Referat general J.M.B. [617970]

Referat general J.M.B.

8CONSIDERA ȚII ETICE PRIVIND
CERCETAREA PE CELU LE STEM EMBRIONARE

Șef lucr. dr. Antonella Che șcă
Universitatea „Transilvania” din Bra șov, Facultatea de Medicin ă

Abstract:
The properties of the stem cells are the subject of numerous researches and debates, as well as the
starting point of numerous technologies. In the same time, the stem cells represent a major bioethics issue,
through the scientific, religious, philosophic and ethic im plications that their use might have on the human
being and on the future of human kind. The stem cells ha ve the ability to transform in more than one type of
cells during their development. Its proliferation capacity and its ability to specialize define the stem cell as
being unique. The stem cells may self-reproduce several times, having the ability to self-renew. It is
important to determine the genetic status of these cells in order to maintain them, to know their
differentiation potential and their c onduct after the transplantation.
Keywords: stem cells, bioethics issue, differentiation potential, genetic status

Introducere
Prin studii în domeniu, s-a reu șit la
începutul anilor 1980, ob ținerea celulelor stem
în scopul cercet ării. Astfel s-a realizat extra-
gerea de celule stem embrionare de la șoareci,
pe care cercet ătorii le-au urm ărit conform
tehnicilor de laborator. Anul 1998, a constituit
momentul producerii celule lor stem embrionare
umane, pentru prima dat ă, în laborator [2].
Limitele studiilor privind domeniul
celulelor stem sunt date de cercet ări în domenii
medicale diferite. Dintre acestea se pot enumera posibilitatea de a reda memoria bolnavilor cu
Alzheimer, redobândirea capacit ății motorii la
persoanele cu acest tip de handicap, înlocuirea tegumentului lezat prin diferite cauze la oameni de vârste diferite.
Pentru a folosi celule stem în scopuri
terapeutice, se impune un control prealabil al imensului poten țial al acestora.
Conform principiilor etice, nu se poate
trata o boal ă până nu se cunoa ște modul în care
se pot manipula și controla celule stem, pentru a
produce țesutul sau organul dorit.
Există două tipuri de celule stem,
celulele stem embrionare și celulele stem adulte.
Celulele stem embrionare provin din embrioni. Se apreciaz ă că un embrion aflat între trei și
cinci zile, con ține celule stem angajate în crea-
rea diferitelor țesuturi și organe pentru viitorul
făt.
La persoanele adulte, celule stem se pot
găsi în principal la nivelul creierului, inimii,
plămânilor și oaselor și se estimeaz ă că repre-
zintă rezerva noastr ă pentru regenerarea celu-lelor distruse de bol i din organism. Dac
ă la
început se credea c ă celulele stem adulte sunt cu
mult mai limitate în posibilit ăți decât cele
embrionare, noile cercet ări indică faptul c ă
celulele stem adulte pot genera și alte tipuri de
țesuturi. Acest fapt se poate exemplifica prin
capacitatea celulelor hepa tice de a fi folosite
pentru producerea de insulin ă, care de obicei
este creat ă de pancreas. Aceast ă capacitate este
cunoscută ca transdiferen țiere sau plasticitate.
Celulele stem sunt acele celule care au
abilitatea de a se transf orma în cursul dezvolt ării
în mai mult de un singur tip de celule. Aceast ă
proprietate unic ă, face ca celulele stem s ă fie
țintă a numeroase cercet ări, dezbateri, punctul
de plecare a numeroase tehnologii dar și o
problemă bioetică majoră prin implica țiile ști-
ințifice, religioase, filozo fice, etice pe care le-ar
putea avea utilizarea lor asupra omului și asupra
viitorului omului [3].
Comisia Interna țională de Bioetic ă a
UNESCO, precum și Comisia de Bioetic ă a
UNESCO România acord ă în ultimul timp din
ce în ce mai mult interes rezolv ării acestei pro-
bleme aparent f ără soluții momentane.

Aplicații posibile ale cercet ărilor pe
celule stem embrionare
Se apreciaz ă că beneficiile pe care le-ar
putea aduce umanit ății cercetarea pe celule stem
embrionare sunt extrem de importante, deter-minând posibilit ăți de aplicabilitate în domeniul
medical.
Riscul incompatibilit ății de organ în
cazul persoanelor care au suferit un transplant ar

Referat general J.M.B.

9putea fi evitat prin prepararea celulelor stem din
embrioni crea ți prin transfer nuclear, mai exact
transferul unui nucleu din celulele proprii ale
pacientului. Acest procedeu a fost numit de unii cercetători clonare terapeutic ă.
Acest fapt implic ă însă anumite riscuri
ale noii tehnologii. Spre exemplu se poate men-ționa proliferarea necontrolat ă a celulelor
transplantate sau transmiterea agen ților infec-
țioși.
Privind beneficiile cercet ării pe celule
stem embrionare, se pot men ționa revolu ți-
onarea în multe ramuri ale științelor medicale,
prin posibila descoperire a tratamentelor diferi-
telor afec țiuni care în acest moment sunt în
mare măsură incurabile.
În acest context facem referire la bolile
Alzheimer, Parkinson, scleroza multipl ă precum
și la alte afec țiuni neurodegenerative, la care
rezolvarea ar putea consta în înlocuirea celulelor nervoase pierdute sau deteriorate, cu țesuturi
dezvoltate în laborator , derivate din liniile
celulare embrionare stem [3].
De asemenea, celulele musculare cardi-
ace distruse în timpul unui infarct miocardic ar
putea fi înlocuite cu celule musculare netede cardiace produse prin diferen țierea in vitro a
celulelor stem em brionare [4].
În tratamentul neoplaziilor, m ăduva
osoasă, folosită astăzi în transplant, parte a
tratamentului acestor maladii, ce permit totodat ă
folosirea intensiv ă a citotoxicelor, ar putea fi
înlocuită în mod eficient cu injec ții de celule
stem hematopoietice, de rivate din celule stem
embrionare cu poten țial imunogenetic definit
sau autologe pacien ților. Aceast
ă metodă cu
efecte benefice directe asupra imunit ății ar putea
fi de asemenea extrem de util ă și în tratamentul
imunodeficien țelor de tip SIDA sau bolilor
imune cum sunt lupusul er itematos sistemic sau
scleroza multipl ă.

Considera ții bioetice ale cercet ării pe
celule stem embrionare
Dacă se consider ă că cercetarea pe
celule stem embrionare este posibil ă din punct
de vedere etic, Comisia Interna țională de
Bioetică a dispus o serie de considera ții etice
care trebuie s ă fie urmate.
Există mai multe surse de embrioni, care
atrag de la sine o serie de discu ții etice: 1. Embrionii care rezult ă în urma
fertilizării in vitro cu scopul de a fi implanta ți în
uter, dețin statutul de precursori ai unei fiin țe vii
și prin urmare nu ar trebui deloc opri ți din
atingerea scopului pent ru care au fost crea ți.
2. Embrionii supranumerari, crea ți
inițial in vitro, tot pentru a fi implanta ți în uter,
reprezintă embrioni f ără viitor, ceea ce ar
determina posibililitatea utiliz ării lor în scop
terapeutic sau pentru cercetare.
3. Interrelația dintre embrionii ob ți-
nuți în urma fertiliz ării în scopul cercet ării sau
dezvoltării de linii celulare stem și embrionul
creat prin transferul nuc leului unui donor într-un
ovocit denucleat.
Controversele sunt de natur ă etică și se
referă la acelea și două proprietăți ale embri-
onului uman și anume statutul s ău și abilitatea
sa de a se transforma într-o persoan ă. În situația
embrionilor crea ți pentru cercetare pe celule
stem embrionare, f ăcând referire la statutul
acestor embrioni, intervine ideea c ă ei nu au
avut niciodat ă vreun fel de viitor ca fiin ță vie.
Cu alte cuvinte dac ă scopul embrionilor umani
este să dea naștere la via ță, scopul acestor tipuri
de embrioni crea ți artificial este știința.
O categorie special ă este cea a
embrionilor crea ți prin transfer nuclear în scopul
derivării celulelor stem. Aceast ă tehnică
reprezintă o formă de clonare, care nu este
clonare reproductiv ă, având în vedere c ă acești
embrioni nu urmeaz ă sub nici o form ă de a fi
implantați. Din acest motiv, acest procedeu a
fost numit și clonare terapeutic ă. Aceste celule
au proprietatea de a fi compatibile cu celulele
donorului nucleului, cu numeroase posibilit ăți
pentru transplantul autolog și rezolvări în cazul
respingerii organului transplantat [1].
În cazul acestui tip de embrioni, care
pare a fi una din acele situa ții excepționale,
Comisia Interna țională de Bioetic ă consider ă
acceptabil ă din punct de vedere etic crearea
embrionilor prin transfer nuclear, în sensul producerii de celule stem embrionare, cu sco-puri terapeutice. Implanta rea embrionilor astfel
creați este interzis ă în conformitate cu Declara-
ția Universal ă a Drepturilor Omului și Genomu-
lui Uman. Problema etic ă ridicată în acest caz
este reprezentat ă de transferul nuclear, care
poate deveni primul pa s spre clonarea reproduc-

Referat general J.M.B.

10tivă umană. Din acest punct de vedere discu țiile
științifice rămân deschise pentru mult ă vreme.

Concluzii
Preocuparea principal ă a bioeticienilor
este de a stabili stat utul embrionului uman.
Embrionul, indiferent de statutul s ău, are poten-
țialul de a deveni o fiin ță umană, care este
unică. Intervine dilema folosirii în aceast ă situ-
ație, a celulelor stem embrionare f ără a distruge
potențialul acestora.
Cercetări recente implic ă o nouă tehnică
numită reprogramare direct ă, care realizeaz ă
modificarea genetic ă prin rearanjarea ADN-ului
unor celule adulte în scopul cre ării de celule
stem [5].
Conform legisla ției în vigoare,Comisia
Internațională de Bioetic ă afirmă că fiecare țară
și societate, are dreptul și îndatorirea de a decide
asupra problemelor etice cu care se confrunt ă,
inclusiv cercetarea pe celule stem embrionare. În context, se impune existen ța unor prgrame de
educare ș
i informare precum și un dialog
continuu în cadrul societ ății asupra problemelor
etice ridicate de acest tip de studiu.
În cazul în care este permis vreun tip de
cercetare pe embrioni umani, trebuie ținut cont
ca aceast ă cercetare s ă se deruleze conform
programului stabilit și după anumiți indici bine
definiți. De asemenea, în orice fel de cercetare
pe celule embrionare proven ite de la orice tip de
embrioni, este obligat oriu ca donatorii de
material biologic s ă fie în totalitate informa ți iar
cercetarea s ă se desfășoare doar cu acordul lor.
Este încă controversat ă ideea forurilor
superioare de a lua în considera ție tehnologiile
alternative de ob ținere a liniilor celulare embri-
onare stem de la surse compatibile genetic pentru cercetarea în clonarea terapeutic ă. Aceste
celule stem embrionare pot fi celule stem adulte, prelevate de la un individ adult viu, și celule
stem obținute prin transfer nuclear. Din nou
trebuie specificat c ă transferul nuclear trebuie folosit doar pentru cercetarea terapeutic ă. Cert
este că pentru a putea st ăpâni o descoperire pe
cât de impresionant ă pe atât de periculoas ă
trebuie urm ărită atent, având stabilite anumite
reguli și constrângeri foarte clare. În primul
rând este necesar consim țământul din partea
donatorilor materialului biologic și de asemenea
este necesar ca cercetarea s ă se justifice prin
beneficiile aduse umanit ății.
Orice cercetare nemedical ă este cu
siguran
ță total neetic ă, la fel și cercetarea care
continuă după depășirea stadiilor ini țiale de
dezvoltare embrionar ă. În concluzie, aplica țiile
medicale ale cercet ării pe celule stem embri-
onare trebuie s ă fie aplica ții terapeutice bine
identificate și nimic altceva.

Bibliografie
1. Andrews P., Matin M., Bahrami A.,
Damjanov I., Gokhale P., Draper J. – Em-bryonic stem (ES) cells and embryonal carcinoma (EC) cells: o pposite sides of the
same coin, Biochem Soc Trans, 2005, 33 (Pt
6), 1526-1530.
2. Evans M., Kaufman M. – Establishment in
culture of pluripotential cells from mouse
embryos, Nature, 1981, 292 (5819), 154-156.
3. Geijsen N. – Derivation of embryonic germ
cells and male gametes from embryonic stem cells. Nature, 2004, 427 148–154.
4. Martin G. – Isolation of a pluripotent cell
line from early mouse embryos cultured in medium conditioned by teratocarcinoma stem cells, Proc Natl Acad Sci USA, 1981,
78 (12), 7634-7638.
5. Thomson J., Itskovitz-Eldor J., Shapiro S.,
Waknitz M., Swiergiel J., Marshall V., Jones J. – Embryonic stem cell lines derived from human blastocysts, Science, 1998, 282 (5391), 1145.