel or membre de a furniza date validate anuale până la data de 30 septembrie a anului
următor celui la care se referă datele
44. Cu toate acestea, directivele anterioare prevedeau
că statele membre trebuiau să raporteze Comisiei datele în termen de șase luni de la finele
perioadei de măsurare45. Grație evoluțiilor tehnologice din ultimii ani (cum ar fi e -Reporting),
datele pot fi comunicate mai repede.
… în timp ce planurile privind calitatea aerului nu sunt concepute ca instrumente eficace
de monitorizare
36. Încălc ările directivei duc la necesitatea întocmirii de către statele membre a unor planuri
de calitate a aerului pentru a remedia problema în cauză (a se vedea punctul 9). Pentru a se
obține îmbunătățiri reale în ceea ce privește calitatea aerului, este necesar ca statele
membre să pună în aplicare acțiuni prompte și eficace pentru a reduce emisiile, cu ajutorul
unor planuri adec vate privind calitatea aerului.
În mod frecvent, măsurile din planurile de calitate a aerului nu sunt suficient de bine
direcționate
37. Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede ca planurile privind calitatea
aerului să conțină măsuri adecvate, astfel încât intervalul de timp în cursul căruia poluarea

44 Articolul 27 din Directiva privind calitatea aerului înconjurător .
45 Directivele 80/779/CEE , 82/884/CEE și 85/203/CEE .

32
atmosferică depășește valorile -limită să fie cât mai scurt posibil. Curtea a examinat planurile
de calitate a aerului pentru fiecare dintre orașele vizitate.
38. Pe baza analizei acestora, Curtea a identificat trei motive principale care subminează
eficacitatea lor, și anume faptul că măsurile pe care le prevăd:
• nu au fost bine direcț ionate și nu au putut fi puse în aplicare în mod prompt în zonele în
care fuseseră măsurate concentrațiile cele mai ridicate;
• nu au putut duce la rezultate semnificative într -un timp scurt, fie deoarece depășeau
competențele autorităților locale responsabile de implementarea lor, fie deoarece erau
concepute pentru un orizont lung de timp;
• nu erau susținute de estimări de costuri sau nu beneficiau de finanțare.
39. Caseta 8 prezintă câteva exemple de deficiențe prezente în planurile de calitate
a aerului, care au dus la subminarea atingerii obiectivului privind reducerea concentrațiilor
de poluanți atmosferici.
Caseta 8 – Exemple de deficiențe care au compromis obținerea de rezultate prin intermediul
planurilor de calitate a aerului
Vehiculele diesel constituie o sursă importantă de poluare a aerului, în special cu NO 2 (a se vedea
punctul 57). Cu toate acestea, cele șase planuri de calitate a aerului pe care Curtea le -a analizat nu
prevedeau aproape nicio măsură care să vizeze reducerea gradului de utilizare a mijloacelor de
transport private în apropierea zonelor în care fuseseră măsurate cele mai ridicate concentrații.
În Italia (Milano), pentru a se putea utiliza sisteme electronice de monitorizare a accesului în „zonele
cu nivel scăzut de emisii”, este nevoie mai întâi să se adopte, la nivel național, o lege în acest sens. În
Belgia (Bruxelles), planul de calitate a aerului propune ca, începând cu anul 2025, accesul vehiculelor
(anterioare normei Euro 5) să fie restricționat în „zonele cu nivel scăzut de emisi i”. Mai mult,
impactul planificat al restricțiilor de trafic care sunt incluse în planurile privind calitatea aerului ale
statelor membre în vederea reducerii concentrațiilor de NO 2 nu este fiabil, întrucât nu se bazează pe
condiții reale de conducere.
Înlocuirea dispozitivelor de încălzire ineficiente, adesea deținute de familii cu venituri scăzute,
reprezintă o provocare majoră pentru cetățeni și pentru autoritățile din unele statele membre. În

33
Polonia (Mica Polonie), rezoluția anti- smog prevede restri cționarea utilizării combustibililor solizi.
Costul înlocuirii surselor de încălzire a locuințelor poate depăși 1 miliard de euro. Nu s -a asigurat
nicio finanțare națională în acest sens.
40. Planurile de calitate a aerului identificau principalele surse de po luare, însă ele nu
conțineau întotdeauna măsuri specifice pentru a combate emisiile provenite de la aceste
surse. De exemplu, cel mai recent plan privind calitatea aerului pentru Cracovia conține doar
un număr limitat de măsuri care vizează reducerea emisiilor industriale – acestea fiind
o sursă majoră de poluare cu NO 2, în timp ce planul privind calitatea aerului pentru Sofia nu
conține nicio măsură care să aibă în vedere reducerea emisiilor provenind de la gospodării –
care reprezintă o sursă majoră de po luare cu particule în suspensie (a se vedea caseta 4).
41. În planurile privind calitatea aerului erau în mod frecvent propuse măsuri care nu au un
impact direct asupra obiectivului de reducere a concentrațiilor de poluanți atmosferici, cum
ar fi măsuri de simplificare administrativă, evaluări sau anchete. De asemenea, Curtea
a constatat că planurile privind calitatea aerului nu evaluau raportul costuri- beneficii al
măsurilor lor.
42. Atingerea țintelor în materie de calitate a aerului necesită uneori luarea unor decizii
politice dificile. De exemplu, utilizarea autovehiculelor personale reprezintă o sursă majoră
de poluare a aerului în zonele urbane în Bruxelles, Stuttgart și Milano și măsurile cele mai
eficace ar consta în limitarea acestei utilizări.

Stația de monitorizare Am Neckartor în Stuttgart
Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

34
Planurile privind calitatea aerului acordă întâietate cantității informațiilor, și nu calității
acestora
43. Toate cele șase orașe vizitate întocmesc planuri privind calitatea aerului de mult timp.
Planurile acoperă, de regulă, o perioadă de patru până la cinci ani. Directiva privind calitatea
aerului înconjurător nu prevede ca statele membre să raporteze către Comisie cu privire la
punerea în aplicare a planurilor lor și nici nu include vreo obligație ca acestea din urmă să fie
actualizate ori de câte ori sunt adoptate noi măsuri sau când se constată că progresele realizate sunt în mod vizibil insuficiente. Statele membre au obligația de a- și actualiza
planurile privind calitatea aerului doar la sfârșitul perioadei acoperite de acestea, în cazul în care standardele de calitate a aerului nu sunt nici la acel moment îndeplinite.
44. Date fiind nivelurile ridicate de poluare generalizate, statele membre întocme sc un
număr mare de planuri privind calitatea aerului. Planurile examinate de Curte erau voluminoase
46 și, în dese cazuri, nu conțineau toate măsurile relevante planificate sau
efectiv luate în vederea îmbunătățirii calității aerului47. Statele membre transmit, de
asemenea, la solicitarea Comisiei, și alte documente care conțin măsuri suplimentare.
45. Întocmirea planurilor privind calitatea aerului este un proces de lungă durată. Aceste
planuri pe care statele membre le transmit Comisiei abordează, de obicei, o situație de
încălcare a unor valori- limită privind poluarea atmosferică survenită în urmă cu peste
doi ani48, însă nu prezintă nicio informație cu privire la progresele ulterioare.

46 Planurile privind calitatea aerului care au fost analizate de Curte numărau, în medie, cu mult
peste 200 de pagini.
47 De exemplu, pentru Bruxelles, există mai multe documente care conțin măsuri legate de calitatea aerului: Plan Régional Air -Climat -Énergie , COBRACE, Plan Régional de la Mobilité
(IRIS2) și Plan portant sur les dépassements observés pour les concentrations de NO
2. Pentru
Milano, acordurile regionale, precum cel privind câmpia Padului, sunt complementare planului de calitate a aerului pentru regiunea Lombardia.
48 Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede, la articolul 23, că aceste planuri sunt
comunicate Comisiei „de îndată [ …], dar în cel mult doi ani de la încheierea primului an în care
a fost observată depășirea”.

35
46. Combinați, factorii descriși la punctele anterioare fac ca exercițiul de mon itorizare de
către Comisie a acțiunilor întreprinse de statele membre să devină unul dificil. Acest lucru
a încetinit monitorizarea punerii în aplicare a directivei.
47. Deși în scădere, nivelurile de poluare rămân ridicate și (a se vedea figura 4) arată că
întocmirea de planuri de calitate a aerului nu este suficientă pentru a se asigura
conformitatea cu Directiva privind calitatea aerului înconjurător sau pentru a se reduce
poluarea în cel mai scurt timp cu putință. Acest lucru a fost confirmat de Curtea de Justiție a
Uniunii Europene (CJUE) în hotărârile sale recente (a se vedea punctul 52).
Comisia se confruntă cu unele limitări în verificarea conformității și procesul de asigurare
a punerii în aplicare este lent
48. Directiva privind calitatea aerului înconju rător prevede obligația Comisiei de a monitoriza
și de a asigura punerea în aplicare a directivei de către statele membre. Cu toate acestea,
statele membre nu au obligația de a raporta cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor
privind calitatea ae rului și nici de a le actualiza ori de câte ori adoptă noi măsuri sau când
progresele realizate sunt insuficiente (a se vedea punctul 43). Unele dintre dispozițiile
directivei sunt, prin natura lor, dificil de verificat (cum ar fi asigurarea faptului că st atele
membre se achită de sarcinile lor privind informarea publicului sau verificarea
amplasamentului a peste 4 000 de stații de monitorizare).
49. Într-un context în care valorile -limită în ceea ce privește poluarea atmosferică sunt
depășite în mod frecvent, Comisia identifică cele mai grave cazuri de încălcare a legislației și
inițiază dialogul cu statele membre, până la decizia sa de a închide procesul sau până la
concluzia sa că statul membru nu a prezentat măsuri suficient de ambițioase și de
convingătoare . În această etapă, Comisia poate lansa acțiuni în constatarea neîndeplinirii
obligațiilor împo triva statului membru în cauză.
50. În luna ianuarie 2018, Comisia avea 16 astfel de acțiuni în curs legate de poluarea cu
particule în suspensie, 13 legate de polua rea NO 2, una legată de SO 2 și două alte acțiuni
legate de monitorizarea poluării atmosferice (a se vedea anexa III).

36
51. Curtea a analizat procedurile în curs de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care
priveau cele șase orașe vizitate49. Toate cele șase state membre solicitaseră prelungirea
termenelor de atingere a valorilor -limită prevăzute la articolul 2250. În consecință, procedura
de constatare a neîndeplinirii obligațiilor putea demara numai după ce Comisia lua o decizie
cu privire la aceste cere ri de prelungire a termenului .
52. Comisia a reușit , în patru rânduri51, să obțină hotărâri în instanță favorabile în acțiunile
introduse împotriva statelor membre pentru depășirea valorilor- limită de poluare
atmosferică, dar acest lucru nu însemna că statul me mbru în cauză avea obligația de a lua
măsuri corective. Drept urmare, Comisia și- a redefinit abordarea și a câștigat recent cauze în
instanță împotriva Bulgariei (la 5 aprilie 2017) și împotriva Poloniei (la 22 februarie 2018)52.
În cadrul hotărârilor sale, CJUE a confirmat că simpla adoptare a unui plan privind calitatea
aerului pentru a se afla în conformitate cu directiva nu era suficientă și a hotărât că Bulgaria
și Polonia nu își îndepliniseră obligația de a limita cât mai mult intervalul de timp în care
valorile -limită erau depășite. Așa cum reiese din figura 9, Comisia a avut nevoie de șase până
la opt ani pentru a sesiza CJUE cu aceste cazuri legate de încălcările valorilor- limită pentru
PM 1053. Pentru a putea aplica sancțiuni financiare , Comisia trebuie să sesizeze din nou CJUE
și să solicite o hotărâre nouă54. Acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce

49 Pentru toate orașele vizitate există proceduri în curs de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
atât pentru PM 10, cât și pentru NO 2. Singura excepție este orașul Sofia, pentru care s -a deschis
o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor doar pentru PM 10.
50 Conform acestui articol și numai în anumite condiții, statele membre puteau solicita o derogare
de la obligația de a aplica valorile -limită pentru PM 10 până la 11 iunie 2011 și o derogare de la
conformitatea cu valorile -limită pentru dioxid de azot până la 1 ianuarie 2015 (pentru
o perioadă de maximum cinci ani începând cu 1 ianuarie 2010, data -limită stabilită în anexa XI la
directivă).
51 Slovenia ( C-365/10 ), Suedia ( C-479/10 ), Portugalia ( C-34/11 ) și Italia ( C-68/11 ).
52 A se vedea cauza C-488/15 împotriva Bulgariei și cauza C-336/16 împotriva Poloniei.
53 Procedurile de cons tatare a neîndeplinirii obligațiilor au demarat odată cu transmiterea
scrisorilor de punere în întârziere în atenția Bulgariei (la 25 ianuarie 2013) și în atenția Poloniei
(la 26 aprilie 2013). Comisia a transmis Bulgariei un aviz motivat la 11 iulie 2014, iar Poloniei, la
27 februarie 2015.
54 În special, Comisia trebuie să introducă o acțiune în justiție în temeiul articolului 260 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, după cum se explică pe site- ul Comisiei .

37
privește concentrațiile de NO 2 au început mult mai târziu ș i CJUE nu a fost încă sesizată cu
niciun caz. Nu se află în derulare nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
legate de ozon55.
Figura 9 – Durata procedurilor privind valorile -limită pentru concentrațiile de PM 10 (ani)

Sursa: Comisia Europeană.
53. Statele membre au la dispoziție peste doi ani pentru a -și prezenta planurile privind
calitatea aerului după ce detectează încălcări ale valorilor- limită. Întrucât dialogurile
ulterioare care au loc în contextul procedurilor de constatar e a neîndeplinirii obligațiilor între
statele membre și Comisie au durat mai mult de cinci ani în unele cazuri, este foarte probabil
ca, în cursul acestei perioade, statele membre respective să își actualizeze planurile privind
calitatea aerului. Acest luc ru impune Comisiei să examineze planurile actualizate. În
consecință, a fost nevoie de cel puțin șapte ani între momentul inițial al încălcării legislației și
momentul la care Comisia a sesizat CJUE cu cazul respectiv.

55 Ozonul de la nivelul solului nu este emis de o sursă specifică, ci este format printr- o reacție
chimică între substanțe gazoase precursoare ale ozonului și lumina solară. Directiva prevede
valori- țintă pentru concent rațiile de ozon care să fie atinse, acolo unde este posibil, de- a lungul
unei perioade date, și nu impune statelor membre nicio obligație de a lua o măsură specifică sau
de a întocmi un plan specific în ceea ce privește substanțele precursoare ale ozonului . În
consecință, chiar dacă unele state membre depășesc în continuare valoarea -țintă pentru ozon,
nu există proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de ozon. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9PoloniaBulgaria
Comisia obiectează împotriva prelungirii Comisia trimite scrisoarea de punere în întârziere
Comisia trimite avizul motivat Comisia sesizează CJUE

38
54. În ansamblu, Curtea a constatat că du rata considerabilă a procedurii de asigurare
a punerii în aplicare a directivei nu a dus încă la garantarea conformității cu dispozițiile
acesteia.
Unele politici ale UE nu reflectă în mod suficient importanța poluării atmosferice …
55. Numeroase politici ale UE au un impact asupra poluanților atmosferici și, astfel, asupra
calității aerului, în special politicile privind schimbările climatice, energia, transporturile și
mobilit atea, industria și agricultura.
56. Țintele stabilite în cadrul de politici al UE privin d clima și energia pentru 2030, și anume
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 %, producția de energie în proporție de
cel puțin 27 % din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice cu cel puțin 27 %,
pot contribui toate la reduc erea emisiilor. Curtea a raportat într-o analiză panoramică
publicată în 2017 că una dintre provocările majore ale acțiunilor UE în domeniul energiei și al
schimbărilor climatice constă în tranziția sectorului energetic al UE către surse de energie cu emisii scăzute de carbon și că aceast ă tranziție poate produce beneficii și în ceea ce privește
îmbunătățirea calității aerului
56.
57. Autovehiculele diesel au reprezentat un element- cheie în efortul producătorilor de
automobile din UE de a respecta obligațiile care le reveneau în materie de reduc ere
a emisiilor de dioxid de carbon (CO 2)57, deoarece acestea produc un nivel mai scăzut de
astfel de emisii decât autovehiculele cu motoare pe benzină. Evoluțiile tehnologice și normele EURO
58 au contribuit în mod semnificativ la diminuarea emisiilor de CO 2 și de
particule în suspensie generate de autovehiculele diesel, dar nu au avut același succes în

56 Analiză panoramică: Acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice , Curtea de
Conturi Europeană, 2017, p. 65 și 81.
57 Cerințele privind emisiile de CO 2 (130 g/km până în 2015 și 95 g/km până în 2020), astfel cum
sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 333/2014 al Parlamentului European și al Consiliului
11 martie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 pentru a defini modalitățile
de realizare a obiectivului prevăzut pentru anul 2020 de reducere a emisiilor de CO 2 generate de
autoturismele noi (JO L 103, 5.4.2014, p. 15), ca medie a emisiilor pentru flota de autoturisme
a fiecărui producător.
58 Emisiile de CO 2 sunt limitate prin reg ulamente specifice [cum ar fi Regulamentul (CE)
nr. 443/2009].

39
cazul emisiilor de oxizi de azot provenite de la acest tip de autovehicule. Era un fapt
cunoscut de mulți ani59 că emisiile reale de oxizi de azot (NO X) erau mult mai mari decât cele
produse în condiții de testare. Scandalul „Dieselgate”, care a izbucnit atunci când inspectori
din SUA au detectat rezultate suspecte în urma unor controale ale autovehiculelor, a pus în
evidență amploarea și cauzele acestor discrepanțe60. Înainte de „Dieselgate”, Comisia
Europeană demarase activități în vederea unei proceduri de testare mai realiste la nivelul
UE. Cu toate acestea, în prac tică, factorii de conformitate înseamnă că obiectivul EURO 6 de
80 mg/km privind emisiile de NO X (hotărât de legiuitorii UE în 2007 pentru punere în aplicare
în 2014) nu va trebui să fie îndeplinit pentru testele privind emisiile generate în condiții reale
de conducere înainte de 202361.
58. Modul de impozitare a combustibililor sprijină vânzările de motorină în toate statele
membre, cu excepția Ungariei și a Regatului Unit62. Deși numărul de achiziții de autoturisme
diesel noi a scăzut ulterior Dieselgate, în ju r de 40 % din totalul autoturismelor aflate în
circulație în UE funcționează cu motoare diesel63. Dat fiind că transportul rutier și, în special,

59 A se vedea concluzia nr. 3 din Raportul referitor la ancheta privind măsu rarea emisiilor în
sectorul autovehiculelor al Parlamentului European, unde se menționează că existența acestor
discrepanțe era cunoscută cel puțin din 2005.
60 A se vedea rapoartele de anchetă întocmite de Parlamentul European , precum și rapoartele din
Germania, Franța și Regatul Unit . Emisiile generate în condiții reale de conducere
a autovehiculelor cu motoare diesel pot fi, în medie, de patru până la cinci ori mai mari decât
valorile obținute în condiții de testare (AEM, Emisiile privind principalii poluanți atmosferici în
Europa , 2015.
61 Regulamentele (UE) 2016/427 , 2016/646 , 2017/1151 și 2017/1154 ale Comisiei. Din
septembrie 2017, se aplică proceduri de testare referitoare la emisiile generate în condiții reale
de conducere pentru toate modelele noi de autoturisme și se vor aplica pentru toate
autoturismele noi începând cu lu na septembrie 2019. Pentru a da producătorilor de
autoturisme posibilitatea să se adapteze la noile cerințe, aceștia pot depăși, până în 2019, limita
de emisii de NO x de 80 mg/km (aplicabilă din 2014) cu un factor de 2,1, ceea ce înseamnă emisii
de 168 mg/km. Factorul urmează să fie redus, în 2021, la 1,5, adică la 120 mg/km, și scopul final
este să se aplice limita de 80 mg/km până în 2023.
62 AEM, Transport fuel prices and taxes indicators (Indicatorii privind prețurile și impozitarea
carburanților), 2017.
63 Consiliul internațional pentru transportul ecologic ( International Council on Clean
Transportation – ICCT), European Vehicle Market Statistics – Pocketbook 2017/18 , și Eurostat,
Passenger car s in the EU .

40
autoturismele diesel constituie o sursă majoră de emisii de NO 2 (a se vedea figura 3),
eforturile de reducere a acestor emisii sunt complicate.
59. Politicile promovate de UE în domeniul schimbărilor climatice sprijină biomasa64 ca sursă
regenerabilă de energie. Directiva p rivind energia din surse regenerabile65 prevedea,
în 2009, obiectivul ca, până în 2020, cel puțin 20 % din necesarul total de energie al UE să fie
acoperit din surse regenerabile. De atunci, finanțarea pusă la dispoziție de UE pentru
proiecte care implică b iomasa a crescut de peste două ori66. În Raportul special nr. 5/2018
privind energia din surse regenerabile pentru o dezvoltare rurală durabilă, Curtea a arătat că
arderea biomasei lemnoase poate genera de asemenea emisii mai mari de anumiți poluanți atmosferici nocivi. Probleme similare au fost raportate și de AEM
67.
60. Utilizarea de boilere sau de instalații de încălzire ineficiente care funcționează pe bază de
comb ustibili solizi agravează problema poluării atmosferice generate de sisteme de încălzire
locală. UE a stabilit o serie de standarde pentru îmbunătățirea eficienței acestor dispozitive
(Directiva privind proiectarea ecologică68 și regulamentele sale de punere în aplicare ), dar
standardele privind dispozitivele noi vor intra în vigoare abia în 2022.
61. Directiva privind emisiile industriale este principalul instrument al UE care reglementează
emisiile de poluanți atmosferici provenite de la instalațiile industriale (a se vedea anexa I).

64 Biomasa este materie organică (lemn sau cărbune), care, prin ard erea ei, poate produce
energie.
65 Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a
Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(JO L 140, 5.6.2009, p. 16).
66 Aceasta a crescut de la 1,6 miliarde de euro în perioada 2007 -2013 la 3,4 miliarde de euro
pentru perioada 2014 -2020 . Sursa datelor: Comisia Europeană.
67 În documentul intitulat „Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2016” , AEM a arătat că
politicile axate pe schimbările climatice pot să nu conveargă întotdeauna cu politicile axate pe
calitatea aerului și că utilizarea biomasei pentru încălzirea locuințelor generează emisii de
poluanți atmosferici care pot contribui în mod considerabil la producerea unor efecte nocive asupra sănătății umane (p. 22).
68 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de
instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile
produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

41
Directiva permite statelor membre să stabilească valori- limită de emisie mai puțin riguroase
în cazul în care aplicarea celor mai bune tehnici disponibile ar conduce la „costuri
disproporționat de mari” în comparație cu beneficiile pentru mediu. De asemenea, directiva
permite recurgerea la anumite „instrumente de flexibilitate” prin derogare de la limitele
stabilite pentru emisiile provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari. De exem plu,
15 state membre69 au adoptat „planuri naționale de tranziție”, care permit fixarea unor
plafoane de emisie mai mari până în 2020; anumitor centrale termice de încălzire urbană li s –
a acordat o derogare specială până în 2023; și o serie de alte instalații nu trebuie să aplice
cele mai bune tehnici disponibile dacă urmează să își reducă activitățile și să își înceteze funcționarea până în 2024.
62. Agricultura generează 94 % din totalul emisiilor de amoniac (NH
3) din UE70. Acesta este
unul dintre precursorii p articulelor în suspensie. AEM arată că emisiile de NH 3 provenite din
agricultură contribuie la episoade cu concentrații ridicate de PM înregistrate în anumite regiuni din Europa care depășesc valorile -limită stabilite de Directiva privind calitatea aerului
înconjurător pentru PM
1071.
63. Deși practicile agricole sunt reglementate de diverse politici ale UE72, progresele vizând
reducerea poluanților atmosferici proveniți din agricultură au fost foarte lente73 și, din 2012,
emisiile de NH 3 chiar au crescut74. AEM ara tă că, deși există măsuri viabile din punct de

69 Bulgaria, Republica Cehă, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia,
România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit.
70 A se vedea AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 21.
71 AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 24.
72 În special politica agricolă comună (PAC), prin intermediul măsurilor de agromediu și al altor
investiții din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, precum și Directiva privind
nitrații [Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor
împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1)], care este
concentrată mai degrabă pe impactul azotului asupra calității apei decât pe impactul acestuia
asupra calității aerului.
73 Emisiile de NH 3 au scăzut doar cu 7 % între 2000 și 2015 în UE. A se vedea AEM, Calitatea aerului
în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 21 și 29.
74 Curtea de Conturi Europeană, Document de informare: Viitorul PAC , 2018, p. 11.

42
vedere tehnic și economic, precum cele agronomice, cele privind creșterea animalelor și cele
energetice, ele nu au fost încă adoptate la scara și la intensitatea de care este nevoie pentru
a se ajunge la reduc eri semnificative ale emisiilor75.
… și finanțarea din partea UE este utilă, însă nu este întotdeauna bine direcționată
64. Curtea a examinat modul în care programul LIFE, Fondul european de dezvoltare
regională (FEDR) și Fondul de coeziune au sprijinit acțiuni vizând îmbunătățirea calității
aerului în cele șase state membre pe care le -a vizitat.
Programul LIFE
65. UE furnizează sprijin în scopul asigurării calității aerului prin intermediul programului
LIFE76. Curtea a examinat șase proiecte LIFE legate de calitatea aerului în Germania, Italia și
Polonia77. Printre acestea s -a numărat și proiectul LIFE Legal Actions – Legal Actions on Clean
Air, care a acordat sprijin părților interesate din societatea civilă care puteau, de exemplu, să
intenteze acțiuni în instanță în vederea îmbunătățirii calității aerului78 (a se vedea
punctul 73). Utilizarea bugetului disponibil prin programul LIFE în scopul sprijinirii unor
acțiuni civile în justiție este o cale rapidă, inedită și eficace din punctul de vedere al costurilor
de a încuraja statele membre și orașele să sprijine politica privind calit atea aerului.
66. Începând din 2014, planificarea politicii privind calitatea aerului este sprijinită prin
proiecte integrate în cadrul programului LIFE, cu finanțare disponibilă prin alte fo nduri ale
UE. De exemplu, un astfel de proiect integrat a sprijinit punerea în aplicare a planului privind
calitatea aerului în regiunea Mica Polonie (Polonia). Acest plan a presupus realizarea unei
campanii de informare în rândul locuitorilor regiunii res pective, vizând creșterea gradului de

75 AEM, Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017 , 2017, p. 24-29.
76 Din 2014 până în prezent, programul LIFE a finanțat 17 proiecte legate de calitatea aerului,
a căror valoare totală se ridică la 38 de milioane de euro.
77 Cuantumul total al finanțării puse la dispoziție pentru aceste proiecte s -a ridicat la
41 de milioane de euro (24 de milioane de euro reprezentând finanțare din partea UE).
78 Urmând, în special, îndrumările incluse în Clean air handbook , susținut de acest proiect. Prin
acest proiect au fost sprijinite o serie de cauze în care s -au pronunțat hotărâri în favoarea
cetățenilor în cauză, cum ar fi în Rep ublica Cehă și în Regatul Unit.

43
conștientizare cu privire la pericolul fumului provenit de la boilerele care funcționează pe
bază de combustibili solizi (a se vedea afișul din figura 10, pe care este scris: „Fumul din
boilerul tău ucide”) .
Figura 10 – Exemplu de afiș de informare a opiniei publice din cadrul programului LIFE din regiunea
Mica Polonie

Sursa: Oficiul Mareșalului din regiunea Mica Polonie , Polonia.
Finanțarea politicii de coeziune
67. FEDR și Fondul de coeziune furnizează cea mai mare parte din finanțarea pusă la
dispoziție de către UE în vederea îmbunătățirii calității aerului. În timp ce unele acțiuni urmăresc în mod explicit să contribuie la reducerea poluării atmosferice, multe alte acțiuni
care vizează alte obiective (de exemplu, un transport urban curat sau eficiența energetică) pot de asemenea aduce bene ficii pentru calitatea aerului.
68. Finanțarea pusă la dispoziție în mod specific
79 pentru îmbunătăți rea calității aerului
a crescut de la 880 de milioane de euro în perioada de programare 2007- 2013 la 1,8 miliarde
de euro pentru perioada 2014 -2020, însă ea reprezintă mai puțin de 1 % din totalul finanțării

79 Pentru măsurile privind calitatea aerului, există un cod specific al domeniu lui de intervenție –
083 (codul 47 în perioada 2007 -2013 ), însă, întrucât fiecărui proiect îi este atribuit un cod unic,
numeroase proiecte care prezintă relevanță pentru calitatea aerului pot să se afle clasificate sub
un alt cod.

44
disponibile pentru politica de coeziune. Trei di ntre statele membre vizitate de Curte au
recurs la aceste fonduri, însă sumele respective nu au crescut în mod semnificativ între cele
două perioade de programare decât în Polonia. În Republica Cehă, cuantumul finanțării
a rămas la un nivel stabil, în timp ce în Bulgaria, acesta a scăzut în mod drastic (a se vedea
tabelul 2).
Tabelul 2 – Finanțarea alocată în mod specific în vederea îmbunătățirii calității aerului în
Bulgaria, în Republica Cehă și în anumite părți ale Poloniei
(în milioane de euro) 2007 -2013 2014 -2020 Variație
Bulgaria 120 50 -58 %
Republica Cehă 446 454 +2 %
Polonia(1) 140 368 +163 %
(1) Sume din Programul Operațional Infrastructură și Mediu și din Programul Operațional
Regional pentru regiunea Mica Polonie.
Sursa: date furniz ate de Comisia Europeană și de statele membre.
69. Curtea a identificat cazuri de state membre care nu au acordat întâietate la finanțare
proiectelor care vizau principalele surse de poluare și principalii poluanți identificați în
zonele de gestionare și de evaluare a calității aerului pe care Curtea le -a vizitat (a se vedea
caseta 4). De exemplu, în Sofia, nu există niciun proiect care să vizeze reducerea emisiilor
provenite din încălzirea locuințelor (una dintre sursele principale de emisii de particule în suspensie)
80.
70. De asemenea, Curtea a constatat că proiectele finanțate de UE nu au fost suficient de
bine sprijinite de planurile întocmite de statele membre în vederea îmbunătățirii calității aerului. De exemplu, în Cracovia, este pus în aplicare un program de înlocuire a boilerelor,
fără ca autorită țile naționale să fi impus restricții în ceea ce privește disponibilitatea
boilerelor ineficiente și a cărbunelui de calitate inferioară.

80 Intervențiile care vizează încălzirea locuințelor în Sofia se află în curs de evaluare și planificare.

45
71. Curtea a identificat și exemple pozitive de proiecte finanțate de UE care erau bine
direcționate și care contribuiau în mod direct la obiectivele de reducere a emisiilor locale,
astfel cum fuseseră acestea identificate în planurile privind calitatea aerului întocmite de
statele membre în cauză. Printre astfel de exemple se numără cel în care autobuze vechi cu motoare dies el au fost înlocuite cu autobuze ce funcționau pe bază de gaz natural
comprimat, precum și programele de înlocuire a boilerelor derulate la Ostrava. Au existat, de
asemenea, proiecte care au constat în modernizarea sistemelor ineficiente de încălzire
a locuințelor (în orașul Cracovia) și a transportului public (în orașele Cracovia și Sofia). Înainte
de 2013, au fost implementate proiecte având ca scop reducerea emisiilor industriale în
orașele Cracovia și Ostrava (surse majore de emisii de particule în susp ensie și de oxizi de
azot)
81.

Instalație industrială care a beneficiat de finanțare, la Ostrava
Sursa: Curtea de Conturi Europeană.
Acțiunile cetățenilor au un rol tot mai important …
72. AEM consideră că informarea publicului este un element esenți al în combaterea poluării
atmosferice și în reducerea efectelor nocive ale acesteia82, iar OMS subliniază că

81 Până în 2013, fondurile structurale ale UE puteau fi utilizate pentru a sprijini reducerea emisiilor
de poluanți atmosferici nocivi proveniți din instalațiile industriale (NO X, SO X și PM) care erau
incluse în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Republica Cehă a valorificat
această posibilitate. În cadrul perioadei de programare curente, acest lucru nu mai este posibil
dacă astfel de proiecte pot contr ibui totodată și la reducerea emisiilor de CO 2.
82 AEM, Cleaner air benefits human health and climate change (Un aer mai curat are beneficii
asupra sănătății umane și asupra schimbărilor climatice), 2017.

46
„îmbunătățirea transparenței și a difuzării de informații de calitate pe scară largă în
municipalități va da și mai mult cetățenilor posibilitatea de a participa în mod productiv la
procesele decizionale”83. Directiva privind calitatea aerului înconjurător stabilește praguri de
alertă pentru SO 2, NO 2 și O 3, dar nu și pentru PM84, și prevede obligația statelor membre de
a pune la dispoziția publicului informații detaliate85. Cetățenii pot astfel juca un rol esențial
în monitorizarea punerii în aplicare de către statele membre a Directivei privind calitatea
aerului înconjurător, în special când rezultatele presupun luarea unor decizii politice dificile.
Acțiunea pe plan local este importantă, însă ea necesită sensibilizarea publicului: cu alte
cuvinte, cetățenii pot fi implicați în politica respectivă și pot acționa, după caz, inclusiv prin
schimbarea propriului comportament numai dacă sunt bine informați.
73. Importanța din ce în ce mai mare a acțiunilor inițiate de cetățeni este demonstrată de
recentele cauze în instanță introduse de cetățeni și de ONG -uri împotriva autorităților
naționale. În Republica Cehă, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit, instanțele naționale au
pronunțat hotărâri în favoarea dreptului cetățenilor la un aer curat și au solicitat statelor
membre vizate să ia măsuri suplimentare de combatere a poluării atmosferice.
… însă drepturile publicului care privesc accesul la justiție nu sunt protejate în mod explicit
de directivă …
74. Dreptul privind accesul la justiție, la informație și la participarea publicului la luarea
deciziilor în proble me de mediu este stabilit prin Convenția de la Aarhus , la care UE și cele 28
de state membre ale sale sunt părți86. Curtea a constatat că, spre deosebire de Directiva

83 OMS, Global Report on Urban Health , 2016, p. 206.
84 Articolul 19 și anexa XII la Directiva privind calitatea aerului înconjurător .
85 Articolul 26 din Directiva privind calitatea aerului înco njurător .
86 UE a aprobat Convenția de la Aarhus prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din
17 februarie 2005 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Convenției privind
accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme
de mediu(JO L 124, 17.5.2005, p. 1) și a transpus dispozițiile privind accesul la informațiile
despre mediu prin Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a
Direct ivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26), pentru statele membre, și prin
Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din
6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor

47
privind calitatea aerului înconjurător87, alte directive privind mediul conțin prevederi
explicite care garantează drepturile membrilor publicului la accesul la justiție.
75. Legislațiile naționale diferă considerabil și organizațiile societății civile au identificat
unele obstacole în calea accesului cetățenilor la justiție în unele state membre.
… și informațiile privind calitatea aerului sunt uneori ambigue
76. Curtea a verificat informațiile puse la dispoziție online de către autoritățile publice în
atenția cetățenilor din cele șase orașe pe c are le -a vizitat. În acest scop, Curtea a examinat
indicii de calitate a aerului, informațiile privind efectele poluării atmosferice asupra sănătății,
disponibilitatea în timp real a datelor privind calitatea aerului, precum și alte instrumente.
77. Indicii privind calitatea aerului sunt instrumente care pot oferi cetățenilor informații ușor
de înțeles. Cinci dintre cele șase orașe vizitate utilizează astfel de indici. Curtea a constatat că
statele membre, regiunile și orașele definesc indicii privind calitatea aerului în mod diferit,
ceea ce duce la evaluări diferite pentru același nivel de calitate a aerului (a se vedea, de
exemplu, tabelul 3). Întrucât daunele provocate pentru sănătatea umană nu diferă în funcție
de locație în condițiile unui nivel identic de poluare atmosferică, clasificările diferite pentru
aceeași calitate a aerului subminează credibilitatea informațiilor furnizate.

Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor
și accesul la justiție în domeniul mediului (J O L 264, 25.9.2006, p. 13).
87 Pentru dispoziții mai explicite privind dreptul la acces la justiție, a se vedea articolul 25 din
Directiva privind emisiile industriale sau articolul 11 din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1). Curtea a constatat totodată că
drepturile publicului de a participa la luarea deciziilor în probleme de mediu nu erau atât de
vizibile în Directiva privind calitatea aerului înconjurător față de alte directive [a se vedea
articolul 31 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008,
p. 3) sau articolul 19 din Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de
abrogare a Directi vei 91/157/CEE (JO L 266, 26.9.2006, p. 1)].

48
Tabelul 3 – Indicele privind calitatea aerului pentru PM 10 (situația în martie 2018)

Sursa: AEM și paginile de internet ale municipalităților.
78. Dat fiind că statele membre nu au convenit asupra unui indice comun, AEM, în cooperare
cu Comisia Europeană, a lansat recent un indice care acoperă întregul teritoriu al UE (a se
vedea figura 11 prezentată în continuare). Consultând acest indice al AEM, cetățenii pot
compara calitatea aerului în diferite părți din Europa în timp real. Evaluarea conformității cu
standardele UE este însă un lucru diferit (pentru aceasta fiind nevoie de serii de date pe o perioadă mai lungă).
Figura 11 – Indicele AEM privind calitatea aerului, date pentru 20.3.2018

Sursa: AEM .
79. Directiva privind calitatea aerului înconjurător prevede obligația statelor membre de
a informa publicul cu privire la posibilele efecte ale poluării atmosferice asupra sănătății.
Informațiile online furnizate de autoritățile publice cu privire la efectele poluării atmosferice Nivelul indicelui
pe baza valorii orare/zilnice a PM
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 180 200+
AEM
Bruxelles excelentă foarte bună mediocră slabă foarte slabă
Milano
Cracovia suficientă foa rte proa s tă
Ostrava
Stuttgart foarte bună bună
Sofia foa rte proa s tă140
bună satisfăcătoare mediocră slabă foarte slabă
bună satisfăcătoare mediocră proastă extrem de proastăbună destul de bună proastă foarte proastă extrem de proastă
foarte bună bună mediocră proastă
foarte bună bună satisfăcătoare adecvată slabă foarte slabă
satisfăcătoare suficientă proastă foarte proastă
bună satisfăcătoare suficientă proastă
Calitatea
aerului Bună
Calitate a ae rului
Bună
Satisfăcătoar e
Med i o cră
Slabă
Foarte slabă
Nu exist ă d at e
disponibileIndicele european privind
calitatea aerului
Legen d a exp l i cată

49
asupra sănătății și cu privire la măsurile pe care cetățenii le pot lua pentru a atenua riscurile
respective sunt uneori limitate și dificil de găsit. Acest lucru este cu atât mai important dacă
se consideră că standardele UE subestimează riscurile pe care le prezintă calitatea slabă
a aerului (a se vedea punctele 19-27).
80. Statele membre au obligația de a raporta Comisiei în timp real date privind calitatea
aerului88. La momentul desfășurării auditului Curții, 25 de state membre se achitau de
această obligație89. Dintre cele șase orașe în care Curtea a efectuat vizite de audit, patru
publicau date în timp real pe site -urile municipalităților lor90. Aceste orașe utilizau
o diversitate de instrumente pentru a ține publicul informat. Tabelul 4 prezintă o serie de
bune practici pe care acestea le utilizau în s copul informării cetățenilor.
Tabelul 4 – Bune practici privind informarea cetățenilor
Hărți spațiale pe bază de modelare Bruxelles, Milano, Ostrava
Notificare în timpul vârfurilor de poluare (prin SMS, e –
mail etc.) Bruxelles, Cracovia, Ostrava
Aplicații pentru smartphone Ostrava, Cracovia
Ecrane de afișare a informațiilor în spații publice (străzi,
metrou) Cracovia, Sofia
Serii de date care pot fi descărcate pentru analiză Bruxelles, Stuttgart, Milano, Cracovia
Sistem de alertă timpurie pentr u PM, pe baza
prognozelor meteorologice Stuttgart
81. Deși majoritatea orașelor în care s -au efectuat vizite de audit calculau indici privind
calitatea aerului și produceau date privind calitatea aerului în timp real și unele adoptaseră

88 Acestea sunt cunoscute sub denumirea tehnică de „date actualizate”. Ele sunt raportate AEM
automat la intervale de timp foarte scurte (de regulă, la un interval de o oră). Articolul 5 din
Decizia 2011/850/UE de punere în aplicare a Comisiei din 12 decembrie 2011 de stabilire
a normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale
Consiliului în ceea ce privește schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea
aerului înconjurător(JO L 335, 17.12.2011, p. 86) prevede că statele membre trebuie să
furnizeze date actualizate.
89 România, Grecia și, parțial, Italia nu au rapo rtat date actualizate. La 27 iunie 2018, Portalul
european privind ca litatea aerului nu prezenta date privind particulele în suspensie pentru
Danemarca, Irlanda, Cipru, Letonia și Malta.
90 La momentul la care Curtea efectua această analiză, nu existau date pentru Sofia, iar datele pentru Milano prezentau, pentru fiecare sta ție, mediile din ziua anterioară.

50
alte bune practici, Curtea a concluzionat că informațiile puse la dispoziția publicului nu erau
la fel de clare și de utile ca cele publicate de alte orașe europene91.
CONCLUZII ȘI RECOMAN DĂRI
82. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică reprezintă cel mai
mare risc legat de mediu pentru sănătate în UE și AEM estimează că aceasta cauzează în jur
de 400 000 de decese premature în fiecare an, cei mai expuși fiind locuitorii din zonele
urbane. Particulele în suspensie, dioxidul de azot, dioxidul de sulf și ozonul de la nivelul
solului sunt cei mai nocivi dintre poluanții atmosferici. Directiva din 2008 privind calitatea
aerului înconjurător reprezintă piatra de temelie a politicii UE pentru un aer curat, întrucât
ea stabilește valorile -limită ale concent rațiilor de poluanți în aerul pe care îl respirăm.
83. Curtea a concluzionat că acțiunile UE vizând protejarea sănătății umane împotriva
poluării atmosferice nu au produs impactul scontat. Costurile semnificative de natură umană și economică nu au fost încă re flectate în acțiuni adecvate la nivelul UE.
84. Chiar dacă reducerile emisiilor s-au dovedit a fi benefice pentru calitatea aerului,
sănătatea cetățenilor este în continuare considerabil afectată de poluarea atmosferică. Mai multe dintre standardele de calitate a aerului ale UE sunt mai puțin exigente decât ceea ce
indică probele existente cu privire la efectul poluării atmosferice asupra sănătății. Statele membre se află adesea într- o situație de neconformitate cu aceste standarde și nu au
întreprins acțiuni e ficace suficiente pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Monitorizarea
realizată de Comisie și, ulterior, asigurarea de către aceasta a punerii în aplicare a directivei
nu au dus la o schimbare efectivă. Curtea a constatat că importanța îmbunătățirii calit ății
aerului nu este încă suficient de bine reflectată în unele dintre politicile UE, dar a remarcat

91 Cum ar fi Paris ( Airparif) sau Londra ( London Air ). De exemplu, site- ul Airparif prezintă informații
centralizate și ușor de accesat referitor la calitatea aerului. Mai exact, conține hărți spațiale în
timp real, prezintă prognoze pentru ziua următoare și oferă acces la alerte automate și la aplicații mobile. Site -ul a dezvoltat o aplicație care permite calcularea expunerii individuale și
optimizarea itinerariilor pentru a se evita zonele cele mai poluate. Site- ul conține, de asemenea,
o secțiune dedicată sănătății, care utilizează grafice și materiale vizuale, descrie efectele pe
term en scurt și lung ale poluării atmosferice asupra sănătății, oferă informații cu privire la
populația expusă riscului și statistici privind numărul de decese premature cauzate de poluarea
atmosferică și conține trimiteri la orientările OMS.

51
că finanțarea din partea UE furnizează un sprijin util. Cetățenii pot juca un rol important în
monitorizarea punerii în aplicare de către statele membre a Directivei privind calitatea
aerului înconjurător, așa cum o arată acțiunile câștigate în instanță în mai multe state
membre, iar gradul de sensibilizare și de informare a publicului este din ce în ce mai mare.
La punctele următoare sunt prezentate în deta liu principalele concluzii ale Curții, alături de
recomandările aferente.
85. Directiva privind calitatea aerului înconjurător este bazată pe standarde de calitate
a aerului care au în prezent o vechime de 15 până la 20 de ani. Unele dintre aceste
standarde su nt mult mai permisive decât orientările emise de Organizația Mondială a
Sănătății. Mai mult, standardele permit depășirea frecventă a valorilor- limită și nu includ
niciun standard pe termen scurt pentru PM 2,5, un poluant atmosferic foarte nociv (a se
vedea tabelul 1 și punctele 18-26). Profesioniștii din domeniul sănătății susțin impunerea
unor standarde mai stricte în UE (a se vedea punctul 27). Stabilirea unor standarde permisive
nu asigură un cadru optim pentru protecția sănătății umane. Mai concret, există posibilitatea
ca unele locații care înregistrează o calitate slabă a aerului să fie totuși în conformitate cu
prevederile legislației UE.
86. Deși situația se ameliorează, majoritatea statelor membre nu respectă nici în prezent
standardele UE de calitat e a aerului (punctele 28-29).
87. În ceea ce privește măsurarea calității aerului, Curtea a constatat că nu existau asigurări
suficiente care să confirme că statele membre efectuau măsurători ale calității aerului în
locațiile relevante. Din cauza impreciziei criteriilor prevăzute de directivă, măsurătorile
concentrațiilor de poluanți nu erau efectuate de statele membre în mod neapărat în aproprierea principalelor drumuri urbane sau în apropierea marilor situri industriale (a se
vedea punctele 32-34), care cons tituiau totuși surse importante de poluare. Curtea observă
că termenul -limită până la care statele membre trebuie să raporteze date Comisiei, astfel
cum este stabilit în Directiva privind aerul înconjurător, este mai puțin strict decât cel prevăzut în dire ctivele anterioare ( punctul 35).
88. Curtea a constatat că statele membre nu au întreprins acțiuni eficace suficiente pentru
a îmbunătăți calitatea aerului cât mai repede posibil. În ansamblu, calitatea planurilor

52
întocmite de statele membre în acest scop era insuficientă și acestea conțineau măsuri
nedirecționate în mod corespunzător. Planurile erau adesea afectate de o slabă guvernanță
(de exemplu, o lipsă de coordonare între autoritățile de la nivel național și cele de la nivel
local), nu conțineau nicio est imare a costurilor sau nu erau finanțate și nu furnizau informații
cu privire la impactul efectiv al măsurilor luate asupra calității aerului. Directiva privind calitatea aerului înconjurător nu obligă statele membre să informeze Comisia cu privire la rezu ltatele și progresul execuției planurilor lor. Nivelul insuficient al progreselor realizate în
ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului indică nevoia de a se întreprinde acțiuni mai
eficace (a se vedea punctele 36-47).
89. Comisia se confruntă cu anumi te limitări în ceea ce privește monitorizarea performanței
statelor membre în acest domeniu. Statele membre nu au obligația de a raporta cu privire la
punerea în aplicare a planurilor lor privind calitatea aerului. Punerea în aplicare a unora
dintre dispozițiile directivei este dificil de verificat și Comisia primește sute de planuri de calitate a aerului și seturi de date voluminoase în vederea examinării lor. Potrivit
constatărilor Curții, Comisia a introdus acțiuni în justiție împotriva uno r state membre în fața
Curții de Justiție a Uniunii Europene atunci când a considerat că acestea se aflau într- o
situație de încălcare gravă a directivei (a se vedea punctele 48-50). Aceste măsuri de
asigurare a punerii în aplicare necesită însă perioade de timp îndelungate și, până în
prezent, deși Comisia a obținut de mai multe ori câștig de cauză ( punctele 51-54), valorile –
limită stabilite pentru asigurarea calității aerului continuă să fie încălcate în mod frecvent.
Recomandarea 1 – Sunt necesare acțiuni mai eficace din partea Comisiei
Pentru a putea acționa în mod mai eficace în vederea îmbunătățirii calității aerului, Comisia ar trebui:
(a) să facă schimb de bune practici cu statele membre care au reflectat cu succes cerințele
Directivei privind calitatea aerului înconjurător în planurile lor privind calitatea aerului, inclusiv cu
privire la aspecte precum informațiile relevante pentru monitorizare, măsuri pe termen scurt
direcționate și cu un buget propriu vizând îmbunătățirea calității aerului, precum și reduceri
planificate ale concentrațiilor în locații specifice;

53
(b) să gestioneze în mod activ fiecare etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
pentru a scurta perioada până la soluționarea cazului sau până la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii
Europene;
(c) să asiste statele membre care sunt cele mai afectate de poluarea atmosferică transfrontalieră
din interiorul UE în cadrul activităților lor comune și de cooperare, inclusiv în vederea introducerii
unor măsuri relevante în planurile lor privind calitatea aerului.
Data -țintă pentru punerea în aplicare a recomandării : 2020.
90. Concluziile Curții referitoare la standardele de calitate a aerului , la acțiunile întreprinse
de statele membre în vederea îmbunătățirii calității aeru lui, la monitorizarea și asigurarea
punerii în aplicare a directivei, precum și la sensibilizarea și informarea publicului (a se
vedea în continuare) o determină să recomande Comisiei să aibă în vedere o actualizare
ambițioasă a Directivei privind calitate a aerului înconjurător, care continuă să reprezinte un
instrument important de combatere a poluării aerului pe care îl respirăm.
Recomandarea 2 – O actualizare ambițioasă a Directivei privind calitatea aerului înconjurător
Comisia ar trebui să abordeze următoarele aspecte atunci când va pregăti propunerea sa către
legiuitor:
(a) să se aibă în vedere: actualizarea valorilor- limită și a valorilor- țintă stabilite la nivelul UE (pentru
PM, SO 2 și O 3), în concordanță cu cele mai recente orientări ale OMS; red ucerea numărului de
depășiri autorizate ale standardelor (pentru PM, NO 2, SO 2 și O 3); și stabilirea unei valori- limită pe
termen scurt pentru PM 2,5 și a unor praguri de alertă pentru PM;
(b) să se aducă îmbunătățiri planurilor privind calitatea aerului, în special prin cerința ca acestea să
fie axate pe rezultate și prin solicitarea unei raportări anuale cu privire la punerea lor în aplicare,
precum și prin solicitarea actualizării lor ori de câte ori este necesar. Numărul planurilor privind
calitatea aerului pentru fiecare zonă de gestionare și de evaluare a calității aerului ar trebui limitat;
(c) să se specifice cerințele privind amplasarea stațiilor de măsurare de tip industrial și de tip trafic,
pentru a se măsura mai bine expunerea cea mai ridicată a populației la poluarea atmosferică, precum
și să se stabilească un număr minim de stații de măsurare pentru fiecare tip în parte (t rafic, industrial
sau de fond);

54
(d) să se prevadă posibilitatea Comisiei de a solicita puncte de monitorizare suplimentare aco lo
unde consideră că acest lucru este necesar pentru a măsura mai bine poluarea atmosferică;
(e) să se scurteze termenul până la care datele validate trebuie raportate (în prezent, termenul este
30 septembrie al anului n+1) cel puțin până la data de 30 iunie a anului n+1 și să se solicite în mod
explicit statelor membre să furnizeze date actualizate (în timp real);
(f) să se formuleze în mod explicit dispoziții care să garanteze dreptul cetățenilor la accesul la
justiție.
Data -țintă pentru punerea în aplica re a recomandării : 2022.
91. Numeroase politici ale UE au un impact asupra calității aerului. Având în vedere costurile
economice și umane semnificative pe care le antrenează poluarea atmosferică, Curtea
consideră că importanța acestei probleme nu este reflect ată încă suficient de bine în unele
dintre politicile UE. De exemplu, politicile privind schimbările climatice și energia, transporturile, industria și agricultura conțin elemente susceptibile să dăuneze calității aerului (a se vedea punctele 55-63).
92. Mai p uțin de 1 % din finanțarea politicii de coeziune a UE este alocată în mod direct
măsurilor privind calitatea aerului. Există însă și alte acțiuni din cadrul politicii de coeziune care pot aduce în mod indirect beneficii în ceea ce privește calitatea aerului. Curtea
a constatat că proiectele finanțate de UE n u au fost suficient de bine direcționate și de
sprijinite de planurile întocmite de statele membre în vederea îmbunătățirii calității aerului,
dar a identificat totodată mai multe exemple pozitive. Curtea a observat că proiectele LIFE
au ajutat cetățenii s ă întreprindă acțiuni în vederea îmbunătățirii calității aerului în statele
membre din care proveneau și au asigurat o mai bună direcționare a acțiunilor finanțate de
UE (punctele 64-71).
Recomandarea 3 – Prioritizarea și integrarea problematicii calității aerului în cadrul politicilor UE
Pentru a integra într-o măsură și mai mare chestiunea privind calitatea aerului în politicile UE,
Comisia ar trebui să procedeze la evaluarea:
(a) altor politici ale UE care conțin elemente susceptibile să dăuneze calității aerului și să acționeze
pentru a alinia mai bine aceste politici la obiectivul privind calitatea aerului;

55
(b) utilizării efective a finanțării relevante disponibile în sprijinul atingerii obiectivelor UE privind
calitatea aerului pentru a reduce emisiile de poluanți atmosferici, în special emisiile de PM, NO X și
SO x.
Data -țintă pentru punerea în aplicare a recomandării : 2022.
93. Sensibilizarea și informarea publicului au un rol esențial în abordarea problemei privind
poluarea atmosferică. În ultima perioadă, cetățenii s -au implicat din ce în ce mai mult în
problemele legate de calitatea aerului și instanțele naționale s -au pronunțat în favoarea
dreptului acestora la aer curat în mai multe state membre ( punctele 72 și 73). Cu toate
acestea, Curtea a constatat că, în comparație cu alte directive privind mediul, Directiva
privind calitatea aerului înconjurător nu conține dispoziții specifice care să garanteze dreptul
cetățenilor la accesul la justiție (a se vedea punctul 74). De asemenea, Curtea a constatat că
informațiile puse la dispoziția cetățenilor referitor la calitatea aerului erau uneori neclare (a se vedea punctele 76-81).
Recomandarea 4 – Îmbunătățirea gradului de sensibilizare și de informare a publicului
Pentru a ameliora calitatea informațiilor adresate cetățenilor, Comisia ar trebui:
(a) să identifice și să compileze, cu ajutorul profesioniștilor din domeniul sănătății, cele mai
importante informații pe care Comisia și autoritățile din statele membre ar trebui să le pună la
dispoziția cetățenilor (inclusiv cu privire la efectele asupra sănătății și măsurile recomandate la nivel
comportamental);
(b) să sprijine statele membre în vederea adoptării de către acestea a celor mai bune practici de
comunicare cu cetățe nii și de implicare a acestora în chestiuni legate de calitatea aerului;
(c) să publice un clasament al zonelor de gestionare și de evaluare a calității aerului care să indice
zonele cu cele mai mari progrese și zonele cu cele mai modeste progrese obținute în fiecare an și să
facă cunoscute cele mai bune practici care au fost aplicate în locațiile în care s -au obținut cele mai
bune rezultate;
(d) să dezvolte un instrument online care să permită cetățenilor să semnaleze încălcările normelor
privind calitatea aerului și să furnizeze feedback Comisiei cu privire la diverse aspecte legate de
acțiunile întreprinse de statele membre în vederea îmbunătățirii calității aerului;

56
(e) să sprijine statele membre în vederea dezvoltării unor instrumente ușor de utilizat pentru
accesul publicului larg la informații referitoare la calitatea aerului și la monitorizarea calității aerului
(de exemplu, aplicații pentru telefoanele mobile și/sau pagini special concepute în acest scop pe
platforme de comunicare socială);
(f) să depună eforturi în vederea obținerii unui acord cu statele membre, referitor la armonizarea
indicilor privind calitatea aerului.
Data -țintă pentru punerea în aplicare a recomandării : 2022.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Niko laos A. Milionis,
membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 11 iulie 2018.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus -Heiner LEHNE
Președinte

1
ANEXA I

Principalele directive care stabilesc limite pentru sursele de emisii
Legislația UE în materie de surse de emisii care prezintă cea mai mare relevanță pentru emisiile de
poluanți atmosferici include Directiva privind plafoanele naționale de emisie care vizează reducerea
emisiilor globale, Directiva privind emisiile industriale și Directiva privind instalațiile medii de ardere ,
pentru sursele industriale; Regulamentul privind emisiile provenind de le vehicule Euro 5 și Euro 6 și
alte directive în domeniul transporturilor92; și Directiva privind proiectarea ecologică și
regulamentele sale de puner e în aplicare , în ceea ce privește încălzirea și climatizarea locuințelor.
Directiva privind plafoanele naționale de emisie
În timp ce Directiva privind calitatea aerului înconjurător stabilește limite comune pentru zonele
afectate de poluare, Directiva pr ivind plafoanele naționale de emisie vizează emisiile de la nivel
național. Directiva prevede ca fiecare stat membru să își asume angajamentul de a reduce emisiile de
SO 2, NO X, COVnm, NH 3 și PM 2,5 (dar nu în mod explicit și emisiile de PM 10) începând din 2020, pentru
anul 2030 și ulterior.
Directiva, adoptată în 2001 și revizuită în 2016, reflectă angajamentele internaționale de reducere
a poluării atmosferice asumate de UE și de statele sale membre în cadrul Comisiei Economice pentru
Europa a ONU (CEE -ONU)93. UE și cele 28 de state membre ale sale transmit inventarele emisiilor lor
către această comisie a ONU.
În 2010, o dată -țintă fixată prin Directiva privind plafoanele naționale de emisie din 2001, 12 state
membre depășiseră cel puțin unul dintre plafoanele -țintă aferente.

92 În special, Re gulamentele (CE) nr. 715/2007 din 20 iunie 2007, (CE) nr. 692/20 08 din
18 iulie 2008 și (UE) 2016/427 din 10 martie 2016; și Directiva 2007/46/CE din
5 septembrie 2007. De asemenea, Regulamentele (CE) nr. 595/2009 din 18 iunie 2009 și
(UE) nr. 582/2011 din 25 mai 2011 în ceea ce privește vehiculele grele.
93 Aceste angajamente sunt asumate în temeiul Protocolului de la Göteborg , care face parte din
Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (CLRTAP).

2
Directiva privind emisiile industriale94 și Directiva privind instalațiile medii de ardere95
Scopul acestor directive este de a se obține un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății
umane în UE prin reducerea emisiilor industriale nocive. Ele stabilesc valori- limită obligatorii pentru
NO X, SO 2 și pulberi (care includ particulele în suspensie)96.
Conform acestor directive, în jur de 50 000 de instalații industriale trebuie să obțină o autorizație de
funcționare din partea autorităț ilor naționale competente din statele membre ale UE și trebuie să
aplice cele mai bune tehnici disponibile.
Directiva privind emisiile industriale se aplică în diferite sectoare, precum industriile producătoare de
energie, producția și prelucrarea metalel or, industria mineralelor, industria chimică, gestionarea
deșeurilor și alte sectoare. Ea conține dispoziții specifice privind arderea combustibilului în instalații
de ardere a căror putere termică instalată totală este mai mare sau egală cu 50 megawați (M W), sub
incidența cărora intră aproximativ 3 500 de instalații, dintre care 370 sunt instalații de dimensiuni
foarte mari din UE care funcționează pe bază de biomasă și de combustibili solizi și care au o putere
termică nominală de peste 300 MW.
În iulie 2017, Comisia a adoptat o decizie de punere în aplicare, pe baza unui document de referință
nou care actualizează cele mai bune tehnici disponibile pentru instalațiile de ardere de dimensiuni
mari97. Autorizațiile de funcționare ale acestor instalații trebuie reînnoite până în 2021 în
conformitate cu concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (concluziile BAT) și cu nivelurile aferente de emisii poluante.

94 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului Europe an și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind
emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (reformare) (JO L 334,
17.12.2010, p. 17).
95 Directiva (UE) 2015/2193 .
96 Acest lucru este deosebit de important pentru centralele pe cărbune, care sunt răspunzătoare
pentru aproximativ 52 % din emisiile industriale de SO 2, pentru 40 % din emisiile industriale de
NO 2 și pentru 37 % din emisiile industriale de PM ( sursa: raportul elaborat de AirClim,
ClientEarth și Biroul European de Mediu, intitulat Clearing the Air , 2017, p. 31).
97 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire
a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de
dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE .

2
Directiva privind instalațiile medii de ardere se aplică, cu câteva excepții, instalațiilor de ardere cu
o putere termică instalată mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW, indiferent de tipul de
combustibil utilizat.

1
ANEXA II
Valorile concentrațiilor maxime în cele șase zone de gestionare și de evaluare a calității aerului (date valabile la 13 decembrie 2017)98

98 Sursa: Portalul european privind calitatea aerului . Zonă de gesti onare și de
e valuare a calității ae rului: Bruxelles Cracovia Milano Ostrava Sofia StuttgartZonă de gesti onare și de
e valuare a calității ae rului: Bruxelles Cracovia Milano Ostrava Sofia Stuttgart
2009 51,57 70,02 80,55 46,96 57,51 111,91 2009 23,64 39,24 34,40 38,84 23,84 25,62
2010 53,75 70,36 73,36 50,90 48,52 99,92 2010 22,44 61,13 33,38 50,21 31,14 27,29
2011 49,97 73,07 79,42 46,41 51,76 97,33 2011 25,05 54,98 39,01 41,45 44,64 23,94
2012 48,13 71,45 67,34 43,10 45,33 91,27 2012 22,76 46,20 34,00 42,22 28,00 20,74
2013 62,62 68,00 57,48 41,43 39,30 89,03 2013 20,38 43,48 30,99 35,76 30,46 20,77
2014 47,38 61,50 59,34 39,18 31,92 88,60 2014 16,99 45,02 26,19 36,18 28,71 17,67
2015 45,17 63,13 75,27 39,95 32,69 87,23 2015 16,28 43,85 31,90 33,04 24,57 17,50
2016 47,72 59,28 67,00 39,07 33,15 81,60 2016 17,20 37,88 28,53 31,63 22,14 17,80
Zonă de gesti onare și de
e valuare a calității ae rului: Bruxelles Cracovia Milano Ostrava Sofia StuttgartZonă de gesti onare și de
e valuare a calității ae rului: Bruxelles Cracovia Milano Ostrava Sofia Stuttgart
2009 66 168 116 135 161 112 2009 36,50 60,34 46,81 53,11 65,44 45,16
2010 49 148 90 159 134 104 2010 32,90 65,95 40,72 66,00 53,84 44,07
2011 88 204 132 123 134 89 2011 39,40 76,63 50,22 52,54 70,48 39,76
2012 57 132 111 110 108 80 2012 34,30 65,85 46,11 56,27 53,89 37,56
2013 58 158 100 102 109 91 2013 33,50 59,67 42,40 47,00 52,43 40,07
2014 33 188 88 116 104 64 2014 31,99 63,90 37,06 48,04 52,96 37,52
2015 19 200 102 84 72 72 2015 27,20 67,81 41,58 41,57 41,78 37,08
2016 15 164 73 80 71 63 2016 24,69 56,67 38,12 39,71 40,00 37,56NO 2
medii anuale (max. 40µg/m3)PM 2.5
medii anuale (max. 25µg/m3)
PM 10
numărul de zile cu concentrația peste 50µg/m3 (max. 35)PM 10
medii anuale (max. 40µg/m3)

1
ANEXA III
Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de Directiva privind calitatea
aerului înconjurător, situația în aprilie 2018

Statul membru al
UE Stadiul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
PM 10 NO 2 SO 2 Monitorizare
Belgia CJUE
(pendinte) LFN – –
Bulgaria RUL – RO
Republica Cehă RO LFN – –
Danemarca – LFN – –
Germania RO RO – –
Estonia – – – –
Irlanda – – – –
Grecia RO – – –
Spania RO RO – –
Franța RO RO – –
Croația – – – –
Italia RO RO – –
Cipru – – – –
Letonia RO – – –
Lituania – – – –
Luxemburg – LFN – –
Ungaria RO LFN – –
Malta – – – –
Țările de Jos – – – –
Austria – LFN – –
Polonia RUL LFN – –
Portugalia RO LFN – –
România RO – – LFN
Slovenia LFN – – –
Slovacia RO – – LFN
Finlanda – – – –
Suedia RO – – –
Regatul Unit – RO – –

Legendă:
LFN = scrisoare de punere în întârziere trimisă ( letter of formal notice sent )
RO = aviz motivat trimis ( reasoned opinion sent )
CJUE = caz cu care a fost sesizată CJUE
RUL = CJUE a pronunțat o hotărâre în această cauză

Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sunt lansate odată cu scrisoarea de punere în
întârziere (LFN) trimisă de Comisie statului membru, scrisoare care definește domeniul de aplicare al
cazului. În cazul în care Comisia nu consideră că argumentele statu lui membru sunt rezonabile și
convingătoare, aceasta trimite o altă scrisoare [un aviz motivat (RO)], care este ultimul pas înainte de
sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

1
1
RĂSPUNSURILE COMISIEI LA RAPORTUL SPECIAL
AL CURȚII DE CONTURI EUROPENE
„POLUAREA ATMOSFERICĂ: SĂNĂTATEA NOASTRĂ NU ESTE ÎNCĂ PROTEJATĂ
ÎN MOD SUFICIENT”
SINTEZĂ
I. Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că (pentru anul 2014), în Uniunea Europeană,
399 000 de decese premature pot fi atribuite expunerii la particule fine de materie (PM 2,5),
75 000 expunerii la dioxidul de azot (NO 2) și 13 600 expunerii la ozonul de la nivelul solului (O 3).
Deși există anumite suprapuneri între aceste cifre (de exemplu, NO 2 este un precursor al PM 2,5),
astfel încât acestea nu pot fi pur și simplu însumate, ele arată că poluarea atmosferică provoacă
peste 400 000 de decese premature în UE anual.
II. În ultimele decenii s -au raportat reduceri atât ale emisiilor de poluanți atmosferici, cât și ale
concentrației poluanților atmosferici – aceasta din urmă nu a fost redusă totuși cu un procent
suficient pentru a asigu ra respectarea standardelor de calitate a aerului în întreaga Uniune
Europeană.
IV. Deși este adevărat că nu s -au îndeplinit integral toate obiectivele Directivei privind calitatea
aerului înconjurător, această directivă a condus la îmbunătățiri semnificative ale calității aerului în
Uniune. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul c ă există deficiențe în privința modului de punere
în aplicare a directivei și că încă se depășesc semnificativ valorile -limită. Există însă situații în care
calitatea aerului s -a îmbunătățit sau monitorizarea calității aerului s -a îmbunătățit considerabil, în
conformitate cu cerințele acestei directive. Directivele constituie un motor esențial al acestor
îmbunătățiri.
Comisia este în curs de a efectua o verificare a adecvării directivelor privind calitatea aerului
înconjurător, în cadrul căreia va evalua r elevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea
adăugată europeană a acestor acte legislative. Fără a aduce atingere rezultatelor acestei verificări a
adecvării, Comisia consideră că acțiunile Uniunii care vizează protejarea sănătății umane împotri va
poluării atmosferice s -au dovedit a fi, cel puțin în parte, eficace.
(b) În anumite cazuri, poluarea atmosferică poate fi subestimată dacă nu este monitorizată corect în
circumstanțe specifice, dar Comisia nu a identificat niciun eșec sistemic în proces ul UE de
monitorizare a calității aerului.
(c) COM(2018)330 prezintă perspectiva Comisiei asupra punerii în aplicare și a asigurării
respectării Directivei privind calitatea aerului înconjurător.
(d) Comunicarea din 2018 intitulată „Aer curat pentru toți” (COM(2018)330) și programul „Aer
curat pentru Europa” din 2013 (COM (2013)0918) subliniază importanța abordării poluării
atmosferice, inclusiv prin intermediul politicilor UE conexe.
Calitatea a erului poate fi îmbunătățită prin realizarea de investiții în alte domenii, dar cu beneficii
conexe semnificative pentru calitatea aerului (de exemplu, înlocuirea vechilor centrale pe cărbune
cu cele pe gaz, investiții în noi linii de metrou, în șosele de centură în jurul orașelor etc.). Aceste
investiții nu s -ar califica drept finanțare directă pentru calitatea aerului, dar ar contribui totuși în
mod semnificativ la reducerea poluării și la îmbunătățirea calității aerului.
(e) A se vedea răspunsurile de la punctele 73 și 74 de mai jos.
V. Comisia consideră că recomandările Curții de Conturi Europene reprezintă o contribuție
importantă la actuala verificare a adecvării directivelor privind calitatea aerului înconjurător.
În continuare sunt prezentate observa ții specifice la recomandările individuale.

2
2
INTRODUCERE
Caseta 1 – Principalii poluanți atmosferici
În ceea ce privește contribuția combustibililor solizi la poluarea atmosferică, amploarea acestei
contribuții depinde inclusiv de calitatea combustibililor utilizați și de tehnologia specifică
boilerelor.
Caseta 2 – Calitatea aerului nu depinde numai de emisiile poluante
Încălzirea locuințelor și agricultura sunt alte acțiuni antropice esențiale care contribuie la poluarea
atmosferică.
7. Directiva 2008/50/CE a consolidat precedenta Directivă -cadru 96/62/CE și trei dintre cele
patru „directive -fiice” ale acesteia: 1999/30/CE, 2000/69/CE și 2002/3/CE. Cu câteva excepții,
directiva nu a stabilit noi standarde de calitate a aerului, ci le -a reconfirmat pe cele co nvenite
anterior.
A patra „directivă -fiică” a Directivei 96/62/CE, Directiva 2004/107/CE, continuă să fie în vigoare
(și stabilește valori -țintă importante pentru mai mulți poluanți atmosferici). Prin urmare,
Comisia preferă să facă trimitere colectivă la Directiva 2004/107/CE și la Directiva 2008/50/CE sub
denumirea de „directivele privind calitatea aerului înconjurător”, dar înțelege că doar ultima dintre
cele două directive a făcut obiectul acestui audit.
8. Cerințele conexe au fost elaborate suplimentar prin intermediul Directivei (UE) 2015/1480
a Comisiei.
9. Comisia consideră că atât valorile -limită, cât și valorile -țintă sunt obligatorii. A se vedea definiția
completă la articolul 2 din directivă.
Caseta 3 – Rolul Comisiei și al AEM
Decizia de punere în aplicare 2011/850/UE conferă în mod explicit AEM competența de a asista
Comisia Europeană în crearea unui depozit de date și de a asigura accesul la acesta prin portalul
privind calitatea aerului înconjurător.
OBSERVAȚII
22. O evaluare efectuată de Comi sie pentru fundamentarea pachetului de politici pentru un aer curat
din 2013 – COM(2013)0918 – a arătat că pachetele legislative propuse în 2013 [în special legislația
care avea să devină ulterior Directiva (UE) 2016/2284] vor duce la un parcurs descendent al
emisiilor până în 2030 și „[vor] facilita apropierea standardelor UE privind calitatea aerului
înconjurător de concentrațiile orientative stabilite de OMS” .
Pe baza evaluării efectuate pentru fundamentarea COM(2013)0918 (final), Comisia a concluzionat
că nu era oportună în acel moment revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător și că
politica ar trebui să se concentreze mai degrabă pe asigurarea respectării standardelor existente de
calitate a aerului până cel târziu în 2020.
24. Număru l stațiilor de măsurare în puncte fixe nu este determinat de aspectul dacă concentrațiile
sunt sub standardele UE de calitate a aerului, ci de pragurile superioare și inferioare de evaluare
definite în anexa II la Directiva 2008/50/CE.
25. Analizele cost -beneficiu efectuate pentru fundamentarea pachetului de politici pentru un aer
curat din 2013 au confirmat ordinul de mărime în raportul dintre costurile de implementare și
beneficiile societale ale acțiunii de reducere a emisiilor și de îmbunătățire a calit ății aerului.
26. Comisia este în curs de a efectua o verificare a adecvării directivelor privind calitatea aerului
înconjurător, în cadrul căreia va evalua relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea

3
3
adăugată europeană a acestor acte legislative, incluzând o evaluare a relevanței standardelor UE de
calitate a aerului existente.
30. Datele credibile, furnizate la timp și comparabile privind calitatea aerului sunt importante nu
doar pentru Comisie, în vederea posibilelor acțiuni de asigu rare a respectării legislației, ci și pentru
public, precum și pentru ca autoritățile locale, regionale și naționale să lanseze și să documenteze
acțiunile prin care mențin perioadele de depășire cât mai scurte cu putință.
33. Directiva privind calitatea a erului înconjurător prevede că statele membre trebuie să mențină
punctele de prelevare care au înregistrat depășiri ale valorilor -limită pentru PM 10, însă această
obligație nu se aplică și altor poluanți. Totuși, dacă punctele de prelevare care au raportat depășiri
pentru alți poluanți întrerup raportarea, Comisia monitorizează situația de la caz la caz, pentru a se
asigura de respectarea dispozițiilor privind amplasarea la macroscară din anexa III partea B.
35. Comisia este de acord cu privire la importanț a transmiterii datelor la timp. Majoritatea statelor
membre raportează datele în conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2011/850/UE.
„Directivele anterioare” prevedeau că statele membre trebuie să informeze Comisia mai devreme,
dar numai în ceea ce privește cazurile de depășire din intervalul de șase luni de la finele perioadei
de măsurare. Aceste directive nu acopereau, totuși, toate datele care se raportează în prezent în
temeiul Deciziei de punere în aplicare 2011/850/UE.
38. Pe lângă cele trei mo tive enumerate, Comisia consideră că există și alte motive care compromit
eficacitatea – printre altele, lipsa estimării eficacității măsurilor, tendințele și stimulentele de la
nivel național care contracarează eforturile locale, lipsa de integrare cu alt e măsuri adoptate la nivel
local (de exemplu, în cadrul acțiunilor climatice sau al urbanismului).
45. Într -adevăr, elaborarea planurilor privind calitatea aerului tinde să fie un proces îndelungat,
întrucât acestea, în funcție de dispozițiile relevante al e statelor membre, necesită implicarea
substanțială și consultarea părților interesate. Într -adevăr, totuși, implicarea și consultarea în cauză
nu trebuie să împiedice actualizarea informațiilor concrete (cum ar fi datele de monitorizare, atunci
când acest ea devin disponibile).
48. Comisia nu efectuează analize și nu verifică fiecare stație de monitorizare în parte, dar
abordează insuficiențele din rețeaua de monitorizare de la caz la caz.
52. La 17 mai 2018, Comisia a anunțat că va sesiza Curtea Europeană de Justiție (CEJ) în cazul a
trei state membre în care s -au înregistrat depășiri ale valorilor -limită pentru NO 2 (Germania, Franța
și Regatul Unit), precum și al altor trei state membre în care s -au depășit valorile -limită pentru PM 10
(Italia, Ungaria și R omânia). A se vedea COM(2018)330.
53. Potrivit articolului 23 din Directiva privind calitatea aerului înconjurător, „[a]ceste planuri sunt
comunicate de îndată Comisiei, dar în cel mult doi ani de la încheierea primului an în care a fost
observată depășire a”.
54. Comisia a acționat prompt, în cel mai scurt termen posibil. Ea a inițiat acțiuni de asigurare a
respectării directivei încă din 2008, imediat după adoptarea acesteia, dar hotărârile CEJ subsecvente
din 2011 și 2012 nu au putut fi executate pe depli n (CEJ a limitat condamnarea statelor membre la
cazurile de depășire a valorilor -limită doar într -o perioadă specifică din trecut). În vederea
executării unor hotărâri suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, Comisia a relansat
proceduri de con statare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a modifica argumentele utilizate.
În urma clarificării jurisprudenței aferente hotărârilor pronunțate în cazul Bulgariei și al Poloniei
(la 5 aprilie 2017 și, respectiv, la 22 februarie 2018), CEJ a considerat c ă ar putea trece mai mulți
ani până la soluționarea cauzelor și că măsurile adoptate nu erau adecvate pentru a aborda depășirile
valorilor -limită. Astfel, CEJ a făcut posibilă trecerea la o etapă mai concretă și accelerarea

4
4
soluționării diverselor cauze (d upă cum demonstrează deciziile de trimitere din mai 2018 cu privire
la alte trei cauze legate de PM 10 și trei cauze legate de NO 2).
55. Politicile UE pot avea, de asemenea, obiective care contribuie la îmbunătățirea calității aerului.
Și alte politici în a fara celor menționate au un impact asupra poluanților atmosferici (inclusiv, dar
nu numai: politica fiscală, politica comercială, politicile regionale sau urbane).
57. Legislația europeană în materie de standarde de emisii de CO 2 aplicabile autoturismelor respectă
principiul neutralității tehnologice. A fost alegerea producătorilor de autoturisme să apeleze în
principal la tehnologia diesel pentru a reduce valoarea medie a emisiilor de CO 2 ale flotei lor.
Standardele EURO 5 și EURO 6 ar trebui să fie respec tate în toate condițiile normale de utilizare.
Până de curând nu exista un test prin care să se verifice acest lucru. Comisia a elaborat noul test
RDE (emisii generate în condiții reale de conducere), care verifică emisiile provenite de la
autoturisme pe ș osea. Legislația RDE garantează menținerea emisiilor vehiculelor rutiere sub
valoarea -limită în condiții reale de conducere, nu doar în laborator.
Factorii de conformitate (FC) nu modifică valorile -limită aferente standardului Euro 6, nici nu
autorizează p roducătorii auto să le depășească, ci asigură aplicarea acestor limite în „condiții
normale de utilizare”. Legislația RDE nu stabilește noi limite de emisie, ci o procedură suplimentară
de testare, ale cărei cerințe cantitative trebuie să fie calibrate cu limitele aferente standardului
Euro 6. În plus, testul RDE este un test nou, care trebuie să fie aplicat în completarea testului de
laborator; în cazul acestuia din urmă, trebuie să se respecte în continuare pe deplin limita de emisii
de 80 mg NOx corespun zătoare standardului Euro 6. De la 1 septembrie 2018, toate vehiculele noi
sunt supuse unor proceduri de laborator (procedura de testare a vehiculelor ușoare armonizată la
nivel mondial – WLTP) mult mai stricte decât procedurile de laborator anterioare.
De asemenea, este important să se clarifice faptul că scandalul „Dieselgate” a privit utilizarea unui
dispozitiv de manipulare interzis prin lege, iar nu problema emisiilor ridicate măsurate în condiții
reale de conducere.
59. Riscurile asociate producției ș i utilizării bioenergiei au fost analizate în cadrul Evaluării
impactului privind durabilitatea bioenergiei din 2016 (SWD (2016) 418), document elaborat pentru
reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile.
Directiva privind energia din surs e regenerabile nu susține în mod special biomasa. Rămâne la
latitudinea statelor membre să definească modul în care doresc să îndeplinească obiectivele lor
naționale în materie de SRE și dacă vor introduce sau nu sisteme de sprijin.
Emisiile provenite de l a centralele de cogenerare medii și mari sunt abordate de legislația UE,
printre altele de Directiva privind instalațiile medii de ardere și de Directiva privind emisiile
industriale. În ceea ce privește aspectele legate de utilizarea biomasei în aparatele de încălzire a
incintelor, a se vedea răspunsurile Comisiei la punctul 60.
60. Comisia consideră că regulamentele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică
reprezintă un compromis pozitiv în privința a ceea ce este necesar pentru a reduce po luarea
atmosferică, protejând totodată consumatorii și industria europeană. Cerințele referitoare la emisii
se introduc progresiv în cazul tuturor aparatelor de încălzire a incintelor care utilizează
combustibili.
61. Statele membre nu pot stabili valori -limită mai permisive decât nivelurile asociate celor mai
bune tehnici disponibile (BAT) decât în cazuri specifice și justificate. Această flexibilitate este
limitată considerabil de necesitatea de a respecta standardele de calitate a mediului aplicabile,
publicul are un cuvânt de spus în acordarea derogărilor și Comisia trebuie să fie informată cu privire

5
5
la acestea. Experiența acumulată de la publicarea primelor seturi de concluzii BAT și până în
prezent arată că numărul de derogări propuse de statele memb re este relativ redus1.
63. Emisiile – inclusiv de NH 3 – provenite din creșterea în sistem intensiv a păsărilor de curte și a
porcilor în UE (circa 20 000 de ferme mari) sunt reglementate de Directiva privind emisiile
industriale, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Concluziile BAT referitoare la
creșterea în sistem intensiv a păsărilor de curte și a porcilor au fost publicate în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene la 21 februarie 2017. Pentru prima dată, aceste concluzii au stabilit l imite
obligatorii la nivelul UE pentru emisiile atmosferice de amoniac provenite de la fermele de porci
sau de păsări de curte, limite care vor trebui să fie respectate în termen de maximum patru ani de la
data publicării.
A se vedea: https://ec.europa.eu/jrc/en/news/new -eu-environmental -standards -large -poultry -and-
pig-farms
68. Se așteaptă și alte contribuții indirecte cu potențial benefic pentru aerul curat din partea unor
segmente substanțiale ale investițiilor din fondurile structurale și de investiții europene în
perioada 2014 -2020 realizate în domeniul economiei cu emisi i scăzute de dioxid de carbon
(45 de miliarde de euro), al protecției mediului și al utilizării eficiente a resurselor
(63 de miliarde de euro în total) și al infrastructurilor de rețea (58 de miliarde de euro în total), în
special cele care sprijină regiu nile și cetățenii vulnerabili. În prezent, o treime din totalul
investițiilor din Fondul european pentru investiții strategice (circa 80 de miliarde de euro) sprijină
proiectele din sectoarele energiei, transporturilor și mediului. Toate acestea au un efec t indirect
pozitiv asupra calității aerului (a se vedea COM(2018)330 final).
Pe durata perioadei de programare de șapte ani, se pot realoca fonduri structurale între măsuri
dedicate calității aerului (codul 83) și alte acțiuni, inclusiv cele care sprijină în mod indirect
îmbunătățirea calității aerului, cum ar fi codurile 13, 14 și 16.
69. Programul operațional „Mediu” al Bulgariei pentru perioada 2014 -2020 descrie tocmai influența
prevalentă a transporturilor și a încălzirii locuințelor drept cele două su rse principale de poluare din
această țară asupra cărora trebuie să se concentreze eforturile de intervenție a programului
operațional în domeniu (PA5 privind calitatea aerului).
72. Comisia este întru totul de acord în ceea ce privește importanța informăr ii publicului în legătură
cu calitatea aerului. Comisia colaborează îndeaproape cu AEM pentru a îmbunătăți accesibilitatea
informațiilor privind calitatea aerului. Printre instrumentele create se numără indicele AEM privind
calitatea aerului, care poate fi consultat la http://airindex.eea.europa.eu
De asemenea, Comisia urmărește cu viu interes inițiativele științifice cetățenești actuale axate pe
monitorizarea calității aerului, dar remarcă faptul că acest ea tind să nu îndeplinească, în general,
obiectivele de calitate a datelor impuse de Directiva privind calitatea aerului înconjurător.
Într-adevăr, această directivă nu stabilește praguri de alertă pentru PM (însă mai multe state
membre au stabilit astfel de praguri).
73. Comisia recunoaște importanța rolului pe care îl joacă instanțele naționale în asigurarea
respectării cerințelor Directivei privind calitatea aerului înconjurător și sprijină acest rol, după cum
demonstrează adoptarea comunicării menționat e în răspunsul la punctul 74 de mai jos.

1 A se vedea: Amec Foster Wheeler: Application of IED Article 15(4) derogations [Aplicarea derogărilor de la dispozițiile
articolului 15 alineatul (4) din Directiva privind emisiile industriale];
https://circabc.europa.eu/sd/a/9b59019b -df6c-4e6c -a5c2 -1fb25cfe049c/IED%20Article%2015(4)%20Report.pdf

6
6
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia directiva nu protejează în mod explicit participarea
publicului și accesul acestuia la justiție, a se vedea răspunsul la punctul 74.
74. Comisia este de acord cu Curte a în privința faptului că Convenția de la Aarhus este relevantă
pentru Directiva privind calitatea aerului înconjurător.
În ceea ce privește lipsa dispozițiilor explicite privind accesul la justiție din Directiva privind
calitatea aerului înconjurător, la momentul adoptării directivei în 2008, Consiliul și Parlamentul au
avut în față o propunere separată a Comisiei care viza asigurarea unui acces larg la justiție în
probleme de mediu; COM(2003)624. Acest fapt ar fi eliminat necesitatea de a introduce dispo ziții
specifice privind accesul la justiție în directivă. Cu toate acestea, nu a existat suficient sprijin din
partea Consiliului pentru această propunere separată. În pofida acestei lipse de dispoziții legislative
din Directiva privind calitatea aerului î nconjurător, CEJ a statuat că legislația UE în materie de
calitate a aerului conferă persoanelor și ONG -urilor drepturi materiale în domeniul sănătății, pe care
instanțele naționale ar trebui să fie pregătite să le protejeze. A se vedea Hotărârea Janecek,
C-237/07, EU:C:2008:447, și Hotărârea Client Earth, C -404/13, EU:C:2014:2382.
Comisia a atras atenția asupra acestei jurisprudențe în Comunicarea din 2017 privind accesul la
justiție în probleme de mediu; a se vedea 2017/C 275/01.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
82. Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că (pentru anul 2014), în Uniunea Europeană,
399 000 de decese premature pot fi atribuite expunerii la particule fine de materie (PM 2,5),
75 000 expunerii la dioxidul de azot (NO 2) și 13 600 expunerii la ozon ul de la nivelul solului (O 3).
Deși există anumite suprapuneri între aceste cifre (de exemplu, NO 2 este un precursor al PM 2,5),
astfel încât acestea nu pot fi pur și simplu însumate, ele arată că poluarea atmosferică provoacă
peste 400 000 de decese premat ure în UE anual.
83. Deși este adevărat că nu s -au îndeplinit integral toate obiectivele Directivei privind calitatea
aerului înconjurător, această directivă a condus la îmbunătățiri semnificative ale calității aerului în
Uniune. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul că există deficiențe în privința modului de punere
în aplicare a directivei și că încă se depășesc semnificativ valorile -limită. Există însă situații în care
calitatea aerului s -a îmbunătățit sau monitorizarea calității aerului s -a îmbună tățit considerabil, în
conformitate cu cerințele acestei directive. Directivele constituie un motor esențial al acestor
îmbunătățiri. Comisia este în curs de a efectua o verificare a adecvării directivelor privind calitatea
aerului înconjurător, în cadrul căreia va evalua relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea
adăugată europeană a acestor acte legislative. Fără a aduce atingere rezultatelor acestei verificări a
adecvării, Comisia consideră că acțiunile Uniunii care vizează protejarea sănăt ății umane împotriva
poluării atmosferice s -au dovedit a fi (cel puțin în parte) eficace.
84. COM(2018)330 prezintă perspectiva Comisiei asupra punerii în aplicare și a asigurării
respectării Directivei privind calitatea aerului înconjurător.
În ceea ce privește anumite standarde de calitate a aerului pentru anumiți poluanți (precum
valoarea -limită anuală pentru dioxidul de azot), directiva este în acord cu probele privind impactul
asupra sănătății furnizate de OMS.
85. Într -adevăr, standardele UE de cali tate a aerului sunt mai puțin stricte decât recomandările
pentru diverși poluanți incluse în Orientările OMS privind calitatea aerului. Ar trebui remarcat,
totuși, că valorile -limită și valorile recomandate de aceste orientări diferă din punctul de vedere al
implicațiilor lor juridice și politice.
Politica UE privind aerul curat, în general, și Directiva privind calitatea aerului înconjurător, în
special, se bazează pe stabilirea unor obiective corespunzătoare pentru calitatea aerului

7
7
înconjurător, „luându -se în considerare standardele, ghidurile și programele Organizației
Mondiale a Sănătății” .
87. Comisia este în curs de a efectua o verificare a adecvării directivelor privind calitatea aerului
înconjurător, în cadrul căreia va evalua relevanța, eficacitate a, eficiența, coerența și valoarea
adăugată europeană a acestor acte legislative, inclusiv în ceea ce privește cerințele de monitorizare.
88. Comisia este de acord că, în mod frecvent, măsurile din planurile privind calitatea aerului nu
sunt suficient de b ine direcționate și a adoptat, în consecință, acțiuni în vederea asigurării punerii în
aplicare.
Recomandarea 1 – Sunt necesare măsuri mai eficace din partea Comisiei
(a) Comisia acceptă această recomandare.
(b) Comisia acceptă această recomandare.
Comi sia a prezentat, în cadrul COM(2018)330, observații privind măsurile de asigurare a respectării
și va continua să gestioneze în mod activ fiecare etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii
obligațiilor.
(c) Comisia acceptă parțial această recomandar e.
Comisia va continua să analizeze dimensiunea transfrontalieră din interiorul UE, de exemplu, prin
rapoartele periodice din cadrul evaluării prospective privind aerul curat prevăzute de Directiva
2016/2284.
Comisia poate oferi asistență statelor membre doar în limitele posibilităților permise de articolul 25
din directivă, care prevede următoarele:
„(1) Atunci când orice prag de alertă, valoare -limită sau valoare -țintă la care se adaugă orice
marjă relevantă de toleranță sau obiectiv pe termen lung sunt depășite, datorită unui transport
important de poluanți atmosferici sau de precursori ai acestora, statele membre respective
cooperează și, unde este cazul, stabilesc acțiuni comune, cum ar fi pregătirea unor planuri comune
sau coordonate privind calitatea aerului […].
(2) Comisia este invitată să ia parte la orice proces de cooperare de natura celui menționat la
alineatul (1) și să îl susțină. […]”
90. A se vedea observațiile precedente privind concluziile de mai sus.
Recomandarea 2 – O actualizare amb ițioasă a Directivei privind calitatea aerului înconjurător
Comisia va acorda o atenție deosebită acestor recomandări în cadrul verificării adecvării Directivei
privind calitatea aerului înconjurător din 2019 și al celor ulterioare.
(a) Comisia acceptă această recomandare.
(c) Comisia acceptă parțial această recomandare.
Comisia remarcă faptul că, potrivit directivei, planurile privind calitatea aerului trebuie să fie axate
pe rezultate (și anume, să mențină perioadele de depășire cât m ai scurte cu putință), în conformitate
cu dispozițiile anexei XV la directivă.
(c) Comisia acceptă această recomandare.
(d) Comisia acceptă această recomandare.
Comisia ia act de această recomandare și va acorda o atenție deosebită acestui aspect în cadrul
actualei verificări a adecvării.

8
8
(e) Comisia acceptă această recomandare.
Comisia este de acord cu privire la importanța transmiterii datelor la timp. Majoritatea statelor
membre raportează date în conformitate cu dispozițiile Deciziei de punere în aplicare 2011/850/UE
(inclusiv dispozițiile privind datele actualizate). Întrucât procedurile de raportare electronică sunt
deja testate corespunzător, Comisia consideră că există cadrul necesar pentru raportarea timpurie.
(f) Comisia acceptă această re comandare.
91. Comisia Europeană face eforturi semnificative pentru reducerea emisiilor de poluanți
atmosferici.
De exemplu, obiectivul de a obține o mobilitate cu emisii scăzute este integrat în strategiile centrale
ale UE din domeniul transporturilor.
În 2017 -2018 s -au adoptat trei pachete privind mobilitatea pe baza Strategiei din 2016 pentru o
mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acestea includ inițiative de promovare a
mobilității nepoluante și integrează trecerea la principiile „utilizat orul plătește” și „poluatorul
plătește”.
În ceea ce privește politica energetică, regulamentele privind proiectarea ecologică și etichetarea
energetică realizează un compromis pozitiv între reducerea poluării atmosferice și protecția
consumatorilor și a in dustriei europene.
92. Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021 -2027, astfel cum a fost propus de Comisia
Europeană, va continua să sprijine măsurile de îmbunătățire a calității aerului, inclusiv prin
intermediul valorii -țintă de 25 % pentru cheltu ielile UE care contribuie la obiectivele climatice și
prin consolidarea programului LIFE, care va sprijini, de asemenea, măsuri de promovare a energiei
nepoluante, eficiența energetică și reforma politicii agricole comune.
Comisia face referire, de asemene a, la răspunsul său la punctul 68.
Recomandarea 3 – Prioritizarea și integrarea chestiunii privind calitatea aerului în cadrul
politicilor UE
(a) Comisia acceptă această recomandare.
Comisia va acorda o atenție deosebită acestui aspect în cadrul actualei verificări a adecvării
Directivei privind calitatea aerului înconjurător.
(b) Comisia acceptă această recomandare.
Serviciile Comisiei se pregătesc în acest sens pe baza dispoziției privind raportarea (articolul 11)
din Directiva (UE) 2016/2284 privind pla foanele naționale de emisie și sprijinindu -se pe un studiu
finalizat referitor la o metodologie de monitorizare.
Recomandarea 4 – Îmbunătățirea gradului de sensibilizare și de informare a publicului
Comisia acceptă aceste recomandări.
Comisia va trebui să ia măsuri în urma tuturor aspectelor menționate împreună cu statele membre și
cu Agenția Europeană de Mediu, în consecință.
În ultimii câțiva ani, cantitatea și calitatea informațiilor privind calitatea aerului furnizate de
Comisia Europeană, de Agenția Europeană de Mediu și de autoritățile naționale, regionale și locale
s-au îmbunătățit deja în mod considerabil.

Etapă Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului 26.4 .2017
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate
auditată) a proiectului de raport 23.5.2018
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 11.7.2018
Primirea răspunsurilor Comisiei (sau ale altei entități auditate) în
toate versiunile lingvistice 8.8.2018
PDF ISBN 978-92-847-0619-8 doi:10.2865/495158 QJ-AB-18-019-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-0593-1 doi:10.2865/89986 QJ-AB-18-019-RO-Q

Poluarea atmosferică are consecințe grave asupra sănătății
cetățenilor europeni. În fiecare an, au loc în jur de 400 000
de decese premature din cauza concentrațiilor excesive ale
poluanților atmosferici, cum ar fi particulele de praf,
dioxidul de azot și ozonul. Cu aproximativ 30 de ani în
urmă, UE a început să legifereze în vederea unui aer curat,
stabilind valori-limită pentru concentrațiile de poluanți din
aer. Cu toate acestea, calitatea proastă a aerului este și
astăzi o situație des întâlnită în majoritatea statelor
membre ale UE, precum și în numeroase orașe europene.
Curtea a constatat că cetățenii europeni continuă să
respire un aer nociv, în principal din cauza unei legislații
deficitare în materie și a unei puneri în aplicare
nesatisfăcătoare a politicilor relevante. Recomandările
Curții vizează consolidarea Directivei privind calitatea
aerului înconjurător și promovarea în continuare a unor
acțiuni eficace din partea Comisiei Europene și a statelor
membre, inclusiv o mai bună coordonare a politicilor și o
informare mai adecvată a publicului.
© Uniunea Europeană, 2018.
Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană
nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor. CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG
Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors