VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [618093]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA EXPERTIZ A ȘI EVALUAREA FONDULUI FUNCIAR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Costică AI LINCĂI
Absolvent: [anonimizat]

2019

2 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA EXPERTIZ A ȘI EVALUAREA FONDULUI FUNCIAR

LUCRĂRI AGROTE HNICE APLICATE LA
S.C.AGRICOLA IMPERIAL S.R.L.

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Costică AILINCĂI
Absolvent: [anonimizat]

2019

3

4
CUPRINS

INTRODUCERE 07
Lista figurilor 05
Lista tabelelor 06

Partea I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERAL E PRIVIND LUCRĂRILE AGROTEHNICE
APLICATE CULTURILOR AGRICOLE 09
1.1. Scopul lucrărilo r agrotehnice aplicat e culturilor agricole 09
1.2. Protecția plantelor agricole prin lucrări agotehnice aplicate 13
1.3. Sisteme neconvenționale de lucrări ale solului 17

Partea a II a – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL II DESCRIREA UNITĂȚII AGRICO LE ANALIZATE 21
2.1. Scurt istoric 21
2.2. Caracterizare generală a firmei 22
CAPITOLUL III – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL ȘI
METODA DE CERCETARE 27
3.1. Scopul și obiective studiului 27
3.2. Materialul și meto da de cercetare 28
CAPITOLUL IV STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ȘI
ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI 30
4.1. Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului 30
4.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese) 32
4.3. Into cmirea asolamentului 34
CAPITOLUL V ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ 35
5.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării terenurilor agricole 35
5.2 Stabilirea cantităților de îngrășăminte pe culturi 38

5 5.3 Planul de cultură 38
5.4 Fundamentarea fișelor tehnologice pe culturi 39
5.5. Evaluarea producției 50

CONCLUZII 53

BIBLIOGRAFIE 55

6
Lista figurilor

Figura 1.1 – Ponderea culturilor 24

7
Lista tabelelor

Tabelul 4.1 Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului 30
Tabelul 4.2 Suprafața toală și suprafața medie a solei 34
Tabelul 4.3 Schema rotației culturilor 34
Tabelul 5.1 Date inițiale 35
Tabelul 5.2 Producția pe întreaga suprafață 36
Tabelul 5.3 Coefecientul de corecție 36
Tabelul 5.4 Nota de bonitare recalculată 36
Tabelul 5.5 Notele de bonitare totale 37
Tabelul 5.6 Producția tatală pentru fiecare cultură 37
Tabelul 5.7 Producția medie la hectar 37
Tabelul 5.8 Calculul dozelor de îngrășăminte chimice 38
Tabelul 5.9 Întocmirea planului de cultură 39
Tabelul 5.10 Fișa tehnologică a culturii Grâu 41
Tabelul 5.11 Fișa tehnologică a culturii PORUMB 44
Tabelul 5.12 Fișa tehnologică a culturii Secară 47

7

INTRODUCERE

Am ales această temă intitulată „ Lucrări agrotehnice aplicate la S.C.AGRICOLA
IMPERIAL S.R.L. , cu scopul de a urmări modul de comportare a hibrizilor luați în stud iu sub
influența a diferite desimii de semănat, precum și modul de a afla în ce măsură factorii experimentali
impuși de noi influențează componentele producției.
Prin această lucrare, am considerat să urmăresc cu precizie anumite verigi ca epoca de
semănat , desimea și precocitatea hi brizilor de porumb, grâu și secară . De asemenea, am avut
preocupări privind efectul desimii folosite asupra elementelor de productivitate dar și intera cțiunea
dintre hibrizii și desimile folosite.
S-au făcut numeroase cercetări cu privire la rolul desimii plantelor în realizarea producției,
însă, hibrizii de porumb , grâu și secară au o dinamică deosebită necesitând noi și noi cercetări.
Nivelul producțiilor obț inute d epinde, evident de aplicarea opt imă a tuturor verigilor
tehnologice începând cu alegerea soiului și terminând cu recoltatul. Alegerea celor mai bune
soiuri dintre cele recomandate în zonă, nu poate garanta singură, obținerea unor recolte ridicate,
dacă nu se aplică întreaga gamă de măs uri tehnolo gice la un nivel optim.
În tehnolo gia de cultură a grâului, porumbului și secarei, bazele unor recolte ridicate se
pune odată cu înființa rea culturii, care cuprinde o serie de secvențe tehnol ogice menite să
condu că la realizarea de lanuri bine încheiate la răsărire.
Produsul obținut tr ebuie să satisfacă atât cantitativ, cât și calitativ. În prezent, deși
cantitatea este foarte import antă, se pune tot mai mult bază pe calitate, consum atorii se orientează
spre alimente care să contribuie și la creșterea nivelului de trai printr-o aliment ație sănătoasă,
obținută din p roduse ecologice.
Scopul lucrării este acela de a identifica p rincipalii indicatori tehnico -economici obținuți la
cultura grâului de toamnă, în condițiile de la S.C. Clorofila S.R.L., Gherăești, județul Neamț .
Pentru elaborarea lucrării de diplomă am folosit o bogată literatură din țară cât și din
străinătate precum și contribuțiile proprii.

8

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

9

CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND LUCRĂRILE AGROTEHNICE
APLICATE CULTURILOR AG RICOLE

1.1. Scopul lucrărilor agrotehnice aplicate culturilor agricole

Agricultura este baza securității alimentare. În deceniile următoare, cercetarea agricolă va fi
etichet ată simultan de cererea de a furniza alimente suficiente pentru creșterea popula ției și
îngrijorarea cu privire la durabilitatea întregului sistem de producț ie și consum alimentar în
contextul schimbărilor globale, inclusiv schimbările climatice, po luarea mediului, a resursel or,
precum și deficitul de energie și schimbările în aliment ație.
Dezvoltarea agricolă are drept scop efectua rea de cercetări privind producția de plante în
agricultură și horticultură, producția animală și tehnologiile , efectele asupra me diului care le privesc,
precum și obținerea unui impact social prin cercetare .
Cercetarea agricolă vizează consolidarea cercetării fundamentale și sporirea punctelor sale
de contact raportată la cercetarea aplicată.
Capacitățile intrinseci ale resurselor naturale devin suboptimale datorită introducerii unitare
a procesului de degr adare a solului pe baza aspectelor privind lucrările agricole utilizate.
Suprasolicitarea resurselor naturale dincolo de capacitatea lor poate provoca daune.
Analiza proceselor t ehnologice aplicate asupra solurilor prin diferite metode de lucrarea a
acest uia are drept scop produce rea de randamente superioare în agricultura cu intensitate ridicată și
utilizarea eficientă a acestora poate, de asemenea, să ducă la sustenabilitatea în treprinderilor
agricole.
Degradarea solului este o scădere a capacității prod uctive a terenurilor datorită proceselor
induse în p rincipal de activitățile umane. Din sol sunt pierderile prin eroziune anuală din terenurile
agricole care includ măsuri de cons ervare a culturilor, măsuri agronomice, culturale și biotice de

10 conservare, r eciclarea scurgerilor și măsuri mecanice, cum ar fi îmbinarea contururilor, ș anțurile de
contur și terasarea bancurilor.
Există un echilibru negativ net al nutrienților solului î n raport cu absorbția totală a
nutrienților prin culturi și nutrienții adăuga ți în sol. Procesul de epuizare a fertilității solului va
constitui una dintr e limitările grave în viitor pentru agricultura durabilă.
Contribuția și dezvoltarea durabilă a solulu i prin lucrările agricole aplicate ar trebui realizate
astfel:
1. Reciclarea deșeurilor organice: cum ar fi rezid urile de culturi, urina de gunoi din animale
domestice și deșeurile din abator, excrementele și canalizările umane, biomasa buruienilor, deșeu rile
organice din producția de fructe și legume și de uz casnic, gunoi de tre stie de zahăr, prăjituri de ulei,
noroi de presă, plantă. Compostarea și verm icompost pot aplica mai bine materiale care nu sunt
potrivite pentru utilizare directă.
2. Fixarea az otului biologic: prin alge verzi și Azolla pentru orez, Rhizobium pentru
leguminoase. Azotobacter și Azospirillum pentru a lții, subtitlurile de Bacillus și Aspergillus Niger
(ciuperci) disponibile ca culturi pot solubiliza fosforul indisponibil și pot creș te disponibilitatea
acestuia pentru plante.
3. Fertilizarea verde: este o pr actică veche pentru îmbunătățirea fertilității solului și
furnizarea unei părți din necesarul de nutrienți al culturilor.
Cu alte cuvinte c alitatea solului este definită ca "capacitatea unui sol de a funcționa în
limitele ecosistemelor pentru a me nține pr oductivi tatea biologică, pentru a menține sănătatea
mediului și a promova sănătatea plantelor și a animalelor" (Doran și Parkin, 1994).
O dublare a cererii globale de alimente proiectată pentru următorii 50 de ani reprezintă o
provocare imensă pen tru sust enabilitatea producției de alimente și a mediilor globale și locale.
Tehnologiile agricole de astăzi pot crește productivitatea pentru a satisface cererea mondială
de alimente, dar pot amenința și ecosistemele agricole. Pentru mediul global, sistem ele agri cole
oferă atât surse cât și surse de gaze cu efect de seră (GES), care includ dioxid de carbon (CO 2),
metan (CH 4) și oxid de azot (N 2O).
Strategiile de gestionare a solului au un mare potențial de a contribui la sechestrarea
carbonului, deoarece c apacitat ea de absorbție a carbonului din solul agricol și degradat din lume este
de 50 -66% din istoricul pierderilor de carbon , depozitarea carbonului în solurile cultivate poate fi
mai mică dacă schimbările climatice duc la creșterea mineralizării. Cu toa te acest ea, importanța
carbonului în solul agricol nu este controversată, deoarece carbonul contribuie la susținerea

11 fertilității solului și la conservarea calității solului și a apei, iar compușii organici ai carbonului joacă
o varietate de roluri în cicl urile nu tritive .
Pământul sănătos este fundamentul sistemelor agricole profitabile, productive și ecologice.
Prin înțelegerea modului în care procesele solului care sprijină creșterea plantelor și reglează
calitatea mediului sunt afectate de practicile de manageme nt, este posibil să se elaboreze un sistem
de gestionare a culturilor și a solului care să îmbunătățească și să mențină sănătatea solului în timp.
Solul este o resursă critică – modul în care este gestionat poate îmbunătăți sau degrada
calitatea ac estei re surse. Solul este un ecosistem complex în care microorganismele și rădăcinile
plantelor leagă particulele minerale și materia organică într -o structură dinamică care reglează apa,
aerul și nutrienții.
În contextul agricol, sănătatea solului se ref eră cel mai ades ea la capacitatea solului de a
susține productivitatea agricolă și de a proteja resursele de mediu. Un sol sănătos oferă multe funcții
care susțin creșterea plantelor, inclusiv ciclismul nutrienților, controlul biologic al dăunătorilor din
plante ș i reglar ea alimentării cu apă și aer. Aceste funcții sunt influențate de proprietățile fizice,
chimice și biologice interdependente ale solului, multe dintre acestea fiind sensibile la practicile de
gestionare a solului.
Materia organică din sol es te un de pozit al mai multor substanțe nutritive din plante, inclusiv
azot, fosfor și sulf.
Lucrările agrotehnice aplicate plantelor agricole pot contribui la îmbunătățirea sănătății solului prin:
reducerea prelucrării prin inversiune și a traficului de so l și pri n creșt erile de materie organică .
Prelucrarea excesivă este dăunătoare pentru sănătatea solului în mai multe moduri. Lucrările
de prelucrare a solului măresc oxigenul în sol, stimulând activitatea microbiană și conduc la
descompunerea materiei organice. L ucrările de prelucrare, de asemenea, perturbă agregatele solului,
expunând particulele de materie organică care au fost protejate fizic în agregate până la consumul
microbian. Dacă adaosurile de materie organică nu sunt suficiente pentr u a contracara pierd erile din
descompunere, nivelele de materie organică vor scădea în timp, reducând sănătatea solului.
Inversiunea prin prelucrarea solului reduce, de asemenea, acoperirea solului furnizată de resturile de
culturi, lăsând astfel solul mai expus eroziunii.
Lucrul în sol poate, de asemenea, să perturbe rețeaua hifală a ciupercilor miocrizali, ceea ce
poate duce la declinul lor în timp. În cazul în care nu este gestionat cu atenție, cele mai multe
metode de inversare și neinversiune a solului compactează subsolu l, creând o tavă de plug, care
limitează creșterea rădăcinilor și accesul la apă și nutrienți din subsol. Traficul excesiv de roți poate
compacta solul de suprafață, reducând macroporozitatea și împiedicând creșterea rădăcinilor.

12 Compac tarea solului are lo c când solul este expus traficului excesiv al mașinilor și al
echipamen telor agricole, a cest trafic comprimă solul, reducând spațiul porilor și densitatea.
Compactarea solului mărește duritatea solului, ceea ce face ca rădăcinile plante lor să crească
mai m ult prin sol. Reduce rea spațiului porilor afectează, de asemenea, habitatul multor
microorganisme ale solului, care sunt foarte mici, nu pot muta particule de sol și sunt limitate la
spațiul porilor existent și canalele din sol.
Tulbură rile fizice, cum ar fi prelucrarea prin inversiune, pot avea, de asemenea, efecte
profunde asupra proprietăților biologice ale solului. Co mpactarea și îndepărtarea rezid urilor de
suprafață pot contribui la reducerea umidității solului și a spațiului de loc uit pentru organisme le care
locuiesc în sol. Diversitatea și abundența prădătorilor artropode asociate cu suprafața solului pot fi
mai mari în cadrul gestionării conservării prin prelucrare a solului în comparație cu lucrările de
inversare convenționale, i ar controlul natural al insectelor dăunătoare în sol poate fi îmbunătățit în
sistemele de conservare a solului. Insectele benefice asociate cu solul sunt mai susceptibile de a
supraviețui în câmpurile în care se utilizează o prelucrare neinversionă. În com parație cu practicil e
de prelucrare prin inversiune, prelucrarea neinversională cauzează o perturbare mai mică a solului și,
prin urmare, o mortalitate mai directă a organismelor benefice din sol.
Unele lucrări sunt încă o practică necesară în anumite sist eme de producție, în special
sisteme org anice care nu utilizează erbicide pentru combaterea buruienilor. Atunci când se utilizează
lucrarea de prelucrare, este important să se contracareze rata sporită de descompunere a materiei
organice cu creșterea canti tății de materii org anice prin reziduuri le de cultură, gunoi de grajd și
compost. Integrarea câtorva ani de recoltă de plante perene într -o rotație cu culturi anuale care
necesită lucrări este o modalitate de a reduce intensitatea lucrărilor în timp.
Pentr u a menține sau a cr ește nivelurile de m aterie organică a solului, materiile organice
trebuie să respecte sau să depășească pierderile de materie organică din cauza descompunerii.
Culturile sănătoase pot constitui o sursă valoroasă de materie organică, ia r reziduurile de
culturi ar trebui returnate în sol în măsura posibilului. Incorporarea culturilor de acoperire sau a
culturilor perene și adăugarea judicioasă a îngrășămintelor animale și verzi și a compostului poate fi
de asemenea folosită pentru creșter ea sau menținerea ma teriei organice din sol.

13 1.2. Protecția plantelor agricole prin lucrări agotehnice aplicate

Aplicarea diferențiată a diferitelor lucrări de protecție a plantelor, este o ramură a științei
agricole care concepe căi și mijloace de combatere a bolilo r, dăunătorilor și buruienilor din culturi,
precum și un set de măsuri utilizate în agricultură pentru a preveni și elimina daunele cauzate
plantelor de organismele dăunătoare.
Scopul protecției plantelor nu este numai de a di struge organismele dăunătoare sau de a -și
limita activitatea , dar și de a prognoza timpul în care acestea apar și de măsura în care s -ar putea
răspândi, precum și de a preveni trecerea unor organisme dăunătoare din anumite țări și regiuni.
Protecția plante lor se bazează pe datel e obțin ute de mai multe discipl ine agronomice
(agricultură generală, fitotehnie, chimie agricolă, fizică agricolă, patologie vegetală agricolă și
entomologie), zoologie și botanică (în principal taxonomie, anatomie, morfologie, ecolo gie);
genetica; biochimie; și biochimia și fiziologia plante lor și animalelor. Protecția plantelor este strâns
legată de științe precum meteorologia și climatologia; chimie și fizică, care asigură baza științifică a
metodelor de control chimic și biofizic; igiena și toxicologia, care s tudiază efectele directe și
indirecte ale pesticidelor asupra plantelor și animalelor.
În fiecare an, daunele provocate culturilor de dăunători și boli, conform datelor Organizației
Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agric ultură (FAO), reprezintă aprox imativ 20 -25% din
potențialul producției mondiale de culturi alimentare. Prin urmare, protecția plantelor joacă un rol
extrem de important în creșterea producției de culturi agricole și în protejarea acestora.
În timpurile foa rte vechi era cunoscut faptul că bolile și dăunătorii sunt dăunătoare plantelor.
De exemplu, există referințe în inscripțiile cuneiforme asiriene și în frescele egiptene (mileniul al
III-lea, B.C.) la atacurile devastatoare ale lăcustelor deșer tice. Scriit orii greci și romane antice
descriu rugină, cancer ulde copac și alte boli, considerate ca o manifestare a "mâniei lui Dumnezeu".
La începutul secolului al XVIII -lea s -au făcut încercări de clasificare a bolilor plantelor (de
către botanistul francez J. de Tournefort ). La sfârșitul se colului al XVIII -lea, multe ex perimente au
demonstrat contagiunea unui număr mare de boli (A. T. Bolotov în Rusia, M. Tillet în Franța, F.
Fontana în Italia, J. Fabricius în Danemarca). În cea de -a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
cercetătorul german H. A. De Bary, omul de știință rus M. S. Voronin și alții au descoperit noi specii
de ciuperci fitopatogene și și -au studiat morfologia și caracteristicile de dezvoltare.
În secolul al XIX -lea au apărut și lucrări de generali zare a insectelor dăunătoare. Daunele
uriașe cauzate economi ei multor țări din a doua jumătate a secolului al XIX -lea de dăunători și boli
(printre care filoxera, lăcustele) au făcut necesară centralizarea eforturilor de cercetare și a

14 modalităților de ela borare a măsurilor de control. Entomologia și patologia plan telor au fost
înființate în mai multe țări, birouri, departamente și administrații guvernamentale, fiind organizate
cercetări științifice. În Statele Unite, poziția entomologului personalului a fo st înființată în 1853, iar
posturile entomologice au apărut în 1888. În Rusia, comisiile entomologice din Odesa și Harkov au
fost organizate la sfârșitul anilor 1870 și la începutul anilor 1880. Poziția entomologului provincial a
fost înființată pentru pri ma dată în 1887, iar în 1894 B iroul de Entomologie a fost în ființat în cadrul
Departamentului Agriculturii. Biroul a fost regizat de I. A. Porchinskii, care a făcut multe pentru a
organiza protecția plantelor în țară. În 1904, stațiile entomologice au apăr ut la Kiev, Voronej,
Kharkov, Stavropol, Tașkent și în altă parte, iar secțiunile de entomologie au fost organizate în unele
stații experimentale agricole. Stația Centrală de Patologie a Plantelor din Grădina Botanică din
Sankt Petersburg a efectuat cercet ări între 1903 și 1907. În 190 7, Departamentul Agriculturii a
înființat Biroul de Micologie și Patologie a Plantelor. Până în 1916, 30 de organizații din Rusia s -au
implicat în activități legate de protecția plantelor.
La începutul secolului al XX -lea au f ost descoperite mii de specii noi de ciuperci, bacterii,
virusuri și nematode fitopatogene (oamenii de știință ruși AA lachevskii, DI Ivanovskii, IL Serbinov
și GK Burgvits, oamenii de știință americani E. Smith și W. Stanley ), precum și compoziția
specii lor principalelor dăunători și biologia și fiziologia lor. C ercetarea în patologia și entomologia
plantelor sa bazat pe principiile și metodele de ecologie și biocenologie. Au fost îmbunătățite
metodele de combatere a organismelor dăunătoare.
Metodele de control agrotehnice, biologice , chimice, biofizice și alte metode de control,
inclusiv cele care implică exterminarea directă a organismelor dăunătoare, precum și acțiunile
indirecte prin factori de mediu, gazde vegetale sau un complex de alte organisme as ociate cu
dezvoltarea dăunător ilor sau a altor agenți patoge ni. Oamenii de știință rus -americani ca N.M.
Kulagin și N.V. Kurdiov au fost primii care au susținut principiul utilizării complexe diferențiate a
metodelor de protecție a plantelor și, mai presus de toate, a metodelor prevent ive care, în general,
sunt cele mai eficiente.
Metoda agrotehnică de protecție a plantelor se bazează pe utilizarea practicilor agricole
generale și specifice pentru a crea condiții ecologice nefavorabile dezvoltării și reprod ucerii
organismelor dăunătoare și care ajută la creșterea ca pacității plantelor de a se proteja.
Această metodă a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului XX de entomologul
rus N. V. Kurdiov. Dezvoltarea sa a fost susținută de activitatea ce rcetătorilor ruși A. A. lachev skii,
A. I. Borggardt, T. D. S trakhov și V. N. Shchegolev; oamenii de știință germani P. Zorauer și G.
Gassner; oamenii de știință americani G. Keitt și R. Sprague; și omul de știință elvețian E.

15 Gäumann. Corecțiile corecte al e culturilor au fost considera te o măsură foarte importantă, deoarece
cultivarea continuă a oricărei plante anuale are ca rezultat concentrația dăunătorilor și a agenților
cauzali ai bolilor. Numerele lor pot fi de asemenea reduse frecvent prin metode adec vate de
cultivare a solului. D e exemplu, aratul adânc după adăpost al câmpului de miriște urmat de arătură
târzie toamna ajută la distrugerea agenților cauzali ai multor boli și a insectelor dăunătoare de iarnă.
Arătura și cultivarea solului promovează act ivitatea insectelor de pradă ( gândacii de pământ, de
exemplu ) care distrug dăunătorii care trăiesc în sol. Sortarea și curățarea semințelor, creșterea
plantelor sănătoase, recoltarea promptă a plantelor inferioare sau bolnave, îndepărtarea reziduurilor
de plante și controlul buruienilo r au o mare valoare. Plantarea culturilor în perioadele optime ajută la
prevenirea fazelor vulnerabile ale dezvoltării plantelor care coincid cu perioadele de activitate
maximă a dăunătorilor. Adăugarea îngrășământului promove ază creșterea plantelor și cre ște
rezistența la rănire.
Soiurile de plante cultivate și rezistente la dăunători sunt una dintre cele mai importante
metode de combatere a dăunătorilor și bolilor. Contribuțiile majore la studiul imunității plantelor au
fost făcute de N. I. Vavilov, A. A . lachevskii, P. G. Chesnokov, I. D. Shapiro și T. I. Fedotova
(URSS); J. Eriksson (Suedia); E. Stakman (SUA); și D. Carbone și C. Arnaudi (Italia). După crearea
primelor soiuri de bumbac și rezistente l a fusarium (SUA), mii de soiuri de culturi diferite a u fost
crescute în multe țări, adesea cu rezistență combinată la mai multe boli și dăunători. În URSS, de
exemplu, crescătorii au dezvoltat soiuri de cartofi rezistente la cancer și defecte târzii; un soi de
floarea soarelui rezistent la rugină și molia de floarea -soarelui; și grâu, tutun și alte soiuri de plante
cu rezistență combinată la o serie de boli și dăunători.
Metoda biologică de protecție a plantelor se bazează pe utilizarea insectelor dăunătoare și
parazitare (entomofage), a acarienilor dăunători (acariphages), a microorganismelor, a nematodelor,
a păsărilor, a mamiferelor și așa mai departe pentru a suprima sau a reduce numărul de organisme
dăunătoare. Primele încercări reușite de a folosi insecte benefice au fost făcute în China (insecte de
pradă pentru combaterea de omizi și a altor dăunători). În anul 1855, entomologul amer ican A. Fitch
a încercat să aclimatizeze unul dintre paraziți din musca de grâu din SUA. Cercetarea mai intensă și
mai amplă a început la sfârșitul secolului al XIX -lea. În S tatele Unite, entomofagele au fost
importate din alte țări și au fost aclimatizate : ladybugul Rodolia (1888) a fost adus în California din
Australia pentru a controla scala de pernă de bumbac și gândacul Cryptolaemus montrouzieri (1892)
pentru a controla m izeria; entomofagii moliei țigani au fost importați din Europa și Japonia la
încep utul secolului al XX -lea. Un total de 115 din 520 entomofagi importați au fost aclimatizați în
Statele Unite până în 1970. Dezvoltarea metodei biologice în SUA este asociată cu numele unor

16 astfel de oameni de știință precum S. E. Flanders, C. P. Clausen și F. J. Simmonds. Muncă similară
se face în Canada. Cercetările în acest domeniu au fost inițiate în Rusia în 1879 de către I. I.
Mechnikov, care a folosit o ciupercă, agentul cauzal al muscardinei verzi, pentru combaterea
șobolanului și a dăunătorului de s feclă (Bothynoderes punctiventris). Studiile lui I. M. Krasil'shchik,
I. A. Porchinskii, I. V. Vasil'ev, N. V. Kurdiov, I. la. Shevyrev, V.Pospelov și N.A. Teleng au fost
importante.
În unele țări, dăunătorii din culturi sunt controlați de ciuperci patogen e, bacterii și viruși.
URSS a început (1962) producerea entobacterinului preparat bacterian (obținut din spori și cristale
de proteine din Bacillus thuringiensis var. Galle riae), care este eficient împotriva unui număr de
mineri de frunză. Beauverinul pr eparat fungic (obținut din sporii de Beaveria Bassiana sau B.
globulifera) combinat cu pesticide este folosit împotriva gândacului de Colorado și a altor dăunător i.
Metoda c himică de protecție a plantelor se bazează pe utilizarea de substanțe toxice pentr u
organismele dăunătoare. Un număr de compuși chimici au început să fie utilizați pe scară largă după
1945, datorită eficacității lor marcate, universalității și simplității utilizării. O industrie specială a
fost creată în multe țări pentru a produce pest icide și în 1970 au existat câteva mii de feluri. În anii
1920 și 1930, compușii de arsen și mai multe alte preparate chimice foarte toxice pentru om și
animalele cu sânge ca ld au fost folosite ca insecticide. Acestea au fost înlocuite începând cu anul
1945 de compuși organici sintetici, cum ar fi DDT și lindan, iar în anii 1960, prin compuși
organofosforici și clor și azot cu acțiune selectivă. Selectivitatea pesticidelor se bazează pe studiul
proceselor fiziologice, de exemplu metamorfoza, care sunt speci fice organismului insectelor.
Preparatele care exercită un efect asupra insectelor care este similară cu cea produsă de hormonii lor
specifici – de exemplu, hormonii molari ș i juvenili – încep să găsească o aplicație practică.
Dezinfectanții de mercur din semințe și material săditor au fost înlocuiți cu compuși noi și sigure.
Scala pe care au fost folosite o dată preparatele care conțin cupru este redusă. Zeci de erbicide
obținute din diferite clase de compuși chimici pot controla buruienile în aproape toat e culturile.
Progresele recente din biologie, fizică și chimie deschid noi oportunități în căutarea unor
metode mai bune de protecție a plantelor. În SUA, URSS, Cehoslovacia și în alte țări se dezvoltă
intens o metodă biofizică bazată pe utilizarea unor as tfel de agenți fizici precum emisiile radioactive
și termice, ultrasunetele și lumina. Gama de radiații este utilizată pentru sterilizarea insectelor și
pentru obținerea de t ulpini de microorganisme cu virulență crescută (pentru controlul biologic) și
diferite surse de lumină sunt folosite pentru a prinde insectele și semnalează aspectul lor în natură.
Metodele de auto -distrugere care duc la exterminarea rapidă și frecventă co mpletă a speciilor de
insecte dăunătoare au un interes larg răspândit. Aceste meto de se bazează pe reproducerea artificială

17 și eliberarea de rase sterile sau defecte genetice de dăunători, în principal de sex masculin, care
produc pui infertil după împerec here cu indivizi nesterilari. Sterilizarea se realizează prin radiații
gama, anumi ți compuși chimici (în mod specific, antimetaboliți și compuși de alchilare), antibiotice
și, uneori, expunerea la căldură. Această metodă a fost folosită pe insula Curaçao î n Caraibe și în
SUA (Florida, Georgia și Alabama, pe o suprafață de 17,5 milioane de hectare) pentru a distruge
parazitul bovin periculos, musca Callitroga hominivorax. În URSS se află în curs de cercetare
cercetarea sterilizării moliei de codilă, a moliei de rapiță, a viermelui bolnav, a șobolanului și a
ciupercilor de fasole, a șobola nilor și a altor dăunători. Alimentele și atractantele sexuale și diferitele
tipuri de repellente sunt în studiu.

1.3. Sisteme neconvenționale de lucrări ale solului

Lucrăr ile de prelucrare a solului au fost folosite pentru a pregăti solul pentru incorporarea
semințelor, a ucide buruienile, a încorpora substanțe nutritive și a gestiona resturile vegetale.
Scopul sistemului de lucrare a fost acela de a asigura un mediu adecva t pentru germinarea și
creșterea rădăcinilor pentru producția de plante.
De-a lungul anilor, sistemele de prelucrare s -au schimbat pe măsură ce au devenit
disponibile noi tehnologii și au crescut costurile de combustibil și de forță de muncă. Odată cu
adop tarea sistemelor reduse de prelucrare a solului, mulți producători realizea ză efectele negative
ale prelucrării solului deoarece văd avantajele conservării solului și a apei, de a lăsa resturile
vegetale pe suprafața solului.
Contribuția condițiilor umede la compactarea solului este strâns legată de textura solului.
Solurile bin e drenate, cu textură medie sunt mult mai puțin afectate decât solurile fine texturate,
unde există condiții saturate datorită drenajului slab.
Condițiile de sol umed ale solurilor slab drenate pot persista mai mult, în funcție de
disponibilitatea canalul ui de drenare, ceea ce determină o creștere semnificativă a potențialului de
compactare a suprafeței solului și a compactării peretelui lateral cu operațiunile de prelucrare a
solul ui, ceea ce poate conduce la germinarea insuficientă a semințelor. În cazul în care plantarea și
alte operațiuni de teren sunt grabite, ar putea rezulta germinarea săracă a semințelor și dezvoltarea
rădăcinilor.
Indicațiile de compactare a solului în timpu l și imediat după o ploaie normală includ:
• infiltrarea lentă a apei,

18 • deve rsarea apei,
• scurgerile de suprafață ridicate
• eroziunea solului.
În plus, compactarea solului poate fi diagnosticată prin creșterea plantelor, dezvoltarea slabă
a sistemului de răd ăcini și deficiențele potențiale de nutrienți (adică reducerea consumului d e
potasiu). Aceste simptome de compactare a solului sunt rezultatul unor densități crescute care
afectează proporția ideală de aer și apă din sol.
Metode de minimizare a compactării solului
1. Verifica rea umidit ății solului. Cea mai eficientă modalitate de a minimiza compactarea
solului este de a evita operațiunile de câmp atunci când umezeala solului se află la sau în apropierea
capacității câmpului și este important să se verifice condițiile corespunzătoare de umiditate a solului
înainte de a pune în apli care orice operațiune pe teren. Compactizarea solului va fi mai puțin severă
atunci când se lucrează cu solul, aplicarea îngrășămintelor și operațiunile de plantare atunci când
câmp ul este uscat.
2. Dimensiunea anvelopelor. Dimensiunea corectă a pneului ajustată și presiunea corectă a
aerului pentru încărcarea pe osie care este transportată este un al doilea instrument de gestionare.
Anvelopele mai mari, cu presiune scăzută a aerului , permit o flotare mai bună și reduc presiunea
asupra suprafeței solului. În plus, utilizarea anvelopelor mai mari care sunt umflate corespunzător
mărește "amprenta" pe sol.
3. Traseele aceleași roți. Folosiți aceleași roți pentru a minimiza cantitatea de teren parcursă.
Cele mai multe daune au loc cu prima trecere a ec hipamentului. Folosirea modelelor de trafic de
control poate fi făcută eficient folosind unelte care au o configurație corespunzătoare benzii de
rulare pentru pregătirea solului, plantarea, c ultivarea rândului, pulverizarea și recoltarea.
Beneficiile privi nd protecția compactării solului prin metode agrotehnice aplicate sunt:
• producția crescută de culturi asociată cu conservarea umidității,
• eroziunea redusă,
• materia organică îmbunătățită a s olului și o mai bună gestionare a nutrienților
• costurile reduse a le forței de muncă și ale echipamentului asociate cu efectuarea unei
lucrări mai reduse;
• beneficiile pentru mediu, inclusiv îmbunătățirea calității solului și a apei,
biodiversitatea și reduc erea emisiilor de gaze cu efect de seră.

19 Fermierii mici produc mâncare pentru 70% din populația globală. Cu toate acestea, ei sunt
unii dintre cei mai săraci și mai nesigur i oameni din lume. Ar trebui adoptate alternative pentru
agricultura convențională p entru a îmbunătăți randamentele fermierilor de subzisten ță și pentru a
asigura o producție adecvată de alimente pentru populația globală în creștere. Realitatea strictă,
conform Institutului Internațional de Cercetare pentru Politica Alimentară, este că lu mea trebuie să
producă mai multe alimente cu mai puține resurse.
Agroecologia, o abordare agricolă care imită ecosistemele naturale, este o metodă alternativă
care poate produce mai multe alimente folosind mai puține resurse. Fermierii mici din Africa au
folosit agroecologia pentru a dubla producția de recoltă în decurs de 3 până la 10 ani de la punerea
în aplicare, potrivit raportorului special al ONU privind dreptul la hrană. Agricultorii folosesc, de
asemenea, agroecologia pentru a îmbunătăți fertilitate a solului, pentru a se adapta la schimbările
climatice ș i pentru a reduce costurile pentru producția agricolă.
În contrast, agricultura convențională este caracterizată de monocropping, tehnologii de
revoluție verde și îngrășăminte sintetice. Este o resurs ă intensivă în ceea ce privește utilizarea
capitalului, a solului, a apei și a combustibililor fosili. Agricultura convențională amenință viitoarea
producție alimentară prin reducerea biodiversității și contribuind la degradarea mediului și la
schimbările climatice care produc randamente mai mici.
Permacultura, o contracție a agriculturii permanente, este un sistem de proiectare promițător
pentru aplicarea agroecologiei. Acesta a fost dezvoltat în Australia în anii 1970 bazat pe
agroecologie și sistemele in digene de creștere a animalelor. În practică, fermele de permacultură
sunt organice, cu venituri reduse și biodiverse și utilizează tehnici cum ar fi intercroparea copacilor,
plantarea perenelor, recoltarea apei și reciclarea resurselor.
Există numeroase p roiecte de permacu ltură la nivel global. Cu toate aceste a, ele sunt în mare
măsură disparate, proiecte la scară mică. În timp ce experții au aprobat capacitatea agroecologică de
a aborda problemele legate de alimentație și agricultură, permacultura nu este cunoscută pe scară
largă și nu a reușit să atragă mai m ulte fonduri și sprijin politic.
Programele permaculturale sunt mult mai multifuncționale decât programele tipice de
dezvoltare agricolă. Acest lucru este important având în vedere apelul în creștere pentru soluții
"triple -win" pentru agricultură, sănătat e și durabilitate ecologică. De exemplu, partenerii din
domeniul sănătății au desfășurat un program de agricultori de tip permacultura în Malawi, care a
ajutat pacienții cu HIV / SIDA să primească sup limentarea calorică și micronutrientă de care au
nevoie. În altă parte, în Malawi și în Africa de Sud, permacultura este folosită "ca un instrument
sustenabil, independent de donatori, pentru îmbunătățirea securității și a mijloacelor de subzistență

20 pentru sănătate, hrană și orfan și pentru copiii vulnerabili, potrivit unui recent raport USAid.
Indonezia, Oxfam a finanțat o școală de permacultură care îi învață pe supraviețuitorii ex –
combatanți și tsunami cum să -și îmbunătățească securitatea alimentară și m ijloacele de trai,
protejând în același timp mediul.
Fermierii din Malawi au, în medie, o siguranță alimentară mai bună și o diversitate mai mare
a culturilor și a dietă decât fermierii convenționali. Mai mult, formarea permaculatoare creează
capacitatea f ermierilor de a elabora soluții fezabile, simple și efic iente la probleme. De exemplu,
Francis, un fermier de adolescenți, a îmbunătățit sănătatea familiei prin creșterea siguranței apei
potabile. El a folosit o soluție gratuită, simplă, prin devierea apei de scăldat departe de fântână, într –
un pat de grădină. Acest tip de impact multifuncțional diferențiază permacultura de programele care
predau doar câteva tehnici de cultivare durabile sau care dau rezultate.
În ciuda potențialului permaculturii și agroec ologiei, agricultura obișnuită continuă să se
concentrez e asupra tehnicilor convenționale. Există o serie de motive pentru care permacultura nu a
fost adoptată pe scară mai largă sau chiar luată în considerare.
În primul rând, natura la scară mică, de bază a permaculturii, în timp ce face parte din
puterea ei, a contribuit la difuzarea sa lentă și la o vizibilitate minimă.
În al doilea rând, permacultura este un sistem de design, mai degrabă decât un model ușor de
replicat, ceea ce face mai dificilă predare a și adoptarea decât un proiect agricol tipic. Mai mult,
permacultura provoacă modul în care guvernele și ONG -urile învață de obicei oamenii să se cultive.
Tehnologiile indigene ale agriculturii, precum cea utilizată în permacultura, au fost devalorizate ș i
erodate prin impunerea de tehnologii de monocropping ș i de revoluție verde.
n al treilea rând, scepticismul persistă dacă nevoile de alimentație ale oamenilor pot fi satisfăcute
utilizând agricultura ecologică, cu forță de muncă intensivă și redusă. Până în prezent, nu a existat
suficientă cercetare riguroasă asupra permaculturii pentru a evalua impactul acesteia, aplicarea sa pe
scară largă sau pentru a sprijini adoptarea acesteia.

21

Partea a II a
CONTRIBU ȚII PROPRII

22

CAPITOLUL II
DESCRIREA UN ITĂȚII AGRICOLE ANALIZATE

2.1. Scurt istoric

Firma a fost înființată la data de 03.03.2010 la inițiativa asociatului unic Foca Mihaela. Chiar
de Ia înființare a luat în arendă de la diferiți cetățeni, suprafața de 1350 ha teren situat pe raza
comunei Hil ișeu Horia, jud. Botoșani.
Activitatea efectivă a început în prim ăvara anului 2010 cînd am însămâ nțat diverse culturi
respectiv porumb, secară , floarea soarelui. Lucrările agricole au fost executate la început cu utilaje
închiriate de la SC Plantagro -com S RL Vaslui -firmă cu experiență vastă în domeniu agricol, de la
care am achiziționat și semințele, ierbicidele și alte materialele, specialiștii firmei respective
asigurând și suportul de specialitate în domeniu coroborării cu cunoștințele agricole ale asoci atului
unic.
Ca sursă de finanțare s -au folosit banii personali ai asociatului, iar parte din costurile de
producție au fost suportate de către SC Plantagro -com SRL Vaslui, conform contractelor încheiate
cu această societate.
Recoltarea produselor s -a făc ut cu utilaje închiriate de l a SC Agricola Duen tila SRL, cea mai
mare parte a producției obținute fiind vândută către SC Comcereal SA precum și către SC Plantagro –
com SRL Vaslui, față de care ne -arn achitat la timp și în totali tate de contractele asumate.
Pentru o mai mare mobilitate firma a achizițion at în sistem leasing pe o perioadă de trei ani o
autoutilitară marca Logan pikup, ratele fiind achitate la timp.Deasemenea. în această perioadă,
unitatea a mai achiziționat în sistem de rate și un utilaj agric ol de la SC Green Expert SRL Iași, în
valoare d e peste 16.000 de euro pe care l -a achitat în totalitate.
În primăvara anului 2011 firma a obținut o linie de credit de 300.000 lei care a fost folosită
în totalitate pentru întreținerea și exploatarea terenur ilor agricole proprii precum și cele luate în
arendă.

23 Pentru mărirea capacit ății de producție și pentru reducerea costurilor, în septembrie 2011
firma a achiziționat de la firma MAP o semănătoare de paio ase, o remorcă de 14 tone, un încărcător
frontal și u n plug cu trei trupițe, toate aceste utilaje fi ind compatibile pentru tractorul achizi ționat în
primavara anului 2011, în procent de 70% aceste utilaje fiind finanțate de către bancă.
În primăvara anului 2012 firma a achiziționat o combină de recoltat marc a Claas Lexion 620
cu toate echipamente le neces are, un tractor Fendt 828 vario de 280 CP, un p lug cu 7 trupițe, un
combinator, o semănătoare de plante prășit oare, o instalație de erbicidat, un utilaj de pregătit în
miriște, utilaje cu ajutorul cărora am re dus costul de producție foarte mult, aceste uti laje fiind
finanțate în proporție de 85% de către Deutche Leasing IFN. Tot în primăvara anului 2012 firma a
suplimentat linia de credit acordată cu 600.000 le i, bani care au fost folosiți pentru realizarea
producției agricole, în toamna anului 2012 am majo rat capitalul social al firmei la 327.200 lei.
Datorită faptului că firma a reușit să mărească suprafața arendată la 1.000 ha. a fost necesar
mărirea parcului de utilaje agricole fapt pentru car e în primăvara anului 2013, a mai achiziționat 2
tractoare noi și alte utilaje care au fost finanțate în proporție de 80% de către Deutche Leasing IFN.
Pe parcursul celor 4 ani agricoli, firma a obținut producții în medie de 4.500 kg/ha la grâu,
2.800 kg /ha la rapiță, 3 .500 kg/ha la f loarea soarelui, 9.000 kg/ha l a porumb, și 3.500 kg/ha la
secară . Deasemenea firma va dezvolta relații comerciale cu mai multe firme mari din domeniul
agricol astfel încât partea de achiziție a imputurilor și de val orificare a producției obț inute să
cunoască o îmbună tățire semnificativă, în acest sens fiind făcute deja demersuri de colaborare
deocamdată în plan tehnic cu Complexul Agroindustrial Curtici de la Arad și cu firma TCE Trei
Brazi din Insula Mare a Brăilei, fiind înscriși și în Asoc iația Fermierilor din Româ nia.

2.2. Caracterizare generală a firmei

Ca dimensiune , afacerea firmei poate fi apreciată ca fiind încă mică, având în vedere că
activitatea principală este doar cultivarea celor 1.350 ha de teren, ac tivitate care poate fi cor oborată
cu alte activități aducătoare de venit.
Pe raza comunei Câ ndești, în imediata apropiere a terenurilor arendate de firmă, există atât
acumularea de apă Rogojești care se întinde pe o suprafață de peste 1.350 ha cât și râul Siret și
pârâul Molnița, fapt pentru care în viitor firma își propune realizarea unui sistem performant de
irigații, care să asigure un înalt nivel de performanță agricolă.
Dea lungul timpului , în această zonă nu s -au înregistrat fenomene naturale extreme, fiind o
zonă cu o climă t emperată, propice dezvoltă rii culturilor pe care firma și le propune.

24 Populația din zonă este în proporție de 65% ieșită din câmpul muncii, înregistrându -se o rată
a șomajului foarte ridicată, principala preocupare fiind agricultu ra de subzistență. Potenți alul de
asigurare cu resur se de muncă din zonă este foarte ridicat iar zona nu beneficiază de facilități fiscale.
Activitatea desfășurată de firmă nu are un impact negativ asupra mediului înconjurăto r ci din contră,
contribuie l a menținerea echilibrului ec ologic.
Firma deține în proprietate suprafața de 57.423 mp din care 24.723 mp curți construcții pe
care se află mai multe clădiri destinate depozitării de cereale care au o suprafață construită la sol de
peste 6.000 mp.
Baza mater ială:
• Combină Claas Lexion 620 – 280 CP= 1 buc ;
• Conspeed linear 6 -70 C ( Heder pentru porumb si floarea soarelui)= 1 buc;
• Tractor Fendt 828 Vario – 280 CP = 1 buc;
• Tractor Newholland T 6050 – 126 CP =1 buc;
• Tractor Deutz Fahr Agrofarm 420 – 100 CP = 1 buc ;
• Tractor Claas Arion 420 – 115 CP = 2 buc;
• Tractor U 650 M -65 CP = 1 buc;
• Plug reversibil semipurtat Eurodiamant 10 cu șapte trupițe = 1 buc;
• Plug reversibil cu 4 trupițe =f 1 buc; i:i
• Plug reversibil cu 3 trupițe – 1 buc;
• Plug nereversibil cu 3 trupițe = 1 buc;
• Combinator Knoch e Tera DRT 6 metri = 1 buc; >.
• Scarificator Maschio model Artiglio 3 m = 1 buc;
• Grapa cu discuri GD 3,2 = 1 buc;
• Grapă fixă = 3 buc;
• Semănătoare prășitoare Maschio Gaspardo 6 rinduri = 2 buc;
• Semănătoare plante prășitoare SPC 6 = 1 buc;
Sectorul în care se derulează afacerea poate fi caracterizat ca unul dintre cele mai i mportante
din economia României, în contextul actual și are o tendință de creștere semnificativă având în
vedere creșterea demografică, deșertif icarea altor zone , folosirea produselor agric ole în industria
energetică , etc.
Afacerea firmei are o tendință de creștere progresivă, acest lucru rezultând din faptul că î n
permanență sunt preocupați de arendarea de terenuri în vederea măririi suprafeței a gricole cultivate.

25 Dacă în anul 2010 cifra de afaceri a firmei a fost d e peste 530.000 lei ( 2.062,25 le i/ha). în
anul 2011 aceasta s -a dublat ajungând la peste 1.000.000 lei ( 3.333.33 lei/ha), în anul 2012 s -a
dublat din nou depășind 2.000.000 le i ( 3.24 6,75 lei/ha), în 2013 fiind de peste 3.600.00 0 lei (4.321
lei/ha) cifră de afaceri care a fost realizată exclusiv pe piața internă și doar din vâ nzarea produselor
agricole obținute sau din prestările de servicii efectuate către terți.
Activitatea curentă a firmei este realizarea de producții agricole , care se desfășoară în cadrul
unui proces de producție ce constă în efectuarea de lucrări de pregătire a solului, achiziționarea de
imputuri ( semințe, pesticide. îngrășămint e, combustibil etc.), efectuarea lucrărilor de întreținere a
culturilor, recoltat , transport etc.
Principalele produse sunt porumbul, floarea soarelui, grâu, secară și răpiț ă care în anul
agricol 2018 -2019 vor fi structurate astfel:
• Grâu =30 0 ha
• Rapiță = 200 ha;
• Floarea soarel ui = 150 ha;
• Porumb = 450 ha;
• Secară = 100 ha;
• Sfeclă de zah ăr = 150 ha;

Figura 1.1 – Ponderea culturilor
22,22%
14,81%
11.11%33,33%7,40%11,11%Cultur a (ha)
Grâu
Rapiță
Floarea soarelui
Porumb
Secară
Sfeclă de zahăr

26
Ponderea în vânzări o reprezintă culturile de rapiță, floarea soarelui și porumb din
valorificarea cărora se vor obține cele mai importante sume în vederea dezvoltării în continuare a
afacerii, precum și satisfacerea celorlalte cerințe ale firmei.
Având în vedere că de la începutul activității și până în prezent firma a luat în arendă
importante suprafețe de teren ajungând la suprafața de 1. 350 ha, în toamna anului 2013 firma a
înființat 300 ha cu grâu si 200 ha cu rapiță, cu toate că au beneficiat de condiții meteo din cele mai
nefavorabile, însă datorită utilajelor de înaltă tehnologie achiziționate în ultimul timp firma a reușit
realizarea obiec tivului propus.
Principalele materii prime necesare înființă rii celor 400 ha cu culturi de toamnă au fost
semințele, îngrășămintel e chimice și carburantul, care au fost achiziționate de la firmele partenere, și
care în prezent sunt achitate în proporție de 50%, diferența urmând a fi achitată la recoltarea acestor
culturi, conform contractelor întocmite.
Pentru reducerea costurilor de manipulare a carburantului, obținerea unui preț mai bun pe
litru de motorină, reducerea timpului de alimentare a utilajelor, gestionarea alimentarii cu carburant
etc. firma a achiziționat un bazin de 20.000 litri și o pompă d e motorină, care au fost montate la
sediul firmei, încheiind în același timp și un contract cu Media R om pentru livrarea de carburanți la
sediul firmei, cu posibilitatea achitării contravalorii la un anumit termen, reducând astfel blocajele
financiare care ar putea aparea l a un momentdat și implicit fluidizarea activității agricole.
Din punct de vedere a distribuției geografice structura vânzărilor se prezintă astfel:
– Către SC P lantagro -com SRL Vaslui, care se află la o distanță de aproximativ 250 k m de
firmă, se vor livra cantitățile de rapiță, porumb și floarea soarelui obținute, care reprezintă și
ponderea vânzărilor, transportul fiind asigurat de către cumpărător;
– Către SC Comcereal SA Botoșani, a cărui punct de luc ru se află la o distanță de 10 k m față
de firmă se vor livra acontitățile de secară și parțial grâu;
Afacerea este amplasată în zona de N -E a județului Botoșa ni, în bazinul hidrografic Prut,
respectiv Siret, terenurile arendate sunt dea lungul drumului județean 291 C, care este modernizat și
care face legătura cu Vama Racovăț, fiind posibil accesul și la celelalte utilități respectiv
electricitate, telefonie.

27

CAPITOLUL III
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL
ȘI METODA DE CERCETARE

3.1. Scopul și obiective studiului

Scopul exp erimentării efectuate a fost modul de comportare a hibrizilor privind capacitatea
de producție și elementele ce țin de productivitate sub influența densității, în condițiile de neirigare
precum și în condițiile impuse de noi.
Prin cercetările în treprinse la tema de față s -a urmărit realizarea următoarelor obiective:
• comportarea în câmp a unor hibrizii de porumb în condițiile specifice județului
Botoșani ;
• influența condițiilor climatice, desimilor de cultivare respectiv a hibrizilor asupra
producț iei totale ;
• influența precocității plantelor asupra producției de boabe;
• stabilirea efectului desimii plantelor asupra gradului de înfrățire;
• stabilirea numărului de știuleți pe plantă în funcție de desimea folosită la semănat;
• influența interacțiunii dint re desime și hibrizii folosiți;
• determinarea unor caractere de producție;
• stabilirea unor relații dintre producții și unele caractere cantitative ale plantelor
Tema luată în studiu are drept scop prezentarea comportamentului unor hibrizi de porumb ,
grâu, ș i secară pentru producerea de sămânță în condițiile pedoclimatice ale fermei S.C.
AGRICOLA IMPERIAL S.R.L. , și verigile tehnologice aplicate pentru obținerea unor cantități
satisfăcătoare de sămânță.
Pentru atingerea scopului acestei lucrări, mi -am propus realizare a unor obiective, și anume:
• Stabilirea asolamentului la hibrizii luați în cultură;
• Stabilirea influenței hibridului și a nivelului normei asupra MMB;

28 • Stabilirea influenței verigilor tehnologice aplicate asupra unor elemente ale
poductivită ții la cultura h ibrizilor pentru sămânță.

3.2. Materialul și metoda de cercetare

În vederea întocmirii prezentei cercetări, având în vedere criterii avute în vedere și anume
soiurile și hibrizii, am stabilit următoarele tipuri de culturi:
Porumb
Pentru cultura porumbulu i a fost ales hibridul MONTONI de la Saaten Union Romania SRL
– parte a Saaten Union Gmbh Germania. Criteriile care au stat la baza lu ării acestui hibrid în planul
de cultur ă al fermei sunt urmatoarele:
• este un hibrid simplu tardiv cu o perioada de vegetat ie de aproximativ 135 zile;
• oferă produc ții constante, si preteaza at ât pentru produc ția de boabe c ât și pentru
siloz;
• poten țialul de produc ție este cuprins între 14.200 – 17.800 kg/ha, iar produc țiile
obținute în anul 2009 in Romania se încadreaza in întervalul 8.254 kg/ha în jude țul
Teleorman si 12.820 kg/ha în jude țul Timis. În Moldova s -a obținut o productie de
12.689kg/ha la Secuieni în judetul Neamt.
• este foarte rezistent la cadere si fr ângere;
• toleranță la secet ă si arșiță este foarte mare;
• rezistent la sistavirea boabelor;
• rezisten ță mare la boli si d ăunători.
Grâu
Pentru cultura Gr âului s -a optat pentru soiul RENATA de la Saaten Union Romania SRL.
Criteriile care au stat la baza alegerii acestui soi sunt urm ătoarele:
• este un soi intensiv nou creat, cu o capacitate mare de adaptare la condi țiile
pedoclimatice ale țării noastre;
• are un poten țial biologic de excep ție si rezisten ță la ger si iernare buna;
• capacitate de produc ție mare intre 6.500 si 7.800 kg/ha;
• toleran ță bună la arșiță și secetă;
• reziste nță bună la: făinare, fuzarioz ă si rugina brun ă, neagr ă si galben ă.

29 Secară
Pentru cultura de secară a fost ales soiul FELIX înregistrat în anul 2005 la Stațiunea de
Cercetare Dezvoltare Agricola Turda. Criteriile care au stat la baza lu ării în cultur ă a acestui soi sunt
următoarele:
• soi rom ânesc complet adaptat la condi țiile pedoclimatice ale țării noastre;
• soi timpuriu din grupa de maturitate 00, fiind o cultura foarte bun ă premerg ătoare
pentru gr âu;
• pretabilitate bun ă la recoltatul mecanizat;
• prezint ă rezisten ță foarte bun ă la: cădere, scuturare, man ă, septorioz ă, fuzarioz ă și
putregaiul cenu șiu și dăunătorii paianjenul roșu comun;
• rezistență bună la arsura bacterian ă, putregaiul alb al tulpinilor si vestejirea
bacterian ă;
• poten țial productiv mare pentr u cultura neirigat ă 4.100 kg/ha .

30

CAPITOLUL I V
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ȘI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTUL UI

4.1. Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului

Tabelul 4.1
Mărimea și structura categoriilor de folosință a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol
Suprafața totală 1350 100,0 –
Teren agricol 1350 100,0 100.0
Teren arabil
– din care irigat 1350 100,0 100.0
– – –

Condiții naturale :
a) Temperatura medie anuală
Temperatura aerului se caracterizeaz ă printr -o medi e anual ă de 9oC și o amplitudine anual ă a
mediilor lunare de 24 ÷ 25oC. Regimul termic în luna cea mai rece (ianuarie) cuprinde areale cu
temperaturi de -3,3oC, iar ale lunii iulie de +21,4oC. Cea mai mare temperatur ă înregistrata a fost de
+40oC la Ia și pe 27 iulie 1909, iar cea mai mic ă de -32,3oC la Podu Iloaiei pe 23 ianuarie 1963. La
suparafa ța solului extremele termice au atins valori de + 66,6oC, la Iasi in luna iulie 1969 si de –
34,6oC, la Podu Iloaiei in luna ianuarie 1963.
b) Precipitații medii anuale
În cea mai mare parte a anului precipit ațiile cad sub form ă de ploi, cu excep ția intervalului
cuprins între 23 noiembrie si 21 martie c ând se înregistreaza p ână la 42 de zile cu ninsoare.
În sectoarele deluroase din vestul si sudul jude țului, canti tatea medie anual ă de precipita ții
depășește 600 mm, în timp ce in Campia Moldovei coboa ră sub 500 mm. Lunile cele mai bogate în
precipita ții sunt mai si iunie, uneori si iulie cand se realizeaz ă pana la 75 mm lunar. In perioada
decembrie – martie cad 25 ÷ 35 mm lunar.

31 c) Tipul de sol predominant, textura, panta
Tipul de sol predominant este Cernoziomul (CZ), iar subtipul de sol predominant este
Cernoziomul Cambic (CZ cb). Subtipul de sol cernoziom cambic cunosct si sub denumirea de
cernoziom levigat, se def inește printr -un orizont “Am” de culoare închisa si un orizont “Bv" av ând,
cel putin în partea superioar ă culori de orizont molic.
Orizontul Am (40-55 cm) are o culoare brun ă închis ă până la negru în stare umed ă, textur ă
mijlocie sau mijlociu -fină, structu ra glomerular ă și frecvent neoforma ții biogene (coprolite,
cervotocine, crotovine).
Orizontul Bv (30-60 cm) are culoare închis ă în partea superioar ă, urmat ă de culoare brun –
galbuie, textur ă mijlocie sau mijlociu fin ă, structur ă columnoida, prismatic ă și frecvent neoforma ții
biogene.
Orizontul Cca are culoare mai deschis ă datorit ă acumul ării de CaCO 3 sub form ă de pete si
concre țiuni, nu este structurat.
Cernoziomul cambic, subtipul de sol predominant al exploata ției, are textura mijlociu -fină,
structur ă glom erulara bine dezvoltat ă ce confera solului o bun ă permeabilitate pentru ap ă și aer,
precum si valori medii ale indicilor hidrofizici (cap acitatea de ap ă în câ mp și capacitatea de ap ă
utila). Humusul (3 -5% in sol) este de bun ă calitate, de tip “mull calcic ”, gradul de satura ție in baze
depășește 85 %, iar reac ția solul ui este slab acid ă sau neutr ă, valorile pH -ului sunt cupinse între 6 si
7.
Datorit ă fertilit ății bune pe care o are cernoziom ul cambic, se preteaz ă pentru plantele
cuprinse in planul de ade ex ploatatia agricol ă (grâu, porumb și secară ). Aplicarea de iriga ții pentru
compensarea deficitului de ap ă în perioadele secetoase, administrarea îngrășămintelor organice si
minerale contribuie la ob ținerea produc țiilor estimate.

4.2. Alegerea culturilor ( criteriile avute în vedere; culturile alese)

Culturile cuprinse in schema de asolament, întocmit ă pentru trei ani fac parte din grupa
cerealelor si a plantelor tehnice, Grau, Porumb și Secară.
Cultura I: P orumb
Porum bul ocupa locul III între plantele cu ltivate pe Glob. Criteriile care au stat la baza lu ării
în cultură a porumbului sunt urm ătoarele:
• prezint ă o mare capacitate de produc ție, cu circa 50% peste celelalte cereale;

32 • are o mare plasticitate ecologic ă, ce îi permite o arie de r ăspândire larg ă, dând recolte
mari si constante, mai pu țin influen țate de abaterile climatice;
• are un coeficient mare de înmultire (150 – 400);
• este o plant ă prăsitoare , bună premergatoare pentru secară ;
• cultura este mecanizabil ă 100%;
• recoltarea se face far ă pericol de scut urare;
• valorific ă foarte bine ingr ășămintele, organice si minerale, si apa d e iriga ție;
Din punct de vedere al valorificarii produc ției, porumbul este folosit in sectorul zootehnic, în
industria alcoolului, la ob ținerea amidonului, glucozei, uleiului, etc.
În furajare, proumbul are o valoare nutritiv ă de 1,17 -1,30 unita ți la 1 kg boabe. Iar din 100 kg boabe
se pot ob ține 77 kg de făină sau 63 kg de amidon, 44 l de alcool, 71 kg de glucoz ă sau p ână la 2,7 l
ulei.
Cultura II: Secară
Secar a este una din plant ele agricole de cea mai mare importanță pentru alimentația
oamenilor, alimenta ția animalelor si pentru industrie. Semin țele acestei plante contin 30% substan țe
proteice si 17 -25% ulei. Proteinele au o valoare alimentar ă deosebit de ridica tă în produc ția
mondiala de ulei alimentar, secar a ocup ând locul întâi.
Din boabele de secară se obtin d iferite preparate (unt, lapte, lecitin ă etc.). f ăina de secară , în
productie de 4 -5%, imprim ă pâinii de gr âu un gust pl ăcut și ridic ă mult valoarea nutritiv ă a acesteia.
In hrana animalelor, secar a se intrebuin țează sub forma de uruial ă în amestec cu uruiala de
porumb, ca șroturi etc. În stare verde, f ân sau siloz, secar a constituie unul dintre cele mai nutritive
furaje.
Fiind leguminoas ă,, secar a aduce o important ă contribu ție la ridicarea fertilit ății solului prin
fixarea azotului în sol, fiind o bun ă premerg ătoare pentru cultura gr âului de toamn ă.
Cultura III: Gr âu
Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară.
Boabele de grâu sunt utiliza te îndeosebi pentru producerea f âinei, destinată fabricării pâinii –
aliment de bază pentru un număr mare de oameni (după unele statistici, 35 – 40% din populația
globului) și furnizează circa 20% din totalul calorii lor consumate de om. De asemenea, boabel e de
grâu sunt folosite pentru fabricarea pastelor făinoase, precum și ca materie primă pentru alte produse
industriale foarte diferite (amidon, gluten, alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant).

33 Tulpinile (paiele) rămase după recoltat au utiliză ri multiple: materie primă pentru fabricarea
celulozei; așternut pentru animale; nutreț grosier; îngrășământ organic, încorporate ca atare în sol,
imediat după recoltare, sau după ce au fost supuse unui proces de com postare.
Târâțele – reziduri de la indus tria de morărit – sunt un furaj concentrat deosebit de valoros,
bogat în proteine, lipide și săruri minerale.
Boabele de grâu pot reprezenta și un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului,
sub aspectul valorii nutritive, al prețului și chiar c a productivitate. Folosirea boabelor de grâu ca
furaj este mai puțin răspândită la noi, dar este mult extinsă în majoritatea țărilor mari producătoare
de grâu.
Sub aspect agronomic, cultura grâului oferă av antajul că este integral mecanizată. Totodată,
grâul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturile, deoarece părăsește terenul
devreme și permite efectuarea arăturilor încă din vară. Ca urmare, după grâu poate fi semănată, în
principiu, ori ce cultură agricolă; după recoltarea soiurilor tim purii de grâu pot fi amplasate unele
culturi succesive.
Grâu – soi ALEX , soi românesc, consacrat, dă produc ții excelente si de calitate superioară
pentru panifica ție.

4.3. Întocmirea asolamentului

Prin notiunea de asolament se înțelege succesiunea cultur ilor în timp și în spațiu însoțită
de un sistem corespunzător de lucrare și fertilizare care asigură creșterea fertilității solului și
sporirea cantitativă și calitativă a producției.
Din punct de vedere al plantelor pe care le cuprind si al locului lor d e amplasare,
asolamentele pot fi: agricole sau de câmp, furajere,speciale și mixte.
Conform acestui criteriu de clasificare al asolamentelor, tipul de asolament ales se încadreaza in
categoria “asolamente agricole sau de c âmp”.
Tabelul 4.2
Suprafața toală și suprafața medie a solei
Specificare Ha
Suprafața totală a terenului arabil 1350
Suprafața medie a solei 450

34 Tabelul 4.3
Schema rotației culturilor
SOL A/ANUL 2014 2015 2016
I Porumb Secară Grau
II Secară Grau Porumb
III Grau Porumb Secară

35

CAPITOLUL V
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

5.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole

Aspecte generale privind modul de lucru
Tabelul 5.1
Date inițiale
Cultura Tipul de
sol Suprafața
– ha (S i) Nota de bo nitare
pentru condițiile
ecologice (P i) Corecția pt.
distanță și felul
drumului (k) Coeficient de
potențare (c) Producția
medie
realizată
Porumb CZcb 450 85 0.15 1.3 7440
Secară CZcb 450 77 0.17 1.3 2462
Grau CZcb 450 79 0.20 1.4 5011
TOTAL

1. Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (N i):
CZcb Pb – 38.250
Ni = S i x P i CZcb S – 34.650
CZcb Gr – 35.550
2. Nota medie ponderată de bonitare:
==totalSNN
ii
mp

85450250.38==PbNmp

36
77450650.34==SNmp
79450550.35==GrNmp

3. Producția de pe întreaga suprafață :
Tabelul 5.2
Producția pe întreaga suprafață
Porumb 3.348.000
Suprafata (Si) x Producția medie = Secară 1.107.900
Grau 2.254.950

4. Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

= =totalNsupraf. intreagape Prod.deP
ikg/punct

5,87 250.38/000.348.3 Pkg/punct = =Pb

9,31 650.34/900.107.1 Pkg/punct = =S

4,63 550.35/950.254.2 Pkg/punct = =Gr

5. Corecția totală în funcție de distanță și drumuri: C t = S x k
Tabelul 5.3
Coefec ientul de corecție
CZcb Pb –67,5
Suprafață x coeficient corecție CZcb S –76,5
CZcb Gr –90

6. Nota de bonitare recalculată (N br)
Tabelul 5.4
Nota de bonitare recalculată
CZcb Pb –38.182,5
Nbr = Nota totală de bonitare – Corecția CZcb S –34.573, 5
CZcb Gr –35.460

37 7. Notele totale de bonitare potențate (N tp):
Tabelul 5.5
Notele de bonitare totale
CZcb Pb –49.637,25
Ntp = Nota de bonitare recalculată
(Nbr) x Coeficient de
potențare CZcb S – 44.945,55
CZcb Gr – 49.644

8. Producția tota lă pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Tabelul 5.6
Producția tatală pentru fiecare cultură
CZcb Pb – 4.343.255,3
Pt = Nota totală de bonitare
potențată (N tp) x Producția ce revine pe
un punct de bonitare
P(kg/punct) CZcb S – 1.433.761,4
CZcb Gr – 3.147.429,6

9. Producția medie la hectar: P mc1
Tabelul 5.7
Producția medie la hectar
Pmc = Producția totală : Suprafața totală =

Rezultatele pentru celelalte culturi:
Pmc Pb = 9.652 kg/ha
Pmc S = 3.186 kg/ha
Pmc Gr =6.994 kg/ha

38 5.2 Stabilirea cantităților de îngrășăminte pe culturi

Calculul dozelor de îngrășăminte s -a efectuat ținându -se cont atât de producțiile medii cât și
de existentul de suprafață activă din sol. S -au luat în considerare și pierderile rezultate prin levigare.
În tabe lul 5.8 este prezentat calculul dozelor de îngrășăminte chimice la ha separat pentru
cele 3 c ulturi în parte.
Tabelul 5.8
Calculul dozelor de îngrășăminte chimice
Nr.
Crt. SPECIFICARE U.M.
CULTURA
GRAU PORUMB SECARĂ
N P K N P K N P K
1 Producție
medie Kg/h
a 6.994 9.652 3.186
2 Consum
specific Kg
s.a./t 22,5 11 26 19 9,1 25 0 20 34
3 S.a. de
administrat Kg 155,2 75,9 179,4 182,
4 87,3 240 0 62 105,4
4 S.a. în sol Kg 66 39 72 67 30 87 29 51
5 Diferența de
adm. Kg
s.a. 89,2 36,9 107,4 115,
4 57,3 153 33 54,4
6 Pierderi prin
levigare % 15 10 8 15 10 8 10 8
7 Cant. pierdută
prin levigare Kg
s.a. 13,3 3,6 8,5 17,3 5,7 12,2 3,3 4,3
8 Total s.a. de
administrat Kg 102,5 40,5 115,9 132,
7 63 165,2 36,3 58,7
9 Tipul de
îngrășământ NH 4N
O3 Super
fosfat c Sare
potasica NH 4
NO 3 Super
fosfatc Sare
potasica Super
fosfat c. Sare
potasica
10 Conținutul in
s.a. a îngr. Kg/t 345 480 440 345 480 440 480 440
11 Doza de îngr.
de administrat kg 297,1 84,3 263,4 384,
6 131,2 375,4 75,6 133,4

39 5.3 Planul d e cultură

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producțiile medii și
totale. (tabelul 5 .9)
Tabelul 5 .9
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafața (ha) Producții medii
(kg/ha) Producția totală
(t) Preț livrare
(lei/kg)
Porumb 450 9.652 4.343,4 1
Grâu 450 6.994 3.147,3 0,8
Secară 450 3.186 1.433,7 1,2

5.4 Fundamentarea fișelor tehnologice pe culturi

În vederea organizării proceselor de muncă și de producție, în etapa pregătitoare, se
întocmesc fișele tehnologice pe culturi. Informațiile cuprinse în fișele tehnologice servesc în același
timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinației producției, determinarea volumului lucrărilor
mecanice și manuale, necesarul de forță de muncă, cantitățile de materiale și mijloacele financiare
necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producție al firmei.
2. Suprafața ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producția medie și totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehno logice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare și data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentr u CAS, șomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.

40 12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, prețul unitar și cota
pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune și generale).
MODUL DE LU CRU:
1. Se înscriu în fișă datele privind suprafața și producția medie. Producția medie se planifică în
raport cu fertilitatea solului și cantitatea de îngrășământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându -se toată peri oada
optimă de execuție și durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare și materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar
fondul de salarii rezultă înmulți nd numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporție de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de șomaj, 1% pentru risc și asigurare, impozit , 15% as upra sumei
care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit
exclusiv la cultura respectivă și durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea materialului
folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obțin cheltuielile de producție.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune și prin însuma rea lor se determină
cheltuielile de producție.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producție la hectar și costul la tona de produs.

41 Tabelul 5.10
Fișa tehnologică a culturii Grâu

Denumirea lucrării Luna/decada UM Vol. Lucrări manuale Lucrări mecanice Consum materiale Zile
agregat Salarii
mecan
(mii
lei) Cons.
Motor Total
lucrări
(mii
lei)
Norma Total
z.o. Cat.
Sal. Lei/
z.o. Sal
(mii
lei) Agreg Tarif
(mii
) Ha
A.n. Total
(mii lei) Materiale Kg/
ha Total
kg Pret
lei/kg Total
mii lei
Încar.transportat IC (NPK) VIII/l T 2,61 0,11 0,287 2 60 17.229 2RM2 800 0,1 104,42 NH4NO3 47 470,18 1400 658,25 0,10442 6,26518 4,1768 786
Descărcat IC (NPK) VIII/l T 2,61 0,11 0,287 2 60 17.229 0 Super P c . 61,6 615,56 1200 738,675 0 0 756
Adm. Și deservit IC (NPK) VIII/l Ha 10 0,047 0,47 2 60 28.2 MA-3,5 800 6,8 5440 Sare de K 152 1524,8 1100 1677,23 0,18003 10,802 24 7156
Arat, grapat 20 cm VIII/l Ha 10 0 0 PP4-30 800 11,2 8960 – 0 0 0 0 2 150 260 9110
Disc si preg pat germinativ XI/I Ha 10 0 0 GDU3,4 800 6,3 5040 0 0 0,86957 65,2174 75 5105
Încar.transport. sam. XI/III T 2,2 0,11 0,242 1 50 12.1 2RM2 800 0,0 0 Ariesan 220 2200 3800 8360 0,088 5,28 3,52 8377
Sem si des cer pai XI/III Ha 10 0,3 3 1 50 150 SUP29 800 4,0 3200 0 0 0,74074 66,6667 50 3417
4,286 224.76 22744,4 11434,1 3,98276 304,231 416,7 34708
Incarc, transp IC (N) III/I T 1,097 0,11 0,121 2 60 7.2407 2RM2 800 0,1 43,8833 NH4NO3 110 1097,1 1400 1535,92 0,04388 2,633 1,7553 1590
Descărcat IC (N) III/I T 1,097 0,11 0,121 2 60 7.2407 0 7
Adm. Și deservit IC (NPK) III/I Ha 10 0,047 0,47 2 60 28.2 MA-3,5 800 6,8 5440 0,07566 5,67457 24 5474
Transp apa prep.sol. III/III Mii
l 3 0,15 0,45 4 80 36 RC-4 800 0,2 120 Mancozeb 0,2 2 170000 340 0,05 3 4,8 499
Erbicidat și deservit III/III Ha 10 0,06 0,6 1 50 30 MPSP 800 2,5 2000 Icedin S 1 10 85100 851 0,2 18 35 2899
1,761 108.68 7603,88 2726,92 0,36954 29,3076 65,555 10469
Recoltat cereale pai VI/III T 51 0 0 C-14 800 16,3 13056 0 0 1,34211 120,789 178,5 13177
Transportat rec. Princ. VI/III T 51 0 0 2RM2 800 2,6 2040 0 0 2,04 122,4 81,6 2162
Balotat deservit presa paie VI/III T 56,1 0,095 5,33 1 50 266.48 PPF 800 11,2 8976 Ata 1 56,1 16000 897,6 2,15769 161,827 129,03 10302
Încărcat, transportat rec. Sec VI/III T 56,1 0,12 6,732 2 60 403.92 2RM2 800 2,8 2244 0 0 2,244 134,64 89,76 2783
Cladit sira VI/III T 56,1 0,16 8,976 3 70 628.32 628
21,04 1298.7 26316 897,6 7,7838 539,656 478,89 29052

TOTAL 27,09 1632.2 0,0 56664,3 0 15058,7 12,1361 873,195 961,14 74228

42 1. Suprafața culturii (ha) = 10
2. Producția medie principală (kg/ha) = 4 100
3. Producția medie secundară (kg/ ha) = 4 100
4. Consum total de forță de muncă (z.o.) = 27
5. Salarii lucrări manuale (mii lei) = 1 632
6. Cheltuieli cu lucrările mecanice (mii lei) = 56 664
7. Cheltuieli cu materialele (mii lei) = 15 059
8. Zile agregat (z.a) = 12
9. Salariile mecanizatorilor (mii lei) = 873
10. Consum total de motorină (litri) = 961
11. Prețul combustibilului (lei/l) = 4
12. Cota de impozitare a fondului de salarii lucrări manuale(%) = 19
13. Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) = 21
14. Fond de șomaj (%) = 1
15. Pensii suplimentare (%) = 3
16. C.A.S. (%) = 30
17. Fond de sănătate (%) = 7
18. Cheltuieli de a provizonare (%) = 3
19. T.V.A. (%) = 19
20. Irigații (mii leii/ha) = 0
21. Amortizarea mijloacelor fixe (mii leii/ha) = 0
22. Prețul de vânzare a produ cției principale (lei/kg) = 5 000
23. Prețul de vânzare a producției secundare (lei/kg) = 700
24. C ota de cheltuieli comune (%) = 5
25. Cota de cheltuieli generale (%) = 7
26. Cota de impozit pe profitul realizat (%) =30
27. Cota de alte cheltuieli di recte (%) = 4

1. Producția totală principală (kg/ha) = 41 000
2. Producția totală secundară (kg/ha) = 41 000
3. Cheltuieli cu carburanții (mii lei) = 13 454
4. Salarii total (mii lei) = 2 505
5. Impozit pe salarii lucrări manuale (mii lei) = 310,08
6. Impozit pe salarii me canizatori (mii lei) = 183,33
7. Impozite totale (mii lei) = 493,41
8. Fond șomaj (mii lei) = 25,05
9. Pensii suplimentare (mii lei) = 75,15
10. C.A.S. (mii lei) = 751,5
11. Fond de sănătate (mii lei) = 175,35
12. Taxe total (mii lei) = 1027,05
13. Cheltuieli d e aprovizonare (mii lei) = 451,77
14. T.V.A. (mii lei) = 2 861,21
15. Amortizarea mijloacelor fixe (mii lei) = 0
16. Total cheltuieli directe (mii lei) = 92 515,44
17. Alte cheltuieli directe (mii lei) = 3 700,617
18. Cheltuieli comune (mii lei) = 4 6 25,772
19. Cheltuieli generale (mii lei) = 6 476,081
20. Total cheltuieli indirecte (mii lei) = 11 101,85
21. Total cheltuieli de exploatare (mii lei) = 107 317,9

43 22. Venituri din producția principală (mii lei) = 123 000
23. Venituri din producția sec undară (mii lei) = 28 700
24. Venituri totale (mii lei) = 151 700
25. Costul de producție (mii lei/kg) = 2,61751
26. Profit brut total (mii lei) = 44 382,09
27. Impozit pe profit (mii lei) = 13 314,63
28. Profitul net (mii lei) = 31 067,46
29. Profit ul net (mii lei/t) = 757,743
30. Profit la unitatea de suprafață (mii lei/ha) = 3 106,747
31. R ata profitului net (%) = 28,949
32. Productivitatea muncii (mii lei/z.o.) = 5 618,519
33. Productivitatea muncii (z.o./kg) = 6,585366E -04

44 Tabelul 5.11
Fișa tehnologică a culturii PORUMB

Denumirea lucrării Luna/decada UM Vol. Lucrări manuale Lucrări mecanice Consum materiale Zile
agregat Salarii
mecan.
(mii
lei) Cons.
Motor. Total
lucrări
(mii
lei)
Norma Total
z.o. Cat.
Sal. Lei/
z.o. Sal
(mii
lei) Agreg Tarif
(mii
) Ha
A.n. Total
(mii lei) Materiale Kg/
ha Total
kg Pret
lei/kg Total
mii lei
Încar.transportat IC
(PK) VIII/l T 6,561 0,11 0,722 2 60 43 2RM2 800 0,3 262,458 Super P
c. 267,1 2671,2 1200 3205,44 0,2625 15,747 10,498 3527
Descărcat IC (PK) VIII/l T 6,561 0,11 0,722 2 60 43 0,0 0 Sare de K 389 3890,3 1100 4279,28 0 0 0 4323
Adm. Și deservit IC
(PK) VIII/l Ha 10 0,047 0,47 2 60 28 MA-3,5 800 4,5 3569,43 0,4525 27,151 24 3625
Arat, grapat 25 cm VIII/l Ha 10 0 0 PP4-30 800 12,5 10000 0 0 2,5641 230,77 280 10231
1,914 115 13831,9 7484,72 3,2791 273,67 314,5 21705
Încar.transportat IC
(N) IV/l T 1,567 0,11 0,172 2 60 10 2RM2 800 0,1 62,6904 NH4NO3 156,7 1567,3 1400 2194,17 0,0627 3,7614 2,5076 2271
Descărcat IC (N) IV/l T 1,567 0,11 0,722 2 60 10 0 0 0 0 0 0 0 10
Adm. Și deservit IC
(N) IV/l Ha 10 0,047 0,47 2 60 28 MA-3,5 800 1,1 852,59 0 0 0,6897 41,379 24 922
Transp apa prep.sol. IV/l Mii
l 3 0,15 0,45 4 80 36 RC-4 800 0,2 120 0 0 0,05 3 4,8 159
Erbicidat și deservit IV/l Ha 10 0,06 0,6 1 50 30 MPSP 800 2,5 2000 Diizocab 5 50 27500 1375 0,3367 30,303 35 3435
Discuit și preg
păm.germ. IV/l Ha 10 0 0 GDU3,4 800 6,3 5040 0 0 0,8696 65,217 75 5105
Încar.transportat săm. IV/2 T 0,16 0,11 0,018 2 60 1 2RM2 800 0,0 6,4 Oana 16 160 23000 3680 0,0064 0,384 0,256 3688
Semănat prășitoare IV/2 Ha 10 0,7 7 3 70 490 SPC-8 800 5,0 4000 0 0 0,625 56,25 70 4546
Prășit mec. I și
manual I V/l Ha 10 4 40 3 70 2800 CPU 800 5,0 4000 0 0 1,5385 138,46 40 6938
Prășit mec. II și
manual II VI/l Ha 10 3,03 30,3 3 70 2121 CPU 800 3,0 2400 0 0 0,8333 75 35 4596
79,18 5527 800 18481,7 7249,17 5,0118 413,76 286,56 31672
Recoltat porumb
manual IX/3 T 81,75 1,25 102,2 3 70 7153 800 0,0 0 0 0 0 0 0 7153
Încărcat, transportat
rec. Princ. IX/3 T 81,75 0,2 16,35 2 60 981 2RM2 800 4,1 3270 0 0 3,27 196,2 130,8 4447
Tăiat, făcut snopi
trans rec.sec. IX/3 T 106,3 0,25 26,57 3 70 1860 2RM2 80 5,3 425,1 0 0 4,251 255,06 170,04 2540
145,1 9994 3695,1 0 7,521 451,26 300,84 14140
0
TOTAL 226,2 15636 0,0 36008,7 0 14733,9 15,812 1138,7 901,9 67517

45 1. Suprafața culturii (ha) = 10
2. Producția medie principală (kg/ha) = 8 175
3. Producția medie secundară (kg/h a) = 11 000
4. Consum total de forță de muncă (z.o.) = 226
5. Salarii lucrări manuale (mii lei) = 15 636
6. Cheltuieli cu lucrările mecanice (mii lei) = 36 009
7. Cheltuieli cu materialele (mii lei) = 14 734
8. Zile agregat (z.a) = 15
9. Salariile mecanizatorilor (mii lei) = 1139
10. Consum total de motorină (litri) = 900
11. Prețul combustibilului (lei/l) = 4
12. Cota de impozitare a fondului de salarii lucrări manuale(%) = 19
13. Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) = 21
14. Fond de șomaj (%) = 5
15. Pensii suplimentare (%) = 3
16. C.A.S. (%) = 30
17. Fond de sănătate (%) = 7
18. Cheltuieli de aprovizonare (%) = 15
19. T.V.A. (%) = 19
20. Irigații (mii leii/ha) = 0
21. Amortizarea mijloacelor fixe (mii leii/ha) = 2 000
22. Prețul de vâ nzare a producției principale (lei/kg) = 5 000
23. Prețul de vânzare a producției secundare (lei/kg) = 500
24. Cota de cheltuieli comune (%) = 5
25. Cota de cheltuieli generale (%) = 10
26. Cota de impozit pe profitul realizat (%) =38
27. Cota de alte chel tuieli directe (%) = 15

1. Producția totală principală (kg/ha) = 81 750
2. Producția totală secundară (kg/ha) = 110 000
3. Cheltuieli cu carburanții (mii lei) = 12 600
4. Salarii total (mii lei) = 16 775
5. Impozit pe salarii lucrări manuale (mii lei) = 2970,84

46 6. Impozit pe salarii mecanizatori (mii lei) = 239,19
7. Impozite totale (mii lei) = 3 210,03
8. Fond șomaj (mii lei) = 838,75
9. Pensii suplimentare (mii lei) = 503,25
10. C.A.S. (mii lei) = 5032,5
11. Fond de sănătate (mii lei) = 1174,25
12. Taxe total (mii lei) = 7 548, 75
13. Cheltuieli de aprovizonare (mii lei) = 2 210,1
14. T.V.A. (mii lei) = 2 799,46
15. Amortizarea mijloacelor fixe (mii lei) = 20 000
16. Total cheltuieli directe (mii lei) = 115 886,3
17. Alte cheltuieli directe (mii lei) = 17 382,95
18. Cheltui eli comune (mii lei) = 5 794,317
19. Cheltuieli generale (mii lei) = 11 588,63
20. Total cheltuieli indirecte (mii lei) = 17 382,95
21. Total cheltuieli de exploatare (mii lei) = 150 652,3
22. Venituri din producția principală (mii lei) = 245 250
23. Venituri din producția secundară (mii lei) = 33 000
24. Venituri totale (mii lei) = 278 250
25. Costul de producție (mii lei/kg) = 1,842841
26. Profit brut total (mii lei) = 127 597,8
27. Impozit pe profit (mii lei) = 48 487,14
28. Profitul net (mii l ei) = 79 110,61
29. Profitul net (mii lei/t) = 967,7139
30. Profit la unitatea de suprafață (mii lei/ha) = 7 911 0,61
31. Rata profitului net (%) = 52,51207
32. Productivitatea muncii (mii lei/z.o.) = 1 231,195
33. Productivitatea muncii (z.o./kg) = 2, 764526E -03

47 Tabelul 5.12
Fișa tehnologică a culturii Secară

Denumirea
lucrării Luna/decada UM Vol. Lucrări manuale Lucrări mecanice Consum materiale Zile
agregat Salarii
mecan.
(mii
lei) Cons.
Motor. Total
lucrări
(mii
lei)
Norma Total
z.o. Cat.
Sal. Lei/
z.o. Sal
(mii
lei) Agreg Tarif
(mii
) Ha
A.n. Total
(mii lei) Materiale Kg/
ha Total
kg Pret
lei/kg Total
mii lei
Încar.transportat IC
(NPK) VIII/l T 2,61 0,11 0,287 2 60 17.229 2RM2 800 0,1 104,42 NH4NO3 47 470,18 1400 658,25 0,10442 6,26518 4,1768 786
Descărcat IC (NPK) VIII/l T 2,61 0,11 0,287 2 60 17.229 0 Super P c. 61,6 615,56 1200 738,675 0 0 756
Adm. Și deservit IC
(NPK) VIII/l Ha 10 0,047 0,47 2 60 28.2 MA-3,5 800 6,8 5440 Sare de K 152 1524,8 1100 1677,23 0,18003 10,802 24 7156
Arat, grapat 20 cm VIII/l Ha 10 0 0 PP4-30 800 11,2 8960 – 0 0 0 0 2 150 260 9110
Disc si preg pat
germinativ XI/I Ha 10 0 0 GDU3,4 800 6,3 5040 0 0 0,86957 65,2174 75 5105
Încar.transport. sam. XI/III T 2,2 0,11 0,242 1 50 12.1 2RM2 800 0,0 0 Ariesan 220 2200 3800 8360 0,088 5,28 3,52 8377
Sem si des cer pai XI/III Ha 10 0,3 3 1 50 150 SUP29 800 4,0 3200 0 0 0,74074 66,6667 50 3417
4,286 224.76 22744,4 11434,1 3,98276 304,231 416,7 34708
Incarc, transp IC (N) III/I T 1,097 0,11 0,121 2 60 7.2407 2RM2 800 0,1 43,8833 NH4NO3 110 1097,1 1400 1535,92 0,04388 2,633 1,7553 1590
Descărcat IC (N) III/I T 1,097 0,11 0,121 2 60 7.2407 0 7
Adm. Și deservit IC
(NPK) III/I Ha 10 0,047 0,47 2 60 28.2 MA-3,5 800 6,8 5440 0,07566 5,67457 24 5474
Transp apa prep.sol. III/III Mii
l 3 0,15 0,45 4 80 36 RC-4 800 0,2 120 Mancozeb 0,2 2 170000 340 0,05 3 4,8 499
Erbicidat și deservit III/III Ha 10 0,06 0,6 1 50 30 MPSP 800 2,5 2000 Icedin S 1 10 85100 851 0,2 18 35 2899
1,761 108.68 7603,88 2726,92 0,36954 29,3076 65,555 10469
Recoltat cereale pai VI/III T 51 0 0 C-14 800 16,3 13056 0 0 1,34211 120,789 178,5 13177
Transportat rec.
Princ. VI/III T 51 0 0 2RM2 800 2,6 2040 0 0 2,04 122,4 81,6 2162
Balot at deservit
presa paie VI/III T 56,1 0,095 5,33 1 50 266.48 PPF 800 11,2 8976 Ata 1 56,1 16000 897,6 2,15769 161,827 129,03 10302
Încărcat, transportat
rec. Sec VI/III T 56,1 0,12 6,732 2 60 403.92 2RM2 800 2,8 2244 0 0 2,244 134,64 89,76 2783
Cladit sira VI/III T 56,1 0,16 8,976 3 70 628.32 628
21,04 1298.7 26316 897,6 7,7838 539,656 478,89 29052

TOTAL 27,09 1632.2 0,0 56664,3 0 15058,7 12,1361 873,195 961,14 74228

48 10. Suprafața culturii (ha ) = 10
11. Producția medie principală (kg/ha) = 5100
12. Producția medie secundară (kg/ha) = 5600
13. Consum total de forță de muncă (z.o.) = 27
14. Salarii lucrări manuale (mii lei) = 1 632
15. Cheltuieli cu lucrările mecanice (mii lei) = 56 664
16. Cheltuieli cu materialele (mi i lei) = 15 059
17. Zile agregat (z.a) = 12
18. Salariile mecanizatorilor (mii lei) = 873
10. Consum total de motorină (litri) = 961
11. Prețul combustibilului (lei/l) = 4
12. Cota de impozitare a fondului de salarii lucrări manuale(%) = 19
13. Cota de impozit are a fondului de salarii mecanizatori (%) = 21
14. Fond de șomaj (%) = 1
15. Pensii suplimentare (%) = 3
16. C.A.S. (%) = 30
17. Fond de sănătate (%) = 7
18. Cheltuieli de aprovizonare (%) = 3
19. T.V.A. (%) = 19
20. Irigații (mii leii/ha) = 0
21. Amortizarea mijloacelor fixe (mii leii/ha) = 0
22. Prețul de vânzare a producției principale (lei/kg) = 5 000
23. Prețul de vânzare a producției secundare (lei/kg) = 700
24. Cota de cheltuieli comune (%) = 5
25. Cota de cheltuieli generale (%) = 7
26. Cota de impozit pe profitul realizat (%) =30
27. Cota de alte cheltuieli directe (%) = 4

10. Producția totală principală (kg/ha) = 41 000
11. Producția totală secundară (kg/ha) = 41 000
12. Cheltuieli cu carburanții (mii lei) = 13 454
13. Salarii total (mii lei) = 2 5 05
14. Impozit pe salarii lucrări manuale (mii lei) = 310,08

49 15. Impozit pe salarii mecanizatori (mii lei) = 183,33
16. Impozite totale (mii lei) = 493,41
17. Fond șomaj (mii lei) = 25,05
18. Pensii suplimentare (mii lei) = 75,15
10. C.A.S. (mii lei) = 751,5
11. Fond de săn ătate (mii lei) = 175,35
12. Taxe total (mii le i) = 1027,05
13. Cheltuieli de aprovizonare (mii lei) = 451,77
14. T.V.A. (mii lei) = 2 861,21
15. Amortizarea mijloacelor fixe (mii lei) = 0
16. Total cheltuieli directe (mii lei) = 92 515,44
17. Alte c heltuieli directe (mii lei) = 3 700,617
18. Che ltuieli comune (mii lei) = 4 625,772
19. Cheltuieli generale (mii lei) = 6 476,081
20. Total cheltuieli indirecte (mii lei) = 11 101,85
21. Total cheltuieli de exploatare (mii lei) = 107 317,9
22. Venitur i din producția principală (mii lei) = 123 000
23. Venituri din producția secundară (mii lei) = 28 700
24. Venituri totale (mii lei) = 151 700
25. Costul de producție (mii lei/kg) = 2,61751
26. Profit brut total (mii lei) = 44 382,09
27. Impozit pe pr ofit (mii lei) = 13 314,63
28. Profitul net (mii lei) = 31 067,46
29. Profitul net (mii lei/t) = 757,743
30. Profit la unitatea de suprafață (mii lei/ha) = 3 106,747
31. Rata profitului net (%) = 28,949
32. Productivitatea muncii (mii lei/z.o.) = 5 61 8,519
33. Productivitatea muncii (z.o./kg) = 6,585366E -04

50 5.5. Evaluarea producției

Evaluarea producției are ca scop urmărirea și înregistrarea evoluției culturilor, precum și
realizarea unor determinări cantitative și calitative a producției.acestora.
Evaluarea se face în două etape:
1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice de
dezvoltare a plantelor;
2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producției agricole după anumite norme
standardizate
In funcție d e tipul de cultură, evaluarea se fac e astfel:
1) Secara – 15 iunie:
– se stabilește numărul punctelor de control în funcție de mărimea și uniformitatea parcelelor
(suprafata parcela = 24,2 ha, adica se acorda 5 puncte).
Determinările se fac cu ajutorul ramei me trice (un cadru de 1 metru patrat).
Metodologie de lucru
– se numără spicele din interiorul ramei metrice;
– se stabilește numărul mediu de boabe în spic;
– se calculează producția medie la hectar, astfel:

hakg/ 3500100 30,7 x 19 x 600 1000x 100010000x MMBxNbx Nspkg/haQ = = =

Q kg/ha – producția medie kg/ha;
Nsp – număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);
Nb – număr mediu de boabe în spice;
MMB – greutatea a 1000 boabe (grame);
10.000 m.p. = 1 ha
1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

2) Porumb (1 septembrie):
– se stabilește numărul punctelor de control după aceleași criterii ca la secara;

51 – suprafața unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70 (m)
– distanța dintre rânduri);
– se numără știuleții la fiecare punct de control;
– se calculează numărul de știuleți la hectar:
)( 3560052810000)5 138( 10000/ IIxxx
ixdxnstha Nst = = =

Nst/ha – număr de știuleți la ha;
nst – numărul de știuleți numărați la toate punctele de control (138 x 5 = 690 stiuleti);
d – suprafața unui punct de control (28 m.p.);
i – numărul punctelor de control. (5 puncte)
– se determină apoi numărul de boabe pe știul ete;
Numar boab e/ stiulete = ( Greutate stiulete (g) x 1000/ MMB (g)) x 0,9
= (180 x 1000/ 410) x 0,9 = 395
– se calculează apoi producția medie la hectar:
(III) / 5020
10410 395 35600
1000x 1000MMBxNbxNstkg/haQ6hakgx x= = =

Q kg/ha – producția medie;
Nst – număr știuleți la hectar;
Nb – număr mediu de boabe pe știulete;
MMB – greutatea a 1000 boabe (grame)
3) Grâu, orz (orz – 1 iunie, grâu – 15 iunie):
– se stabilește numărul punctelor de control în funcție de mărimea și uniformitatea
parcelelor(în cazul parcele de până la 100 ha – 5 puncte; pe suprafețe mai mari de 100 ha
– 10 punc te).
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).
Metodologie de lucru
– se numără spicele din interiorul ramei metrice;
– se stabilește numărul mediu de boabe în spic;
– se calculează producția medie la hectar, astfel:
(I)1000x 100010000x MMBxNbxNspkg/haQ=

Q kg/ha – producția medie kg/ha;
Nsp – număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);

52 Nb – număr mediu de boabe în spice;
MMB – greutatea a 1000 boabe (grame);
10.000 m.p. = 1 ha
1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boab e
Exemplu:GRAU
(I) 67421000x 100010000x43x28x550kg/haQ = =

53

CONCLUZII

Economia de piață determină o creștere a competitivității firmelor pe piață, a gradului de
rivalitate dintre concurenții ce activează pe aceleași piețe, cu efecte pozitive asupra îmbunatățirii
calităț ii produselor, indiferent că vorbim de cele agricole și agroalimentare sau de restu l produselor
destinate consumului non -alimentar.
Creșterea competitivității unei firme este dependentă de calitatea managementului de vârf, de
tipul acestuia și de strategii le folosite pe termen mediu și lung.
În cadrul proiectului a fost analizată societ atea comercială S.C.AGRICOLĂ IMPERIAL
S.R.L.
Obiectivele specifice ale proiectului, care contribuie la realizarea obiectivului general, sunt
reprezentate de:
– consolidarea ș i dezvoltarea sectorului productiv în conformitate cu cerințele de
mediu, prin achi ziția unei linii tehnologice formate din utilaje și echipamente noi,
ecoeficiente care îndeplinesc condițiile de mediu pentru o dezvoltarea durabilă;
– creșterea cifrei de afa ceri cu până la 40%, prin diversificarea activității productive
(producția ceaiuril or cu efect medicinal);
– obținerea unei cote pe piața zonală a ceaiurilor de cca. 10%;
– creșterea gradului de utilizare a resurselor agricole zonale, prin achiziția materiilor
prime (plante medicinale) de la producătorii agricoli din zona Moldovei;
– creșterea viabilității economice a societății S.C.AGRICOLĂ IMPERIAL S.R.L..
prin competitivitatea ridicată a produselor (ceaiuri medicinale ecologice) pe piața
locală, regionala și n ațională.
→ Din analiza indicatorilor financiari prognozați pentru perioada de post i mplementare a
proiectului, se observă că s -a obținut o rată a rezultatului din exploatare de peste 24% și o
rentabilitate a capitalului investit în jurul valorii de 60%, cee a ce indică profitabilitatea și
eficientă economică a investiției propuse.

54 → Rezultă că strategia de aplicare a managementului prin proiecte, la nivelul întreprinderii
S.C.AGRICOLĂ IMPERIAL S.R.L.. va determina creșterea competitivității pe piața
produselor agroalimentare ecologice – a ceaiurilor medicinale -, realizarea de venituri
suplim entare și creșterea viabilității firmei în structurile economiei de piață.
→ În cea de -a doua parte a proiectului a fost analizată structura fondului funciar și rentabilitatea
economică a producției agricole vegetale . Exploatația are o suprafață de 1350 ha teren arabil,
pe care a fost elaborat un asolament format din 3 sole, cu suprafața egală ( 450 ha), pe care se
rotesc anual culturile de secară, porumb și grâu.
→ Analiza rentab ilității economice a culturilor practicate a fost realizată pe baza fiselor
tehnologice întocmite pentru fiecare tip de plantă, în care sunt incluse toate cheltuielile
directe pe care producția agricolă le implica: cheltuieli cu lucrările manuale, cheltuie li cu
lucrările mecanice și cheltuieli cu materialele folosite (materii prim e, consumabile. Pentru
calcularea cheltuielilor de producție s -au luat în vedere: salariile muncitorilor, diferențiate pe
categorii de lucrări (I, II, III, IV), prețul mediu al mat erialelor (semințe și material de plantat,
îngrășăminte, combustibili).
→ Cea mai eficientă, din punct de vedere economic, a rezultat cultura cartofului, cu o rată a
profitului net de 44%, urmată de cultura porumbului cu o rată a profitului net de 25,6% și î n
ultimul rând secară, cu o rată a profitului net de 16,98%.
→ Indicatorii foa rte buni obținuți pentru cultura secarei , din cadrul exploatației luate în analiza,
ne arată existența unui bun management la nivel de fermă, o optimizare rațională a factorilor
de producție și o alocarea judicioasă a resurselor.
→ Structura fondului funcia r cupri nzând o suprafață arabilă de 1350 ha, divizată în 3 sole egale
(de 45 0 ha), este bine optimizata, permițând încadrarea lucrărilor agricole în timpii normali
și de calitate, ceruți de fiecare cultură, lucrări efectuate cu mijloace mecanice proprii
(pluguri, tractoare, semănători, remorci, combine de recoltat etc.).
→ Orice activitate economică, fie ea din domeniul agroalimentar, agricol sau non -agricol, are
importanță ridicată p entru existența unei națiuni, pentru creșterea și dezvoltarea economică,
socială, tehnică, a comunităților de oameni, în condițiile respectării mediului înconjurător și
asigurarea durabilității fiecărei activități.

55

BIBLIOGRAFIE

1. Ailincăi C., 1994 – Cercetări privind in fluența asolam entelor și fertilizării asupra producției
la principalele culturi din Podișul Moldovei – Teză de doctorat.
2. Ailincăi D., Ailincăi C., Zbanț M., Răus L., Meruș A., 2005 – Cercetări privind in fluența
fertilizării asupra producției grâului de toamnă și fertilității solului în Câmpia Moldov ei.
Cer. Agr. în Moldova (2004/2005 ), pag. 17 -27, Iași, România.
3. Avarvarei I., Volf M., Lisnic T., Avarvarei T., 1997 – Influența îngrășămintelor chimice
asupra cantității și calității recoltelor de grâu de toamnă și porumb – Lucrări științifice –
Vol.40 supliment, seria Agricultură.
4. Avarvarei I., și colab., 1997 – Agrochimie , Ed. Sitech, Craiova
5. Axinte M., Roman GH. V., Borcean I., Muntean L.S., 2006 – Fitotehni e. Ed. ”Ion
6. Ionescu de la Brad”, Iași, pag.72-122.
7. Axinte M., Neștian I., Antonescu M., Moglan C., 2005 – Cercetări privind in fluența
îngrășămintelor chimice NPK asupra producției și calității cariopselor de grâu. Lucrări
Științifice, Seria Agronomie, Vol.48, USAMV Iași, România.
8. Axinte M., Moglan C., Zaharia M., 2008 – Influența fertilizării cu azot și fosfor asupra
conținutului în p roteină la g râul de toamnă. Lucrări științifice, Seria Agronomie,Vol.51,
USAMV Iași, România.
9. Bîlteanu Gh., Salontai Al., Bîrnaure V., Borcean I., 1991 – Fitotehnie – Ed. Didactică și
10. Pedagogică, București, România, pag. 55-98.
11. Boieriu I., Eustațiu N., 1973 – Cultura grâului, Editura Ceres, București, România.
12. Borcean I., Moisuc Al., Ionașan A., Borcean A., Niță S., 2002 – Studii privind calitatea
grâului destinat panificației. Lucrări științifice, Seria Agronomie, USA MV Iași, vol.43.
13. Borlan Z., Hera C., 1977 – Îndrumător pentru stabilirea necesarului de îngrășăminte și
amendam ente la culturile de câmp, Editura Ceres, București, România.
14. Borlan Z., Hera C., Dornescu D., Kurtinecz P., Rusu M., Buzdugan I., Tănase Gh., 1994
15. Fertilitatea și fertilizarea solurilor, Editura Ceres, București, România.

56 16. Burlacu Gh., Stan S., Crăciun V., 1981 – Influența îng rășămintelor și a plan telor
premergătoare asupra producției de proteină la grâul cultivat în cadrul unei rotații de 3,4 și
5 ani . Probleme Agrofitotehnice Teoretic Aplicate, vol 3.
17. Dornescu D., 1978 – Influența îngrășămintelor cu azot asupra producției la grâul de
toamnă pe principalele tipuri de sol din Podișul Moldov ei. Analele ICCPT Fundulea,
București, România.
18. Hera C., Popescu S., Stan S., Păltineanu I.C., Ionescu F., 1981 – Influența din tre îngă șăminte
și aprovizionarea cu apă a solui asupra calității recoltelor. Probleme de agrofitotehnie
teoretică și aplicată, vol.3, nr.4.
19. Hera C., Triboi E., Burlacu Gh., 1971 – Studiul interacțiunii îngrășămintelor cu azot și
fosfor la grâul cultivat în sud-estul țării. Analele ICCPT Fundulea, 37, seria B.
20. Iacob V., Ulea E., Puiu I., 1998 – Fitopatologie agricolă. Editura Ion Ionescu de la Brad,
Iași, România.
21. Iaxcob V., 2002 – Bolile plantelor cultivate. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași,
România.
22. Ioan Ionela, Cioplan Ghenua, 1997 – Capacitatea de producțe a unor soiuri și linii de
grâu de toamnă pentru condițiile ecologice din Moldov a. Cercet. Agron. în Moldova, vol 1,
Iași, România.
23. Mogârzan Aglaia, Vasilică C., Axinte M., 2001 – Influența fertilizării organo-minerale
asupra producției și calității acesteia la grâul de toamnă, într-o experiență de lungă durată
la Ezăreni, Iași. Lucrări Științifice U.S.A.M.V. Iași, Seria Agronomie, vol.44.
24. Mogârzan Aglaia, T. Robu, M. Zaharia, 2010 – Fitotehnie – Îndrumător pentru lucrări practice.
I.S.B.N. 978-973-147-058-0, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iași, 160 p
25. Moglan C., 2009 – Cercetări privind acumul area de bioma să la grâu sub in fluența
fertilizării și combat erea buruienilor în condițiile ecologice din Câmpia Văcăreni, Tulcea.
Teză de doctorat, U.S.A.M.V. Iași.
26. Muntean L.S., și colab., 2003 – Fitotehnie . Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
27. Onisie T., Jităreanu G., 2000 – Agrotehni că. Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
28. Raullard D., 1980 – Quelle varieteu semer. Franța, nr 133.
29. Roman Gh. V. – Grâul. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași, pag.72-122.
30. Zaharia M.S., Aglaia Mogârzan, T. Robu, 2011 – Fitotehnie – Lucrări de laborator.
I.S.B.N. 978-973-147-092-4, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iași, 236 p.

57 31. Zaharia M.S., 2011 – Tehnolog ia culturilor de câmp. I.S.B.N. 978-973-147-094-8, Editura
„Ion Ionescu de la Brad” Iași, 176 p