Cod ECLI ECLI:RO:JDCLJ:2018:001.001474 [617943]

1
Cod ECLI ECLI:RO:JDCLJ:2018:001.001474
R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ -NAPOCA
CIVIL

Dosar nr. 22788/211/2016
Cod operator date cu caracter personal 3185

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1474/2018
Ședința publică de la 27.02. 2018
Completul constituit din:
PREȘEDINTE Ecaterina -Elena Pîrvu
GREFIER Ana Petean

S-a luat spre examinare pronunțarea hotărârii în cauza civilă formulată de reclamanții
MIRON VASILE și MIRON CARMEN MIHAELA în contradictoriu cu pârâtele GAZETA
DE MEDIA SRL și CARMEN GORGAN, având ca obiect obligație de a face.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în
încheierea ședinței publice din data de 23.01.2018 când instanța având nevoie de mai mult
timp pentru deliberare a amânat pronunțare a hotărârii pentru data de 06.02 .2018, când instanța
având nevoie de mai mult timp pentru de liberare a amânat pronunțarea hotă rârii pentru data
de 13.02.2018, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru deliberare a amânat
pronunț area hotărârii pentru data de 27.02.2018 când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin actiunea civila i nregistrata la aceasta instanta sub nr. 22788/211/2016 din data de
16 noiembrie 2016 reclamantii Miron Vasile si Miron Carmen Mihaela in contradictoriu cu
parata Gaeta de Media SRL au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:
Retractar ea articolului cu titlul „Ang ajații unei funie din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu
ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR" publicat
Publicarea unui articol de dezmințire, care să aibă o întindere aproximativ egală cu cea
a articolului cu titlul „Anga jații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în
soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR". Acest articol de dezmințire să
cuprindă scuzele ziarului cu privire la publicarea articolului din 26.09.2016 și cu privire la
prejudiciile aduse familiei Miron și a mărcilor aflate în proprietatea reclamantului Miron
Vasile. Solicităm ca acest articol de dezmințire să ne fie comunicat în scris anterior publicării,
iar acesta să cuprindă și informarea realizată de d -nul Miron Vasile cu privire la mărcile sale;
Acordarea posibilității d -lui Miron Vasile de a prezenta o informare cu privire la
mărcile sale (Edil, Hink și Ziki) și la activitatea desfășurată de societățile comerciale ce
funcționează sub egida acestor mărci, informare car e să facă parte integrantă a articolului de
dezmințire;
Să publice într -un comentariu un link către articolul de dezmințire pe fiecare dintre
paginile de pe care au preluat comentariile în vederea realizării articolului „Angajații
unei firme di n Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți
de firma Hink HR";

2
Să acorde daune morale subsemnatului Miron Vasile pentru prejudiciile de imagine
aduse acestuia în cuantum de 4.000 (patru mii) de euro precum și s ubsemnatei Miron
Carmen -Mihaela pentru prejudiciile de imagine aduse acesteia în cuantum de 4.000 (patru
mii) de euro.
Cu cheltuieli de judecată,
In motivare se arata ca , ziarul Gazeta de Cluj, deținut și administrat de societatea Gazeta de
Media a publi cat articolul „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii
în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR" în data de 26.09.2016 pe pagina de
internet a acestui ziar, articol semnat de către jurnalista Carmen Gorgan.
Încă din subtitlu se realizează un scurt rezumat cu privire la tema abordată arătându -se
că în cuprinsul articolului vor fi prezentate poveștile unor tineri ce au trecut prin experiența de
fi angajați de către HINK HR, tineri ce au încercat sa se angajeze însă au fost „păcăliți" și au
muncit gratis, societatea HINK HR, EDIL IMOBILIARE și ZIKI NETWORK lucrând doar
pentru o perioadă de probă în care nu au fost plătiți.
Așa cum rezulta din titlul coroborat cu subtitlul ziarul Gazeta de Cluj dorește să aducă
în atenția cititorilor un subiect de interes public, actual care șochează și care îndrumă
persoanele să nu apeleze la și să nu se angajeze prin intermediul sau în cadrul acestor firme.
Se arata ca jurnalistul s -a rezumat la a prelua de pe alte pagini de int ernet, de fapt, de pe o
singură pagină de internet, comentarii cu privire la firmele HINK, EDIL IMOBILIARE si
ZIKI NETWORK, comentarii care nici măcar nu sunt actuale, cu unicul scop de a aduce
prejudicii societăților si implicit persoanelor care le admini strează/gestionează.
In cazul articolului „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în
soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR" jurnalistul s-a limitat la a prelua niște
comentarii de pe un site de internet fără a le verifica și fără a preciza în cadrul articolului că
situația prezentată nu este una de actualitate. comentariile fiind date cu mai mult de 1 an de
zile anterior publicării articolului, în unele cazuri chiar aproape 2 ani. Ori, creația
intelectuală a jurnalistului, ce trebuie bazată pe o documentare asupra realității și a surselor
existente, are ca scop influențarea publicului într -o anumită direcție1. însă, prin articolul
publicat în data de 26.09.2016 se urmărește doar inducerea în eroare a opiniei p ublice prin
prezentarea unei situații ca fiind adevărată și actuală, însă cele prezentate nu corespund
adevărului, subsemnații deținând în acest sens, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă al
Județului Cluj, acte care demonstrează faptul că sunt respecta te dispozițiile legale în materia
dreptului muncii.
O altă problemă existentă cu privire la acest articol, este faptul ca nu s -a acordat posibilitatea
subsemnaților de a ne exprima punctul de vedere cu privire la problemele semnalate în
articolul de ziar c u toate că numerele noastre de telefon sunt ușor de găsit pe intemet. Astfel,
s-a încălcat și art. 2.2.5 din Codul Deontologic al Jurnalistului Elaborat de Convenția
Organizațiilor de Media care prevede că „în chestiunile despre care relatează, jurnalistul
trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate."'.
Ori, în cazul articolului de față, jurnalistul nu a depus nici cel mai mic efort pentru a afla
numerele de telefon și a ne contacta în vederea exprimării opin iei cu privire la situația
prezentată, preferând probabil să publice acest articol astfel cum îl avea deja formulat pentru a
strânge cât mai multe vizualizări. Considerăm că și prin acest fapt se poate face dovada relei –
credințe a jurnalistului care a dori t să aducă doar un prejudiciu de imagine subsemnaților și a
mărcilor aflate în proprietatea subsemnatului Miron Vasile.
Nu înțelegem nici necesitatea publicării pozelor subsemnaților în ziar în măsura în
care „injustițiile" semnalate prin articolul public at se referă la mărcile Edil, Hink și Ziki. In
opinia noastră nu este justă această abordare, fiind una îndreptată, exclusiv a ne aduce
prejudicii de imagine.
Se mai arata ca articolul publicat ne -a adus prejudicii de imagine atât reclamantilor cât și
mărcilor Hink, Edil și Ziki, fiind redactat cu rea -credință, cu nerespectarea regulilor
deontologice ale profesiei de jurnalist și a regulilor de redactare specifice stilului jurnalistic.

3
Prejudiciile de imagine aduse mărcilor pot fi dovedite prin date stati stice ale companiilor ce
utilizează mărcile enumerate mai sus.
In drept au fost invocate disp art. 252 -257 NC C
La data de 21.02.2017 pârâta GAZETA DE MEDIA S.R.L a formulat intampinare prin
care solicită insatnței ca, în urma administrării probatorului, s ă pronunțe o hotărâre prin care
să dispună:
– în principal respingerea cererii de chemare în judecată ca urmare a admiterii:
– excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților,
– excepției lipsei calității procesuale pasive a subscrisei pârâ te;
– în subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată;
Obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul
proces.
Motivele intampinarii sunt expuse pe larg la filele 44 -56 din dosar.
La data de 16 martie 2017, reclamantii au formulat extindere de actiune prin care au inteles
sa extinda petitele 5 si 6 ale actiunii si fata de parata Carmen Gorgan si obligarea acesteia in
solidar cu cu Gazeta de Media SRL la acordarea daunelor morale, invoca nd in drept
raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie.
Parata Carmen Gorgan a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii in principal ca
urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor iar in subsidiar
respingerea cererii ca nefondata cu obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.
Motivele intampinarii sunt expuse pe larg la filele 88 -99.
In drept au fost invocate disp art.205 alin.1 C.pr. civ.
La teremenul de judecata din data de 27 iunie 2017 au fost unite cu fondul exceptia lipsei
calitatii procesuale active a reclamantilor si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei
Gazeta De Media SRL.
Analizand actele si lucrarile dosarului fata de exceptia lipsei calitatii procesuale
active a reclamantilor se retin urmatoarele:
Calitatea procesuală activă , presupune existența unei identități între persoana reclamantului
și cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare
calea justiției es te obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de
acest interes.
Analizand continutul articolului de ziar acesta face referire la cele trei societati Hink,
Ziki Network si Edil Imobiliare precum si la perosana reclamantilor, numele acestora parand
de mai multe ori pe parcursul articolului, ceea ce duce la concluzia ca reclamantii au calitate
procesuala activa, sens in care exceptia urmeazA a fi respinsa ca neintemeiata.
Analizand actele si lucrari le dosarului cu privire la exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive a par atei Gazeta de Media SRL, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 36 NCPC, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si
subiectele raportului jur idic astfel cum acesta este dedus judecatii.
Reclamantii si -au intemeiat actiunea pe raspunderea pentru fapta proprie a societatii
reclamante dar si pe raspunderea comitentului pentru fapta prepusului.
Jurnalistul care a redactat articolul daca nu l -ar fi publicat pe pagina de internet a ziarului si in
formatul timparit al acestuia, si -a asumat cuprinsul articolului astfel ca se apreciaza de catre
instanta ca aceasta are calitate procesuala pasiva, urmand a respinge exceptia formulata ca
neintemeiata. Daca s-a creat sau nu vreun prejudiciu reclamantilor urmeaza a fi analizat pe
fondul cauzei.
Analizand actiunea formulata prin prisma motivelor de fapt si de drept
invocate , instanta retine urmatoarele:
La data de 26.09.2016 ju rnalista Carmen Gorgan a publicat un articol p e pagina de
internet a ziarului Gazeta de Cluj, având ca temă experiențele unor tineri care au fost recrutați
de către firma Hink HR S.R.L. Această companie de recrutare este administrată de către
doamna Dana Mureșan și are ca asociați pe reclamanți.

4
Subiectul principal abordat în cuprinsul articolul se referă la modalitatea de recrutare
a angajaților de către compania Hink HR S.R.L. și experiența avută de aceștia în calitate de
salariați la societatățile unde au fost angajați, respectiv Ia E dil Imobiliare sau Ziki Network,
societăți administrate de către reclamantul Vasile Miron.
Toate informațiile relatate au fost fie preluate de pe forumul www.undelucram.ro și
redate cu ghilimele1 în cuprinsul articolului, fie constatate personal, în cursu l desfășurării
activității de investigare jurnalistică, fiind expuse în cadrul articolului publicat pe pagina de
internet a ziarului Gazeta de Cluj.
In cauza instanta apreciaza că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 252 -257 Cod civil, nefiind în
prezența unei încălcări a unor drepturi nepatrimoniale și pe cale de consecință nu se poate
dispune angajarea răspunderii civile delictuale
Instanta apreciaza ca ca astfel cum sunt relatate afirmatiile ce apar in articolul mentionat nu
sunt de natura a prejudicia onoarea demnitatea sau reputatia reclamantilor, nefiind facute
aprecieri privind persoana acestora ci fiind relatate aspecte constatate de catre autorul
articolului
Articolul nu contine injurii la adresa reclamantilor , nu se mentioneaza ca ac estia ar fi
savarsit contraventii sau infractiuni.
Prin articolul supus analizei nu se aduce atingere demnitatii sau vietii private a
recla mantilor.
Potrivit dispozițiilor art. 1357 alin. 1) Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu,
printr -o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar alineatului 2 al
aceluiași articol , prevede că, autorul prejudiciului răspunde p entru cea mai ușoară culpă.
Din prevederile legale menționate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile
delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții, și anume: existența unui
prejudiciu cert, existența unei fapte ilicite, existenț a unui raport de cauzalitate între fapta
ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția,
neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Potrivit jurisprudenței CEDO ( cauza Chauvy și alții împotriva Franțe i) dreptul la apărarea
reputației este un drept care, în calitate de element al vieții private, este legat de art. 8 CEDO;
reputația unei persoane, afectată de publicarea unei scrisori fiind protejată de art. 8 CEDO.
Noțiunea de viață privată cuprinde elem ente care se raportează la identitatea unei persoane
cum ar fi numele său, fotografia sa, integritatea sa fizică și morală; garanția oferită de art. 8
din Convenție este destinată în principal să asigure dezvoltarea, fără ingerințe din afară,
personalități i fiecărui individ în relațiile cu semenii, așadar există o zonă de interacțiune între
un individ și terț care, chiar și într -un context public, aparține „vieții private”. In cauza Pfeifer
împotriva Austriei (nr. 12556/03) Curtea a concluzionat că reputați a unei persoane reprezintă
o parte din identitatea sa personală și fizică, care privesc viața sa, inclusiv în cadrul unei
critici în contextul unei dezbateri publice. Art. 8 CEDO are ca obiect principal apărarea
individului de ingerințele arbitrare ale put erilor publice, nelimitându -se la a pretinde statului
să se abțină de la asemenea ingerințe; acestui angajament negativ i se pot adăuga obligații
pozitive inerente respectării efective a vieții private sau de familie . Acestea pot necesita adop –
tarea unor m ăsuri care vizează respectarea vieții private până și în relațiile indivizilor între
ei (art. 8 CEDO aplicându -se și pe “orizontală” în raporturile dintre indivizi cauza X și Y
împotriva Olandei pgf. 23 ). Frontiera dintre obligațiile pozitive și negative a le statului în
privința art. 8 nu poate face obiectul unei definiții precise; prin cipiile aplicabile sunt, cu toate
acestea, comparabile.
Aceste prevederi intră în aparent conflict cu dispozitiile art. 10 din CEDO
referitoare la libertatea de exprimare, potrivit cărora „orice persoană are dreptul la libertatea
de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica
informatii sau idei fără amestecul autoritătilor publice și fără a tine seama de frontiere.
Prezentul ar ticol nu împiedică statele sa supună societătile de radiodifuziune, de
cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. De aceea, prin protecția libertății
de exprimare, nu se ocrotesc doar acele opinii sau informații primite „favorabil sau cu

5
indiferență, ci și pe acelea care pot să ofenseze sau să șocheze autoritățile statului sau o parte
a populației”. Exercitarea acestor libertăti ce comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi
supusă unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege , care constituie
masuri necesare , într-o societate democratică , pentru securitatea nationala, integritatea
teritorială sau siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia
sănătătii sau a moralei, protectia rep utatiei sau a drepturilor altora , pentru a împiedica
divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii
judecătoresti”.
Dreptul apărat de articolul 10 din CEDO cuprinde, așadar, atât libertatea de
opinie, cât și, ceea ce interesează în cauza de fată, dreptul de a primi sau comunica informatii
sau idei, sau „libertatea de informare”.
Art.19 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului stabilește că ”orice
persoană are deptul la libertatea de opinie și de expr imare, ceea ce implică dreptul de a nu fi
tulburat pentru opiniile sale și acela de a căuta, de a primi și de a răspândi, fără considerații de
frontieră, informații și idei prin orice mijloc de exprimare.” Pactul internațional privitor la
drepturile civile și politice prevede la art.19, alin.1, că nimeni nu trebuie să aibă de suferit din
cauza opiniilor sale. Alin.2 statuează că „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare;
acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi in formatii și idei de orice
fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită sau artistică, sau prin orice alt
mijloc, la alegerea sa”. În același timp, alin.3 dispune că exercitarea libertătilor prevăzute la
paragraful 2 comportă obligații și răspunderi speciale.
Potrivit jurisprudentei Curtii în materie, libertatea de exprimare constituie unul
dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și această libertate se aplică nu
numai pentru „informațiile” sau „ideile” admise cu bună voință sau considerate ca inofensive
sau indi ferente, dar și pentru cele care contrariază, șochează sau neliniștesc. Astfel se exprimă
pluralismul, toleranța și spiritul de deschidere fără de care nu există o „societa te democratică”
(cauza Handyside con tra Regatului Unit hot. din 07.12.1976 ).
Libertatea de exprimare poate fi supusă unor ingerinte, în conditiile alineatului 2
al articolului 10, care trebuie însă să îndeplinească trei exigente: să fie prevăzute de lege, să
urmărească un scop legitim ( di ntre cele enumerate limitativ în alineatul mentionat), iar
măsura luată să fie necesară într -o societate democratică, cu o privire specială asupra
proportionalității ingerinței cu scopul legitim urmărit.
În particular, este necesar să se ia în considerare justul echilibru care urmează a fi
asigurat între interesul general și interesele persoanei, statul bucurându -se, în orice ipoteză, de
o marjă de apreciere (a se vedea cauza Pfeifer precitată, § 37). În contextul obligațiilor
pozitive care rezultă din art. 8 din Convenție, este necesar ca autoritățile interne să asigure un
just echilibru în cadrul protecției dreptului reclamantului la reputație, element integrant al
dreptului la protecția vieții private și a libertății de exprimare protejate prin art. 10 (a se vedea,
cauza Von Hannover contra Germaniei ).
Curtea apreciază că obligația pozitivă care rezultă din art. 8 din Convenție trebuie
să fie pusă în discuție dacă afirmațiile în cauză depășesc limitele criticilor acceptabile prin
prisma art. 10 din Convenț ie (cf. mutatis mutandis cauza Chauvy precitată).
În plus, Curtea reamintește că art. 10 alin. (2) din Convenție nu lasă în vreun fel
loc pentru restrângerile aduse libertății de exprimare în domeniul discursului politic sau al
chestiunilor de interes ge neral. În plus, limitele criticii admisibile sunt mai extinse în privința
unui om politic , vizat în această calitate, decât în privința unui simplu particular spre
deosebire de acesta din urmă, primul se expune inevitabil și în mod conștient unui control
atent al faptelor și gesturilor sale, atât din partea jurnaliștilor, cât și din partea masei
cetățenilor; este necesar, în consecință, să arate o mai mare toleranță (a se vedea cauza Feldek
împotriva Slovaciei , nr. 20032/95).
În practică, Curtea distinge în tre fapte și judecăți de valoare .
potrivit jurisprudenței CEDO în categoria judecăților de valoare se încadrează
exprimarea opiniei unei persoane asupra calității profesionale, morale și personale ale altuia,

6
în timp ce afirmațiile factuale regrupează exp rimarea unor acuzații de a fi comis fapte
determinate. După cum s -a apreciat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în
ceea ce privește judecățile de valoare persoanei care le exprimă nu i se poate impune să facă
proba verității celor afirma te, însă acestea trebuie să aibă o bază factuală suficientă.
Afirmațiile factuale, însă, sunt susceptibile de proba verității, însă posibilitatea de a
sancționare este subsumată de Curte de buna -credință a celui ce face afirmațiile în discuție și
de respec tarea unei anumite deontologii care impune verificarea informațiilor.
Instanța apreciază că, în speță, afirmațiile din cuprinsul articolului reprezintă
judecăți de valoare, întrucât, deși titlul face referire la angajați ai unei firme din Cluj, ce ar fi
fost exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare de către firma Hink H.R., totuși, în titlu
apare menționat expres că acestea reprezintă povestiri ale unor clujeni.
Toate comentariile jurnalistului au o baza factuala reprezentatata de comenariile
de pe interner, sursa informatiilor fiind ulterior verificata chiar prinprezentarea personala a
jurnalistei la un interviu, prin discutia purtata cu Andreea Laghin cat si prin convorbirea
telefonica acuta cu administratorul HINK HR SRL.
De altfel comentariile aparute pe internet sunt din 2014 iar articolul in litigiu a
fost publicat in anul 2016
Referitor la subtitlul „Gogoșile vândute de companie" și experiența avută de către
Cristina B. subliniem faptul că pasajele redate în cuprinsul articolului nu au fost modificate,
fiind prezentate exact cum au fost relatate de către aceasta pe forumul www.undelucram.ro. în
acest sens a fost depus la dosarul cauzei comentariul pentru a dovedi faptul că nu s -au operat
modificări la susținerile Cristinei și că părțile care nu au fost cuprinse în articol nu ar fi pus
într-o lumină mai favorabilă societatea Hink HR.
Ca atare, toate poveștile prezentate nu au fost absolut deloc denaturate, iar ceea ce s -a
publicat cuprindea cu exactitate tot ceea ce au susținut tinerii recruta ți de compania Hink HR.
O altă chestiune invocată de către reclamanți se referă la efortul jurnalistului de a
prezenta punctele de vedere ale tuturor persoanelor implicate. Raportat la acest aspect,
precizăm că s -a luat legătura cu reprezentantul societăț ii Hink HR pentru a -și expune punctul
de vedere, redat de altfel în integralitate în cuprinsul articolului și s -a încercat obținerea
numărului de telefon al asociatului Vasile Miron, însă acesta nu a dorit să ofere un punct de
vedere.
Toate aceste demers uri efectuate de către subsemnata în calitate de jurnalist, nu au
fost contestate de către reclamanți, fiind recunoscute de către aceștia. Ca atare, considerăm
suficiente investigațiile, eforturile depuse de către autorul articolului în vederea expunerii
situației exacte prezentate în articol. Totodată, arătăm faptul că atât societatea, cât și
reclamanții aveau posibilitatea și dreptul la replică la fiecare comentariu publicat pe forumul
www.undelucram.ro. cât și pe pagina de internet a ziarului Gazeta de C luj.
Astfel, instanța apreciază că, în speță, nu s -a făcut dovada unei fapte ilicite a pârâților,
articolul supus analizei nu aduce atingere demnității și intimității vieții private a
reclamantelor, acesta reprezintă o judecată de valoare, asupra modalităț ii în care se realiza
procesul de recrutare în cadrul societății Hink H.R. și modalitatea în care angajații își
desfășoară activitatea în cadrul societății, judecăți de valoare care au o bază factuală
suficientă, reprezentată atât de comentariile preluate de pe internet, cât și experiența personală
a autorului articolului. Totodată, instanța va reține și buna -credință a autorului care a luat
legătura cu persoane din conducerea societății, cerându -le opinia cu privire la articolul ce
urma a fi publicat. Avân d în vedere că s -a apreciat că articolul incriminat nu a cauzat vreun
prejudiciu care să impună angajarea răspunderii civile delictuală a autorului articolului, în
consecință, instanța constată că nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile
delictuale a paratei Carmen Gorgan in calitate de autor al articolului și nici a pârâtei Gazeta de
Media S.R.L. în calitate de angajator al pârâtei Carmen Gorgan.
In ceea ce priveste cuantumul compensatiilor banesti ce au fost solicitate a fi acordate,
instanta, va retine ca fata de solutia pronuntata , nu se poate retine necesitatea unei reparatii
echitabile pentru repararea vreunui prejudiciu moral care sa fi fost suferit de reclamanti.

7
Pentru toate aceste considerente instanța urmează a respinge cererea de chemare în judecată,
ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor .
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Gazeta d e Media
SRL.
Respinge actiunea civila formulata si extinsa de reclamantii Miron Vasile si Miron
Carmen Mihaela ambii cu domic in Cluj -Napoca, str. Iuliu Maniu nr. 17, ap.1, jud. Cluj in
contradictoriu cu paratii Gazeta de Media SRL cu sediul in Cluj -Napo ca, str. Republicii nr.
40, ap.9, jud. Cluj cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat Ciprian Adrian Paun cu sediul
in Cluj -Napoca, str. Anatole France nr. 62, jud. Cluj si Carmen Gorgan cu domic procesual
ales la Cabinet Vocat Ciprian Paun cu sediul in Cluj -Napoca, str. Anatole France nr. 62, jud.
Cluj
Obliga reclamantii sa achite paratei Gazeta de Media SRL suma de 595 lei cu titlu
de cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul si motivele se depun la Judecatori a Cluj -Napoca.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.02.2018.

PRESEDINTE GREFIER
ECATERINA ELENA PIRVU ANA PETEAN

PEE./AP./6 EX./03.08.2018.