Hotel Boutique Page 1 [618031]

Hotel Boutique Page 1

HOTEL BOUTIQUE
Origine ș i Identitate

Lucrare de diser ție
Stud.arh. Gheorghian Ioana -Alexandra

Conducător științific
Lect.dr.arh. Oana Diaconescu

SESIUNEA MARTIE 2018

Hotel Boutique Page 2
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………………….3
1. Scopul lucrării………………………………………………………………………………….3
2. Metoda d e lucru ……………………………………………………………………………….3
Cap. 1: Principii de intervenție și estetică a l unui edificiu ………………………………..4
1.1 Raum și originea arhitecturii ………………………………………………………………4
1.2 Conversia: legătura dintre artă și scop …………………………………………………6
1.3 Estetica Arhitecturii ………………………………………………………………………….8
Cap. 2 :Evoluția programului hotelier …………………………………………………………….10
2.1 Geneza hotelurilor în Europa și Orient …………………. …………………………..10
2.2 Începuturile hotelurilor în București ………………………………………………….11
2.3 Dezvoltarea industriei hoteliere ………………………………………………………..12
2.4 Programe caracteristice ……………………………………………………………………14
Cap 3: Scenografia hotelurilor boutique ………………………. ………… ……………. ………17
3.1 Ce înseamnă un hotel boutique? …………………………… ………………………….17
3.2 Geneza hotelurilor boutique ……………………………………………………………..18
3.3 Apariția termenului de „hotel boutique” …………………………………………….21
3.4 Considerente de proiectare ……………………………………………………………….23
3.5 Tendințe de amenajare …………………………………………………………………….25
Cap 4: Studiu de caz ……… …………………………. ………………………. …………………………32
4.1 Analiza istorică a casei de modă IMOD …………………. …………………………32
4.2 Analiza morfologică a casei de modă IMOD ………….. …………………………34
4.3 Conversia fostului centru IMOD …………………………… …………………………37
Note………………………………………………………………………………….. …………………………38
Bibliografie ………… ………….. ……………………………………………………………………………39

Hotel Boutique Page 3
INTRODUCERE

Scopul lucră rii:
Lucrarea își propune să ia î n discuție problema abordă rii unei soluții de amenajare
pentru fostul centru IMOD de p e strada George Clemenceau, colț cu strada Episcopiei.
Topică ilustrată prin studierea unor teorii le gate de originea arhitecturii din relația edificiului
cu situl în care se află, a unei metode de conversie care să nu altereze funcțiunea originară a
clădirii și prin detalierea programului de hotel boutique.

Metoda de lucru
Se va face o analiză a teoriilor enunțate mai sus în fiecare capitol astfel:
Fiecare su bcapitol al Capitolului 1 își propune să abordeze o temă diferită, pornind de
la legătura edificiului de arhitectură cu raum – ul până la analiza importanței operi de artă și
a scopului unei conversii, printr -un studiu al estetii în arhitectură.
Capitolul 2 abordează istoria și programele hoteliere .Se vor prezenta câteva date
istorice ale programului de arhitectură și cum a evoluat acesta din Antichitate până în zilele
noastre.
Capitolul 3 analizează funcțiunea de hotel boutique. Se va prezenta o scurtă istorie a
programului de arhitectură și se vor analiza tendințele de amenajare și proiectare, pornind de
la o serie de exemple relevante.
Capitolul 4 aplică teroriile din capi tolele 1, 2 și 3 analizând fosta casă de modă IMOD
din punct de vedere morfologic și istoric.

Hotel Boutique Page 4
CAPITOLUL I
Principii de intervenție și estetică al unui edificiu

1.1 Raum și originea arhitecturii
Originea arhitecturii, aceea de la care un edificiu sau un monument de arhitectură își
trage esența se definește prin sit. Pentru Heidegger arhitectura are un caracter antic ea
trăgându -și substanța atât din solul î n care este așezată cât și din contextul istoric, cultural si
fizic: „ Prin urmare, spațiile își capătă esența din locuri și nu din așa -numitul spațiu ”. Acest
pământ natal definit de Heidegger ca „ Raum ” este „ceva rânduit, cedat, eliberat și anume în
vederea unei limite” sau din punct de vedere al locuirii „ disciplinarea unui câmp vizual,
fixarea civilizatorie a unei priveliști sau domesticirea unui peisaj ” (Baconsky )*1. Arhitecții
au două feluri de a construi: fie cultivă acel sit, fie îl nivelează. În cazul doi sit -ul cade într -o
condiție inferioară, în timp ce un sit construit devine pământ natal. Astfel în interiorul sitului
se găsesc atribute care vor fi transfer ate casei și care vor reda substanța esenței originare . De
aceea nivelarea terenului va face ca situl să -și piardă atributele , în timp ce un sit proiectat și
construit devine pământul natal – Raum .
Conform lui Elia de înăuntrul „Raum ”-ului se află un Centru, diferit în rang de ceea ce
se află în afara acestei limite (în haos) . El încearcă să explice importanța stabilirii Centrului
Casei/Cetății. Centrul fiind axis mundi sau arborele vieții care face legătur a cu celelalte
niveluri cosm ice, i ar limita sitului cre ează sacralitatea arhitecturii conform lui Heidegger:
„Templul închide în sine figura zeului și în această ascundere el o face să emane,
prin sala coloanelor, în spațiul sacru. Datorită templului, zeul este prezent în templu.
Această prezență a zeului este, în sine însăși, desfășurarea și delimitarea spațiului ca fiind
unul sacru. ”(Heidegger)*2
Heidegger vorbeșt e despre templu ca despre un exemplu de arhitectură care ilustrează
cel mai bine ideea de axis mundi și limitele care separă sacrul de profan. Există două origini
ale arhitecturii : templul și casa.

Hotel Boutique Page 5
Prima origine este aceea că templul își are originea din viziunea Templului din
Ierusalimul ceresc. Acesta transpus din lumea ideilor în lumea materială era la început un
cort care ascundea Chivotul Legii. Apoi, Templul din Ierusalimul ceresc se va revela lui
Solomon care va edifica Templul lui care îi poartă numele .
A doua sursă a arhitecturii vorbește de originea templului ca fiind casa modestă
descrisă de Heidegger ca cea care„ ocrotește creșterea și îngăduie muritorului să fie pe
pământ, locuind ”. Textele antice și cele biblice afirmă ac eastă teorie. De exemplu , locuitorii
din Crotona au tra nsformat casa lui Pitagora în templul Demetrei, zeița agriculturii. Conform
lui Porfir în „ Vita Pythagorae ” casa lui Pitagora nu a fost modificată morfologic, nici
funcțional ci doar sfințită. În Noul Testament este descrisă scena „Cinei cea de Taină ” care s –
a petrecut în camera de oaspeți în casa unui discipol al lui Hristos . În Vechiul Testament
templul este întotdeauna numit „Casa Numelui Domului”, astfel cortul care ascundea
Chivotul Legii poate fi considerat o casă. Chiar regele David spunea din c auza dificultăților
și a semnelor potrivnice: „Cum să intre chivotul Domnului la mine în casă?” , acesta fiind un
alt caz de convertire a casei în templu .*3
Ca și concluzie a afirmațiilor anterioare și conform lui G.M. Cantacuzino o casă va
tinde întotdeauna să reprezinte idealul și demnitatea umană . Deoarece tot ce simbolizează
familia, va fi mai aproape de inima omului . Din acest motiv mare parte din tendințele actuale
de proiectare și programele arh itecturale încearcă să redea prin amenajare această
familiaritate a casei, de exemplu: hotelurile boutique, spitalele, etc. Chiar Robert Venturi
argumentează că edificiul de arhitectură este aproape întotdeauna un adăpost, un spațiu
ocrotitor: „ Arhitectura este un adăpost decorat cu simboluri ”. De aceea “arhitectul se ocupă
de om și de zeii lui .”(G.M.Cantacuzino). *4

Hotel Boutique Page 6
1.2 Conversia: legătura dintre artă și scop

Când vine vorba de conversii, filosofii secolului XX au avut opinii diferite:
„ Dacă o clădire îngrijește creșterea (Heidegger) sau o soluție fericită (Gadamer) ,
atunci orice modificare a ei implică o alterare fără întoarcere a acestei condiții aurorale,
adică o retrogradare la stadiul de ustensil (Heidegger) și/sau o pierdere a realitații sale
(Gadamer).”*5
Gadamer vorbește de „ soluția fericită ” și ne avertizează că orice intervenție sau
modificare a edificiului duce la pierderea realității clădirii. Mai mult de atât, intervențiile
succesive duc la distrugerea semnelor funcțiunii originale. El argumentând că o clădire „ nu
este niciodată în primul rând o operă de artă ” iar funcțiunea sau „ scopul ” este strâns legată
de existența acesteia. Acestea două neputând fi separate fără a pierde ceva din realitatea
edificiului.
De asemenea, Neil Leach susține că o conversie poate șterge scopul inițal al clădirii
astfel încât edificiului îi pot fi atribuite noi ideologii:
„Once the memory fades the semantic associations will be lost, and the building may
be reappropiated according to new ideological imperatives ” (Neil Leach)*6
Dar acest tip de conversii produc e un conflict între noua funcțiune a l clădirii și
aspectul monumentului edificat.
Există monumente gândite de la bun început pentru un anumit scop și din acest motiv
o „soluție fericită ” este conversia în același spectru de funcțiuni. Cum este și cazul b isercilor
din Marea Britanie, Belg ia și Țările de Jos c are acum abandonate de credincioși sunt
convertite în hoteluri și locuințe . Partea exterioară este păstrată dar interiorul își pierde astfel
elementul sacru revenind la originea sa – casa. Un exemplu este mănăstir ea de secol XV din
centrul orașului Maastricht transformată în 2005 Satijnplus Architecten într -un hotel cu 60 de
camere.(fig.1)

Hotel Boutique Page 7

Fig 1: Kruisherenhotel, Maastricht – mănăstire convertită în hotel
Concluzia acestei argumentații este că o ”conversie” reușită a unui monument, se
poate considera întocmai prin păstrarea funcțiunii originare, respectiv a elementelor care
aduc aminte de scopul construirii sale. În aceeași ordine de idei, o intervenție arhitecturală
realizată în sensul schimbării funcționale, degradează edificiul, denaturându -i esența și
transformându -l într -un ustensil.

Hotel Boutique Page 8
1.3 Estetica a rhitecturii

Opera de artă se poate defini ca acea lucrare de artă sau de arhitectură care, fie
individual, fie în grup îi determină pe indivizi, fără să fie considerat un act conștient, să o
contemple cu admirație. Operele de artă sunt în general o manifestare a unor idei. Acest lucru
nu es te însă suficient pentru a înțelege opera de artă. Pentru a percepe și simți spiritul operei
trebuie să intrăm în contact cu aceasta.
Conform lui P.A. Michelis s copul artei este acela de face ca operele să -și dezvăluie
esența printr -o„percepție nemijlocită ”. O operă care trebuie să răspundă unei nevoi spirituale
ține de esența artei arhitectului de a o rezolve. Arta folosește tehnica și conferă operei sale
atribute în afara timpului și spațiului, pe când arhitectura este strâns legată de atributele
timpului și spațiului deoarece ea trebuie să servească societatea din punct de vedere utilitar.
Opera de artă răspund e unor principii estetice și emoționează întotdeauna și pretutindeni.Ea
prezintă idei diferite în funcție de epocă și folosește mijloace tehnice dif erite. Conform lui
Vischer „ stilul artei este oglinda spiritul epocii ”, iar atunci câ nd stilul lipsește obiectul nu
emană nici un spirit pozitiv. De asemenea, arta izvorăște din surse diferite și poate fi
recunoscută de toată lumea.
Arhitectura devine operă de artă atunci când forma sa devine o sinteză a următoarelor
elemente:
a. Forma practică care trebuie să răspundă scopului artei;
b. Forma tehnică care reiese din construcție;
c. Forma art istică legată de armonia proporț iilor;
Un edificiu d e arhitectură poate fi calificat ca u til, tehnic sau artistic. E ste posibil ca o
formă artistică să fie corectă din punct de vedere util și tehnic. În timp ce, o formă utilă sau
tehnică nu poate fi operă de artă (formă artistică) .
Legea unității în diversitate spune că întregul este constituit din „ membre ” în care
domină ordinea ritmică, sinteza armonică, și măsura predeterminate atât la interior cât și la

Hotel Boutique Page 9
exterior. Prin urmare „mecanismul artei este reprezentat prin : armonia, măsura și ritmul ”
(P.A.Michelis) .
Există trei principii ale ritmului: principiul continuității, principiul trecerii de la întreg
la părți și principiul echilibrului. Spre deosebire de ritm , care are o armonie dinamică ,
armonia este de natu ră statică. De asemen ea, ritmul conduce la cantitate și la durată, iar
armonia conduce la stilul de înaltă calitate. ”Conform pitagor icienilor armonia este unirea
elementelor foarte amestecate care converg, deși sunt de intenții diferite ”(P.A.Michelis)*7
P.A.Michelis declară că „omul este măsura fundamentală de comparație pentru orice
lucru ”*8. Pentru fiecare edificiu de arhitectură există trei măsuri: măsura interioară
(determină scara modulară) , exterioară (se referă la scara edificiului) și absolută (se referă la
rațiune) .
Arhitectura modelează masa, atâ t a spațiu lui cât și a golurilor. „Ea ocupându -se atât
de spațiile interioare cât și cele exterioare care comunică între ele prin deschideri și
goluri ”(P.A.Michelis)*9. În concluzie, „elementele principale ale morfologiei arhitecturale
sunt: masa, spațiul și lumina ”(P.A.Michelis) . Pe când elementele decorative nu sunt nici
portante, nici purtate, ele caracterizându -se prin unitate artistică.

Hotel Boutique Page 10
CAPITOLUL I I
Evoluția programului hotelier

2.1 Geneza hotelurilor în Europa și Orient

Istoria hotelurilor și spațiilor destinate adăposturilor este legată de istoria civilizațiilor.
Astfel , locuri de adăpostire a călătorilor există din cele mai vechi timpuri. De exemplu , grecii
au construit b ăile termale destinate odihnei și relaxării. Grecii cosiderau că străinii trebuie
respectați , ei l-au „creat ” din acest motiv pe Xenios Dias – Jupiter, zeul ospitalității cel care îi
protejează pe străini. Xenos era echivalentul unui prieten apropiat căruia îi datorai ajutorul și
un adăpost. Mai târziu, romanii au urmat exemplul grecilor și au edificat vile pentru a găzduii
oficiali i străini. Această tradiție a ospitalității a fost preluată de multe civilizații și s-a
transmis până în ziua de astăzi .
În Orientul Mijlociu existau „ caravanserai ”, acestea fiind un tip de han la care
poposeau caravanele . Prin aceste hanuri treceau negustori din Asia, Africa de Nord, sud -estul
Europei și mai ales de pe Drumul Mătăsii, fiind un loc unde negoțul înflorea.
În perioada medievală mănăstirile și abațiile ofereau adăpost călătorilor și funcționau
ca și spitale pentru localnici sau pentru cei în trecere. De asemenea, în perioada cruciadelor
hanurile începuseră să se înmulțească în Europadatorită pelerinilor și c ruciaților care se
îndreptau spre Țara Sfânt.

Hotel Boutique Page 11
2.2 Începuturile hotelurilor în București – hanurile

Legenda spune că orașul București a fost întemeiat pe Dâmbovița de ciobanul Bucur.
Acest fapt este consemnat de consulul britanic din Țara Românească în 1820 și de un călător
străin trecut prin București în1761. Cert este că nucleul orașului s -a dezvoltat în jurul Curții
Domnești. Ea fiind înconjurată de târguri și ulițe. Apoi, datorită lui Vlad Țepeș , care va
transforma așezarea în reședinț ă voievodală, orașul va înflori și se vor așeza nu meroși
meșteșugari și negustori . Iar în 1459 apare numele de București. Este de menționat că în
afara poziției strategice pe care o avea așezarea, de la Curtea Domenască se ramificau
principalele legături cu țara și cu Orient ul: Podul Calicilor, Podul Șerban Vodă, Podul
Mogoșoaiei, Podul Târgului de Afară (azi Calea Moșilor).
Secolul al XVII -lea reprezintă o perioadă importantă pentru București deoarec e este
momentul cânt se dezvoltă comerțul și turismul, și astfel apar primele hanuri. Conform
documentelor din ac ea perioadă cel mai vechi d intre aceste hanuri ar fi fost cel lui Man ole
Zaraful, situat în centrul orașului. Alte hanuri vestite din ac ea perioadă sunt cele ridicate de
domnitorii de atunci și care le -au purtat și numele: Șerban Vodă și Constantin Brâncoveanu.
Câteva informații despre arhitectura și atmosfera acestor hanuri au rămas de la secretarul lui
Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro : „…aveau curți mari, pătrate, cu ziduri înalte și tari de
jur-împrejur, cu porți groase de stejar, căptușite cu fier, legate cu piroane, șine și lanțuri, cu
clopotnițe deasupra gangului; în mijlocul curții biserca ocolită de case tari, de zid,
compartim entate unele lângă altele, fiecare cu pivnița adâncă, cu magazie boltită, cu uși de
fier scoase pe o galerie, cu arcade pe coloane de piatră , cu capiteluri deasupra, cu odăi
toate cu perdele și cu ușile pe un pridvor care ocolea hanul dintr -un capăt într-altul
comunicând cu două scări mari acoperite, față în față una cu alta ”*10.

Hotel Boutique Page 12

Hanul lui Manuc 1841

2.3 Dezvoltarea industriei hoteliere

Industria hotelieră s -a dezvoltat în Franța, la începutul secolului al XV -lea, în cele din
urmă răspândindu -se în toată Europa. În această perioadă, mai mult de 600 de hoteluri private
au fost înregistrate în Marea Britanie. Ele erau alcătuite dintr -o curte pavată , intrarea fiind un
portic cu arce. Dormitoarele erau situate pe cele două laturi ale curții, bucătăria și spațiile
publice la intrare, iar grajdurile erau situate pe latura din spate.

Hotel Boutique Page 13
În Paris , pe vremea lui Ludovic al XIV -lea, în Place Vendome , a fost edificat primul
exemplu arhitectural de clădire cu mai multe funcțiuni , dintre care: buticuri, birouri,
apartamente și hoteluri.
Apoi în secolul al XIX -lea, după Revoluția Industrială din 1760 , hotelurile acaparează
centrele orașelor din Europa ș i America. Fiecare hotel începe să fie echipat din ce în ce mai
luxos. Pe lângă hotelurile noi constr uite se renovează clădiri abandonate, de exemplu în 1822
Giuseppe Dal Niel transformă un palat vechi din Veneția în hotel , respectiv Hotel Danieli.

Hotel Danieli faț adă exterioară Hotel Danieli recepție

Hotel Danieli recepție -zonă ședere Hotel Danieli cameră de hotel
Un alt exemplu de hotel care încerca să demonstreze prin arhitectura sa turiștilor
progresul științei, artelor și industriei în cel de -al Doilea Imperiu sub Napoleon al III -lea este
Le Grand Hotel Paris. Acesta a fost proiectat de arhitectul Alfred Armand și deschis în 1862.
Când a fost inaugurat a fost cel mai modern hotel din vremea sa. Fațada având ferestre în stil
Ludovic al X IV-lea asemenea Operei din Paris și de asemenea având primul lift hidraulic.
După 1890 hotelul a fost renovat de câteva de ori, de fiecare dată fiind adăugate noi
echipamente pentru a asigura luxul și confortul clienților.

Hotel Boutique Page 14

InterContinental Le Grand Hote l Paris – fațadă exterioar și perspectivă interioară

2.4 Programe caracteristice

După cum am menționat în capitolul precedent industria hotelieră se dezvoltă o dată
cu îmbunătăț irea mijloacelor de transport datorită Revoluției Indust riale. În secolul al XX -lea
această industrie înflorește din ce în ce mai mult astfel apar diferite programe hoteliere în
funcție de cerințele turiștilor și zonelor în care sunt construite.
Există o întreagă varietate de tipuri de hotel, dar chiar și așa fiecare ho tel are caracter
individual și este puțin probabil ca același hotel să fie identic cu altul tocmai prin legătura sa
cu raum -ul.
Scopul fiecărui hotel este de a satisface nevoile turiștilor și călătorilorîntr -un interval
de timp contra cost . Acest lucru poate fi atins construind hotelul intr -o locație în conformitat e
cu scopul și situl și printr -o administrare corectă a hotelului .
Hotelurile pot fi clasificate în funcție de preț, confort, capacitate, amplasament și
facilități. Gradul de con fort se face î n funcț ie de echiparea hotelului, spaț iile de acces, spațiile
comune, calitatea serviciilor, finisaj și mobilier. Astfel , din punct de vedere al confortului
hotelurile sunt împărț ite în următoarele categorii:

Hotel Boutique Page 15
a. Lux
b. Categ oria I
c. Categoria a II -a
d. Categoria a III-a
e. Categoria turistic
În 1964 , după deciz iile Conferinței Na țiunilor Unite , clasificarea hotelurilor se face
după cinci categorii: lux, 1, 2, 3, 4, 5. Aceste categorii sunt atribuite de o comisie specială
care ia în considerare dotările, dim ensionarea spațiilor și mobilare a lor.
Din punct de vedere al capacită ții, hotelurile sunt în general împă rțite în trei categorii:
mici (max. 150 paturi); mijlocii (între 150 și 400 de paturi) și mari (peste 400 de paturi).
Există diferite tipuri de hoteluri:
– De lux : care oferă servicii complete. Cum ar fi: InterContinental, JW Marriott și Ritz –
Carlton;
– Hoteluri boutique sau lifestyle : sunt în general hoteluri mici independente, care oferă
cazare personalizată și o experiență unică, având o capacitate mai mică de 100 de
camere;
– Full-service : pune la dispoziție o gamă largă de servicii pentru clienți cum ar fi
restaurante și room -service, săli de conferințe, zone de fitness;
– Hoteluri economy : oferă cazare de bază ;
– Pentru ședere pe timp îndelungat : sunt în general mici sau mijlocii ca și număr de
camere, iar prețurile diferă față de hotelurile tradiționale;
– Motel : este în general low -cost, cu acces direct în camere din parcare;
Există categorii de hoteluri construite în zone speciale și chiar unele care și -au câștigat
reputația în condiții deosebite. Acesta se împart în felul următor:
– Hoteluri le particulare sau boutique care și -au câștig at faima prin anumite evenime nte
cum ar fi Schloss Cecilienhof din Postam unde Winston Churchill, Harry Truman și
Joseph Stalin s -au întâlnit în 1945 pentru a s tabili soarta Europei după cel de -al

Hotel Boutique Page 16
Doilea Război Mondial; sau Hotelul Ritz din Londra ajuns faimos prin melodia lui
Irving Berlin „Puttin’ on the Ritz”;
– Hotelurile Resort: con struite pentru a atrage turiș tii având distracții precum: caz ino,
parcuri de amuzament, etc.. Acestea au funcție dublă și sunt deținute de același
proprietar;
– Hoteluri construite în peșteri naturale cum ar f i în Cappadocia (Turcia), Spania sau
edificate pe coastele mărilor în stânci deasupra nivelului mării în Italia și Africa de
Sud;
– Hoteluri capsule: un tip de hotel economic apărut în Japonia unde persoanele dorm în
containere având de dimensiunea unui pat. Acest model de hotel era admirat de Le
Corbusier pentru simplitat ea idei i și îl consideră un mod de locuire ideal pentru om și
societate. Problema era că Le Corbusier nu lua în considerare aspectele interioare,
psihologice specifice individului ;
– Hoteluri în gheața: igloo;
– Treehouse Hotels: care folosesc copacii drept elemente structurale: Treehotel din
Pitea, Suedia; The Costa Rica Tree House din Gandoca -Manzanillo, Costa Rica;
– Hoteluri subacvatice: Utter Inn în Lacul Malaren -Suedia, Hydropolis în Dubai;
– Se poate menționa și încercarea de a construi un hotel într -un fost bunker nuclear.
Null Stern Hotel în Teufen, Elveția care este o conversie a unui fost bunker în hotel,
conceptul derivând din protecția mediului aflat astăzi în pericol . Deși a primit un
premiu în 2009 pentru inovație hotelul a fost transformat în 2010 în muzeu .

Hotel Boutique Page 17
CAPITOLUL III
Scenografia hotelurilor boutique

3.1 Ce înseamnă un hotel boutique?

Înainte de hotelurile bout ique, scopul structurilor de cazare era de a-ți oferi un loc
confortabil în care îți petreceai o parte din timp. Acest lucru era datorat marilor companii de
hoteluri care au reușit începând cu secolul al XX -lea să acap areze piața din America de Nord
și mai târziu din Europa și alte continente. Ele au impus un standard din punct de vedere al
dimensiunii și confortulu i camerelor mergând pe niște principii raționale de proiectare pentru
a efic ientiza folosirea spațiilor și costurilor: „ minimum effort, maximum profit ” (minim de
efort, prof it maxim).

Exemple de camere standard de hotel
Hotelurilor boutique au schimbat așteptările clienților de la hoteluri în general,
deoarece ele oferă o experiență unică. Se poate spune că acest program arhitectural
funcționează pe principiile următoare:„ ceea ce va simboli za familia, va fi mai aproape de
inima omului “ și „frumuseț ea este o nevoie continuă a sufletului uman ” (G.M.
Cantacuzino)*11.
Mai mult de decât , hotelurile boutique au schimbat programul hotelier din punct de
vedere al proiectării, m arile hoteluri preluând mai ales elementele de familiaritate ale
acestora .

Hotel Boutique Page 18
Hotelurile boutique intră în categoria hotelurilor mici având în general între 10 și 100
de camere, fiecare cameră urmărind o tematică și decor specifice . Se preferă angajarea unui
arhitect care să proiecteze toată amen ajarea într -un anumit stil și să imprime un concept clar
în intervenție . De asemenea , se preferă amplasarea hotelurilor în zone a le orașului care au o
importanță istorică sau culturală. În designul lor hotelurile boutique îmbină arhitectura
tradițională cu confortul și luxul modernismului, luând în calcul situl pe care sunt construite.
În ultimii ani , hotelurile boutique s -au extins în toată lumea , de la Buenos Aires la Los
Angeles, de la Tokyo la Londra , reușind să î și impresioneze turiștii de fiecare dată.

3.2 Geneza hotelurilor boutique

Deși este acceptat că hotelurile boutique au apărut în 1984 o dată cu deschiderea
Morgans Hotel de către Ian Shra ger și Steve Rubell în New York , ele își au originea în
hotelurile de familie sau „particulier ”.
S-ar putea spune că atmosfera și originiea hotelurilor de familie es te descrisă în cartea
lui Thornton Wilder „Ziua a opta ”. Cartea începe cu povestea tatălui famili ei Ashley din
Coaltown Illonis care este acuzat de uciderea partenerului său de afaceri Lansing. Acesta este
arestat și înainte de a fi executat este scos din pușcărie de străini deghizați. Acesta fuge în
Chile și își lasă soția și cei patru copii în Coaltown. Deoarece în perioada res pectivă feme ile
nu puteau munci, familia As hely sărăcește treptat , iar Roger Ashley, băiatul familiei , pleacă
la Chicago pentru a căuta de lucru . Între timp , fata mijlocie, Sophie în vârstă de 14 ani, își
aduce aminte de o carte citită cu ceva timp în urmă numită „ Arca doamnei
Whittimore ” .Cartea o descrie pe doamna Whittimore și copii ei aflați în acee ași situație ca
familia Ashely și care își deschide o pensiune pe malul mării pentru a supraviețui, povestea
având un final fericit pentru familia Whittimore. Se poate s pune că ideea lui Sophie de a
înființa o pensiune asemenea doamnei Whittimore este similară , într -un mod teoretic, cu
istoria templului lui Solomon , când Dumnezeu i s -a arătat lui Moise pe muntele Sinai pentru
ca acesta să creeze pe Pământ imaginea Templului din Rai – o transpunere din lumea ideilor
în lumea materială. Tânăra Sophie urmează exemplul cărții convingându -și mama, pe doamna

Hotel Boutique Page 19
Beata Ashley, o femeie riguroasă și de familie bună, să deschidă o pensiune în casa în care
locuiau. Fetele renunță la camerele lor pentru clienți și se strâng în camera unei a din surori.
Ele pregătesc camerele de odihnă, reparând mobilierul și peticind cearceafuri. Sophie pune
anunțuri prin oraș și participă la licitații pentru a procura cele necesare unei pensiuni,
cumpără și animale domestice. În același timp , o convinge pe mama sa, îndrumată de Porky
cizmarul, să își deschidă un restaurant în care să servească mâncare gătită de ea. Pensiunea și
restaurantul au succes, iar familia Ashely începe să primească donații d e la prieteni de
familie.
„Pe măsură ce treceau lunile, Beata Ashley ieșea treptat din amorțire. Munca nu
contenea o clipă. Pentru cei care țin o pensiune nu există zi de odihnă. (…) Toată ziua găteau,
ștergeau praful, așterneau paturile, spălau vase.(…) Sophie făcea cumpărăturile, lua banii de
la oameni, cumpăra mobilă, aranja camere noi și debora d e „idei”. (…) O biserică baptistă
de lângă Old Quarry Pond nu stătea foarte bine cu fondurile; Sophie le cumpără pianul pe
care-l foloseau la șco ala duminicală …(…) Pe la sfârșitul lunii mai 1904, au aranjat a opta
cameră a pensiunii. Când era vreme frumoasă, lumea era găzduită și în pavilion. ”*12
Familia Ashley , după ziua de muncă se retrăgea la etaj pentru a continua lecturile cu
voce tare. Be ata Ashey decide să mute orele de lectură în camera de zi deoarece simțea că cei
care stăteau în pensiune erau neliniștiți.
„Așa că serile și le petreceau acum în sp ațioasa cameră de zi. Deseori Lily (fiica cea
mare) cânta acompaniată de mama ei. Unul câte unul, chiriașii coborau pe nesimțite. Mulți
rămâneau și la lectură. În timpul lunilor călduroase se mutau cu toții în chioșc; cititorul își
odihnea ochii și stăteau cu toții, în liniște, fermecați de lucirea lunii oglindite în iaz și de
tânguirile mute al e rațelor Sophiei, care aluneacau ușor pe apă ”*13
Sophia este cea care își salvează familia de la o viață în sărăcie și contribuie cu toate
puterile ei la menținerea visului ei. Ca și în cartea citită de fata mijlocie „Arca doamnei
Whittimore” familia ei v a avea un destin fericit în afară de Sophia care va suferi un destin
tragic.
Un alt exempl u al atmosferei dintr -un hotel de familie sau particulier poate fi regăsit
în cartea lui Sir Arthur Conan Doyle „Aventurile lui Sherlock Holmes” .

Hotel Boutique Page 20
Camera din 221B din Baker Street , proprietatea doamnei Hudson în care Sherlock
Holmes și prietenul său doctorul John Watson rezolvă numeroase cazuri de crimă este
descrisă de Sir Doyle în câteva dintre investigațiile celor doi detectivi. De exemplu în „Un
studiu în roșu” nara torul descrie două dormitoare, o cameră mare de zi bine aerisită , cu două
ferestre largi. În camera de zi există un fotoliu și o sofa cu o masă, iar holul prezintă o scară
care duce la intrarea în casă. Camera lui Homes se afla la capul scărilor , iar doamn a Hudson
trecea prin fața acesteia când se ducea la culcare. În „Semnul celor patru” sunt plasate pe
șemineu o sticlă de droguri și un dulap de băuturi într -un colț al camerei iar dormitorul lui
Watson se afla deasupra camerei de zi. Alte detalii legate de amenaj area camerei de zi sunt:
scaunele plasate de o parte și de alta a șemineului, o bibliotecă lângă scaunul lui Watson care
conține numeroase enciclopedii și un umeraș pentru haine.
Au existat câțiva studioși care au încercat să redea planimetria apar tamentului
faimosului detectiv cum ar fi Russel Stutler care redă atmosfera și amenajarea camerei de zi
într-un plan în perspectivă.

Plan în perspectivă a apartamentului lui Sherlock Holmes reprezentat de Russell Stutler

Hotel Boutique Page 21
3.3 Apariția termenului de „hotel boutique ”

La începutul anilor 1980 , hotelurile chic și independente din Europa au atras atenția a
trei oameni de afaceri din America de Nord, unul de pe coasta de Vest și ceilalți doi de pe
coasta de Est . În Vest, Bill Kimpton, fostul investitor ba ncar, își deschide prima companie de
hotel boutique în 1981 după ce cumpără Clarion Bedford Hotel în San Francisco. În Est , Ian
Schrager și Steve Rubell, partenerii de afaceri renumiți pentru bine cunoscutul club Studio 54,
își deschid primul hotel boutique în New York, în 1984. Cele două echipe au avut abordări
diferite în crearea hotelurilor boutique: Kimpton se concentra pe conversia clădirilor vechi în
hoteluri cu restaurante unice și atrăgătoare, iar Schrager și Rubell au încercat să aducă magia
și farmecul cluburilor lor în recepția hotelurilor și a barurilor. Aceasta este originea acceptată
de mulți a hotelurilor boutique pe care le cunoaștem azi.
Ideea lui Krimpton de a crea un hotel chic pe coasta de Vest a Amer icii a pornit din
călătoriile sale de afaceri din Europa. El observă ospitalitatea și confortul hotelurilor din
Europa și o compară cu răceala și impersonalitatea hotelurilor din America. Acesta este un
moment decisiv , când hotărește să renunțe la slujba sa și să creeze un tip de hotel care să fie
cât mai apropiat de sufletul omului, un loc în care clienții și angajații să aibă un dialog
deschis. Prima sa încercare de hotel, Hotel Bedford este un eșec total dar când deschide al
doilea hotel, Vintage Court, Krimpton se asociază cu un re staurant foarte popular din zonă,
angajând unul din bucătari la hotelul lui. Restauran tul de la Vintage Court devine atât de
faimos încât oamenii ajung să -și facă rezervări la hotel pentru a prinde un loc în restaurant.
În 1984, Ian Schrager și Steve Rube ll își deschid primul hotel Morgans în New York.
Această structură avea o atmosferă cu totul specială inspirată din cluburile la care lucraseră
înainte. Succesul adus de acest hotel i -a inspirat să construiască în continuare, căutând ca
fiecare amenajare s ă fie diferită de cea dinainte. Un alt succes al lor a fost Hotelul Royalton
din New York, un hotel abandonat ulterior, deoarece nu răspundea standardelor vremii .
Schrager și Steve cumpără clădirea respectivă ș i îl aranjează în stilul lor de data aceasta
axându -se mai mult pe mâncare și băuturi. Acesta a fost prima conversie în tr-un stil
arhitectural tradițional a celor doi parteneri.

Hotel Boutique Page 22

Hotel Morgan – Ian Schrager și Steve Rubell – exterior și interior

Hotel Morgan – Ian Schrag er și Steve Rubell – interior
Ian Schrager punea foarte mult accentul pe ideea că designul trebuie să întâlnească
ospitalitatea în fiecare obiect de mobilier și componentă a hotelului. Mai mult decât atât,
trecutul și experiența sa legate de Studio 54 l-au ajutat să dea hotelurilor boutique un design
care a condus la o atmosferă prietenoasă și interactivă pentru fiecare client.
Într-un interviu de presă când cei doi parteneri de afaceri au fost rugați să își descrie
proiectele și conceptul hotelurilor . Steve Rubell compară proiectele lor cu departamentul de
magazine: „ La fel cum există magazinele mari există și magazinele boutique, noi am încercat
să facem ceva similar cu boutique -rile”. Termenul a fost după preluat ca atare și introdus în

Hotel Boutique Page 23
gramatica li mbii engleze, devenind un cuvânt comun și foarte folosit. În acel moment, Ian
Schrager decide să descrie hotelurile lor ca fiind „ lifestyle hotels ”, adăugând: ” Dacă alte
hoteluri sunt generice și omniprezente, noi încercăm să impunem o anum ită atitudine, avem
ceva de spus în design -ul nostru, nu contează dimensiunea hotelului, noi încercăm să creăm
un anumit stil de viață în hotelurile noastre ”. De asemenea, ei încearcă să explice cum se
diferențiază de marile hoteluri prin faptul că fiecare hotel creat de ei este unic și independent.
Aceste hoteluri boutique sunt particulare nu numai prin amenajare dar și prin faptul că
edificiul care găzduiește funcțiunea poate fi o clădire nou edificată, un vechi hotel restaurat
sau chiar o vilă sau casă. Deși au încercat să evite termenul de ”hotel boutique” pentru a
descrie proiectele lor, acesta a rămas în memorie datorită clienților care rămâneau marcați de
atmosfera plăcută și unică a acestor locuri : „este ca un magazin boutique, un magazin
boutique de rochii sau pantofi ”.
Se poate spune că atât Ian Schrager, Steve Rubell și Bill Krimpton au deschis zona de
intrare în hotel făcând ca recepția, barul și restaurantul să fie locuri primitoare și sociale atât
pentru clienții hotelului cât și pentru cei din afară. M ai mult decât atât, ei au pornit această
modă de a avea un restaurant special, o amenajare cu o temă specifică și de a angaja arhitecți
pentru a amenaja și proiecta hotelul de la fațadă până la cel mai mic detaliu al interiorului.

3.4 Considerente de proi ectare

După cum am menționat în capitolul precedent locurile care serveau drept ”adăpost”,
în sensul său filosofic , au existat de mii de ani: de la băile romane construite pentru
politicie ni, la caravanserai -uri realizate pentru a proteja negustorii de hoți și fiare sălbatice
de-a lungul Drumului Mătăsii, la mănăstirile Evului Mediu care adăposteau pelirini și
cruciați în drumul lor spre Ierusalim. Oamenii au căutat astfel de locuri care să-i protejeze de
pericole în călăt oriile lor dar care oferă în același timp un anumit nivel de confort și o
atmosferă primitoare. Marile hoteluri ale secolelor al XX -lea și al XXI -lea au devenit rigide
în proiectarea lor și reci din punct de vedere al atmosferei. Din acest motiv, hoteluril e

Hotel Boutique Page 24
boutique au apărut ca o reacție împotriva acestora, deschizând în același timp dorința
călătorilor de a găsi un hotel care oferă o experiență nouă și de neuitat în același timp.
Hotelurile boutique se diferențiază de marile hoteluri prin câteva caracter istici de care
fiecare arhitect trebuie să țină cont a tunci când proiectează acest tip de hotel:
a. Dimensiunea : sunt în general mici având între 10 și 100 de camere. Ambianța lor
creează impresia unei case pri vate, și nu cea a unui hotel. Datorită dimensiunii lor în
general „camera de zi” este comună astfel oaspeții hote lului pot interacționa între ei;
b. Individualitatea : nu sunt afiliate marilor lanțuri hoteliere și funcționează independent.
Cele care au fost cumpărate de marile firme cum ar fi de e xemplu firma Kimpton
Hotel deținută acum de InterContinental@ Hotels & Resorts (IHG), funcționeză
separat de InterContinental păstrânu -și în continuare imaginea creată de proprietarul
original Bill Kimpton. Alte hoteluri boutique fac parte din asociații de hoteluri de lux
cum ar fi Small Luxury Hotels of the World și Relais & Chateaux;
c. Arhitectura : care este unică la fiecare hotel în parte. În proiectarea lor se folosesc
eleme nte tradiționale ale zonei în care se află , combinate cu eleganța design -ului
contemporan. Ca amenajare , acestea pot varia de la un stil elegant și contemporan, la
un decor tradițional similar cu interiorul unei locuințe, la un amalgam de decoruri
artistice. Camerele hotelului sunt de asemenea amen ajate în mod diferit cu mat eriale
și mobilier de calitate;
d. Personalitatea : Acest tip de hoteluri are o personalitate excentric ă, cu un simț al
umorului dezvoltat, datorită distanțării acestor structuri de hotelurile tradiționale . De
exemplu, hotelul Monaco din Washington D.C. îți aduce în cam eră un pește de aur
dacă îți este dor de propriul animal de casă . Un alt exemplu este hotelul Viceroy
Riviera în Mexic unde un chelner trece pe la ușa ta pentru a -ți tăia dintr -o serie de
săpunuri o bucat ă de săpun cu arome de marg herita sau lemn copal ;
e. Locația : hotelurile boutique sunt situate în cele mai populare zone urbane. De multe
ori ele pot fi cauza revitalizării unui anumit sector dintr -un oraș. Ele se găsesc și în
stațiuni turistice, ascunse de aglomerările urbane . Acestea pot fi construite chia r și în
foste vile reamenajate din zonele respective ;

Hotel Boutique Page 25
f. Cultura : deoarece personalitatea este cheia unui astfel de hotel, este important ca un
hotel să țină cont de tradiția locală, de sit -ul pe care se află. Astfel, se folosesc
materiale locale care să refl ecte istoria zonei. Alte teme pot fi constituite în jurul unui
anumit subiect din artă, modă sau sport;
g. Serviciul :serviciul personalizat este una din trăsăturile hotelurilor boutique. Este
important ca personalul să îți cunoască numele încă din prima zi î n care ajungi. În
acest fel ți se oferă un catalog de perne și servicii de toaletă și spa personal izate în
funcție de nevoile personalitate ;
h. Gastronomia : ca tot ce ține de acest tipde hotel, restaurantele lo r trebuie să fie de
ultima oră, de inspirație locală. Atmosfera este foarte importantă pentru a face localul
popular printre clienți dar și printe localnici;
i. Clientela : se spune că tipurile de oameni care vin la acest tip de hoteluri sunt la fel de
individuali ști ca și hotelurile de aceea designul trebuie să fie creativ și luxos;
j. Animalele de companie : spre deosebire de hotelurile mari, cele boutique au mai
puține reguli și restricții astfel îți poți aduce animalul de companie cu tine. Mai mult
decât atât hotelul oferă servicii pentru ele. De exemplu în Mexic, unele hoteluri oferă
grajduri pentru cai.

3.5 Tendințe de amenajare

În subcapitolele precedente am analizat atât începuturile cât și caracteristicile
hotelurilor boutique. Subcapitolul de față prezintă câteva exemple din acest tip de hoteluri
din Europa și America , relevând trăsăturile acestora.
Hotelul Blakes din Londra
Am menționat mai devreme că hotelurile boutique își au originea în America o dată
cu deschiderea Hotelului Morgan în New York al lui Ian Schrager și Steve Rubell. Există
voci care argumentează că Hotelul Blakes din Londra proiectat de Anouska Hempel (arhitect
de hoteluri și actriță în filmul „James Bond: On Her Majesty’ s Secret Service ”) este primul

Hotel Boutique Page 26
din categoria lui. Deși originea hotelurilor boutique nu poate fi stabilită cu exactitate , cert
este că de aproape 40 de ani de la deschiderea sa , Hotelul Blakes este în continuare o sursă de
inspirație pentru multe structuri din întreaga lume.
Hotelul este situat într -o zonă populară a Londrei, între cartierele South Kensing ton și
Chelsea, Nord de fluviul Tamisa, înconjurat de magazine (Harrods și strada Sloane), parcuri,
restaurante, teatre cât și de atracții turistice ca: Kensington Palace cu faimoasele grădini,
Natural History Museum și The Science Museum.
Conceptul hotelului constă în trei elemente cheie: un design somptuos, un serviciu de
calitate și păstrarea intimității clientului. Fațada neagră în stil victorian a hotelului ascunde
interioarele opulente de ochii p rivitorilor. Hotelul are și o curte interioară , ferită de pietoni și
plină de vegetație, toate aceste elemente conferă o senzație de cocon.
Arhitectura de interior este în stil eclectic cu un mix aj de culori și culturi. Fiecare din
cele 45 de camere ale hotelului este inspirată dintr -un colț al lumii. Anouska Hempel îmbină
culori și stiluri din toată lumea și aduce în fiecare cameră curiozități și artefacte din
călătoriile sale din Indochina, Africa și Orientul Mijlociu.

Hotel Blakes – fațadă și per spective de interior

Hotel Boutique Page 27

Hotel Blakes – perspective de interior; Anouska Hempel (dreapta)
Hotelul C harlotte Street , Firmdale Hotels -Londra
Hotelul Charlote Street este situat în cartierul Fitzrovia, la Sud -Vest de cartierul
Bloomsbury, u nde a trăit Grupul Bloomsbury ( din care făceau parte Virginia Woolf și E.M.
Forster) și mai ales unde se ține festivalul Bloomsbury din Octombrie.
Arhitectul Kit Kemp a convertit o fostă hală industrială într -un hotel având drept
concept creațiile Grupului Bloomsbu ry, grup format din cei mai influenți artiști ai secolului
al XX -lea. La parterul halei se afla înainte o farmacie, zonă devenită acum intrarea principală
a hotelului, intrare din panouri de lemn sculptat cu ferestre înalte.
Kit Kemp a ales să decoreze f iecare cameră cu câte un element din perioada
Bloomsbury: un tablou, un obiect de mobilier sculptat, sau chiar un manechin al unui croitor.
În amenajarea hotelului predomină materialele somptuos decorate cum ar fi tapetele cu
modele din perioada Bloomsbury .

Hotelul Charlotte Street – perspective exterior și interior

Hotel Boutique Page 28
Hotel Nobis
Hotelul este situat în cartierul Norrlam, din Stockholm, aproape de Sala de Concerte
și Kulturhuset Stadsteatern – centrul de arte și cultură și de un centru comercial. Mai exact
Alessandro Catenacci a construit hotelul în două foste blocuri de apartamente din secolul al
XIX-lea în piața istorică Norrmalmstorg.
Arhitectul suedez Claesson Koivisto Rune a combinat în amenajare a interiorului
partea istorică cu designul scandin av. Pa tina se vede în tavanul camerelor, în timp ce, pentru
partea modernă a folosit materiale naturale cum ar fi: lemnul, zincul și chiar fier ruginit care
cu timpul vor căpăta o nuanță specifică. Î n curtea interioară a hotelului, care are înalțimea de
28 de metri și o suprafața de 400 de m2, arhitectul a creat un spațiu public.
Hotelul Nobis oferă numeroase restaurante clienților hotelului cât și trecătorilor,
printre care și faimosul restaurant italian Caina.

Hotel Nobis – perspective curte interioară

Hotel Nobis – exemple de amenajare a camerelor

Hotel Boutique Page 29
Hotelul Sir Savigny
Sir Savingny se află într -un piața Savignyplatz un loc foarte popular în zona Berlin –
Charlottenburg. Ace astă zonă este caracteristică vechiului Berlin, cu o arhitectură Art
Nouveau, cunoscută pentru librării, galerii de artă , sălile de cinema și cafenele. Este situat
aproape de puncte importante ale Berlinului ca: Castelul Charlottenburg, Literaturhaus și
Universitatea de Arte.
Saar Zafrir este arhitectul din spatele design -ului acestui hotel . Hotelul include 44 de
camere decorate într -un stil care combină Art Nouveau -ul cu modernismul folosind metale
reci cu piele naturală și lemn. La parter se află restaurantul The Butcher care servește carne
de vită, iar cei care stau în hotel o pot primi prin room -service.

Hotelul Sir Savigny – fațadă și curte interioară

Hotel Sir Savigny – exemple de amenajare a camerelor

Hotel Boutique Page 30
Hotel Ludlow
Așezat între the Bowery și East River, și Canal Street și Hudson Street, Lower East
Side este un loc unde cei din New York vin să se distreze.
Influența istoriei cartierului se poate observa la recepția hotelului imediat ce treci de
ușa din metal și sticlă. Zona de relaxare de la intrare este decorată cu panouri de lemn și
candelabre vechi unde poți servi cocktail -uri inspirate din băuturile parisiene și din New
Orleans. Cele 175 de camere au o atmosferă industrială, cu ferestre mari , care au vederi
spectaculoase ale NewYork -ului. Restaurantul hotelului se numește Dirty French și aparține
Major Food Group, unde servesc mâncăruri galice.

Hotel Ludlow – recepție și cameră de hotel

Hotel Ludlow – perspective terasă

Hotel Boutique Page 31
În concluzie , a acestui subcapitol se pot observa în exemplele date caracteristicile
principale ale hoteluri boutique: fiecare hotel încearcă să creeze o atmosferă unică luându -și
inspirația din tradiția și istoria locală, sunt folosite materiale naturale și decorați uni
somptuoase.

Hotel Boutique Page 32
CAPITOLUL 4
Concluzii

4.1 Analiza istorică a casei de modă IMOD

Lucrarea de față vine în susținerea proiectului de diplomă . Situl ales pentru diplomă
se află la intersecția străzilor George Clemenceau și Episcopiei, vis -a-vis de Ateneul Român.
Astfel, se poate spune că edificiul se află într -unul dintre cele trei centre importante ale
Bucureștiului și anume Piața Palatului , celelalte două centre fiind Piața Universității și Piața
Sfântul Gheorghe. Mai mult de cât atât, ea se află în zona protejată Calea Victoriei conform
sit-ului PMB și este clasată ca monument istoric.
Clădirea a fost proiectată și edificată , conform Direcție i Monumentelor,
Ansamblurilor și Siturilor Istorice, în 1891 de arhitectul elvețian Jules Berthet în stil eclectic.
Edificiul este alcătuit din parter plus trei etaje, fiecare nivel având aproximativ 370 mp.
Proprietarul inițial al clădirii a fost Jean Bra icoff care a ales să amenajeze în interior un hotel
„particulier ”. Ea a fost transformată în perioada comunistă în Casa de modă „Venus ”, căreia i
s-a mai adăugat încă un sediu pe aceeași stradă , și anume fosta casă a doamnei Zoe
Slătineanu, proiectată de arhitectul francez Albert Galeron. Pe lângă sediul casei de modă ,
casa J.Braicoff a mai adăpostit la etajul 1 , în anii 1970 biroul Întreprinderii Electronum. În
perioada comunistă clădirea a suferit numeroase modificări vizibile, respectiv: adăugarea de
pereți nestructurali subțiri pentru a împărții camerele, eliminarea elementelor de ornament la
etajele superioare și a corpurilor de iluminat originar e. După a nii 1990 a devenit Institutul de
Cercetare a Modei IMOD S.A., unde se îmbrăcau cele mai cunoscute personalități din
România. Proprietarul de atunci, Manuela Moise, a propus extinderea institutului dar datorită
numeroaselor datorii casa de modă s -a închis î n 2007. De atunci, clădirea a rămas abandonată.
Din când în când s -au mai filmat videoclip -uri pentru diverse trupe, cum ar fi Carla’ s Dreams,
când s -au făcut interven ții cu pereți de gips -carton la etajul 1. Pereți de gips -carton au rămas
și astăzi acolo, în plus, caloriferele de fontă și parte din țe vile lor au dispărut definitiv. În

Hotel Boutique Page 33
urmă nu au mai rămas decât rămășite ale candelabrelor comuniste, mobilier din acee ași
perioadă și pardoseli acoperite cu schițe de modă vestimentară .
După cum am menționat m ai devreme edificiul se află într -unul din cele trei centre
importante ale Bucureștiului , și conform hărților PUG ale Bucureștiului în zona nucleului
cultural al orașului . Se poate spune, că fluiditatea spațiului urban din jurul Ateneului se
aseamănă cu fluiditate a notelor muzicale și cum menționa P.A. Michelis:„… arhitectura și
muzica au în comun ritmul, numai că una se desfășoară în timp și cealaltă în spațiu… ”*14.
Zona din jurul casei J.Braicoff a suferit numeroase modificări din punct de vedere
urbanistic. Pe lângă edificarea monumentelor importante cum ar fi: Aten eul Român (1888),
Noul Palatul Regal (1937) după incendiul care distruge Casa Dinicu Golescu ( edificat î n
1812, distrus 1926) și Biblioteca Centrală Universitară (începută în 1891, terminată în 1893),
denumirea străzilor și piețelor s -a modificat de -a lungul anilor datorită schimbă rilor de regim ,
conform planurilor istorice ale Primăriei Municipiului Bucureș ti. Astfel :
– actuala piață George Enescu se numea pe vremea comunistă Piața Gheorghiu -Dej,
iar în hă rțile Prmăriei București din 1910 figurează cu numele de Grădina Episcopiei și Calea
Victoriei;
– strada George Clemenceau, s -a numit până 1895 stada Victoriei (după victoria de la
1878, Plevna). Apoi, până în 1845 s -a denumit strada Corabiei. În perioada comunistă a fost
denumită Gabriel Pery (ziarist comunist francez). Actual, strada este denumită George
Clemenceau după fostul prim ministr u al Franței din Primul Război Mondial.
– Strada Episcopiei este cea care și -a păstrat denumirea de -a lungul anilor, chiar și în
perioada ceaușistă, deși se cunoaște ura comuniștilor față de biserică. Înainte de con struirea
Ateneului, pe terenul respectiv se afla livada poetului Ienăchiță Văcărescu. Pe terenul
respectiv va fi ridicată biserica Episcopiei în cinstea Episcopului din Râmnicu Vâlcea și o
școală. După distrugerea acestor clădiri, pe tereneul rămas se va am enaja în 1872 Grădina
Episcopiei având în centru o urnă în amintirea bisericii , operă a lui Karl Storck. În 1888 în
Grădina Episcopiei se va construi Ateneul Român . Actuala strada Episcopiei își are
denumirea după vechea biserică distrusă.

Hotel Boutique Page 34
4.2 Analiza morf ologică a casei de modă IMOD

În subcapitolul precedent am menționat că arhitectul Jules Berthet proiectează pe
strada George Clemenceau colț cu strada Episcopiei casa Jean Braicoff sau fosta casă de
modă IMOD. Casa a fost edificată în 1891 perioadă în care stilul Eclectic care era în vogă în
Europa .
După câștigarea independenței Româ niei (victoria de la Plevna 1877 ), capitalismul se
dezvoltă în România și crește ritmul activității în domeniul construcțiilor. Astfel, în orașele
cele mai importante din România se edifică numeroase clădiri de instituț ii: ministere, bănci,
palate de justiție și numeroase alte programe a rhitecturale. De asemenea, se dezvoltă și
industria transporturilor realizându -se astfel numeroase drumuri și construcții civile, de
exemplu: Podul de la Cernavodă de Anghel Saligny sau Gara de la Filaret din București.
Datorită influenței Europei Occiden tale, se importă ca și stil arhitectural Eclectismul.
Acest stil era predat la faimoasa școală franceză de arhitectură: Ecole de Beaux Arts. Mare
parte din arhitecții care au proiectat în România, atât români cât și străini, au învățat la
această școală. P rintre studenți se numără și arhitectul elvețian care a construit fostul sediu al
casei de modă IMOD: Jules Berthet.
Eclectismul este un stil arhitectural care combină două sau mai multe stiluri
arhitecturale istorice. Jules Berthet combină elemente roccoc o, baroc, renașcentiste și empire
în ornamentația fațadei cât și a interiorului. De exemplu , la exterior pentru ferestrele de la
primul etaj a folosit alternare de frontoane renașcentiste: „circulier” și „surbaisse”. Coloanele
care înconjoară colțul clădir ii, acoperind parte din fațada etajului 1 și 2 sunt în stil corintic la
nivelul capitelurilor, iar fusul coloanei prezintă caneluri. Cornișa etajului doi este bogat
decorată cu elemente renas centiste, iar balcoanele primul etaj au ca eleme nte decorative
contravântuiri în formă de volute. Deasupra ușilor de la intrările de pe strada Episcopiei și
George Clemenceau se găsesc ca și ornamente baroce „oeil de boeuf” combinate cu coaja de
scoică în stil roccoco și lauri.

Hotel Boutique Page 35
În decorația interiorului, arhitectul a folosit la intrarea de pe strada George
Clemenceau, pe pereții laterali câte un „cartouche” baroc ornamentat cu lauri. Tot la intrare,
la nivelul plafonului, Jules Berthet a amplasat ca niște gardieni câte patru sfincș i înaripați
care stau deasupra unor vo lute. Tot la parter, intersecția dintre plafon și pereții laterali este
bogat decorată cu scoici în stil roccoco și volute baroce. Primul etaj nu este la fel de bogat
ornamentat ca și parterul. În schimb , una din camere are un plafon decorat cu stucatură ș i
butoni în stil baroc pe lateral, iar în mijlocul plafonului este pictată imaginea a doi îngeri care
țin în mâni un buchet de flori.
Interesant este faptul că mâna curentă a scării principale și casa liftului sunt construite
și ornamentate într -o manieră modernistă. Posibil ca liftul să fie o intervenție ulterioară, fiind
necesară o urcare mai rapidă și ușoară către ultimul etaj.
Din păcate datorită intervențiilor asupra interiorului din perioada comunistă mare
parte din ornamente au fost distruse.

Fostul Sediu IMOD – perspectivă exterior (stânga) și balcon etajul unu (dreapta)

coloană stil corintic (stânga) și fronton etaj 1 (dreapta)

Hotel Boutique Page 36

Intrare strada G.Clemenceau – „cartouche” baroc (stânga) și sfincș i înaripați și volute (dreapta)

Lift în stil modernist (stânga) și plafon baroc etaj 1 (dreapta)

Hotel Boutique Page 37
4.3 Conversia centrului IMOD

Păstrând modul de gândire intodus la capitolul întâi și anume o intervenție
arhitecturală realizată în sensul schimbării funcționale, degradează edificiul, denaturându -i
esența și transformându -l într -un ustensil, se propune pentru proiectul de diplomă o
restaurare monumentului de arhitectură și introducerea unei funcțiuni compatibile cu
edificiul. De asemenea, am analizat programul de arhitectură hotel bouti que, care
promovează restaurarea monumentelor și conferă o funcțiune care revitalizează clădirea și
zona în care se află.
Propun ca și funcțiune pentru fostul Institut de Cercetare a Modei IMOD hotelul
boutique , care a fost de fapt si funcțiunea originară a cladirii – aceea de hotel „particulier”.

Hotel Boutique Page 38
NOTE

*1 – Ioan, Augustin. KHORA. Editura PAIDEA,1998, pg. 47
*2 – Ioan, Augustin. KHORA. Editura PAIDEA,1998, pg. 48 -49
*3 – Ioan, Augustin. KHORA. Editura PAIDEA,1998 , pg. 123
*4 – Cantacuziono, G.M.. DESPRE O ESTETICĂ A RECONSTRUCȚIEI. Editura PAIDEA,
2010, pg. 29
*5 – Ioan, Augustin. KHORA. Editura PAIDEA,1998, pg. 51 -52
*6 – Ioan, Augustin. KHORA. Editura PAIDEA,1998, pg. 119
*7 – Michelis, P.A.. ESTETICA ARHITECTURII . Editura MERIDIANE, 1982, pg.134
*8 – Michelis, P.A.. ESTETICA ARHITECTURII . Editura MERIDIANE, 1982, pg. 191
*9 – Michelis, P.A.. ESTETICA ARHITECTURII . Editura MERIDIANE, 1982, pg. 231
*10 – Paraschiv, Ion; Iliescu, Trandafir. DE LA HANUL LUI ȘERBAN VODĂ LA HOTEL
INTERCONTINENTAL . Editura SP ORT -TURISM, 1979, pg. 24
*11 – Cantacuziono, G.M.. DESPRE O ESTETICĂ A RECONSTRUCȚIEI. Editura PAIDEA,
2010, pg. 16
*12 – Wilder, Thorton. ZIUA A OPTA . Editura CURTEA VECHE, 2007, pg. 68
*13 – Wilder, Thorton. ZIUA A OPTA . Editura CURTEA VECHE, 2007, pg. 69
*14 – Michelis, P.A.. ESTETICA ARHITECTURII . Editura MERIDIANE, 1982, pg. 96

Hotel Boutique Page 39
BIBLIOGRAFIE

CARȚI
1. Ioan, Augustin . KHORA. Editura PAIDEA,1998;
2. Cantacuziono, G.M.. DESPRE O ESTETICĂ A RECONSTRUCȚIEI. Editura PAIDEA,
2010;
3. Michelis, P.A.. ESTETICA ARHITECTURII . Editura MERIDIANE, 1982;
4. THE DESIGN HOTELSTM BOOK . Editura DESIGN HOTELS, MADE BY
ORIGINALS, 2016;
5. Fleming, John. DICTIONARY OF ARCHITECTURE & LANDSCAPE
ARCHITECTURE . Editura PENGUIN REFERENCE, 1999;
6. Lazărescu, Cezar. CONSTRUCȚII HOTELIERE . Editura TEHNICĂ, 1971;
7. Paraschiv, Ion; Iliescu, Trandafir. DE LA HANUL LUI ȘERBAN VODĂ LA HOTEL
INTERCONTINENTAL . Editura SPORT -TURISM, 1979;
8. Erdi, Loius; Doswell, Roger; Copp, Peter; Beavis, John; Campbell -Smith, Graham;
Lawson, Fred. PRINCIPLES OF HOTEL DESIGN . Editura HARRISON&SONS
LTD, 1970;
9. Ionescu, Grigore. ARHITECTURA PE TERITORIUL ROMÂNIEI DE -A LUNGUL
VEACURILOR . Editura ACADEMIEI, 1982;
10. Wilder, Thorton. ZIUA A OPTA . Editura CURTEA VECHE, 2007;
11. Doyle, Arthur Conan. AVENTURILE LUI SHERLOCK HOLMES . Editura
ADEVĂRUL, 2009;
12. Cole, Emily; ARCHITECTURAL DETAILS , Editura IVY PRESS, 2002

SURSE WEB : ultima accesare martie 2018
1. Design Hotels (modificat 2018)
https://www.designhotels.com/
2. SKIFT – History of boutique hotels (scris 2017)

Hotel Boutique Page 40
https://skift.com/history -of-boutique -hotels/
3. USA Today – History of boutique hotels
http://traveltips.usatoday.com/history -boutique -hotels -21480.html
4. HOSPITALITYnet (HN) – Hotels: a brief history de Jaques Levy (scris 15
Decembrie 2003)
https://www.hospitalitynet.org/op inion/4017990.html
5. HOSPITALITYnet (HN) – The Definition of Boutique Hotels de Lucienne Anhar
(scris 13 Decembrie 2001)
https://www.hospitalitynet.org/news/4010409.html
6. STUTLER – 221B BAKER STREET de Russel Stutler (scris 2008)
http://www.stutler.cc/other/misc/baker_street.html

SURSE ILUSTRAȚII :
1. Design Hotels (modificat 2018) – surse poze capitolul 1 și 3 pentru exemple de
hoteluri boutique
https://www.designhotels.com/
2. Poze Hotel Danieli Veneția
http://www.danielihotelvenice.com/
3. Poze Hotel Morgans
https://www.sunshine.co.uk/hotels/Morgans_Hotel -16243.html
http://elitechoice.org/2011/05/18/morgans -is-the-trend -setting -boutique -hotel –
designed -by-the-best-in-the-field/
4. Neufert Manualul Arhitectului – Ediția a treia – poze camere de hotel cap. 3, subcap.1
5. STUTLER -desen apartament 221B Baker Street
http://www.stutler.cc/other/misc/baker_street.html
6. Fotografii casa de modă IMOD
Gheorghian Ioana