I. FAMILIA IN ISTORIA MANTUIRII 1.1 FAMILIA – IMAGINEA UMANA A SFINTEI TREIMI Familia a fost intemeiat de insusi Dumnezeu inca de la creatie, cand… [618226]

I. FAMILIA IN ISTORIA MANTUIRII

1.1 FAMILIA – IMAGINEA UMANA A SFINTEI TREIMI

Familia a fost intemeiat de insusi Dumnezeu inca de la creatie, cand l-a creat
pe Adam, barbatul si pe Eva, femeia.
Putem intelege ca este ceva sacru, divin, ca este p romotorul Familiei Divine,
Sfanta Treime, care are drept temelie iubirea desav arsita, comuniunea, egalitatea si
unitatea, trei persoane dar un singur Dumnezeu, ast fel se evidentiaza asemanarea in
familia pamanteasca, barbatul si femeia un singur t rup.
Aceasta este o familie bazata pe iubire care care a fost conceputade la
inceputul Creatiei pana in ziua de azi.
Familia este cu adevarat, leagan al vietii, este lo cul unde se plamadeste
mladita care se naste si creste, adica omul, este incepu tul formarii lui ca om care
la randul lui va trebui sa-si formeze propria famil ie, deci familia este nucleul de
pornire in aceasta viata si care asemeni unui perpe tumobile nu are oprire.

Sfântul Apostol Pavel nume ște c ăsătoria tain ă mare, o tain ă în Hristos și în
Biseric ă, ” Misterul acesta este mare: eu o spun cu privire l a Cristos si la
Biserica ” (Efeseni 5, 32), ea fiind o oglindire a unirii lu i Hristos cu Biserica Sa,
leg ătur ă spiritual ă, pătruns ă de iubire și plina de har, o icoan ă a c ăsătoriei cre știne.
Harul divin transforma iubirea, o purific ă, dând un caracterul unitar și indisolubil
căsătoriei și implicit familiei.
In familia nu putem vorbii doar de o u șoar ă prezenta a divinului , ea este
imaginea transparenta a realit ăților divine, a șa cum ne-au fost relatate în Iisus
Hristos. Astfel, Sfin ții P ărin ți numesc familia imagine a Sfintei Treimi de aceea
unitatea ei se refer ă cu prec ădere la iubire, care poate fi asemuita cu un dar, a c ărui
împ ărțire sau desp ărțire este de neconceput. Iubirea împ ărțit ă duce la infidelitatea
conjugal ă, intelegem ca unitatea familiei se caracterizeaz ă prin iubire ca o fundatie
a casei, a familiei, bazata pe fidelitate, d ăruire, respect reciproc, devotament, chiar
o sacrificare pentru binele celuilalt.
Într-adev ăr, familia este considerata o imagine a Sfintei Tre imi, întrucât ce
este considerata a fii comuniunea tripersonal ă din sânul Dumnezeirii, aceea este
considerata a fii si comuniunea din cadrul famili ei. In sanul lui Dumnezeu, exist ă
o legatura de via ță , dar și o trinitate de persoane, asemenei familiei unde e xist ă o

legatura de via ță și iubire, dar și o pluritate de persoane. Pluralitatea nu dizolva
unitatea, unitatea nu ucide persoanele, ci le aduce catre perfectiune.
Trinit ății – Tat ăl, Fiul și Duhul Sfânt – îi corespunde trinitatea: tat ăl, fiul și
mama. Tat ăl este tat ă, întrucât particip ă la paternitatea Tat ălui din ceruri. Fiecare
copil este atât fiu, întrucât particip ă la filia țiunea Fiului lui Dumnezeu. El este
imaginea Fiului pe p ământ. Mama este mam ă, întrucât particip ă la puterea
creatoare și modelatoare a Duhului Sfânt. Ea este Intruchipare a iubirii din cadrul
familiei, a șa cum Duhul Sfânt este în cadrul familiei divine.
La Cina cea de Taina le-a spus Apostolilor ce sa f aca pentru pomenirea lui
iar prin painea si vinul pe care le-a binecuvantat a fost unirea lui cu oamenii, ca el
sa traiasca prin noi si noi prin el deopotriva ” ( Lc 22,15-20).
Analizand textele Evangheliilor din Noul Testament putem vedea cum
Mantuitorul ne da indicii despre locurile unde ar d orii sa vada aceasta Taina a
Nuntii pe care o compara cu Imparatia Cerurilor. Pi n participarea la Nunta din
Canna Mantuitorul a sfintit aceasta nunta, odata cu participarea lui dar mai cu
seama prin infaptuirea primei sale minuni, atunci c and a transformat apa in vin si
dand mesenilor sa bea din el. Mantuitorul a adus in discutia, de nenumarate ori,
subiectul nuntii, vorbind de importanta ei rezulta, fara drept de tagaduiala ca este o
Sfanta taina a Divnitatii.

1.2 FAMILIA IN VECHIUL TESTAMENT

Familia a luat nastere odata cu crearea primilor oa meni, Adam si Eva.
Domnul Dumnezeu“ a construit”, pentru Adam femeia ca o consecinta a
singuratatii, pentru a se simtii implinit si ferici t , alaturi de ea, fara de care nu ar fi
putut atinge perfectiunea si implinirea misiunii ce i-a fost incredintate , ”Si a zis
Domnul Dumnezu: Nu este bine sa fie omul singur ; s a-i facem ajutor potrivit
pentru el.`(Fac.2,18) – “ carne din carnea sa si os din oasele sale” ( Gen 2,21) , Eva
fiind create din insasi lui Adam omul a zis – “ Ace asta, in sfarsit, este os din oasele
mele si carne din carnea mea” ( Gen 2,20.22-23).
De la bun început omul a fost create dupa chipul si asemanarea Domnului,
din iubire a create pentru Adam femeia. Omul a fos t prima vietate inzestrata cu
ratiune, fapt ce-i permitea sa duca la bun sfarsit Creatia, Domnul punându-i la
dispozitie, în gradina Edenului, toate cele necesar e implinirii misiunii pentru care a
fost creat, doar o singura conditie avea de respec at …..” dar din pomul cunostintei
binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in ca re vei manca din el vei murii
negresit ( Gn.2.17)”
…………………………………………………………….

In Vocabularul de Teologie Biblica cuvantul “famili e” in Vechiul Testament
este descris, ca fiind, o însiruire de termeni: a c onstruii, autoritate, casa, tata,
mama, generatie,frate etc., analizandu-le observam cronologia creatiei lui
Dumnezeu.
“Și Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând; Cre ște ți și vă înmul țiți și umple ți
pământul și-l supune ți; și st ăpâni ți peste pe știi mării, peste păsările cerului, peste
toate animalele, peste toate viet ățile ce se mi șcă pe p ământ si peste tot pamantul !”

(Gn 1, 28), este primul indemn, prima misiune primi ta de prima familie de la
Creator. Aceasta avea rolul sa stapaneasca pamantul si animalele, sa umple
pamantul cu oameni si impreuna sa formeze o societa te sanatoasa si prospera.
Cum totul era bine pus la punct, calculat, un adeva rat automobil care nu
trebuia sa ruleze decat pe circuitul stabilit, imp reuna, fara nicio abatere, pentru a
ajunge cu bine la finalul cursei. Observam ca ceva a condus la schimbarea acestei
stari de fapt si anume ,aparitia “ P ăcatului”.
El este cel care a plantat samanta indoielii, ca po ate Adam o minte, iar
porunca Domului de a nu manca din pomul cunoasteri i nu este intocmai, a pacatuit
Adam cand a muscat din mar si intrebat fiind, si-a invinovatit sotia.
Daca acesta nu ar fi aparut, relatie de egelitate, dintre cei doi, nu s-ar fi
pierdut, ar fi ramas, dar Pacatul a facut ca femeia sa fie supusa barbatului ( ”…. cu
durere vei naste copii, si dorintele tale se vor ti ne dupa barbatul tau iar el el va
stapanii peste tine”. ( Gen 3.16 ).
Omul a parasit gradina Edenului, prin neascultare, a uitat de Dumnezeu
ratacind pe pamant si luandu-si mai multe femei. Du mnezeu a spus ca omul va lasa
pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia s a si vor fi un singur trup, o
singura familie (Gn 2,24). Observam , ca inca de la inceputuri principiul unitatii
monogamice sta la baza intemeierii unei familii, ba rbat cu femeie. Omul, uitand de
Dumnezeu, imediat ce a parasit gradina Edenului si- a luat mai multe femei, cu care
sa traiasca, ajungand la poligamie.
In Scriptura, exista doar patru capitole fara de pa cat ( Gen 1 – 2, Ap. 21-
22)si prin urmare chiar Scriptura are multe exemple de familii ce au pacatuit.
Adam si Eva au pacatuit, Iacob a avut mai multe sot ii, rupand si nesocotind creatia
Domnului. Cu toate acestea omul nu vrea sa-si recun oasca greseala, pacatul in sine,
invocand diferite motive si cautand diverse exemple , cum ar fii Avraam, omul ales
a lui Dumnezei., dar sa nu uitam ca toate acestea n u s-ar fii intamplat fara vointa si
la indemnul sotiei sale Sarra. Indemnat sa intre la slujnica Agar tocmai pentru ca
ea, Sarra, nu putea avea copii. Numai dupa ce Sarra si-a dat acordul Dumnezeu a
permis acest fapt. Tot pe Avraam si pe Sarra i-a al es Dumnezeu sa aibe un copil
impreuna, desii erau foarte batrani, Isaac cu care Dumnezeu a facut un legamant si
astfel a reinnoit legamantul facut cu Avraam.( Gn 1 7, 21-22).
Barbatul, cu atat mai mult daca avea bogatii, consi dera ca este indreptatit sa
traiasca cu mai multe femei, sa transforme femeia i n scava lui, ca este normal si
firesc sa fie asa, dar la primirea legii de catre M oise, Dumnezei i-a spus ” Sa nu
preacurvesti”( Ex 20, 14), iar adulterul era consid erat pacat de moarte ( Lv 20,10).
Cu toate acestea observam cat de importanti sunt co pii, in ochii Domnului,
unii dintre ei fiind alesi ca mesageri si primii be neficiari ai revelatiei si mantuirii
sale. Daniel este mai intelept deca batranii, atunc i cand o salveaza pe Suzana de la
moarte, mezinul David, primeste intelepciunea trimi sa de domnul Dumnezeu.

In perioada primelor civilizatii, nu exista nici un termen care sa poata
desemna in mod concret notiunea de `familie`. Cea m ai buna aproximare a
termenului `familie `se face prin cuvantul ebraic bayit , care se traduce acasa. La
inceput, aceasta desemna un grup de oameni aflati s ub acelasi acoperis ( Exod. 12:
4), pentru ca mai apoi sa faca o unificare a lor,cu m binecunoscuta este ” casa lui
Israel” ( Is. 5:7) . In Biblie a fost folosit atat pentru a desemna grupul, de oameni,
care se aflau sub acelasi acoperis dar si pentru gr upuri mai mari , cum de pilda era
” casa lui Israel”. Dictionarul Biblic ne compara cuvantul ”familie” ca fiind o
extensie a expresiei „bet`ab”, „casa tatalui”. Totu si cea mai intalnita traducere a
cuvantului familie deriva din ebraicul mispaha , adica „clan”, „grup ”, „semintie”.

1.3 FAMILIA IN NOUL TESTAMENT

In lumina Noului Testament familia reprezint ă baza societatii, se observ ă
faptul ca notiunea de familie sufera o adevarata sc himbare, monogamia
În Noul Testament se înt ăresc spusele din Vechiul Testament adic ă, ce avem
de f ăcut în continuare si care lucru este cel mai import ant dintre cele scrise, iubirea
lui Dumnezeu înainte de orice, apoi iubirea aproape lui ca pe noi în șine, c ăci f ără de
Isus iubire nu este nimic întrucât iubirea este de la Dumnezeu.
Prin venirea Mântuitorului Hristos, Fiul lui Dumnez eu cel promis pentru
rascump ărareapacatelor noastr ă, a înt ărit și sfin țit importanta familia intemeiata
prin casatoria dintre un barbat si o femeie, partic ipand la nunta din Cana Galileii,
unde a și s ăvâr șit prima minune.
Căsătoria dintre un b ărbat si o femeie trebuie s ă fie o taina, o binecuvântare
a lui Dumnezeu, prin aceast ă tain ă cei doi își unesc destinele în fata altarului, din
iubire pân ă la sfâr șitul vie ții( Mc 10, 8-12). Omul trebuie sa inteleaga ca nu e ste
mai presus de legile lui Dumnezeu, familia este con siderate sacra de aceea
poligamia este considerata a fii pacatoasa. Mantuit orul spune ca omul nu poate
slujii la doi stapani deodata, cu atat mai mult sa- i cinsteasca in egala masura, ( Mt
6, 24) dupa cum barbatul nu poate iubii, in egala masura, doua femei.
Noul Testament priveste mai departe si profund tran spunand familia intr-un
grup de oameni, de crestini uniti prin credinta, pr in Isus. Noi oamenii intelegem
formarea unei familii, cununia dintre un barbat si o femeie, pe cand Noul
Testament acorda familiei un sens metaphoric cand M antuitorul compara nunta cu
Imparatia Cerurilor( Mt 19.6).Familia este prima bi serica care se formeaza iar
datoria ei este sa se bazeze pe intelegere si iubir e, sa-si creasca copii intr-un climat
sanatos, cu iubire de Dumnezeu. Copii vor duce mai departe cele invatate, dupa
cum Mantuitorul a spus „L ăsa ți copila șii s ă vin ă la Mine și nu-i opri ți, c ăci

Împ ărăția lui Dumnezeu este a unora ca ei. Adev ărat vă spun c ă oricine nu va primi
Împ ărăția lui Dumnezeu ca un copila ș cu niciun chip nu va intra în ea.”( Lc 18, 15-
17)
Vedem cum copii sunt alesi a fii mesagerii Domului, cu inocenta unui copil
trebuie sa ne lasam purtati, modelati de invatatur ile Domnului .
Sa luam exemplul sfintei familii din Nazaret care conform Familiaris
Conssortio, ar fi cel mai elocvent exemplu de urmat , atunci cand se vorbeste despre
familie “ Dup ă planul plin de mil ă al lui Dumnezeu, familia din Nazaret a fost
locul unde a tr ăit ascuns mul ți ani Fiul lui Dumnezeu, deci aceast ă sfânt ă familie
este prototipul și icoana tuturor familiilor cre știne ”
Unirea prin casatorie este taina lui Dumnezeu, mint ea omeneasca nu o poate
intelege, la fel cum nu putem intelege taina Sfinte i Treimi, familia divina, trei
persoane dar in fapt un singur Dumnezeu.

1.4 FAMILIA IN BISERICA

Biserica acorda o deosebita atentie casatoriei si i n special familiei, deoarece
de aceasta depinde nu numai viitorul tinerei perech ii, ci si al comunitatii
bisericesti. Familia are la baza iubirea si dorinta de a traii impreuna, sot – sotie, in
aceasi masura in care Dumnezeu iubeste oamenii,…… Familia este considerate
icoana Bisericii, icoana iubirii lui Hristos fata d e oameni, asa cum rezulta din
Sfanta Scriptura ” Fiiti supusi unii altora in frica lui Cristos! Feme ile sa se supuna
barbatilor lor ca Domnului, pentru ca barbatul este capul fameii asa cum si
Cristos este capul Bisericii, trupul sau,al carui m antuitor si este!” ( Efeseni 5, 21-
23)
Potrivit Bisericii, familia este asezamantul divin, creat de Dumnezeu, ce are
ca principal scop perpetuarea neamului cat si dezvo ltarea omului, avand ca baza
principiile si valorile morale. Nu putem avea o com unitate trainica, sanatoasa si

prospera fara asimilarea volorilor moral crestine. Nu putem avea copii sanatosi,
armonios dezvoltati, atata timp cat familia nu se dezvolta dupa un ansamblu de
valori personale, dobandite si puse in valoare de catre cei doi soti.
Dup ă cuvântul Mântuitorului, care a spus c ă„Tat ăl și cu Mine Una suntem”
(Ioan 14, 9), în chip asem ănător, b ărbatul și femeia, prin c ăsătoria lor,alc ătuiesc o
singur ă fiin ță , dar a șa cum Tat ăl și cu Fiul rămân dou ă Persoane distincte, de și se
împ ărt ăș esc din aceea și unitate a fiin ței divine, tot astfel b ărbatul și femeia
alc ătuiesc prin căsătorie o singur ă fiin ță ,r ămânând totu și doi. Prin urmare,
principalul scop al c ăsătoriei este des ăvâr șirea celor doi , iar, dac ă ne gândim la
taina nun ții, a c ărei defini ție este, „ taina în care un b ărbat și o femeie, invoindu-se
in mod liber sa traiasca impreuna viata pentru a na ste si a creste copii si a se
ajuta reciproc, primesc prin preot, harul care sfin teste legatura lor si ajuta si ajuta
la atingerea scopului ei ”5,
putem în țelege și alte scopuri ale c ăsătoriei, cum ar fi, ajutorarea reciproc ă a so ților
pentru u șurarea vie ții; na șterea și cre șterea de copii și formarea lor; înfrânarea
pasiunilor, „ca paz ă împotriva desfrân ărilor” (1 Cor. 7,2) și altele.
Sfantul Vasile cel Mare se opreste asupra versetulu i,
”Cresteti si va inmultiti, umpleti pamantul si-l stapaniti”( Fac 1,28) si-i da
urmatoarea interpretare
„ Cresteti – pentru ca sa nu ramana creatia o singu ra stare ”, „Inmultiti-va pentru ca
ea ( natura umana) sa nu ramana limitata la un sing ur om”, „Și umple ți p ământul”,
să-l umplem prin acea putere care ne-a fost dat ă s ă st ăpânim pământul(ra țiunea).” 6
Intelegem astfel ca rolul familiei cre știne în educa ția copiilor, în
con știentizarea calit ății de fiu al lui Dumnezeu este o realitate biblic ă, de istorie
bisericeasc ă; aceasta de la începutul Bisericii pân ă în vremea noastr ă, indiferent de
contextual dat. În Biserica tradi țiile de țin un rol important în educa ție, familia este
locul unde credinta se transmite prin viu grai. P ărin ții sunt cei care introduc pe
copii în universul religios. Ei le vorbesc pentru p rima dat ă despre Dumnezeu,
despre Mântuitorul Iisus Hristos, despre Sfânta Fec ioar ă Maria, despre îngeri.Ei
sunt cei care înva ță pe copii s ă se roage. Copiii v ăd pe p ărin ți rugându-se și în
virtutea imit ării, con știentizeaz ă sensul existen ței umane orientate spre Dumnezeu.
Casa este locul, unde Dumnezeu se reveleaz ă copiilor prin cuvânt, aceasta pentru
că „credin ța este din auzire, iar auzirea este cuvântul lui Du mnezeu (Romani 10,
17). Așadar, unitatea familiei se caracterizeaz ă prin iubire ca fundament esen țial și
vital al familiei, precum și prin fidelitate, d ăruire, respect reciproc, devotament și
chiar jertf ă pentru binele și dragostea celuilalt

5 [Dumitru, St ăniloae,] Nicolae Chi țescu et al., Teologia dogmatic ă și simbolic ă,
Manual pentru Institutele teologice, vol. II, în co laborare,
Ed. Inst. Biblic, Bucure ști, 1958, p. 915.
6Despre originea omului , 1. P. G. 45, Col. 272; S. C. 160, pp. 202-203. Ci tat dup ă Pr.
Asist. Dr. Vasile R ăduc ă, Op.cit, p. 134.

II. FAMILIA IN SOCIETATE

.

II.1 FAMILIA IN ISTORIE

II.2 ROLUL PARINTILOR, MAMA SI TATA, IN DEZVOLTAREA
ARMONIOASA A COPILULUI

II.3 ROLUL COPILULUI IN RELATIA DE CUPLU A PARINTIL OR

II.4 PROVOCARILE ACTUALE ALE FAMILIEI TRADITIONALE

III. STUDIU DE CAZ