UNIVERSI TATEA ,,1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA [618098]
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSI TATEA ,,1 DECEMBRIE 1918’’ DIN ALBA IULIA
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
METODE INTERACTIVE DE DEZVOLTARE
A LIMBAJULUI LA PREȘCOLARI
Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Scheau Ioan Boncea Irina Cristina
Alba Iulia
2019
2
Contents
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4
Gândirea critică și dezvoltarea limbajului în învățământul preșcolar ………………. 4
1.1 Limbajul -abordare psihologică ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.2 Limbajul și gândirea critică ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.3 Metode ale gândirii critice de dezvoltare a limbajului ………………………….. …….. 8
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 16
Cercetare privind dezvoltarea limbajului în învățământul preșcolar ………………. 16
2.1 Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
2.2 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
2.3 Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
2.4 Design -ul cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
Locul, perioada, grupa ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
2.5 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.6 Descrierea cercetării ………………………….. ………………………….. …………………… 19
2.6.1 Etapa constativă ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
2.6.2 Etapa experimentală ………………………….. ………………………….. ……………… 27
2.6.3 Etapa finală ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 44
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 46
3
INTRODUCERE
„Viața omului nu este posibilă în afara comunicării pentru că omul comunică în
mediul în care trăiește, iar dezvoltarea lui psihică este legată de comunicare ”1. Deși până la
vârsta preșcolară copilul învață limbajul după un ritm propriu, el vine în grădiniță cu niveluri
verbale care se dezvoltă treptat și care fac absolut necesară intervenția educatoarei.
La vârsta preșcolară, limbajul dobândește noi valențe și îi permite copilului să creeze
relații cu adulții și cu ceilalți copii; copiii învață să -și organizeze activitatea psihică, să -și
exprime gândurile, ideile, dorințele într -o formă nouă, dar învață și să înțeleagă și să
acumuleze informații. Cu ajutorul limbajului, copilul își dezvoltă experiența și începe să
învețe din experiența celor din jur.
„Dezvoltarea comunicării orale vizează, pe lângă cultivarea unor deprinderi de vorbire
corectă și însușirea unor reguli necesare comunicării în context social, în relații de cooperare,
cultivându -se exprimarea corectă ”2. Cunoscându -se faptul că în grădiniță, accentul este pus pe
activitățile de comunicare, pe dialogul liber, educatoarea are rolul de a găsi metode eficiente
și atractive care să ajute la de zvoltarea limbajului copiilor.
Dimensiunea cea mai importantă a metodelor moderne este caracterul activ a acestora
prin care este stimulată motivația copiilor pentru activitate și participarea activă a acestora la
activitate. Sunt foarte multe metode prin care preșcolarii pot învăța sau exersa concepte și
deprinderi, de aceea este important ca demersul pe care educatoarea îl întreprinde șă fie foarte
bine planificat și organizat pentru a stimula interesul preșcolarilor pentru cunoaștere și pentru
rezolvare a problemelor și sarcinilor de lucru.
Modernizare a metodelor didact ice reprezintă un element fundamental al
reformei deoarece, în formarea copilului, metoda are rolul unui instrument important de
cunoaștere a realității, de integrare in societate. Ele pun accent pe copil care devine prin
metode moderne principalul beneficiar al proprie i activități de descope rire.
1 D. Gherghina, C. Novac, Didactica activităților instructiv -educative pentru
învățământul primar , Editura Didactică Novac, Craiova, 2005, p.18 .
2 G. Dobrogeanu, Comunicare orală și formarea deprinderilor de vorbire , Revis tă
învățământ preșcolar Nr.1 – 2/1999, p.116.
4
Capitolul 1
Gândirea critică și dezvoltarea limbajului în învățământul preșcolar
1.1 Limbajul -abordare psiholog ică
Din punct de vedere psihologic, limbajul este definit ca o „activitate de comunicare
interumană realizat prin intermediul limbii și al tuturor resurselor sale. ”3, aflându -se în raport
de intercondiționare cu un alt proces psihic superior: gândirea. Deși cele două procese nu sunt
identice, ele sunt strâns legate și funcționează conform unui raport de unitate .
Repr ezentanții școlii constructiviste (Wallon, Vîgotski, Luna, Piaget) au fost interesați
de investigarea achiziției limbajului, implicit de socializarea copiilor. Unii autori au susținut
că limbajul este înnăscut, iar alții că structura limbajului se construi ește treptat.
Teoriile nativiste ale limbajului accentuează rolul ui echipamentelor biologice înn ăsc
ute. Reprezentanții acestor teorii susțin că intram în lume echipați pentru vorbire. Cel mai
important reprezentant al teoriei nativiste este Noam Chomski , care consideră că omul se
naște supus să învețe limnajul în anumite moduri.
Teoriile învățării limbajului au fost cercetate de behavioriști și constructiviști. Skinner
consideră că limbajul nu este în mod special diferit de orice altă formă de comportament . Spre
deosebire de behaviorismul tradițional al lui Watson, unde accentul cade pe cele două
elemente, stimul -reacție, Skinner mai adaugă un rol important unui alt element, și anume,
întăririi.
Pentru evidențierea caracterului dobândit al limbajului, J.Pi aget susține că trei
concepte sunt esențiale:
a) „interacționism – care se refer ă la relațiile d e interacțiune reciproc ă între
organism și mediu ;
b) costructivism – ce vizează dou ă aspecte esențiale: pe de o parte, rolul a ctiv al
organismului, pe de alt ă parte , caracterul progresiv al elabo ării structurilor
cunoașterii, inclusiv a limbajului ;
3 M.Zlate, P. Popescu -Neveanu, T. Crețu, Psihologie, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1995 .
5
c) echilibrul – ce cuprinde sistemele reglatoare care permit acțiunea organismului
împotriva factorilor perturbatori și reechilibrarea structurilor interne . ”4
Limbajul îndeplinește mai multe funcții. O clasificare a funcțiilor limbajului este dată
de psihologul francez Andre Ombredane .
„Funcția de comunicare se referă la faptul că orice limbaj apare ca raspuns al
necesității comunicării între oameni. Comunicarea poate fi atât verbală ( mesajele sunt
transmise sub formă articulată) cât și non -verbală ( mesajul este transmis prin gesturi,
mimică).
Funcția afectivă este funcția cea mai veche, se comunică celor din jur stările afective,
îndeosebi emoțiile. Această funcție se referă la exprimarea spontană, voluntară sau
involuntară a emoțiilor și impulsurilor prin modificarea de timbru, mimică, gesturi.
Funcția c ognitivă constă în ajutarea gândirii în elaborarea conceptelor. Limba și
limbajul participă direct la procesului de cunoaștere a realit ății obiective de către subiect.
Funcția de reglare și de autoreglare: o persoană folosește limbajul pentru a influența
gându rile, deciziile, opiniile, sentimentele altor oameni. Astfel, limbajul îndeplinește o
puternică funcție reglatoare (autoreglatoare) a comportamentelor și proceselor psihice.
Funcția ludică – prin această funcție limbajul răspunde nevoii umane de joc, ce po ate
ajunge de la un simplu joc de cuvinte la o creație artistică. Această funcție poate fi completată
de cea reprezentativ -simbolică prin intermediul căreia se stabilesc relații între enunț și
universul exterior.
Funcția dialectică permite formularea, rez olvarea conflictelor sau contradicțiile
apărute. Termenul dialectică se referă la arta discuției în contradictoriu , cu scopul descoperirii
adevărului.
Funcția cathartică oferă posibilitatea de a ne elibera, sau cel puțin, de a diminua o
stare de tensiune. ”5
De asemenea, limbajul are mai multe forme. Analiza limbajului a dus la delimitarea
formelor particul are în care el se manifestă: li mbaj extern sau exterior și limbaj intern sau
interior.
4 M. Zlate, Fundamentele psihologiei , Editura Pro Humanitate, București, 2000, p. 200
5 A. Cosmovici, Psihologie Generală , Editura Polirom, Iași, 1996, pp. 175 -176.
6
Limbajul extern este un limbaj prin care comunicăm cu oamenii din jurul nostru și se
realizează în două forme: oral și scris.
Limbajul oral poate fi dialogat când comunicăm cu una sau mai multe persoane și
monologat atunci când o persoană vorbște cu un auditor tăcut, de exemplu cum este în cazul
coferințelor, discursur ilor, etc.
Limbajul scris este planificat și elaborat de către om prin codarea mesajelor orale în
formă grafică.
Limbajul intern se referă la dezvoltarea limbajului prin interiorizarea pas cu pas a
dialogurilor și controverselor exterioare desfășurate în realitate.
Limba este definită ca un sistem abstract, complex de comunicare între oameni.
Aceasta este folosită pentru a comunica și este un sistem închegat de cuvinte și de reguli
gramaticale stabilite social -istoric în raport cu individul.
Mielu Zlate pr ezintă două di ferențieri între limbă și limbaj:
1) „ În timp ce limba este un fenomen social ( este elaborată de societate și nu de
fiecare individ în parte), limbajul este un fenomen individual, individualizarea lui
realizându -se atât în plan fiziologic, câ t și în plan psihologic.
2) Limba fiind extraindividuală, iar limbajul fiind mijlocul de vehiculare a limbii, el
presupune transformarea elemntelor limbii în elemente proprii, iar pentru acest
lucru este necesară trecerea de la structuri semnatice simple la s tructuri semnatice
complexe. ”6
„Limbajul, în sens larg, reprezintă sisteme specifice de comunicare informațională, cu
implicații practice și de altă natură (afective, estetice, etc.) exprimate prin mijloace și
modalități diverse, cum sunt: verbale, scrise , audiovizuale, nonverbale, logico -matematice,
informatice, acționale.
Reușita actului de predare – învățare necesită folosireaa în interacțiune a diverselor
tipuri de limbaje, corespunzător conținutului ideatic și practic al genurilor de activități
didactice. ”7
6 M.Zlate, Fundamentele psihologiei , Editura Pro Humanitate, București, 2000, p.188
7 I. Bontaș, Pedagogie. Tratat , Editura ALL, București,2001, p. 150
7
Încă de la vârsta preșcolară, copiii trebuie să dobândească capacitatea de a comunica
cu cei din jur, de a ști să -și exprime, în mod inteligibil, gândurile, ideile, impresile, ceea ce va
reprezenta o bază în activitatea școlară, și mai târziu în viața socială . Pentru învățarea
limbajului sunt importante cel puțin trei secvențe de dezvoltare interdependente, ș i anume:
dezvoltarea cognitică, dezvoltarea capacității de a înțelege vorbirea pe care o aude de la
ceilalți și dezvoltarea abilității de a produce sunete și succesiuni de sunete.
În procesul instructiv -educativ, prin intermediul limbajului se realizează transmiterea
cunoștințelor și lărgirea orizontului cu noi reprezentări. La intrarea în grădiniță copilul
cunoaște aproximativ 1000 de cu vinte, la 4 ani volumul vocabularului va crește la 2000 de
cuvinte, iar la ieșirea din grădiniță numărul cuvintelor va fi 3500 de cuvinte.
Indicii dezvoltării minimale a limbajului sunt: la 3 ani și 6 luni copilul este capabil sa
redea până la două strof e; la 4 ani este familiară folosirea pluralului și a pronumelui; la 5 ani
copilul începe să folosească adverbe de timp (azi, mâine) și este capabil să povestească despre
3 imagini cu detalii; la vârsta de 5 ani și 6 luni recită poezii lungi cu intonație, i ar la vârsta de
6 ani folosește 3 adverbe corect, relatează despre 3 imagini, recunoaște corect 3,4 litere.
Mediul de dezvoltare și stimularea copilului în participarea activă la conversații au un
rol important în dezvoltarea aptitudinilor de comunicare ș i în îmbogățirea vocabularului.
Educatoarea are rolul de a pune la dispoziția copilului diverse materiale care să alcătuiască un
mediu cultural activ și plăcut (poate fi amenajat un colț al bibliotecii cu cărți, caiete, imagini
reviste, jocuri cu imagini d e care copilul să fie atras). Accentul principal in grădiniță va fi e
pus pe activitațiile de comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare
ordonată a gandurilor, de însușirea treptată a structurii gramaticale a limbii.
„Un rol important în dezvoltarea psihică a preșcolarului îl are limbajul, el însuși
înregistrând, în această perioadă transformări la nivelul limbii, lexical, fonetic, gramatical și al
expresivității. ”8
1.2 Limbajul și gândirea critică
Dumitru Ion Albulescu consideră că a gândi constructiv „ înseamnă a susține cu
argumente convingătoare, raționale, anumite opinii și a te îndoi de altele în scopul de a obține
8 Prof. F. Manolete, E. Stanza, Particularități ale dezvoltării copiilor de vârstă
preșcolară , Revista învățământul preșcolar nr 3 -4/1996, p.91.
8
noi argumente care să -ți întărească sau să -ți șubrezească propriile credințe și convingeri, a
supune analizei și evaluării orice idee personală sau care aparține altora. ”9
La vârsta preșcolară, abilitatea de a gândi critic se manifestă treptat, permițându -le
astfel copiilor să se comporte spontan, fără a fi inhibați; preșcolarii tre buie să aibă încredere în
forțele proprii, în capacitatea lor de analiză, să nu se preocupe de reacția celor din jur, etc.
Putem spune că a gândi critic implică punerea unor întrebări despre un anumit subiect,
curiozitate, emiterea răspunsurilor, găsirea d e alternative la anumite atitudini fixate, a
argumenta și a analiza părerile celorlalți.
Gândirea critică este un proces complex și presupune :
„Asimilarea de cunoștințe, metode, instrumente, cu ajutorul cărora să
proceseze informația ;
Formarea unor credințe, convingeri, sistem valoric ;
Luarea unor decizii pe baza credințelor, convingerilor, valorilor, care să se
finalizeze cu manifestarea unor comportamente adaptative, adecvate, eficiente
în societate. ”10
Grupa de preșcolari este un spațiu plin de viață, unde predomină comunicarea,
mișcarea, interacțiunea, unde preșcolarii se joacă, socializează, învață și se dezvoltă. În
grădiniță, cu ajutorul educatoarei, copiii cunosc o creștere cognitivă extraordinară c are nu
impune limitări și abordează o implicare conștientă în promovarea cogniției. Toate acestea se
pot realiza făcând apel la metodele didactice.
1.3 Metode ale gândirii critice de dezvoltare a limbajului
Metodele gândirii critice stimulează participa rea conștientă și activă în procesul
instructiv -educativ, îi ajută pe copii să găsească singuri informația, căutând și cercetând, iar
astfel informația găsită va fi mai ușor de reținut. Învățarea în grup exersează capacitatea de
decizie și de inițiativă, ea este cea care oferă o notă mai personală muncii, cea care asigură o
participare mai activă la activități. „ În plus, față de învățarea în grup, metodele de predare
folosite în grădiniță pot include și instrucțiuni pentru grupurile mici de copii, în car e aceștia se
împart în grupuri de doi sau mai mulți copii, pentru a lucra împreună la o sarcină. Învățarea în
9 Dumitru Ion Al., Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de Vest,
Timișoara, 2000, pp. 25 -26.
10 Dan Pătroc, Metode și tehnici de dezvoltare a gândirii critice pentru învățământul
primar și preșcolar , Editura Presa Universității Clujeana, 2016, p. 19.
9
grupuri mici este esențială pentru promovarea abilităților socialr ale copilului. De asemenea,
atunci când copiii lucrează la diferite sarcini cu colegii, ei învață cum să comunice unul cu
celălalt în moduri care creează relații sociale armonioase. ”11
În continuare, vom prezenta câteva metode ale gândirii critice care se pot utiliza cu
succes în învățământul preșcolar, atât la activitățile de educare a limbajului, cât și la alte
activități:
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității care se bazează pe
formularea de întrebări pentru rezolvarea unei probleme sau a unei noi descoperiri.
Etapele metodei sunt:
se confecționează o stea mare pe care se scrie sau se reprezintă printr -un desen tema
centrală și cinci stele mici pe care sunt scrise următoarele întrebări: „CE?”, „CINE?”,
„UNDE?”, „DE CE?”, „CÂND?” ;
cinci cop ii isi vor alege alege câte o întrebare și va trebui să -și aleagă 3 -4 colegi pentru
a forma o echipă;
copiii din fiecare echipă cooperează pentru a formula întrebările;
după ce timpul a expirat, copiii se așează în jurul stelei mari și comunică întrebările
formulate;
copiii din celelalte echipe răspund la întrebări și adresează, la rândul lor, întrebări;
se apreciază corectitudinea întrebărilor formulate, precum și modul de cooperare între
preșcolari.
Dintre avantajele/beneficiile metodei enumerăm:
– stimulează creativit atea individuală și de grup;
– facilitează formularea de întrebări la întrebări pentru rezolvarea problemei date;
– dezvoltă gândirea cauzală, deductivă, divergentă, dezvoltă inteligențele multiple,
limbajul și atenția distributivă;
– poate fi utilizată în activități precum lectura după imagini, povestiri, jocuri didactice,
poezii, activități matematice.
11 https://www.alpinemontessori. com/what -are-kindergarten -methods -of-teaching/
accesat la data de 10.06.2019, ora 14.40.
10
Pălăriile gânditoare este o metodă interactivă de stimulare a creativității și constă în
interpretarea de roluri cu ajutorul cărora copiii își exprimă libe r gândirea, dar în acord cu
semnificația culorii pălăriei care determină rolul.
Etapele metodei sunt:
copiii sunt împărțiți în 6 grupe, la fiecare grupă îi este atribuită o pălărie;
cel care răspunde va purta pălăria;
educatoarea prezintă tema bine formula tă și pe înțelesul copiilor;
copiii discută tema propusă ținând cont de culoarea pălăriei ce le -a fost atribuită .
Semnificația culorilor:
– Pălăria albă este cea care povestește conținutul textului și oferă informații obiective;
– Pălăria roșie este pălă ria care are rolul de a spune ce simte, se bazează pe intuiție, își
exprimă emoțiile, sentimentele, empatia, afecțiunea față de personajele întâlnite;
– Pălăria neagră este cea care prezintă aspectele negative și identifică greșelile,
atenționează asupra î ncălcării regulilor;
– Pălăria verde generează idei noi, caută alternative și antrenează gândirea laterală
pentru rezolvarea problemelor;
– Pălăria galbenă este cea care gândește pozitiv, prezintă beneficii, generează morala și
este interesată de cunoașter ea obiectivelor ;
– Pălăria albastră are rolul conducător, este cea care clarifică aspectele, controlează și
dirijează demersul activității.
Fig nr.1.1 Pălăriile gânditoare12
12 Imagine preluată de pe:
https://www.google.com/search?q=p%C4%83l%C4%83riile+g%C3%A2nditoare&source=ln
11
Brainstormingul sau „furtuna în creier” este o metodă interactivă ce stimulează
creativitate a și implică participarea copiilor la o anumită situație prin enunțarea spontană a
mai multor idei pentru rezolvarea situației date;
„Metoda brainstorming se ghidează după două principii generale:
a) cantitatea determină calitatea;
b) amânarea evaluării/judecării ideilor celorlalți”13
Etapele metodei sunt:
se desfășo ară în grupuri de 5 -20 copii;
se comunică tema și sarcinile de lucru;
se cere exprimarea ideilor într -un timp scurt
după ce copiii si -au exprimat ideile sunt lăsați să ref lecteze asupra lor;
ideile sunt evaluate;
toate ideile sunt acceptate, dar se evidențiază cele care se încadrează în sarcina de
lucru;
Beneficiile metodei sunt:
– produce idei noi și originale;
– stimulează creativitatea în grup, competențe, participarea a ctivă;
– dezvoltă un climat de lucru pozitiv;
– are efecte psihologice (reduce frustrarea, crește încrederea în sine)
– se poate aplica ușor în toate domeniile.
Schimbă perechea este o metodă interactivă de predare -învățare care constă în
rezolvarea sarcinii de lucru în pereche.
Etapele metodei sunt:
se împarte colectivul de copii în două grupe egale, se formează două cercuri, copiii
aflandu -se față în față, formând astfel perechi;
se comunică sarcina de lucru/problema de rezolvat;
ms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwinrZKggcHiAhWSxIUKHTuQACYQ_AUIDigB&biw
=1687&bih=747#imgrc=GUvHRfq_ZnBDwM: la data de 29.05.2 019, ora 10.51;
13 Ioan Scheau, Comunicare și metodologie didactică , Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2017, p. 51.
12
copiii lucrează în perechi, iar la semnal copiii din cercul exterior se mută spre dreapta
pe scaunul următor, formând astfel o altă pereche;
când se ajunge la perechea inițială se analizează ideil e perechilor.
Avantajele metodei sunt:
– dezvoltă inteligențele multiple;
– stimulează învățarea în perechi;
– se aplică ușăr în orice activitate;
– dezvoltă gândirea, limbajulm atenția;
– stimulează cooperarea.
Metoda R.A.I (Răspunde -Aruncă -Întreabă) constă în „stimularea și dezvoltarea
capacităților copiilor de a comunic a (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat . ”14
Etapele metodei sunt:
la sfârșitul unei activități sau a unei secvențe de activități , un copil aruncă mingea și
trebuie să pună o întrebare din activitatea predată celui care o prinde ;
Cel care prinde mingea are rolul de a răspunde la întrebare și apoi sa arunce mai
departe, formulând o altă întrebare ;
Interogatorul trebuie să cunoască răspunsul întrebării adresate;
Copilul care nu știe răspunsul iese din joc, iar cel care a pus întrebarea spune
răspunsul corect și mai aruncă o dată mingea, formulând o altă întrebare;
Eliminarea celor care nu au răspuns corect conduce la rămânerea în grup a celor mai
bine pregătiți.
Beneficiile metodei sunt:
– exersează abilitățile de comunicare interpersoanală;
– exersează capacitatea de a formula întrebări și răspunsuri;
– stimulează cooperarea;
– dezvoltă gândirea, limbajul, atenția.
14 Crenguța -Lăcrimioara Oprea, Strategii didactice interactive , Editura DP.RA,
București, 2008, p 280
13
Metoda Diamant reprez intă o metodă modernă de instruire care are drept scop
implementarea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ; obiectivul metodei
fiind dezvoltarea capacității copiilor de a sintetiza principalele informații/idei ale unei teme
date.
Etapele metodei sunt:
Se anunță tema propusă;
Se imparte colectivul de copii în două grupe;
Se expun datele problemei în cauză;
Avantajele metodei sunt:
– stimulează interacțiunea între copii;
– dezvoltă abilitățile de comunicare;
– dezvoltă gândirea și atenția .
Jocul de rol este o metodă de învățare activă care se bazează pe explorarea experienței
participanților, oferindu -se un scenariu în care fiecare copil are un anumit rol de interpretat.
Elementul principal al jocului de rol este discuția și copiii participanți sunt priviți ca niște
„actori ”.
Etapele j ocului de rol sunt:
Se identificarea situația care urmează să fie simulată;
Se modelează situațiea și se proiectează scenariului;
Se distribuie rolurilor și are loc familiarizarea participanților cu sarcinile de realizat;
Se realizează învățarea individua lă a rolului de către fiecare participant;
Se interpretează rolurilor;
Are loc dezbaterea cu toți participanții a modului de interpretare și reluarea
secvențelor în cazul în care nu s -a obținut comportamentul așteptat.
Avantajele metodei sunt:
– stimulează creativitatea și imaginația;
– sprijină în dezvoltarea socială și emoțională;
– îmbunătățește comunicarea;
14
– dezvoltă abilitățile de gândire, de învățare și rezolvare de probleme.
Cubul este o metodă de predare -învățare și este folosită pentru a afla cât mai multe
informații despre un eveniment. Potrivit lui Ion Al. Dumitru îndeplinirea fiecărei sarcini,
scrisă pe o față a cubului, vizează următoarele:
1. „Descrie – Cum arată?
2. Compară – Cu cine/ce se aseamănă și de cine/ce diferă?
3. Asociază – La ce te face să te gândești?
4. Analizează – Ce conține, din ce e făcut?
5. Aplică – Ce poți face cu el? Cum poate fi folosit?
6. Argumentează pro sau contra – E bun sau rău? De ce? ”15
Fig nr 1.2 Cubul16
Etapele metodei sunt:
Educatoarea realizează un cub și pe fiecare față scrie următoarele cerințe: descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argumentează;
Se formează grupuri de 4 -5 copii;
Fiecare copil din grup interpretează un rol în funcție de sarcina dată;
Se rezolvă sarcina de lucru într -un timp dat;
Se prezintă răspunsurile formulate.
Dintre numeroasele beneficii ale acestei metode enumerăm:
15 Ion Al. Dumitru, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de Vest,
Timișoara, 2000, p. 91.
16 Imagine preluată de pe:
https://www.google.com/search?q=metoda+cubului&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0a
hUKEwjlnf -stcHiAhVmlIsKHTE –
DBkQ_AUIDigB&biw=1687&bih=808#imgrc=WiNEGWdww4 -7xM: în data de 29.05.2019.
15
– stimulează gândirea logică a copiilor;
– presupune implicarea conștientă a copiilor;
– stimulează gândirea și operațiile ei;
– dezvoltă limbajul;
– sprijină capacitatea de cooperare.
16
Capitolul 2
Cercetare privind dezvoltarea limbajului în învățământul preșcolar
2.1 Considerații generale
Prin ceea ce spunem în teorie dorim să cercetăm impactul metodelor interactive
aplicate în învățământul preșc olar printr -un experiment educațional. Dorim să demonstrăm că
metodele interactive de grup sunt mijloacele moderne de stimulare a învățării și dezvoltării
personale a copilului și presupun învățarea activă, învățarea prin descoperire și dezvoltarea
spiritului creativ și a spiritului critic. Preșcolarii își antrenează capacitatea de a selecta
informațiile, de a le combina și de a le folosi în viața de zi cu zi; ei aduc argumente, caută,
identifică, descoperă soluții, oferă sfaturi din care ceilalți copii p ot învăța ceva.
Am ales să cercetăm și să aplicăm metodele activ -participative în educarea limbajului
deoarece dezvoltă imaginația preșcolarului, îl ajută să devină mai autonom, să -și dezvolte
personalitatea, îl ajută să lucreze în echipă sau în pereche, devine un bun utilizator al
cunoștințelor, interacționează mai bine cu ceilalți copii sau cu adulții, toate acestea fiind
realizabile prin comunicare. Prin metodele interactive este stimulată învățarea și dezvolatarea
personală, implicând schimbul de idei, de experiențe și cunoștințe; acestea asigura o implicare
activă a copiilor promovând interacțiunea și bineînțeles îndreptându -se către o învățare activă
și cu rezultate evidente. Copilul va învăța să -și împărtășească ideile, să se descurce în situații
reale de viață, să se comporte cu toleranță, afectivitate, sensibilitate cu ceilalți din jur; învață
să se exprime liber,să nu se joace separat și să -i implice și pe cei din jur.
Prin utilizarea metodelor interactive, preșcolarii sunt stimulați să se ajute re ciproc, să
formuleze idei și opinii, să coopereze cu colegii pentru a rezolva sarcinile de lucru. Metodele
interactive sunt pe placul preșcolarilor deoarece îi implică direct și activ la activități, ele
acționând asupra modului de gândire și de manifestare a copiilor.
La orice vârstă aceste metode pot deveni accesibile dacă noi, ca educatori, știm să le
adaptăm deoarece fiecare copil este unic și diferit de ceilalți. Pentru a adapta metodele în așa
fel încât să fie eficiente pentru copii, trebuie să ținem cont de anumite criterii, cum ar fi:
competențele ce vor fi dezvolate la copii, stilurile de învățare individuale ale copiilor (tipul
vizual, tipul auditiv, tipul practic), nivelul intelectual al copiilor, resursele materiale
accesibile, etc.
17
2.2 Obiectivele cercetării
Această cercetare își propune să urmărească modul în care limbajul copiilor poate fi
dezvoltat plenar folosind preponderent metodele activ -participative, astfel că obiectivele
urmărite sunt:
Dezvoltarea capacităților de exprimare orală prin utilizarea tehnicilor
complementare de instruire, având ca procedee metodele tradiționale specifice
educării limbajului;
Aplicarea metodelor interactive în vederea diversificării și flexibilizării
conținuturilor integrate;
Conștientizarea preșco larilor de a explora și de a descoperi conținuturile
învățării.
2.3 Ipoteza cercetării
Ipoteza cercetării are în vedere valorificarea tehnicilor interactive de instruire
specifice activităților de educare a limbajului care conduc spre dezvoltarea abilit ăților
intelectuale ale preșcolarilor și spre o îmbunătățire a limbajului copiilor.
2.4 Design -ul cercetării
Locul, perioada, grupa
Pentru această cercetare am ales două grupe: o grupă experimentală și o grupă
de control. Cercetarea s -a desfășurat în se mestrul I, al anului școlar 2018 -2019, timp de 3
săptămâni, în cadrul temei anuale „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? ”
Grupa experimentală este reprezentată de grupa combinată Albinuțele, de la
Grădinița cu Program Normal Țelna , formată din 18 copii, iar grupa de control este
reprezentată de grupa combinată Licuricii de la Grădinița cu Program Prelungit Vîlcelele
Bune , grupă formată din 15 copii.
18
2.5 Metodologia cercetării
Cercetarea prezentă încearcă să verifice și să confirme valoarea metodelor
activ -participative folosite în activitățile de educare a limbajului copilului preșcolar. Am
urmărit asigurarea premiselor necesare documentării, a instrumentelor de lucru, precum și
îmbinarea celor mai eficiente metode de cercetare.
Pentru studiul acestei cercetări s -au utilizat trei metode de cercetare. Ca metodă
principală de cercetare am folosit metoda experimentului , iar ca metode secundare am utilizat
metoda observației și metoda ancheta pe bază de chestionar.
Metoda experiment ului „este o metoda tipică pentru categoria metodelor bazate pe
intervenția cercetătorului în desfășurarea fenomenelor pe care le studiază. ”17 Pe scurt,
experimentul are ca scop dovada și inventarea, iar criteriile sunt adevărul și fecunditatea. Nota
distinctivă foarte importantă a experimentului o reprezintă controlul variabilelor.
După profesorul Florea Voiculescu, experimentul are următoarea structură: variabilele
experimentale, grupurile ( eșantioanele), etapele pe care le parcurge experimentu l.
Experimentele se efectuează de cele mai multe ori cu/pe grupuri de subiecți.
În funcție de rolul pe care îl are în testarea ipotezei și în controlarea variabilelor,
grupurile de experimentare sunt de două feluri: grup experimental și grup de control .
Asupra grupului experimental se intervine cu variabila independentă și este grupul pe
care se realizează schimbarea experimentală și cu care se lucrează efectiv în cadrul
experimentului.
Grupul de control mai este definit și ca grup martor și este acel gr up introdus în 96+3,
experiment cu scopul de a observa schimbarea variabilelor dependente atunci când se
intervine cu variabila independentă .
În cercetarea noastră, pentru desfășurarea experimentului, ne -am propus să urmărim
cele trei etape după autorul Florea Voiculescu:
1. Etapa inițială reprezintă faza înaintea intervenției, când se realizează testul inițial și se
înregistrează datele cu privire la variabilele implicate înaintea experimentării și
este stabilit modul de desfășurare a experimentului.
17 Voiculescu Florea, Metodologia cercetării pedagogice , Seria Didactică, Alba Iulia,
2013, p.174
19
1. Etapa experimentală este etapa propriu -zisă în care se intervin e asupra grupului
experimental, iar în grupul de control sunt păstrate condițiile obișnuite .
2. Etapa finală este etapa în care se înregistrează și se măsoară rezultatele
experimentului, atât la grupul experimental, cât și la cel de control.
Observația este considerată metoda clasică de cercetare și s -a confirmat că este cea
mai veche. Metoda observației „constă în perceperea intențioantă, planificată și sistematică și
în consemnarea obiectivă și fidelă a manifestărilor comportamentale, individuale și colective
ale subiecților implicați în câmpul educației, în condiții naturale, în momentul producerii și în
fluxul normal al desfășurării lor”18. Neintervenția este principala caracteristică a observației.
Așadar, în cadrul activităților preșcolarilor am observat modul de participare a
acestora la diferite activități, ritmul de lucru, interesul manifestat față de activități precum și
influența aprecierilor. Această metodă m -a ajutat atât în cunoașterea grupu lui de copii, a
nivelului de cunoștințe și a nivelului de dezvoltare a limbajului cât și în observarea
comportamentelor preșcolarilor, a reacțiilor și a performanțelor obținute în cadrul activităților.
„Chestionarul este o tehnică și, corespunzător un in strument de investigare,
constând într -un ansamblu de întrebări scrise și eventual, imagini grafice, ordonate logic și
psihologic care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,
determină din partea persoanelor anchetate r ăspunsuri ce urmează a fi înrefistrate în scris. ”19
Așadar, chestionarul este un instrument cu ajutorul căruia se colectează datele;
are un caracter standardizat deoarece întrebările sunt enunțate clar dinainte, la fel și numărul
și ordinea acestora, mai mult decât atât, este determinat și numarul persoanelor cu anumite
caracteristici (sex, vârstă, nivel de pregătire, etc.)
2.6 Descrierea cercetării
Cercetarea noastră a fost desfășurată pe un plan care a cuprins trei etape: et apa
constatativă , etapa experimen tală și etapa finală .
18 Florea Voiculescu , Metodologia cercetării pedagogice , Seria Didactică, Alba Iulia,
2013, p. 73
19 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică , Editura Economică, București,
2001, p . 70
20
Pentru etapa constatativă am utilizat un test de evaluare inițială, la etapa experimentală
am realizat intervențiile educaționale, în care am folosit metode activ -participative, iar la
etapa finală am utilizat un test de evaluare fina lă.
Pentru interpretarea rezultatelor din cadrul cercetării am utilizat tipurile de
comportament:
Comportament atins (CA)
Comportament în dezvoltare (CD)
Comportament care necesită sprijin (CNS)
2.6.1 Etapa constativă
În cadrul acestei etape am utilizat f ișe de evaluare inițială pentru toate trei grupele
(mică, mijlocie, mare); atât la grupul experimental, cât și la grupul de control, la domeniul de
activitate educarea limbajului , în cadrul temei „Magia sărbătorilor de iarnă ”. Aceste fișe le –
am utilizat pentru a măsura nivelul de cunoștințe al preșcolarilor în momentul începerii
experimentului.
Testarea inițială la grupa mică
Testarea inițială s -a realizat cu ajutorul testelor docimologice, iar evaluarea s -a realizat
conform descriptorilor de performanță. În continuare, vom prezenta rezultatele testelor inițiale
de la grupa experimentală:
Tabel nr 2.1. Rezultate test inițial, grupa mică din cadrul grupului experimental
Numel
e și
prenumele
copiilor Itemi
componenți Compo
rtament
I1 I2 I3
D.P 2p 1p 2p 5p-CA
F.W 1p 1p 1p 3p-CD
H.D 2p 1,5p 2p 5,5p-
CA
M.L 0p 0p 1p 1p-
CNS
21
Grupa mică din cadrul grupului experimental este formată din 4 preșcolari, iar în urma
aplicării fișei de evaluare inițială am constatat că 2 copii au obținut CA, unul a obținut CD și
unul CNS.
În continuare, vom interpreta rezultatele cu ajutorul diagramei Areolare: constatăm că
jumătate dintre preșcolari au obținut comportament atins, 25% au obținut comportament ]n
dezvoltare și comportamentul care necesită sprijin l -a obținut tot 25% dintre preșcolari.
Grafic nr. 2.1 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea inițială la grupa mică în
cadrul grupului experimental
În urma aplicării fișei de evaluare inițială am constatat că 50% dintre copii au
obținut CA (comportament atins), 25% au obținut CD (comportament în dezvoltare) și 25%
au obținut CNS (comportament care necesită sprijin)
În cadrul grupului de control, la grupa mică, am aplicat aceeași fișă de evaluare
inițială pe care a m utilizat -o și la grupul experimental. Rezultatele obținute sunt:
Tabel nr 2.2 Rezultatele fișei de evaluare inițiale de la grupa mică din cadrul
grupului de control
Numel
e și
prenumele
copiilor Itemi
componenți Compo
rtament
I1 I2 I3
B.N 1p 1p 1p 3p-CD
E.L 2p 1p 1p 4p-CA
L.Ș 1p 2p 2p 5p-CA
O.D 0p 0p 0p 0p-50%
25%25%CA CD CNS
22
CNS
P.M 1p 1,5p 2p 4,5p-
CA
S.D 1p 1,5p 1p 3,5p-
CD
Grupa mică din cadrul grupului de control este alcătuită din 6 preșcolarii dintre
care 3 au obținut CA (comportament atins), 2 dintre ei au obținut CD (comportament în
dezvoltare), iar un preșcolar a obținut CNS (comportament care necesită sprijin).
Grafic nr. 2.2. Diagramă areolară a rezultatelor din testarea inițială la grupa mică în
cadrul grupului de control.
Cu ajutorul diagramei Areolare constatăm că jumătate dintre preșcolari, 50%, au
obținut CA, 33% dintre peșcolari au obținut CD, iar 17% au obținut CNS. Preponderent este
comportamentul atins, urmat de comportamentul în dezvoltare, iar o pondere mai mică o are
comportamentul care necesită sprijin.
Testarea inițială la grupa mi jlocie
În cadrul testării inițiale la grupa mijlocie am utilizat aceeași fișă de evaluare și la
grupul experimental, cât și la cel de control, și care conține 4 itemi; evaluarea s -a făcut
conform descriptorilor de performanță prezenți în anexe.
Rezultatele obți nute la testul inițial sunt:
Tabel nr 2.3 Rezulatatele evaluării inițiale din cadrul grupului experimental
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compor
tament
I1 I2 I
3 I
4 50%
33%17%CA CD CNS
23
B.D 2
p 2
p 2
p 2
p 8p-CA
D.C 1
p 2
p 1
p 1
p 5p-CD
F.C 1
p 2
p 2
p 1
p 6P-CA
H.N 2
p 1
p 2
p 1
p 6P-CA
M.M 1
p 1
p 1
p 1
p 4P-CD
O.R 2
p 2
p 1
p 1
p 6P-CA
T.D 0
p 1
p 0
p P 2P-CNS
Grupa mijlocie din cadrul grupului experimental este formată din 7 preșcolari, dintre
care 4 au obținut CA (comportament atins), 2 au obținut CD (comportament în dezvoltare) iar
unul singur a obținut CNS(comportament care necesită sprijin).
Grafic nr. 2 .3 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea inițială la grupul
experimental
Cu ajutorul Diagramei Areolare constatăm că mai mult de jumătate dintre preșcolari,
mai exact 57%, au obținut CA, 29% au obținut CD, iar 14% CNS. Putem observa că 57%29%14%CA CD CNS
24
predomină co mportamentul atins, urmat de comportamentul în dezvoltare, iar o pondere
destul de mică îl are comportamentul care necesită sprijin.
La grupa mijlocie, în cadrul grupului de control am utilizat aceeași fișa de evaluare
inițială și rezultatele sunt:
Tabel nr. 2.4 Rezultatele evaluării inițiale în cadrul grupului de control
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compor
tament
I1 I2 I
3 I
4
C.M 2
p 2
p 1
p 1
p 6p-CA
J.R 1
p 1
p 1
p 1
p 4p-CD
P.M 1
p 1
p 1
p 1
p 4p-CD
T.A 0
p 0
p 0
p 1
p 1p-CNS
Z.Ș 2
p 1
p 1
p 1
p 5P-CD
Grupa mijlocie este formată din 5 preșcolarii dintre care unul singur a obținut CA
(comportament atins), 3 preșcolari au obținut CD (comportament în dezvolatare) și unul a
obținut CNS (comportament care necesită sprijin).
Grafic nr 2 .4 Diagramă ar eolară a rezultatelor din testarea inițială la grupul de
control 18%
56%26%CA CD CNS
25
Cu ajutorul diagramei Areolare putem observa că predomină comportamentul în
dezvoltare, 56% dintre preșcolarii au obținut CD, urmat de comportamentul care necesită
spirijin, mai exact 26% dintre preșcolarii au obținut CNS, iar o pondere destul de mică îl are
comportamentul atins obținut de 18% dintre preșcolarii.
Testarea inițială la grupa m are
În cadrul testării inițiale la grupa mare am utilizat aceleași fișa de evaluare la ambele
grupuri (grupul experimental și grupul de control). Fișa de evaluare conține 3 itemi iar
evaluarea se face conform descriptorilor de performanță din anexă.
Rezultatele obținute de preșcolarii din cadrul grupului experimental sunt:
Tabel nr. 2.5 Rezulatatele eva luării inițiale din cadrul grupului experimental
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compor
tament
I1 I2 I
3
B.Ș 1
p 1
p 2
p 4p-CD
B.D 2
p 2
p 2
p 6p-CD
D.L 1
p 2
p 2
p 5p-CD
F.L 2
p 2
p 3
p 7p-CA
J.P 1
p 0
p 1
p 2p-CNS
N.A 0
p 0
p 0
p 0p-CNS
26
T.S 2
p 2
p 4
p 8p-CA
Putem observa că grupa mare, din cadrul grupului experimental, este formată din 7
preșcolari, dintre care 2 au obținut CA (comportament atins), 3 dintre ei au obținut CD
(comportament în dezvoltare), iar 2 preșcolari au obținut CNS ( comportament c are necesită
sprijin).
Grafic nr. 2 .5 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea inițială la grupul
experimental
Conform diagramei Areolare, constatăm că 31% dintre preșcolari au obținut CA, 47%
au obținut CD, iar restul de 22% au obținut CNS. Putem observa că predominant este
comportamentul în dezvoltare, urmat de comportamentul atins și cel care necesită sprijin.
Rezultatele grupei mari din cadrul grupului de control sunt următoarele:
Tabel nr 2.6. Rezulatatele evaluării inițiale din cadrul grupului de control
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compor
tament
I1 I2 I
3
B. G 1
p 1
p 1
p 3p-CNS
G.L 2
p 2
p 4
p 8p-CA
R.E 2 2 3 7p-CA 31%
47%22%CA CD CNS
27
p p p
S.A 2
p 1
p 1
p 4P-CD
Grupa mare din cadrul grupului de control este alcătuită din 4 preșcolari, dintre care 2
preșcolari au obținut CA (comportament atins), un preșcolar a obținut CD (comportament în
dezvoltare) și CNS comportament care necesită sprijin) a fost obținut de un preșcolar.
Grafic nr. 2 .6 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea inițială la grup ul de
control
Cu ajutorul diagramei areolare putem observa că preponderent este comportamentul în
dezvoltare, 49% dintre preșcolari l -au obținut, urmat de comportamentul atins obținut de 30%
dintre preșcolari iar 21% au obținut comportament care necesită s prijin.
Putem spune că pentru etapa experimentală plecăm de la două grupe de preșcolari (
grupa experimentală și grupa de control) cu rezultate asemănătoare la activitățile de educarea
limbajului.
2.6.2 Etapa experimentală
În cadrul acestei etape am realizat o serie de intervenții educative la Unitatea de
învățământ Grădinița cu program normal Țelna, la grupa combinată Albinuțele , formată din
18 preșcolari. Ca scop principal, această etapă s -a axat pe introducerea metodelor activ –
participative la activitățile de educare a limbajului la grupa experimentală, iar la grupa de
control activitățile s -au desfășurat normal, folosindu -se metode tradiționale. S -au utilizat cinci
metode activ -participative în cadrul activităților de ed ucare a limbajului. 30%
49%21%CA CD CNS
28
Prima intervenție s -a realizat în cadrul activității de educare a limbajului, la povestea
Legenda lui Moș Nicolae. Pentru această activitate am aplicat metoda activ -participativă
Explozia stelară.
După ce preșcolarii s -au așezat pe scă unele, le -am spus că la geam am găsit o ghetuță,
iar în ghetuță era un bilețel de la Moș Nicolae. Acesta le transmitea copiilor că acum este la
copiii sărmani, dar o să ajungă și la ei joi noaptea. Le -am pus copiilor câteva întrebări despre
Moș Nicolae, i -am întrebat ce cadouri își doresc și dacă au fost cuminți pentru a primi cadoul
dorit. Fiecare copil a spus ceea ce își dorește de la Moș Nicolae și dacă au fost cuminți, iar cei
care au spus că nu au fost așa cuminți au promis că o sa fie. În continuare, le-am citit Legenda
lui Moș Nicolae cu intonația adecvată, cu tonalitatea potrivită, cu marcarea pauzelor
determinate de punctuație, mimică și gesturi adecvate situațiilor. Am insistat pe mesajul
educativ pe care îl transmite povestea, copiii au repovestit conținutul poveștii și le -am explicat
imaginea cu Moș Nicolae.
Pentru Obținerea performanței și asigurarea feedback -ului am folosit metoda
interactivă Explozia stelară. Am pus în centrul unei stele mari imaginea cu Moș Nicolae, iar
în jurul stelei am mai pus încă cinci stele mai mici pe care sunt scrise întrebările următoare:
CE?, CINE?, CÂND? DE CE? UNDE?
În continuare, am împarțit preșcolarii în cinci grupe, iar aceșt ia s-au așezat în jurul
fiecărei steluțe. Au ascultat fragmente din poveste și au început să formuleze întrebări pentru
fiecare fragment audiat. După ce au audiat toate fragmentele și au elaborat întrebări, au fost
alese întrebările ale căror răspuns suger au aspecte principale ale poveștii.
Exemple de întrebări: Cine este Nicolae? , Când vine Moș Nicolae la noi? , Ce trebuie
să facem ca să ne lase cadouri? , Unde lasă Moșul cadourile? , De ce aduce Moșul nuielușe?.
La finalul activității s -au făcut aprecieri generale și individuale asupra modului de
participare la activitate, iar preșcolarii au primit recompense.
A doua intervenție a fost la o activitate de educare a limbajului, tema s -a intitulat
Călătorie în lumea poveștilor. La această activitate, în cadrul Dirijării învățării, a fost utilizată
metoda pălăriilor gânditoare.
Preșcolarii au fost așezați în semicerc și le -am spus că am primit un plic de la Moș
Crăciun care conține o scrisoare, niște jetoane și imagini din poveștiile Fata babei și fata
moșneagul ui și Capra cu trei iezi de Ion Creangă. Am purtat o scurtă discuție despre
29
conținutul celor două povești ca să mă asigur că nu au uitat, iar apoi i -am anunțat că vom face
o călătorie imaginară în lumea poveștilor sub formă de joc pentru a înțelege mai bin e morala
și să le cunoaștem mai bine.
În utilizarea metodei Pălăriile gânditoare, preșcolarii au fost împărțiți în 6 echipe și
fiecare echipă a purtat câte o pălărie de culoare diferită ( alb, roșu, negru, verde, galben,
albastru). S -au alcătuit trei setu ri de întrebări scrise.
Grupa reprezentată de pălăria albă a oferit informații obiective, de exemplu care a fost
autorul poveștilor;
Grupa reprezentată de pălăria roșie a dat frâu liber imaginației, a spus ce a simțit față
de personaje;
Grupa reprezentată de pălăria neagră a prezentat aspectele negative și identifică
greșelile;
Grupa reprezentată de pălăria verde a generat idei noi, de exemplu ce ar fi trebuit să
facă lupul pentru a fi un personaj pozitiv;
Grupa reprezentată de pălăria galbenă a găsit beneficiile poveștii, a generat morala;
Grupa reprezentată de pălăria albastră este cea care a clarificat și a ales soluția
corectă;
La finalul activității au avut loc aprecierile generale asupra modului de participare la
activitate.
A treia inte rvenție a fost la povestea Albă ca Zăpada și cei șapte pitici de Frații
Grimm. Forma de realizare a fost repovestirea și am utilizat două metode interactive: metoda
Diamant și metoda RAI.
Am așezat scăunelele în formă de semicerc, iar pentru captarea atenț iei am prezentat o
păpușă, pe Albă ca Zăpada, care a uitat din ce poveste face parte și îi roagă pe preșcolari să o
ajute să afle povestea.
Am folosit metoda Diamant în cadrul etapei Dirijarea învățării, și le -am spus
preșcolarilor că Albă ca Zăpada ne -a adus un săculeț cu niște jetoane pe care se află diferite
imagini reprezentative pentru poveste. Le -am expus planul verbal pentru poveste și le -am
cerut ca, pe baza planului și a imaginilor, să spună povestea.
30
S-a realizat povestirea primei secvențe pe ba za imaginii și a unui set de întrebări, un
copil a ales jetonul cu imaginea prințesei Albă -ca-Zăpada și l -a lipit pe foaia de flip -chart. Am
prezentat a doua planșă ce o înfățișa pe împărăteasa cea rea privindu -se în oglinda fermecată,
am chemat un copil s ă repovestească și să aleagă două jetoane pe care le -a lipit. În a treia
planșă era prezentată Albă -ca-Zăpada în casa piticilor, un copil povestește și alți trei
preșcolari aleg trei jetoane reprezentative pentru fragmentul repovestit. A patra planșă înfă țișa
o bătrânică cu o cingătoare, având și un piaptăn și un măr, iar la fereastră se afla prințesa; un
copil a relatat întâmplările și alți doi au ales două jetoane reprezentative pentru scena
povestită. Ultima planșă prezenta nunta prințesei Albă -ca-Zăpad a cu prințul, iar după ce un
copil a povestit scena a ales jetonul ce reprezenta nunta prințesei cu prințul.
Fig nr. 2.1 Lucrarea finalizată de preșcolari
După ce s -a realizat, de către un copil, povestirea integrală a conținutului poveștii am
organizat un joc cu ajutorul metodei interactive RAI ( Răspunde -Aruncă -Interoghează) . Cel
care a aruncat mingea a trebuit să adreseze o întrebare, celui care a prins -o, legată de povestea
Albă -ca-Zăpada și cei șapte pitici. Cel care a prins -o, a răspuns la întrebare apoi a aruncat -o
la un alt coleg, adresând o altă întrebare. Cel care nu a știut răspunsul la întrebare a ieșit din
joc, iar câștigătorul a ales locul und e am așezat -o pe păpușa Albă -ca-Zăpada.
În încheierea activității am făcut aprecieri generale și individuale asupra
modului de participare la activitate, iar preșcolarii au primit recompense.
Ultima intervenție a fost la tema activității Trei păstori se întâlniră ! în cadrul
activității de educare a limbajului. Am aplicat metoda activ -participativă jocul de rol.
31
După ce am așezat preșcolarii în semicerc le -am spus că ne vom reamiti
versurile de la Trei păstori se întâlniră și vom face un joc de rol în ca re fiecare dintre ei vor
avea câte un rol. Înainte să începem am purtat cu ei o discuție despre iarnă și m -am asigurat că
mai știu versurile textului. Le -am recitat versurile, apoi câțiva preșcolari au recitat și ei. Le –
am spus că activitatea o să fie mai diferită și fiecare dintre ei o să aibă o sarcină importantă, o
să fie personaje.
Pentru execuția model am ales trei copii care o să fie Păstorii, iar restul copiilor
o să fie Îngerii. După ce s -a realizat execuția model, i -am întrebat dacă le -a plăcut a ctivitatea
și dacă vor să continuăm. Am realizat jocul de rol până când fiecare copil a fost unul dintre
Păstori.
În cadrul acestei activități am urmărit modul în care preșcolarii și -au modelat
comportamentul în funcție de rolul ales și am corectat compo rtamentele neadecvate. Am
urmărit capacitatea empatică a fiecărui copil de a se transpune în rolul ales, interrelaționarea și
comuicarea dintre ei, corectitudinea comportamentelor aplicate în joc precum și capacitatea
de a rezolva situații conflictuale nep revăzute.
La final, am facut aprecieri generale asupra modului de participare la activitate
și le-am oferit preșcolarilor recompense.
2.6.3 Etapa finală
După ce am aplicat, la grupul experimental, cele cinci metode activ –
participative: metoda Explozia Stelară , Jocul de rol , metoda Pălăriile gânditoare , metoda
Diamant și metoda RAI, am testat preșcolarii, atât din cadrul grupului experimental, cât și din
grupul de control, utilizând o fișă de evaluare finală. Această fișă am folosit -o cu scopul de a
verifica în ce măsură s -au realizat progrese la activitățile de educare a limbajului. Totodată, se
înregistrează și se măsoară rezultatele experimentului.
Testarea finală la grupa mică
Testarea finală s -a realizat, ca și testarea inițială, cu ajutorul testelo r docimologice, iar
evaluarea s -a realizat conform descriptorilor de performanță. În continuare, vom prezenta
rezultatele testelor finale de la grupa experimentală:
Tabel nr. 2.7 Rezulatatele evaluării finale din cadrul grupului experimental
32
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compo
rtament
I1 I2 I
3 I
4
D.P 1
p 1
p 2
p 1
p 5p-CA
F.W 1
p 1
p 1
p 1
p 4p-CA
H.D 2
p 1
p 2
p 1
p 6p-CA
M.L 1
p 0
p 2
p 0
p 3p-CD
După aplicarea fișei de evaluare finale, 3 preșcolari au obținut CA (comportament
atins) și un preșcolar a obținut CD (comportament în dezvoltare) ; după cum putem observa
niciun preșcolar nu a obținut CNS (comportament care necesită sprijin).
Grafic nr.2.7 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea finală la grupul
experimental
Cu ajutorul Diagramei Areolare constatăm că există un număr mare de preșcolari care
au obținut comportament atins, mai exact 60% dintre preșcolari au obținut CA, iar restul de
40% au obținut CD. Putem observa că procentul preșcolarilor care au obținut CNS est e 0%.
În ceea ce privește grupul de control am aplicat aceeași fișă de evaluare finală pe care
am utilizat -o la grupul de control, iar rezultatele obținute sunt: 60%40%0%CA CD CNS
33
Tabel nr 2.8 Rezulatatele evaluării finale din cadrul grupului de control
Numele și
prenume le copiilor Itemi componenți Compo
rtament
I1 I2 I
3 I
4
B.N 1
p 0
p 1
p 1
p 3p-CD
E.L 1
p 1
p 0
p 1
p 3p-CD
L.Ș 1
p 1
p 0
p 1
p 3p-CD
O.D 1
p 0
p 0
p 0
p 1P-
CNS
P.M 1
p 1
p 1
p 1
p 4p-CA
S.D 1
p p 2
p 1
p 5P-CA
După testarea finală la grupul de control constatăm că 2 din 7 preșcolarii au obținut
CA (comportament atins) , 3 preșcolarii au obținut CD (comportament în dezvoltare) și unul
singur a obținut CNS (comportament care necesită sprijin).
Grafic nr.2. 8 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea finală la gr upul de
control 33%
50%17%CA CD CNS
34
Folosindu -ne de diagrama areolară putem observa că procentajul comportamentului în
dezvoltare predomină, jumătate, 50%, din preșcolarii au obținut CD, comportamentul atins a
fost obținut de 33% dintre preșcolari, iar restul de 17% au obținut CNS.
Testarea finală la grupa mijlocie
În cadrul testării finale, am aplicat aceeași fișă de evaluare, atât la grupul
experimental, cât și la grupul de control, iar fișa de evaluare cuprinde 4 itemi. În continuare,
vom prezenta rezultatele evaluăr ii finale ale grupului experimental:
Tabel nr. 2.9 Rezulatatele evaluării finale din cadrul grupului experimental
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compo
rtament
I1 I2 I
3 I
4
B.D 2
p 2
p 2
p 2
p 8p-CA
D.C 1
p 2
p 1
p 2
p 6p-CA
F.C 2
p 2
p 2
p 2
p 8p-CA
H.N 2
p 2
p 1
p 2
p 7p-CA
M.M 2
p 1
p 2
p 2
p 7P-CA
O.R 2
p 2
p 1
p 2
p 7P-CA
T.D 1
p 1
p 1
p 1
p 4P-CD
35
Privind tabelul, putem observa că 6 din 7 preșcolari au obținut CA (comportament
atins) , unul singur a obținut CD (comportament în dezvoltare) și niciun preșcolar nu a obținut
CNS (comportament care necesită sprijin) .
Grafic nr. 2.9. Diagramă areolară a rezultatelor din testarea finală la grupul
experimental
Mai exact, cu ajutorul diagramei areolare putem observa că 86% din preșcolari au
obținut CA, 14 % au obținut CD și 0% CNS, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt
satisfăcătoare.
La grupa mijlocie,din cadrul grupului de control, rezultatele testării finale sunt:
Tabel nr 2.10. Rezulatatele evaluării finale din cadrul grupul ui de control
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Compo
rtament
I1 I2 I
3 I
4
C.M 2
p 1
p 1
p 1
p 5p-CD
J.R 2
P 1
p 1
p 1
p 5p-CD
P.M 1
p 1
p 1
p 2
p 5p-CD
T.A 1
p 0
p 0
p 1
p 2p-
CNS 86%14%0%CA CD CNS
36
Z.Ș 2
p 1
p 2
p 2
p 7p-CA
După testarea finală la grupul de control putem observa că un singur preșcolar din 5 a
obținut CA (comportament atins) , 3 au obținut CD (comportament în dezvoltare) și un
preșcolar a obținut CNS (comportament care necesită sprijin) .
Grafic nr 2. 10. Diagramă areolară a rezultatelor din testarea finală la grupul de
control
Folosind diagrama areolară putem constata că predominant este comportamentul în
dezvoltare, cu un procentaj de 60%, urmat de comportametul atins, 20% dintre preșcolari au
obținut CA, iar procentajul comportamentului care necesită sprijin este egal cu procentajul
comportamentului atins.
Testarea finală la grupa mare
Testarea finală la grupa mare s -a realizat cu ajutorul unei fișe de evaluare care
cuprinde 4 itemi, iar evaluarea s -a făcut conform descriptorilor de performanță. Atât l a grupul
experimental, cât și la grupul de control am aplicat aceeași fișă de evaluare.
În continuare, vom prezenta rezultatele obținute de preșcolarii din cadrul grupului
experimental:
Tabel nr. 2.11 Rezulatatele evaluării finale din cadrul grupului experimental
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Comport
ament
I1 I2 I I 20%
60%20%CA CD CNS
37
3 4
B.Ș 2
p 1
p 2
p 2
p 7p-CA
B.D 2
p 1
p 1
p 2
p 6P-CA
D.L 1
p 1
p 2
p 2
p 6P-CA
F.L 2
p 2
p 2
p 2
p 8P-CA
J.P 1
p 1
p 1
p 1
p 4P-CD
N.A 0
p 1
p 1
p 2
p 4P-CD
T.S 2
p 2
p 2
p 2
p 8P-CA
Observând tabelul putem constata că predominant este comportamentul atins, 5 din 7
preșcolari au obținut CA, 2 dintre ei au obținut CD (comportament în dezvoltare) și niciun
preșcolar nu a obținut CNS (comportament care necesită sprijin) .
Grafic nr. 2.11. Diagramă areolară a rezultatelor din testarea finală la grupul
experimental 71%29%0%CA CD CNS
38
Utilizând diagrama areolară observăm că predominant este comportamentul atins, cu
un procentaj foarte mare, 71% d intre preșcolari au obținut CA, urmat de comportamentul în
dezvoltarem 29% dintre preșcolari au obținut CD.
În cadrul grupului de control am aplicat fișa de evaluare finală pe care am
utilizat -o și la grupul experimental, iar rezultatele preșcolarilor sunt:
Tabel nr. 2.12 Rezulatatele evaluării finale din cadrul gru pului de control
Numele și
prenumele copiilor Itemi componenți Comport
ament
I1 I2 I
3 I
4
B.G 1
p 1
p 1
p 1
p 4p-CD
G.L 2
p 1
p 2
p 2
p 7p-CA
R.E 2p 2p 1
p 1
p 6p-CA
S.A 1p 0p 1p 1p 3P-CNS
Constatăm că 2 preșcolari din 4 au obținut CA (comportament atins), unul a obținut
CD(comportament în dezvoltare) și un preșcolar a obținut CNS (comportament care necesită
sprijin) .
Grafic nr 2.12 Diagramă areolară a rezultatelor din testarea finală la grupul experimental 50%
25%25%CA CD CNS
39
Interpretând datele cu ajutorul diagramei areolare putem observa că predominant este
comportamentul atins, 50% dintre preșcolari au obținut CA, 25% au obținut CD , iar 25% din
preșcolari au obținut CNS.
După aplicarea fișelor de evaluare finală a experimen tului am remarcat un
progres semnificativ al preșcolarilor din grupul experimental, rezultatele la testarea finală au
crescut considerabil față de rezultatele testării inițiale. De asemenea, putem observa că și la
grupul de control s -au îmbunătățit puțin r ezultatele.
În continuare, pentru a evidenția mai bine rezultatele preșolarilor din grupul
experimental am realizat un singur tabel la toți preșcolarii ( tabel ce conține datele
preșcolarilor din grupa mică, mijlocie și grupa mare) .
Tabel nr 2.13 Rezula tate comparative între evaluarea inițială și cea finală, la
grupul experimental.
Numele și
prenumele
copilului Rezultate
evaluare inițială Rezultate
evaluare finală
BȘ CD CA
BD CA CA
BD CD CA
DL CD CA
DC CD CA
DP CA CA
FL CA CA
FC CA CA
FW CD CA
HN CA CA
HD CA CA
JP CNS CD
MM CD CA
ML CNS CD
NA CNS CD
OR CA CA
40
TD CNS CD
TS CA CA
Observând tabelul de mai sus, putem remarca faptul că rezultatele preșcolarilor
s-au imbunățățit considerabil în urma intervenților educative, iar la testarea finală 14
preșcolarii din 18 au obținut comportament atin s(CA) și 4 dintre ei au obținut comporta ment
în dezvoltare (CD); după cum se observă niciun preșcolar nu a obținut comportament care
necesită sprijin (CNS).
Grafic nr. 2.13 Reprezentare histografică a rezultatelor testelor inițiale și a celor finale la
grupul experimental
Prin interpretarea r ezultatelor cu ajutorul reprezentării histografice se observă faptul că
în urma testării finale, numărul elevilor care au obținut CNS la testarea inițială a scăzut,
numărul preșcolarilor care au obținut CD in testarea inițială a scăzut în testarea finală, însă
observăm o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul preșcolarilor care au obținut
CA în etapa finală.
În continuare, vom realiza un tabel care să arate rezultatele comparative între
testul inițial și cel final de la grupul de control. Am re alizat un singur tabel în care am trecut
toți preșcolarii din toate trei grupele:
Tabel nr 2. 14 Rezulatate comparative între evaluarea inițială și cea finală, la
grupul de control
Numele și
prenumele copilului Rezultate
Evaluare inițială Rezultate
Evaluare finală
BG CNS CD
BN CD CD
CM CA CD
CACDCNS
051015
TEST INIȚIAL
TEST FINALCA
CD
CNS
41
EL CA CD
GL CA CA
JR CD CD
LȘ CA CD
OD CNS CNS
PM CD CD
PM CA CA
RE CA CA
SA CD CNS
SD CD CA
TA CNS CNS
ZȘ CD CA
Cu ajutorul tabelului, putem remarca faptul că, la grupul de control, rezultatele
nu au crescut considerabil, ci s -au păstrat constate, atât la testarea inițială, cât și la cea finală,
ba ma mult putem observa că unii preșcolari au scăzut de la CA la CD, sau de le CD la CNS,
ceea ce ne arată faptul că aplicarea metodelor tradiționale nu conduc la îmbunătățirea
rezultatelor.
Grafic nr 2. 14. Reprezentare histografică a rezultatelor testelor inițiale și a
celor finale, la grupul de control
Observând reprezentarea histografică a rezultatelor comparative dintre testarea
inițială și cea finală, constatăm faptul că numărul preșcolarilor care au obținut CA la testarea
inițială a scăzut la testarea finală, iar numărul celor care au obținut CD la testarea inițială, în
testarea finală a crescut, numărul preșcolarilor care au obținut CNS în amb ele testării nu s -a
modificat major.
În următoarea reprezentare putem observa că rezultatele testului final la grupa
experimentală, unde am intervenit la activitățile de educare a limbajului și am aplicat metode
CACDCNS
0510
TEST INIȚIALTEST FINALCA
CD
CNS
42
activ -participative, sunt mai satisfăcătoar e decât rezultatele de la grupa de control, unde s -au
aplicat doar metode tradiționale.
Grafic nr. 2. 15 Comparație între rezultatele testării finale de la grupa
experimentală și la grupa de control
05101520
GRUPA EXPERIMENTALĂ GRUPA DE CONTROLCNS
CD
CA
43
Concluzii
Prin intermediul acestei cercetării am demonstrat că metodele activ -participative
aplicate la preșcolari au un rol deosebit în procesul de predare -învățare deoarece prin
utilizarea acestor metode copilul deține rolul principal și participă la activ la prop ria sa
formare, iar educatoarea are rolul doar de a -l îndruma.
Utilizarea acestor metode activ -participative în procesul de predare -învățare a condus
la dezvoltarea abilităților de cooperare între colegi, s -au consolidat relațiile între copii, iar
aceștia au învățat să -și asume diferite roluri, a avut loc creșterea încrederii în sine, s -a
dezvoltat respectul, grija și atașamentul față de ceilalți.
Metodele interactive de grup sunt mijloacele moderne de stimulare a învățării și
dezvoltării personale a cop ilului și presupun învățarea activă, învățarea prin descoperire și
dezvoltarea spiritului creativ și a spiritului critic. Preșcolarii își antrenează capacitatea de a
selecta informațiile, de a le combina și de a le folosi în viața de zi cu zi; ei aduc arf umente,
caută, identifică, descoperă soluții, oferă sfaturi din care ceilalți copii pot învăța ceva.
În urma acestei cercetări am remarcat că ipoteza de la care am pornit s -a confirmat, iar
obiectivele propuse s -au realizat. Putem confirma că, la grupul ex perimental, prin intermediul
intervenților educative în care s -au folosit metode activ -participative la activitățile de educare
a limbajului, rezultatele preșcolarilor s -au îmbunătățit considerabil și au fost în creștere, am
obținut mai multe comportament e atinse, mai puține comportamente în curs de dezvoltare și
nici un comportament care necesită sprijin.
Așadar, toate metodele interactive de grup pun accent pe stimularea comunicării,
activizarea și implicarea tuturor copiilor în activități, iar în combin ație cu metodele
tradiționale participă la dezvoltarea tuturor proceselor psihice și se observă rezultate
satisfăcătoare în dezvoltarea limbajului la preșcolari.
44
Bibliografie
1. Albulescu I., Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de Vest,
Timișoara, 2000 .
2. Berben S., Gongea E., Metode interactive de grup -Ghid metodic , Editura Arves,
Craiova, 2002.
3. Bontaș I, Pedagogie. Tratat , Editura ALL, București,2001.
4. Chelcea S, Tehnici de cercetare sociologică , Editura Economică, București, 2001 .
5. Cosmovici A., Psihologie Generală , Editura Polirom, Iași, 1996.
6. Dobrogeanu G., Comunicare orală și formarea deprinderilor de vorbire , Revistă
învățământ preșcolar Nr.1 – 2/1999.
7. Gherghina D., Novac c., Didactica activităților instructiv -educative pentru
învățământul primar , Editura Didactică Novac, Craiova, 2005.
8. Iordăchescu D. , Teoria și practica evaluării, Curs ID, „Universitatea 1 decembrie
1918 ” din Alba Iulia
9. Jeder Daniela, Elemete de didactică aplicată în învățământul preșcolar , Editura
Publishing House, București, 2017
10. Manolete F., Stanza E., Particularități ale dezvoltării copiilor de vârstă preșcolară ,
Revista învățământul preșcolar nr 3 -4/1996.
11. Oprea Crenguța Lăcrimioara, Strategii didactice interactive , Editura DP.RA,
București, 2008.
12. Pătroc D. , Metode și tehnici de dezvoltare a gândirii critice pentru învățământul
primar și preșcolar , Editura Presa Universității Clujeana, 2016.
13. Preda Viorica, Copilul și grădinița , Editura Compania, București, 2005.
14. Scheau Ioan, Comunicare și metodologie didacti că, Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2017.
15. Scheau Ioan, Gândirea critică , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2004
16. Stan Florea, Jocul didactic, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2013.
17. Tătaru Lolica, Glava Adina, Chiș Olga, Piramida cunoașterii ,Editura Diamant, Pit ești,
2016.
18. Todor Ioana, Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București,
2013.
19. Trif Muntean Letiția, Psihopedagogie. Ghid pentru pregătirea cadrelor didactice ,
Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2006.
45
20. Voiculescu Florea, Metodologia cercetării pedagogice , Seria Didactică, Alba Iulia,
2013.
21. Zlate M, Popescu -Neveanu P., Crețu T., Psihologie , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1995.
22. Zlate M., Fundamentele psihologiei , Editura Pro Humanitate, București, 2000.
23. http://boboceii -curiosi.blogspot.com/2012/12/proiect -tematicvin -sarbatorile.html
24. https://www.alpinemontessori.com/what -are-kindergarten -methods -of-teaching/
25. https://www.google.com/search?q=metoda+cubului&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwjlnf -stcHiAhVmlIsKHTE –
DBkQ_AUIDigB&biw=1687&bih=808#imgrc=WiNEGWdww4 -7xM:
26. https://www.google.com/search?q=p%C4%83l%C4%83riile+g%C3%A 2nditoare&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwinrZKggcHiAhWSxIUKHTuQACYQ_
AUIDigB&biw=1687&bih=747#imgrc=GUvHRfq_ZnBDwM: .
46
Anexe
Nume: Data:
Prenume:
Fișă inițială de lucru – grupa mică
b
1. Ascultă ghicitoarea și spune care este răspunsul.
2. Spune ce știi despre iarnă.
3. Colorează rochia zânei.
47
EVALUARE INIȚIALĂ
GRUPA: mică
ACTIVITATEA: DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: Zâna Iarnă
FORMA DE REALIZARE: fișă de evaluare
FORMA DE EVALUARE: orală, scrisă
MATERIAL FOLOSIT: fișă de evaluare, instrumente de colorat
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să răspundă corect ghicitoarei adresate de educatoare
– să alcătuiască corect propoziții din punct de vedere gramatical
– să coloreze rochia zânei
ITEMI:
4. Ascultă ghicitoarea și spune care este răspunsul.
5. Spune ce știi despre iarnă.
6. Colorează rochia zânei.
BAREM DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ):
Comportament atins
(CA) Comportament în
dezvoltare (CD) Comportament care
nece sită sprijin (CNS)
Ascultă cu atenție
ghicitoarea și știe răspunsul
corect.
Ascultă ghicitoarea,
dar nu știe răspunsul doar
după ce ed ucatoarea îl ajută Nu ascultă ghicitoarea
și nu știe răspunsul corect.
Alcătuiește corect
patru propoziții din punct de
vedere gramatical Alcătuiește doar două
propoziții și solicită ajutorul
educatoarei. Nu alcătuiește
propoziții singur, doar cu
ajutor
Colorează corect în
spațiul dat folosind corect
instrumentele de colorat Colorează cu ajutor în
spațiul dat, neutili zând
corect instrumentele de
colorat Colorează cu ajutor în
spațiul dat, neutilizând corect
instrumentele de colorat
48
PUNCTAJ
Itemi: I 1 – 2 pct
I2 – 2pct
I3 – 2 pct
Calificativ: CA: 4 -6 pct
CD: 2 -4 pct
CNS: 0 -2 pct
49
Nume: Data:
Prenume:
Fisă finală de lucru -grupa mică
Descrie imaginea. Din ce poveste face parte?
Cum a reușit vulpea să facă rost de pește?
Colorează cele două personaje principale din poveste.
Spune care dintre ele ți -a plăcut și de ce.
50
EVALUARE FINALĂ
GRUPA: mică
ACTIVITATEA: DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: În pădure
FORMA DE REALIZARE: fișă de e valuare
FORMA DE EVALUARE: orală, scrisă
MATERIAL FOLOSIT: fișă de evaluare, instrumente de colorat
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să descrie imaginea
– să recunoască personajele și povestea reprezentate în imagine
– să alcătuiască corect propoziții din punct de vedere gramatical
– să coloreze cele două personaje din poveste
ITEMI:
1. Descrie imaginea. Din ce poveste face parte?
2. Cum a reușit vulpea să facă rost de pește?
3. Colorează cele două personaje principale din poveste.
4. Spune care dintre ele ți -a plăcut și de ce.
BAREM DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ):
Comportament atins
(CA) Comportament în
dezvoltare (CD) Comportament care
necesită sprijin (CNS)
Recunoaște
personajele din imagine și
povestea din care fac parte Recunoaște parțial –
ori personajele ori povest ea
din care fac parte Are nevoie de sprijin
constant în recunoașterea
personajelor și a poveștii
Relatează singur
întâmplările din imagine Relatează întrebările
cu ajutorul întrebărilor puse
de educatoare Nu relatează
întâmplările nici cu întrebări
ajutătoare
Colorează singur cele
doua personaje, utilizând
corect instrumetele de colorat Colorează doar un
personaj, dar utilizează corect
instrumentele de colorat Colorează doar un
personaj și nu utilizează
corect instrumentele de
51
colorat
PUNCTAJ
Itemi: I 1 – 2 pct I2 – 1pct I 3 – 2 pct I4 – 1pct
Calificativ: CA: 4 -6 pct
CD: 2 -4 pct
CNS: 0 -2 pct
52
Nume: Data:
Prenume:
Fișă inițială de lucru -grupa mijlocie
1. Povestește ce se întâmplă în fiecare imagine
2. Așază imaginile în ordinea desfășurării întâmplărilor, colorând cerculețul
potrivit .
3. Creează o poveste. Dă un titlu poveștii tale
4. Desenează în spațiul dat un glob pentru bradul tău de Crăciun.
53
Evaluare inițială
GRUPA: mijlocie
ACTIVITATEA: DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: Bradul de Crăciun
FORMA DE REALIZARE: fișă de evaluare
FORMA DE EVALUARE: orală, scrisă
MATERIAL FOLOSIT: fișă de evaluare, instrumente de colorat
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să relateze întâmplările din imaginile prezenate de educatoare
– să așeze corect imaginile în ordinea desfășurării întâmplărilor
– să formuleze propoziții din punct de vedere gramatical
– să coloreze în spațiul dat un glob pentru bradul de Crăciun
ITEMI:
1. Povestește ce se întâmplă în fiecare imagine
2. Așază imaginile în ordinea desfășurării întâmplărilor, colorând cerculețul
potrivit .
3. Creează o poveste. Dă un titlu poveștii tale
4. Desenează în spațiul dat un glob pentru bradul tău de Crăciun.
BAREM DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ):
Comportament atins
(CA) Comportament în
dezvoltare (CD) Comportament care
necesită sprijin (CNS)
Descrie corect ce
întâmplări se desfășoară în
cele trei imagini
Descrie ce întâmplări
se desfășoară în cele trei
imagini parțial corect Descrie ce întâmplări
se desfășoară în cele trei
imagini cu ajutorul
educatoarei
Așază imaginile
corect în ordinea desfășurării
întâmplărilor Așază corect doar o
imagine în odinea
desfășurării întâmplăril or Nu așază nicio
imagine corect în ordinea
desfășurării întâmplărilor
Formulează corect Formulează cu ajutor Formulează cu ajutor
54
propoziții din punct de
vedere gramatical propoziții simple despre
poveste propoziții simple despre
poveste
Colorează core ct în
spațiul dat folosind corect
instrumentele de colorat Colorează cu ajutor în
spațiul dat, neutilizând
corect instrumentele de
colorat Colorează cu ajutor în
spațiul dat, neutilizând corect
instrumentele de colorat
PUNCTAJ
Itemi: I 1 – 2 pct I 2 – 2pct I 3 – 2 pct I 4 – 2pct
Calificativ: CA: 6 -8 pct
CD: 4 -6 pct
CNS: 0 -3 pct
55
Nume: Data:
Prenume:
Fișă finală de lucru – grupa mijlocie
Descrie imaginea și formulează propoziții despre ea, care să conțină
următoarele cuvinte: „iarnă” , „zăpadă ”, „ger”, „gheață ”.
Decorează fularul omului de zăpădă, cu dungi. Desenează -i și ciucuri.
Continuă să colorezi imaginea.
Scrie ovale în spațiul dat, după model
EVALUARE FINALĂ
56
Evaluare final ă
GRUPA: mijlocie
ACTIVITATEA: DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: Iarnă albă cu ninsoare
FORMA DE REALIZARE: fișă de evaluare
FORMA DE EVALUARE: orală, scrisă
MATERIAL FOLOSIT: fișă de evaluare, instrumente de colorat
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să descrie imaginea prezentată
– să alcătuiască corect propoziții din punct de vedere gramatical cu cuvintele date
– să coloreze imaginea dată
– să scrie ovale în spațiul dat, după model
ITEMI:
1.Descrie imaginea și formulează propoziții despre ea, care să conțină
următoarele cuvinte: „iarnă”, „zăpadă”, „ger”, „gheață”.
2. Decorează fularul omului de zăpădă, cu dungi. Desenează -i și ciucuri.
3. Continuă să colorezi imaginea.
4. Scrie ovale în spați ul dat, după model
BAREM DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ):
Comportament atins
(CA) Comportament în
dezvoltare (CD) Comportament care
necesită sprijin (CNS)
Descrie imaginea și
formulează propoziții corecte
cu cele patru cuvinte. Descrie imaginea și
formulează propoziții corecte
folosind doar două cuvinte. Descrie imaginea, dar
nu folosește cuvintele date.
Decorează fularul
omului de zăpadă și ciucurii
respectând cerințele Decorează fularul
omului de zăpadă și ciucurii,
neutilizând corect
instrume ntele de colorat Decorează doar
fularul omului de
zăpadă,neutilizând corect
instrumentele de colorat
Colorează imaginea, Colorează imaginea, Colorează imaginea,
57
utilizând corect instrumentele
de colorat neutilizând corect
instrumentele de colorat. neutili zând corect
instrumentele de colorat.
Scrie ovale în spațiul
dat, respectând conturul Scrie ovale în spațiul
dat cu trecere peste contur Scrie ovale doar cu
ajutorul educatoarei
PUNCTAJ
Itemi: I 1 – 2 pct I2 – 2pct I 3 – 2 pct I 4 – 2pct
Calificativ: CA: 6 -8 pct
CD: 4 -6 pct
CNS: 0 -3 pct
58
Nume: Data:
Prenume:
Fișă inițială de lucru – grupa mare
Denumește fiecare imagine, apoi desparte cuvântul respectiv în silabe.
Scrie în casetă tot atâtea liniuțe orizontale, câte silabe are cuvântul.
Colorează cele 4 desene și formulează propoziții despre fiecare.
59
EVALUARE INIȚIALĂ
GRUPA: mare
ACTIVITATEA: DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: CE ȘTIM?
FORMA DE REALIZARE: fișă de evaluare
FORMA DE EVALUARE: orală, scrisă
MATERIAL FOLOSIT: fișă de evaluare, instrumente de colorat
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să recunoască elementele din imagine
– să des partă corect în silabe cuvintele date
– să alcătuiască enunțuri corecte din punct de vedere gramatical
– să coloreze cele 4 desene
ITEMI:
1.Denumește fiecare imagine, apoi desparte cuvântul în silabe
2.Scrie în casetă tot atâtea liniuțe orizontale, câte silab e are cuvântul
3.Colorează cele 4 desene și formulează propoziții despre fiecare.
BAREM DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ):
Comportament atins
(CA) Comportament în
dezvoltare (CD) Comportament care
necesită sprijin (CNS)
Denumește corect
toate elementele, pronunțând
cuvintele fără omisiuni sau
inversări.
Denumește
elementele pronunțând relativ
corect cuvintele Denumește două
elemente pronunțând relativ
corect cuvintele
Desparte corect în
silabe toate cuvintele date Desparte în silabe
corect do uă cuvinte Nu desparte corect în
silabe nici un cuvânt
Formulează corect
cele patru propoziție simplă Formulează cu ajutor
propoziții simple despre Formulează cu ajutor
propoziții simple despre
60
despre elementele denumite elementele denumite elementele den umite
Colorează corect
jucăriile folosind corect
instrumentele de colorat Colorează cu ajutor
jucăriile neutilizând corect
instrumentele de colorat Colorează cu ajutor
jucăriile, neutilizând corect
instrumentele de colorat
PUNCTAJ
Itemi: I 1 – 2 pct I2 – 2pct I 3 – 4 pct
Calificativ: CA: 6 -8 pct
CD: 4 -6 pct
CNS: 0 -3 pct
61
Nume: Data:
Prenume:
Fișă finală de lucru -grupa mare
Încercuiește litera I din cuvintele care denumesc imaginile de mai jos.
Desparte aceste cuvinte în silabe și verifică dacă sunt tot atâtea cerculețe,
câte silabe are fiecare. Corec tează acolo unde este nevoie!
Colorează cu roșu cerculețul care corespunde silabei ce conține litera I.
Încercuiește litera I din propoziția scrisă și precizează -i, de fiecare dată,
poziția. Subliniază cuvintele care conțin de mai multe ori litera I.
Completează cuvintele care denumesc imaginile din chenare, cu literele
care lipsesc.
IEPURII ISTEȚI GĂSESC MORCOVI ȘI
IARNA
62
EVALUARE FINALĂ
GRUPA: mare
ACTIVITATEA: DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI
FORMA DE REALIZARE: fișă de evaluare
FORMA DE EVALUARE: orală, scrisă
MATERIAL FOLOSIT: fișă de evaluare, instrumente de colorat
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să încercuiască corect litera I
– să despartă corect în silabe cuvintele date
– să sublinieze cuvintele care conțin de mai multe ori litera I
– să comple teze cuvintele cu literele care lipsesc
ITEMI:
1. Încercuiește litera I din cuvintele care denumesc imaginile de mai jos. Desparte
aceste cuvinte în silabe și verifică dacă sunt tot atâtea cerculețe, câte silabe are fiecare.
Corectează acolo unde este nevo ie!
2. Colorează cu roșu cerculețul care corespunde silabei ce conține litera I
3. Încercuiește litera I din propoziția scrisă și precizează -i, de fiecare dată,
poziția. Subliniază cuvintele care conțin de mai multe ori litera I.
4. Completează cuvintele care denumesc imaginile din chenare, cu literele care
lipsesc.
BAREM DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ):
Comportament atins
(CA) Comportament în
dezvoltare (CD) Comportament care
necesită sprijin (CNS)
Încercuiește litera I din
toate cuvintele care denumesc
imaginile date. Încercuiește litera I din
două cuvinte care denumesc
imaginile date. Încercuiește litera I
dintr -un cuvânt care denumește
imaginea dată
Desparte corect în silabe
toate cuvintele date Desparte în silabe co rect
două cuvinte Nu desparte corect în
silabe nici un cuvânt
Colorează cu roșu Colorează cu roșu Colorează cu roșu o
63
corect cele 3 silabe care conțin
litera I corect două silabe care conțin
litera I silabă care conține litera I
Încercuiește corect litera
I în toate cuvintele ce alcătuiesc
propoziția dată. Încercuiește corect litera
I în trei cuvinte ce alcătuiesc
propoziția dată. Încercuiește corect litera
I într -un cuvânt ce alcătuieste
propoziția dată.
Sublinează toate
cuvintele care conțin de ma i
multe ori litera I Sublinează un cuvânt
care conține de mai multe ori
litera I Nu sublinează niciun
cuvânt care conține de mai
multe ori litera I
PUNCTAJ Itemi: I 1 – 2 pct I 2 – 2pct I3 – 2pct I4 – 2pct
Calificativ: CA: 6 -8 pct CD: 4 -6 pct CNS: 0 -3 pct
64
PROIECT TEMATIC
Director,
Prof. Vlașin Ioan
PROIECT TEMATIC,, MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ !"
GRUPA COMBINATĂ ALBINUȚELE
G.P.N. ȚELNA
Argument
,,În preajma Sărbătorilor de iarnă trăim nostalgia desăvârșirii noastre spirituale,
deoarece Sărbătorile de Crăciun ne transpun pe un tărâm spiritual remarcabil. Ne împăcăm cu
noi înșine și cu semenii noștri, prin iubire și iertare, prin bucuria de a fi împreună și a deveni
mai buni, mai darnici.
Un rol important în decizia de alegere a temei l -au avut întrebările copiilor pe
care le pun de fiecare dată la început de iarnă: ” Când vine Moș Crăciun?”, „ Dar Moș
Nicolae?”, „ Care vine primul?”, „ De unde are el așa de multe daruri?”, „ De ce vin e Moșul
doar iarna?”.
Implicarea în acest proiect le dă ocazia copiilor să -și consolideze unele cunoștințe
despre Sărbătorile de iarnă, despre tradițiile și obiceiurile românești pe care le știm de la
strămoșii noștri, din dorința de a păstra vie frumusețea și prospețimea lor.
Obiectivele proiectului
Promovarea tradițiilor și obiceiurilor de iarnă la nivel de unitate.
Trezirea curiozității si interesului față de tradițiile locale.
Dezvoltarea capacității de sensibilizare a copiilor pentru a deveni purtători și
păstrători ai portului, tradițiilor și obiceiurilor noastre.
Transmiterea obiceiurilor și tradițiilor locale în forme accesibile preșcolarilor.
Sistematizarea cunoștințelor despre obiceiurile specifice de iarnă. antrenând capacități
dobândite la nivelul tuturor domeniilor experiențiale.
65
Descrierea proiectului
Tema : ,,Cu m este,a fost si va fi aici pe P amant’’
Proiect : ,,Magia sărbătorilor de iarnă”
Subteme : 1.,, Moș Nicolae, Moșul bun”
2. ,,Colindăm, sănătate vă urăm!”
3.,,Vine, vine Moș Crăciun!”
Grupul tinta : grupa combinată (mica, mijlocie, mare)
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENȚIALE
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
OBIECTIVE CADRU
*Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a structurilor
verbale orale
Obiective de referință
*Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât și de auditor;
*Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical
*Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței proprii, activității
personale și (sau a relațiilor cu ceilalți)
*Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l -a înțeles, să
rețină și să reproducă expresii ritmate și rimate.
DOMENIUL ȘTIINȚĂ
OBIECTIVE CADRU
*Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător
*Stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare
Obiective de referinț ă
*Să-și îmbogățească experiența senzorială pe baza cunoștințelor prematematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, , pe baza
unor însușiri comune luate în considerare separat, să numere corec t în limitele 1 -5;
*Să cunoască elementele componente ale lumii înconjurătoare (ființa umană ca parte
integrantă a mediului);
66
*Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
OBIECTIVE CADRU
– Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilității de a intra
în relație cu ceilalți;
– Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive.
Obiective de referință
*Să respecte reguli simple de securitate personală;
*Să-și adapteze comp ortamentul la cerințele grupului în care trăiește (grădinița, grupul de
joacă);
*Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive
*Să manifeste prietenie față de colegii din grupul de joacă;
*Să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV:
OBIECTIVE CADRU:
– Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, modelaje;
– Formarea capacității de receptare a lumii sonore a muzicii
Obiective de referință:
Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului;
Să intoneze cântece pentru copii accesibile vârstei;
Să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzica audiată;
Să exerseze deprinderile tehnice specifice desenului și modelajului în redarea unor teme
plastice;
Să compună în mod original și personal spațiul plastic
DOMENIUL PSIHO -MOTRIC
OBIECTIVE CADRU
– Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar applicative,
Obiective de referință
*Să aplice reguli simple de igienă personală și colectivă
*Să se orienteze în schema corporală cunoscându -și posibilitățile motrice ale fiecărei părți
67
*Să perceapă componentele spațio -temporale (ritm, durată, distanță);
*Să-și formeze corect deprinderile motrice de bază; ”20
Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor:
D
ata/ziu
a ALA ADP Tema, domenii
experiențiale și tipuri de
activități implicate
L
uni
03.12.
2018
BIBLIOTECA:
-Povestea Sfantului Nicolae
-„Puzzle”
–„Scriu o scrisoare pentru
Mos Nicolae”
JOC DE ROL:
-De-a gospodinele
-„Pregatim prajituri”
CONSTRUCȚII:
-,,Ghetuța lui Moș Nicolae”
– „Drumul mosului”
-„Casa lui Mos Nicolae”
ȘTIINȚĂ
-,,Alege darurile de la Moș
Nicolae
-„ Unde este greseala?”
-Labirint
ARTĂ
-,,Colorăm daruri”
-,,Dese nează darul primit”
„Coloram ghetutele lui Mos
Nicolae”
-Modelam nuielusa lui Mos
Nicolae
1.RUTINE
Primirea copiilor
( deprinderi specifice)
Întâlnirea de dimineață
Salutul românașilor, prezența,
calendarul naturii
Joc de grup,,: Ce -am primit de la
Moș Nicolae…”
Micul dejun, gustarea
(deprinderi specifice)
Momentul de mișcare
Gimnastica de înviorare
Jocuri de mișcare în aer liber
2.TRANZIȚII:
exerciții ritmice, numărători,
jocuri cu text și cânt:
-Ghetuțele
-Iarna ne -a sosit in zori
-Saniuta
-Suntem pitici/voinici
-Bat din palme
-Cant ecul fulgilor de nea
3.ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
2.,,Ne jucam cu Creionel’’
,,De vorbă cu
Moș Nicolae’’
DȘ-,,De vorba cu
Mos Nicolae” -lectură
după imagini
DEC -,,Iarna ne -a
sosit in zori’’ cântec, joc
muzical
M
arți
04.12.
2018
,,Vine Moș
Nicolae’’
DLC -,,Legenda
lui Mos Nicolae” –
povestire
DȘ-,,Alege,
grupează, numără
jucăriile aduse de Moș
Nicolae”
M
iercuri
05.12.
2018
,,Ghetuțele’’
DLC -,,Ghetutele” –
memorizare
DOS -,,Cizmulita
20 http://boboceii -curiosi.blogspot.com/2012/12/proiect -tematicvin -sarbatorile.html
accesat la data de 17.06.2019, ora 20.29
68
Jocuri și activități recreative:
-Cursa cu desagii moșului
-Audiție – cântece de iarnă
-Joc muzical: Brăduțul
-Joc de miscare,,Ninge,ninge”
-Sfantul Nicolae -ppt”
-Ed.religioasa:,,Cum ne
comportam in biserica?” –
conversatie
lui Mos Nicolae” -aplicații
J
oi
06.12.
2018
,,Găsește
darurile’’
DȘ-,,Numără
darurile”(1 -5)
DPM -Săritură în
adâncime;joc,,Gaseste
darurile”
V
ineri
07.12.
2018 ,,Sa fim mai
buni de sarbatori”
DOS:,Fetita cu
chibrituri”
DEC -,,Cadouri” –
modelaj
D
ata/ziu
a ALA ADP Tema, domenii
experiențiale și tipuri de
activități implicate
L
uni
10.12.
2018
BIBLIOTECA:
„Citim imagini despre
Iisus” -biblia
„Bucuriile sărbătorilor de
iarnă” – comunicare orală
și scrisă
„De Craciun” -memorizare
„Selectam si citim imagini
cu obiceiuri de iarna”
JOC DE ROL: 1.RUTINE
Primirea copiilor
( deprinderi specifice)
Întâlnirea de dimineață
Salutul românașilor, prezența,
calendarul naturii
Joc de grup: Ce -am primit de la
Moș Craciun?”
Micul dejun, gustarea
(deprinderi specifice)
,, Iata vin
colindatori”
DS-,,Datini si
obiceiuri de iarna’’ -lectura
dupa imagini
DEC -,,Steaua’’ –
colind -predare;Joc muzical –
,,Caprita’’
69
M
arți
11.12.
2018
„De-a colindătorii”
„De-a gospodinele”
CONSTRUCȚII:
,,Crengute de brad”
„Ieslea lui Iisus”
,,Sorcove”
,,Bradul si elemente de
impodobit” -puzzle
ȘTIINȚĂ
Ajută -l pe Moș Crăciun să
găsească drumul corect”;
,Numara ornamentele de pe
brad”fisa
,,Cauta si coloreaza
triunghiul”
ARTĂ
,,Glogulete,stelute,clopotei
”-pictura
,,Covrigi pentru
colindatori”
„Coronita de Craciun” –
aplicatie
„Coloram imagini cu brazi
si globulete”
Jocuri și activități
recreative:
Joc de mișcare : Dans
tematic,,Dansul
braduletilor”
Joc distractiv :,,Bradul
vesel mi-a soptit”( despre
cadouri)
-auditie „Colinde” Momentul de mișcare
Gimnastica de înviorare
Jocuri de mișcare în aer liber
2.TRANZIȚII:
exerciții ritmice, numărători,
jocuri cu text și cânt:
-Steaua sus rasare -colind
-Daca vesel se traieste
-Bat din palme
-Sorcova
-Bradulet,bradut dragut
3.ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
2.,,Ne jucam cu Creionel’’
,,In noaptea sfanta
de Craciun”
DLC:,,Trei păstori se
întâlniră” -joc de rol
DS:,,Cine
stie,castiga!” -compunerea si
descompunerea numarului 5
M
iercuri
12.12.
2018
,,De ce impodobim
bradul?”
DOS:,,Legenda
bradului” -povestea
educatoarei
DEC: „Brad
impodobit” -pictura
J
oi
13.12.
2018
,,O brad frumos”
DLC:,,Călătorie în
lumea poveștilor”
DPM: „Mers în
echilibru pe o linie trasată”
/„La colindat” – traseu
aplicativ
V
ineri
14.12.
2018
,,In asteptarea lui
Mos Craciun”
DS: “Sa -l salvam pe
70
Dat
a/ziua ALA ADP Tema, domenii
experiențiale și tipuri de activități
implicate
Lu
ni
17.12.2018 BIBLIOTECA:
-Alege jetoane cu tradiții
de iarnă
-Citim imagini despre
nașterea lui Iisus”
,,Uite vine Moș Crăciun” –
memorizare
,,Repetare poezii pentru
serbare”
JOC DE ROL
-De-a Moș Crăciun
-De-a serbarea
-,,Masa de Craciun”
CONSTRUCȚII:
-Cadouri de la Moș
Crăciun
-Sania lui Moș Crăciun
ȘTIINȚĂ
,,De unde vine Mos
Craciun?”
„Unde creste bradul si de
ce este verde tot timpul
anului?” 1.RUTINE
Primirea copiilor
( deprinderi specifice)
Întâlnirea de dimineață
Salutul, prezența, calendarul
naturii
Joc de grup: ,,Când s -a născut
Domnul Sfânt”
Micul dejun, gustarea
(deprinderi specifice)
Momentul de mișcare
Gimnastica de înviorare
Jocuri de mișcare în aer liber
2.TRANZIȚII:
exerciții ritmice, numărători,
jocuri cu text și cânt:
-Bunule tu Moș Crăciun
-Eu sunt renul lui Moș Crăciun
-,,Astazi s -a nascut Hristos “
-,,Sari renule,sari!”
-,,Braduletul”
3.ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
„ Vin sarbatorile!”
DȘ-„Sarbatorile de iarna”
–evaluare
DEC – ,,Colinde” -repetare
Ma
rți
18.12.2018
„Albă ca Zăpada și cei 7
pitici ”
DLC:,,Albă ca Zăpada și
cei 7 pitici” – repovestire
DEC:,,Albă ca Zăpada” –
desen
Mi
ercuri
19.12.2018
„Daruri de Crăciun”
DȘ-,,Ordonează mulțimile
cu
daruri”
DOS -confecții,,Felicitare
de Craciun”
Joi
20.12.2018
,,În jurul bradului”
DȘ-,,Cate cuburi am -Joc de miscare:,,Capra”
Ed. Sanitara: „Sa ne ferim
de microbi Mos Craciun !”-joc didactic
DOS :Tablou pentru
Mos Craciun’’ -lucrare
colectiva
71
-Selectează, grupează
cadourile
ARTĂ:
-Modelam globulețe”
-„Moș Crăciun” – pictura
-,,Mos Craciun” -lipire
Jocuri și activități
recreative:
„Dansam in jurul
bradului”
-Aleargă la brăduț
-Audiție – cântece și
colinde de iarnă
-Joc muzical: Brăduțul
meu
-,,Ghici cine lipseste?” –
joc de atentie
-Ed.ecologica -,,De ce
ploua,de ce ninge?”
2.,,Ne jucam cu Creionel’’ ascuns?” -joc didactic
DPM -euritmie,,Dansul
fulgilor de nea”
Vin
eri
21.12.2018
,,In prag de Craciun!”
DLC -,,Trei păstori se
întâlniră ”- joc de rol
DOS: Program artistic
sustinut in fata parintilor
72
PROIECT DIDACTIC
Data: 04.12.2018
Grupa: combinată „Albinuțele ”
Unitatea de învățământ: Grădinița cu Program normal Țelna
Propunător: Boncea Irina Cristina
Tema anuală: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? ”
Tema proiectului: „ Magia sărbătorilor de iarnă ”
Tema săptămânii: „Moș Nicolae, Moșul bun! ”
Tema activității/zilei: „Legenda lui Moș Nicolae”
Tipul activității: transmitere de cunoștințe
Domenii implicate: DLC
Forma de realizare: Povestirea educatoarei
Scopul activității: dezvoltarea limbajului prin îmbogățirea vocabularului
cu noi cuvinte și expresii; exprimarea în propoziții corecte
Obiective operaționale:
O1: să identifice cel puțin două personaje din poveste, pe baza imaginii prezentate
anterior de către educatoare;
O2: să formuleze enunțuri utilizând termenii noi din text, pe baza modelul dat de
educatoare;
O3: să relateze succint viața Sf Nicolae, pe baza textului prezentat de educatoare
O4: să propună întrebări aferente metodei Explozia Stelară, p e baza textului
„Legenda lui Moș Nicolae ”
Strategii didactice utilizate:
73
Metode și procedee didactice: explicația, conversația, povestirea, exercițiul,
Explozia stelară, problematizarea
Mijloace didactice:două imagini cu Moș Nicolae călare pe cal alb și o imagine
cu Moș Nicolae cu barba albă -simbolul fulgilor de nea, ghetuța surpiză,
recompense
Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 30 min
Bibiliografie
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani , 2008, MEN.
2. Preda V., Pletea M., Gram a F., Cocoș A., Oprea D., Călin M., “Ghid pentru
proiecte tematice – abordarea în manieră integrată a activităților din
grădiniță”, Editura Humanitas Educațional, București, 2005.
3. Tătaru L., Glava A., Chiș O., “Piramida cunoașterii – repere metodice în
aplicarea curriculumului preșscolar”, Editura Diamant, 2014.
74
N
r crt Eveniment
ul didactic Continutul stiintific Strategii
didactice Evalu
are
1 Moment
organizatoric Pentru bună desfășurare a
activității se aerisește sala de grupă,
se aranjează scăunelele în formă de
semicerc, se pregătește materialul
necesar și se introduc copiii în liniște
în sală. Copiii se așează pe scăunele.
–
observ
comportamen
tul copiilor
2 Captarea
atentiei După ce copilasii s -au așezat
pe scăunele observ lân gă geam o
ghetuță. Oare ce o fi? În ghetuță am
găsit un bilețel de la Moș Nicolae
prin care le transmite copiilor că
acum este la copiii sărmani, dar o să
ajungă și la ei joi noaptea.
conversația
ghetuța surpiză
– frontal
obser
v
comportamen
tul copiilor
3 Anuntarea
scopului si a
obiectivelor Îi anunț pe copii că astăzi o
să le spun o poveste frumoasă și
anume „Legenda lui Moș Nicolae”
(Anexa 1) –
conversația
– frontal –
observ
interesul
manifestat de
copii
4
. Dirijarea
învățării Încep să spun legenda lui
Moș Nicolae cu intonația adecvată,
cu tonalitatea potrivită, cu marcarea
pauzelor determinate de punctuație ,
mimică și gesturi adecvate situațiilor.
Pe parcursul povestirii, voi
explica cuvintele necunoscute
(înstărit, nevoiaș, măritiș, obice i).
Copiii ascultă cu atenție –
povestirea
–
explicația
– frontal
– –
urmăresc
comportamen
tul copiilor în
timpul
expunerii
poveștii
75
povestirea.
Voi insista pe mesajul
educativ al poveștii. Le prezint
copiilor prima imagine cu Moș
Nicolae călare pe un cal alb –
simbolul purității, apoi le arăt și a
doua imagine care îl înfățișează pe
Moș Nicolae cu barba alb ă- simbolul
aducerii fulgilor de nea.( Anexa 2)
Îi pun pe copii să
repovestească conținutul poveștii.
Le voi cere să -mi spună ce
trebuie să facă pentru a veni Moș
Nicolae cu daruri și la ei.
problematizarea
– exercițiul
-frontal
– imagini
cu Moș Nicolae
– voi
urmări modul
de exprimare
al copiilor,
păstrarea
firului
acțiunii și
utilizarea
unor cuvinte
noi.
5
. Obținerea
performanței și
asigurarea feed –
back-ului Le reamitesc copiilor titlui
poveștii de astăzi „Legenda lui Moș
Nicolae” și folosesc metoda
interactivă Explozia Stelară pentru a
fixa conținutul poveștii pe fragmente
prin formularea de întrebări. (Anexa
3)
1. Copiii ascultă poveste .
Pentru fixarea conținutului prin feed –
back , se solicită copiilor să asculte
câte un fragment și să formuleze
întrebări .
2. Împart cele cinci steluțe cu
întrebări la cinci copii . Voi citi
–
conversația
–
problematizarea
– Explozia
Stelară
–
aprecieri
verbale
individuale
76
fiecărui copil care va lua steluța ,
întrebarea de pe aceasta . Cei cinci
copii își aleg colegii de lucru și
constituie astfel cinci grupuri
corespunzătoare celor cinci tipuri de
întrebări . Ascultă pe rând fragmente
din poveste .
3. În grupă se formulează
întrebări pentru fiecare fragment
audiat . Se rețin p entru etapa finală .
4. După ce au audiat toate
fragmentele și au elaborat întrebări
se poate iniția „ Jocul întrbărilor” ,
joc prin care copiii adresează
întrebările formulate în grup.
5. În final se aleg întrebări al
căror răspuns sugerează aspecte
principale ale poveștii.
Cine este Nicolae?
Când vine Moș Nicolae la
noi?
Ce trebuie să facem ca să ne
lase Moș Nicolae daruri?
Unde lasă Moșul cadourile?
De ce aduce Moșul nuielușe? – exercițiu
6 Încheierea
activității Voi face aprecieri generale și
individuale asupra modului de
participare la activitate. Se dau
copiilor recompense apoi se asigură
ieșirea ordonată din sala de grupă. – frontal
–
conversația
–
recompense
–
aprecieri
generale și
individuale
77
Anexa 1
Legenda lui Moș Nicolae
Nicolae provenea dintr -o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinți a moștenit
întreagă avere, pe care a folosit -o pentru a -i ajută pe oamenii nevoiași. În noaptea de 5 spre
6 decembrie, se spune că Moș Nicolae vine la geamuri și vede copiii care dorm și sunt
cuminți, lăsându -le în ghetu te, dulciuri și diverse cadouri. Tot el este acela care -i pedepsește
pe cei leneși și neascultători lăsându -le o nuielușa.
Spre deos ebire de Moș Crăciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată.
De altfel, povestea darurilor imparțite pe furiș în această noapte începe din vechime.
Legenda spune că trei surori, fete sărmane, nu se puteau căsători datorită situație i financiare
dificile și de a ceea tatăl lor v oia să le vândă.
Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae,
care era episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei lor, un săculeț cu aur. Situația s -a repetat și în
cazul surorii mijlocii, astfel că, atunci câ nd i-a venit vremea și fetei mici, tatăl s -a hotăr ât că în
noaptea dinaintea nunți i să stea de pază și l -a văzut pe Sfântul Nicolae cum a urcat pe
acoperișul casei și a aruncat pe horn un săculeț care a căzut într -o șosetă ce era pusă la
uscat.
De a ici a apărut obiceiul așezării șosetuțelor sau a ghetuț elor în noaptea de
Moș Nicolae. Cardinalul l -a rugat pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a făcut -o și de
atunci fiecare sărac care primea ceva, îi mulțumea lui Nicolae.
Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor au devenit simbolul Sfântului Nicolae, sub
formă a trei bile de aur.
78
Anexa 2
79
Anexa 3
Unde
lasă Moșul
cadourile? Cine
este Nicolae?
Cân
d vine Moș
Nicolae? De ce
aduce Moș
Nicolae
nuielușe?
Ce
trebuie să facem
ca să ne lase
Moșul
daruri?
80
Alte întrebări ce pot fi formulate de către copii:
Cine :
Cine vine în noaptea de 5 decembrie la copiii cuminți?
Cine i -a lăsat fetei celei mari un săculeț cu aur?
De ce
De ce nu se puteau căsători cele trei fete?
De ce săracii îi mulțumeau lui Nicolae când primeau ceva?
Unde
Unde a lăsat Moș Nicolae cadourile celor trei fete?
De unde a apărut obiceiul așezării șosetuțelor sau a ghetuțelor în noaptea de Moș
Nicolae?
Ce
Ce le -a lăsat Moș Nicolae cadou celor trei fete?
Când
Când le -a lăsat Nicolae cadourile fetelor sărmane?
81
PROIECT DIDACTIC
Data: 13.12.2018
Grupa: combinată „Albinuțele ”
Unitatea de învățământ: Grădinița cu program normal Țelna
Propunător: Boncea Irina Cristina
Tema anuală: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? ”
Tema proiectului:
Tema săptămânii:
Tema activității/zilei: : „Călătorie în lumea poveștilor ”
Tipul activității: consolidare și sistematizare de cunoștințe
Domenii implicate: DLC
Scopul activității: stimularea creativității individuale prin formularea
întrebărilor și răspunsurilor, fixarea conținutului poveștii pe fragmente prin
formularea de întrebări și reconsituirea imaginilor
Obiective operaționale:
O1: să recunoască p ovestea și personajele poveștii;
O2: să răspundă la întrebări alegând imaginea corespunzătoare;
O3:să identifice caracteristicile fiecărui personaj din poveste;
O4: să povestească conform cerinței fiecărei pălării în parte;
O5: să manifeste o atitudine d e fair -play pe tot parcursul desfășurării activității;
82
Strategii didactice utilizate:
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, metoda
„Pălăriile gânditoare ”
Mijloace didactice: imagini din fiecare poveste, jetoane, saculet, plic, pălării,
stimulente
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Durata: 35 -40 min
Bibiliografie
4. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani , 2008, MEN.
5. Breben S., Metode interactive de grup. Ghid metodic pentru invatamantul
prescola r, Editura Arves, 2002
6. Stan L., Pedagogia preșcolarității și școlarității mici , Editura Polirom, Iași,
2014
7. Tătaru L., Glava A., Chiș O., “Piramida cunoașterii – repere metodice în
aplicarea curriculumului preșscolar”, Editura Diamant, 2014.
83
Nr crt Evenimentul
didactic Continutul stiintific Strategii
didactice Evaluare
1 Moment
organizatoric Pentru bună desfășurare a
activității se aerisește sala de grupă,
se aranjează scăunelele în formă de
semicerc, se pregătește materialul
necesar și se introduc copiii în liniște
în sală. Copiii se așează pe scăunele.
2 Captarea
atenției Le prezint copiilor un plic de la
Moș Crăciun, plic ce conține o
scrisoare, jetoane, imagini din
povestea ,,Fata babei și fata
moșneagului” și ,,Capra cu trei iezi”
de Ion Cre angă. -Conversația
-Explicația
-Scrisoarea de
la Moș Crăciun
-imagini din
povestea,,Fata babei si
fata mosneagului” si
,,Capra cu trei iezi” de
Ion Creanga
-jetoane
-plicuri
–
observarea
comportame
ntului și
interesului
copiilor
3 Reactuali
zarea
cunoștințelor
dobândite
anterior Se poartă o scurtă conversație
despre conținutul celor două povești:
-Despre ce este vorba in
povestea,, Fata babei si fata
moșneagului”?
-Dar în povestea ,,Capra cu trei
iezi”?
– conversația
– explicația
–
aprecieri
verbale
84
4. Anunțare
a temei si a
obiectivelor Se anunță tema si obiectivele
activităț ii: ,,Astăzi la activitatea de
educarea limbajului vom face o
călătorie imaginară în lumea
poveș tilor sub forma de joc pentru a le
înțelege morala și a le cunoaș te mai
bine.’’
– conversația
–
aprecieri
verbale
5. Dirijarea
învățării a)Explicarea jocului :
Ne vom împărți în șase
echipe,fiecare echipă va purta o
pălărie de culoarea echipei din care
face parte :
-pălaria albă=oferă o privire
obiectivă a informațiilor
-pălaria roșie= dă frâu liber
imaginației, spune ce simte –personaje
pozitive și negative
-pălaria neagră= identifică și
corecteaza greșelile
-pălaria verde= generează
ideile noi
-pălăria galbenă= aduce
beneficii -morala
-pălăria albastră =clarifică,
alege soluția corectă
Fiecare echipă trebuie să rețină
sarcina și să fie atentă la
întrebări.Copiii dintr -o echipă
cooperează între ei pentru a da
raspunsuri corecte . Se alcătuiesc trei
– conversația
– Metoda
Pălăriile gânditoare
– explicația
– exercițiul
–
Capacitatea
de
relaționare
și
comunicare
în joc
85
seturi de întrebări scrise pe jetoane in
formă de pălărie. Pentru fiecare
raspuns corect echipa primeste cate o
pălărie, echipa care are cele mai multe
pălării va câștiga.
b)Jocul de proba -se execută
jocul de probaă pentu a se vedea dacă
copiii au înțeles sarcinile și regulile
jocului.
c) Jocul propriu –zis –se
desfășoară jocul ,urmărindu -se dacă
copiii au reținut sarcinile specifice
fiecărei pălăriuțe și dacă aceștia
cunosc poveștile.
SETUL I
-pălăria alba -,,Cine a scris
poveștile ,,Fata babei și fata mosului’’
și ,,Capra cu trei iezi’’
pălăria rosie -,,Care sunt
personajele pozitive din povestea
,,Fata babei și fata moșului?’’
pălăria neagră -,,Este fata
babei un personaj negativ sau
pozitiv?”
pălăria verde -,,Ce ar fi trebuit
să facă fata babei pentru a fi un
personaj pozitiv?’’
pălăria galbenă -,,Ce trebuie
să învățăm noi din povestea ,,Fata
babei și fata mosului’’
86
-pălăria albastră -,,Este bine
cum s -a comportat baba cu fata
moșului?
SETUL II
-pălăria albă -,,Ce a scris Ion
Creangă,povești sau poezii? ’’
pălăria roșie -,,Care sunt
personajele pozitive din Ca pra cu trei
iezi?’’
pălăria neagră -Este capra din
povestea ,,Capra cu trei iezi ‘’ un
personaj pozitiv sau negativ ?’’
pălăria verdee -,,Ce ar fi
trebuit să facă lupul pentru a fi un
personaj pozitiv?’’
pălăria galbenă -,,Care este
morala din povestea ,,Capr a cu trei
iezi’’?
-pălăria albastră -,,Ce ar fi
trebuit să facă iedul cel mare când a
bătut la ușă lupul?’’
SETUL III
-pălăria albp -,,Care sunt
formulele specifice de început ale unei
povești?’’
pălăria roșie -,,Ce fel de
personaje sunt fata moșului și
capra?’’
87
pălăria neagră -,,Este lupul un
personaj pozitiv sau negativ ?’’
pălăria verde -,,Cum credeți
că ar fi trebuit să se comporte lupul cu
iezii?’’
pălăria galbenă -,,Ce greșeală
a facut iedul cel mare?’
-pălăria albastră -,,Cum
trebuie să ne comportăm noi ,ca
personajele pozitive sau ca cele
negative?’’
d) compicarea jocului: Într-un
saculet se vor afla câteva jetoane cu
personaje din aceste două povești.
Copiii vor extrage câte un jeton ,vor
spune din ce poveste face parte.Îl vor
așeza la panoul care repr ezintă o
imagine din povestea respectivă,pentru
fiecare răspuns corect echipa va mai
primi câte o pălărie.
6 Încheiere
a activității Voi face aprecieri generale și
individuale asupra modului de
participare la activitate. Se dau
copiilor recompense apoi se asigură
ieșirea ordonată din sala de grupă.
– conversația
PROIECT DIDACTIC
88
Grupa: combinată „Albinuțele ”
Unitatea de învățământ: Grădinița cu program normal Țelna
Propunător: Boncea Irina Cristina
Tema anuală: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? ”
Tema activității/zilei: „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”
Tipul activității: fixare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și
deprinderi
Domenii implicate: DLC
Forma de realizare: repovestire
Scopul activității: exersarea deprinderii de exprimare orală corectă din
punct de vedere gramatical; dezvoltarea creativității și a expresivității limbajului
oral.
Obiective operaționale:
O1: să enumere personajele din povestea „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, pe
baza imaginilor prezentate de educatoare;
O2: să selecteze planșele din povestea „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, dintre
alte seturi de planșe, c u ajutorul educatoarei;
O3: să determine ordinea cronologică a momentelor acțiunii, cu ajutorul
imaginilor din povestea „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”;
O4: să redea în cuvinte proprii fragmente ale poveștii, pe baza imaginilor din
povestea „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”;
O5: să formuleze întrebări corecte din punct de vedere gramatical, pe baza
materialului prezetat;
Strategii didactice utilizate:
89
Metode și procedee didactice: explicația, conversația, povestirea,
problematizarea, metoda Diam ant, metoda RAI
Mijloace didactice: păpușa -marionetă Albă ca Zăpada, imagini -planșe cu
fragmentele povestirii, cu aspecte din poveștile cunoscute, flip -chart, jetoane
cu elemente din poveste, medalioane
Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 30 m in
Bibiliografie
8. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani , 2008, MEN.
9. Preda V., Pletea M., Grama F., Cocoș A., Oprea D., Călin M., “Ghid pentru
proiecte tematice – abordarea în manieră integrată a activităților din
grădiniță”, Editura Humanitas Educațional, București, 2005.
10. Tătaru L., Glava A., Chiș O., “Piramida cunoașterii – repere metodice în
aplicarea curriculumului preșscolar”, Editura Diamant, 2014.
90
Nr crt Evenimentul
didactic Continutul stiintific Strategii
didactice Evalua
re
1 Moment
organizatoric Pentru bună desfășurare a
activității se aerisește sala de
grupă, se aranjează scăunelele în
formă de semicerc, se pregătește
materialul necesar și se introduc
copiii în liniște în sală. Copiii se
așeaz ă pe scăunele.
–
observ
comportament
ul copiilor
2 Captarea
atentiei Trezirea interesului pentru
activitate prin prezentarea unei
păpuși -marioneta. „Știți cine sunt
eu? Sunt Albă ca Zăpada, sunt un
personaj de poveste. Știu doar că
sunt o fată de poveste frumoasă,
dar am uitat din ce poveste sunt.
Știți voi cum se numește
povestea?
Știți voi oare cu cine eram
eu în această poveste?
Tare mi -aș dori ca,
împreună cu voi, să -mi reamintesc
povestea”
conversația
– păpusa
marionetă
– frontal
–
interesul
pentru
rezolvarea
problemei
3 Anuntarea
scopului si a
obiectivelor Astăzi vom repovesti
povestea Albă ca Zăpada și cei
șapte pitici, și o să formulăm
propoziții corecte, utilizând
cuvintele specifice poveștii. –
conversația
– frontal –
observarea
comportament
ului, a
interesului
manifestat
91
pentru
activitate
4
. Reactualizarea
cunoștințelor Am adus mai multe planșe
cu imagini din poveștile pe care
noi le -am mai povestit și acum voi
trebuie să o ajutați pe Albă ca
Zăpada să aleagă doar planșele
care fac parte din povestea ei. conversația
planșe cu
aspecte din
poveștile
cunoscute
problematiza rea
frontal
individual –
aprecieri
verbale
5
. Dirijarea
învățării Albă ca Zăpada ne -a adus
un săculeț cu niște jetoane pe care
se află diferite imagini
reprezentative pentru poveste.
Le expun planul verbal
pentru povestea Albă ca Zăpada și
cei șapte pitici de Frații Grim
1. Împărăteasa dorește să
aibă o fetiță.
2. Împărăteasa – mama
vitreagă – hotărăște să scape de
Albă -ca-Zăpada.
3. Albă -ca-Zăpada ajunge
la casa piticilor.
4. Mama -vitregă încearcă
să o omoare pe prințesă.
5. Prințesa este salvată de
un fiu de împărat.
6. Împărăteasa cea rea este
pedepsită.
–
conversația
–
problematizarea
–
povestirea
– metoda
Diamantul
–
exercițiul
– păpusa –
–
aprecieri
verbale asupra
modului de
expunere a
poveștii
–
apaluze
92
Le cer copiilor ca, pe baza
planului de întrebări și a
imaginilor, să spună povestea. Cu
ajutorul elementelor din poveste
vom forma un diamant.(Anexa1)
Se realizează povestirea
primei secvențe pe baza imaginii
și a unui set de întrebări „În ce
anotimp se petrece acțiunea?”
„Cine este personajul?” „Ce își
dorește acest personaj?” „Ce se
întâmplă?”. Va fi chemat un copil
care va prezenta fragmentul din
poveste și alege j etonul cu
imaginea prințesei Albă -ca-
Zăpada.
Se prezintă a doua plansă
care înfățișează pe împărăteasa
cea rea privindu -se în oglinda
fermecată.
„Cine este personajul din
imagine?”
„Pe cine întreba
împărăteasa zilnic cine e cea mai
frumoasă din țară?”. Un alt copil
povestește și alege două jetoane:
unul cu imaginea împărătesei rele
și unul cu oglinda.
În a treia planșă o prezintă
pe Albă -ca-Zăpada in casa
piticilor. „Unde a fugit p rințesa?”
„Ce a găsit prințesa în pădure?”
„Cine locuia în căsuță?”. Copilul
alege cele trei elemente marionetă
-planșe
cu conținutul
poveștii
93
reprezentative: pădurea, căsuța și
pitici.
A patra planșă înfățișează
o bătrânică cu o cingătoare, având
și un piaptăn și un măr, iar la
fereastră se afl ă Albă -ca-Zăpada.
„Cine este bătrânica?” „Ce face
bătrâna cu cele trei obiecte?” „Ce
fac piticii?” „Cine o salvează pe
Albă -ca-Zăpada?”. Un copil
relatează întâmplările și alege ca
elemente repezentative jetonul cu
cele 3 obiecte și jetonul cu prințul.
Ultima planșă prezintă
nunta fetei Albă -ca-Zăpada cu
prințul. După ce a fost relatat
fragmentul, copilul alege jetonul
ce reprezintă nunta prințesei cu
prințul.
6
. Obținerea
performanței După ce s -a realizat, de
către un copil, povestirea integrală
a conținutului poveștii vom
organiza un joc cu ajutorul
metodei RAI ( Răspunde -Aruncă –
Interoghează).
Cel care aruncă mingea
trebuie să adreseze o întrebare
legată de povestea „Albă ca
Zăpada și cei șapte pitici” celui
care o prinde. Cel care prinde
mingea răspunde la întrebare și
apoi aruncă mai departe altui
coleg, a dresând o nouă întrebare.
Cel care nu știe răspunsul la –
problematizarea
–
conversația
– metoda
RAI
– se
evaluează
competențele
de exprimare
94
întrebare iese din joc. Câștigătorul
va alege locul unde o vom așeza
pe păpușa -marionetă Albă -ca-
Zăpada.
Încheierea
activității Voi face aprecieri
generale și individuale asupra
modului de participare la
activitate. Se dau copiilor
recompense apoi se asigură ieșirea
ordonată din sala de grupă. – frontal
conversa
ția
– recompense –
aprecieri
generale și
indiv iduale
Anexa1
95
PROIECT DIDACTIC
Data: 21.12.2018
Grupa: combinată „Albinuțele ”
Unitatea de învățământ: Grădinița cu program normal Țelna
Propunător: Boncea Irina Cristina
Tema anuală: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? ”
Tema proiectului: „ Magia sărbătorilor de iarnă ”
Tema săptămânii: „Colindăm, sănătate vă urăm! ”
Tema activității/zilei: : „Trei păstori se întâlniră! ”
Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi
Dome nii implicate: DLC
Scopul activității: dezvoltarea limbajului prin imbogățirea și activizarea
vocabularului, exersarea capacității de reproducere a unui text
Obiective operaționale:
96
O1: să răspundă oral la întrebările adresate de educatoare
O2: să interpreteze versurile „Trei păstori se întâlniră! ” cu respectarea intonației, a
ritmului, a pauzei în concordanță cu mesajul transmis;
O3: să asocieze textului diferite mișcări sugerate de conținutul acestuia pentru a
exprima stări sufletești și situ ații;
O4: să manifeste spontaneitate și creativitate în interpretarea rolului asumat;
O5: să reproducă expresiv rolul avut în dramatizare
Strategii didactice utilizate:
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, problematizarea, Jocul
de rol, exercițiul, învățarea dirijată
Mijloace didactice: planșă cu versurile textului
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Durata: 40 min
Bibiliografie
11. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani , 2008, MEN.
12. Stan L., Pedagogia preșcolarității și școlarității mici , Editura Polirom, Iași,
20414
13. Tătaru L., Glava A., Chiș O., “Piramida cunoașterii – repere metodice în
aplicarea curriculumului preșscolar”, Editura Diamant, 2014.
97
N
r crt Eveniment
ul didactic Continutul stiintific Strateg
ii didactice Evaluare
1 Moment
organizatoric Pentru bună desfășurare a
activității se aerisește sala de
grupă, se aranjează scăunelele în
formă de semicerc, se pregătește
materialul necesar și se introduc
copiii în liniște în sală. Copiii se
așează pe scăunele.
2 Precizarea
temei și a
obiectivelor Îi anunț pe copiii că astăzi
ne vom reaminti versurile de la
„Trei păstori se întâlniră! ” și vom
face un joc de rol în care fiecare
dintre ei vor avea câte un rol.
–
conversația
–
frontal
–
observarea
comportamentul
ui și interesului
copiilor
3 Actualizare
a sau însușirea
unor cunoștințe
necesare
desfășurării Înainte să facem jocul de
rol mă asigur că „ Albinuțele ” mai
știu versurile textului.
Port cu ei o discuție d espre
–
conversația
–
–
98
activității iarnă.
La ce vă gândiți când auziți
cuvântul „ iarna ”?
Care sunt lunile de iarnă?
Care sunt jocurile copiilor
specifice anotimpului iarna?
Ce poezii populare
cunoașteți? explicația aprecieri verbale
4
. Demonstraț
ia sau execuția
model Le recit versurile „Trei
păstori se întâlniră! ” apoi voi lăsa
câțiva copii să recite și ei.
Le spun că astăzi vom face
o activitate mai diferită și că ei o să
fie niște personaje.
Pentru execuția model aleg
3 copii care o să fie Păstorii și
restul copiilor o să fie Îngerii.
Îngerii în cor:
Păstorilor tineri nu mai
dormiți
Și somnul de acum nu -l mai
folosiți
Și mergeți la Betleem,
degrabă
O, păstorilor de treabă.
Și acolo veți afla
Că s-a născut Mesia.
Și dacă nu ne credeți pe noi
Ia uit ați-vă și voi
La steaua care vine.
Păstorul 1:
Ciudat vis am visat
–
conversația
–
explicația
-Jocul
de rol
proble
matizarea
–
aprecieri verbale
99
Îndată ce m -am culcat
Să mergem la Betleem
Pe Mesia să -l vedem.
Păstorul 2:
Parcă cerul s -a deschis
Să mergem că nu e vis.
Păstorul 3:
Fraților, să ne grăbim
Pe Mesia să -l găsim
Cu daru ri să ne -nchinăm
Bucurie să aflăm.
5
. Efectuarea
de exerciții,
lucrări, aplicații După ce s -a realizat execuția
model, între copiii dacă le place
această activitate și dacă vor să aibă
și ei un rol.
Se face jocul de rol până
când fiecare copil este unul dintre
Păstori.
Urmăresc modul în care
preșcolarii își modelează
comportamentul în funcție de rolul
ales și se vor corecta, eventual,
comportamentele neadecvate.
Se va urm ãri capacitatea
empatic ã a fiec ãrui copil de a se
transpune în rolul ales,
interrela ționarea și comunicarea
dintre ei, corectitudinea
comportamentelor aplicate în joc,
capacitatea de a rezolva situa ții
–
conversația
– Jocul
de rol
–
explicația
–
învățarea
dirijată
– pe
grupuri
–
Capacitatea de
relaționare și
comunicare în
joc
100
conflictuale sau neprev ãzute.
6 Aprecierea
performanțelor
elevilor și
concluzii Voi face aprecieri generale
și individuale asupra modului de
participare la activitate. Se dau
copiilor recompense apoi se asigură
ieșirea ordonată din sala de grupă.
–
conversația
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UNIVERSI TATEA ,,1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA [618098] (ID: 618098)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.