Ioana Iulia ȚICULEANU [617905]

1
Universitatea Lucian Blaga
Facultatea de Științe
Specializarea Expertiza și Managementul Sistemelor Ecologice

EVALUAREA IM PACTULUI BALASTIERELOR
ASUPRA ALBIEI CIBINULUI ÎN SECTORUL ORLAT

Coordonator științific:
Conf. Dr. Marioara COSTEA

Masterand: [anonimizat] – Iulia ȚICULEANU

Sibiu, 2018

2

CUPRINS

Introducere …………………….. …………………………………………………………………………………. ……………. ……3

Capito lul 1……………………………………………………………………………………………………….. ……………….. …..5
Exploatarea și valorificarea materialelor………… ………………………………………. ……………… …………… …….5
1.1Importanța sistemelor fluviale ………………. …….. ……………………………………………………………………. ..5
1.2Autorizații/avize, volum regleme ntat………. …………………………….. ………………………………………….. …7

Capitolul 2………………………………………………… …………… ………………………………. …………………………. ..10
Metologia cercetării ………………….. …………………… …………………………………………………………………… ..10

Capitolul 3 …………………………………………………… …………………………………………… ………………………… 15
Poziția geografică……. …………… …………………… …………………………………………………………………. ……….15

Capitolul 4….. …………………………………………………… ……………………………………………………………… …..21
Locațiile de exploatare și forma de proprietate a terenurilor …. …….. ………. …………………………… ………21
4.1 Tehnologie aplicată: exploatări uscate (deasupra NP) sau umede (sub NP) ………………………………25
4.2 Scurt istoric ……………………………………………………………………………………….. …………………………..27
4.3 Caracteristici ale materialelor exploatării …………………………. ……………….. ………… ……………………..28

Capitolul 5 …………………………………………………………………. …………………… ……………………………. ……..31
Suprafata de exploatare . Dinamica în timp și spațiu ……….. ………………… …….. ………………………………31

Capitolul 6…………………………………………………………………. …………………. …….. ………………………………54
Identificarea și evaluarea impactului …………………. …………………………………………. …………………………5 4
6.1 Modificări ale albiei majore ………. …………. ………. ……………………………………….. …………………………54
6.2 Modificări ale albiei minore și ale regimului hidrologic …………….. ……………… …………………………64
6.3 Modificări ale solului ……………………………………………. ………. …………………. ……………………………..72
6.4 Modificări ale utilzării terenurilor ………………. ………………. …………………………… ………… ……………..73
6.5 Modificări ale habitatelor …………… …………. ……………… ………… ……………………. …………………………7 5

Capit olul 7 …………………………………………….. ………… ……….. …………………………………….. ………80
Măsuri de management integrat ……….. ………………… ……………………………………….. …………….80
7.1 Pentru reducerea riscului hidrologic ……….. ………. …………………….. ……….. ……………………………….80
7.2 Pentru r educerea riscului poluării ……. ………. ………………………………. ……….. …………………………….82
7.3 Pentru renaturaea arealelor și reconstrucția ecologică și peisagistică ………… ………… ………………….83
7.4 Pentru redarea în circuitul economic a pajiștilor umede ……… ………… …………. ………. ………………….84

Concluzii……………………………………………………………………………. ………… ………………………… …………. ..86

Bibliografie……………………………………………………………. ……….. …………….. …………. …………………………87

3

INTRODUCERE

După legea I a ecologiei, „Toate sunt legate de toate ” (Commoner B.,1980) , care
prezintă legătura dintre componentele și procesele din cadrul sistemelor biologice, î n prezenta
lucrare se descrie imp actul provocat de activitățile umane asupra resurselor oferite de
ecosistemele care ne î nconjoară.
Sistemele fluviatile , de exemplu, ne oferă servicii (epurare, bioclimatice, exploatare
etc.), resurse de apă, hrană și resurse minerale.
România oferă o serie de resurse minerale care au îmbogățit economia țării de -a lungul
timpului și ne -au dezvoltat ca societate. Cu toate resursele ce ni le oferă mediu, trebuie să
înțelegem, noi, oamenii, că de aceste resurse suntem dependenți deaorece, acestea ne
influențează fiecare aspect al bunăstării noastre inclusiv supraviețuirea.
Cu toate acestea trebuie să înțelegem că odată cu trecerea anilor nivelul nostru de trai
este în creștere și totodată resursele naturale sunt în scădere.
Exploatarea materialelor din albiile râurilor este procesul de îndepărtare antropică a
nisipului și pietrișului. Aceasta devine o probemă de mediu atunci când cererile de exploatări
sunt în număr mare pentru industrie și construcții. În toate punctele unde se practică
extragerea nisipului și pietriș ului, exploatarea materialelor a fost asociată cu degradarea
mediului . (Gholap S., 2016)
Motivul care stă la baza alegerii acestei teme „ Evaluarea impactului balastierelor
asupra albiei Cibinului în sectorul Orlat ” îl constituie degradarea peisajului de luncă sub
impactul acestor exploatări. Peisajul este perceput și apreciat mai intâi vizual, dar în spatele
acestei imagini stă o întreagă încrengătură de legături care se stabilesc între componentele
peisajului. Scopul acestei lucrări este de a evidenția aceste legături în timpul și ulterior

4
exploatărilor prin balastiere și înțelegerea impactului pe ca re aceste activități le au asupra
factorilor de mediu, inclusiv asupra resurselor naturale, de care suntem dependenți.
Mulțumiri îndrumătorului Conf . Dr. Marioara Costea, cu ajutorul căruia am realizat
această lucrare. Mulțumiri Societății Geiger Sibiu, P rimăriei Comunei Orlat, Institu tului
Național de Statistică (INS) și Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care
mi-au furnizat date despre Balastiera de la Orlat.

5

Capitolul 1

EXPLOATAREA ȘI VALORIFICAREA MATERIALELOR

1.1Importanța sistemelor fluviale

Sistemele fluviatile sunt sisteme complexe care oferă sistemelor ecologice servicii și
resurse atât pentru buna funcționare a legăturilor dintre componentele naturale cât și
societății pen tru susținerea activității economice și sociale. (Fig.1)

SISTEME FLUVIALE

RESURSE: SERVICII:
– apă – epurare (diluare, filtrare)
– hrană – bioclimatice (ventilare,
– minerale – exploatarea materialelor

Fig. 1 Servicii și resurse oferite de sistemele fluviale

6
Râurile din România sunt, ca dealtfel toate râurile din lume , surse importante pentru
nisipuri și pietrișuri. Exploatarea nisipului și pietrișului este o activitate frecvent întâlnită în
zonele joase, în cele mai multe cazuri exploatările se întâlnesc în l uncă, de -a lungul râului.
(Costea M., 2018)
Balastierele de la Orlat sunt, de asemenea, întâlnite de -a lungul cursurilor de apă.
Exploatările de pe teritoriul comunei s -au extins pe malurile Văii Săliște, afluent al Cibinului,
perimetrul I, și pe maluri Ci binulu i în sectorul Orlat -Cristian, perimetrul II.
La nivel național studiile de bază privind conservarea și gestionarea resurselor naturale,
care au oferit cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Teritorială (SDTR 2014), indică
faptul că România di spune de resurse importante de nisip și pietriș, exploatate într -un mod
organizat c u licență de ex cavare în 203 perimetre din 32 de județe. (Costea M., 2018)
În județul Sibiu există două zone miniere: una de -a lungul râului Cibin din zona Orlat –
Crist ian, care face obiectul acestei lucrări, iar alta de -a lungul râului Olt din zona Bradu.
Strategia Națională a Industriei M iniere (SNIM 2010 -2035) indică faptul că la începutul
anului 2011 au fost disponibile 1250 de milioan e de tone de pietriș și nisip . Aceast ă cantitate
mare de astfel de resurse asigură producția pe termen lung de materii prime (20 -40 de ani),
știind că în 2011 o producție netă de pietriș și nisipuri a fost de 31326 m³. (Costea M., 2018)

7
1.2.Autorizații/avize, volum reglementat

Odată cu deschiderea unei balastiere se produce un impact negativ asupra mediulu i,
afectând albia râului, lunc ile, habitatele acvatice și terestre. Pentru o bună funcționare și
dezvoltare a acestei activități este necesară o procedură pentru obținerea acordurilor de la
diferite agenții, obținerea de autorizații, avize, licențe etc.
Autorizația unei exploatări de resurse minerale se face în baza Legii 50/199 1, pentru
obținerea Autorizației de construire și a ligislației specifice domeniului minier Legea 85/2003
pentru obținerea permisului de exploatare, licența de exploatare.
Subsecvent domeniul este reglementat prin Legea apelor 107/1996, Legea mediu lui
137/1995, L egea fondului funciar Legea 18/2001 etc. și o mu ltitudine de ordine, decizii
norme, hotârări etc.
Permisul de exploatare este documentul ce oferă dreptul la exploatare a unui perimetru
a cărui coordonate topo -geodezice sunt cunoscute. Permi sul de exploatare este emis de
Agenția Naționala Pentru Resurse Naturale (ANRM) București. Valabilitatea acestuia este de
1 an contractual fără drept de prelungire. Pe lângă dreptul la exploatare a unui perimetru mai
este nevoie de dreptul la proprietate ( contract de vânzare -cumpărare, contract de închiriere,
etc). Prin urmare poți avea permis de exploatare pe un teren ce nu îți aparține și poți fi
proprietar de drept al terenului dar nu îl poți exploata . (http://www.geosoil.ro/despre –
noi.html)
Inițierea a cvității la o balastieră , pe lângă permisul de exploatare mai e nevoie de:
autorizație de mediu, autorizație de gospodărirea apelor și autorizație de construire
(construcție).
După ce a fost identificat terenul pentru deschiderea balastierei, procedura de
autorizare este următoarea:
Pasul I. Certificatul de urbanism – în baza unui memoriu tehnic și a actelor de
proprietate se obține certificatul de urbanism de la primăria în raza căreia este localizat
perimetrul de exploatare. Acesta este actul de informare în care sunt precizate toate
avizele/acordurile n ecesare autorizării investitiei și se eliberează în max. 30 de zile.

8
Pasul II. Avizul de ape și acordul de mediu – în baza certificatului de urbanism se fac
demersurile pentru obținerea avizului de ape și a acordului de mediu. Termenul de eliberarare
a acordului de mediu și al avizului de mediu diferă în funcție de Agenția pentru Protecția
Mediului în raza căreia se află obiectivul precum și de complexitatea proiectului și are o
valabilitate pe toată perioa da de p unere î n aplicare a pro iectului sau derulare a investiț iei.
( https://www.aia -proiect.ro/acordul -de-mediu -avizul -de-mediu/)
Pasul III. Garanția de refacere a mediului – se înaintează catre APM și CITANRM
Anexa 5 cu lucrările de refacere a me diului precum și planul și proiectul tehnic de refacere a
mediului. Garanția pentru refacerea mediului este de cca 1 leu/mp.
Pasul IV. Permisul de exploatare – se depune la ANRM documentația pentru
obținerea permisului de exploatare cu anexele scrise afere nte (aviz ape, acord mediu, adrese
verificare perimetru, acord drum, anexa 5, etc.).
Pasul V. Autorizație de mediu și autorizație de gospodărirea apelor – după obținerea
permisului se face demersul pentru obținerea celor două autorizații.
Pasul VI. Autoriz ație de construcție – ultima faza este obținerea autorizației de
construire în baza documentației DTAC întocmite de un arhitect. Pentru acest pas este
necesară rezolvarea problemelor de cadastru a terenului (dacă există), scoaterea din circuitul
agricol (î n baza notei de calcul realizată de OSPA), plan vizat OCPI, etc.
(http://www.geosoil.ro/despre -noi.html)
Cat costa deschiderea unei balastiere?
Pentru un teren de 5 ha, în cazul în care utilajele sunt în proprietatea beneficiarului,
costul total se ridica la cca 750.000 euro. Acest cost reprezintă deschiderea balastierei cu toate
texele incluse, inclusiv achiziția terenului (cca 1 euro/mp), costul de exploatare (cca 1
euro/tona) și plata redevenței miniere (0,5 euro/mc). Pentru obținerea sorturilor mai este
necesară o stație de sortare și un concasor, investiție ce se poate ridica la 2.000.000 euro.
(http://www.geosoil.ro/despre -noi.html)
Nisipul și pietriș ul (balastul) reprezin tă o resursă minerală epuizabilă . Principala sursă
de nisip și pietriș este repre zentată de terasele râurilor – terase ce s -au format în câteva
milioane de ani. Datorită costului transportului, ce uneori este mai mare decât costul
balastului, se impune identificarea resursei la distanțe foarte mici de investiții (cca 2 km).
(http://www .geosoil.ro/despre -noi.html)

9
Datorită costului ridicat de deschidere a unei balastiere, multe companii ocoles c legea.
O exploatare ilegală este de cele mai multe ori și iraționala, iar mediul are cel mai mult de
suferit. De menționat este că exploatarea fără permis sau fără autorizație de construcție este
caz penal și se pedepsește cu amendă penală sau închisoare .( http://www.geosoil.ro/despre –
noi.html)
Unul dintre avantajele exploatării balastului este realizarea de lacuri piscicole și
agrement situate în zonele limitrofe orașelor. Aceste zone sunt reglementate prin PUZ de către
arhitectul orașului și pot reprezenta o oază de relaxare pentru popu lație sau lacuri de
piscicultura intensivă .( http://www.geosoil.ro/despre -noi.html)
Autoritatea care avizează și dă aprobări în vederea exploatării este Agenția Națională
pentru Resurse Minerale, sucursala Deva.
Costurile de mediu privind exploatarea pietrișului și nisipului nu au fost, în general,
luate în considerare în costurile de producție, făcând ca sursele exploatării să fie mai atractive
din punct de vedere economic, cum ar fi de exemplu extragerea din ter asele uscate (unde este
adesea necasară o prelucrare suplimentară) sau surse îndepărtate, cum ar fi deltele de la coada
lacurilor de acumulare (care implică mai mult costuri de transport). (M. Kondolf, 1994)

10

Capitolul 2

METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru elaborarea lucrării „ Evaluarea impactului balastierelor asupra albiei Cibinului
în sectorul Orlat ” s-a luat în considerare toată suprafața exploatărilor în amonte și aval de
localitatea Orlat.
Pentru poziția geografică și limitele arealului s -au folosit m ateriale cartografice (hărți
topografice 1: 25000, hărți tematice), date generale de la Sistemul de Gospodărirea a Apleor
(SEGA) Sibiu, Registrul a bazinelor hidrografice a României și informații luate din literatura
de speci alitate .
Din punct de vedere geologic, geormorfologic s -a folosi t informația din harta
geologică Foaia Sibiu (1: 200 .000) și din lucrările de speci alitate cu privire asupra reliefului.
(Sandu M.,1998, Ciobanu R., 20 02) Pentru mai multe informații s -au analizat ortofoplanurile
ANCPI cu privire asupra avoluției reliefului fluviatil.
Informația cu privire asupra vegetației s -a realizat cu ajutorul observațiilor din teren și
lucrări de specialitate referitoare la flora și v egetația d epresiunii Sibiului.
Utilizarea terenurilor fiind diversificată pe acest perimetru suprafețele cu diferite
categorii de folosință s -a preluat de la primăria Comunei Orlat și de la In stitutul Național de
Statistică . Informații sugestive au fost c ulese în campania de teren. Datele au fost reprezentate
grafic și cartografic în scopul evidențierii dinamicii suprafețelor.

11
Asupra morfologiei și morfometriei luncii s -au făcut observații în teren și cu ajutorul
măsurătorilor directe și pe ortofotoplanur i ANCPI (2005, 2009, 2010, 2012) s -a măsurat
lățimea totală a luncii, lățimile pe cele două maluri și pe baza acestor măsurători s -a
identificat dinamica exploatărilor în timp și spațiu. (Fig. 2)
Fig. 2 Măsurători în albia majoră pe ortofoplanuri ANCPI 20 09 (Prelucrare personală de pe
site-ul ANCPI)

Indentificarea proceselor de eroziune și a cumulare s -a realizat în teren p e lungimea
sectorului de râu care tranzitează balastierele și apoi s -au realizat materiale cartografice și
măsurători pe ortofotoplanur i ANCPI în ani reprezentativi pentru evidențierea albiei.
În acest scop am aplicat indici specifici geomorfologiei precum ceoficientul de
sinuozitate (K S) și coeficientul de despletire ( Kds). Analiza acestor coeficienți s -a realizat pe
segmente de râu de 0,9 km Valea Săliște și de 2,08 km râul Cibin.
Coeficientul de sinuozitate se calculează astfel:
Ks= L/D

12
Unde: L – este lungimea reală a cursului de apă
D – este lungimea în linie dreaptă a cursului de apă

Coeficientul de despletire se calculează astfel:
Kds= b1+b2+……+b n+B p/Bp
Unde: b 1+b2+…+b n – reprezintă brațele secundare a cursului de apă
Bp – reprezintă brațul principal de apă
Pe aceleași distanțe am măsurat lungimea segme ntelor de mal cu eroziune și
acumulare, razele cercurilor înscrise în buclele de meandru și datele obținute le -am cumulat în
tabele și le -am reprezentat grafic. (Fig. 3)
Fig. 3 Măsurători pe segmentele de acumulare și eroziune pe ortofoplanuri ANCPI 2010
(Prelucrare personală de pe site -ul ANCPI)

13
În urma procesului de eroziune și acumulare s -au format meandre de diferite mărimi .
Pentru aceste bucle ale meandrelor am calculat raza cercului înscris în fiecare buclă cu
ajutorul lungimii pe care s -a extins și cu amplitudinea lor. (Fg. 4) După ce am aflat aceste
valori am obținut valorile razele cercurilor care le formează fiecare buclă. Raza cercului a fost
aflată după ur mătorul calcul:
R=d/2
Unde : d – reprezintă diametrul cercului

Fig. 4 Măsurători asupra buclelor de meandru (Prelucrare personală de pe site -ul ANCPI)

Măsurători directe în teren și pe ortofotoplanuri au fost realizate pe suprafețele
exploatate at ât uscate cât și umede, pe suprafețele agricole și dinaminca malurilor și
măsurători pe suprafețele ocupate de vegetația forestieră. (Fig. 5 )

14
Fig. 5 Măsuratori pe suprafețele de teren agricol și vegetație forestieră pe ortofotoplanuri
ANCPI 2010 (Prelucrare personală de pe site -ul ANCPI)

Informații deosebit de utile în realizarea lucrării au fost furni zate de SC Geiger SRL
societatea care se ocupă cu exploatarea arealului din aval de localitatea Orlat. Din
documentația furnizată de SC Geiger SRL, am utilizat informații referitoare la tehnologia de
exploata re și managementul reconstrucției ecologice.
Primăria Orlat ne -a furnizat informații referitoare la locația arealelor de exploatare,
toponime și tipul de prop rietate asupra terenurilor.
În vedere a obținerii de informații asupra reglementării volumului de materiale de
construcție prealabil a fi exploatate am accesat site -ul Ministerul Industriei
(http:www.minind.ro/resurse_minerale_SNIM2010 -2035).
Aplicațiile INIS Viewer accesibile pe site -ul ANCP I (Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară) au fost utilizat e pentru realizarea măsurătorilor pe ortofotoplanuri și
pentru a evidenția dinamica în timp și spațiu în anii 2005, 2009, 2010 și 2012.
Site-ul Google Maps a fost utilzat pentru co mpararea observațiilor pe terenurile
exploatate dintre anii 2005, 2009, 2010 și 2012 cu anul 2018.

15

Capitolul 3

POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Localitatea Orlat este situată în Depresiunea Sibiului la 45ș45’5’’ longitudine nordică
și 23ș58’2’’ latitudine estică, în lungul râului Cibin. Suprafața Comunei Orlat este de 58,3 km²
și se desfășoară atât în depresiune cât și în Munții Cindrelului spre sud -vest, este învecinată la
vest cu teritoriul administrativ al orașului Săliște respecti v Comuna Săcel, la nord -nord-est
Comuna Cristian, la sud și sud -est cu C omuna Gura Râului iar în extremitatea sud -vestică cu
Comuna Jina. (Fig. 6 )
Comuna Orlat este alcătuită dintr -un singur sat, situată în extremitatea vestică a
Depresiunii Sibiu, la o al titudine medie a vetrei de 483 m la poalele Munților Cindrel .
(Ghinea D.,2002)
Relieful comunei este variat. Partea nordică a teritoriului administrativ se suprapune
Depresiunii Sibiului iar partea de sud se suprapune regiunii muntoase. Altitudinea crește de la
nord la sud, pornind de la lunca Cibinului cu mai puțin de 500 m a ltitudine până la circa 1600
m altitudine în Munții Cindrelului (Colecția monografiei locale, 1997 -1998).
Poziția pe fundul depresiunii face ca cli ma să fie diferențiată față de clima satelor
mărginene vecine (Săliște, Vale, Sibiel, Fîntînele), unde se resimte mai bine influența
montană. Circulația generală a atmosferei și forma concavă a depre siunii fac ca vara
temperatura să urce până la 30ș C, iar pe timp de iarnă să coboare la -25ș C, ca urmare a
inversiunilor de temperatură. Regimul pluviometric prezintă mici deosebiri, față de zona

16
limitrofă, precipitațiile fiind mai crescute cu 10 -15% decât în vecinătate . (Colecția
monografiei locale, 1997 -1997)

Fig. 6 Harta un ităților administ rative vecine Comunei Orlat
(Prelucrare de pe site -ul http://historymaps.ro/?p=3546 )

Orlatul este locul unde se întâlnesc apele Cibinului (care vin dinspre Gura Râului) cu cele
ale Săliștei (Pârăul Negru, după ce trece prin Sibiel) și cu cele ale Orlățelului (care izvorăște
de sub dealul Hălmagiu). Locul poate fi numit “piața apelor”, un loc de convergență
hidrografică în care se înregistrează o creștere semnificativă a debitului lichid dar și solid ca
urmare a aportului afluenților Cibinului.
Debitul crește semnificativ prin aportul râului Săliște care amonte de confluență are un
bazin hidrografic cu o suprafață aproape egală cu cea a Cibinului în munte. (Tab. 1)

17
Tabelul nr. 1 Debite de pe Râul Cibin în post hidrometrice diferite (amonte -aval)
RÂUL POST HIDROMETRIC Sbaz (km²) Q (m³/s)
Cibin Gura Râului 171 2,81
Cibin Sibiu 506 4,81
Cibin Tălmaciu 2232 13,2
(Prelucrare personală din datele de Ujvári I., 1972)
Din tabelul de mai sus observăm creșterea semnificativă debitul ul râului Cibin aval de
localitățile unde s -au înregistrat debitele ca urmare a aportului afluenților (Săliște,Hârtibaciu
și Sadu) . La Gura Râului unde înregistrează cea mai mică valoare a debitului de 2,81 m³/s ,
este localitatea cu post hidrometric cea mai apropiată de izvor. La Sibiu se înregistrează
debitul cu 4,81 m³/s, după primirea afluenților de pe acest sectot iar la Tălmaciu, localitatea de
vărsare în Olt, înregistrează un debit de 13,2 m³/s.
Potențialul de exploatare a resurselor de materiale de construcție este facilitat pe
teritoriul Comunei Orlat de două condiții deosebit de importante: condiția geologică și
potențialul de poziție.
Substratul geologic bogat în pietrișuri și nisipuri dar și debitul solid actual descărcat
de arterele hidrografice la ieșirea din munte ca urmare a schimbării pantei constituie o resursă
deosebit de importantă pentru economia locală și regională.
Nisipur ile și pietrișurile (balastul) din perimetrul Orlat reprezintă o acumulare de
resurse minerale în albia majoră a râului Cibin. Ace ste resurse au constituit obiectul unor
cercetări, studii geologice și petrografice, fiind catalogate în prezent ca resurse geologice.
Acumularea de nisip și pietriș are o structură geologică simplă, exploatarea acestuia urmând a
fi făcută prin lucrări min iere la zi.
Din punct de vedere fizico -geografic, perimetrul de exploatare este amplasat în
Culoarul depresionar Sibiu -Apold, subunitatea Depresiunea Sibiului, care s -a format prin
eroziune diferențială la contactul dintre Munții Cindrelului și Podișul A mnașului . (Sandu M.,
1998)
Perimetrul este situat în partea de vest a Depresiunii Sibiului, care înregistrează o
îngustare spre contactul cu Depresiunea Săliște. Îngustarea maximă se înregistrează la vest de

18
confluența Văilor Cibin și Săliște. În sectorul Or lat-Cristian versantul drept al văii Cibinului
corespunde unui vast con de dejecție.
Valea Cibinului prezintă numeroase meandre, iar lunca dezvoltată pe ambele maluri se
lărgește treptat spre Sibiu. Aspectul morfologic al luncii este determinat de modul de
depunere a depozitelor aluviale, prezența meandrelor părăsite, de activitățile agricole, lucrările
de desecare și amenajarea balastierelor.
Din punct de vedere geostructural se înscrie în Bazinul Transilvaniei, fiind situate pe
bordura de sud -vest a acest uia, la nord de contactul cu Pânza Getică reprezentată în regiune de
masivele muntoase Sebeș -Lotru -Cibin -Făgăraș. Regiunea ce include perimetrul de exploatar e
este alcătuită geologic din formațiuni aparținând neozoicului, prezent prin terțiar (paleogen și
neogen) și cuarternar (pleistocen și holocen). La Orlat se întălnesc și formațiuni geologice
ante-terțiare, alcătuite din șisturi sericitoase și filite calcaroase aparținând cristalinului
Munților Cindrel, reprezentând prelungirea unei părți din formațiuni le pânzei Getice în zona
depresionară. (Harta geologică 1:200000, Institutul geologic al României)
În zona Orlat -Cristian formațiunile geologice cu mare dezvoltare la suprafață sunt cele
cuaternare, reprezentate prin nisipuri depuse sub forma unor terase c e flanchează cursul râului
Cibin.
Resursa minerală prezentă în limitele perimetrului de exploatare este de natură
sedimentar -aluvionară formată în urma proceselor de eroziune, transport și depunere care
constă dintr -o acumulare de nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri cantonate în luncă și pe terasă
întâi în lungul râului Cibin.
Din punct de vedere petrografic depozitele de nisipuri și pietrișuri sunt formate din
roci metamorfice, în procent de până la 75 -85% (gnaise, paragnaise, micașisturi, amfibolite,
pegmatite granitice, cuartite) și subordonat roci sedimentare 15-25% (gresii și marne), cu
grade diferite de rulare și aspecte sferoidale, eliptice, fusiforme și mai rar lamelare. Fracția
măruntă (nisipurile) este alcătuită din fragmente monominerale de cu arț, graniți, feldspați,
mice, etc. (Sandu M., 1998; Ciobanu R., 2002)
Acumularea de nisipuri și pietrișuri din zona de terasă a Cibinului prezintă o structură
simplă, depunerile fiind practice orizontale, cu o textură neomogenă sugerând o sedimentare
încrucișată, ca urmare a viiturilor periodice care au avut loc pe parcursul sedimentării. Pe

19
întreaga suprafață a perimetrului de exploatare resursa este acoperită de vegetație diversă, sol
vegetal (circa 0,3 m) și un strat de argile nisipoase (circa 0,7 m).
Pe teritoriul Comunei Orlat în partea nordică a intravilanului se exploatează resurse de
balastieră începând cu anii 1970. Inițial exploatarea s -a realizat în albia minoră a Cibinului și
în zona de luncă și a furnizat material de construcție pentru barajul de la Gura Râului și pentru
rețeaua de drumuri locale din împrejurimi. Începând cu anul 1991 suprafața balastierei s -a
extins la nivelul terasei întâi a Cibi nului ca urmare a cerințelor economiei de piață, a
modernizării infrastructurii de transport și a expansiunii edilitare a localităților urbane și
rurale din vecinătatea Orlatului. Materialul exploatat servește ca material brut pentru
construcții sau ca materie primă în producerea betonului și agregatelor utilizate în construcții.
(Costea M., 2018)
În ceea ce privește potențialul de poziție Orlatul este situat la distanțe de 10 -50 km față
de centre urba ne aflate în plină dezvoltare. Extinderea exploatării în timp s -a datorat în primul
rând distanței reduse a locului de exploatare față de obiectivele econ omice sau strategice
aflate în amenajare. Apropierea față de acestea s -a repercutat asupra cheltuielilor reduse de
transport.
Materialul exploatat de la balastieră care se află pe teritoriul administrativ al Comunei
Orlat a fost transportat pentru diferite construcții și reabilitări. Cel mai apropiat centru urban
de dezvo ltare unde se transportă, este m uniciupiul Sibiu la 17 km de balastieră, a fost
transportat material și pentru construirea centurii ocolitoare, aeroportului și autostrăzii de la
Sibiu.
Alte două centre urbane de dezvoltare care beneficiază de materialul exploat at de la
balastiera Orlat este munici piul Mediaș la 71 km și m unici piul Sebeș la 47 km. La stațiunea
Ocna Sibiul mai ajunge acest material, la 22 km. Barajul de la G ura Râului s -a con struit cu
ajutorul materialului exploatat d e la Oralt , la 4 km distanță, în general se fac transporturi în
toate localitățile din județul Sibiu pentru construirea platformelor pentru depozitarea
deșeurilor . (Fig.7 )
În prezent accesul în zona perimetrul ui de exploatare ORLAT se face pe un drum de
exploatare amenajat, ramificat din DN1 Sibiu -Săcel, în dreptul pantei spre localitatea Săcel,
traseul drumului la perimetrul aflat pe partea dreaptă a râului Cibin se face pe un pod

20
provizoriu peste râu. Se poate a junge la amplasament și din drumul județean Orlat -Cristian, pe
un drum comunal.
Fig.7 Harta beneficiarilor de material exploatat de la balastiera Orlat (Imagine prelucrată de
pe site -ul ANCPI)

21

Capitolul 4

LOCAȚIILE DE EXPLOATARE ȘI FORMA DE PROPRIETATE A TERENURILOR

Legătura dintre locațiile de exploatare și forma de prop rietate a terenurilor este destul
de strânsă când vine vorba de desfășurarea unei activități de către diferite agenții. Înainte de a
începe procedura de deschidere unei balastiere este necesară achiziționarea unui teren , de la
stat sau de la prop rietar, prin cumpărare/închieriere, teren care să ofere producție și să
satisfacă cerințele proiectului pentru care este supus.
Terenurile care sunt proprietate privată, indiferent de titularul lor, se află în circuitul
civil, adică ele pot fi dobândite și înstrăinate potrivit dispozițiilor de drept comun și cu
respectarea dispozițiilor speciale din Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a
terenurilor. Indiferent că sunt situate în intravilanul sau extravilanul localităților și indiferent
de întinderea suprafeței, terenurile pot fi înstrăinate numai prin acte juridice încheiate în
forma autentică. (art.2 alin.1 din Legea nr.54/1998).
Vânzarea de terenuri agricole situate în extravilan se poate face numai prin exercitarea
dreptului de preemțiune (art. 5 din Legea nr. 54/1998) . Dreptul de preemțiune revine
coproprietarilor, proprietarilor vecini și arendașilor. Dacă toți își manifestă intenția de a
cumpăra imobilul, proprietarul are dreptul să aleagă pe oricare dintre ei. Exercitarea dreptului
de preemțiune se face în toate cazurile prin intermediul consiliului local în raza căruia este
situat terenul.
Terenurile care fac parte din domeniul public s unt inalienabile, imprescriptibile și
insesizabile (art.5 alin.2 din Legea nr.18/1991 republicată și art.11 din Legea nr.213/1998).
Sunt inalienabile întrucât, nefiind în circuitul civil, dreptul de proprietate asupra acestor
terenuri nu poate fi înstrăina t.

22
Terenurile aparținând domeniului public pot fi date în administrare regiilor autonome
ori instituțiilor publi ce sau pot fi concesionate ori închiriate (art. 135 alin. 5 din Constituție,
art. 12 din Legea nr. 213/1998 și art. 84 din Legea nr. 69/1991). A stfel, potrivit art. 12 alin. 1
din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea
regiilor autonome, a prefecturi lor, a autorităților administraț iei publice centrale și locale, a
altor instituții publice de intere s național, județean sau local.
Conform datelor furnizate de Unitatea Administrativ Teritorială Orlat, pe raza comunei
se află proprietăți publice, aflate în litigiu și proprietăți private. Suprafețele ocupate în prezent
de balastiere conform evidențelor Primariei Orlat se prezintă astfel:
– 20,00 ha – zona “Ierdași -Vaeruga” – proprietatea publică, aflată în litigiu , suprafața
de exploatare din Perimetrul II (aval de Orlat);
– 52,00 ha – zona “Ierdași -Vaeruga” – proprietatea privată , suprafața de exploatare
din perimetrul II (aval de Orlat);
– 13,00 ha – zona “Balta Neagr ă” – proprietate privată, suprafața de exploatare din
perimetrul I (amonte de Orlat);
Total suprafața 85,00 ha, din care 55,00 ha luciu de apă. (Material Primăria Comunei Orlat)
După măsurători le de la Institutul Național de Statistică suprafața totală a fondului
funciar, din perioada 2010 -2014, este de 5902 ha din care 2045 ha se încadrează în categoria
terenurilor agricole și o suprafață de 3857 ha este încadrat în categoria terenurilor neagri cole.
(Tab. nr. 2)
Tabelul nr. 2 Structura fondului funciar
Categorii de teren Suprafață (Ha)
Teren agricol 2045
Teren neagricol 3857
Total fond funciar 5902
(Prelucrare după datel e de la Institutul Național de S tatistică , 2014 )
Din anul 2010 Institutul Național de Statistică a început monitorizarea terenurilor
neagricole ele fiind împărțite astfel: păduri și altă vegetație forestieră cu 3591 ha , suprafață

23
ocupată cu ape și bălți 63 ha, suprafață ocupată cu construcții 81 ha, căi de comunicații și căi
ferate 62 ha și suprafața ocupată de terenuri degrada te și neproductive 60 ha. (Fig. 8 )
Din anul 1990 Insti tutul Național de Statistică, a început să publice datele cu privire la
măsurătorile efectuate asupra terenurilor agricole. În anul 1990 suprafața de teren agricol este
de 2058 ha, din care 649 ha teren arabil, 1030 ha pășune, 378 ha fânețe și 1 ha este ocupat de
vii și pepiniere viticole. (Fig. 9)
În anul 1995 au avut loc modificări asupra măsurătorilor terenurilor agricole, sup rafața
de teren arabil 617 ha și suprafața de pășune de 410 ha. Suprafețele de pășune ș i de vii și
pepiniere viticole nu s-au modificat, ele fiind tot de 1030 ha respectiv 1 ha.
Pentru anul 1999 structura hotarulu i comunei Orlat este următoarea: arabil 693 ha,
fânețe 459,9 ha, pășune 1013,10 ha, păduri 6538,07 ha și livezi 6,67 ha. (Părean I., 1999)
În continuare, în anul 2000 a scăzut numărul hectarelor de teren agricol, acesta fiind
de 2049 ha împărțit astfel: 616 ha teren arabil, 1027 ha pășuni, 1027 ha fânețe și 1 ha vi i și
pepiniere viticole. (Fig. 9 )
Fig.8 Categoriile de folosință a terenului neagricol în perioada 2010 -2014 (Prelucrare după
datele de la Institutul Național de statistică) 05001000150020002500300035004000
2010 2011 2012 2013 2014Hectare
Anul Terenul neagricol pentru perioada 2010 -2014
Păduri și altă
vegetație forestieră
Ocupată cu ape, bălți
Ocupată cu construcții
Căi de comunicații și
căi ferate
Terenuri degradate și
neproductive

24
Datele INS privitoare la anii 2005, 2010 și 2014 s -au modificat în comparație cu anii
trecuți. Terenul arabil s -a extins, rezultând 695 ha, de asemenea și pășunea a ajuns la 1051 ha,
terenurile de fânețe au scăzut la 298 ha iar categoria de vii și pepinier e viticole au rămas l a fel,
de 1 ha . (Fig. 9 )
În datele statistice de la Institutul Național de Statistică nu sunt precizate în mod
expres suprafețele de exploatare în balastieră. Exploatările vechi, conform datelor obținute de
la Primăria Comunei Orlat s unt încadrate suprafețelor ocupate de ape și bălți iar exploatările
recente din observațiile noastre pe harțile, de pe site -ul ANCPI, s -au real izat pe suprafețe
agricole, iar aceste areale nu au fost scoas e din circuitul agricol. (Fig. 8, 9 )
Fig.9 Situația terenurilor agricole pentru ani i 1990 -2014 (Prelucrare după datele de pe site -ul
INS)

020040060080010001200
1990 1995 2000 2005 2010 2014Hectare
Anul Situația terenurilor agricole
1990 -2014
Arabil
Pășune
Fânețe

25
4.1 Tehnologie aplicată: exploatări uscate (deasupra NP) sau umede (sub NP )

Exploatarea materialelor din albiile râurilor este cel mai bine înțele asă în contextul
transportului sedimentelor în întregul sistem fluvial. În termeni generali și la scară largă
sistemele fluviale pot fi împărțite în trei zone:
 zona din amonte : în care acțiunea râului este dirijată de eroziune a și producția
de sedimente
 zona de mijloc : în care se produce transportul sedimentelor
 zona din aval: zona de depunere în fun cțiune al nivelului de bază (general,
regional sau local) . (Schumm,1997)
Albiile râurilor sunt sisteme dinamice în care acțiunea combinată a factorilor
geomorfologici conduce la formarea unor zone de puternică aluvionare atât în albia minoră
cât în albia majoră (luncă). Panta și poziția nivelului de bază sunt factori cheie în p rocesul de
aluvionare. (Schumm,1997)
Aceste acumulări constituie surse de materiale pentru exploatările în balastieră.
Exploatările se realizează atât în albia minoră cât și în albia majoră sub două forme: exploatări
uscate prin decopertări și exploatări u mede prin excavații sub nivelul pânzei freatice.
Există diferite tipuri de exploatări miniere: in -stream prin axcavații, exploatări umede
(folosind excavatoare cu tracțiune ) și exploatarea luncii inundabile prin d ecopertări, exploatări
uscate. (Costea M., 2018)
Depozitele de -a lungul albiei râului sunt de calitate bună deoarece transportul fluvial
elimină materialele slabe prin eroziune și spălare și se extrag materiale dure, rotunjite, bine
sortate și relativ fără sedimente fine. În consecință, acest pietriș necesită mai puțină prelucra re
față de cel extras din alte surse. (M. Kondolf, 1994)
Exploata rea în canale implică excavarea sub talveg (punctul cel mai d e jos din
secțiunea transversală a albiei ). Această acțiune conduce la adâncirea albiei . Lucrările de
extracție sub mersă necesită folosirea unui excavator hidraulic pentru a extrage pietrișul de sub
nivelul maselor de apă. (M. Kondolf, 1994)

26
În zona de tr ansport râul acționează ca o bandă tra nsportatoare, deplasarea
sedimentelor fiind caracterizată de pantă și de debit. S căderea acestora determină stocare a
temporară a materialelor în albie sub forma barelor de pietriș, formarea ostroavelor și plajelor
în lungul malurilor . Din a easta reiese că râurile sunt dinamice în moduri în care nu sunt
recunoscute, de exemplu locația și forma unei bare de pietriș pot fi determinate de îngustarea
albiei; de prezența pragurilor de roca-mamă sau de alte caracteristic i care controlează sistemul
fluvial și prin urmare induc depunerea aluviunilor în același amplasament an după an. O bară
de pietriș poate fi o caracteristică persistentă de la an la an, dar particulele actuale pot fi
erodate și înlocuite cu cele aduse din amont e. (M. Kondolf, 1994)
Exploatarea implică îndepărtarea fizică a nisipului și pietrișului din albia râului cu
echipamente grele, care modifică geometria cursului de apă și înălțimea patului albiei. În
funcție de situație, pot fi implicate curățarea extinsă, exploatarea externă, modificarea
fracțiunii ponderii debitului solid, stocarea sedimentelor sau adâncirea excavațiilor. (M.
Kondolf, 1994)
O altă metodă importantă de extracție a pietrișului este excavarea gropilor pe luncă
inundată periodic sau pe terasele fluviale adiacente. Aceste excavații pot fi amplasate
deasupra nivelului piezometric (exploatări uscate) sau dedesubtul nivelului piezometric
(exploatări umede), în funcție de înălțimea luncii inundabile sau a suprafeței terasei în raport
cu înălțimea nivelului de bază. (M. Kondolf, 1994)
În cazul societății Geiger exploatarea res urselor de nisip și pietriș se face în luncă și pe
terasa I deasupra nivelulu i piezometric, într -o singură treaptă. Nivelul piezometric este situat
sub nivelul de -6,38 – -6,82 m de la suprafața terenului actual. Cota cea mai mică a nivelului
piezometric fiind la cota +456,50 m dMN iar cota cea mai mică a vetrei excavației fiind la
+457,5mdMN.
Cota terenului în perimetru variază de la cota cea mai joasă +462,50 md MN în Nord
la cota cea mai înaltă +465,952 mdMN în Sud.

27
4.2 Scurt istoric

Localitatea Orlat este situată în parte a de sud -vest a județului Sibiu, așezată la poalele
munților Cindrel, este cea mai de vest localitate din Depresiunea Sibiului.
Altitudinea medie a localității es te de 480 m. Cota maximă atinsă pe teritoriul comunei
este 1443,5 m în punctul numit Piscul Vu lturului, situat în zona muntoasă din sud -vestul
comunei, iar cota minimă de 406,2 m se găsește în zona balastierei Orlat, la nivelul lacului
format aici (lângă râul Cibin). (Părean I., 1999)
În primele documente care atestă localiatatea între anii 1317 -1320, apare sub numele
de ‟Monte Civinii” (Muntele Cibinului), iar în anul 1322, într -o diplomă emisă la 5 august de
către regele Ungariei Carol Robert de Anjou apare sub denumirea ungurească ‟villa
Warolyafolw” (satul de sub cetate). Ulterior îl găsim în do cumentele secolului al XV -lea sub
denumiri germane: 1488 – Awwer Blesdorff și Over Walachendorff (Orlatul românesc) din
scaunul Sibiului, iar în 1495 îl găsim sub numele de ‟Winsperg”. (Părean I., 1999)
Începând cu secolul al XVI -lea îl găsim în documente sub numele românesc, astfel:
1507 Oralath, 1733 Orlát, 1750 Orlat, 1825 Orlát și Orlatu .
Exploatarea resurselor de balastieră a început în anii 1972. După anul 1991 și până în
prezent suprafața a fost extinsă în zona limitrofă, precum și în altă zonă de pe teritoriul
Comunei Orlat. (Material Primăria Comunei Orlat)
Balastiera Geiger a început activitatea de exploatare în anul 2004, în zona cu activitate
de dinainte de 1990, a furnizat materie primă pentru construirea aeroportului Sibiu, pentru
construirea centurii ocolitoare Sibiu, drumul național Sighișoara -Sibiu, pentru majoritatea
platformelor betonate de pe raza județului Sibiu.

28
4.3 Caracteristici ale materialelor exploatării

Caracteristicile calitative pe care trebuie să le aibă rocile pentru a fi folosite în
construcții (atât ca agregate de betoane cât și ca roci ornamentale) se referă la:
 proprietățile fizico -mecanice, care trebuie să fie adecvate domeniului de
întrebuințare;
 dimensiunile fragmentelor (granulometrie);
 omogenitatea structurală și texturală;
 aspectul estetic (frumusețea și constanta culorii, mai ales la rocile
ornamentale);
 degradarea fizică și chimică (alterarea) produsă de agenții exogeni (care
îmrăutățesc proprietățile fizico -mecanice ale rocilor
 absența piritei, limonitului, sărurilor solubile (prin descom punere sau
solubilizare aceste minerale sunt îndepărtate iar rocile capătă rezistență
mecanică mai scăzută;
 absența silicei microcristaline sau amorfe (care poate reacționa cu alcaliile din
ciment);
 lipsa fisurației, diaclaz elor sau foliației (care constituie plane de minină
rezistență) pentru rocile din care trebuie să se extragă blocuri; (M. Marinescu,
2011)
Pentru rocile neconsolidate (nisip, pitriș, balast) prepararea costă de obicei în clasarea
granulometrică sau mai poa te consta din spălare pentru îndepărtarea unor impurități argiloase
sau solubile. (M. Marinescu, 2011)
Structura materialelor poate fi : omogenă sau neomogenă . În cele mai frecvente cazuri
este neomogenă iar d uritate a este proprietatea care exprimă tăria relativă a materialelor solide .
(http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA -MATERIALELOR –
SOLIDE81.php )
Marunț irea este operaț ia de reducere a d imensiunilor geometrice a particu lelor prin
distrugerea integrității lor fizice, ca urmare a acț iunii mecanice asupra materialului.

29
În funcț ie de forma finală a particulelor procesul de mărunțire are urmă toarele denumiri :
 mărunțire propriu -zisă, când particulele finale au o formă determin ată, în care intră
procesele ca : sfărâmare, concasare, spargere, măcinare, dezintegrare;
 tăiere și tocare.
Mărunțirea materialelor se realizează prin:
 concasare, măcinare, tăiere, dezintegrare – pentru solide;
 pulverizare, emulsionare – pentru lichide;
 dispersare – pentru gaze.
(http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA -MATERIALELOR –
SOLIDE81.php)
Mărunțirea se aplică în scopuri diferite:
 accelerarea unor operații fizice (dizolvări, uscări) sau a unor operații chimice și
de transfer de căldura sau de substanță .
 asigurarea unei amestecă ri mai bune a unor produse cu altele.
 facilitarea comercializă rii produselor.
Un element produs care constituie materia primă se caracterizează prin: suprafața,
dimensiunea liniară, structură, friabilitate, duritate și rezistentă la compresiune.
Dimensiunea liniară poate fi d iametrul sau latura pentru sferă , respectiv cu b sau o
dimensiune medie fictivă î n cazul formelor neregulate. Pentru un an samblu de particule,
interesează dimensiunea medie și dimensiunea limită. Dimensiunea medie reprezintă
dimensiunea particulelor care au ponderea cea mai mare î n amestec. Dimen siunea limită a
particulelor este dimensiunea celor mai mari sau celor mai mici particule d in amestec.
(http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA -MATERIALELOR –
SOLIDE81.php )
Majoritatea materialelor exploatate din balastierel e de la O rlat sunt considerate roci
utile și fac parte din grupa rocilor sedimentare care se folosesc în costrucții (calcare, gresii,
nisipuri, pietrișuri etc.).
În balastierele de la Orlat materialul exploatat es te alcătuit din bolovănișuri, p ietrișuri
și nisipuri înglobate într -o masă pâmăntoasă rezultate ca urmare a proceselor de alterare și
dezagragare a șisturilor de cristaline de epizonă de la bordura nordică a Munților Cindrelului .

30
Prin procedee mecanice de concasare fracțiunile grosiere sunt mărunțit e la dimensiunile
solicitate de piață .
Din punct de vedere al societății Geiger, care exploatează pe raza Comunei Orlat
producția pe an este variabilă, dar în majoritatea anilor producția este mai mare de 70.000
mc/an. Având acestă valoare a producției, ap roximativă și anul în care au început exploatările,
ne putem da seama că societatea Geiger a exploatat aproximativ 980.000 m c de material din
anul 2004 până în prezent. Aceasta este cantitatea aproximativă care s -a exploatat din
perimetrul care se află pe raza celor două comune, Orlat și Cristian.

31

Capitolul 5

SUPRAFAȚA DE EXPLOATARE – DINAMICA ÎN TIMP ȘI SPAȚIU

Pentru a studia modificarea suprafețelor luncii, pentru a evalua cantitativ evoluția
cursului albiei în timp și a înțelege condițiile pe termen scurt și lung, se poate efectua o
analiză istorică a morfologiei râului.
Analiza Planform a fost efectuată pe perioada anilor 2005 -2012 prin utilizarea hărților
și a ortofoplanurilor. Aceste tehnici de teledetec ție au dovedit a fi destul de precise pentru
măsurătorile peisajului. ( F. Arrospide et all, 2018)
Astfel de studii s -au făcut asupra modificărilor morfologice care au urmărit lărgirea
sau micșorarea albiei, a utilizării terenurilor, limitelor de vegetație , eroziunea sau depunerea
de sedimente. În lucrarea de față am aplicat metode similare pentru are alul de exploatare de la
Orlat.
În extravilanul Comunei Orlat începând cu anii 1972 este prezent procesul de
exploatare. Exploatările sunt prezente în lunciile Cibinului, unul dintre perimetrele de
exploatare se află în vestul localității Orlat unde traversează și afluentul său Săliște,
perimetrul de exploatare se află în partea dreapta a râului principal.
Al doilea perimetru de exploatare se află în pa rtea de est al localității Orlat, suprafața
exploatată începe pe raza Comunei Orlat dar se întinde și pe raza Comunei Cristian, în mai
mare parte. În cazul balastierei de lângă localitatea Cristian, materialul este exploatat dir ect
din lunca Cibinului. (Fi g. 10 )

32
Din punct de vedere a l unității de relief perimetrele de exploatare se află în partea de
vest al Depresiunii Sibiului, la baza Munților Cindrel.
Fig. 10 Perimetrele de exploatare de pe teritoriul administrativ al Comunei Orlat în anul 2005
(Imagine prelucată de pe site -ul ANCPI)

Terenurile pe care s -au produs excavații sau decopertări de sol, sunt terenuri care au
ieșit din circuitul agricol prin contracte de cumpărare sau închiriere între titularii terenurilor și
agențiile care se ocupă de exploatarea nisipului și pietrișului (balastului).
Perimetrul de exploatare este amplasat într -o zonă favorabilă datorită substratului
geologic bogat în nisipuri și pietrișuri și prezenț a a multor meandre și acumulări; perimetrul
de exploatare se modific ă de la an la an.
Agregatele de balastieră sunt obținute în urma prelucrării depozitelor aluvionare în
vederea producerii de nisipuri și pietrișuri care sunt extrase din excavații sau din decopertări
ale solului.

33
În cazul exploatărilor deasupra nivelului piezometric (exploatări uscate) perimetrul
exploatat se decopertează pe toată durata procesului de extragere a agregatelor. Solul care a
fost luat din perimetrul respectiv, se depozitează sau se folosește pentru acoperirea
suprafețelor care au fost decoper tate în acest scop, cu multă atenție și răbdare pentru a -și intra
în ciclul lui de viață natural.
Exploatările din amonte de localitatea Orlat se fac deasupra nivelului pi ezometric
respectiv sub nivelul piezometric. Altitudinea maximă prezentă pe suprafața exploatat ă este
de 620 m în Dl. Zidul, altitudinea minimă este de 500 m, iar altitudinea medie este de 560 m.
Suprafața unde se ex ploatează se află în zona de vest al extravilanului localității Orlat.
În partea de nord se învecinează cu regiuni muntoa se până la 588 m altitudine, mai exact
Gruiețu Curmăturii, în nord -vest cu Dealul Zidul, în partea de est cu localitatea Orlat, în sud
cu afluenții Văii Mari (Valea Săliște) și în imediată apropiere cu drumul județean 106 E iar în
partea vestică cu Dealul Merezilor.
Cu ajutorul ortofotplanurilor de pe site -ul ANCPI am analizat evoluția excavațiilor și
decopertărilor în anii 2005, 200 9, 2010 și 2012 prin măsurători online pentu ambele perimetre
de exploatare.
În anul 2005 suprafețele de exploatare sub niv elul piezom etric erau de forme și
dimensiuni diferite, în funcție de cât teren se cumpăra sau se închiria pentru exploatare,
suprafața totală calculată de exploatare era de 2,89 ha (Fig. 11 ), teren care a fost scos din
circuitul agricol.
Pe lângă suprafețele de exploatare umede, se întind și exploatări uscate pe terenurile
localnicilor unde se decopertează până ajung la materialul pe care vor să -l exploateze,
distrugând biodiversitatea suprafețelor supuse decopertării și în același timp și fertili tatea
solurilor.
În anul 2005 au avut loc și exploatări uscate pe o suprafață de 1,14 ha plus suprafețe
unde își desfășoară muncitorii activitatea, unde se țin utilajele, suprafețe unde se amplasează
mașinile de concasar e și de depozitare și suprafețel e primelor terase , unde este locul de
depozitare a materialulu i exploatat. (Fig. 12 )

34
Fig. 11 Exploatări umede în anul 200 5 ( Imagine prelucrată pe site -ul ANCPI)
Fig. 12 Exploatări uscate în anul 2005 (Imagine prelucrată pe site -ul ANCPI)

35
Valea Mare sau Valea Săliște în anul 2005, are o lungime de 3,5 km de când intră în
Orlat până la confluența cu Cibinul și tranversează tot perimetrul de exploatare. În lungul
cursului pot fi identificate forme negative de relief precum microdepresiuni de excavație și
bucle de meandru părăsite dar și despletiri și acumulări de sedimente.
Formele negative din luncă sunt brațe părăsite, lacuri, mlasțini, cursuri intermitente
etc. Evoluția acestora este strâns legată de cursul principal, de afluenți și de confluențe .
(Costea M., 2006)
În lunca Săliștei, în arealul de exploatare poate fi identificat un curs de apă părăsit, o
veche buclă de meandru care a fost rectificată. Poziția actuală a acestei vechi bucle de
meandru indică evoluția în timp a meandrului prin acumularea malului drept și îndepărtarea
cursului pe o lungime de1,7 km .
Valea Mare mai prezintă, înainte să intre chiar în perimetrul suprafețelor exploatate, o
buclă a unui meandru simplu aval de rectificare, cu amplitudine a de 45,7 m lobul acestui
meandru, gâtul este larg, ceea ce indică sector cu panta redusă. (Fig. 13 )
Prezența meandrelor în acest sector indică atingerea unui profil longitudinal de
echilibru spre care râul tinde prin eroziune laterală. De asemenea m eandrele sunt rezultatul
rezistenței d iferențiate opuse de roci în patul de scurgere al apelor, al dinamicii curenților, al
rugozității malurilor. (Costea M., 2006)

36
Fig.13 Modificarea albiei minore înaintea perim etrului de exploatare în anul 2005 (Imagine
prelucrată pe site -ul ANCPI )

Pentru anii 2006, 2007, 2008 nu sunt ortofotoplanuri pe site -ul ANCPI iar în anul
2009 nu se poate observa perimetrul de e xploatare la scară mare ( 1:2000 în 2005) încăt să se
facă măsurători și să se compare acestea între ele.
Din ortofotoplanul din 2009 obser văm că perimetrul de exploatare s -a extins cu
decopertările de sol, înspre nord și în partea de vest tot mai aproape de albia minoră a Văii
Mari (Valea Săliște), unde în anul 2005 existau terenuri agricole chiar în v ecinătatea
excavațiilor. (Fig. 14 )

37
Fig.14 Perimet rul de exploatare în anul 2009 (Imagine de pe site -ul ANCPI)

În anul 2010 suprafața de exploatare umedă s -a extins pe terenul unde în anul 2009 se
efectuau exploatări uscate, plus un perimetru învecinat pe care după un an au fost realizate
direct excavații sub nivelul piezometric, acesta are o suprafață de 0,98 ha și se extinde în
partea de est a perimetrului, spre Localitatea Orlat. Suprafața totală de exploatare umedă în
anul 2010 este de 6,01 ha. (Fig. 1 5)

38
Fig. 15 Exploatări umede în anul 2010 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI )

Exploatările uscate în anul 2010 au fost diminuate deoarece s -au extins cele de natură
umedă și au rămas exploa tate suprafețe foarte mici deasupra nivelului piezometric, care sunt
zone le de acces pe unde reușesc să ajungă muncitorii la excavațiile de sub pânza freatică. O
altă decopertare s -a început în mijlocul terenurilor agricole în partea sud -est a perimetrului.
Totalul de suprafețe exploatate deasupra nivelului piezometric în anul 2010 este de 0,87 ha.
(Fig. 16 )

39
Fig. 16 Exploatări uscate în anul 2010 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI)

În anul 2011 nu au fost reprezentate pe site -ul ANCPI ortofoplanuri pentru a observa
evoluția exploatărilor .
În anul 2012 după măsurătorile de pe site -ul ANCPI exploatările umede și uscate au
aceleași suprafețe ca în anul 2010 și anume: suprafețe de exploatări umede 6,03 ha și
suprafel e de exploatări uscate 0,87 ha. Acest lucru ne indică ca perimetrul de exploatare în
decursul a doi ani nu a m ai suferit modificări în suprafață . Ne lipsesc datele asupra volumelor
exploatate în acest interval însă excavațiile ar fi putut crește în adâncime . (Fig. 17,18)
Acest lucru poate fi indica t și de reducerea c antităților de precipitații din această
perioad ă, carenu au fost atât de abundente în așa fel încât să crească debitul văii și să spele

40
acumulările de nisip și pietriș de pe maluri . Totodată nu au mai fost scoase din circuitul
agricol alte terenuri productive.

Fig. 17 Exploatări umede în anul 2012 ( Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI )

41
Fig. 18 Exploatări uscate în anul 2012 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI )

Din anul 2012 nu mai sunt prezente ortofotoplanuri pe site -ul ANCPI pentru a
continua analiza perimetrelor de exploatare.
Pentru a observa ce modificări au intervenit în acești ani, am apelat la site -ul Google
Maps pentru a vedea starea teren urilor cea mai recentă. (Fig. 18 )
Prin compararea imaginilor din 2012 cu cele din 2018 observăm ca au evoluat în
suprafață lucrările de exploatare a nisipului și pietrișului. Suprafețele care au fost exploatate
de natură uscată în 2012, în 2018 observăm că fac parte din exploatările de natură umedă.
(Fig. 19)
Suprafața de exploatare uscată din estul perimetrului, care în 2012 era un petec
decopertat cu o suprafață de 0,19 ha, în 2018 a devenit un lac de exploatare cu o suprafață
mult mai mare, ceea ce indică că în decursul a 4 ani a fost decopertată toată suprafața iar apoi
exploatările au ajuns la nivelul pânzei freatice.

42
De asaemenea m ai putem observa că pe suprafața de exploatare umedă respectiv
uscată în partea de sud -vest a perimetrului, a avut loc același proces de exploatare ca la
suprafața din estul perimetrului.
Mai putem observa ca suprafața de exploatare din sud -vestul perime trului s -a extins cu
exploatările uscate până aproape de marginea drumului național 106 D. Acest fapt arată că
drumul nu o sa mai aibă aceeași rezistența pe care a avut -o când nu se exploata în apropierea
lui, datorită greutății și vibrațiilor pe care le p roduc utilajele de mare tonaj utilizate în
exploatare.

Fig. 19 Exploată ri umede și uscate în anul 2018 (Imagine prelucrată de pe Google Maps)

Al doilea perimetrul de exploatare este în aval de localitatea Orlat , unde de asemenea
se exploatează deasupra nivelului piezometric și sub nivelul piezometric. Altitudinea maximă
în acest perimetru de exploatare este de 588,15 m în Dealul Cumăturii, altitudinea minimă

43
este de 450 m, iar altitudinea medie este de 519,07 m. Altitudinal perimetrul de exploatare se
extinde între curb a de nivel de 425m și de 450m.
Perimetrul de exploatare se învecinează la nord cu teritoriul localității Cristian
(Pădurea Fața Drumului) , la est cu localitatea Cristian care ajunge la o altitudi ne de 444 m, în
partea sudică cu localitatea Gura Râului, iar în partea estică se continuă cu terenurile agricole
ale localității Orlat.
Perimetrul de exploatare din aval de localiatatea Orlat se întinde pe două unități
adminitsrative, Orlat și Cristian. Limita acestor două localități se află chiar pe suprafața unde
se desfășoară activitatea de exploatare.
În anul 2005 perimetrul de exploatare prezenta exploatări umede respectiv uscate.
Exploatările umede au o suprafață cu un total de 13,65 ha.(Fig. 20 ) Această suprafață include
și lacul format pe vechea exploatare din anii 1980, care în prezent este un lac antropic de
agrement. Această veche exploatare a intrat într -un proces de renaturare încojurat de vegetație
care are rolul de a susține malurile în de cursul anilor s -a instalat vegetație acvatică și palustră
iar malurile au căpătat un aspect aproape natural.
Restul suprafețelor umede sunt datorate activităților de exploatare recente. Acestea au
dimensiuni diferite și nu sunt continue. Prin distribui rea aleatorie a acestor lacuri antropice,
putem observa că exploatările se întind haotic pe măsură ce agențiile de exploatare obțin
terenuri de la propietari sau de la primăria localității, care le scot din circuitul agricol pentru
exploatări.
În ceea c e privesc exploatările de natură uscată, aceste suprafețe sunt de fapt prima
etapă a suprafețelor umede, acestea se întind pe o suprafață de 7,8 ha. (Fig. 21 ) De asemenea
ele servesc și ca suprafețe de depozitare a materialelor exploatate, a utilajelor, ma șinilor pe
care le folosesc în activitate.

44
Fig. 20 Exploatări umede în anul 2005 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI)
Fig. 21 Exploatăti uscate în anul 2005 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI)

45
În anul 2009 perimetrul de exploatare s -a putut identifica doar la o scară de 1:10000,
deoarece site -ul ANCPI nu permite apropierea mai mult pentru a măsura suprafețele
exploatate. În imaginea de mai jos (Fig . 22) este perimetrul de exploatare din anul 2009, peste
care s -a suprapus suprafețele măsurate în anul 2005 în scopul identificării diferențelor dintre
suprafețe în acești ani.
Din această imagine ne dăm seama că în anul 2005 erau mai puține suprafețe umede,
care în anul 2009 au devenit chiar lacuri de dimensiuni destul de mari. Acest lucru indică, că
în decursul acestor ani exploatările s -au extins pe terenurile localnicilor, terenuri care au fost
scoase din circuitul agricol pentru a putea fi exploatate.
Perimetrul s -a extins către vest cu sup rafețele de exploatare umede și uscate, s -a extins
către sud, cu suprafețe destul de mari de natura uscată și umedă, fapt care a fost în
dezavantajul activităților agricole prin scoatarea din circuitul agricol a acestor suprafețe, dar
în avantajul agențiilor de exploatare deoarecce au obținut o suprafață mai m are de teren.

Fig. 22 Diferența dintre exploatările din anul 2005 și cele din anul 2009 (Imagine prelucrată
de pe site -ul ANCPI)

46

În anul 2010 atât exploatările de natură umedă, cât și cele de natură uscată din acest
perimetru s -au extins. Suprafețele de natură umedă sunt foste exploatări de natură uscată de
anii trecuți care au avansat și în adâncime până s -a ajuns la pânza freatică .(Fig. 23 )
Simultan cu creșterea în suprafață și adâncime a exploatărilor de natură umedă a
crescut și numărul suprafețelor de natură uscată necesare pentru a depozita o cantitate mai
mare de material exploatat.
Suprafețele de natură umedă din care s -a exploatat în anul 2010 au un total de 25,65
ha. Din totalul hectarelor de suprafețe umede face parte și lacul din care s -a exploatat în urmă
cu câțiva ani, care în prezent este utilizat pentru agrement. Acesta reprezintă cea mai mare
suprafață de natură umed ă din perimetrul cu 9,56 ha. (Fig . 24)

Fig.23 Exploatări umede în anul 2010 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI)

47
Pe raza acestui perimetru mai putem observa că au fost și suprafețe excavate pentru
alte întrebuințări, de exemplu o suprafață de natură umedă de 0,09 ha este utilizată în prezent
ca și canal de drenare a apei ce se scurge de la spălarea materialului explo atat.

Fig. 24 Vechea exploatare din anii ´80 intrată într -un proces de renaturare.
(Imagine personală)

Suprafețele de natură uscată din acest perimetru au un total de 30,28 ha, terenuri
decoperatate în anul 2010. În totalul acesto r suprafețe decopert ate intră căile de acces, cu
ajutorul cărora se ajunge la fiecare exploatare umedă în parte, suprafețele de depozitare a
materialului exploatat, suprafețe de teren unde sunt amplasate mașinăriile pentru sortarea și
concasarea (Fig. 26 ) materialului și porț iuni unde sunt parcate utilajele pentru exacavațiile și
transportul materialului.
În anul 2010 suprafața de 4,02 ha era folosită ca și depozit pentru materialul exploatat,
3,5 ha din teren era folosit pentru parcările utilajelor și autovehiculelor angaja țiilor balastierei.

48
Pentru anul 2011 site -ul ANCPI nu prezintă ortofoplanuri, iar în anul 2012 nu este
nicio schimbare pentru acest perimetru. Suprafețele de exploatare au aceleași valori,
exploatări de natură umedă pe 25,65 ha și suprafețe de natură usca tă de 30,28 ha.

Fig. 25 Exploatări uscate în anul 2010 (Imagine prelucrată de pe site -ul ANCPI)

49
Fig. 26 Stație de concasare (Imagine personală)

Din anul 2012 până în anul 2018 nu mai avem nicio reprezentare prin care să
comparăm evoluția acestor perimetre. Pentru anul 2018 avem o reprezentare de pe site -ul
Google Maps, cu ajutorul căruia putem obse rva starea perimetrului. (Fig. 27 )

50
Fig. 27 Exploatări umede și uscate î n anul 2018 (Imagine prelucrată de pe site -ul Google
Maps)

Din imaginea de mai sus observăm ca în decursul anilor, din 2012 până în prezent
perimetrul de exploatare s -a dezvoltat în partea de sud cu terenuri noi exploatate iar în partea
de vest exploatările de natură uscată din 2012 sunt în prezent exploatări de natură umedă.
Observăm că această extindere este continuă, în partea de sud -est, ceea ce înseamnă că
agenția de exploatare a reușit să achiziționeze terenuri de la fiecare proprietar.
Datorită achizionării terenurilor de către fiecare agenție de exploatare, suprafețele
terenurilor agricole sunt în scădere cu cât perimetrele de exploatare se extind.
Această dinamică în conversia terenurilor nu este evidențiată în datele Institutului
Național de Statitică.
Din punct de vedere al Institutului Național de Statistică în anul 2 005 pe raza Comunei
Orlat terenurile agricole totalizau 2045 ha și erau împărțite astfel: teren arabil 695 ha care
reprezintă 33,98% din suprafața totală de teren agricol, cea mai mare suprafață o reprezintă

51
pășunea de 1051 ha adică 51,39%, mai sunt fânețe le care reprezintă un număr de 298 ha
adică 14,57% din total suprafață și o suprafață destul de mică o ocupă viiile și pepinierele
viticole adică 1ha adică 0,04%. (Fig.28 ).

Fig.28 Ciclograma terenurilor agricole în anul 2005 (Prelucrare personală de pe site-ul INS)

După datele Institutului Național de Statistică suprafețel e de terenuri agricole din
2009 sunt la fel ca și cele din anul 2005 deși au avut loc schimbări de destinație a terenurilor ,
care după decopertările efectuate au devenit terenuri nea gricole.
Suprafața totală de teren agricol în anul 2009 este tot de 2045 ha dintre care arabil 695
ha, pășune 1051ha, fânețe 298 ha și pentru vii și pepiniere viticole 1ha.

Datele INS privitoare la suprafețele terenurilor agricole din anul 2010 sunt de
asemenea identice cu cele din 2005 și 2009 în ciuda faptului că au avut loc exploatări pe
aceste suprafețe care nu mai sunt considerate terenuri agricole. Totalul de suprafață este de
2045 ha, din care arabil 695 ha, pășune 1051 ha, fânețe 298 ha și vii și pepiniere viticole 1 ha. 33,98%
51,39%14,57%0,04%Ciclograma terenurilor agricole în anul 2005
Arabil
Pasune
Fanete
Vii

52
Din anul 2010 Institutul Național de Statistică are în baza de date și suprafețele
terenurilor neagricole. (Fig. 29 ) Suprafața totală de teren neagricol este de 3857 ha din c are
3591 ha sunt păduri și altă vegetație forestieră, 63 ha ocupată cu ape și bălți, 81 ha ocupată cu
construcții, 62 ha ocupată de căile de comunicație și căile ferate și 60ha reprezintă teren
degradat și neproductiv.

Fig.29 Ciclograma terenurilor ag ricole în anul 2010 (Prelucrare făcută după datele de la INS)

Din punct de vedere al împărțirii terenurilor agricole nu s -a produs nicio schimbare,
suprafața de teren agricol este de 2045 ha, dintre care teren arabil 695 ha, pășune 1051ha,
fânețe 298 ha iar viiile și pepinierele agricole 1ha.
Suprafața de teren neagricol este în total de 3857 ha, în această categorie intră pădurile
și altă vegetație forestieră cu o suprafață de 3591 ha, suprafață ocupată cu ape și bălți 63 ha,
ocupată cu construcții 8 1 ha, suprafața ocupată de căile de comunicație și căi ferate este de 62
ha iar terenul degradabil și neproductiv cu o suprafață de 80 ha. Din punct de vedere al
terenurilor neagricole din anul 2010 până în anul 2014, nu s -a produs nicio schimbare.
93,1%1,63%2,1%1,6%1,55%Ciclograma terenurilor neagricole în anul
2010
Păduri și altă
vegetație forestieră
Ocupată cu ape și
bălți
Ocupată cu
construcții
Căi de comunicație
și căi ferate
Terenuri degradate
și neproductive

53
Fig. 30 Perimet rele de exploatare în anul 2018 (Imagine prelucrată de pe Google Maps)
Din imaginea de mai sus (Fig. 30 ) observăm că perimetrele de exploatare în decursul
anilor 2005 -2018 s -au extins de la an, la an pe terenuri care nu mai pot fi introduse în
categoria de teren agricol sau neagricol.
În ciuda modificărilor evidente și radicale în utilizarea terenurilor în Comuna Orlat,
Institutul Național de Statistică menționează aceleași valori pentru suprafețele terenurilor
agricole și neagricole pe toată perioada analizată.

54

Capitolul 6

IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

În scopul evaluării impactului s -au realizat observații asupra modificărilor
componentelor de mediu. Exploatările î n balastier ă au un impact pe termen scurt ș i mediu
negativ asupra tuturor c omponentelor de mediu. Componen tele imediat si direct afectate sunt
relieful, hidrografia, solurile, vegetația si fauna.
Pe termen lung impactul poate fi pozitiv prin reintrarea in circuitul ecologic pe cale
naturala sau prin amen ajări a exploatărilor umede ca lacuri și a celo r uscate ca pajiști
amenajate. Aceasta însă necesită timp și o planificare prealabilă a amenajărilor ș i a costurilor
de reconstrucție ecologică a peisajului, care de cele mai multe ori sunt amânate sau chiar
neglijate.
Impactul descris în literatura de specialitate include: degradarea albiei, stabilizarea
albiei, coborârea nivelul piezometric și instabilitatea cursului de apă. (M. Kondolf, 1994)
Unele studii arată ca datorită excavațiilor în număr mare, acest lucru a dus la
modificare a parametrilor geom orfologici ai albiei minore și majore. (Gholap S., 2016)
6.1 Modificări ale albiei majore
Albiile majore sunt forme de relief care alcăt uiesc un nivel neregulat dezvol tat în
lungul unei artere hidrografice aflat direct sau indirect sub influența acesteia. (Costea
M.,2006)
În sectorul analizat lățimea luncii râului Cibin și a afluentului său Săliște este
variabilă. Cea mai mare lățimea a luncii evidențiată prin măsurătorile directe pe
ortofotoplanul din 2005 și verificate în teren este de 0,33 km p entru Săliște și de 1,18 km
pentru Cibin în sectorul de la Orlat.

55
Cea mai mică lățime este de 0,08 km pentru Săliște și de 0,02 km pentru Cibin, dar în
sectorul Cristianului. Lunca are o dezvoltare asimetrică fiind mai bine reprezentată pe partea
dreaptă a râurilor, dezvoltarea pe stânga fiind limitată la o fâș ie de 0,02 -0,33 km ca urmare
împingerii înspre nord a cursului, la contactul cu frontul de cuestă al Podișului Amnașului sau
de la contactul ci terasa întâi a Cibinului în sectorul Cristian.
Modificarea lățimii albiei majore exploatată este dată, în cazul balastierei de la Orlat,
de extinderea exacavații lor și decopertărilor . Această modificare se observă de la an la an,
deoarece atât exploatările de natură umede cât și cele uscate se extind pe terenurile agricole.
Pentru a afla lățimea luncii exploatate am ales un perimetru pentru cei 4 ani (2005,
2009, 2010 și 2012) care cuprinde extinderea balastierelor din anul 2005 până în 2012. În
următoarele grafice unde sunt reprezentate valorile lățimii maxime și minime a luncii
exploatate, valorile pozitive sunt măsurate pe malul stâng al abie i iar valori negative sunt
măsurate pe malul drept al albiei.
Pentru perimetrul I , cel aflat în amonte de localitatea Or lat, lungimea în linie dreaptă a
văii Săliște, de unde se exploatează în acest perimetru, este de 0,9 km. Acest perimetru a fost
împărț it în trei sectoare, fiecare de 0,3 km.
Fig. 31 Graficul lunc ilor exploatate în anul 2005 perimetrul I (Prelucrare personală dupa
măsurătorile de pe site -ul ANCPI)
-0.4-0.3-0.2-0.100.10.20.30.4
Sector1 . Sector 2 . Sector 3 .KM
Secto are Lățimea luncii exploatate pe sectoarele celor
două maluri în anul 2005 perimetrul I
Lățimea
maximă (km)
Lățimea
minimă (km)

56
În primul sector, pentru anul 2005, lățimea maximă a luncii pe malul stâng este de
0,33 km iar cea minimă este de 0,27 km. Lățimea maximă a luncii pe malul drept este de 0,24
km și lățimea minimă este 0,08 km. În acest caz lățimea maximă și minimă a luncii sunt la fel
cu valorile lățimii maxime și minime a luncii neexploatate, pe ambele maluri .
În al doilea sector, lunca de pe malul stâng are o lățime maximă de 0,33 k m, la fel ca
cea din sectorul 1 și o lățime minimă de 0,14 km. Pentru malul drept lățimea maximă a luncii
exploatate este de 0,27 km iar cea minimă este 0,26 km, de -a lungul secto rului doi lunca este
aproape la fel.
În al treilea sector, lunca exploatată de pe malul stâng are o lățime maximă de 0,17
km, lățimea minină este de 0,02 km. Pentru malul drept lățimea maxima a luncii este de 0,32
km și lățimea minimă de 0,27 km. (Fig. 31)
Aceste modificări ale lățimii luncii exploatate sunt datorate extinderii exploatăriilor în
luncă. În sectorul întâi este un petec de excavație, doar pe malul stâng. În sectorul doi sunt
extinse exploatările pe ambele maluri și în sectorul trei sunt pre zente exploatări, dar nu așa de
extinse.
Fig. 32 Graficul luncilor exploatate în anul 2009 perimetrul I (Prelucrare personală dupa
măsurătorile de pe site -ul ANCPI)
-0.4-0.3-0.2-0.100.10.20.30.4
Sector 1 . Sector 2 . Sector 3 .KM
Sectoare Lățimea luncii exploatate pe sectoarele celor
două maluri în anul 2009 (perimetrul I)
Lățimea
maximă
(km)
Lățimea
minimă
(km)

57
Pentru anul 2009 măsurătorile sunt efectuate tot pe același număr de hectare ca în anul
2005, dar în anul 2009, după lățimea luncii neexploatate, observăm că a avut loc o creștere a
exploatărilor umede cât și a celor uscate. (Fig.32 )
Pentru sectorul 1, pe malul stâng lățimea maximă este de 0,34 km și lățimea minimă
este de 0,23 km. Pe m alul drept lățimea maximă a luncii exploatate este de 0,22 km iar cea
minimă este de 0,07 km.
În sectorul 2 lățimea maximă pe malul stâng este de 0,25 km, pe când lățimea minimă
este de 0,02 km. Pe malul drept lățimea maximă a luncii exploatate este de 0, 27 km și cea
minimă este de 0,09 km.
În ultimul sector, unde nu sunt foarte mult extinse suprafețele exploatate, lățimea
maximă, pe malul stâng este de 0,13 km iar lățimea minimă este de 0,02 km. Referitor la
malul drept, lățimea maximă a luncii exploatat e este de 0,31 km și cea minimă este de 0,01
km.
Fig. 33 Graficul lunc ilor exploatate în anii 2010 -2012 perimetrul I (Prelucrare personală dupa
măsurătorile de pe site -ul ANCPI) -0.4-0.3-0.2-0.100.10.20.30.4
Sector1 . Sector 2 . Sector 3 .KM
Sectoare Lățimea luncii exploatate pe sectoarele celor
două maluri în anii 20010 -2012 (perimetrul I)
Lățimea
maximă
(km)
Lățimea
minimă
(km)

58
Pentru anul 2010 și 2012 în primul sector, pe malul s tâng, lățimea maximă a luncii
exploatate este de 0,35 km, iar lățimea minimă este de 0,22 km. Pentru malul drept și primul
sector lățimea maximă este de 0,25 km și lățimea minimă este de 0,06 km.
În sectorul doi lățimea maximă, pe malul stâng, este de 0,23 km, iar cea minimă este
de 0 km, deoarece s -au extins cu exploatările până la următoare curbă de nivel, unde începe
terasa a doua. Pe malul drept lățimea maximă a luncii neexploatate este de 0,27 km și cea
minimă de 0,09 km.
În al treilea sector, lă țimea maximă, de pe malul stâng, este de 0,15 km, cea minimă de
0,02 km. Pentru malul drept lățimea maximă de 0,31 km și minimă de 0,17 km. (Fig. 33 )
Valorile lățimii luncii variază de la an, la an deoarece sectorul pe care au fost făcute
măsurătorile este până la limita curbei de nivel de 480 m, acest lucru mai depinde și de
sinuozitate cursului de apă din fiecare sector.
Al doilea perimetru l de exploatare, aflat în aval de localiatatea Orlat, am realizat
măsurători pe 263,72 ha. Această suprafață este co mpusă din lunca Cibinul de pe teritoriul
adminitrativ al Orlat, adică malul drept, iar lunca de pe malul stâng est e de pe teritoriul
administrativ al Comunei Cristian. Acest perimetru a fost împărțit în patru sectoare și în
fiecare am măsurat lățimea maxim ă și minimă a luncii exploatate.
Pentru anul 2005 (Fig.34 ), în primul sector pe malul stâng lățimea maximă a luncii
exploatate este de 0,07 km, iar cea minimă este de 0,01 km. Pe malul drept lățimea maximă
este de 0,88 km și lățimea minimă de 0,63 km.
În al doilea sector lățimea maximă, de pe malul stâng, crește, și are o valoare de 0,25
km și cea minimă este de 0,3 km. Pe malul drept lățimea maximă este de 1,07 km și lățimea
minimă este de 0,82 km.
În sectorul trei pe malul stâng, lățimea maximă este d e 0,73 km și lățimea minimă de
0,41 km iar pe malul drept lățimea maximă este de 1,05 km și cea minimă de 10,91 km.
În al patrulea sector și ultimul, care este la granița cu Comuna Cristian, pe
malul stâng lățimea maximă este de 0,61 km și cea minimă este de 0,18 km. Pe malul drept
lățimea maximă este de 1,01 km și cea minimă este 0,75 km.

59
Fig. 34 Graficul luncilor exploatate în anul 2005 perimetrul II (Prelucrare personală dupa
măsurătorile de pe site -ul ANCPI)

Pentru anul 2005, î n primul sector pe ma lul stâng lățimea maximă a luncii exploatate
este de 0,07 km, iar cea minimă este de 0,01 km. Pe malul d rept lățimea maximă este de 0,88
km și lățimea min imă de 0,63 km.
În al doilea sector lățimea maximă, de pe malul stâng, crește , și are o valoare de 0 ,25
km și cea minimă este de 0,3 km. Pe malul d rept lățimea maximă este de 1,07 km și lățimea
minimă este de 0, 82 km.
În sectorul trei pe malul stâng, l ățimea maximă este de 0,73 km și lățimea minimă de
0,41 km iar pe malul drept lățimea maximă este de 1, 05 km și cea minimă de 1 0,91 km.
În al patrulea sector și ultimul , care este la granița cu Comuna Cristian, pe malul stâng
lățimea maximă este de 0, 61 km și cea minimă este de 0, 18 km. Pe malul drept lățimea
maximă este de 1,01 km și cea minimă este 0,75 km. -1.2-1-0.8-0.6-0.4-0.200.20.40.60.81
Sector 1 . Sector 2 . Sector 3 . Sector 4 .KM
Sectoare Lățimea luncii exploatate pe sectoarele celor
două maluri în anul 2005 (perimetrul II)
Lățimea
maximă
(km)
Lățimea
minimă
(km)

60
Fig. 35 Graficul luncilor exploatate în anul 2009 perimetrul II (Prelucrare personală dupa
măsurătorile de pe site -ul ANCPI)
În anul 2009, în perimetrul II, sectorul 1 lățimea maximă a luncii exploatate pe malul
stâng este de 0,07 km, lățimea minim ă este de 0,01 km. Pe malul drept lățimea maximă este
de 0,85 km iar cea minimă de 0,68 km.
În sectorul 2 pe malul stâng lățimea maximă a luncii exploatate este de 0,17 km iar
lățimea minimă este de 0,08 km. Pe malul drept lățimea maximă este de 1,03 km și cea
minimă este de 0,75 km.
Sectorul 3 are lățimea maximă pe malul stâng de 0,73 km iar cea minimă de 0,3 km,
iar malul drept are o lățime maximă de 1 km și o lățime minimă de 0,56 km.
Pe ultimul sector, pe malul stâng lățimea maximă a luncii este de 0,61 km și lățimea
minimă este de 0,16 km. Pe malul drept, din ultimul sector lățimea maximă a luncii exploatate
este de 0,75 km iar cea minimă este de 0,52 km. (Fig. 35 ) -1.2-1-0.8-0.6-0.4-0.200.20.40.60.81
Sector 1 . Sector 2 . Sector 3 . Sector 4 .KM
Sectoare Lățimea luncii exploatate pe sectoarele celor
două maluri în anul 2009 (perimetrul II)
Lățimea
maximă
(km)
Lățimea
minimă
(km)

61
Fig. 36 Graficul luncilor exploatate în anii 2010 -2012 perimetrul II (Prelucrare personală dupa
măsurătorile de pe site -ul ANCPI)
Pentru anii 2010 respectiv 2012, lățimea maximă a luncii exploatate în sectorul 1, pe
malul stâng este de 0,07 km, lățimea minimă este de 0,01 km. Pe malul drept lățimea maximă
a luncii exploatate este de 0,78 km și lățimea minimă este de 0,48 km. (Fig. 36 )
În sectorul 2 lățimea maximă a luncii pe malul stâng este de 0,17 km iar lățimea
minimă este de 0,01 km. Pe malul drept al Cibinului lățimea maximă a luncii exploatate este
de 0,9 km și lățimea minimă este de 0,68 km.
În al treilea sector pe malul stâng, lățimea maximă este de 0,22 km și lățimea minimă
este de 0,17 km. Pe malul drept lățimea maximă a luncii exploatate este de 0,79 km și lățimea
minimă este de 0,11 km.
În al patrulea sector, cel învecinat cu teritoriul administrativ al Comunei Cristian, pe
malul stâng lățimea maximă este de 0,6 km și lățimea minimă este de 0,39 km. Pe malul drept
lățimea maximă este de 0,54 km și lățimea minimă este de 0,4 km.
-1-0.8-0.6-0.4-0.200.20.40.60.8
Sector1 . Sector 2 . Sector 3 . Sector 4 .KM
Sectoare Lățimea luncii exploatate pe sectoarele celor
două maluri în anii 2010 -2012 (perimetrul II)
Lățimea
maximă
(km)
Lățimea
minimă (km)

62
Albia majo ră a suferit și modificări de morfologie. În urma exacavaților au rezultat
bazine depresionare cu adâncimi de 5 – 7- 9 m față de nivelul mediu al luncii. Forma
rectangulară, pantele accentuate ale pereților excavaților și fundul plat întrețin și reactivează
procese gravitațional de tipul prăbușirilor. În malurile abrupte po t fi identificate orizontului de
pietrișuri și nisipuri care prin neomogenitatea lor și prin lipsa de coezivitat e favorizează
prăbușirile. (Fig.37 )
Fig. 37 Prăbușire a în urma excavaților la Orlat (Imagine personală)

Morfologia luncii este haotică și datorită exploatărilor uscate. În urma decopertării
solului se formează movile temporare iar în urma decopertării exploatat se formează
acumulări de tip haldă. Înălțimea acestora depășește altitudinea luncii după caz cu 2 – 4 – 6 m.
(Fig. 38 )

63
Fig.38 Halde de material exploatat Orlat
(Imagine personală)

64
6.2 Modificări ale albiei minore și ale regimului hidrologic

Între albia minoră și luncă există o legătură hidraulică permanentă pe pânza freatică.
Între acestea se realizează schimburi permanente nu subordoate regimului climatic, respectiv
al precipitațiilor. În perioaele ploioase în albia minoră debitele cresc ia r pânza freatică a
luncilor este alimentată din râu. În perioadele secetoase debitul râului este alimentat din pânza
freatică. Un astfel de schimb se poate realiza și în cazul în care lunca este exploatată prin
balastiere.
Exploatările de natură umedă determină schimbarea regimului hidrologic , al luncii
inundabile și implică schimburile hidraulice dintre albia minoră , apele subterane și lunca
inundabilă. Permeabilitatea ridicată a pietrișurilor și nisipurilor favorizează circulația apelor
subterane în depozite aluvionare și crearea de tuneluri de -a lungul contactului dintre
orizonturi de dimensiuni ale materialului. (Costea M., 2018 )
Exploatările umede conduc la scăderea debitelor prin dirijarea unui volum de apă din
albia râului prin pânza freatică sp re depresiunea de exacavație. Raportul poate fi și
bidirecțional prin alimentare râului din apele lacurilor. (Costea M., 2018)
Pentru exploatarea zăcământului de nisip și pietriș nu este necesară alimentarea cu
apă. Apele pluviale din incinta perimetrului de exploatare sunt deversate la suprafața solului și
sunt drenate spre râul Cibin urmând panta terenului. Perimetrul balastierei nu este afectat de
cursuri de apă, apele meteorice se infiltrează ușor în vatra vatra balastierei fără să băltească.
Modificări le rețelei hidrografice în această lucrare au apărut pe perioada anilor
analizați (2005 -2012) sub formă de despletiri, meandrări, adâncirea cursului de apă, apariția
lacurilor, pericolelor de captare extinderii exploatărilor de -a lungul anilor și poziție l acurilor
în vecinătatea imediată a cursului.
Despletirile apar atunci când în albie se intercalează fâșii de roci care funcționează ca
nuclee de a cumulare a aluviunilor. De asemena ele pot fi condiționat de descărcările de
aluviuni în aval de confluențe pr ecum și de obstacole create de diferite construcții asa cum
sunt picioarele la pod. (Costea M., 2006)

65
Pentru a studia aceste modificări și a înțelege efectele lor pe termen scurt și lung, se
poate analiza valori le unor parametrii hidrologici a morfologiei râului pentru a evalua cursul
albiei. Primul parametru hidrologic calculat este coeficientul de sinuozitate.
Coeficientul de ramificare sau coeficientul de despletire este raportul dintre suma
tuturor brețelor secundare ale râului cu brațul p rincipal și brațul principal pe un sector
determinat . (Loghin V., 2009)

Kds=b1+b2+….+b n+B p/Bp
Unde: b 1,b2,…,b n – reprezintă brațele secundare
Bp – reprezintă brațul principal
Pentru sectorul Orlat cercatările valorificate de Costea M. 2018, relevă două sectoare
de despletire ale Cibinului: unul aval de confluența cu Săliște pentru care K s este de 1,35 în
anul 2012 mai mic decât în anul 2005 (1,86) și unul în zona de acces în balastieră din DN 1
pentru care s -a obținut un coeficient de s inuozitate de 1,93 în anul 2012, de asemenea mai mic
decât în 2005 (2,48). Acestea sunt cauzate de aglomerarea materialelor în albia minoră în
jurul unor piloni de pod sau ca urmare a subdimensionării podului de accea spre balastieră.
Meandrele sunt rezul tatul rezistenței differentiate opuse de roci în patul de scurgere al
apelor, al dinamicii curenților, al rugozității malurilor. Ele sunt și efectul direct al eroziunii
laterale care apare atunci când râul atinge profilul longitudinal de echilibru. (Costea M., 2006)
Coeficientul de sinuozitate sau coeficientul de meandrare (Ks) este raportul dintre
lungimea în linie dreaptă și lungimea reală a unui sector de râu. (Loghin V., 2009)

Ks = L/D
Unde: L – lungimea reală (sinuoasă)
D – lungimea în linie dreaptă .

66
Tabelul nr. 3 Coeficientul de sinuozitate
ANUL CIBIN SĂLIȘTE
2005 Ks=1,07 Ks=1,1
2009 Ks=1,08 Ks=1,06
2010 Ks=1,17 Ks=1,03
2012 Ks=1,09 Ks=1,08
(Măsurători efectuate pe ortofotoplanuri de pe site -ul ANCPI)
Din tabelul de mai sus (Tab. nr.3 ) care prezintă rezultatele măsurătorilor pe
ortofotoplanuri a coeficientului de sinuozitate că în decursul anilor 2005, 2009, 2010 și 2012
observăm că valoarea cea mai mare o prezintă Râul Cibin în anul 2010 cu o valoare de 1,17.
Valoare maxima a Văii Săliște, pe care se află unul dintre peri metre de exploaatre este de 1,1 .
Valorile obținute de noi indică faptul că atât Râul Săliște cât și Cibinul nu prezintă
cursuri meandrate în sectorul balastierelor ( K s nu depășește va loarea de 1,5). Totuși se
înregistrează un curs sinuos în ambele cazuri cu ușoare modificări de la un an la altul. Aceste
modificări pot fi ușor identificate în analize de detaliu pe raza de curbură a sinuozităților
albiei minore.
Tabelul nr. 4 Măsurători privind sinuozitatea Râului Săliște (Perimetrul I de exploatare)
Anul Nr.
buclă Lungimea
buclei Amplitudinea
buclei Raza
cercului
2005 1 101,11 m 40,48 m 1,3
2 50,08 m 29,79 m 0,6
3 47,95 m 24,39 m 0,65
2010 1 44,71 m 20,92 m 0,75
2 48,57 m 19,52 m 0,8
Date obținute de pe ortofotoplanuri le ANCPI
În tabelul de mai sus am obținut măsurători privind lungimea buclei, amplitudinea
buclei și raza cercului care o formează bucla datorită sinuozității râului.
Sectorul din primul perimetru de exploatare (amonte de Orlat), pe care au fost obținute
aceste valori având o lungime de 0,9 km, a fost împărțit în trei sectoare, fiecare de 0,3 km
pentru a identifica mai ușor buclele în fiecare sector.

67
Râul Săliște , în a nul 2005, după ce parcurge 25,8 m, pe raza perim etrului de exploatare,
formează în sectoul I o buclă de meandru pe lungime de 101,11 m, cu o amplitudine de 40,48
m formând un cerc cu raza de 1,3. La 60,35 m de aceasta formează alte două bucle, acestea
fiind prezente tot pe sectorul I. A doua buclă din acest sector se formează pe o lungime de
50,08 m, cu o amplitudine de 29,79 m formând raza cercului de 0,6. Ultima buclă se întinde
pe o lungime de 47,95 m, cu o aplitudine de 24,39 m formând o buclă cu raza de 0,65.
În anul 2010, râul Săliște, datorită extinderii suprafețelor de exploatare mai formează
două bucle a unui meadru. Meandru începe să se formeze după 34,62 m, unde formează prima
bulcă pe o lungime de 44,71 m, cu o amplitudine de 20,92 m, formând o buclă cu raza de 0,75
m. A doua buclă se forme ază pe o lungime de 48,57 m, cu o amplitudine de 19,52 m care
formează raza cercului de 19,52 m. În perimetrul I (aval de Orlat) meandrele sunt prezente
doar în sectorul I, apai râul este în linie dreaptă până la ieșirea de perimetrul de exploatare.
Tabe lul nr. 5 Măsurători privind sinuozitatea Râului Cibin (Perimetrul I I de exploatare)
Anul Nr.
buclă Lungimea
buclei Amplitudinea
buclei Raza
cercului
2005 1 65,07 m 22,85 m 0,75
2 120,62 m 32,97 m 1,5
3 108,22 m 33,71 m 1,45
4 84,58 m 12,97 m 1,4
5 88,65 m 22,85 m 1,12
6 60,24 m 25,77 m 1,35
7 140,5 m 32,2 m 1,55
8 168,16 m 35,69 m 1,7
9 96,19 m 37,81 m 1,7
10 106,85 m 22,17 m 1,2
11 73,84 m 22,56 m 1,1
12 107,07 m 32,74 m 1,7
2010 1 96,72 m 35,96 m 1,45
2 193,55 m 50,52 m 1,05
3 80 m 18 m 0,9
4 53,46 m 27,14 m 0,85
5 66,24 m 35,65 m 0,8
6 75,71 m 29,15 m 0,95
7 72,73 m 51,50 m 0,65
8 63,54 m 17,49 m 1,1
9 74,11 m 16,44 m 1,3
10 55,06 m 19,59 m 1,3
Date obținute de pe ortofotoplanuri le ANCPI

68
Datele din tabelul nr.5 , obținute de pe ortofotoplanurile ANCPI, privitoare la
sinuozitatea râului Cibin, sunt împărțite de asemenea în trei sectoare.
În anul 2005, de la intrarea râului Cibin în perimetrul de exploatare până la formare
primei buc le este o lungime de 669,80 m. Prima buclă se întinde pe o lungim de 65,07 m, cu o
amplitudine de 22,85 m formând raza cercului de 0,75. În al doilea sector, după 127,04 m, se
formează trei bucle, cea mai mare se întinde pe o lungime de 120,62 m cu o ampl itudine de
32,97 formând o rază de 1,5, iar cea mai mică bulcă are o lungime de 84,58 m, amplitudine de
12,97 și formează o rază de 1,4.
După 400,8 m începe al treilea sector, unde se formează 8 bucle, până la ieșirea din
localitate spre localitatea Cristi an. Cea mai mare bulcă din acest sector se întinde pe 168,16
m, cu amplitudinea de 35,69 m formând un cerc cu raza de 1,7 și cea mai mică buclă are o
lungime de 60,24 m, amplitudinea de 25,77m și formează un cerc cu raza de 1,35.
În anul 2010, de unde se începe perimetrul de exploatare, începe și extinderea primei
buclei din sectorul I, aceasta are o lungime de 96, 72 m, amplitudinea de 35,96 m și formează
un cerc cu raza de 1,45. În al doilea sector, după 1028,37 m, se formează o buclă care se
întinde pe o lungime de 193,55 m, amplitudinea de 50,52 m formând un cerc cu raza de 1,05.
În ultimul sector, începe cursul să fi mai sinuos, acesta formând 8 bucle, până la ieșirea
din perimetru. Cea mai mare buclă în acest sector are o lun gime de 74,11 m, cu o amplitudine
de 16,4 m și raza cercului este de 1,3. Cea mai mică buclă formată în acest sector are o
lungime de 72,73 m cu o amplitudine de 51,50 m, formând un cerc cu o rază de 0,65.
Creșterea sau scăderea numărului de bucle ale mean drelor se datorează extinderii ale
suprafețeleor de natură umedă respectiv uscată, a acumulărilor de depozite aluvionale și a
procesului de eroziune a malurilor.
Acțiunea apelor curgătoare se manifestă prin eroziune, transport și acumulare ,(Costea
M.,2006), aceste procese sunt prezente și pe albiile râurilor în perimetrele de exploatare de la
Orlat.
În cadrul unei albii se disting curenții laminari, care sunt adevărați curenți de ape care se
deplasează cu viteze diferite și scurgerea turbul entă sau în vârtej. Viteza apei scade către
fundul albiei și către maluri, unde i se opune rugozitatea (rezistența) rocii. Accelerarea vitezei
condiționată de debit și de pantă reactivează eroziunea în albie. (Costea M., 2006)

69
Acumularea este o acțiune imp ortantă a apelor curgătoare și ea se exercită în periferia
albiilor și pe fundul acestora, (Costea M., 2006), iar transportul este acțiunea fluviatilă care se
manifestă prin transportul particulelor fine pe fundul albiei prin rostogolire. (Costea M., 2006)
Pentru prezentarea proceselor de mai sus, actuale în albile râurilor, Săliște și Cibin, vor
fi interpretate în continuare grafice pentru fiecare an cu procesul de eroziune și acumulare
măsurate pe în sector de râu în parte. Valorile procesului de acumula re sunt valorile pozitive,
iar cele pentru procesul de eroziune sunt valorile negative.

Fig. 39 Procesul de eroziune și acumulare în anul 2005, perimetrul I (Prelucrare personală
dupa măsurătorile de pe site -ul ANCPI)

În anul 2005, în perimetrul I (amonte de Orlat), sectorul 1 este prezent procesul de
acumulare pe o distanță de 0,05 km și procesul de eroziune se întinde pe o distanță de 0,13
km. În sectorul 2 acumulări sunt pe o distanță de 0,1 km și eroziunea se întind e pe o distanță
de 0,13 km. Pe ultimul sector procesul de acumulare este absent și procesul de eroziune este
pe o lungime de 0,11 km. (Fi g. 39 )
-0.15-0.1-0.0500.050.10.15
Sector 1 Sector 2 Sector 3KM
Sectoare Procesul de eroziune și acumulare pe râul
Săliște în anul 2005 (perimetrul I)
Eroziune
Acumulare

70
Fig. 40 Procesul de eroziune și acumul are în anii 2010 -2012 , perimetrul I (Prelucrare
personală dupa măsurător ile de pe site -ul ANCPI)

În anii 2010 -2012 procesele de eroziune și acumulare sunt prezente. Procesul de
eroziune în primul sector este pe o lungime de 0,04 km iar acumulările se întind pe o lungime
de 0,14 km. În al doilea sector nu este prezent niciun p roces. În al treilea sector procesul de
eroziune se întinde pe o lungime de 0,03 km, iar procesul de acumulare nu există. (Fig. 40 )
În perimetrul II de exploatare (aval de Orlat), de asemenea sunt prezente procesele de
eroziune și acumulare. Acest perimetru este împărțit în patru sectoare în care sunt măsurate
procesele de eroziune și acumulare.
În anul 2005 în primul sector procesul de eroziune se întinde pe o distanță de 0,29 km
și procesul de acumulare este prezent pe o distanță de 0,12 km. În al doilea sector eroziunea
are o lungime de 0,33 km și acumularea de 0,5 km. Pe sectorul 3 eroziunea se întinde pe o
lungime de 0,26 km și acumulare pe 0,18 km, iar în sectorul 4, ambele procese măsoară cele
mai mari valori, procesul de eroziune pe o lungime de 0,4 km și procesul de acumulare pe o
lungime de 0,25 km. (Fig. 41 ) -0.06-0.04-0.0200.020.040.060.080.10.120.140.16
Sector 1 Sector 2 Sector 3KM
Sectoare Procesul de eroziune și acumulare pe râul
Săliște în anii 2010 -2012 (perimetrul I)
Eroziune
Acumulare

71
Fig. 41 Procesul de eroziune și acumulare în anul 2005, perimetrul II (Prelucrare personală
dupa măsurătorile de pe site -ul ANCPI)
Fig.42 Procesul de eroziune și acumulare în anii 2010 -2012, perimetrul II (Prelucrare
personală dupa măsurătorile de pe site -ul ANCPI)
-0.5-0.4-0.3-0.2-0.100.10.20.30.40.50.6
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4KM
Sectoare Procesul de eroziune și acumulare pe râul Cibin
în anul 2005 (perimetrul II)
Eroziune
Acumulare
-0.3-0.2-0.100.10.20.30.40.5
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4KM
Sectoare Procesul de eroziune și acumulare pe râul Cibin
în anii 2010 -2012 (perimetrul II)
Eroziune
Acumulare

72
Pentru anii 2010 -2012, în al doilea perimet ru de exploatare, sunt cel mai bine
dezvoltate procesele de eroziune și acumulare. În primul sector procesul de eroziune se
întinde pe 0,21 km iar procesul de acumulare pe 0,29 km. (Fig. 42 )
Pe sectorul 2 eroziunea este întâlnită pe o distanță de 0,19 km ș i acumularea pe o
lungime de 0,17 km. Sectorul 3 procesul de eroziune este prezent pe o distanță de 0,11 k și
procesul de acumulare pe 0,25 km. Pe ultimul sector eroziunea se întinde pe o lungime de
0,41 km și acumularea pe o distanță de 0,26 km.

6.3 Modificări ale solului

Solul este definit drept un corp natural, modificat sau nu prin activitatea omului format
la suprafața scoarței terestre ca urmare a acțiunii interdependente a factorilor bioclimatici
asupra materialului sau rocii parentale. În ge neral, solul este caracterizat prin două straturi de
bază: sol și subsol. Primul corespunde aproximativ stratului de dezvoltare maximă a
rădăcinilor (gros de 60 – 80 cm). Al doilea corespunde adâncimii cuprinse între 80 – 140 cm și
în care se execută lucră ri pedoameliorative durabile (desecarea, spălarea sărurilor etc.)
(http://apmot.anpm.ro/rapoarte -anuale1 – Agenția pentru Protecția Mediului Olt)
În lncă predomină aluviosolurile – soluri nee voluate fo rmate pe depozite fluviatile cu o
stratificare evidentă, sortare granulometrică slaba a materialului parental și conținut de humus
de materie organică. (Grigoraș et all, 2007)
Textură lutoasă – luto-argiloasă defensivă în condițile umidității ridicate din l uncă
procesul de gleizare, apa freatică fiind prezentă în medie la 2 -4 m adâncime.
Pe depozitele fluviale de terasă s -au dezvoltat conglomerate cambrice ușor tasate ca
urmare a formării lor pe depozite lutoase, argiloase cu un conținut moderat de humus.
Impactul asupra solurilor este direct și imediat prin decopertare și acumularea în depozite
care ulterior la închiderea exploatării ar trebui redistribuite pe suprafața exploatată.
În procesul de decopertare orizonturile de sol sunt amestecate fără a ține seama de
succesiunea acestora.

73
6.4 Modificări ale util izării terenurilor

Prin utilizarea de teren se înțelege orice intervenție umană ciclică sau permanentă asupra
sursei, naturale sau artficiale, cunoscute sub denumirea de teren, pentru satisfacerea nevoilor
omului. (Simu A. et all, 2009)
Analiza comparativă a documentelor cartografice istorice și actuale indică f aptul că
folosirea terenurilor a suferit o conversie în timp. La sfârșitul secolului al XIX -lea, pei sajul
din Cibin a fost dominat de livezi și culturi agricole în zona teraselor și în luncă. Fotografii le
aeriene (2005 -2015) și observațiile din teren arată că schimbările antropice au fost contin ue și
accelerate în ultima perioadă. (Costea M., 201 8)
După datele Institutului Național de Statistică din anul 2005 suprafața care era
încadrată în categoria terenului agricol a scăzut, de la 2058 ha (1990) până la 2045 ha (2005).
Această scădere a suprafețelor agricole se datorează amplificării cerințelor de mat erial de
construcție .
În 1982, suprafața exploatată a fost relativ mică (25 ha) , exploatarea fiind de natură
uscată, prin decopertări. Suprafața sa a crescut de aproape trei ori până în 2005 (66,60 ha, din
care 23,95 ha exploatări umede , 27,19 ha exploatări uscate și 15,46 ha lacuri), ceea ce
demonstrează accelerarea ritmului de exploatare și schimbarea tehnologiei. (Costea M., 201 8)
Pentru a evidenția modificările în utilizarea terenurilor, cu ajutorul site -ului ANCPI
am efectuat măsurători în pe rimetrele unde sunt prezente procesele de exploatare. Am măsurat
suprafețele de teren agricol, vegetație forestieră, exploatări uscate și exploatări umede din
ambele perimet re, în trei ani (2005, 2010, 2012).
Perimetrul I de exploatare se extinde pe o sup rafață de 42,08 ha. În anul 2005 terenul
arabil se întinde pe 31,43 ha, vegetația forest ieră pe 3,53 ha , exploatările uscate pe 1,14 ha și
exploatările umede pe 2,89 ha. Suprafețele pentru anul 2010 suportă modificări, terenul arabil
scade în acest peri metru, ajungând la 26,9 ha, vegetația forestieră este în creștere 5,07 ha,
exploatările uscate de asemenea scad 0,87 ha iar exploatările umede au crescut la 6,01 ha. În
anul 2012 terenurile agricole ( 26,76 ha) și vegetația forestieră (4,52 ha) au fost în scădere, pe
când exploatările umede și uscate au aceleași valori ca în anul 2010.

74
Tabelul nr.6 Date din măsurătorile pe ortofotoplanuri ANCPI pentru perimetrul I
(amonte de localitatea Orlat)
Anul 2005 2010 2012
Teren agricol 31,43 ha 26,9 ha 26,76 ha
Vegetație forestieră 3,53 ha 5,07 ha 4,52 ha
Exploatări uscate 1,14 ha 0,87 ha 0,87 ha
Exploatări umede 2,89 ha 6,01 ha 6,01 ha
Date obținute de pe ortofotoplanurile ANCPI
Perimetrul II de exploatare se extinde pe o suprafață de 203,15 ha. În anul 2005
terenul agricol se află pe 136,56 ha, vegetația forestieră pe 6,6 ha, e xploatările uscate pe 7,8
ha iar exploatările umede pe 13,65 ha. Terenul agricol este în scădere în anul 2010, se mai
întinde pe o suprafață de 95,44 ha, vegetația forestieră creșt e (7,55 ha) și exploatările cresc,
cele de natură umedă 30,28 ha și cele de natură uscată 7,55 ha. În anul 2012 sunt aceleași
valori pentru cele patru categorii de terenuri.
În ultimul deceniu (2005 -2015), activitatea minieră în această zonă a explodat da torită
unei cereri mult mai mari de material pentru construirea centurii ocolitoare a Sibiu lui,
tronsonul autostrăzii Sibiu -Orășt ie și pentru reabilitarea și modernizarea străzilor și cartierelor
orașului Sibiu. (Costea M.,2018 )
Tabelul nr. 7 Date din măsurătorile pe ortofotoplanurile ANCPI pentru perimetrul II
(aval de localitatea Orlat)
Anul 2005 2010 2012
Teren agricol 136,56 ha 95,44 ha 95,44 ha
Vegetație forestieră 6,6 ha 7,55 ha 7,55 ha
Exploatări uscate 7,8 ha 30,28 ha 30,28 ha
Exploatări umede 13,65 ha 25,65 ha 25,65 ha
Date obținute de pe ortofotoplanurile ANCPI
În concluzie exploatarea pietriș ului și nisipului a dus la transformarea totală sau
parțială a peisajului luncii , iar utilizarea agricolă a terenurilor a fost redusă fiind înlocuită cu
exacavații și decopertări. (Costea M., 2018 )

75
6.5 Modificări ale habitatelor

Exploatarea materialelor în balastieră conduce la distrugerea habitatului acvatic și a
habitatelor ripariene inițiale prin schimbări mari în morfologia albiei. (M. Kondolf, 1994)
Impactul major asupra vegetației va fi indirect generat de îndepărtarea solului vegetal
în zona de execuție a lucrărilor miniere și direct prin praful generat, care datorită vânturilor,
se depune pe vegetația spontană și pe culturile din apropi erea perimetrului de exploatare.
Conversia terenurilor agricole în terenuri de exploatare a condus la dispariția culturilor
agricole. În arealul limitrof exploatării predomină cultura porumbului (Zea mays) , păioaselor
sau a plantelor furajere. (Fig. 43 )
Fig. 43 Cultură de porumb în a propierea unei exploatări umede (Imagine personală)

În perimetrul de exploatare de la Orlat litigile nesoluționate au condus la încercuirea
unor parcele agricole cu areale de exploatare umedă. Excavațiile sub nivelul piezometric au

76
determinat scăderea nivelului pânzei freatice ceea ce a condus la deteriorar ea regimului
aerohidric al solurilor și degradarea culturilor agr icole pe aceste parcele. (Fig. 44 )
Fig.44 Cultură de păioase izolată de exploatările umede (Imagine personală)

Pajiștile de luncă au fost total înlocuite cu vegetația hidrofilă dezvoltată în apele
lacurilor de excavație. Deși rectangularea malurilor exvcavațiilor afectate de procese
gravitaționale au permis instalarea vegetației higrofile care conferă vechilor exploată ri un
aspect seminatural. (Fig.45 )
Predomină specii care au rol în susțin erea malurilor a lacurilor antropice rezulatate din
exacavații, de exemplu trestia sau stuful ( Phragmites australis ), papura (Typha ), pipirigul
(Heleocharis palustris) , rogozul (Cares distants) care fixează malurile și constituie habitate
pentru specii faunistice (păsări, insecte etc.). (Fig. 46 )
În spațile dintre lacuri și în lungul drumurilor de exploatare se dezvoltă vegetație
ruderală, cum ar fi: ambrosia (Ambrosia artemisiifolia ), mohorul (Setaria glauca), golicica
(Myagrum perfoliatum), ciulinul (Myagrum perfoliatum) , cornac (Xanthium strumarium) etc.
(Fig.47)

77
Fig. 45 Exploatare cu aspect seminatural (Imagine personală)

Fig.46 Prezența trestiei (Phragmites australis ) în balastiera de la Orlat (Imagine personală)

78
Fig. 47 Vegetație ruderală pe marginea exploatărilor (Imagine personală)

În vecinătatea albiei minore poate fi identificat un zăvoi destul de dezvoltat cu lățimi
de 1- 5 m care are rol de fixare a malurilor , de protecție împotriva eroziunii și de diminuare a
riscului hidrologic, de captare a lacurilor.
Predomină următoarele specii: ar inul (Alnus gluinosa) , salcia (Salix alba) și plopul
(Populus Alba ) (Fig. 48 ). La poalel dealurilor, unde zonele sunt mai umede, cre sc în urma
exploatărilor, arbuști de so l (Sambucus nigra) . (Fig. 49 )

79
Fig.48 Zăvoaie în luncă (Imagine personală)
Fig. 49 Instalarea arbuștilor de soc (Sambucus Nigra) la poalele dealurilor în urma
exploatărilor (Imagine personală)

80

Capitolul 7

MĂSURI DE MANAGEMENT INTEGRAT

Sistemul de management integrat (SMI) poate fi definit ca un set de procese
interconectate care folosesc aceleași resurse – umane, materiale, infrastructură, financiare,
informații – pentru a îndeplini un set de obiective relaționate cu satisfacerea părților
interesate. (http://www.fiatest.ro/wp -content/uploads/2016/05/Ce -este-Sistemul -de
Management -Integrat -Final.pdf)

7.1 Pentru reducerea riscului hidrologic
Balastierele de la Orlat sunt situate în extravilanul așezării la distanțe destul de red use
de vetrele satelor ceea ce implică luarea unor măsuri de diminuare a riscului hidrologic atât
pentru intravilanul localității Orlat cât și pentru intravilanul localității din aval (Cristian,
Sibiu -Turnișor).
În categoria măsurilor de management integrat pentru diminuarea riscului hidrologic
precizăm necesitatea următoarelor activități:
a. Activități preventive (de prevenire, de protecție și de pregătire) . Aceste acțiuni sunt
concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potențiale generate de inundații prin:
 evitarea construcției de locuințe și de obiective sociale , culturale și/sau economice în
zonele potențial inundabile, în lunca Cibinului și în lunca Șăliștei , cu prezentarea în
documentațiile de urbanism a datelor privind efectele inundațiilor anterioare;

81
 promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor și a terenurilor agricole și
evitarea defrișărilor pe versanți, dealurilor submontane în bazin ul Săliște;
realizarea măsurilor de degajare în zona podurilor și podețelor;
 controlul utilizării albiilor minore realizat de instituțile abilitate , elaborarea și
respectarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundații și a programelor de
măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc);
 identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundații de
pe teritoriul unității administrativ – teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de
urbanism general și prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice
privind prevenirea și atenuarea riscului la inundații, realizarea construcțiilor și
utilizarea terenurilor;
 implementar ea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare pentru cazuri de
inundații;
 întreținerea infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor și a albiilor
cursurilor de apă, în mod special pretecția digului și menținerea zăvoiului în lungul
Cibinului;
 execuția lucrărilor de protecție împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor
și podețelor existente;
 comunicarea cu populația și educarea ei în privința riscului la inundații și a modului
ei de a acționa în situații de urgență.
b. Activități de management în timpul desfășurării fenomenului de inundații:
 monitrizarea hidrologică și detectarea posibilității formării viiturilor și a inundațiilor
probabile;
 prognozarea evoluției și propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;
 avertizarea autorităților și a populației asupra întinderii, severității și a timpului de
apariție al inundațiilor;
 organizarea și acțiuni de răspuns ale autorităților și ale populației pentru situații de
urgență;
 asigurarea de resurse (materiale, finan ciare, umane) la nivel județean pentru
intervenția operativă;
 activarea instituțiilor operaționale, mobilizarea resurselor etc.

82
c. Activități ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundații:
 ajutorarea pentru satisfacerea necesităților imediate ale populației afectate de dezastru
și revenirea la viața normală;
 reconstrucția clădirilor avariate, a infrastructurilor și a celor din sistemul de protecție
împotriva inundațiilor;
 revizuirea activităților de management al inundațiilor în vederea îmbun ătățirii
procesului de planificare a intervenției pentru a face față unor evenimente viitoare în
zona afectată, precum și în alte zone. (Hotărâre nr. 1.854 din 22 decembrie 2005)

7.2 Pentru reducerea riscului poluării (carburanți sau alți compuși chimici)
Prevenirea generală a poluării în cazul exploatărilor în balastieră presupune starea de
funcționare perfectă a utilajelor și echipamentelor ce vor fi aduse pe perimetrele de
exploatare din Comuna Orlat, ceea ce înseamnă revizie tehnică efectuată și schimbul de ulei
făcut. Instalațiile, vehiculele și echipamentele vor fi întreținute la standardele producătorilor și
în conformitate cu prevederi le HG nr. 332/2007. Acest lucru include inspecții periodice ale
instalațiilor și echipamentelor pentr u a preveni scurgerile/emisii și verificări tehnice periodice
pentru emisii (monoxid de carbon și emisii gazoase) .
Controlul general al emisiilor în aer ca re presupune:
-folosirea și menținerea filtrelor eficiente pentru a evita pă trunderea
particulelor de praf și noxe în cabinele utilajelor;
-vehiculele care transportă material pentru construcții ce pot elibera î n aer
particule fine , vor fi acoperite cu pre late.
Riscurile majore de poluare sunt reprezentate pri n poluare a aerului, poluarea apelor și
poluarea solului. Căile și mijloacele prin care se poate realiza reducerea emisiilor agenților ,
poluanți depind de natura sursei de poluare:
Reducerea emisiilor d e agenți poluanți în transporturi – această reducere se poate realiza prin:
perfecționarea motoarelor cu combustie internă, în sensul asigurării unei arderi complete a
combustibililor, asigurarea unor sisteme de postcombustie pentru gazele de eșapament,

83
înlocuirea combustibilului actual cu gaze lichefiate (butan, propan) sau introducerea
hidrogenului, complet nepoluant.
Reducerea poluării cu zgomot – perimetrul de exploatare se aflăla distanțe apeciabile (2 -5 km)
față de așezările umane, distanță ce face ca poluarea cu zgomot să fie redusă. Totuși
disconfortul este destul de mare pentru gospodăriile din vecinătatea exploatării și pentru
populația care practică tronsonul de agrement (piscicol). Cel mai mare impact îl are însă
zgomotul asupra faunei determinând migrații ale speciilor înspre terenurile agricole
învecinate.
Reducerea emisiilor de poluanți din agricultură – aceasta se referă la utilizarea corectă a
îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, fiind exclusă renunțarea la utilizarea lor în viitor, în
condițiile creșterii tot mai mari a consumului de hrană, ca urmare a măririi populației
globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai puțin fertile.
(http://www.ecosmagazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/metode_de_reducere_a_emisiilo r_de
_agenti_poluanti_in_mediu.pdf )

7.3 Pentru renaturaea arealelor și reconstrucția ecologică și peisagistică
Reconstucia ecologică, reprezintă o metodă de dezvoltare sustenabilă a naturii și a
comunităților locale, pe termen mediu și lung. Lucrările de reconstrucție ecologică a
terenurilor afectate de execuția lucrărilor miniere de exploatare constau în principal din lucrări
de resolificare (rambleiere), lucrări de refacere a stratului vegetal și înierbare.
Măsurile de management pentru reconstrucț ie ecologică:
– rambleierea, nivelarea, compactarea și ecologizarea prin fertilizare și apoi înierbarea
sau înfințarea de plantații pomicole pe suprafețe aferente celor de excavare a
nisipului și pietrișului;
– îndepărtarea tuturor deșeurilor de pe amplasament;
Refacerea terenurilor afectate în perimetrul exploatat se va face respectând următoarele:
– pe suprafața aferentă excavației nisipului și pietrișului ce se efectuează deasupra
nivelului piezometric, se realizează umplutura cu volumul total de argilă nisipoasă
rezultat prin decopertare , peste care se va depozita, nivela și compacta solul

84
vegetal. Nivelul inferior al solului vegetal față de cel inițial avut, va fi mai jos,
nivel inferior dat de nisip și pietriș exploatat fără afectarea nivelului freatic
– pe toată lungimea pilierilor, atât la drum și la terenurile vecine se vor realiza taluze
din sol vegetal încât acei pilieri rămași neexploatați să nu se erodeze.

7.4 Pentru redarea în circuitul economic a pajiștilor umede
Exploatarea minieră la zi afectează mediul înconjurător, pe de o parte, prin modificarea
peisajului, iar pe de altă parte, prin intervenția brutală a carierelor în procesele și ritmurile
naturale ale ecosistemelor. Toate aceste efecte au condus la apariția unui conflict de interese
între nec esitatea extragerii materiilor prime minerale și cerințele privind protecția mediului
într-o asemenea măsură încât întreprinderile miniere au început să fie privite ca „distrugătoare
de mediu“. (Fodor D., 2006)
În cazul balastierelor de la Orlat redarea în circuitul economic, pentru exploatările în
terasă, constă în aducerea la forma iniț ială, refacerea la o cotă inferioară și redarea în circuitul
agricol. A doua variantă pentru redarea în circuitul economic, pentru situaț iile de exploatări
sub nivelul piezomtric, este amenajrea lacurilor piscicole și refacerea mediului ca iaz
piscicol. (Fig.50)

Fig. 50 Redarea în circuitul economic a exploatărilor sub nivelul piezomtric (Sursa: SC
Geiger SRL)

85

Prin lucrările propuse de redare în folosință a terenurilor degradate suprafața propusă
reconstrucț iei va fi destinată satisfacerii cerinței de reutilizare agricolă. Din totalul acestei
suprafețe, arealele unde au avut loc explotările vor satisface cererea de teren arabil . Aceste
terenuri vor fi cultivate în prima fază cu fânețe, urmând ca și acestea să fie înglobate în timp
în suprafețele arabile.
Având în vedere că terenurile cu destinație ,,redare în circuit economic,, sunt situa te în
apropierea râului Cibin, există posibilitatea irigării recoltelor iar rezultatele economice și
practicile agricole moderne o întăresc pe deplin.
Necesarul de nutrienți este completat prin aplicarea fertilizanților pe bază de fosfor
potasiu și magnezi u odată pe an, de regulă toamna și primăvara, respectiv azot, care se
administrează de două ori pe an.
Pentru terenurile arabi le, se vor aplica toam na și primăvara o serie de lucrări pentru a
putea fi cultivate, respectiv: aratu, mărunț irea t erenului (disc uitul) , semănatul (însămânțarea
terenului cu diferite specii de plante care nu sunt pretențioase), iar pe perioada vară -toamnă se
recoltează.
Cert este că posibilitățile ecologice ale planetei noastre nu au fost pe deplin exploatate.
Este necesară o utili zare rațională a resurselor naturale, o creștere a eficienței energetice, o
reducere a emisiilor poluante în mediul înconjurător în vederea protecției ecosistemelor și a
biodiversității. La baza comportamentului neadecvat al omenirii față de natură stă abs ența
unei conștiințe ecologice. Suntem datori să sensibilizăm asupra acțiunii diferiților factori
nocivi și a posibilităților fiecăruia de a rezolva situațiile critice cu care natura este confruntată
de câteva decenii.
(http://www.ecosmagazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/metode_de_reducere_a_emisiilor_de
_agenti_poluanti_in_mediu.pdf )

.

86
CONCLUZII

În această lucrare s -a urmărit impactul ce îl au exploatările umede și cele uscate asupra
albiei minore, riscului hidrologic, albiei majore, solurilor, habitatelor acvatice și terestre și
asupra utilizării terenurilor.
Din observațiile și măsurătorile sup rafețelor exploatate pe ortofotplanurile ANCPI în
anii 2005,2009, 2010 și 2012 am ajuns la concluzia că anii cu cea mai mare semnificație a
impactului asupra mediului au fost anii 2010 și 2012.
În acești ani s -au extins exploatările de natură umedă și u scată pe terenurile agricole
ale localnicilor, în funcție de cum s -a putut obține suprafața de teren. Ac est lucru a dus la o
extindere fragmentară a balastierei deoarece nu toți proprietarii de terenuri sunt de acord să -și
vândă/închirieze terenurile agric ole.
Proced urile de obținere a terenurilor, pentru a -i schimba categoria de folosință și în
același timp și proprietarul, trebuie respectate conform legii.
În baza de date a Institutului Național de Statistică terenurile agricole, pe care s -au
efectuat e xploatări umede respectiv uscate sunt încadrate în continuar e în categoriile de
folosință a terenului agricol.
În urma procesului de exploatare pe terenurile agricole din jurul localității Orlat, au
avut loc efecte asupra cursurilor de apă acestea fiind î n apropierea excavațiilor formate în
urma exploatării care prezintă pericol de captare.
Au avut loc schimbări asupra florei și faunei din zona respectivă deoarece odată cu
exploatările au distrus habitatele specilor autohtone.
Exploată rile care s -au realizat prin ex cavații, formând lacuri antropice, acestea au
intrat într -un proces de renaturare și se folosesc ca și lacuri pentru agrement.
Măsurile de management pentru riscurile la care este expusă zonă în urma
exploatărilor trebuie să fie respectat e cu strictețe.

87
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. Arrospide F., Mao L., Escauriaza C., 2018, Morphological evolution of the Maipo
River in central Chile. Influence of instream gravel mining, Geomorfhology 306,
182-197
2. Ciobanu Rodica, 2002 , Geologia Depresiunii Sibiului, studiu geormorfologic,
Editura Univ ersității “Lucian Blaga”, Sibiu
3. Colecția „Micronografii locale”,1997 -1998, Comuna Orlat, Județul Sibiu
4. Costea Marioara, 2011, Cartografierea și analiza geormorfologică, Editura
Universității „Lucian Blaga” din S ibiu
5. Costea Marioara, 2018, Impact of floodplain gravel mining on landforms and
proce sses: a study case in Orlat gravel pit (Romania), vol. 77/ iss.4/ art. 119
6. Fodor D., 2006, Influența industriei miniere asupra mediului, Universitatea din
Petroșani
7. Ghinea D., 2002, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică,
București
8. Grigoraș C., Boengiu S., Vlăduț A., Grigoraș N., 2007, Solurile României, Editura
Universitaria, Craiova
9. Kondolf Mathias, 1994, Environmental planning in ragulation and management of
instream gravel mining in California, Vol 29, 185 -199
10. Kondolf Mathias, 1994, Geomorphic and environmental effects of istream gravel
mining, Vol 28, pag 225 -243
11. Loghin Vasile, 2009, Elemente de gormorfologie fluviatilă, Valahia University
Press, Târgoviște
12. Marinescu M., 2011, Exploatarea și managementul resurselor minerale, Editura
Universității din București
13. Părean I., 1999, Orlat filede istorie, Editura Constan t, Sibiu
14. Raport privind imp actul asupra mediului proie ctul „Lucrări de exploatare de nisip
și pietriș din terasă, râu Siret – mal stâng” perimetrul Movilenii de Sus, județul
Galați
15. Sandu Maria, 1998, Culoarul Depresionar Sbiu -Apold (studiu geomorfologic),
Editura Academiei Române

88
16. Simu A., Mureșan L., 2009, Utilizarea terenurilor în culoarul Târnavei Mari între
Blaj și Copșa Mică
17. Shumm S. A., 1997, Global Continental Paleohydrology , vol.22, iss.5
18. Ujvári Iosif, 1972, Geografia apelor României, Editura Știin țifică, București
19. Velcea V., Costea Marioara, 2006, Geomorfologie genarală, Editura Universității
„Lucian Blaga” Sibiu
20. Vishal S. Gholap, 2016, Impact sand dredging and silt extraction activity on river
and its characteristics: a review.
Site-uri:
21. http://www.equinox.ro/p -legislatie_2 -18.html#privata
22. http://www.geosoil.ro/despre -noi.html
23. https://www.aia -proiect.ro/acordul -de-mediu -avizul -de-mediu/
24. http://historymaps.ro/?p=3546
25. http://www.anpm.ro/documents/25229/3237185/CAP+IV+UTILIZAREA+TERE
NURILOR+.pdf/59e6a58e -de42 -4212 -89d0 -143e8d53fef8
26. http://www.mmediu.ro
27. http://www.ecos –
magazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/metode_de_reducere_a_emisii lor_de_agent
i_poluanti_in_mediu.pdf
28. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA -MATERIALELOR –
SOLIDE81.php
29. http://www.fiatest.ro/wp -content/uploads/2016/05/Ce -este-Sistemul -de
Management -Integrat -Final.pdf
30. http://apmot.anpm.ro/rapoarte -anuale1(soluri)
31. http://historymaps.ro/?p=3546
Legi și hotărâri:
1.Legea nr.54/1998 – privind circulația juridică a terenurilor
2.Legea nr.213/1998 – privind proprietatea publică și regimul juridic
3.Legea nr. 69/1991 – privind administrația publică locală

89
4.Hotărâre nr. 1.854 din 22 decembrie 2005 – pentru aprobarea Strategiei naționale de
management al riscului la inundații