Asist. Univ. Dr. Florina Daniela Ruța Dobrean Ionela Dumitrița [618182]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÂRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
MASTER NUTRIȚIE CLINICĂ ȘI COMUNITARĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ROLUL NUTRIȚIONISTULUI ÎN SCHIMBAREA
STILULUI DE VIAȚĂ

Îndrumător științific: Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Florina Daniela Ruța Dobrean Ionela Dumitrița
Coor donator :
Conf. Univ. Dr. Monica Tarcea

Tîrgu Mureș
2017

2
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – PARTEA GENERALĂ
1.1 Introducere…………………………………………………….. …………………………… 3
1.2 Principiile unei nutriții optime……………………………… …………………………. 4
1.2.1 Alimente integrale……………………………………… ………………………… 4
1.2.2 Diversitatea alimentelor…….. …………………………. ……………………… 5
1.2.3 Activitatea fizică……………………………………………. …………………….. 6
1.2.4 Hidratarea……………………………………………………. …………………….. 6
1.2.5 Mese regulate………………………………………………… …………………… 7
1.3 Metode de evaluare a stării nutriționale…………………………. ……………….. 7
1.3.1 Istoricul nutrițional………………………………………. ……………………….. 8
1.3.2 Măsurători antropometrice……………………………. ………………………. 8
1.3.3 Date biochimice ………………………………………….. …………………….. 9
1.4 Greșeli în stilul de viață……………………………………….. ………………………. 10
1.5 Recomandări și strategii……………………………………… ……………………….. 11
1.6 Rolul nutriționistului în promovarea sănătății…………………. ………………… 12
CAPITOLUL 2 – CONTRIBUȚIA PERSONALĂ
2.1 Introducere……………………………………………………………….. ………………… 13
2.2 Material și metodă………………………………………………………… …………….. 14
2.3 Rezultate…………………………………………………………………… ……………….. 15
2.4 Discuții………………………………………………………………………… …………….. 25
2.5 Concluzii…………. …………………………………….. ……………………………… ….. 28
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………… ………. 29
ABREVIERI………………………………………………………………………………………. 34
ANEXE……………………………………………………………………………………. ………. 36

3
CAPITOLUL 1 – PARTEA GENERALĂ

1.1 Introducere

În anul 2017, când populația este într -o continuă creștere și dezvoltare ,
apar o mulțime de alimente foarte procesate, o mulțime de technologii care să
ne ușureze viața și o diversivitate din punct de vedere al alimentației, localuri lor
și a modului de a cons uma alimentele procurate . Acest lucru fiind un pas în plus
care contribuie la obezitate, aceasta fiind boala secolului XXI, fiind o epidemie
globală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din anul 1997[1].
Potrivit World Health Organization, obezitatea la nivel mondia l s-a
dublat din anul 1980 încoace, astfel că î n anul 2014 m ai mult de 1.9 bilioane de
adulț i cu vârsta peste 18 ani erau supraponderali (39%), dintre care 600 d e
milioane fiind obezi (13%), în cazul co piilor sub 5 ani numă rul supraponderaliilor
fiind mare și aici , mai pre cis 41 mil ioane de copii[2]. Este un număr alarmant
având în vedere că obezitatea poate fi prevenită. În România însă lucrurile nu
sunt mai diferite, aici prevalența obezității este de 21.3% și a supraponderii de
31,1% în anul 2014 î n rândul populației adulte[3].
Fiecare persoană are anumite greșeli alimentare în stilul său de v iață,
greșeli pe care nutriționișt ii trebuie să le scoată în evidență și să le corecteze
împreună cu fiecare persoană în parte . Partea bună e că lumea începe să
conștientizeze din ce în ce mai mult că e nevoie de o schimbare în viața lor
privind alimentația pentru a -i ajuta să obțină starea optimă de sănătate și o
greutat e cât mai aproape de cea ideală sau chiar cea ideală.
E necesară astfel o abordare pe plan național și global asupra
schimbării stilului de viață în rândul populației pentru a conștientiza gravitatea
situației în care ne aflăm și pentru a putea aduce spre bine cât mai multă lume.
Tocmai de aceea vizitele periodice la un nutriționsit ne ajută să obținem mai
repede și mai sănătos greutatea dorită, totodată și menținerea acesteia pe
termen cât mai lung.

4
1.2 Principiile unei nutriții optime

O nutriție optimă face parte din procesul nostru de creștere, dezvoltare
și înmulțire, fiind necesară și importantă în fiecare etapă a vieții noastre. Cu
toate că alimentele, apa și aerul și -au schimbat proprietă țiile în ultimii 50 de ani,
e necesar chiar și așa să încercăm să facem alegerile c orecte pentru
organsimul nostru pentru că orice schimbare în bine contează.
O alimentație echilbrată înseamnă să îi oferim organismului toate
elementele necesare dezvoltării și funcționării acestuia pentru a putea fac e față
stresului și schimbărilor care s -au produs de -a lungul timpului în mediul
înconjurător .

1.2.1 Alimente integrale în locul celor procesate
Este aproape imposibil să evităm toate alimentele procesate din meniul
nostru zilnic dar putem încerca să cons umăm cât mai mult din alimentele
neprocesate sau mai puțin procesate. Prin aliment procesat înțelegem alimentul
căruia i s -a adăugat sau i s -a extras o mulțime de chimicale ca de exemplu
zahăr ul, acesta din urmă fiind una din cele mai mari probleme cu priv ire la
procesarea alimentelor pentru că îl găsim în orice și într -o cantitate destul de
mare, plus că și cauzează o serie de probleme de sănătate deoarece un aport
crescut de zahăr este asociat cu un aport energetic mare, o creștere în greutate
și un aport scăzut de nutrienți[4].
Cerealele integrale, fructele și legumele trebuie să facă parte zilnic din
meniul nostru și să lăsăm deoparte cele procesate care au zahăr adăugat și
duc la creșteri ale glicemiei și a insulinei pentru că se descompun rapid în
tractul digestiv, pe când carbohidrații complecși ajută organismul să faciliteze
digestia, reduc stresul și oferă o bună fun cționare a sistemului nervos[5]. Un
consum crescut de alimente bogate în fibre , fie că este vorba despre cerale
integrale, fructe sa u legume, este asociat cu o reducere a riscului pe viitor de a
dobândi obezitate, diabet zaharat de ti p 2 sau boli cardiovasculare[5,6]. Tocmai
de aceea este recomandat ca fructul să fie consumat în starea sa naturală.

5
1.2.2 Diversitatea alimentelor
Nici un aliment singur nu poate furniza toți nutrienții esențiali
organismului, de aceea este important să se consume alimente din toate
categoriile după modelul piramidei alimentare (Figura 1.1), pentru aportul lor
necesar și diferit în vitamine, minerale și fibre[7]. Asta înseamnă o dietă ba zată
pe pâine integrală , cereale integrale deoarece reduc proporția de grăsime din
dietă și măresc cantitatea de fibre din alimentație, fructe și legume pentru
vitamine și minerale, cantități moderate de lapte și produse l actate pentru
furnizarea de Calciu, Zinc, proteine și vitamine , carne sau pește pentru
necesarul de protein, aminoacizi și acizi grași omega 3 care previn bolile de
inimă și cantități limitate de alimente ce conțin grăsimi și/sau zaharuri pentru că
acestea nu aduc nici un benefici u organismului[8].
Astfel că prin respectarea modelului piramidei alimentare deja facem
primul pas spre adoptarea unui stil de viață sănătos. Pe lângă toate alimentele
necesare într -o dietă care le putem observa în Piramida Aliment ară mai găsim
și apa care este cea mai importantă și căruia nu i se oferă o atenție deosebită
de-a lungul unei zile. Pe lângă o dietă bogată în macro și micronutrienți, apa
este nutrientul fără de care nu se poate trăi și trebuie consumată în fiecare zi,
pe parcursul întregii zile .

Figura 1.1 Piramida alimentar ă[7]

6
1.2.3 Activitatea fizică
O alimentație cor ectă vine împreună cu practicarea unei activități fizice
pentru a da organismului șansa să consume caloriile i ngerate pentru a nu fi
nevoit să le depoziteze. Pe lângă arderea caloriilor, activitatea fizică ne ajută și
pentru a ne liniști, a scădea nivelul de stre s cât și pentru a ne imbunătăți
condiția fizică. Conform National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI)
activitatea fizică este defin ită ca orice mișcare ce lucrează mușchii și necesită
mai multă energie decât odihna, astfel că plimbarea, alergatul, dansul sau înotul
sunt câteva exemple de activitate fizică ce pot fi susținute zilnic[9,10].
O activitate fizică zilnică te ajută să îți me nți starea de sănătate, să
reduci masa grasă și să crești astfel masa musculară, dar ajută și la scăderea
riscului de boli cradiovaculare, diabet s au cancer[12]. S-a dovedit în numeroase
studii că activitatea fizică poate îmbunătăți starea generală de sănătate, în
special la persoanele suprap onderale sau obeze, ajutându -le, pe lângă o dietă
corectă , să obțină greutatea ideală[11,12,13, 14].
Cu cât mai multă activitate fizică, cu atât mai multe beneficii apar
asupra organismului, s -a dovedit că prin desfă șurarea unei activități fizice
periodice vor apărea semne de bine asupra sănătății : scade colesterolul, scade
tensiunea arterială, îmbunătățește sindromul metabolic (glicemie, insulină,
greutate), ajută la îmbunătățirea masei osoase și a stării psihic e în caz de
depresie sau stres[15,16,17,18,19].

1.2.4 Hidratarea
Apa, la fel ca și activitatea fizică este o parte a nutriției fără de care nu
putem trăi , însă problema majoritară în rândul populației îl reprezintă consumul
scăzut de lichide, ceea ce face ca organismul să nu mai funcționeze corect și la
cote maxime pe parcursul unei zile.
Apa nu doar c ă este un nutrient necesar organismului sau f uncționării
sistemului nervos[20] ci începe să fie recunoscută ca un element cheie în
identificarea și prevenirea bolilor cron ice[21]. S-au efectuat o mulțime de studii
de cohortă pe diferiți participanți care au dus la faptul că un a port de lichide și
un volum al ur inii mici în decursul a 24 de ore a fost asociat cu o creștere a
riscului de a dobândi boli cronice renale și hiperglicemie[22].

7
Hidratarea corespunzătoare a organismului poate duce la mari
schimbări în timp, de exemplu, s -a dovedit că o creștere a aportului de apă în
detrimentul băuturilor carbogazoase sau a sucurilor de fructe duce la un control
al greutății pe termen lung[23].
European Food Safety Authority (EFSA) a propus ca un aport de lichide
necesar într -o zi ar trebui să fie de 2.5L pentru un bărbat adult și 2.0L pentru o
femeie adul tă[24], aceasta fiind o referință mult mai bună și mai realistă decât
cea propusă de US Instit ute of Medicine (IOM)[25].

1.2.5 Mese regulate
O importanță majoră în obținerea unui stil de viață sănătos o are
respectarea orelor de masă. E necesar un număr de cinci mese pe zi, trei mese
principale și două gustări, ceea ce are ca efect ca la fiecare masă se vor
consuma cantități moderate astfel încât să ne suplimentăm organsimul cu
necesar ul caloric de care avem nevoie.
Anumite studii au sco s în evidență faptul că nerespectarea micului
dejun duce la obezitate și la diabet zaharat de tip 2[26,27] cât și la scăderea
nivelului hormonilor de sațietate[28,29].
S-a dovedit că un mic dejun bogat în calorii va reduce aportul alimentar
la cină fiind benefic și o alternativă bună în managementul obezității și a
sindromului metabolic[30]. Alt studiu arătând faptul că dacă se va consuma un
aport energetic mare la cină este asociat cu o creștere a riscului de obezitate,
sindrom metabolic și hiperglicemie[31].

1.2 Metode de evaluare a stării nutriționale

O evaluare a stării de nutriție este necesară în vederea stabilirii unui
exces sau a unui deficit ponderal dar și pentru a identifica cauzele acestora,
dacă există, cât și pentru a iniția intervenția nutrițio nală corespunzătoare.
Această evaluare urmărește trei aspecte importante ale nutriției și anume
istoricul alimentar, examinarea fizică prin măsurători antropometrice și
examenul de laborator.

8
1.3.1 Istoricul alimentar
Istoricul alimentar sau ancheta alimentară, se referă la un s curt interviu
oferit pacientului în scopul de a afla cât mai multe date despre el, despre stilul
de viață, anteceden te medicale, afecțiuni cronice, etc. Această ancheta
alimentară este necesară în scopul obținerii cât mai multo r informații cu privire
la dieta și la stilul de viață al persoanei respective dar pentru a evidenția și
greșelile alimentare din stilul de viață care trebuiesc corectate.

1.3.2 Măsurătorile antropometrice
Aceste măsurători sunt unele dintre cele mai vec hi metode de apreciere
a stării de nutriție și pentru a le determina ave m nevoie de anumiți parametrii
precum și alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă și statusul
nutrițional al unei persoane[32].
Greutatea corporală : este un parametru în continuă evoluție odată c u
creșterea, acesta fiind prima și cea mai simplă metodă de a ne da seama dacă
există o creștere sau o scădere ponderală și se poate afla cu orice cântar
destinat persoanelor, cu condiția să fie calibrat corect.
Înălțimea : este al t parametru necesar deoarece face parte din calculul
estimării greutății corporale ideale, a indicelui de masă corporală sau a
compoziției corporale și a necesarului energetic. Aceasta se măsoară cu
ajutorul unui stadiometru și se exprimă de obicei în cent imetri sau în metri.
Indicele de Masă Corporală: se mai numește și indice Quetelet și se
calculează prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul î nălțimii exprimate în
metri[33].

IMC = GREUTATEA ACTUALĂ (KG) / TALIA2(m2)

S-au elaborat în timp tabele care corespund mediei greutății populației
cu cea mai mare speranță de viață și sunt folosite ca reper de normalitate
(,,greutatea ideală ’’), este bine corelat cu masa grasă totală și r elativ
independent de talie[32,35].

9

Indice de masă
corporală Interpretare rezultat
Sub 18,49 sau mai
puțin Subponde ral
18,50 – 24,99 Greutate normală
25.00 – 29,99 Supraponderal
30.00 – 34.99 Obezitate grad I
35.00 – 39.99 Obezitate grad II
40.00 sau mai mult Obezitate morbidă

Metode avansate de determinare a adipozității totale :
Aceste metode de evaluare a țesutului adipos se folosesc la o scară
redusă din cauza costurilor ridicate, a disponibilității scăzute și pentru că
necesită un nivel ridicat de instruire pentru utilizatori pentru a asigur a o
fiabilitate corespunzătoare[35,36]:
 Impedanța bioelectrică
 Absorbțiometria cu energie dublă a razelor X (DEXA)
 Evaluarea ultrasonografică
 Hidrodensitometria

1.3.3 Datele biochimice
Anumite date de laborator pot scoate în evidență dacă este o
abnormalitate în organism, ca de exemplu o anemie, o scădere a fierului sau o
deficență de proteine. Testele biochimice ne oferă primele indicații din punct de
vedere a u nei abnormalități nutriționale înainte ca semnele clinice sau fizice să
apară. Aceste teste sunt specifice pentru fiecare nutrient în parte și sunt
realizate cu ajutorul mostrelor luate de la persoana respectivă, poate fi vorba de
sânge, urin ă, scaun sau d iferite secreții[37,38]. Aceste analize furnizează
informații asupra aspectului și funcționalității diferitelor organe și compartimente
ale organismului cât și asupra gradului de sănătate și boala ce afectează
organismul în cauză.

Tabel 1.1 Indicele de Mas ă Corporală[32]

10
1.4 Greșeli în stilul de viață
Atunci când o persoană dorește să își schim be stilul de viață trebuie să
scoată în evidență obiceiurile greșite pe care le face și care trebuie eliminate
din viața sa. Doar prin simplu fapt că eliminăm anumite greșeli alimentare din
rutina noastr ă fizică se vor observa câteva schimbări majore, de exemplu dacă
vom începe să avem un program fix de mese greutatea corporală va scădea și
starea de bine va crește[39]].
Nerespectarea orelor de masă este una din principalele probleme
atunci când observăm o creștere în greutate deoarece fiecare masă în parte
care ar trebui să o avem zi lnic au un rol important, astfel ca prin nerespectarea
micului dejun, cea mai importantă masă a zilei, se ajunge în ti mp la obezitate și
supraponderabilitate, di abet zaharat de tip 2[26,27] cât și la scăderea nivelelor
hormoniilor de sațietate[28,29,39]. Astfel că pentru a avea un aport energetic
constant pe parcursul întregii zile, se recomandă să se re specte fiecare mas ă în
parte și să nu obținem aportul energetic zilnic doar de la o singură masă .
Ciugulitul este o problemă majoră atât în rândul copiilor cât și în rândul
adulțiilor, acest obicei se produce pe fond de foame, oboseală, obișnuință,
plictiseală sau poftă și a fost asociat cu un aport calor ic mare în decursul un ei
zile și cu supragreutate[40]. Un studiu recent arată că majoritatea persoanelor
ciugules c în timpul liber (aprox. 4 gustări/zi), al vacanțelor (aprox 5 gustări/zi) și
la televizor ( aprox 8 gustări/z i)[41]. Aceste gustări sunt ascoiate cu un aport
scăzut de fructe și legume și cu un aport crescut de alimente sau băuturi bogate
în zaharuri și un consum mai mare de alimente de tip fast food sau patiserie[41].
Atunci când în locul alimentelor procesate și cu zahăr adăugate punem fructele
sau legumele au dus la o scădere a IM[40].
Mâncarea de tip fast food este consumată tot mai mult de către tot
mai multe persoane din cauză că lumea este grăbită, nu mai are ti mp să
gătească, nu țin cont de câte ingrediente nesănătoase conțin acestea dar și din
obișnuință. Această mâncare de tip fast food a fost definită ca fiind ,,mâncarea
care poate fi pr eparată rapid și ușor și vândută în restaurant sau în spațiile
publice ca și un fel de mâncare rapid sau luat acasă ,, conform New Oxford
American D ictionary[42]. Acest tip d e mâncare duce l a o creștere a IMC -ului în
țările bine dezvoltate, dar a dus și la o schimbare în stilul de viață al populației

11
și în aportul de nutrienți[43]. Cu toate că au fost studii car e au arătat faptul că
fast food -ul nu a jucat un rol import ant în obezitatea epidemică[44], majoritatea
au arătat contrariul, fiind prezentă o puternică legătură între alimentele de tip
fast food și obezitate[45,46].
Dulciurile char dacă sun t bune la gust , acestea nu ne aduc nimic bun
organismului decât o plăcere psihică care nu durează mult. Un consum crescut
de alimente bogate în zahări s -a dovedit că duce la supragreutate sau
obezitate, rezistență la insul ină și bol i cardiovasculare[47]. Astfel că este
necesară evitarea acestor alimente și înlocuirea lor cu fructe și legume zilnic.

1.5 Recomandări și strategii

Măsurile care previn excesul de greutate sau obezitatea, atât la copii
cât și la adulți, trebuie să intervină asupra comportamentelor alimentare și
asupra activității fizice și trebuie să implice individul alături de familie, prieteni,
comunitate, loc de muncă.
Pentru o alimentație echilibrată se recomandă ca următoarele alimente să
facă parte din dieta fiecărei persoane : cereale, carne, lactate, ouă, brânzeturi,
legume, fructe. Trebuie evitate însă următoarele alimente: băuturile cu zahăr,
dulciurile și sarea. Trebuie să asociem consumul regulat al micului dejun,
aportul adecvat de apă, asigurarea unor a limente de calitate în meniu și
evitarea celor cu risc , practicarea unei activități fizice susținute cu un stil de
viață echilibrat și fără stres.
Recomandări ale OMS p entru prevenirea obezității[48]:
 Creșterea consumului de fructe, legume și cereale integrale
 Limitarea consumului de grăsimi, favorizarea consumului de grăsimi
nesaturate
 Limitarea consumului de glucide
 Consumul de apă în funcție d e greutatea corporală
 Stimularea activității fizice de minimum 60 minute/zi
În concuzie, creșterea rapidă a prevalenței obezității în toate țările are
consecințe serioase priv ind sănătatea publică, inclusiv dezvoltarea diabetului
zaharat și a hipertensiunii arteriale la tineri și adulți. Cauzalitatea este

12
multifactorială și, ca urmare, prevenirea și intervențiil e comunitare trebuie să fie,
de asemene a, multifactoriale și să includă aplicații active privind prioritățiile de
alimentație în cadrul colectivităților.
În prezent, școala reprezintă cel mai bun mediu pentru a face educație
pentru sănătate deoarece este c el mai bun raport cost -eficacitate iar
intervențiile se pot desfășura pe grupuri/clase[49].

1.6 Rolul nutriționsitului în schimbarea stilului de viață

Nutriționistul este o persoană care oferă sfaturi sau servicii cu privire la
alimentație și impactul acesteia asupra sănătății. Un nutriționist face cunoscută
pretutindeni importanța unei alimentații corecte asupra organismului și a stării
de bine. Acesta, spre deosebire de medici, are un impact mai mare în
schimbarea stilului de viață al persoanelor și î n oferirea de ghiduri sau cărți
după care un individ se poate ghida în viață.
Cu problemele care se confru ntă lumea în ultimul secol , nutrițiositul
este indispensabil din viața noastră, acesta oferă sfaturi, ajută persoanele să
scadă sau să crească în greu tate cu ajutortul dietelor personalizate, oferă
cursuri sau conferințe în scopul promovării ali mentației sănătoase și are grijă ca
orice informație cu privire la alimentație este verificată și aprobată în urma
documentării asupra ultimelor studii în domeni u.
Nutriționis tul nu are rolul doar de a sfătui persoanele, a face diete sau a
propune reguli pentru un stil de viață sănătos, ci și de a lucra psihic cu paienții
care vin în cabine tul acestuia, de a -i convinge să își schimbe s tilul de viață sau
de a-și schimba anumite obiceiuri alimetare și toate cu scopul de a duce o viață
mai bună. Pe lângă toate informațiile de care aceștia au nevoie există și partea
de motivare care este mai importantă decât anumite aspecte din dieta acestuia.
Prin vizitele periodice la un nutriționist orice persoană reușește în timp să
își schime stilul de viață, să își îmbunătățească sarea de sănătate sau să obțină
greutatea mult dorită. Majoritatea persoanelor își dau seama la sfârșitul
programului că prin vizita periodică la un nut rițonist i -a ajutat să își
îmbunătățească stilul de viață și să îl mențină mulți ani însă i -a ajutat la rândul
lor și pe alții să facă schimbări sănătoase privind alimentația.

13
CAPITOLUL 2
CONTRIBUȚIA PERSONALĂ

2.1 INTRODUCERE
Numărul de supraponderali sau obezi este tot mai mare pe z i ce trece și
duce la probleme de sănătate încă de la primele kilograme adăugate peste
greutatea sănătoasă. Cel mai simplu mod de a corecta această problemă este
să promovăm nutriția și stilul sănătos de viață prin nutriționișt ii care sunt într -un
număr tot mai mare și în România. Aceștia au rolul de a -i motiva și de a -i ajuta
pe cei cu probleme de greutate să-și corecteze greșelile alimentare prin
prezentarea periodică la cabinetul acestora pentru a primi îndrumare, ajutor și
motivare pe tot parcursul procesului de slăbire sau de rezolvare a problemelor
de sănătate. Informarea este primul lucru care trebuie să îl facă o persoană ce
vrea să își schimbe stilul de viață, astfel va ajunge la un nutriționist care îl va
ajuta să urmez e ce și -a propus și va înțelege ce înseamnă cu adevărat nutriția
sănătoasă fără a intra în detalii complicate cu privire la calorii sau nutrienți, ci să
se folosească de cele mai simple și de bun simț metode care îl va ajuta.
Scopul acestui studiu a fost d eterminarea factorilor care îi motivează pe
oameni să se prezinte la un nutriționist și schimbările care le -au făcut aceștia în
stilul de vi ață în urma vizitelor periodice.

Obiective urmărite :
 Estimarea gre șelilor alimentare care le au perosoanele cu
problemele de greutate și cum au reușit să le corecteze în timp
 Motivarea prezentării acestora la un nutriționist
 Evidențierea celor mai comune obic eiuri alimentare nesănătoase
 Stabilirea prevalența supraponderii și obezității
 Analiza, înregistrarea și urmărirea parametrilor antropometrici
 Aportul retenției de lichide din organism
 Vârsta medie de prezentare la un nutriționist
 Sexul majoritar care frecventează cel mai mult un cabinet de nutriție
 Gradul de respectare a orelo r de masă

14
 Câte persoane pract ică un sport sau o activitate fizică minimă
 Câte persoane citesc etichetele produselor atunci când fac
cumpărături
 Înregistrarea și analizarea stilului de viață impus de către un
nutritionist și efectele acestuia în timp
 Dacă au recomandat în timp și altpr personae să urmeze vizitele la
un nutritionist în vederea schimbării stilului de viață

2.2 MATERIAL ȘI METODĂ
Studiul s -a desfășurat în perioada ianuarie 2017 – iunie 2017 și a fost un
studiu de tip prospectiv pe lotul a 100 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și
70 ani, provenind din mediul atât rural cât și urb an. Aceștia s -au prezentat
săptămânal în cadrul cabinetului de nutriție Natur House din Cotroceni,
București. D atele privind stilul de viață (ore de masă, aportul de lichide,
obiceiuri alimentare nesănătoase, etc) au fost colec tate prin intermediul
chestionarului , acesta având o serie de 21 de întrebări , completate împreună
cu fiecare persoană în parte în timpul consultațiilor, datele obținute fiind
introduse în Microsoft Exce ll și prelucrate . Datele privind greutatea și înălțimea
au fost colectate de către nutriționist și introduse în programul Tanita care ne
oferea la rândul lui informații cu privire la masa grasă și la reținerea de lichide
din organism. Paienții au fost de a cord cu completarea datelor și cu utilizarea
detaliilor des pre aceștia care erau cuprinse î n calculator.
Criterii de includere în studiu :
 Persoane cu v ârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani
 Persoane care veneau periodic la cabinet
 Persoane care nu prezentau malformații sau probleme de sănătate grave
 Persone de încredere, care urmau sfaturile și dieta oferită de către
nutritionist în urma consultației
Cristerii de excludere din studiu:
 Persoane cu vârsta sub 18 ani sau peste 70 de ani
 Persoane cu probleme grav e de sănătate sau cu malformații

15
 Persoane care nu se prezentau periodic la cabinet
 Persoane care nu erau de încredere și nu urmau întotdeauna corect
sfaturile și dieta oferită de către nutriționist
Metoda de studiu :
Celor 100 de persoane le -au fost oferite câte un chestionar cu o serie de
21 de întrebări care cuprindea întrebări cu privire la obiceiurile alimentare, orele
de masă, activitatea fizică, consumul de apă și afecțiunile pa tologice dacă
existau. Cu privire la colecta rea datelor antropometrice, ace știa au fost cântăriți,
le-au fost măsurat e circumferințele și înalțimea.
Chestionarele au fost oferite spre completare că tre 100 de personae iar
rezultatele au fost introduse în Microsoft Excel de unde au rezultat reprezentări
grafice care vor fi prezentate în ceea ce urmează menite să faciliteze lectura
materialului.

2.3 REZULTATE

Repartizarea în funcție de gen
Cei mai mulți prezenți în program a fost sexul feminin, spre deosebire de
sexul masculin car e a fost prezent într -un număr de doar 22 de persoane .

Figura 2.1 Repartizare a subiecților în funcție de gen
01020304050607080
Masculin Feminin22 78

16
Vârsta subiecților

Figura 2.2 Repartizarea subiecților în funcție de vârstă

Indicele de masă corporală
Reprezentarea grafica a Indicelui de Masă Corporală atât la prima
întâlnire cât și la ultima pentru a se vedea rezultate concrete.

Figura 2.3 Repartizarea în funcție de IMC 11 25 35 21 8
0 5 10 15 20 25 30 35 4018-25 ani26-35 ani36-45 ani46-55 anipeste 56 ani
05101520253035
5 31
24
19 21 30 29
23
14
4 Inainte
Dupa

17
Reținerea de lichide

Figura 2.4 Retenția de lichide înainte și după creșterea consumului de apă

Respectarea orelor de masă
Gradul în care orele de masă au fost respectate la începutul și la sfârșitul
celor 6 luni.

Figura 2.5 Respectarea orelor de masă înainte și după intrarea în program

30
21 32
14
3 57
18 16
8
1
0102030405060
0 – 5,99 6 – 10,99 11 – 20,99 21 – 30,99 > 31
inainte dupa
0102030405060708090
da
nu10 90 86
14 Înainte
După

18
Respectarea m esele principale
Stabilirea gradului de respectare a meselor principale într -o zi în momentul
în care aceștia s -au prezentat la cabinet.

Figura 2.6 Respectarea meselor principale

Preocuparea pentru propria sănătate

Figura 2.7 Preocuparea pentru sănătate
64% 25% 11% mic dejun pranz cina
da
97% nu
3%

19
Numărul de ore petrecute în aer liber

Figura 2.8 O rele petrecute în aer liber

Activitatea fizic ă
Activitatea fizică lasă mult de dorit fiindcă majoritatea persoanelor doar fac
plimbări lungi în loc de mișcare propriu zisă.

Figura 2.9 Activitatea fizică periodică
38%
24% 20% 18% 1 ora 1-2 ore 2 ore mai mult de 2 ore
46%
13% 7% 34% plimbari alergat sala de forta deloc

20
Probleme de sănătate
Principalele și cele mai întâlnite probleme de sănătate cu care s -au
confruntat persoanelor prezentate la cabinet.

Figura 2.10 Cele mai comune probleme de sănătate

Îmbunătățire a stării de sănătate după cele 6 luni

Figura 2.11 îmbunătățirea stării de sănătate 34 28 5 61 11 15 31 8 53
0 10 20 30 40 50 60 70hipertensiune arterialahipotensiune arterialadiabet zaharatprobleme hepaticeprobleme renaleprobleme cu stomaculprobleme tiroidieneprobleme cu coloanaprobleme cu tranzitul
da
89% nu
11%

21
Starea de s ănătate
Se pare că din totalul persoanelor prezentate un număr destul de mare
prezintă probleme de sănăta te care în mare parte se datorează creșterii în
greutate.

Figura 2.12 Starea de sănătate

Motivul prezentării la nutriționsit
Se pare că cei mai mulți s -au prezentat pentru că vroiau să scadă în
greutate dar și pentru a avea un mod de viață mai sănătos.

Figura 2.13 Motivul prezentării la nutriționist 89% 11%
cu probleme de sanatate
fara probleme de sanatate
0102030405060708090100
sănătate estetic scădere
ponderalăpetru a
schimba stilul
de viață

22
Consumul de apă
În ceea ce privește consumul de apă, datele finale cu privire la cantitatea
de apă care o consumă fiecare persoană par să se îndrepte în sensul cel bun,
fiind diferențe destul de mari .

Figura 2.14 Consumul de apă la început și după 6 luni

Obiceiuri nasănă toase
Prezentarea grafică a câtorva dintre obiceiurile alimentare nesănătoase.

Figura 2.15 Obiceiuri nesănătoase în alimentație inainte, 3 dupa, 8
051015202530354045
0 – 1 litri 1 – 1,5 litri 1,5 – 2 litri 2 – 3 litri > 3 litriNumăr de persoane
98% 86% 65% 92%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%ciugulitulbauturi carbogazoasefast fooddulciuri

23
Rezultatele după 6 luni privind obiceiurile nesănătoase
Rezultatele care s -au obținut în cele 6 luni, ce obiceiuri alimentare
nesănătoase au rămas și care au dispărut, dacă este cazul.

Figura 2.16 Rezultatele obținute după 6 luni privind obiceiurile nesănătoase

Schimbări în stilul de viață după 6 luni

Figura 2.17 Schimbări în stilul de viață 21% 5% 8% 12%
0% 5% 10% 15% 20% 25%dulciurifast foodbauturi carbogazoaseciugulitul
86.00 92.00 89.00 77.00 43.00 98.00 93.00 32.00 97.00
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00mese regulatemai multă apămai puțin fast food mai puține dulciuri mai multă mișcare mai multe fructe și legume mai puțină pâine mai puțină carne mai multe salate

24
Citirea etichetelor produselor

Figura 2.18 Citirea etichetelor produselor

Recomandări pe mai departe
Majoritatea persoanelor care s -au prezentat periodic la cabinet au adus cu
ele o persoană nouă sau au recomandat să mearga pe viitor la un nutriționist.

Figura 2.19 Recomandări de la persoane

020406080100120
da nu23 77 63 37
După
Înainte
87% 13% da nu

25
2.3 DISCUȚII
Sănătatea corpului nostru depinde în primul rând de noi, de grija care o
avem pentru acesta și de proprile acțiuni care le luăm pentru a face ca acesta
să fie sănătos și ferit de factorii externi nocivi. Este important ca atunci când
facem alegeri alimentare să avem grijă sa le alegem pe cele mai bune și să le
eliminam pe cele care ne aduc doar probleme de sănătate.
În vederea promovării unui stil de viață sănătos mai nou se desfășoară tot
mai multe activități ce duc la informarea persoanelor cu privire la adoptarea
unui stil de viață sănătos și la evidențierea greșelilor alimentare din viața lor de
zi cu zi. Astfel că se fac tabere pentru copii în vederea scăderii în greutate sau
a schimbării stilului de viață încă de la vârste fragede, congrese cu privire la
cele mai noi cercetări în domeniu, întâlniri în parc sau ore suplimentare în școli
susținute de nutriționiști. Aceste acțiuni tind să schimbe ceva atât în
comportamentul copiilor cât și în al părinților sau al persoanelor care participă.
În acest studiu s -au scos în evidență obiceiurile nesănătoase care le au
majoritatea persoanelor în ziua de azi și cum persoanele care s -au prezentat
periodic la cabinet în decursul a celor 6 luni și -au schimbat aceste obice iuri în
bine, eliminându -le pe cele care le provocau creșteri în greutate sau îi
supuneau la un risc de boli pe viitor[50].
A fost scos în evidență și gradul de suprapondere și obezitate în rândul
persoanelor incluse în studiu dar și cauzele care au dus l a aceste creșteri în
greutate pentru că aproape toate persoanele aveau probleme cu consumul de
dulciuri (92%), sucuri carbogazoase (86%), fast food (65%) și problema
ciugulitul ui (98%) care apărea din cauza nerespectării orelor de masă. După
cele 6 luni, s -a observat că cel mai ușor a fost renunțarea la fast food (8% dintre
ei mai consumau fast food) și cel mai greu renunțarea la dulciuri (21% dintre ei
încă mai consumă ceva dulce). Se aștepta să fie o acceptare mai mare a
faptului că nu mai aveau voie să c onsume nimic cu zahăr însă s -a observat că
dulciurile și ciugulitul a rămas încă o problemă care mai durează până ce va fi
rezolvată de tot.
Pe parcursul studiului au apărut o mulțime de dificultăți care a îngreunat
sarcina nutriționistului, de la faptul că lumea se descuraja și nu mai vroiau să

26
continue, până la faptul că au fost multe zile libere și de sărbătoare și fie au fost
plecați din zo nă pe mai mult timp, fie nu au putut urma cu exactitate cerințele.
S-a observat că majoritatea persoanelor nu consumau destulă apă pe
parcursul unei zile, nu respectau orele de masă, mâncau o mulțime de dulciuri
și alimente de tip fast food și nu făce au ap roape deloc mișcare fizică, obiceiuri
ce au contribuit la acumularea kilogramelor în plus în timp, fapt confirmat și de
alte studii în domeniu[26,40,42,47].
Toate persoanele incluse în studiu pe parcursul a celor 6 luni și-au
schimbat stilul de viață, au scăzut semnificativ în greutate și s -au obișnuit cu
noul stil de viață care îl vor urma de acum înainte, recomandând și altor
persoane mai departe să facă vizite periodice la un cabinet de nutriție în
vederea schimbării stilului de viață, rezolvarea unor p robleme de sănătate sau
doar pentru a scădea în greutate.
Un Indice de Masă Corporală crescut duce doar la probleme de sănătate
în viitor, atât metabolice cât și de oase, respirație, circulație, etc. De aceea se
fac tot mai multe studii în vederea îmbunătă țirii acestui parametru. Studiile au
demostrat un IMC mărit în rândul populației peste tot în lume[51,52] dar arată și o
scădere a acestuia în urma prezentării la un nutriționist[50] așa cum am
demonstrat și în prezenta lucrare, toate persoanele care venea u săptămânal
scădeau câte puțin de fiecare dată în greutate și astfel și la Indicele de Masă
Corporal, toate aceste schimbări ducând doar la o stare de bine.
Intervenția asupra schimbării stilului de viață și eliminarea obiceiurilor
dăunătoare organismului a fost un proces destul de lung și anevoios, cu
momente de descurajare, de cădere în capcana tentațiilor și de neincredere în
propria persoană. Toate aceste probleme apărute în urma procesului de slăbie
au fost depășit e de fiecare persoană cu ajutorul nut riționistiului , motivându -i să
continue și oferindu -le sprijinul d e care aveau nevoie.
Potrivit rezultatelor ch estionarelor s-a arătat foarte clar că doar un număr
foarte mic de persoane respectau orele de masă așa cum trebuiau, consumau
foarte puține fruc te sau legume și consumau multe snaks -uri, obiceiuri ce
duceau în timp doar la probleme de sănătate[28,40,42,47].
În urma acestui studiu propriu s -a demonstrat că persoanele au fost
obișnuite treptat să aibă un aport de lichide mai mare, ajungând ca aceșt ia să
cosnume între 2 -3 litri într-o zi. Respectând acest aport de lichide pe o perioadă

27
de timp lungă, se va observa și o scădere în greutate în rândul persoanelor.
Diferte studii au scos în evidență atât importanța unui aport necesar de lichide
cât și că un aport de lichide care constau în apă pură și nu sucuri de fructe a
dus în timp la o scădere și o menținere a greutății pe termen lung[54].
Se pare că vârsta cea mai frecventă în rândul populației a fost cuprinsă
între 36 și 45 de ani iar cei mai puțini peste 56 de ani, aceștia din urmă dorind o
schimbare a stilului de viață pentru a -și îmbunătăți starea de sănătate.
În urma studiilor efectuate în lumea întreagă, s -au făcut o mulțime de
ghiduri pentru sănătatea persoanelor, adresate atât persoanelor adulte cât și
copiilor. Aceste ghiduri pot ajuta părinții să își educe copii încă de la vârste mici
și să îi învețe cum să mănânce sănătos.
Studiul a confirmat faptul că persoanele care se prezintă periodic la un
nutriționist au schmbări mari în bine în al imentație și în greutatea acestora.
Astfel s -a demonstrat că prin respecatrea orelor de masă, un consum mărit de
apă, f ructe și legume, și eliminarea poduselor cât mai procesate, cu zahăr sau
grăsimi adăugate, a dus la o stare de bine, la îmbunătățirea săn ătății și la
obținerea unei greutăți normale.
Oamenii au foarte mulțumiți de schimbări și de faptul că nutriționistul i -a
ajutat spunând că fără acest nu reușea și că acuma nu se mai poate întoarce la
stilul de viață care îl aveau înainte.

28
2.5 CONCLUZII

Studiul a demonstrat faptul că nutriționistul are un rol foarte important în
schimbarea stilului de viață al unei persoane, însă aceasta trebuie să fie destul
de motivată să ducă până la capăt întreg procesul. Prin vizitele periodice la un
nutriționist au învățat cum să mănânce sănătos, ce combinații de alimente pot
face, la ce obiceiuri alimentare să renunțe și ce anume trebuie să introducă în
regimul lor alimentar sau să elimine din obiceiurlie alimentare . Doar dieta și
sfaturile oferite a cestora nu a fost de ajuns, ai aveau mai mult nevoie de
motivare, ambiție și cineva care să îi verifice periodic pentru că doar așa au
putut duce până la capăt întreg procesul.

29
BIBLIOGRAFIE

1. Obesity and Overweight – World Health Organization , World Health
Organization, www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/
2. Johnson R, Appel L, Brands M et al. – Dietary Sugars Intake and
Cardiovascular Health: A Scientific Statement From the American Heart
Association, Circulatio n, 2009, 120 :1011 -1020.
3. Nicolae Opopol, Galina Obreja, Angela Ciobanu – Maladiile netransmisibile
determinate de deficențele în nutriție , Nutriția în Sănătatea Publică, Casa
editorial -poligrafică Bons Offices, Chișinău, 2006 :145-166
4. Yang Q, Zhang Z et al. – Added Sugar Intake and Cardiovascular Diseases
Mortality Among US Adluts , JAMA Internal Medicine, 2014, 174 :516.
5. Cho S, Qi L et al. – Consumption of cereal fiber, mixtures of whole grains
and bran, and whole grains and risk reduction in type 2 diabetes, obes ity,
and cardiovascular disease, American Journal of Clinica l Nutition, 2013,
98:594-619.
6. Bellisle F, Hebel P et al. – Consumption of whole grains in French children ,
adolescents and adults, British Jou rnal of Nutrition, 2014, 112 :1674 -1684.
7. Healthy Diet Recom mendations – British Nutrition Foundation,
www.nutrition.org.uk/healthyliving/healthydiet.html
8. Reeve Belinda – The Food Pyramid Meets the Regulatory Pyramid:
Responsive Regulation of Food Advertising to Children , 2015 .
9. Nhlbi.nih.gov. (2017). What Is Physical Activity? – NHLBI, NIH . Available at:
https://www.nhlbi.nih.gov/health/health -topics/topics/phys/ [Accessed 3
May. 2017].
10. World Health Organization – Global Physical Activity Questonnaire,
http://www.who.int/chp/steps/resources/GPAQ_Analysis_Guid e.pdf
11. Li R, Qu S, Zhang P et al. – Economic Evaluation of Combined Diet and
Physical Activity Promotion Programs to Prevent Type 2 Diabetes Among
Persons at Increased Risk: A Systematic Review for the Community
Preventive Services Task Force , Annals of Internal Medicine, 2015,
163:452.

30
12. Weimann H, Bjork J et al. – Neighborhood environment and physical activity
among young children: A cr oss-sectional study from Sweden, Scandinavian
Journal of Publ ic Health, 2015, 43 :283-293.
13. McClain J, Lewin D et al. – Associations between physical activity,
sedentary time, sleep duration and daytime sleepiness in US adults,
Preven tive Medicine, 2014, 66:68 -73.
14. Cadenas -Sanchez C, Ruiz J et al. – Prevalence of Metabolically Healthy but
Overweight/Obese Phenotype ant Its A ssociation With Sedentary Time,
Physical Activity, And Fitness, Journal of Adole scent Health, 2017.
15. Janssen I, LeBlanc A et al. – Systematic review of the health benefits of
physical activity and fitness in school -aged children and youth, International
Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2010, 7 :40.
16. Carnethon M – Prevalence and Cardiovascular Disease Correlates of Low
Cardiorespiratory Fitness in Adolescents and Adults, JAMA, 2005,
294:2981.
17. Gordon -Larsen P, Adair L et al . – Ethnic Differences in Physical Activity and
Inactivity Patterns and Overweight Status , Obesity Research, 2002, 10 :141-
149.
18. Ondrak K, Morgan D et al. – Physical Activity, Calcium Intake and Bone
Health in Children and Adolescents , Sports Medicine, 2 007, 37:587-600.
19. Brosnahan J, Steffen L et al. – The Relation Between Physical Activity and
Mental Health Among Hispanic and Non -Hispanic White Adolescents ,
Archives of Pediatric s & A dolescent Medicine, 2004, 158 :818.
20. Pross N, Demazieres A et al. – Influence of progressive fluid restriction on
mood and physiological markers of dehydration in women , British Jou rnal of
Nutrition, 2012, 109 :313-321.
21. Muckelbauer R, Sarganas G et al. – Association between water
consumption and body weight outcomes, a systematic re view, American
Journal of Clinical Nutrition, 2013, 98 :282-299.
22. Sontrop J, Dixon S et al. – Association between Water Intake, Chronic
Kidney Disease, and Cardiovasculare Disease: A Cross -Sectional Analysis
of NHANES Data , American Jo urnal of Nephrology, 2013, 37 :434:442.

31
23. Pan A, Malik V et al. – Changes in water and beverage intake and long –
term weight changes: results from three prospective cohort studies ,
International Journal of Obesity, 2013, 37 :1378 -1385.
24. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for water , EFSA Journal,
2010, 8 :1459
25. Institute of Medicine (US). Panel on Dietary Reference Intak es for
Electrolytes, and Water. Dietary reference intakes for water, potassium,
sodium, chloride, and sulfate . National Academy Press, Washington DC,
2005.
26. Heerman, William J., et al. – Clusters of Healthy and Unhealthy Eating
Behaviors Are Associated With Body Mass Index Among Adults , Journal of
nutrition education and behavior , 2017, 49:415-421.
27. Reutrakul, Sirimon, et al. – The relationship between breakfast skipping,
chronotype, and glycem ic control in type 2 diabetes , Chronobiology
international ,2014, 31:64-71.
28. Leidy HJ , Racki EM . – The addition of a protein -rich breakfast and its effects
on acute appetite control and food intake in 'breakfast -skipping'
adolescents , International Journal of Obesity 2010 , 34:1125 -1133 .
29. Thomas, Elizabeth A., et al. – Usual breakfast eating habits affect response
to breakfast skipping in overweight women , Obesity , 2015, 23:750-759.
30. Jakubowicz, D., Barnea, M . et al. – High Caloric intake at breakfast vs.
dinner differentially influences weight loss of overweight and obese women ,
Obesity Society, 2013, 21:2504 -2512 .
31. Bo, S., Musso, G. et al. – Consuming More of Daily Caloric Intake at Dinner
Predisposes to Obesity. A 6 -Year Population -Based Prospective Cohort
Study, PloS one , 2014, 9:e108467.
32. Goh LGH, Dhaliw al SS et al. – Anthropometric measurements of general
and central obesity and the prediction of cardiovascular disease risk in
women: a cross -sectional study , BMJ Open, 2014; 4:e004138.
33. P De Miguel -Etayo, M. I. Mesana, et al. – Reliability of anthropometric
measurements in European preschool children : the ToyBox -study , Obesity
Reviews , 2014, 15:67-73.
34. Eisenmann , Joey C. – Waist c ircumference percentiles for 7 -to 15 -year-old
Australian children , Acta Paediatr ica.2005; 94:1182 –1185

32
35. http://www.conta –
conta.ro/download/1_echilibru_energetic_si_stare_nutritie_8319_6026.pdf
36. Muntean RA . – Obezitatea primară la copil – definitie, epidemiologie,
etiopatogenie, metode de evaluare , Revista Română de Pediatrie, 2005,
Vol. Nr.3, p.260 -291.
37. Vishwanath Sardesai – Introduction to clinical nutrition , Third Edition, CRC
Press, London, 2017:56 -61
38. Ioana Soare – Analize medicale expicate , Editura E tna, Bucure ști, 2015 :34
39. Ruiz-Lozano T., Vidal J. et al. – Timing of food intake is associated with
weight loss evolution in severe obese patients after bariatric surgery ,
Clincial Nutrition, 2016, 35 :1308 -1314.
40. Barnes, Timothy L., et al. – Snacking behaviors, diet quality, and body mass
index in a community sample of working adults , Journal of the Academy of
Nutrition and Dietetics , 2015 , 115 :1117 -1123.
41. Larson, Nicole, et al. – What, When, and Where: Measures of Adolescent
Snacking Behaviors Are Associated With Dietary Intake and Weight Status ,
Journal of Adolescent Health , 2016, 58:S11-S12.
42. New Oxford American dictionary. 3rd ed. Oxford: Oxford University Press;
2010
43. Yach D, Stuckler D, Brownell KD. – Epidemiologic and economic
consequences of the global epidemics of obesity and diabetes , Nature
Medicine, 2006, 12 :62-22.
44. Anderson ML, Matsa DA. – Are restaurants really supersizing America? ,
American Economic Journa l: Applied Economics, 2011, 3 :152:188,
45. Reidpath DD, Burns C et al. – An ecological study of the relationship
between social and environmental determinants of obesity . Health & Place,
2002, 8:141-145.
46. Pereira MA, Kartashov AI, et al. – Fast-food habits, weight gain, and insulin
resistance (the CARDIA study): 15 -year prospective analysis , The lancet,
2005, 365 :36-42.
47. Corinna Koebnick, Mary Helen Black et al. – Diet High in Sweets and Sugar –
sweetened Beverages But Low in Fruits and Vegetables is Associated With
Pro-inflammatory Adipokine Profile i n Mexican Americans at Risk for
Diabetes , Circulation, 2017135:AMP013

33
48. http
://ec.europa.eu/health/nutrition_physical_activity/platform/index_en.htm.
49. Allensworth DD, Kolbe LJ. – The comp rehensive school health program:
exploring an expanded con cept, J Sch Health 1987, 57 :409–12.
50. Jessica M. Robbins, Gail E. Thatcher et al. – Nutritionist Visits, Diabetes
Classes, and Hospitalization Rates and Charges , Diabetes Care Apr
2008, 31:655-660.
51. R. Sturm, Increases in morbid obesity in the USA: 2000 –2005, Public
Health, 2007, 121:492 -496
52. Pérez -Morales, E., Bacardí -Gascón, M., & Jiménez -Cruz, A. – Sugar –
sweetened beverage intake before 6 years of age and weight or BMI status
among older children; systematic review of prospective studies . Nutricion
hospitalaria , 2013, 28(1).
53. PAN An, et al. – Changes in water and beverage intake and long -term
weight changes: results from three prospective cohort studies , International
journal of obesity , 2013, 37 :1378.

34

ABREVIERI

35
ABREVIERI

WHO = World Health Organization
EFSA = European Food Safety Authority
IOM = Institute Of Medicine
NHLBI = National Health, Lung and Blood Institute
IMC = Indice de Masă Corporală

36

ANEXE

37

ANEXA 1
Chestionar privind schimbarea stilului de viață în urma
prezentării la nutriționsit

I. DATE GENERALE

II. DATE ANTROPOMETRICE

Variabile Înainte După Valori schimbate
%
Înălțime (cm)
Greutate (kg)
IMC
Masa grasă (kg)
Masa grasă (%)
Masa non-grasă (%)
Apa (kg)
Circumferința abdominală
(cm)
Circumferința șoldului (cm) 1. Sex:  F  M
2. Vârsta: ………… ani
3. Profesie: ………………….
4. De cât timp veniți la nutriționist? ………………… …
5. Când ați început să v puneți în greutate?  În copilărie  În adolescență
 În viața adultă

6. Statusul marital :  Căsătorit/ă  Necăsătorit/ă
 Văduv/ă  Divorțat/ă

38

III. DATE DESPRE STILUL DE VIAȚĂ ȘI ALIMENTAȚIE

Cum sunt mesele de masă acum în comparație cu cele de dinainte să vă prezentați la
nutritionist?

1. Cât de important considerați că este pentru sănătatea dvs să aveți o greutate
normală?
 deloc  foarte
puțin  puțin  preocupa
t  foarte
preocupat

2. Care cuvânt vă descrie starea de sănătate?
 precară  acceptabilă  bună  foarte bună  excelentă

3. Câte ore de somn aveți într -o noapte obișnuită? …………… ore.

4. Câte ore petreceți zilnic în aer liber, într -o zi obișnuită? ………… ore.

5. Nivelul de stres
pshic:  Înalt  Moderat  Lejer

6. Activitatea fizică:  Deloc
 Plimb ări
 Alergare
 Mișcare la sală
Zilnic 2-3 ori/săptămână Rar sau niciodată
Înainte Acum Înainte Acum Înainte Acum
Mic dejun
Prânz
Cină
Gustări

39
 Muncă fizică
 Altele

7. Motivul pentru care a ți venit la nutritionist:

 Sănătate
 Estetic
 Scădere ponderală
 Pentru a învăța să trăiesc
sănătos

8. Care din următoarele problem e de sănătate
le aveți :  Hipertensiune arterial ă
 Obezitate
 Diabet zaharat
 Probleme hepatice
 Probleme cu stomacul
 Preobleme renale
 Probleme tiroidiene
 Probleme cu coloana
 Problem e cu colonul
 Altele
 Niciuna de sus

9. S-a îmbunătățit starea dvs de
sănătate în urma schimbarii
stilului de viață?  Da
 Nu
 Nu știu

10. Dacă DA, cum? …………………………………………….

11. Citești etichetele produselor?  Da
 Nu
 Uneori

12. Cum s -a schimbat stilul dvs de
viață în urma vizitelor la
nutriționist?  Mese regulate
 Mai multă apă

40

 Mai puține prăjeli
 Mai puțin sărat
 Mai puține dulciuri
 Mai multă mișcare
 Mai multe fructe și legume
 Mai multe cereale
 Mai pu țină pâine
 Mai puțină carne
 Mai multă carne
 Mai multe salate
 Gătesc mai mult și mai sănătos

13. Schimbări din punct de vedere
al sănătății :  Reglarea tensiunii
 Digestie mai ușoară
 Reglarea scaunului
 Mă simt mai ușor/ușoară
 Mă simt mai energic/ă
 Reglarea glicemiei

14. Ce greșeli alimentare ai
corectat?  Ciugulitul
 Renunțarea la fast food
 Renunțarea la sucuri carbogazoase
 Mai puține dulciuri
 Mai puține snacks -uri sărate

15. Ai recomandat cuiva să vină la
nutriționsit?  Da
 Nu
 Încă nu dar o sa recomand