Programul de studii: CALCULATOARE [618189]

Programul de studii: CALCULATOARE

PROIECT DE DIPLOM Ă

COORDONATOR, ABSOLVENT: [anonimizat].univ.dr.ing. Matei Oliviu Costea Laura Roxana

2019

Programul de studii: CALCULATOARE

CONCEPTUALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNEI ONTOLOGII
REFERITOARE LA ABONAMENTELE DE COMUNICA ȚII

COORDONATOR, ABSOLVENT: [anonimizat].univ.dr.ing. Matei Oliviu Costea Laura Roxana

2019

Programul de studii: CALCULATOARE

PROIECT DE DIPLOMA

1. Tema proiectului: CONCEPTUALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNEI ONTOLOGII
REFERITOARE LA ABONAMENTELE DE COMUNICA ȚII

2. Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: Costea Laura Roxana

3. Promoția: 2019

4. Numele ș i prenumele coordonatorului: Prof.univ.dr.ing. Matei Oliviu

5. Termenul de predare a proiectului: 15.07.2019

DECAN,
Prof.univ.dr.ing. Nicolae UNGUREANU

Rezumat

Această lucrare reprezintă o abordare bazată pe descrierea ofertelor pe care companiile
Telecom le pun la dispoziție la ora actuală. Bazată pe ofertele reale ale magazinelor online, aceasta
ontologie pune la dispoziție atât beneficii care pot fi incluse în abonamente, cât și telefoane le
disponibile. Printre principalele beneficii se numără: minute, mesaje, internet, în diferite zone de
utilizare, iar ca și principale specificații ale telefoanelor se numără: memoria, culoarea, senzorii,
sistemul de operare, etc. Prin cumularea acestor beneficii și spe cificații s -au realizat abonamente
care au diferite caracteristici: preț, compania de la care face parte, telefonul inclus. Astfel s -a creat
o centralizare ușor de utilizat a ofertelor. Cu ajutorul interogărilor care se pot realiza în fereastra de
DL Query a programului Protege, aceste oferte pot fi sortate în funcție de cerințele clienților, spre
exemplu: numărul de miuțe, numărul de GB, specificații ale telefonului inclus în abonament, astfel
atingându -se scopul propus.

__________________________________ ________________________
Abstract

This paper is an approach based on the description of the Telecom companies offers
available at this moment. Based on the real offers of online stores, this ontology provide s both
benefits that can be included in subscriptions and available phones. The main benefits include:
minutes, messages, internet, in different areas of use, and the main specifications of the phones
include: memory, color, sensors, operating system, etc. By aggregating these benefits and
specifications, subscriptions have been made that have different features: price, the company to
which it belongs, the included phone. This has created an easy -to-use centralization of bids. Using
queries that can be made in Protege's DL Query window, these offers can be sorted according to
customer requirements, such as: number of bills, GB number, phone specification included in the
subscription, etc., all this makes the purpose of this work to be achieved.

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
PRIVIND AUTENTICITATEA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ / DISERTA ȚIE

Subsemnatul COSTEA LAURA ROXANA, legitimate cu CI, seria MM, nr 781364, CNP
[anonimizat], autorul lucrării CONCEPTUALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNEI
ONTOLOGII REFERITOAR E LA ABONAMENTELE DE COMUNICA ȚII elaborată în
vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de licen ță/masterat la Facultatea de
Inginerie, Specializarea CALCULATOARE, din cadrul Universității Tehnic e din Cluj -Napoca ,
sesiunea IULIE a anului univ ersitar 2019 , declar pe proprie răspundere, că această lucrare este
rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute
din surse care au fost citate, în textul lucrării, și în bibliografie.
Declar, că această lucrare nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost
folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de
autor.
Declar, de asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost prezen tată în fața unei alte comisii de
examen de licență/diplomă/disertație.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile administrative,
respectiv, anularea examenului de licen ță/diplomă/disertație.

Data Nume, prenume Semnătura
______________ _________________________ ___________

Fișa candidatului la examenul de finalizare a studiilor

Candidat: COSTEA LAURA ROXANA Promoția: 2019
Program de studii: CALCULATOARE Forma de în vățământ: ZI
Titlul proiectului/lucrării de finalizare a studiilor: CONCEPTUALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNEI
ONTOLOGII REFERITOARE LA ABONAMENTELE DE COMUNICA ȚII
Coordonatorul proiectului/lucrării de finalizare a studiilor : Prof.univ.dr.ing. Matei Oliviu
Proiectul/lucrarea rezolvă:
□ o temă în continuarea unui proiect din anii anteriori
□ o temă în legătură cu un alt proiect
□ o temă nouă fără conexiuni cu alte proiecte
1. Documentarea absolventului asupra temei: □ foart e bună; □ bună; □ suficientă; □ insuficientă.
2. Volumul de muncă depus: □ foarte mare; □ mare; □ mediu; □ mic.
3. Idei originale introduse de absolvent în proiect: □ foarte multe; □ multe; □ puține; □ niciuna.
4. Rezultatele au fost testate sau simulate: □ complet; □ parțial; □ insuficient; □ nu e cazul.
5. Cerințele temei au fost îndeplinite: □ complet; □ parțial; □ insuficient; □ deloc.
6. Prezentarea (claritatea) și aspectul lucrării: □ foarte bune; □ bune; □ suficiente; □ insuficiente.
7. Alte aprecieri (dacă este cazul) ________________________________ ________________________________ _______
________________________________ ________________________________ __________________

Nr.
crt. Etapa de preg ătire Observa ții Nota
1 Întocmirea planurilor de cercetare + documentare bibliografică +
acumulare de abilități
2 Prezentarea rezultatelor obținute, evaluarea progresului în elaborarea
proiectului și consiliere
3 Pre-prezentarea lucrărilor î n stadiul nefinalizat (eventual sesiune de
lucrări știintifice)
4 Forma scrisă a lucrării de finalizare a studiilor
NOTA FINALĂ PROPUS Ă

De acord cu susținerea proiectului: □ DA □ NU

Data ________________________________ ____ Semnătura coordonatorului ________________________________ __

Cuprins

Capitolul 1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.1 Contextul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.2 Prezentarea temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9

Capitolul 2. Scopul și obiectivele proiectului ………………………….. ………………………….. ….. 10

Capitolul 3. Studiu bibliografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12

Capitolul 4. Analiză și fundamentare teoretică ………………………….. ………………………….. 14
4.1 Noțiunea de ontologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
4.2 Definiții ale ontologiilor în contexte diferite ………………………….. ………………………….. …. 15
4.3 Ciclul de viață al ontologiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 15
4.4 Metodologia dezvoltării unei ontologii ………………………….. ………………………….. ………….. 16
4.5 Caracteristicile unei ontologii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18

Capitolul 5. Implementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
5.1 Dezvoltarea ontologiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
5.2 Domeniul ontologiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 21
5.3 Studii de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 21
5.4 Termenii importanți din ontologie ………………………….. ………………………….. …………………. 23
5.5 Determinarea claselor principale și a ierarhiei dintre cla se ………………………….. …………. 23
5.6 Determinarea proprietăților claselor ………………………….. ………………………….. ………………. 26
5.7 Determinarea restricțiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32
5.8 Crearea instanțelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 32

Capitolul 6. Testarea și validarea ontologiei ………………………….. ………………………….. …… 34

Capitolul 7. Explorarea programului ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
7.1 Fereastra principală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 39
7.2 Fereastra pentru definirea entităților ………………………….. ………………………….. ……………… 40
7.3 Fereastra pentru definirea proprietăților obiectelor ………………………….. …………………….. 41
7. 4 Fereastra pentru definirea proprietăților datelor ………………………….. ………………………. 42
7. 5 Fereastra pentru definirea indivizilor ………………………….. ………………………….. ……………. 43
7.6 Fereastra pentru determinarea grafului o ntologiei ………………………….. ……………………… 44
7.7 Fereastra pentru realizarea interogărilor ………………………….. ………………………….. ………… 45

Capitolul 8. Concluzii și posibile dezvoltări ulterioare ………………………….. …………….. 46

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 47

8

Capitolul 1. Introducere

Această lucrare reprezintă o abordare bazată pe dezvoltarea unei ontologii care se referă la
ofertele companii lor telecom. Ontologiile au devenit un subiect popular de cercetare, de la
începutul anilor 90, fiind investigat de tot mai multe comunități din domeniul inteligenței
artificiale, conform Fensel, Dieter [1]. În mare parte, ontologiile au devenit atât de po pulare
deoarece oferă o definire eficientă a modelului, clară, care permite o înțelegere comună între
utilizatori și sistemele de aplicații [1].
Relevan ța acestui subiect este determinată în primul rând de nevoia pe care o au oamenii de
sistematizarea clar ă, inteligibilă, ușor de modelat a tuturor posibilităților pe care la au ca și clienți.
Având în vedere faptul că din ce în ce mai mulți oameni utilizează internetul pentru a
îndeplini diferite sarcini, pentru a se informa și pentru a economisi timp, nevoi a unei ontologii pe
această temă poate fi un bun prilej prin care aceștia salvează timp, sunt informați corect și știu ceea
ce caută, această temă are un grad de noutate în ceea ce privește modul de abordare al subiectului,
acest model reușește să înglobez e principalele opțiuni și nevoi ale clienților.
Utilizarea unei ontologii are avantaje precum:
• ontol ogiile definesc un vocabular comun pe un anumit domeniu pentru cei care au nevoie
să comunice ;
• o ontologie permite includerea claselor(obiectelor), a conceptelor fundamentale și a
relațiilor dintre acestea ;
• ontologia poate fi văzută ca o legătură dintr e cumpărător și ofertele actuale ;
• permite reutilizarea cunoștințelor domeniului .
Scopul comun pentru construirea unei ontologii este nevoia de înțelegere comună pentru
toți cei implicați, aceștia fiind oameni sau agenții software. Ca și exemplu să spunem că sunt mai
multe site -uri web care conțin informații despre vinuri. Dacă aceste site -uri folosesc aceiași
ontologie pentru termenii folosiți, atunci agenții software pot extrage informațiile din toate aceste
site-uri și să le folosească pentru a răspunde la cererile utilizatorilor. Datorită în țelegerii comune a
structurii informațiilor s -au dezvoltat ontologii pe mai multe discipline, ca exemple principale
fiind rețele semantice, vocabulare mari, standardizate în domeniul medical, (Humphreys și
Lindberg 1 993) și (Price and Spackman 2000) , și ontologii create de United Nations Development
Program and Dun & Bradstreet care oferă terminologii pentru produse și servicii [2].
Clase le reprezintă punctul central al ontologiilor, acestea descriu conceptele domeniilor, de
exemplu, dacă ne referim la o ontologie a vinurilor, clasa vin reprezintă toate vinuril e.
Vinurile roze sunt instante ale acestor clase. O clasă poate avea subclase care reprezintă concepte
mult mai obiectiv decât superclasele. Pe acest exemplu, o divizie a clasei principale de vinuri,

9

poate fi crearea subclaselor, alb, roze, roșu, care reprezintă un mod concret de reprezentare a
acestora.
Obiectivul unei ontologii este de a reprezenta o conceptualizare partajabila și reutilizabila
în care detaliile specifice aplicațiilor sunt ignorate. Sfera de cuprindere a unei ontologii se referă la
toate aplicațiile domeniului, nu numai la o anumită aplicație a acestuia.
Conținutul unei ontologii cuprinde analiza cunoașterii domeniului, structura acestea fiind
reprezentată explicit împreună cu constr ângerile și regulile de analogie a noului domeniu de
cunoaștere scopul fiind definirea explicită a acestora. În literatura se face o distincție clară între
reutilizarea unei ontologii (knowing what) și reutilizarea metodei de rezolvare a problemei
(knowing how).

1.1 Contextul proiectului
Datorită faptului că totul devine la un click distanță de noi, a faptului că toate procesele
devin tehnologizate și a nevoii de înțelegere comună a anumitor domenii am ales dezvoltarea unei
ontologii care are ca scop centralizarea ofertelor telecom a diverselor companii din țară.
Principalul avantaj al dezvoltării acestei ontologii constă în centralizarea ofertelor și găsirea celei
optime pentru fiecare client, din cauza lip sei de timp și a comodității, populația tinde spre o
tehnologizare a întregilor servicii, de aceea această ontologie trebuie să fie cât mai bine structurata
și organizată, putând însăși să fie baza unui site web.

1.2 Ideea proiectului
Potrivit studiilor r ealizate de autoritățile autorizate pe acest segment de piață, numărul de
utilizatori activi de servicii de telecomunicații este unul deja foarte mare, iar acesta este în continuă
creștere, astfel această idee a pornit în principal de la nevoia consumatori lor de a fi în pas cu noile
oferte.
Se știe foarte bine că “goană” după ofertele de telefonie nu este deloc plăcută de populație,
iar de cele mai multe ori, magazinele fizice nu prezintă ofertele adecvate în funcț ie de nevoile
consumatorilor ci oferte mult mai scumpe decât minimul valorii ofertei care include beneficiile
dorite de utilizatori.
Utilizatorilor le este mult mai ușor să se informeze online, navigând pe internet, unde pot
afla ofertele tuturor companiil or de telefonie , decât pe cele din magazine le fizice unde se prezintă
oferte doar de la o anumită companie.

10

Capitolul 2. Scopul și obiectivele proiectului

Dezvoltarea accelerată a tehnologiei determin ă și în țara noastră o adoptare de tehnici noi
care au ca și scop creșterea vânzărilor, astfel dezvoltarea acestei ontologii are ca principal scop
structurarea ofertelor pentru a putea fi cât mai ușor de accesat, și satisfacerea nevoii clienților.

Figur a 1. Acceler area creșterii vânzărilor
(https://emiral.ro/cum -se-simt -clientii -in-magazinul -online/ )
Obiectivul principal este de a crea o ontologie care se poate utiliza în cadrul unui site web .
Prin structurarea ontologie se dorește definirea cât mai precisă a beneficiilor pentru care clientul
poate opta, tipul beneficiilor incluse în abonament, de exemplu : naționale, inte rnaționale sau în
Roaming, dar și tipul de abonament care poate sau nu să includă telefon a cărui caracteristici de
funcționare se pot alege în funcției de nevoile clienților.
Aceștia pot alege atât o sortare în funcție de aspectul telefonul, de exemplu : culoarea, materialul
din care acesta este produs, dar și sortare care privește mai mult partea de funcționare software a
acestuia.
Să spunem că un anumit utilizator știe exact ce dorește, un tip de abonament care să includă
minute internaționale, naționale , și internet național, dar are nevoie și de un telefon care este roșu,
deci se va returna o listă cu toate abonamentele care au aceste beneficii și au atașat în oferta un
telefon de culoare roșie.

11

Ca și obiective secundare ale acetei lucrari se pot aminti:
• crearea claselor, a relațiilor dintre acestea, a proprietăților și a instanțelor
• elaborarea unui model de referință în crearea unei platforme
• formarea unor cunoștințe legate de domeniu
• testarea și validarea ontologiei

12

Capitolul 3. Studiu bibliografic

În această lucrare se vor prezenta oferte ale companiilor de telefonie din țară din pricina
nevoii de informare.
Lucrând în acest ă direcție se pot crea interfețe web , conform Figurii 3, care să aibe că suport
principal ontologi i complet e, care se poat extinde , a unu i anumit domeniu în care există servi ciile ,
nu doar o simplă interfaț ă a unui serviciu . Un astfel de site poate fi utilizat și perceput ca și o
strategie de marketing și anume o formă de marketing online, care gestionează și promovează
serviciile mai mult or companii aflate pe piața din România și nu numai care îți permite să verifici
tarifele prezente pe piață și care are un efect de promovare egal pentru toate companiile de
telefonie.

Figura 3. Modalitățile de interfațare
(http://turing.cs.pub.ro/webs_07/Prezentari_Master/OWL_final.doc )

Conform De Nicola et al [3] construirea unei ontologii este diferită de dezvoltarea unui
sistem software, dar se bazează pe aceleași principii și are aceleași faze de bază, în plus
specifica țiile schematice pot fi utilizate pentru fiecare fază a ciclului d e via ța atât al sistemelor
software, cât și al ontologiilor.

13

Conform Fernández -López și Mariano [4] ciclul de viață a ontologiei identifica setul de
etape prin care aceasta se mișca în timpul vieții, descrie activităț ile care trebuie efectuate în fiecare
dintre etape.
Siau et al [5] a scris un articol care susține că serviciile mobile au poten țialul de a influen ța
semnificativ și pozitiv modul în care ne facem treaba. De și rămân o serie de aspecte tehnice, de
reglement at, comunica țiile și dispozitivele mobile vor continua să dezvolte și să încorporeze cât
mai multe funcționalități suplimentare în următorii ani. Fără îndoială, serviciile mobile vor înflori
cu avansarea tehnologiilor mobile.
Conform M.Uschold [6] și Anton io De Nicola et al [7], definirea uni domeniu de interes
este un pas important în focalizarea pe un anumit fragment al lumii care urmează să fie modelat.
Prin urmare, utilizatorii poten țiali și tipul de ontologie care trebuie utiliza t sunt circumscrise. În
conformitate cu domeniul de aplicare al unei anumite ontologii, se identifica cele mai importante
concepte și caracteristici ale acestora. În consecin ța, anumite p ărți ale unui domeniu de interes sunt
aduse în aten ție.
În acest domeniu ne concentrăm pe reprezentările ontologice ale următoarelor concept:
tipuri de abonamente, beneficii incluse și tipuri de telefoane cu caracteristicile acestora.

14

Capitolul 4. Analiz ă și fundamentare teoretică
Acest capitol prezintă conceptele teoretice care privesc definirea, metodologia dezvoltării
ontologiilor și caracteristici principale ale acestora.

4.1 Noțiunea de ontologie

Noțiunea de ontologie apare pentru prima dată î n studiile filosofice drept ramură care
studiază trăsăturile generale ale existenței fiind opusă teoriei cunoa șterii. Făcându -se deosebirea
între lucruri (sau atributele lor), a șa cum sunt în sine și felul cum ele ne apar, mai apoi apare o
definiție larg a cceptată pentru această noțiune, oferită de Gruber [6] și anume “o specificare
explicită a unei conceptualizări”, tot el definește și termenul de conceptualizare care se referă la
obiecte și alte entități care pot exista într -un anumit domeniu de interes, precum și relațiile dintre
ele. Aceast ă definiție cuprinde trei elemente esențiale: obiectivul, sfera de cuprindere și conținutul
unei ontologii.
Obiectivul unei ontologii const ă în reprezentarea unei conceptualizări, partajabile ș i
reutilizabile, în care sunt ignorate detaliile de dezvoltare a aplicațiilor. Sfera de cuprindere a unei
ontologii se referă la toate aplicațiile domeniului, nu numai la o anumită aplicație. În fine,
conținutul unei ontologii se referă la specificațiile c unoașterii în care semnificația structurilor este
reprezentată explicit împreuna cu constrângerile și regulile noilor piese de cunoaștere, pentru că și
acestea să fie definite explicit. Se observ ă foarte clar, pentru cei inițiați, o referire vagă la utiliz area
tehnologiilor cunoașterii.

În Figur a 4 putem observa modul de func ționare al ontologiei.

Figur a 4. Schem a de lucru a ontologiilor

15

4.2 Definiț ii ale ontologiilor în contexte diferite

Potrivit Wang, Xiaohang, et al. [7] termenul de ontologie are o istorie lungă în filosofie, însă în
managementul cunoașterii acesta este definit ca și o înțelegere comună a anumitor domenii .
Aceasta este adesea concepută ca un set de entități, rela ții, func ții, axiome și instan țe. În același
timp Wang, Xiaohang, et al. [7] prezintă principalele motive pentru dezvoltarea modelelor bazate
pe ontologii:
• Schimbul de cunoștințe, utilizarea ontolog iei permite acumularea de cunoștințe despre
conceptele aflate în sfera acesteia;
• Interfața logică;
• Reutilizarea informației, ontologiile deja create se pot refolosi pe o scară mai largă.

Conform lui Guarino [8], o ontologie reprezintă o teorie logică cu privire la semnificația
intenționată a unui vocabular formalizat, adică o conceptualizare particulară a lumii.
O definiție mai vastă a ontologiei o prezintă ca și o specificație formal explicită a unor concepte
dintr -un anumit domeniu și a relațiilor di ntre aceștia. De obicei descrie conceptele (clasele)
dintr -un anumit domeniu, proprietăți ale conceptelor și restricții. O ontologie definește un
vocabular comun pentru cercetătorii care au nevoie să comunice informație într -un anumit
domeniu.

4.3 Ciclul de viață al ontologiei

Conform [9] Blázquez, ciclul de viață al unei ontologii identific ă setul de etape prin care
ontologia se mi șcă pe parcursul vie ții sale, descrie ce activități trebuie efectuate în fiecare etapă și
care sunt legă turile dintre etape. Fernández et al. [10] justific ă în lucrarea lor de ce ciclul de via ță al
ontologiei se bazează pe prototipurile evolutive.
În Figur a 4.1 sunt prezentate următoarele etape:
• Planificarea se desfășoară î nainte de dezvoltarea ontologică ;
• Controlul și asigurarea calității sunt asigurate pe tot parcursul ciclului de via ță al
ontologiei ;
• Cele mai multe achizi ții și evaluări sunt efectuate în faza de conceptualizare ;
• Integrarea nu trebuie în țeleas ă ca o integrare în faza de implementare, ea ar trebui să fie
efectuată pe tot parcursul ciclului de via ță al ontologiei.

16

Figur a 4.1. Ciclul de vi ață al ontologiei
(https://slideplayer.com/slide/5962126/20/images/7/Life+Cycle+Of+An+Ontology.jpg )

În ceea ce prive ște evaluarea, adică verificarea și validarea, Gómez -Pérez [11] susține că ar
trebui să fie desfășurate pe tot parcursul ciclului de via ța al dezvoltării ont ologiei, însă majoritatea
evaluărilor sunt efectuate în faza de conceptualizare pentru a preveni erorile și propagarea acestora
în faza de implementare.

4.4 Metodologia dezvoltării unei ontologii

Dezvoltarea unei ontologii presupune o cercetare amănunțită a domeniului, a termenilor
existenți ai domeniului și este complexă.
Managementul vânzărilor trebuie să răspundă la trei întrebări esențiale, aceste sunt
prezentate în Figur a 2 și sunt aflate într -o oarecare legătură. Răspunsurile acestor întrebări pot fi
chiar răspunsurile care influențează dezvoltarea unei ontologii cu scopul vânzării.
În primul rând dezvoltarea ontologiei trebuie să țină cont de nevoile viitorilor utilizatori,
clienții conform f igurii , trebuie ținut cont și de faptul că nu întotdeauna se reușește o implementare
care să răspundă la toate cerințele clientului, astfel trebuie să avem de la început în vedere
variantele pe care le putem dezvolta, mai exact trebuie să avem de la începu t răspunsul la
întrebarea “Ce îi putem oferi clientului?”.

17

Și nu în ultimul rând trebuie să stabilim noutățile pe care le aducem odată cu dezvoltarea
ontologiei, răspunzând la ultima întrebare din Figura 4.2, și anume “Unde stăm mai bine decât
concurența ?”.

Figur a 4.2. Managementul v ânzărilor

Gómez -Pérez [12] prezintă pentru prima dată în lucr ările sale fazele construirii unei ontologii,
aceste sunt:
• Achiziția cunoașterii ;
• Specific area cerințelor ;
• Conceptu alizarea;
• Implement area;
• Evaluarea;
• Document area.

18

Procesul de implement are al ontologiei se f ace in conformit ate cu schem a următoare.

Figur a 4.3. Schem a de implement are

În legătură cu dezvoltarea unei ontologii există trei abordări diferite:
• Abordarea pragmatică , se concentrează pe definirea construcțiilor ontologice de
soluționare a problemelor. Este abordarea dominantă, actuală.
• Abordarea teoretică urmărește punerea în evidența a conceptualizărilor din teoriile
existente.
• Abordarea empirică este folosită mai mult la testarea teoriei ontologiei.

Ontologia este într -o continuă reviziune, pe tot parcursul construirii ei trebuie să luăm în
calcul fiecare posibilitate, să analizăm bine avantajele și dezavantajele. De asemenea nu trebuie
să ignorăm faptul că ontologia este un model al realității, iar conceptele încorporate trebuie să
reflecte acest lucru.

19

4.5 Caracteristicile unei ontologii

Până în prezent nu s -a stabili t un ghid standard pentru stabilirea eficienței unei ontologii,
însă [13] Gruber a propus mai multe criterii prin care se poate determina eficien ța ontologie i, în
număr de patru acestea sunt:
• Criteriul clarității, care presupune elaborarea unor definiții independente de context.
• Extensibilitatea, de acest criteriu depinde foarte mult utilitatea unei ontologii, și reprezintă
ușurința adaptării ontologiei la noile concepte elaborate, la orice schimbare a
fundamentelor ontologice ale domeniului care pot provoca transformări substanți ale.
• Dimensiunea minimală a codului, rezult ă atunci când ne propunem reprezentarea
opțiunilor sau scopurilor pe baza argumentului comodității notațiilor sau implementării.
• Angajarea ontologică minimal ă este definită tot de Gruber [13], astfel: „o onto logie trebuie
să realizeze pe cât posibil, cât mai puține reprezentări ale lumii reale modelate, lăsând
libertate parților implicate să decidă gradul necesar de specializare și instanțiere”.

Cele mai bine structurate caracteristici ale ontologiilor sunt:
• Existența mai multor ontologii, scopul unei ontologii este de a introduce conceptualizări
noi, astfel, uneori este necesar să se combine două sau mai multe ontologii pentru c a cea
finală să fie destul de explicită.
• Nivelurile de abstractizare a ontolog iilor, deoarece nu se pot reprezenta toți termenii
dintr -un domeniu, se vor utiliza termenii mai importanți.
• Multiplicitatea reprezentării, un concept poate fi reprezentat în mai multe moduri, astfel
încât aceste reprezentări să poată coexista.
• Cartogr afierea ontologiilor: permite crearea de rela ții între elementele uneia sau mai
multor ontologii pentru a stabili legături, generalizări etc.

20

Capitolul 5. Implem entare

În acest capitol se vor prezenta amănunțit fazele dezvoltă rii ontologiei.

5.1. Dezvolt area ontologiei

Cunoscând ce este o ontologie ne putem întreba cum putem să o creăm. În funcție de
scopul construirii ontologiei exista mai multe metode de construcție , respectiv limbaje.
Construcția unei ontologii este deoseb it de anevoioasă, deoarece trebuie să conțină un mare
număr de relații logice corecte și mai ales care să nu fie în contradicție. În aceste condiții, au apărut
mai multe metodologii pentru a facilita dezvoltarea rapidă și corectă a unei ontologii.
Conform unor definiții precedente , ontologiile pot fi reprezentate și de un dicționar. Pentru
a fi însa utilizate de web -ul semantic ontologiile trebuie să fie utilizate de calculatoare și astfel
trebuie să fie exprimate în limbaje pe care să le poată înț elege ușor și calculatoarele și oamenii.
Noy și McGuinness [2], au creat o metodologie care facilitează dezvoltarea corectă a unei
ontologii, aceasta constă în următorii pași:
• Definirea domeniului;
• Găsirea unor ontologii asemănătoare , cu scopul de a fi reutilizate;
• Alcătuirea unei liste cu termenii ce vor apărea în ontologie;
• Definirea claselor și a ierarhiei de clase;
• Definirea proprietăților;
• Definirea tipurilor proprietăților;
• Crearea instanțelor.

De asemenea, există trei reguli fundamentale pentru construirea ontologiei, acestea sunt:
• Construirea unei ontologii este un proces iterativ;
• Nu există un mod exact de descriere a unui domeniu, exista întotdeauna alternative;
• Conceptele din ontologie trebuie să fie apr opiate de obiectele și de relațiile din domeniu de
interes și să îl definească.

21

5.2 Domeniul ontologiei
Prin găsirea răspunsului la o serie de întrebări vom putea defini domeniul ontologiei, aceste
întrebări sunt:
• Care este sfer a pe care trebuie să o acopere ontologia?
• Pentru ce va fi folosită ontologia?
• La e întrebări trebuie să răspundă ontologia?
• Cine va folosi ontologia?

Domeniul pe care vrem să îl definim este vânzarea de abonamente, mai exact facilităț ile de
care putem benefici în cadrul unui abonament. O astfel de ontologie poate avea utilizări multiple,
dar principala întrebuințare este cea de a se determina cele mai potrivite oferte, în funcție de
cerințele consumatorilor, aceste cerințe pot include spre exemplu numărul de minute, și alte
benefici i naționale, internaționale sau în Roaming, telefonul preferat, prețul abonamentului și alte
opțiuni care privesc atât beneficiile incluse în abonamente, cât și specificațiile telefoanelor.
Ontologia va fi ut ilizată pentru a răspunde anumitor întrebări ale utilizatorilor, unele dintre aceste
ar putea fi:
• Care este cel mai ieftin abonament care conține beneficia naționale?
• Care sunt abonamentele cu cele mai multe minute în Roaming?
• Există abonament care i nclude doar internet național?
• Care este cel mai mic preț cu abonament la un anumit telefon ?
• Ce telefon are procesor OctaCore și la ce abonament este inclus?

Utilizatorii acestei ontologii pot fi de exemplu utilizatorii unor site -uri precum
www.verite l.ro, care vor să vadă unde pot găsi cele mai ieftine și avantajoase oferte, fie oferte de
servicii, fie oferte care includ și telefon.

5.3 Studii de cercet are
Acest pas presupune găsirea de ontologii care să aibă acelaș i domeniu de acoperire cu
scopul utilizării conceptelor definite sau chiar a reutilizării acesteia. Însă în acest domeniu nu a fost
găsită nici o ontologie, dar cea ce ar putea fi de folos sunt clasificările și categoriile site -urilor care
au ca scop compă rerea ofertelor de telefonie mobile existente pe piață, dar și a site -urilor cu
produse electronice. Ca exemplu am căutat caracteristicile generale ale unui model de telefon pe
trei site -uri diferite cu produse electronice, c a în tabelul urmă tor, de unde am luat specificațiile cele
mai semnificative , astfel am obținut o serie de caracteristici bine definite.

22

Tabel 1. C aracteristici ale telefo anelor

În Tabelul 2 vor f i prezentate categoriile pe baza cărora se poate face selecția beneficiilor
dorite în pachetele de abonamente pe trei site -uri diferite de comparare a ofertelor telefonice, din
care au rezultat categoriile din această ontologie.

Tabel 2. Caracteristici ale abonamentelor

23

5.4 Termenii importanți din ontologie

După efectuarea studiilor de cercetare, este necesară alcă tuirea unei liste cu termenii ce vor
apărea în ontologie. Găsirea lor se face răspunzând la întrebările:
• Care sunt termenii despre care dorim să vorbim?
• Care sunt proprietățile lor?
• Ce am vrea să putem spune despre ei?
• Ce relații există între ac ești termeni?

Astfel o parte din lista termenilor care apar în ontologie sunt: Beneficii, Abonament_Servicii,
Internet_Fix, WI -FI, Companie, Firma, Telefoane, Sistem_Operare, Memorie_internă,
Model_procesor, Capacitate_Cameră , etc.
Acești termeni vor fi utilizați ulterior în definirea claselor principale.

5.5 Determinarea claselor principale și a ierarhiei dintre clase
Pentru determinare claselor și a ierarhiei dintre acestea există mai multe variante de
abordare propuse de Uschold and Gruninger [16]:
• Abordarea top -down, această metodă pornește cu crearea conceptelor generale din vârful
ierarhiei, și apoi particularizează acest e concept e. Aceasta este metoda utilizată în lucrare,
deoarece mi s -a părut cel mai ușor de integrat, pornind de la conceptele generale, deja
definite mai sus. De exemplu o clasă din vârful ierarhiei ar fi Telefoane , care ulterior se va
diviza în: Culoare, Capacitate_Baterie, Memorie_Internă, Model_Procesor,
Sistem_Operare , și alte subclase.
• Abordarea bottom -up, această metodă presupune procesul invers al metodei anterioare,
mai exact se pornește de la definirea conceptelor simple, iar ulterior se încearcă încadrarea
lor în categorii generale.
• Abordarea mixtă, această metodă presupune găsirea elementelor de bază, și identific area
ulterioară a conceptelor intermediare.

24

În Figur a 5 este prezentată o segmentare a diferitelor niveluri de generalitate.

Figur a 5. Niveluri de gener alitate

Clasele principale ale aceste i ontologii și ierarhia dintre acestea și subclasele lor se pot
observa în Figur a 5.1, prima dintre aceste clase a fost Beneficii, care include tipurile de servicii pe
care le poate include un abonament, aceste sunt destul de greu de structurat, deoarece fiecare clasă
principală include la rândul ei alte subclase cu diverse particularități. Inițial împărțirea a fost făcută
în funcție de tipul de beneficiu (minute, SMS, internet, MMS), după care aceste beneficii s -au
structurat în funcție de aria de utilizare a beneficiilor, pentru a asigura o ierarhizare sistematizată și
eficientă. Clasele cuprind o parte din caracteristicile și specif icațiile telefoanelor, printre acestea se
număra sistemul de operare, capacitatea bateriei, culoarea acestuia, memoria, dar și proprietățile

25

abonamentelor care cuprind : tipul de titular, compania de telefonie, tipurile de acoperire a
beneficiilor incluse în abonament și perioada de contract a acestuia.

Figur a 5.1. Ierarhizarea claselor și a subcl aselor
Am întâmpinat unele dificultăți î n crearea claselor, mai exact în structurarea acestora, de
exemplu crearea clasei Categorie_Abonament , și mai exact cum fac ca un abonament să poată
include sau nu telefon, în condițiile în care beneficiile rămân aceleași. Inițial am creat o altă
subclasa care se numea Abonament_servicii_cu_telefon, dar după adăugarea proprietăților și a
indivizilor am considerat că varianta favorabilă este să șterg această subclasă și să las doar
subclasa Abonament_Servicii la care pot sau nu să adaug device.

26

Cu ajutorul ferestrei OntoGraf din programul Protégé am realizat un grafic care cuprinde
principalele clase ale ontologiei, acesta este prezentat în Figur a 5.2.

Figur a 5.2 Graficul cl aselor princip ale ale ontologiei

5.6 Determinarea proprietăților claselor
Determinarea proprietățile claselor se referă la crearea relațiilor dintre clase și sunt relații
binare dintre indivizi. Automat, după concretizarea unei clase, apar și prop rietăți ale acesteia, care
poate fi, de exemplu termenii care nu s -au adăugat în lista de termini importați ai ontologiei.
Fiecărei clase din ontologie trebuie să îi corespundă o anumită proprietate, iar proprietățile pot
avea subpropriet ăți astfel există posibilitatea de a crea ierarhii de proprietăți.
Proprietățile obiect pot fi de mai multe feluri:
• Proprietăți inverse, fiecare proprietate obiect poate avea o proprietate inversă
coresponden tă. Dacă anumite proprietăți leagă individul a de individul b at unci

27

proprietatea inversă va lega individul b de individul a. De exemplu, în Figur a 5.3
proprietatea include_telefonul este inversa proprietății de_vânzare_cu_telefonul, atunci
telefonul R este de_vânzare _cu _abonamentul Red, iar inversul aceste proprietăți este
abonamentul Red include_telefonul R.

Figur a 5.3 Propriet ate invers ă a claselor

• Proprietăți funcționale, dacă o proprietate este funcțională, pentru un anumit individ,
poate fi cel mult un individ care este legat de individul inițial prin acea proprietate. De
exemplu, XR aparține_producătorului Apple și XR aparține_producătorului Iphone,
practic, Apple și Iphone sunt indivizi identici. Însă ar trebui subliniat faptul că dacă Apple
și Iphone ar fi doi indivizi distincți atunci afirmațiile de mai sus ar duce la o inconsisten ță.
• Proprietăți invers funcționale, dacă o proprietate este funcțională inversă atunci înse amnă
că proprietatea inversă este funcțională. Pentru un anumit individ, poate fi cel mult un
individ legat de acel individ prin acea proprietate. Dacă Apple produce_telefonul XR și
Iphone produce_telefonul XR, rezultă faptul că Apple și Iphone sunt acelaș i individ.

28

• Proprietăți tranzitive, dacă o proprietate este tranzitiv ă și proprietatea relaționează un
individ a de un individ b și de asemenea individul b de individul c, atunci vom putea spune
că individul a este relaționat cu individul c printr -o propr ietate. Pentru a exemplifica,
presupunem că proprietatea are_roaming_disponibil_în este tranzitiv ă: abonamentul Red
are_roaming_disponibil_în Zona_1 și Abonamentul Red are_roaming_disponibil_în
Franța, atunci Franța face parte din Zona_1.
• Proprietăți sim etrice, dacă o proprietate este simetrică și proprietatea relaționează
individul a cu individul b atunci individul b este și el relaționat cu individul a.

Proprietățile pot avea specificat un domeniu și un codomeniu. Realizarea relațiilor s -a făcut pe
baza întrebărilor stabilite în paginile de mai sus, însă relaționarea claselor a fost mai ușoară după ce
s-au adăugat indivizi, astfel s -au stabilit următoarele proprietăți prezentate și în figur a următoare:
• este_un_abonament_de , se referă la abonamente, ti pul pe care îl are;
• are_beneficii , se referă la tipul de beneficii pe care îl are abonamentul;
• este_de_la_compania , se referă la abonamente, compania de care aparțin;
• sunt_incluse_la_abonamentul , se referă la beneficii, tipul de abonamente la care
sunt incluse;
• aparține_producătorului , de referă la telefon, firmă care îl produce;
• are_model_procesor , se referă la modelul de procesor pe care îl are un telefon;
• caracteristici_foto , se referă la telefon, la caracteristicile foto ale acestuia;
• tipul_de_ecran , se referă la telefon, la tipul de ecran al acestuia;
• tipul_de_baterie , se referă la tipul de baterie al telefonului;
• are_senzorii , se referă la telefon, ce tip de senzori are;
• are_perioada_de_contract , se referă la abonament, la perioada de contract pe care
se încheie;
• are_sistem_de_operare , se referă la telefon, ce sistem de operare are;
• are_titular , se referă la abonament, ce tip de ti tular are;
• culoare_disponibilă , se referă la telefon, culoare în care este disponibil;
• de_vânzare_cu_abonamentul , se referă la telefon, cu ce abonament se vinde;
• este_disponibil_în_zonă , se referă la abonament, în ce zonă este disponibil;
• tipul_de_ telefon , se referă la telefon, tipul acestuia;
• include_telefonul , se referă la abonament, cu ce telefon se vinde;
• poate_fi_culoare_pentru , se referă la culoare, ce telefon are culoarea respectivă;
• procesorul_apare_la_modelul , reprezintă procesorul, l a ce telefon apare;
• produce_telefonul , se referă la firmă, ce telefon produce.

29

Figur a 5.4. Sec țiunea de Object Properties

Pentru că determinarea proprietăților obiectelor să fie cât mai ușoară, este necesară o
structurare a claselor foarte organizată.
Proprietățile pot avea subpropriet ăți astfel există posibilitatea de a crea ierarhii de proprietăți.
Subpropriet ățile specializează pro prietățile lor. Spre exemplu, proprietatea este_DualSim, este o
specializare a proprietății Sloturi_SIM.
De asemenea, avem nevoie și de o secțiune de Data Properties, unde am stabilit relații între
abonamente și beneficii și între telefoane ș i specificații. Aceste proprietăți leagă un individ de o
Schemă XML de valori de tipuri de date sau un literal rdf, sau le poate fi atribuită o valoare de
adevăr. Pentru Iphone XR am luat proprietatea este_rezistent_la_apă și i-am atribuit valoarea true.
Astfel, rezultă că Iphone XR este rezistent la apă. În următoarea imagine se pot observa
proprietățile.

30

Figur a 5.5 Secțiunea de D ata Properties

Pentru definirea proprietăților am luat în considerare specificații ale telefoanelor, cât mai
uzuale și simpliste, iar în ceea ce privește beneficiile incluse în abonamente, am încercat o
ierarhizare a lor în funcție de caracteristici, astfel au rezultat u rmătoarele proprietăți:
• Telefonul are Sloturi_SIM, și aici avem două variante: telefonul este_SingleSIM
sau telefonul este_DualSim ;
• Telefonul are_amprentă;
• Telefonul are_bliț;
• Telefonul are_camera_de;
• Telefonul are_clapeta;
• Abonamentul are_inte rnet_în_roaming;
• Abonamentul are_internet_național;
• Abonamentul are_minute_în_rețea;

31

• Abonamentul are_minute_în_roaming;
• Abonamentul are_minute_inițiate_în_roaming;
• Abonamentul are_minute_internaționale;
• Abonamentul are_minute_naționale;
• Abonamentul are_minute_primite_roaming;
• Abonamentul are_mms_în_rețea;
• Abonamentul are_mms_naționale;
• Abonamentul are_mms_inițiate_roaming;
• Abonamentul are_mms_primite_roamnig;
• Abonamentul are_mms_internaționale;
• Abonamentul are_sms_în_rețea;
• Abonamentul are_sms_naționale;
• Abonamentul are_sms_inițiate_roaming;
• Abonamentul are_sms_primite_roaming;
• Abonamentul are_sms_internaționale;
• Internetul din abonament are_viteza_de_download;
• Telefonul are_memorie_de;
• Telefonul are_șina;
• Telefonul are capacitatea_bateriei;
• Abonamentul costa;
• Telefonul este_rezistent_la_apă;
• Telefonul este_smartphone;
• Telefonul are prețul preț_telefon.

Aceste caracteristici sunt definite c a diferite tipuri de date, caracteristicile telefonului sunt
predominant de tip boolean, iar beneficiile care p ot fi incluse în abonament au tipul intiger sau
string, deoarece acesta pot primi valori finite.

32

5.7 Determinarea restricțiilor

Determinarea restricț iilor presupune definirea constrângerilor pentru fiecare proprietate.
Putem descrie clasa indivizilor care au cel mult, cel puțin sau exact un anumit număr de relații cu
alți indivizi sau valori de tip date. Restricția care descrie aceste clase este cunosc ută sub numele de
restricție de cardinalitate, alte tipuri de restricții sunt cea de domeniu și cea de codomeniu.

5.8 Crearea instanțelor

În această etapă vom vorbi despre crearea instanț elor pentru clasele existente. Pentru a
realiza acest lucru am luat clasa Abonament_servicii, care reprezintă o categorie de abonamente și
i-am creat un individ, SuperRed25, care reprezintă un abonament , după care a urmat popularea
valorilor pentru sloturi . Câteva proprietăți ale aceste i instan țe sunt:
• are_titular persoană_fizică;
• are_perioada_de_contract_de 12_luni;
• este_de_la_compania Vodafone;
• are_beneficii internațional.

Figur a 5.6. Inst anța SuperRed25

33

În graficul din figura următoare vom prezenta clasa Categorie_Abonamente , subclasele și
indivizii acesteia .

Figur a 5.7. Clasa Categorie_ Abonamente

34

Capitolul 6. Testarea și validarea ontologiei

În acest capitol se vor prezenta procese precum validarea și testarea ontologiei, aceste a se
vor realiza cu ajutorul ferestrei DL Query în care se vor prezenta clasificări în funcție de cerințele
utilizatorului. Pentru validarea datelor, se va folosi Reasoner -ul care verific ă coeren ța datelor și a
relațiilor dintre acestea, verific ă consecven ța ontologiei și multe altele. Pentru aceast ă ontologie
am folosit Reasoner -ul FaCT+ +.

Pentru început , cu ajutorul programului Protege, au fost generate statistici ce prives c
ontol ogia, printre care se numara contorizarea numărului de clase, a numărului de propriet ăți, a
numărului de indivizi. Cifrele statisticilor sunt prezentate in Figura 6.

Figura 6. Statistici generate de Protege

35

În continuare a m realizat interogări mai ușoare, care au criteri i simple de clasificare , spre
exemplu, în Figur a 6.1, în urma interogării, am obț inut toate abonamentele de tip WI -FI care
aparțin companiei Digi.

Figur a 6.1 Interogare realizată pentru obținerea abonamentelor de WI -FI Digi

O posibilă î ntrebare a unui utilizator poate fi: “ Cu ce abonamente pot să îmi cum păr un
telefon Samsung? ”, iar răspunsul este dat de interogarea din Figura 6.2, în care sunt afișate
abonamentele care includ un telefon Samsung.

Figur a 6.2 Interogare realizată pentru obținerea ofertelor care includ Samsung

36

O altă posibilă interogare poate fi contruită pe baza întrebării următoare: “ Ce abonamente de
servicii au minute na ționale nelimitate și numărul de GB inclu și nu este cuprins între 1 și 15? ”.

Pentru realizarea acestei interog ări vom nega expresia care determină numă rul de GB, astfel
interogarea pentru determinarea abonamentelor care nu au inclus între 1 și 15 GB de internet va fi
scrisă în felul următor : are_internet_national some not (integer [>=1] and integer [<=15]) .
Întreaga interogare este prezentată în Figura 6.3.

Figura 6.3 Interogare care cuprinde o nega ție

În continuare, am hotărât că pentru a testa am nevoie de câteva întrebă ri de la posibili
utilizatori reali pe baza cărora voi realiza interogările. Întrebările sună în felul următor: “ Ce
abonamente includ un telefon Samsung care are memorie de 64 GB, iar prețul este cuprins între
50 și 300 de euro? ”, respectiv “ Ce abonament c are costă maxim 10 euro, are minute și mesaje
naționale nelimitate și are inclus un telefon cu butoane? ”. Drept urmare, în figurile următoare sunt
prezentate aceste două interogări și rezultatul acestora.

37

Figur a 6.3 Interogare pentru abonament cu telefo n Samsung, memorie 64GB

Figur a 6.4 Interog are pentru abonamnet e care includ telefon cu buto ane

38

O ultim ă interogare , prezentată în Figura 6.5 determină telefoanele care au sistem de
operare IOS, au func ția de deblocare facială și sunt incluse în abonamente care au cel pu țin un GB
de internet în Roaming și maxim 10.

Figura 6.5 Interogare pentru determinrea unui telefon cu IOS

39

Capitolul 7. Explorarea programului

În acest capitol este prezentat programul Protégé împreună cu ferestrele de utilizare ale
acestuia.
Protege este un editor de ontologii și mai ales o platformă pentru dezvoltarea aplicațiilor bazate pe
cunoștinte. Este dezvoltat în Java și este open -source. Un alt avantaj remarcabil al acestei aplicații
este că are o structură la care se pot adăuga foart e ușor plugin -uri ceea ce permite să fie extins
pentru a satisface orice necesitate. Protege are suport pentru RDF și mai oferă un format propriu
pentru stocarea informațiilor, interfaț a grafică de construcție a ontologiilor nefiind diferită pentru
vreuna din cele două opțiuni. Această interfață grafică originală permite crearea de clase,
proprietăți și instante. De asemenea, permite specificarea relațiilor de tip moștenire între clase. Se
pot defini relații prin posibilitatea de a defini domeniul și codome niul proprietăților. O proprietate
ce are ca și codomeniu o altă clasă constituie o relație.

7.1 Fere astra principal

Programul este destul de ușor de utilizat și intuitiv, spre exemplu în fereastra principală
avem multiple secțiuni care reprezintă ferest re pentru adăugarea claselor, a relațiilor dintre acestea
și a indivizilor, după cum se poate observa în Figur a 7.

Figur a 7. Fere astra princip ală a progr amului

40

7.2 Fereastra pentru definirea entităților
Această fereastră face posibilă adăugarea de noi clase . În partea stângă se poate observa
ierarhizarea acestora, iar în partea dreaptă avem două ferestre (Figura 7.1). În fereastra de sus se
poate observa locul în care este utilizată clasa selectată și numărul de întrebuințări ale acesteia, iar
în cealaltă fereastră locul unde se situează clasă, dacă este subclasa, a cărei clase aparține și
indivizii aferenți acestei clas e.

Figur a 7.1. Fere astra de definire a claselor

41

7.3 Fereastra pentru definirea proprietăților obiectelor

În această fereastră se adăugă proprietăț i ale obiectelor definite, clasele pe care această
proprietate le leagă, se pot adăuga cu ajutorul ferestrei din dreapta, mai precis a butoanelor
Domanis (intersection) și Ranges (intersection) , tot în dreapta avem o fereastră unde apare
numărul de întrebu ințări ale aceste proprietăți dar și unde este întrebuințata proprietatea selectată.
Această fereastră se poate observa în Figur a 7.2.

Figur a 7.2 Fereastra de definirea a proprietăților obiectelor

42

7. 4 Fereastra pentru definirea proprietăților datelor

Fereastra de definire a proprietăților datelor este asemănă toare cu cea anterioară, doar că
aceste date pot lua valori de tip șir de caracter, valori de adevăr sau de tip dată. Cu ajutorul
butonului Domain (intersection) select ăm clasa la care se referă proprietatea respectivă, iar din
butonul Ranges select ăm tipu l de valoare pe care -l poate lua. Ca și în ferestrele anterioare, avem și
o parte de Usage, acest lucru se poate observa în Figur a 7.3.

Figur a 7.3 Fereastra de definire a proprietăților datelor

43

7. 5 Fereastra pentru definirea indivizilor
În această fereastră se creează indivizi, așa că avem următoarele butoane importante în
crearea acestora, c a în Figur a 7.4:
• Types , cu ajutorul acestui buton select ăm clasa din care face parte individul;
• Object property assertions , cu ajutorul acestui buton adăugăm proprietățile de tip obiect
ale individului.
• Dată property assertions , cu ajutorul acestui buton adăugăm proprietă țile de tip date ale
individului.

Figur a 7.4. Fereastra pentru definirea indivizilor

44

7.6 Fereastra pentru determinarea grafului ontologiei

Această fereastră permite adăugarea individuală a claselor, prin selectarea lor din partea
stângă , astfel se va crea un graf care poate cuprinde toate clasele ontologiei sau doar câteva clase.
Odată cu adăugarea claselor se vor contura și rela țiile dintre acestea, precum în figură următoare.
Pe lângă crearea grafului, această fereastră mai are câteva funcționalități printre care se număra
exportarea sau salvarea grafului, așezarea lui în diferite poziții, stabilirea nodurilor sau a arcelor, o
secțiune de căutare.

Figur a 7.5. Fere astra pentru determin area grafului ontologiei

45

7.7 Fereastra pentru realizarea interogărilor
Această parte a programului poate fi considerat ă una dintre cele mai importante, deoarece
cu ajutorul acestei ferestre se realizează parte finală a proiectului și anume testarea și validarea.
În figur a următoare se poate observa interfața aceste i ferestre care conține o secțiune în care este
scrisă inte rogarea și o altă secțiune unde este returnat rezultatul interogării.

Figur a 7.6. Fereastra pentru realizarea interogărilor

46

Capitolul 8 . Concluzii ș i posibile dezvoltări ulterioare

În realizarea acestei lucrări am încercat atingerea scopului propus la începutul lucrării, care
a fost realizarea unei ontologii în vederea sistematiză rii abonamentelor de telefonie de pe piață
incluzând beneficiile acestora, tipurile de telefoane, specificații ale acestora.
Ontologia se poate utiliza pentru determinarea ofertelor în funcție de cerința utilizatorului,
se pot determina abonamente care cu prind un anumit număr de minute și un telefon de culoarea
roșie, se pot determina abonamente cuprinse între două valori, și multe altele.
Pe parcursul realizării , ontologia a suferit diverse modificări ale structurii sale, ale
denumirii claselor, ale propr ietăților, care în cele din urmă au contribuit la forma finală care poate
face față cerințelor posibililor utilizatori. În același timp am dobândit anumite cunoștințe despre
domeniu, despre companiile de pe piață, ofertele acestora și telefoane.

Pe parcur sul elaborării lucrarii , am întâmpinat o serie de provocări în toate etapele dezvoltării
ontologiei:
• Datorită erorilor din cadrul ontologiei, a fost imposibil, la un moment dat, să rulăm
Reasoner -ul. Aceasta ne -a determinat să reanaliz ăm întreaga ontolog ie.
• Datorită relațiilor dintre clase care nu au fost stabilite corespunzător, procesul de creare al
indivizilor a fost îngreunat. Acest lucru a determinat reanalizarea tuturor proprietăților.
• Datorită multitudinii beneficilor posibile pe care le poate include un abonament,
structurarea acestora în clase și subclase a fost îngreunata, în final acestea au fost
clasificate în funcție de zona de utilizare.

Se știe că o ontologie nu poate cuprinde un anumi t domeniu în întregime, prin urmare, ca și
posibile dezvoltări ulterioare se poate număra adăugarea de noi clase care să includ ă mai multe
specificații ale telefoanelor, mai multe tipuri de abonamente, și de ce nu dezvoltarea unei
posibilități de adăugare și la abonamentele de internet și telefonie fixă de device -uri. O altă
dezvoltare ulterioară poate fi adăugarea de noi clase și proprietăți care să permită achiziționarea
unui telefon la un anumit abonament în rate, nu doar afișând prețul fix.

47

Bibliogr afie

[1] Fensel, Dieter. "Ontologies." Ontologies. Springer, Berlin, Heidelberg, 2001. 11 -18.
[2] Noy, N atalya F., and Debor ah L. McGuinness. "Ontology development 101: A guide to
creating your first ontology." (2001).
[3] De Nicol a, Antonio, Michele Miss ikoff, and Roberto N avigli. " A softw are engineering
approach to ontology building." Inform ation systems 34.2 (2009): 258 -275.
[4] Fernández -López, M ariano. "Overview of methodologies for building ontologies." (1999).
[5] Si au, Keng, and Zixing Shen. "Mobil e communic ations and mobile services." Intern ational
Journ al of Mobile Communic ations 1.1 -2 (2003): 3 -14.
[6] Uschold, M., King, M.: Tow ards a methodology for building ontologies. In: In Workshop on B asic
Ontologic al Issues in Knowledge Sh aring, held in conjunction with IJC AI-95. (1995)

[7] De Nicol a, A., Missikoff, M., N avigli, R.: A softw are engineering approach to ontology building.
Inf. Syst. 34(2) (2009) 258 –275

[8] Gruber, Tom. "Wh at is an Ontology." WWW Site http://www -ksl. st anford.
edu/kst/wh atis-an-ontology. html ( accessed on 07 -09-2004) (1993).
[9] Wang, Xi aohang, et al. "Ontology B ased Context Modeling and Re asoning using OWL."
Percom workshops. Vol. 18. 2004.
[10] Gu arino, Nicol a, ed. Form al ontology in inform ation systems : Proceedings of the first
intern ational conference (FOIS'98), June 6 -8, Trento, It aly. Vol. 46. IOS press, 1998.
[11] Blázquez, Ju an, et al. "Building ontologies at the knowledge level using the ontology design
environment." (1998).
[12] Fernández -López, Mariano, Asunción Gómez -Pérez, and N atalia Juristo. "Methontology:
from ontologic al art tow ards ontologic al engineering." (1997).
[13] Gómez -Pérez, Asunción. "Tow ards a framework to verify knowledge sh aring technology."
Expert Systems with applic ations 11.4 (1996): 519 -529.

48

[14] Gómez -Pérez, A. "Knowledge sh aring and reuse. H andbook of Applied Expert Systems.
Liebowitz, editor." (1998): 33 -43.
[15] Gruber, T ., A transnational approach to port able ontolog ies. Knowledge Acquisition 5 (2),
pp.199 -220, (1993) .
[16] Uschold, Mike, and Mich ael Gruninger. "Ontologies: Principles, methods and
applic ations." The knowledge engineering review 11.2 (1996): 93 -136.