VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [617851]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Prof. univ. Teodor Robu
Absolvent ,

2018

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: AGRICULTUR Ă

RESURSE VEGETALE UTILIZATE
ÎN FABRICAREA SUPLIMENTELOR
ALIMENTARE LA S.C. FARES
ORĂȘTIE S.A.

Coordonator științific,

Absolvent: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS

INTRODUCERE
Lista tabelelor și a figurilor

NOȚIUNI GENERALE
CAPITOLUL I – PREZENTA REA GENE RALĂ A MUNICIPIULUI ORĂȘ TIE
1.1. Aș ezare, populație, suprafață
1.2. Un ități administrativ – teritoriale
1.3. Cadrul natural
CAPITOLUL II – DESPRE S.C. FARES ORĂȘTIE S.A.
2.2 Scurt istoric al firmei FARES
2.2 Istoricul grupului FARES SA
2.3 Scopul și obiectivele S.C. Fares Orăștie S.A.

CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3. OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚII DE EXPERIMENTARE ȘI
METODE DE LUCRU
CAPITOLUL IV – NOȚIUNI DESPRE RESURSELE VEGETALE UTILIZATE ÎN
FABRICAREA SUPLIMENTELOR ALIMENTARE
4.1. Produsele alimentare
4.2. Principalele tipuri de extracte din plante
4.3. Tehnologii de extracție a substanțelor biologic active în scopul valorificării lor în
suplimente alimentare și alimente funcționale
4.4. Fazele tehnologice ale fluxului de cercetare privind perfecționarea metodelor
de extracție a compușilor bioactivi din resursele vegetale
la S.C. Fares Orăștie S.A.
4.5. Resursele vegetale utilizate la fabricarea suplimentelor alimentare

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

4

INTRODUCERE

Produsele alimentare sunt produse în stare naturală sau prelucrată, care conțin
substanțele
nutritive necesare organismului uman pentru întreținerea activităților sale vitale.
Există produsele agro-alimentare – naturale de origine vegetală sau animală – care pot
fimaterii prime pentru industria alimentară sau pot fi consumate ca atare prin prelucrare
sumară în gospodărie și produsele alimentare – obținute prin procedee industriale – de
regulă din produsele agro-alimentare sau cu adaos de diferiți alte ingrediente
Produsele alimentare au structuri complexe din punct de vedere chimic și joacă un rol
structural și energetic fundamental în organism
Consumu l alimentelor se realizează conform „rației alimentare” care rezultă prin
combinarea alimentelor in așa fel incit să conțină principiile alimentare de bază (proteine,
lipide, glucide, vitamine apă și săruri minerale).
Cercetările actuale în domeniul produselor alimentare au vizat un aspect important
legat de carențele sistematice privind principalii nutrienți din alimentația zilnică.
Dezechilibrul dintre aport și necesitățile alimentare ale organismului determină
profunde modificări metabolice. Insuficiența substanțelor nutritive de bază (glucide, lipide,
proteine, vitamine, săruri minerale, apă) sau lipsa unor nutrienți esențiali din alimentație
(acizi grași esențiali, aminoacizi esențiali, vitamine, etc.) și în același timp prezența unor
compuși poluanți în alimente (pesticide, aditivi alimentari, metale grele, etc.) generează
influențe negative asupra sănătății și activității omului.
Valoarea nutritivă – caracteristica de bază a alimentelor reprezinta capacitatea
alimentelor de a asigura organismului substantele nutritive necesare și este dată de
 conținutu l de nutrienți care sunt de natură biochimică (proteine, lipide, glucide,
vitamine apă și săruri minerale),
 calitatea nutrienților
 raportul în care nutrienții există în aliment

5
Valoarea nutritivă a unui aliment se exprimă prin:
 valoarea biologica, data de continutul in componente esentiale, indispensabile
metabolismului: aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, vitamine, elemente
minerale;
 valoarea energetica, data de continutul in substante cu rol energetic: lipide,
glucide, proteine, fiind exprimata in kcal/100 grame produs.
 valoarea igienica, data de continutul de substante nocive sau microorganisme
nepatogene care nu afecteaza sanatatea prin consum;
 valoarea psiho-senzoriala , determinata de proprietatile organoleptice (miros, gust,
aroma) si estetice (culoare, aspect) ale produselor alimentare.
Prelucrarea materiilor prime agro-alimentare și a produselor alimentare se
realizează prin tehnologii industriale sau procedee casnice care presupun anumite
transformări biochimice și se realizează in scopul digerării și absorbției mai ușoare a
alimentelor în organism.
Unele substanțe din alimente suferă transformări importante în timpul prelucrării
tehnologice, depozitării, sau conservării, și pot conduce la schimbări importante asupra
valorii nutritive sau a calității organoleptice și comerciale ale produselor. Din această cauză
se impune cunoașterea transformărilor ce pot apărea în timpul prelucrării materiilor
prime alimentare sau a alimentelor (sub influența factorilor fizici, chimici sau biologici) în
scopul:
– luării măsurilor preventive necesare pentru evitarea transformărilor negative
– găsirii mijloacelor prin care se pot influența procesele biochimice astfel încât
materia primă să sufere pierderi cât mai mici față de calitatea ei inițială.
– păstrării sau creșterii valorii nutritive a produselor agroalimentare și a alimentelor
obținute industrial

6

PARTEA I
NOȚIUNI GENERALE

7

CAPITOLUL I – PREZENTA REA GENE RALĂ A MUNICIPIULUI
ORĂȘ TIE

1.1. Așezare, populație, suprafață

Muni cipiul O răștie este situat la 27 km d istanță de reședința județului Hunedoara,
orașul Deva, în Culoa rul Muresului, fiind încadrat de comunele Turdaș (însp re Vest), al cărei
centru se află la 7 km, M artinești (Vest) – 9 km, Geoagiu (Nord) – 13 km, Romos (Est) – 9 km
și Beriu (Sud) – 7 km. Orașele cele mai apropi ate sunt: Simeria – 18 km și Cugir -25 km.
Coordonatele geografice sunt: 45°4 7'30" – latitudine nordi că și 23°1 1'30" – longitudine estică.
Căile de comun icație rutieră sunt: DN 7 (E68) (București – Râmnicu-Vâlcea – Sibiu –
Sebeș – Orăștie – Deva – Arad – Nădlac), DJ 705 (Orăștie – Costeșt i), DC 40 (Orăștie –
Pricaz), DC 42 (Orăștie – Gelmar – Geoagiu), i ar feroviar se regăsește pe Linia SNC FR 200
Arad- Teiuș- Sibiu.

Figura 1.1 – Amplasare oraș Orăștie

Din punct de vedere administrativ și teritorial, municipiul Orăștie este situat în partea
dinspre est
a județului Hunedoara, iar din pun ct de v edere regiona l, județul este parte a Regiunii de
dezvoltare Vest.

8

Figura 1.2 – Ampasarea județului Hunedoara

Județul Hunedoara este situat în partea central-vestică a Români ei, este intersectat de
paralela 460 lati tudine sudică și meridianul 230 longitudine estică și se învecinează cu
județ ele: Arad, Alba, Vâlcea, Go rj, Caraș-Severin și Timiș. Județul are 7 municipii (Deva,
Hunedoara, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Brad, Orăștie), 7 orașe (Călan, Hațeg, Petrila, Uricani,
Aninoas a, Simeria, Geoagiu) și 55 comun e.
Relieful județului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafața județulu i),
fiind r eprezentat prin uni tăți ale C arpaților M eridio nali, ce depășesc frecvent 2.000 m
altitudine ( Munții Șureanu cu vârful Șureanu – 2.059 m, Munnții Parâng cu vârful Parângul
Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al județulu i, Munții Retezat cu vârful Peleaga – 2.509
m, Vîlcan, Godeanu, Țarcu) și ale Carpaților O ccident ali (Munții Poiana Ruscă, Munții
Metaliferi și Munții Bihor – ale căror înălțimi depășesc rareori 1.400 m, v ârful Găina din
Mun ții Apus eni ce atinge 1.486 m alt itudine -).
Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroșani, Depresiunea Hațegului,
Depresiunea Strei – Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orăștiei, Defileul
Mureșului între Deva și Zam, D epresiunea Brad) formează treapta de relief cea mai joasă din
județ, iar teritoriul este străbătut de urm ătoarele râuri: Mureșul cu afluenții săi, Streiul și
Cerna, în partea de sud a județulu i, Jiul, rezultat al unirii Jiu lui de Est cu Jiul de Vest și Crișul
Alb, ce str ăbate partea nordică a județulu i.
Din punct de vedere al comunicațiilor și al sistemului de transport, județul Hunedoara
este străbătut de Culoa rul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 și calea ferată) ce
face legătura între vestul Români ei și București. La Simeria (lângă Deva – reședința județulu i)
există cel mai important nod de cale ferată din zonă, iar rețeaua de drumu ri însumează un
total de 1.798 km, din care 383 km – drumuri n aționale, 1.415 km – drumuri județ ene (cea

9
mai lungă rețea de drumuri județene din România), cele mai apropi ate aeroporturi
internaționale fiind Tim ișoara (180 km) și Sibiu (95 km).
Suprafața totală a județ ului este de 7 063 km², iar populația este de 418.565 locuitori
(conform datelor finale ale recensamantului din 2011), principalele naționalități fiind români
– 87,93 %, maghiari –
3,79%, rromi 1,78 %, germani 0, 23 % s.a.
Județul Hunedoara fa ce parte din Regiunea de dezvoltare V est, regiune situată în
partea de vest a Români ei, la granița cu Ungaria și Serbia, fiind alcătuită din punct de vedere
administrativ-teritorial din p atru jud ețe: A rad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.
Muni cipiul Orăștie are o populație stabilă însumând 18.227 persoane, din care
bărbați – 8816 și
femei – 9411, repartiția pe grupe de vârstă prezentându – se după cum urm ează:

Tabelul nr. 1.1
Populația orașului Orăștie pe grupe de vârstă
Nr.crt. Grupa de vârsta Amb ele sexe Masculin Feminin
1 Su
b 5 81
7 41
3 40
4 2 5
–
9 89
0 46
7 42
3 3 10 –
14 99
4 51
8 47
6 4 15 –
19 87
1 46
7 40
4 5 20 –
24 104
9 57
2 47
7 6 25 –
29 108
4 58
6 49
8 7 30 –
34 127
9 63
8 64
1 8 35 –
39 138
2 71
1 67
1 9 40 –
44 182
5 84
4 98
1 1
0 45 –
49 110
5 55
0 55
5 1
1 50 –
54 150
4 67
2 83
2 1
2 55 –
59 162
9 80
3 82
6 1
3 60 –
64 121
5 56
6 64
9 1
4 65 –
69 76
8 35
0 41
8 1
5 70 –
74 67
9 26
8 41
1 1
6 75 –
79 58
0 21
2 36
8 1
7 80 –
84 36
4 11
6 24
8 1
8 peste 85 ani 19
2 6
3 12
9 Total 18.227 8.81
6 9.41
1

10

Din punct de vedere cultural, regiunea este compusă din 3 zone is torice, Banat (județul
Timiș, județul A rad – până la sud de Mureș – și județul C araș-Severin), Criș ana (județul Arad –
la no rd de Mureș și nordul județului Hunedoara -) și Transilvania (în principal, Hunedoara),
adică o zonă multiculturală cu dive rsitate etnica și cu deschideri spre valorile o ccident ale.
Econom ia Regiunii de dezvoltare Vest cuprinde atât areale cu avânt economic ce sunt
concentrate în jurul orașelor Arad și Timișoara, cât și zone cu declin economic sau cu o
creștere econom ică slabă, în prin cipal județele Caraș – Severin și Hunedoara, acestea fiind
zone în care activitatea, predominant m iniera, a fost restructurată, iar nivelul de șomaj a
crescut mai mult decât în județele Arad și Timi ș.
Regiunea de dezvoltare Vest are o suprafață totală de 32.034 km2, reprezentând
13,4% din supr afața țării și cea mai puț ină populație raportat la celelalte regiuni (singura
regiune cu o popula ție mai mi că de două milioane de locuitor i), iar datorită caracterului
multietnic al populație i, a rezultat o caracteristică specifică a regiunii, respectiv multe școli
prim are, secundare și chiar, licee în care se ut ilizează limbile minorităților etnice sau o l imbi
de circulație int ernațională.
Din punct de vedere administrativ, la nivelul Regiunii de dezvoltare Vest există 323
unități administrativ – teritoriale, respectiv 12 municipii, 30 orașe și 281 comune. Cu mici
excepții, localitățile urb ane din regiune sunt or așe relativ ve chi ce au cunoscut o de zvoltare
constantă pe parcursul t impului.
Regiunea de dezvoltare Vest este consid erată a fi o regiune în creștere, cu rezultate
econom ice sup erioare mediei n aționale, adesea pe locul do i, după Regiunea București-Ilfov.
Statistic, raportat la perioadele anterioare, populația stabilă a municipiului este în
scădere, respectiv la nivelul anului 2002, populația era de 21.213 locuitori, din care 10.979
femei și 10.234 bărbați, iar în anul 2007, se înregistrau 21.794 locuitori din c are 10.503
bărbați și 11291 femei.

Tabelul nr. 1.2
Populația stabilă a orașului Orăștie în perioada 2002 – 2011
Nr
. An de raportare Total locuitori Femei barbati
1. 200
2 21.21
3 10.979 10.23
4 2. 200
7 21.79
4 11.291 10.50
3 3. 201
1 18.22
7 941
1 881
6

11

Prin urmare, este evident că, din punct de vedere di mension al, populația municipiului
Oraștie înr egistrarează o scădere substanțială raportat la perioadele anterioare, aspect ce va
trebui consid erat în pro cesul de plani ficare a dezvoltării econom ico – sociale.
Însă, din analiza datelor disponib ile la nivel național și regional, se poate concluziona că
evoluția populatiei municipiului Orăștie se însc rie într-o tendinta generală europeană,
națională și regională de scădere a populatiei st abile.
Din datele stati stice, rezultă că, în continuare, se menține un raport echilibrat între bărbați
și femei (femeile fiind totuși majoritar e) ceea ce presupu ne atenție în sensul inițierii și
susținerii la nivel local, a unor in ițiative, respectiv promov area unor pr ograme/p roiecte de
dezvoltare prin care să se faciliteze implicarea femeilor în activități cu caracter economico –
social.
Raportat la grupele de vârstă, în contextul scăderii populației per ansamblu, 2002 –
20.213 persoane și 2011 -18.227 persoane, se po ate constata că, dacă, în anul 2002, pentru
categoria 0 – 19 ani, se înr egistrau 5.585 locuitori, iar la nivelul anului 2011, categoria
înregistra 3.572 locuitor i, pe când la categoria 19 – 64, în anul 2002 erau 13.414 locuitori, iar
în anul 2011, fi gurează 12.072 locuitori, ce ea ce înseamnă că, la categoria peste 65 de ani, în
anul 2002 erau 2.214 locui tori, iar în anul 2011 sunt înregistrați
2.583 locuitori.
Prin urmare, se po ate concluziona că se înr egistrează un proces lent, dar vizibil de
îmbăt rânire a populației municipiului, însă și această tendință, ca și cea de scădere a
numărului de locuitor i, se înscrie în evoluția populației la nivel național și european, aspect
consemnat și considerat în document ele de prog ramare a fondurilor europene, pentru p erioada
2014 – 2020.
Din perspectiva limbii materne, la nivelul anului 2011, situația popul ației se prezintă
după cum
urmează:
Tabelul nr. 1.3
Situația populației din perspectiva limbii materne
Nr.crt. Limba maternă Populatie
1 Romana 16.775
2 Maghiara 258
3 Romani 29

12
4 Germana 56
5 Italiana 8
6 Chine za 11
7 Alta li mba materna 6
8 Informatie n edisponib ila 1083
TOTAL 18.227

După naționalitate, popu lația stabilă a municipiului , la niv elul anului 2008, era
structurată astfel:
 români – 20.188
 maghiari – 549
 rromi – 923
 germani – 109
 alte naționalități – 25
La nivelul anului 2002, populația stabilă a municipiu lui, era stru cturată astfel: români –
19.696, ma ghiari – 523, rromi – 865, germani – 100, alte naționalități – 29.
Din analiza comparativă a acestor date, se poate constata scăderea drastică a popu lației de
etnie ma ghiară și germană, precum și apariția unor locuitori de naționalitate italiană și
chineză (ca urmare a noi lor in vestiții străine din zon ă).
Totod ată, din datele analizate, desi scriptic, la nivelul populației de etnie rromă se
înregistrează o scădere drastică, la nivel statistic, recensământul din 2011, d iferit de cele
anterioa re, aduce ca element de noutate o nouă categorie de date respectiv informație
nedisponib ilă, categorie în care sunt incluși locuitori de diverse etnii.
În concluzie, deși popu lația municipiului Orăștie este formată în majo ritate din români, iar
celelalte etnii nu au o prezență care să genereze o o probl ematică semnificativă în raport cu un
proces de dezvoltare econom ico-socială cu caracter durabil, în realitate, inexistența d atelor
despre 1083 locuitori, corelată cu datele referito are la etnia rromă ce înregistrează o scădere
drastică, trebuie luată în calcul la dezvoltarea so cială, deoarece situația poate reflecta existența
unui grup defavorizat a cărui situație poate fi îmbunătățită prin int ervențiile financiare
europene.

13
1.2. Un ități administrativ – teritoriale

Istoric, municipiul Orăștie are 790 de ani de la prima atestare document ară, însă toți
acești ani reprezintă numai o parte a trecutului îndelun gat al localității, deoarece, așa cum au
dovedit ultimele cercetări arheologice, în localitate, există numeroase dovezi materiale
aparținând culturii neolitice "Turdaș", dar și ale epocilor ulterioare, în special, dovezi că, pe
teritoriul localității, a existat o civilizație rom ană înfloritoa re, însă, în perioada secolelor III-X,
comuni tățile daco-romane au fost obligate să adopte un nou mod de existență, retrăgându-se în
zone mai puțin accesibile, din fața valurilor de popo are migratoare.
Primul act oficial ce atestă existența Orăștiei este dip loma privil egiată, emisă în anul
1224, de re gele An drei al II-lea – așa-zisa Diplo mă andreană (Andr eanum). Prin aceasta, s-au
acordat sașilor locuitori pe fâșia dintre Orăștie și Baraolt, o serie de privil egii, între care și
folosin ța "pădurii românilor și pecenegilor".
Având la îndemână mărturia acestui document, unii dintre is torici s-au grăbit să
decreteze că anul 1224 este prima atestare documentară a sașilor în p ărțile Orăștiei.
Însă, anul 1224 nu a coincis și cu începuturile evoluției administrative ale Orăștiei,
topon imul Waras, dovedind faptul că, la acea dată așezarea se afla în plin proces de
dezvoltare econom ică și de cristali zare a unor structuri administrative stabil e.
Primele și cele mai importate dovezi despre evoluția administrativă ale localității
sunt din anul 1334, an în care, Orăștia a primit statutul de oraș (civitas Woras nominata), a cărei
condu cere era asigurată de un sfat, numit ulterior – magistratură, ce avea în fruntea sa un jude
regal, amintit pentru prima dată în anul 1367, în persoana unui oa recare Crist ian.
Ulterior, pe parcursul t impului, localitatea Orăștie a oscilat între statutul de oraș și cel
de târg și s- a dezvoltat în continua re, astfel încât, abia în anul 1995, a d evenit municipiu.
Din perspectivă administrativă, municipiul Orăștie cuprinde o singură localitate –
Orăștie, fără a avea sate sau comune aprținătoare.

1.3. Cadrul natural

Muni cipiul Orăștie se situează în Culoa rul Mureșului, ce este încadrat de Munții Șureanu
(Munț ii Orăștiei), parte a Carpaților M eridion ali și de ramura sudică a Munți lor Apuseni
(Munț ii Met aliferi).
Relieful municipiului Orăștie are un aspect deluros pe circa o treime din suprafață, iar

14
restul este compus dintr- o asociere de câmpuri și șesuri aluvionare dispuse în terase. Partea
cea mai înaltă este spre sud și consti tuie o prelungire a culmilor piemontane ce coboară din
munții Șureanului (Carpații Meridion ali), remarcându-se la sud-vest, dealul Holumbu lui, iar la
sud-est, dealurile Pemilor și Romosului (343 m). Partea cea mai joasă este o luncă largă de 2-5
km, cu 6-7 nivele de terase, de-a lungul Mureșului.
Spre nord, de partea cealaltă a Culoa rului, se ridică Munții Metaliferi din Carpații Occidentali.
Localitatea este străbătută de două cursuri de apă principale: Grădiștea (Orăștia sau
Apa Orașului) și afluentul său Sibișelul. Acestora li se adaugă Canalul Morii ce provine din
râul Grădiște și se varsă apoi, tot în acesta. To ate vin d inspre sud, urm ând a se vărsa în Mur eș,
la 2 km nord, de Orăștie.
În zonă, sunt prezente depozite fluvi ale: nisipuri, piet rișuri, argile din zonele de luncă,
acumulări deluviale: argile; acumulări coluviale, iar pe lângă acestea, există și fo rmațiuni
antropice (mai recente).
La nord de oraș, se găsește un mic lac natural tipic de luncă – Șumuștău, aliment at din
pânza freatică și înconju rat de vegetație h idrofilă, iar la ieșirea spre Sebeș (Est), în vecinătatea
râului Grădiște, se găsesc două lacuri artificiale, denumite de localnici "Băltuțe".
Clima orașului se caracterizează print r-o temp eratură medie mu ltianuală de +9,8°C,
luna iulie înr egistrând temp eraturi medii de +20°C, iar lu na ianu arie de -3°C. Precipitațiile
atmosferice au regim redus, cu un m axim de 80 m m, în luna iulie și un minim de 30 m m, în
luna februari e.
Ca resurse naturale, se pot enume ra soluri le bune pentru agricultură, pădurile de
foioase, vegetația ozonală dezvoltată pe lângă cursurile de apă, fauna, flora spont ană utilitară,
dar și fond ul piscicol.
În cea ce privește soluri le, trebuie precizat că acestea sunt de mai multe categorii,
după cum urm ează: soluri automorfe și hidromor fe, soluri silvestre podzolice brune și brune-
gălbui, soluri litomorfe secundare roși i-brune, dispuse sub formă de petice, soluri hidromor fe
și halomorfe (derdernogleice și d ernoamfigleice) și soluri aluvionare de luncă ce se
caracterizează print r-o textu ră fină și mijlocie-fină, drenaj bun, reacție slab acidă, conținut de
humus și potențial de fertilitate bun care se pretează culturii plant elor, pășunilor și f ânețelor.
Pădurile de foioase sunt alcătuite din stejar pedunculat, cedrul, gorunul, carpenul și
arbuști precum alunul, măceșul și păducelul. Acestora li se adaugă pajiștile stepi zate
secundare și derivate, cu elemente de silvostepă.
Vegetația zonală este bine dezvoltată pe lâ ngă cursurile de apă și este formată din specii

15
hidro file lemno ase – salcia, plopu l, răchita și arinul -, ierboase – rogoz și grăminee mezofile,
precum coada vulpii, iarba câmpului și pirul -. Pe pajiști există floră ierboasă, iar la marginea
orașului, se întâlnesc l ivezi cu pomi fructiferi și v iță de vie.
Pădurile de foio ase cuprind diferite t ipuri de arbori (stejar, carpen, corn), iar la ma rgini,
și mai ales în tăieturile acestor păduri, se regăsesc specii precum alunul, rugul de mur e, rugul
de zmeură, socul, mă ceșul și pădu celul.
Flora spont ană utilitară este reprezentată de ciuperci (bureți, gălbiori, ghebe etc.) și de
fructe de pădure (m ăceșe, mure, alune, coarne, zmeură etc.), precum și de plante medi cinale
(mentă, mușeț el, sun ătoare, scai vân at, cimbrișo r, pătlagină, păpădie, soc etc.).
Fauna din pădurile de la marginea orașului cuprinde diverse sp ecii sălbatice: mistreț,
lup, vulpe, v everiță, dar și căprioara și iepurele, iar dintre păsări, pot fi amintite potârnichea și
mierla, precum și rațele s ălbatice și fazanii din în luncile râurilor. Trebuie menționată explicit
prezența m elcului cu cochilie.
Dintre apele curgătoare, Mureșul este cel mai bogat în pește (somn, mr eană, scobar,
crap, clean) iar cursul sup erior al râurilor Grădiște și Sibișel este populat cu păstrăvi.

16

CAPITOLUL I I – DESPRE S.C. FARES ORĂȘTIE S.A.

2.1 Scurt istoric al firmei FARES

Orăștie este o recunoscută vatră istorică, economică și spirituală, în al cărei ținut poporul
român își are multe acte de identitate.Înscrisurile oficiale consemnează existența la Orăștie a
unei farmacii încă din anul1697. Peste timp, farmacia avut diferiț i proprietari, iar de la
începutul secolului al XX -lea a fostcondusă de farm. Andrei Farago.
Cooperativa Digitalis a fost fondată la 10 decembrie 1929 de către farm. Andrei
Farago,fiind prima, mult timp unica și de departe cea mai bine organizată unitate din România
îndomeniul cultivării, prelucrării și comercializării plantelor medicinale și a produselor
rezultatedin ele.La Cooperativa Digitalis s -au introdus în cultură pentru prima oară în
România speciilede Digitalis lanata și Digitalis purpurea. Pe lân gă soiurile de Digitalis, aici s –
au cultivat șiameliorat 20 de plante medicinale. Calitatea culturilor a făcut posibil ca pulberea
titrată deDigitalis să devină etalon național român.
După națio nalizarea care a urmat celui deal doilea război mondial, Coope rativaDigitalis a
fost inclusă în trustul Plafar. În această perioadă a fost construită o secție modernăde extracție
și rafinare a uleiurilor esențiale iar laboratorul de cercetare și control a fost dotat
cuechipamente complexe de analize.În 1991, firma s -a desprins din trust sub numele de
FARES S.A., iar din 1995 a devenito companie privată, cu activitate complexă și produse
reprezentative la nivel național și pestehotare.La 75 de ani de la fondare,
FARES este un grup de companii, cu peste 500 de angajați, în cadrul căruia
Laboratoarele FARES Bio Vital continuă cultivarea și prelucrarea
plantelor medicinale.Astăzi plantele sunt cultivate pe suprafețe de peste 150 de hectare, după
tehnologiimoderne, sub conducerea unui specialist de marcă în domeniu: dl. dr. ing. Emil
Păun, careîmpreună cu agronomii și tehnicienii noștri a reușit obținerea unor culturi de înaltă
calitate, dincare avem la dispoziție materii prime cu conținut standardizat de substanțe active,
de o înaltăvaloare terapeutică.Produsele sunt fabrica te astăzi sub control farmaceutic, pe linii
de fabricație moderne;în laboratorul de control fiind analizată calitatea produselor începând cu

17
plantele aduse dinculturile proprii sau recoltate din flora spontană, trecând apoi prin toate
etapele de prelucrare până la obținerea produsului finit.

Figura 2.1 – Sediul Fares Orăștie
Dintotdeauna, menținerea constantă a calității produselor (atât ca și conținut cât și
caaspect exterior) au fost o prioritate pentru Fares.În prezent suntem în curs de obținere a
certificării ISO.Laboratoarele Fares Bio Vital este la ora actuală singura firmă de profil din
Româniaafiliată la Societatea Germană de Fitoterapie, care în 1989, alături de alte societăți de
fitoterapie din UE (Marea Britanie, Franța, Belgia și Olanda) a f ondat ESCOP,
singuraorganizație reprezentativă la nivel european în domeniul fitoterapiei. Afilierea la aceas
tă prestigioasă societate ne oferă conexiunea directă cu Europa și informare la zi în domeniu.

2.2 Istoricul grupului FARES S .A.

În zona Orăștie există o tradiție milenară a ceaiurilor medicinale, tradiție explorată
șiexploatată din plin până astăzi. Această tradiție iși are rădăcina în tradițiile populare,mai
exact din medicina populară, care la randul ei a fost transmisă de la daci.
În Evul Mediu , mai exact în 1697,la Orăștie a fost consemnată prima farmacie
DE AUR” și se afla pe strada Regina Maria, numărul 8.Această farmacie a luat cu adevărat
amploare în 1908, când Endre Faragó – în vârstă de 22 de ani -vine la Orăștie si se căsătorește
cu fiica proprietarului farmaciei penume Frederica Graffius. Faragó primește moștenire de la
socrul său Josef Graffiusfarmacia. Acest tânăr farmacist, proaspăt sosit din Viena, u nde își

18
terminase studiile aînceput să colecteze, să cultive, să prelucreze și să folosească plantele
medicinale pentru a realiza diferite tratamente și medicamente pentru tratarea diferitelor
afecțiuni.Aceste acțiuni au fost consemnate în rapoartele Circu mscripției Agricole Orăștie din
anii 1908 -1915.
La inițiativa acestuia și a profesorului Samoilă Cuimașiu, în 1 929, se
înființeazăCooperativa „Digitalis” cooperativă a cărui scop era cultivarea, colectarea,
prelucrarea și valorificarea plantelor medicinale din care se extrăgeau diferite preparate
farmaceutice. (http://www.orastieinfo.ro/istoric/istoric.html)
Activitatea lui Endre Faragó a fost apreciată atât în țară cât și în străinătate,
el participând la diferite expoziții de profil, iar în 1934 i se acor da, prin Decret Regal,medalia
"Meritul Comercial si Industrial -clasaI”(ww.faresbiovital.ro/ro/despre+noi)
După Revoluția din 1989, întreprinderea s -a privatizat devenind societate pe acțiuni și
a primit denumirea de “Fares”
Ulterior, în 1995 firma s -a privatizat și s -a transformat dintr -o firmă națională într -una
internațională, cu produse variate și apreciate atât înțară cât și în străinătate.
De atunci s -a început un proces lung de dezvoltare pe toate planurile și de largire a
orizonturilor prin: rel uarea cultivării ceaiului (momentan firma deține 200 ha deculturi de
plante medicinale), cercetarea continuă pentru descoperirea și fabricarea de noi produse,
dezvoltarea firmei pe mai multe direcții, etc.
La 80 de ani de la fondare compania românească cu capital integral românesc
deținelocul întâi pe piața de ceaiurilor din România.
Grupul de firme Fares SA este formată din patru firme specializate:
Laboratoarele Fares Bio Vital -firmă producătoare de ceaiuri și medicamente
Fares Drinks -Distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice
Fares Trading -Comerț cu ridicata nespecializat de produsealimentare, băuturi și tutun
Fares SA -Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelordin hârtie și carton
Pe lângă acestea, mai funcționează și u n cabinet de fitoterapie, asociat cu grupul de
firme Fares.
Structura acționariatului (2010 Monitorul Oficial al României, partea a IV -a)
Persoane juridice:
– SC “Laboratoarele Fares Bio Vital” SRL Orăștie cu 20,969% din totalul
capitalului social
Personae f izice:

19
– Silviu Socol 50,17%
– Darie Lucian Alexandru Remus 27,83%
– Negru Angela Sorina 13%
– Hanciu Adelina Gabriela 9,0%
Pe lângă depozitele aferente firmei Fares Trading, în 2010 s -au deschis
magazine proprii numite “CASA VERDE” în : Alba -Iulia, Cluj -Napoca, H unedoara,
Petroșani,Sibiu, Deva, Timișoara.
O altă direcție pe care firma acționează este cultivarea de plante medicinalecontinuând
tradiția începută de Andrei Farago la Orăștie. În acest moment firmadeține în jur de 200 de
hectare de teren pe care îl cultivă cu diferite plante (20 despecii) pe care le folosește în
producerea ceaiurilor și nu numai. Printre acestea senumără: mușețel, lavandă, soc, sunătoare,
cătină,mentă, gălbenele, salvie, scai vânăt,sunătoare, măceș, tei, pătlagină, coada șoricelului,
cimbrișor etc. De 2 ani, au fostinițializate culture ecologice de mentă, mușețel și sunătoare.

2.3 Scopul și obiectivele S.C. Fares Orăștie S.A.

Misiunea firmei Fares Orăștie este să devină cea mai importantă firmă producătoare
șidistribuitoare de ceaiuri pe piața locală, prin urmărirea și respectarea permanentă a unui set
devalori:
Consumatorii.
Satisfacerea cerințelor consumatorilor reprezintă principala prioritate șiobiectivul întregii
activități.
Produsele.
Succesul companiei constă în oferirea unei calități superioare a produselor la prețuri
competitive.
Preocuparea pentru membrii firmei.
Angajații reprezintă cea mai importantă resursă afirmei.
Preocuparea pentru imaginea publică.
Preocuparea permanentă pentru mediulînconjurător.Scopul întreprinderii este
satisfacerea necesităților po pulației cu produse alimentare(ceaiuri). Pentru realizarea
scopurilor propuse întreprinderea va practica următoarele genuri deactivitate:
colectarea plantelor medicinale
producerea ceaiurilor în numeroase sortimente
distribuția ceaiurilor pe piața localăO biectivele generale ale întreprinderii sunt:

20
Obiective financiare
 Cifra de afaceri4
 Profitul
 Dividentele
 Fluxul de numerar
Obiective strategice
 Segmentul de piață
 Calitatea produselor
 Poziția în top
 Satisfacția clienților Scopul proiectului este creșterea vânzărilor iar
principalele obiective pentru atingereaacestuia sunt următoarele:
 Testarea acceptabilității unui nou tip de ambalaj
 Creșterea numărului de clienți
 Creșterea cantității consumată de o persoană la o cumpărare

21

Parte a II a
CONTRIBUȚII PROPRII

22

CAPITOLUL 3. OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚII DE
EXPERIMENTARE ȘI METODE DE LUCRU

Scopul principal al lucrării este acela de a studia principalele resurse vegetale pe care
le putem utiliza sau care sunt utilizate în producerea suplimentelor alimentare, stabilind
următoarele:
 conținutu l de nutrienți care sunt de natură biochimică (proteine, lipide, glucide,
 vitamine apă și săruri minerale),
 calitatea nutrienților
 raportul în care nutrienții există în aliment
Un alt aspect se referă la v aloarea nutritivă a unui supliment alimentar și anume :
 valoarea biologica, data de continutul in componente esentiale, indispensabile
metabolismului: aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, vitamine, elemente
minerale;
 valoarea energetica, data de continutul in substante cu rol energetic: lipide,
glucide, proteine, fiind exprimata in kcal/100 grame produs.
 valoarea igienica, data de continutul de substante nocive sau microorganisme
nepatogene care nu afecteaza sanatatea prin consum;
 valoarea psiho-senzoriala , determinata de proprietatile organoleptice (miros, gust,
aroma) si estetice (culoare, aspect) ale produselor alimentare.
Scopul secundar fiind acela privind p relucrarea materiilor prime agro-alimentare
și a produselor alimentare se realizează prin tehnologii industriale sau procedee casnice
care presupun anumite transformări biochimice și se realizează in scopul digerării și
absorbției mai ușoare a alimentelor în organism.
Printre obiectivele acestei analize se numără:
 Studierea cerințelor de calitate din punct de vedere legislativ dar și astandardelor europene
și internaționale

23
 Analizarea în amănunt a producției de ceai și controlul calității într -o întreprindere de
prestigiu
 Evidențierea unor eventuale diferențe dintre normele de calitate din teorie și aplicarea lor
în cadrul producției propriu -zise.

Actualul studio privind resursele vegetale utilizate în obținerea suplimentelor alimentare
s-a realizat la S.C. Fares Orăștie S.A., o firmă cu o lungă istorie, în principal în producerea
ceaiurilor ulterior și în producerea suplimentelor natural.

24

CAPITOLUL I V – NOȚIUNI DESPRE RESURSELE VEGETALE
UTILIZATE Î N FABRICAREA SUPLIMENTELOR ALIMENTARE

4.1. Produsele alimentare

În alimentația actuală există tendințe tot mai vizibile de întoarcere la o alimentație
ecologică, biologică în schimbul unei alimentații în care utilizarea substanțelor de sinteză
chimică – aditivii alimentari – cu rol conservant, aromatizant, colorant, etc. este tot mai plină
de contradicții.
În domeniul aditivilor alimentari există deja opinii științifice foarte întemeiate privind
efectele nocive ale multora dintre ei motiv pentru care la nivel european există
reglementări legislative privind utilizarea acestora în alimentație.
Datorită celor menționate mai sus au apărut noi concepte și noi tipuri de produse care să
ajusteze carențele alimentare și să vină în sprijinul menținerii stării de sănătate a
organismului.
Au apărut astfel alimentele funcționale și suplimentele alimentare care prin
compu sii biologic activi contribuie la menținerea stării optime de sănătate.
Suplimentele alimentare sunt surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu
efect nutritiv sau fiziologic al căror scop este de a suplimenta regimul alimentar normal.
Acestea sunt comercializate "în doză", sub formă de pastile, tablete, capsule, în doze
măsurate lichide, etc Siguranța suplimentelor alimentare din plante este asigurată și de
cerințele legislative suplimentare existente la nivel național și al UE.
Prin definiție suplimentele alimentare încorporează toate substanțele cu efect
nutritive sau fiziologic ca aminoacizi, enzime, pre și probiotice, acizi grași esențiali, plante și
extracte botanice și diverse substanțe bioactive, fiind considerate ca o categorie specifică de
produse alimentare.
Multe dintre bolile civilizației moderne sunt corelate cu un proces celular distructiv
numit “stres oxidativ” – afecțiunile cardiovasculare (hipertensiune, arteroscleroza),

25
reumatismale (artrite), neurologice (Alzheimer), canceroase, metabolic e (diabet, obezitate)
si chiar fenomenul de imbătrânire.
Precizăm câțiva dintre compușii biologic activi care pot preveni aceste tulburări
funcționale ale organismului și care sunt prezenți în alimentele funcționale și suplimentele
alimentare. Antioxidantii sunt compusi de origine endogena si exogena prin care
organismul lupta impotriva radicalilor liberi. Antioxidantii sunt fie sisteme enzimatice cu
actiune antiradical (superoxid-dismutaza, catalaza, glutation-peroxidaza) existente in fondul
natural al organismului, fie substante cu actiune antiradical de provenienta exogena, din
alimente (vitamina E, vitamina C, carotenoizii, glutationul, flavonele, polifenolii, seleniul).
Alimentele bogate in antioxidanti sunt fructele si legumele proaspete, cerealele integrale,
semintele.
Izoflavonele sunt substante existente in boabele de soia. Previn bolile
cardiovasculare, inhiba dezvoltarea unor forme de cancer, diminueaza simptomele
menopauzei, contribuie la marirea densitatii oaselor in tratamentele pentru osteoporoza.
Fitosterolii sunt substante de origine vegetala, care au capacitatea de a inhiba
absorbtia la nivel intestinal atat a colesterolului ingerat prin dieta, cat si a celui produs
endogen. Fitosterolii determina o scadere a nivelurilor de colesterol seric total si a
colesterolului “rau”. Se gasesc in special in uleiuri vegetale, cereale (porumb, grau, secara,
orz), fructe si legume.
Acidul linoleic conjugat se gaseste in alimentele provenite de la rumegatoare
(lapte, unt, carne) – reprezinta o familie de grasimi nesaturate cu efecte antiaterogene,
anticanceroase, antiinflamatoare, antifibrotice si de stimulare a sistemului imunitar. In
pestele gras de apa rece si in semintele oleaginoase (in, dovleac, alune, nuci) e gasesc
grasimi polinesaturate omega-3 și omega 6 cu efect antiinflamator. Consumul acestora
limiteaza dezvoltarea unor boli ca artrita reumatoida, maladia Alzheimer, ateroscleroza. De
asemenea, stimuleaza sistemul imunitar.
Probioticele sunt microorganisme vii, care administrate in cantitati adecvate confera
beneficii pentru sanatatea gazdei. Cel mai cunoscut exemplu – iaurtul. Efectele benefice se
resimt la nivelul tractului digestiv, aparatului cardiovascular, sistemului imunitar si ficatului.
Ele scad nivelul colesterolului rau si previn dezvoltarea tumorilor canceroase.
Prebioticele sunt compusi sau alimente care contin factori necesari pentru cresterea si
metabolismul probioticelor. Se gasesc in paine, usturoi, cicoare, fasole, mazare, anghinare,
andive, banane si altele.

26
Fibrele alimentare sunt acele componente ale fructelor, legumelor si cerealelor,
care nu pot fi digerate; ca urmare, trec prin tubul digestiv netransformate. Ele previn
ateroscleroza, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, obezitatea, constipatia, cancerul.
Vitamina C – Aceasta vitamina exista in mai multe alimente, iar deficitul poate sa
apara la fumatori, persoane ce utilizeaza contraceptive orale, au suferit o interventie
chirugicala sau au febra.
Vitamina C este importanta in formarea colagenului, o proteina ce se gaseste in
tesutul conjunctiv, deci esentiala pentru ligamente, oase si vase de sange. De asemenea, e
implicata in metabolismul aminoacizilor, sinteza unor hormoni (catecolamine) si sustinerea
absorbtiei fierului din intestin. Ca si in cazul complexului B, suplimentarea cu vitamina C
nu aduce beneficii notabile in privinta performantei, decat daca exista un deficit.
Vitamina E este depozitata in muschi si grasime. Cel mai important rol al
vitaminei E este cel antioxidant. Ea distruge radicalii liberi (molecule foarte reactive) care
pot sa distruga structurile celulare si sa altereze procesele metabolice. Cea mai mare parte a
oxigenului consumat in timpul efortului aerob este utilizat in mitocondrii in procesul de
fosforilare oxidativa si este redus la apa. Cu toate acestea, o mica cantitate de produsi
intermediari de metabolism univalenti, numiti radicali liberi, pot scapa din lantul de
transport al electronilor. Productia de radicali liberi creste dupa eforturi sustinute,
deoarece acestia coincid cu distrugeri oxidative ale tesuturilor, avand ca efect accelerarea
aparitiei oboselii.
Fibrele musculare sunt echipate cu enzime antioxidante care servesc ca sisteme de
aparare.
Aportul de antixodanti prin dieta, vitamina E si betacaroten, contribuie la distrugerea
radicalilor liberi, blocand efectele negative ale efortului intens.
Pe lângă acestea mai amintim: uleiurile volatile cu acțiune antimicrobiană,
antifungică. (au un spectru larg de acțiune asupra germenilor gram pozitivi si gram
negativi), acțiune antivirala, antiinflamatoare decongestiva, stimulatoare asupra circulației si
respirației. Uleiurile volatile sunt în același timp odorante și aromatizante naturale putând să
aducă o plus valoare și calităților organolentice ale produselor alimentare.
Pigmenții vegetali de tipul carotenoide, flavonoide, antociani au atât valoare de
coloranți naturali dar joacă în același timp rol de antioxidanți (acțiune antiradicalară),
fotoprotectori, măresc imunitatea organismului, previn bolile cardio-vasculare, contribuie
la stabilizarea membranelor celulare.

27
Substanțele biologic active sunt de regulă substanțe rezultate din metabolismul
secundar al plantei, și ele sunt sintetizate de plante pentru necesitățile sale fiziologice dar
puse în valoare de om în alimentație și terapie. Ele se găsesc în întreaga plantă sau se
acumulează în diferite țesuturi (organe) ale plantei – lucru de care se ține seama la
recoltarea plantelor medicinale (dinamica acumulării).
S-a constatat faptul că acțiunea farmacologică a principiului activ din produsul
vegetal medicin al poate fi potențată prin sinergism de prezența altor substanțe
organice sau minerale care sunt prezente în planta medicinală, motiv pentru care o
problemă larg dezbătută în cercetarea în acest domeniu este aceea a formei în care este mai
eficientă o plantă medicinală:
 principiu activ pur, izolat;
 extractul total (în diferite forme);
 planta caatare.
De aici derivă alegerea modului de extracție și a formei celei mai eficiente pentru
fiecare specie în parte – nu este o regulă general valabilă.
Mai nou se dezvoltă o întreagă cercetare în domeniul substanțelor biologic active cu
rol direct în produsele alimentare și anume enzimele – substanțe care în cantități infime
joacă un rol primordial în menținerea vieții, accelerând și permițând procesele metabolice
de descompun ere a alimentelor pentru a obține elemente nutritive asimilabile și utilizabile
pentru celule si in același timp, substanțe care trebuie eliminate. Ele sunt responsabile
pentru digestia alimentelor, procesele de obținere a energiei, mecanismele de apărare și
multe altele.
Au fost efectuate în cadrul Laboratorului de Cercetare-Dezvoltare al firmei Hofigal
– cu care colaborăm – cercetări privind determinarea activității celor mai importante enzime
digestive (amilaza, proteaza, lipază) din mai multe materiale vegetale dintre care
menționăm urmatoarele: cătina alba (Hyppophae rhamnoides) fruct; coacazul negru (Ribes
nigrum) frunze; castravetele amar (Momordica charantia) – frunze și mlădițe, și aloe (Aloe
arbor escens) Frunze .

28
4.2. Principalele tipuri d e extract e din plante

Principalele tipuri de extracte din plante
Plantele medicinale si aromatice se folosesc in produse farmaceutice, alimentare si
cosmetice sub diverse forme, astfel incit cantitatea de principiu activ si actiunea lui
specifica sa fie maxime iar efectele terapeutice optime .
În funcție de procedeele de prelucrare si extractie materiile prime vegetale pot fi:
 Pulberi din plante obtinute prin măcinarea fină a părtilor din plante care
contin principiul activ. S e folosesc prin divizare in cașete (gelule); sub forma
de tablete sau drajeuri.
 Uleiurile volatile – uleiurile eterice sau uleiurile esentiale reprezintă amestecul
de substanțe volatile existent in produsul vegetal. Cercetările din acest
domeniu sunt axate pe creșterea randamentelor de extracție și pe obținerea unei
calități a uleiului volatil cât mai apropiată de a produsului vegetal.
Tehnologiile moderne de extracție cu fluide supercritice ating aceste
performanțe.
 Concretele sunt extracte obtinute din produse vegetale proaspete (de regula
flori) prin extractie cu solventi organici, solvenții fiind eliminați prin distilare
controlată.
 Rezinoidele (oleorezinele) sunt extracte obtinute cu ajutorul solventilor
organici din produsele vegetale uscate (rădăcini, rizomi, lemn, frunze uscate,
fructe, seminte, licheni, din rasini, balsamuri, gumirezine. Există specii la care
uscarea lentă conduce la formarea principiilor active prin procesele enzimatice
si oxidative care au loc (ex. formarea iridoidelor in radacina de iris sau
formarea eugenolului in radacina de cerentel).
 Absolutele sunt obtinute din concrete si rezinoide in urma unei extractii
alcoolice a acestora. Ele au compoziții apropiate de uleiurile volatile..
 Tincturile sunt preperate farmaceutice cu conținu t bogat și variat de principii
active obtinute prin extractia produselor vegetale cu o cantitate de 10 ori mai
mare de solvent. Solventul este de regula alcool etilic de concentratie 60 -70°.
Extractia se face prin macerare sau percolare.
 Extractele sunt preparate farmaceutice obtinute prin diverse forme de extracție
(infuzii, macerate, percolate, decocturi, etc.). Concentrarea solutiilor extractive

29
se poate realiza pina la o concentratie sau consistenta dorită. Solvenții pot fi
derivați glicolici, amestecuri hidroalcoolice, alcooli, apă, etc. În functie de
gradul de concentrare al extractului se obtin:
– extracte fluide
– extracte moi (de consistenta viscoasa – max.20% umiditate);
– extracte uscate sub forma pulverulenta cu max.5% umiditate .
 Substanțele bioactive naturale izolate sunt obținute din uleiurile volatile sau
din extacte si tincturi prin diverse procedee de separare, sau de purificare
(distilare fracționată, crioscopie, separare pe coloana, extractie cu solventi
selectivi, etc). Exemple: linalolul, aldehida anisica, antolul, alantoina,
mentolul, camforul, vincamina, morfina, etc).

4.3. Tehnologii de extracție a substanțelor biologic active în scopul valorificării
lor în suplimente alimentare și alimente funcționale

Cercetările noastre actuale în domeniul alimentului sunt axate cu precădere pe
obținerea de compuși biologic activi care să înlocuiască aditivii alimentari de sinteză
chimică din produsele alimentare.
În acest scop au fost studiate:
 resursele naturale care pot furniza aceste substanțe biologic active (sunt plantele
medicinale și aromatice și unele legume și fructe)
 tehnologii de extracție moderne prin care să protejăm structura și acțiunea fiziologică
a produsului biologic activ extras.
 Extracția este operația de separare parțială sau totală a componentelor unui amestec pe
baza diferenței de solubilitate în unul sau sau mai mulți dizolvanți. Operația de
separare prin extracție implică următoarele faze:
– realizarea unui contact intim între amestecul supus extracției și dizolvant;
– separarea fazelor formate;
– recuperarea solutului și a dizolvantului.
Primele două faze de extracție propriu -zisă se realizează de cele mai multe ori în
același aparat, pe când faza de recuperare necesită instalații separate.
Funcție de starea în care se prezintă materia primă, avem două tipuri de extracții:

30
 extracția solid -lichid, în care schimbul de substanță are loc între o fază solidă, materia
primă, și faza lichidă, solventul de extracție;
 extracția lichid -lichid, în care schimbul de substanță are loc între două faze lichide,
soluția și solventul
Factorii care influențează calitatea produselor de extracție
Atât în complexitatea biosintezei chimice din lumea vegetală cât și în tehnicile de
extracție, există o serie de factori care pot i nfluența pozitiv sau negativ aceste procese. Se
disting două categorii de factori:
Factori care determină calitatea materialului vegetal (natura, umiditatea, gradul de
mărunțire, condițiile pedoclimatice – care favorizează formarea taxonilor chimici -, tehnologii
de cultură, condițiile de recoltare, uscare, etc.)
Factori care determină calitatea procesului extractiv (solventul, parametrii extractive
– temperatură, pH, raport plantă -solvent etc -, utilajele, parametrii tehnologici –temperatură,
presiune, etc.).
Factorii care influențează procesul extractiv trebuiesc bine stăpâniți și reglați așa
încât extracția să se producă în condiții optime. Precizăm câteva aspecte esențiale:
Umiditatea produsului vegetal influențează în mod direct procesele extractive prin
creșterea fenomenelor de osmoză și difuziunea a principiilor active din celulele vegetale spre
solvent. Din această cauză produsele vegetale uscate ce urmează a fi supuse extracției sunt
mai întâi umectate pentru a fi aduse la o stare de umiditate apropiată de condițiile proprii
stării vegetative. În produsele vegetale cu umiditate mare procesele enzimatice sunt foarte
active și transformările biochimice continuă putând favoriza anumite modificări în structura
chimică a compușilor organici. Prin uscarea produsului vegetal activitatea enzimatică scade ,
nu apar modificări biochimice semnificative iar produsul poate fi păstrat și conservat, pentru o
anumită perioadă de timp (max. 1 an conform standardelor de calitate pentru plante
medicinale).
Gradul de mărunțire al produsului vegetal o mărunțire fină favorizează extracția
prin cresterea suprafeței specifice și deci prin asigurarea unui contact foarte bun între
principiul activ din produsul vegetal și solvent (fără ca aceasta să fie o condiție ab solut
obligatorie). Mărunțirea produsului vegetal se face numai înaintea procesului extractiv
pentru a evita oxidarea principiilor active, pierderea lor, degradarea. Când extracția nu se
bazează pe fenomene de osmoză și difuziune ci doar pe fenomenul de dizolvare a principiilor
active în solvent atunci mărunțirea va fi cât mai fină pentru a degrada celulele și a favoriza

31
viteza de dizolvare a substanțelor organice. Există situații când o mărunțire foarte fină poate
să îngreuneze procesele de filtrare ducâ nd la pierderi tehnologice mari în balastul vegetal. .
Natura solventului folosit la extracție trebuie să favorizeze procesele de osmoză și
difuziune a substanțelor organice din celulele vegetale. Dat fiind conținutul de celuloză al
pereților celulari și deci a multiplelor grupări –OH vor fi folosiți solvenții de tipul apă, alcool,
glicerol care conțin în moleculele lor grupări -OH
Solventul se alege funcție de substanțele ce trebuiesc extrase pe de o parte dar și de
cele ce nu trebuiesc antrenate în soluț ie (extracție selectivă). Adesea se folosesc amestecuri de
solvenți cu acțiuni diferențiate – unul favorizează procesele de difuziune prin pereții celulari
iar celălalt asigură dizolvarea principiilor active.
Caracteristicile solventului ales pentru extrac ție :
Capacitate mare de îmbibare a produsului vegetal pentru a favoriza procesele de
osmoză și difuziune ale principiilor active (favorabile sol. hidroalcoolice cu conținut mic de
alcool)
Capacitatea de a dizolva majoritatea principiilor active urmărite, în mod selectiv (sunt
favorabile soluțiile hidroalcoolice cu conținut mare de alcool – 700). Trebuie stabilit pentru
fiecare produs vegetal în parte care este raportul optim plantă:solvent pentru un randament
maxim de extracție a principiilor active.
Pentr u ca solventul să realizeze o bună extracție este important ca și substanța activă
să prezinte o tensiune superficială mică pentru a putea fi umectată de solvent și să
interacționeze cu acesta, să se dizolve în el.
Stabilitate chimică, neutri din punct de vedere chimic față de principiile active
Să poată fi ușor de îndepărtat prin evaporarea lor din soluția extractivă
Să nu fie toxici, inflamabili, periculoși în utilizare
Tehnici și operații utilizate în procesul de extracție pentru creșterea
randamentului și calității
Agitarea amestecului plantă – solvent dinamizează contactului plantă -solvent,
îmbunătățind deplasarea echilibrelor de extracție
Temperatura mediului de extracție favorizează procesele de difuziune și dizolvare a
principiilor active. Ca și agitarea, o creștere a temperaturii poate favoriza îndepărtarea
filmului creat în jurul particulelor cu substanța activă dizolvată care împiedică continuarea
procesului de extracție

32
pH-ul mediului cu ajutorul unor substanțe tampon se poate menține o anumi tă
valoare a pH-ului favorabilă extracției unui anumit principiu activ. Exemplu: pentru extracția
de alcaloizi este favorabil un mediu acid în timp ce pentru extracția saponinelor este favorabil
un mediu bazic
Raportul plantă –solvent – fenomenele de osmoză și difuziune au loc atâta timp cât
concentrația de substanțe active extrase în solvent este mai mică față de concentrația
substanțelor active din celulele vegetale. Când concentrația din cele două faze (celulă vegetală
respectiv solvent) este aceeaș i fenomenele de difuziune încetează. Pentru continuarea
extracției trebuie schimbat echilibrul sistemului micșorând concentrația substanței active din
solvent (prin împrospătarea solventului sau prin eliminarea din mediu a substanțelor deja
extrase), ceea ce va atrage după sine continuarea difuziunii substanțelor active din produsul
vegetal datorită unei noi tendințe de echilibrare a concentrațiilor. Aceste procese au loc în
total acord cu expresia matematică a difuziunii dată de Fick care spune că difuziun ea este
proporțională cu cantitatea de substanță care difuzează printr -o suprafață elementară
(ds) într -un parcurs elementar (dx) într -un timp dat (dt) cu o diferență de concentrație
(dc)
dc
dm = K * ds * * dt
dx
unde:
dm – difuziunea;
K – constanta de difuziune;
ds– suprafața elementară
(gradul de mărunțire;
dc/dx –gradientul de concentrație;
dt – timpul de contact
Conform formulei putem aprecia că randamentul de extracție depinde de suprafața de
contact, de timpul de contact, și de diferența de con centrație. Gradientul de concentrație se
poate mări prin împrospătarea solventului modificând raportul dintre substanțele extrase și
substanțele rămase în plantă ceea ce determină o deplasare a acestor substanțe din produsul
vegetal spre solvent ( care are un conținut mic de substanțe active).
Timpul de contact (durata extracției) se poate diminua prin creșterea suprafeței de
contact (grad mare de mărunțire a produsului vegetal), prin folosirea agitării, creșterea
temperaturii, împrospătarea solventului – folosirea mijloacelor de dinamizarea a extracției.

33
Precizăm câteva tehnici de extracție a uleiurilor volatile și a altor substanțe
biologic active
Tehnica antrenării cu vapori de apă este unul dintre procedeele de extracție
utilizate cel mai frecvent pentru uleiuri volatile. În principiu antrenarea cu vapori de apă sau
gaz inert prezintă interes pentru aplicarea în următoarele condiții:
– pentru separarea cantităților mici de substanțe volatile din cantități mari de produs
nevolatil;
– pentru separarea constituenților nemiscibili cu punct de fierbere ridicat;
– în cazul în care produsul este instabil la temperaturi ridicate sau se asociază cu alți
componenți.
Antrenarea cu vapori nu poate fi luată în considerare la recuperarea aromelor cel puțin
din două motive: 1.aromele sunt în general volatile și deci este necesară captarea lor fără
pierderi; 2. împreună cu vaporii de apă aromele prezintă fenomenul de pseudosolubilitate,
permițând o întreținere a fierberii la o temperatură apropiată de 1000C, ceea ce constituie un
inconvenient pentru arome;
– produsele aromatice neantrenabile cu vaporii de apă nu pot fi recuperate.

1 – Coloană ; 2 – Gură de alimentare ;3 –
Capac ;4 – Blaz de distilare ;5 – Manta ;6 –
Manta dublă ;7 – Condensator ;8 –
Serpentină ;9 – Ulei volatil ;10 – Vas de
separare ;11 – Sifon de apă distilată ;12 –
Recirculare apă ;13 – Gură de golire ;14 –
Robinet de golire ;15 – Purjare vapori
Figura 4.1 – Alambic de distilare a plantelor

Antrenarea cu vapori se practica în mai multe variante:
 antrenarea la foc direct;
 antrenarea în curent de vapori;
 antrenarea în curent de vapori uscati;
 antrenarea cu abur sub presiune;

34
 antrenarea la presiune redusă.
Fenomenul fizic care are loc în cazul antrenării cu vapori este bazat pe legea aditivității
presiunilor de vapori ale componentelor unui amestec, conform căreia amestecul fierbe la
temperatura la care suma presiunilor parțiale ale componentelor ajunge să fie egală cu
presiunea atmosferică. În general substanțele componente ale unui ulei volatil au p uncte de
fierbere superioare celui al apei (ex. carvona 2310 C, limonen 177,80C, camfor 209,10C), dar
au o volatilitate ridicată la temperature inferioare temperaturii de fierbere, fapt care face ca ele
să fie antrenate foarte u șor de vaporii de apă la temperatura de fierbere a acesteia.
Insolubilitatea lor în apă și densitatea diferită de a apei facilitează separarea acestora
Tehnologii noi de extracție a uleiurilor volatile care elimină o parte din inconvenienetele
metodelor clasice de antrenare cu vapori sau extracție cu grasimi sunt

Hidrodifuziunea
1-Intrare abur; 2 -Blaz distilare; 3 -Coș cu
produs vegetal; 4 -Condensator; 5 -Ștuț
golire amestec apă -ulei; 6 -Separator
florentin
Avantaje: economie de timp, de energie,
de
apă de răcire, lipsă degradări chimice și
olfactive pentru ulei, instalație mai simplă

Figura 4.2 – Hidrodifuzor Schimdt
Avantaje: economie de timp, de energie,
pierderi materiale minime
Dezavantaje: nu rezolvă problema calității
uleiului

Figura 4.3 – Coloana cu conuri rotative

35

Instalația de hidrodistilare sub vid

1-vas extractor; 2 -generator de
microunde; 3 -termostat; 4 -agitator;
5-manometru; 6,7,8,9,10,11 –
termometre; 12 -intrare apă de
răcire;13 -ieșire apă; 14 –
condensator;
15-pompă de vid; 16 -vas de
decantare

Avantaje : lipsă solvent, antrenare
azeotropică (ulei + umiditate produs
vegetal), se obține ulei lipsit de
solvent rezidual, economie de timp
(difuziune rapidă a uleiului –
microunde), calitate ulei superioară

Figura 4.4 – Hidrodistilarea prin microunde sub vid

Metode moderne inovative de extracție
Este știut că pe lângă principiile bioactive (fitocomplex), plantele (inclusiv cele
medicinale) mai conțin substanțe secundare, substanțe inerte (balast) si substanțe care
realizează structura scheletica a materiei vegetale. Din punct de vedere științific, respectiv
farmacologic, substanțele secundare au rol în potențarea efectului terape utic al principiilor
active, iar substanțele inerte împiedică procesul de extracție al principiilor active. Substanțele
care realizează structura scheletică a materiei vegetale se vor înlătura prin procesul de filtrare.
Prin aceste tehnici moderne se urmărește extracția totalului liposobubil din plante în primă
fază și apoi extracția compușilor hidrosolubili rămași în balast.

36

Avantaje:
lichidele supercritice (ex.CO2) – solvenți
ideali – au masă volumică ca lichidele,
vâscozitate și coeficient de difuziune apropiat
gazelor, produs natural, netoxic, preț
convenabil, parametri critici buni (320C și 73
bar) separare rapidă – aproape spontană
randament maxim
solventul (CO2) se recirculă refolosindu -se
extracție selectivă cu mare reproductibilitate
și
eficacitate
calitate superioară ulei (componenții nu sufră
degradări termice sau oxidative)
prin reglarea parametrilor de lucru (presiune,
temperatură) se pot extrage orice principii
active

Instalația cu fluide supercritice
Superfluids 5 -3 sep

Figura 4.5 – Extracția substanțelor biologic active cu lichide supercritice EFS

Complexitatea cercetărilor din domeniu extracției substanțelor biologic active poate fi
perfecționată prin noi concepte și tehnici, cum sunt cele pe care le abordăm în Centrul
EBIOTEFA: Perfecționarea metodelor de extracție a compușilor bioactivi lipo- și
hidrosolubili din resurse vegetale prin utilizarea celor două utilaje din dotare:

37

Cel mai important avantaj pe care il ofera
extractoarele HFC cu gaz lichefiat la presiune
subcritica este ca ele pot extrage uleiurile in
stare pura, la temperatura camerei si in
absenta aerului ceea ce permite crearea unor
noi categorii de produse din gama aromelor
alimentare si respectiv parfumurilor,
produselor farmaceutice etc. (compuși
bioactivi liposolubili).

Figura 4.6 – Extractorul HFC cu gaz lichefiat la presiune subcritică

Extractoarele Timatic FC 100 reprezintă un sistem modern, economic și eficient
pentru extragerea componentelor active din materii biologice: flori, frunze, fructe, scoarțe
(coji), rădăcini, muguri, semințe și tulpini (părți aeriene), etc., de la plante alimentare,
aromatice, condimentare, forestiere, medicinale, etc. Variante constructive: MICRO (0,5 – 2,0
litri) pentru cercetări de laborator, MINI – DUO ȘI MAXI
de capacități cuprinse între 5 și 200 litri (5, 10, 20, 30, 50 100, 200 și 400 litri la comandă
specială).

Figura 4.7 – Extractoare Timatic FC 100
Ciclul de extracție se face la temperatura camerei și extractul obținut păstrează (în
stare nea lterată) toate proprietățile și caracteristicile naturale ale componentelor active. Gradul
de epuizare a drogului este mult mai mare decât în cazul metodelor tradiționale: macerare,
infuzie și percolare.

38
După efectuarea extracției substanțelor bioactive liposolubile și uleiurilor esențiale din
plantele aromatice, medicinale etc. cu extractorul cu fluide subcritice – în care se extrag și
aromele alimentare – care în condițiile extracției clasice prin antrenare cu vapori nu era
posibi lă – faza a doua, epuizatele obținute după extracția în fluide subcritice sunt procesate în
continuare prin extracția în solvenți lichizi sub presiune (folosind extractorul TIMATIC)
pentru extracția substanțelor bioactive hidrosolubile

4.4. Fazele tehnologice ale fluxului de cercetare privind perfecționarea metodelor
de extracție a compușilor bioactivi din resursele vegetale la S.C. Fares Orăștie
S.A.

Practic se perfecționează metoda de extracție studiată, cu posibilitatea cerecetărilor
diferențiate pentru fiecare etapă (sistem tehnologic). În faza a treia, prin colaborare cu alți
parteneri se incearcă și extracția substantelor bioacive hidrosolubile în câmp ultrasonic la
temperatura controlată.
O parte din fazele de extracție se realizează cu echipament pentru extracție in fluide la
presiune subcritică și accesorii (echipament de tocat plante model herbcut 1340).

Figura 4.8 – Extractor cu gaz lichefiat la P subcritică, planta de extracție și extractul bioactiv

Perfecționarea tehnicii de extracție arată că cel mai important avantaj pe care îl oferă
extractoarele HFC cu gaz lichefiat la presiune subcritică este ca ele pot extrage uleiurile în
stare pură, la temperatura camerei și în absenta aerului, ceea ce permite crearea unor noi
categorii de produse superioare calitativ cu plajă largă de substanțe bioactive, ca de exemplu,
din grupa aromelor alimentare si respectiv din gama parfumurilor, produselor farmaceutice
etc.
Conform procedurii de cercetare, pe baza rezultatelor obținute în urma procesului de
extracție la faza de pilot, cât și a analizelor biochimice, se vor intocmi specificațiile tehnice a
extractelor vegetale standardizate.

39
După definitivarea tehnologiei de extracție și analiza extractelor realizate prin
metodele menționate se va trece la proiectarea și prototiparea unor alimente inovative –
alimentare funcționale și/sau nutraceutice, precum și a alimentelor compozite inteligente (în
perspectivă), adică a unor alimente standardizate în anumi te substanțe bioactive (și brevetarea
metodelor de obținere și a compoziției acestora), cu recomandări pentru prevenirea sau
ameliorarea unor afecțiuni ale stării de sănătate.
Sunt analizate și prelucrate formule originale (alimente funcționale, respectiv
suplimente aditivi alimentari naturali, sau fito-dermocosmetice ș.a.) care valorifică principii
bioactive din plante sau reziduuri din industria alimentară (ca de exemplu șroturile de la
industria uleiurilor și altele)
Prin analiză farmacodinamică extractele vegetale și fungice realizate și purificate în
etape succesive vor fi administrate animalelor de experiență pentru a evidenția efectele
specifice asupra unor parametri biochimici, fiziologici, neurotropi, citogenetici și imunologici
ai acestora. Într-o fază ulterioară se intenționează ca prin utilizarea culturilor in vitro din
speciile vegetale studiate să se creeze posibilitatea urmăririi producției de substanțe bioactive
în condiții controlate și de ameliorare a randamentului de biosinteză a produșilor utili de către
celulele vegetale.
Completarea investigațiilor realizate cu observații privind efectele sanogene benefice
ale extractelor luate în lucru poate recomanda utilizarea lor în multiple scopuri ale actului
alimentar, inclusiv al preparatelor gastronomice, sau sub formă de suplimente nutritive.
Uleiurile esențiale optimizează procesele digestive prin stimularea producției
sucurilor gastrice, aspect care îmbunătățește absorbția și utilizarea hranei ingerate. Aportul
nutrițional al uleiurilor esențiale, razidă și în mobilitatea și capacitatea înaltă de penetrare de –
alungul membranelor celulare, facilitată de caracterul lipofilic al acestora. Consecința directă
este capacitatea rapidă de transport a unor compuși bioactivi lipofilici pr in membranele
celulare, ca de exemplu a vitaminelor liposolubile A, E, D, K, a unor fosfolipide,
fitoestrogeni, fitosteroli, pigmenți carotenoidici, policosanoli etc.
metabolismului
APLICATII: energetic, obținute prin procesarea menajantă a cetinilor de brad, molid,
pin și ienupăr.
Utilizări ca bioprotective față de atacul microorganismelor respectiv ca
antibacteriene, antifungice și antivirale, aspect corelat cu proprietățile lor de citotoxice pentru
microorganisme / ca antioxidanți, pentru a proteja de peroxidare compușii de tip lipofilic, cu

40
aplicații potențiale în protecția antioxidantă a uleiurilor rezultate prin prelucrarea semințelor
oleaginoase.

4.5. Resursele vegetale utilizate la fabricarea suplimentelor alimentare

Materii prime cu proprietăți importante pentru produsele alimentare,
farmaceutice și cosmetice care se pot obține prin tehnologii moderne de extracție cu
randamente mari și cu calități remarcabile
– materii prime cu efect nutritiv, vitaminizant: uleiul de catina ( Hippophae
rhamnoides), uleiul de jir ( Fagus sylvatica ), extractul de maces ( Rosa canina ),
extractul de merisor (Vaccinium vitis idaea ), etc.
– materii prime cu efect dezodorizant care presupun doua actiuni distincte ce se
completeaza reciproc si anume o actiune antiseptica (antimicrobiana, antifungica) si o
actiune astringenta: pentru actiunea antiseptica – extractul de licheni de brad (Usnea
barbata), uleiul volatil de cimbrisor(Thymus serpylum), uleiul volatil de sovirf
(Origani vulgare), extractul de clorofila si clorofil ina sodo -cuprica (din Urtica dioica
sau alte specii) etc. iar pentru actiunea astringenta – extractul de herbalit (Lytrum
salicariae), extractul de cerentel ( Geum urbanum), extractul de priboi (Geranium
machrorrizum), clorofila, etc.
– materii prime cu actiune antiinflamatoare, calmanta : extractul si uleiul volatil de
coada soricelului (Achilea millefolium), extractul de arnica (Arnica montana),
extractul de spinz (Heleborus purpurescens), extractul de priboi (Geranium
machrorrizum), extractul de cretis oara (Alchemilla vulgaris), extractul de Echinacea
purpurea, etc.
– materii prime cu actiune astringenta : extractul de cretisoara (Alchemilla vulgaris),
extractul de cerentel (Geum urbanum), extractul de priboi (Geranium machrorrizum),
extractul de jales (S alvia officinalis), extractul de scoarta de stejar (Quercus robur),
extract de coada racului (Potentilla anserina), etc
– materii prime cu actiune cicatrizanta, epitelizanta : extractul de tataneasa
(Symphytum officinalis), uleiul de catina (Hippophae rhamnoides), extractul de
galbenele (Calendulae officinalis), extractul de patlagina (Plantago lanceolata),
extractul de sunatoare (Hypericum perforatum), etc.

41
– materii prime cu actiune emolienta, hudratanta : extractul de potbal (Tussilago
farfara), extractul de nalba de padure (Malva sylvestris), extractul de trei frati patati
(Viola tricolor), extractul de patlagina (Plantago lanceolata), etc.
– materii prime cu actiune tonica, stimulatoare asupra circulatiei periferice :
extractul de arnica (Arnica mo ntana), uleiul de brad (Abies alba), uleiul de pin ((Pinus
montana), uleiul volatil de ienupar (Juniperus communis), extract de angelica
(Angelica archangelica), etc.
– materii prime cu actiune anticelulitica care presupun un complex de actiuni
simultane (emolienta, antiedematoasa, antiexudativa, de activare a circulatiei
periferice) sunt date de amestecuri de materii prime vegetale bine proportionate intre
care amintim: extractul de iedera (Hedera helix), extractul de ghimpe (Ruscus
aculeatus), extractul de curpen de padure (Clematis vitalba), tinctura de arnica (Arnica
montana), extractul de calapar (Chrysanthemum balsamita), uleiul volatil de brad
(Abies alba), uleiul volatil de ienupar (Juniperus communis), extractul de tataneasa
(Symphytum officinalis) , etc
– materii prime cu actiune ecran solara : uleiul de catina (Hippophae rhamnoides),
extractul de cretisoara (Alchemilla vulgaris), extractul de muguri de stejar (Quercus
robur), extractul de iedera (Hedera helix), etc.
– materii prime cu actiune antiradica lara : extractul atomizat de cretisoara
(Alchemilla vulgaris), extractul de cretusca (Filipendula ulmaria), extractul de muguri
de stejar (Quercus robur).
– materii prime cu actiune antiseboreica, antiacneica : extractul si uleiul volatil de
coada soricelului (Achilea millefollium), extractul de brusture (Arctium lappa),
extractul de galbenele (Calendulae officinalis), extractul de calapar (Chrysanthemum
balsamita), extractul de jales (Salvia officinalis), etc.
– materii prime cu actiune cardiotonica : extract de degetel (Digitalis lanata sau
purpurea), extract de ruscuta de primavara (Adonis vernalis), extract de spinz
(Heleborus purpurescens)
– materii prime cu actiune hipotensiva : tinctura de paducel (Crataegus monogyma),
– materii prime cu actiune imu nomodulatoare si antimitotica : extract de visc
(Viscum album), extract de Echinacea purpurea, extract de potbal (Tussilago farfara)
– materii prime cu actiune sedativa : extract si tinctura de valeriana (Valeriana
officinalis)

42
Calitatea produselor de extracție este o problemă tehnică esențială pentru utilizarea
finală a acestor produse în industria alimentară, farmaceutică sau cosmetică. Presizăm un
protocol care se impune în analiza de laborator a acestor produse
Metode de anal iză calitative
 Examenul macroscopic (controlul organoleptic)
 Examenul microscopic (elementele anatomice caracteristice speciei
 Examenul histochimic (microscopic) reacții de identificare a principiilor active în
țesutul vegetal (uleiuri volatile, flavone, taninuri, lignine, saponine, etc.)
 Examenul chimic identificarea substanțelor organice pentru stabilirea compoziției
chimice generale a produsului vegetal. Se folosesc trei etape de extracție:
1. cu solvenți apolari – (eter etilic, eter de petrol, benzen, cloroform, etc…) care
solubilizează substanțele lipofile ( ulei volatil, carotenoizi, lipide, alcaloizi baze, cumarine,
vitamine liposolubile)
2. cu solvenți mediu polari – (metanol, etanol) care solubilizează o parte din substanțele
hidrofile (taninuri galice și catechinice, alcaloizi săruri, cumarine, heterozide triterpenice
și sterolice, flavonozide, derivați fenil -propanici )
3. cu solvenți polari – (apa) care solubilizeaază substanțele hidrofile ( polizaharide –
amidon, mucilagii, gume – , saponozide, taninuri galice și catechinice, alcaloizi săruri,
vitamine hidrosolubile, săruri minerale)
Metode de analiză cantitative
 pentru stabilirea purității materialului vegetal (impurități, apă, cenușă)
 pentru stabilirea calității materialului vegetal – conținutul de principii active
– dozări gravimetrice, volumetrice
– separări și dozări cromatografice (CSS, GC -SM, HPLC)
– dozări spectrofotometrice UV -VIS, IR
– spectrometria de absorbție atomică, RMN,

43
Extract compusi bioactivi liposolubili – Din flori uscate de lavandă

Importanța: Lavanda (Lavandu la
angustifolia Mill. fam. Lamiaceae) este o
plantă mediteraniană perenă, cultivată
pentru inflorescențe (Lavandulae flos) din
care se extrage un ulei esențial
(Aetheroleum lavandulae) prin distilare cu
vapori de apă. Florile de lavandă au
acțiune calmantă, antiseptică, cicatrizantă,
tonică pentru sistemul nervos etc., fiind
utilizate atât în prepararea suplimentelor
alimentare cât și în industria parfumurilor,
cosmetică, a detergenților și porțelanurilor
etc.

Compo ziție: După Dr. Duke florile de
lavandă conțin1,8-cineol, camfor,
cariofilină, citronelol, ulei esențial
(3.000-40.000p pm), cuminaldehidă,
geraniol, limonen, acetat linalil, mircen,
sabinen, acid valerianic;
frunzele conțin acid ursolic (7,000 ppm);
planta conține
alfa și beta-pinen, borneol, bornil-acetat
(2,250 – 6,750 ppm), cumarină (1,000 –
1,500 ppm), luteolină, acid rozmarinic
(12,000 ppm), tanin (120.000 ppm),
umbeliferonă.

Aplicații: – producerea unor suplimente
alimentare cu acțiune calmantă asupra
sistemului nervos, hipotensivă și de
creștere a diurezei și secreției biliare;
– producerea unor amestecuri pentru băi
aromat ice cu
acțiune calmantă, antiseptică și
cicatrizantă;
– producerea unor medicamente sedative;
– în industria parfumurilor, la
fabricarea detergentilor, săpunurilor
și produselor pentru combaterea
moliilor, la fabricarea produselor
cosmetice;
– cultivare ca plantă ornamentală în
parcuri și grădini;.

44
Extract compusi bioactivi liposo lubili – Din fructe de armurariu

Importanța: Silybum marianum [L.] Gärtn.
(Armurariu) este o plantă medicinală anuală
răspândită din zona mediteraneană până în
Asia centrală, cultivată pentru fructele sale
(achene) – Cardui mariae fructus – și uneori
pentru partea aeriană a plantei – Cardui mariae
herba. Fructele sunt folosite pe scară largă la
prepararea unor produse farmaceutice cu
acțiune hepatoprotectoare și intră în compoziția
medicamentelor Silimarină, Legalon,
Durasilymarin, etc. Diverse părți ale plantelor
tinere sunt utilizate în alimentație.

Compoziție: După Dr. Duke planta
conține: beta-caroten, calciu (> 6.000ppm),
crom, grăsimi, fier (> 1000ppm), acizi
linoleic și lilnolenic, magneziu (> 4.000ppm),
mangan, fosfor
(> 7.000ppm), potasiu (> 8.000ppm), proteine
(>143.000ppm), seleniu, silandrină, silicon,
silibină, staniu, acid stearic, zinc, etc. iar
fructele conțin: 3-deoxisilicristină, apigenină,
uleiuri esențiale (> 1000ppm), grăsimi
(>160.000ppm), Kampferol, narigenină,
quercetină, silicristină, silimarină (antidiabetic,
hepatoprotector), taxifolină, etc.

Aplicații: fabricarea unor medicamente,
suplimente alimentare, alimente funcționale
etc., cu rol antioxidant, hepatoprotector și
antidiabetic. Silibinina este folosită pentru
tratarea intoxicațiilor cu ciuperci din genul
Amanita phalloides (contribuind la reducerea
ratei mortalității) cât și în hepatitele acute.
Extractul de armurariu are acțiuni antifungice.
Silimarina acționea ză ca un antioxidant
hepatoprotector contribuind la stabilizarea și
protejarea lipidelor membranare ale celulelor
hepatice. Silicristina inhibă enzimele
peroxidază și lipoxigenază. Toate părtile
plantei (rădăcini, tulpini, frunze, inflorescențe
și fructe au început să fie folosite la prepararea
unor alimente sanogene de viitor

45
Extract compusi bioactivi liposo lubili – Din miez de nucă

Importanța: Nucul (Juglans regia L. Fam.
Julandaceae) este un arbore cultivat sau
răspândit în flora spontană în Europa și
Asia, de la care se folosesc în principal în
scop alimentar nucile (miezul de nucă –
Juglandis semen), în scop medicinal se
folosesc foliolele frunzelor (Juglandis
folium) și pericarpul fructelor (Juglandis
pericarpum) iar lemnul este utilizat în
industria mobilei de lux.

Compo ziție: După Dr. Duke în miezul de
nucă se găsesc: acid ascorbic, beta-
caroten, biotin, bor, calciu (610-1.100
ppm), carbohidrați (110.000-248.000
ppm), grasimi (400.000-701.000 ppm),
fibre (14.000-92.000 ppm), folacin, fier,
lecitină, acid linolenic (8.000-112.160
ppm), magneziu (1.310 ppm), niacin, acid
oleic (36.000-
210.300 ppm), acid palmitic (12.000-
49.000 ppm), acid pantotenic, fosfor
(2.800-5.100 ppm), potasiu (4.500-
6.870 ppm), proteine (137.000-204.000
ppm), sodiu,
riboflavină, acid stearic, tiamină, vitamina
B-6, etc.

Aplicații: – industria alimentară,
produse de patiserie, suplimente
alimentare, extracte pentru
tonifierea rinichilor, plămânilor și
intestinelor;
– produse antidepresive;
– obținerea uleiului de nucă având o plaja
largă de aplicabilitate a acestui produs,
începând cu arta (pictură și restaurări
antichități), industria cosmetică, arta
culinară și terminând cu utilizările în scop
terapeutic.

46
Extract compusi bioactivi lipo- și hidro- solubili din iarbă uscată de sunătoare

Importanța: Sunătoarea (Hypericum
perforatum L., fam. Hypericaceae), este o
plantă medicinală cunoscută din antichitate
de la care se recoltează la începutul înfloririi
părțile terminale ale plantei (20-30cm)
(Hyperici herba) pentru substanțe bioactive
cu efect cicatrizant, antiseptic, astringent,
spasmolitic etc. care intră în compoziția unor
medicamente antidepresive.
Compoziție: După Dr. Duke planta conține:
acid ascorbic (1300 ppm), colină,
epicatechină, hiperforină, hipericină,
pseudohipericină, hiperină, izocvercetină,
limonen, manitol, acid miristic, acid
palmitic, pectină, fenol, fitosteroli,
cvercitină, cvercitrină, rutină, tanin; florile
conțin flavonoizi (117.100 ppm), luteină,
tanin (162.000 ppm).

Aplicații: – hipericina (extracte
standa rdizate) intră
în compoziția unor medicamente
antidepresive
– planta uscată intră în compoziția
unor suplimente alimentare sub
formă de ceaiuri, extracte, tablete,
capsule, etc.;
– sunătoarea produce fotosensibilitate
datorită
hipericinelor fotoactive;
– hipericina este utilizată în tratamentul
stărilor
depresive;
– din sunătoare se mai pot prepara, pe lângă
infuzii simple sau în combinații cu alte
plante (pentru tratarea gastritei acide și a
ulcerului), uleiul de sunătoare, tinctura de
sunătoare, cataplasme, etc.

47
Extract compusi bioactivi liposo lubili – Din fructe uscate de cătină

Importanța: Cătina (Hippophaë rhamno ides L.,
fam. Eleagnaceae), un arbust unisexuat-dioic,
spinos, ramificat răspândit de la Oceanul Atlantic
la Oceanul Pacific, este deosebit de apreciată pentru
fructele sale portocalii (drupe false) considerate
adevărate polivitamine naturale cu multiple utilizări
în medicină și diverse industrii. Fructele sale se
prelucrează sub formă de sucuri, gemuri, jeleuri,
siropuri, lichioruri etc., fiind folsite ca aliment
tonifiant general al organismului. De la cătină se
mai utilizează și frunzele
bogate în vitamina C, scoarța, mugurii și lăstarii.

Compo ziție: După Dr. Duke fructele conțin acid
ascorbic (500 – 14,000 ppm), beta-caroten, acid
citric, grăsimi (20.000-50.000 ppm), fibre (9.000
ppm), glucoză, acid isolinoleic, kampferol, acid
linoleic (2.100 ppm), acid
linolenic, licopen, acid malic, manitol, acid oleic,
acid palmitic, pectină, proteină, cvercetină, acid
stearic, acid succinic, sucroză, tanin, vitamina
E,zeaxantină; frunzele conțin acid ascorbic (1,500 –
3,400 ppm), leucocianidină; scoarța
conține 5-hidroxitriptamină (3,000 – 4,000 ppm),
grăsimi (30,600 ppm), acid oleic (19,155 ppm), acid
palmitic (5,720 ppm), serotonină (3,000 – 4,000 ppm),
acid tanic; mugurii conțin tanin (40,000 – 50,000
ppm).
Aplicații: sursă de vitamine hidro- si lipo-solubile,
carotenoide, flavonoide, ulei gras utilizat pentru
tratamentul ulcerului, arsurilor, dermatozelor,
micozelor; realizarea unor produse cu efect
fotoprotector, radioprotector, antitumoral și
imunostimulator, realizarea unor alimente tonifiante
ale organismului.

48

CONCLUZII

Calitatea produs elor stimulente, în categoria cărora este inclus și suplimentul
alimentar , este o noțiune fo arte complexă, dat fiind faptul că se pune accent tot mai mult pe
protectia consum atorului. Această tendință a devenit una dintre cele mai importante elemente
concurențiale, pe lâ ngă preț. S-a constatat că preferințele consum atorilor români au devenit
mult mai variate, accelerând astfel procesul de inovație și de îmbunătățire a p rodus elor.
Făcând referire la piața supliment alimentar ui, există tendința de a crea diferite amest ecuri de
plante medicinale creând astfel produse noi pent ru nevoi no i.
Legislația rom ânească re glementează condițiile obligatorii pentru producerea și
comercializarea produs elor din plante medi cinale, dar acest lucru nu asigură decât
evidenție rea condițiilor minime pentru a funcționa o firmă producătoare de ceai. Tot le gislația
se ocupă și de concurența loială de pe piață, și în unele cazuri de susținerea unor firme care se
ocupă de cultivarea plant elor prin acordarea de subv enții în anumite condiții.
Adevăratul factor de su cces pe o piață este calitatea produs elor. Acest lucru se obț ine prin
eforturi proprii, care constau în concentrarea fi rmelor pe dezvolat area propriilor concepte de
calitate. Acest lucru începe prin implem entrea unui stand ard de calitate (ISO 9001 sau ISO
22000 ). De exemplu firma Laboratoarele Fares Bio Vital are implem entat ISO 9001: 2008.
Un alt element important este asigurarea efectivă a calității produselor. Acest lucru
începe în cazul plant elor medi cinale, încă de la cultivarea lor. Pentru a putea fi folosi te în
prepararea ceaiurilor, acestea trebuie să fie cultivate în locuri curate, nepoluat e. Următoarea
etapă este reprezentată de recoltarea acestora, care trebuie să se facă manu al (în cazul în
care se doreșre recoltarea doar a unei anumite părți din plant ă), sau cu ajutorul unor mașini
(când se recoltează atât tulpina cât și florile și frunzele). Uscarea materiilor prime se face
natural, plant ele fiind ținute la umbr ă, în str aturi subțiri câteva zile, sau se face artificial în
uscătoare. Producția efectivă a ceaiurilor trebuie, la rândul ei, să respecte reguli de igienă.
Printre acestea se pot enume ra: igienizarea și curățarea mașinilor, angajații trebuie să
respecte regulile de igienă, materialele de ambalat să nu fie din deșeuri, etc. Un loc esențial în

49
asigurarea calității ceaiurilor îl consti tuie depozitele (de plante uscate, de semifabricate, de
materiale de ambalare, de produse finite ). Condițiile din aceste depozite trebuie să asigure
păstrarea în maxime condiții de igienă a produs elor, pentru a elimina o rice sursă de
contamina re a produs elor cu substanțe toxice, a le feri de rozătoare și de um iditate excesivă.
În cadrul firmei S.C. Fares Orăștie S.A. sunt respectate aceste norme de i gienă, lucru
care stă la b aza calității produs elor fi rmei. În fiecare an sunt demarate programe de igienizare
complete care vizează toate sectoarele fabricii. Acestea cuprind analize microbiolo gice
(num ăr total de germeni, bacterii, fungi etc.), făcute de labo ratoare acreditate, dar și analize
ale apei potabile
Trasabilitatea joacă un rol important în cadrul firmei fiind urmărită și sistem atizată în cadrul
dosarelor de serie. Aceste dosare se inițiază la începerea producției unui nou lot de p roduse și
le urmărește traseul până în depozitul de produse finite, de unde acestea se predau firmei de
distribuție Fares Trading.

50

BIBLIOGRAFIE

1. A Nedelea, Marketing, Suceava, 2008
2. ASRO, R evista Standardizarea , Standardizarea internațională în domeniul
ceaiurilor,20 10
3. Banu C.,Man ualul inginerului de industrie aliment ara, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998
4. Bianca Ivănescu, Studiul Fitochimic Al Unor Compuși Din Speciile Artemisia
Absin thium, Arte misia Vulgar is Și Artemisia An nua, Recoltate Din Flora Spontan ă,
Rezumatul T ezei De Doctorat, Iași, 2010
5. BUTURA V. 1979 – Enciclopedie de etnobotanica romaneasca, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica Buc.
6. CEAUȘESCU E., RĂDOIAȘ GH., CĂDARIU T., 1988, Odorante aromatizante, Ed.
Tehnică Buc.
7. CHIRILĂ P., CHIRILĂ M., CONSTANTIND., TĂMAȘ M., MACAVEI N., 1994,
Medicină naturistă, Ed. Cristiana București
8. CIULEI I., GRIGORESCU E., STĂNESCU U., 1986, Index fitofarmaceutic, Ed. med.
Buc
9. CIULEI I., GRI GORESCU E., STĂNESCU U., 1993, Plante medicinale și aromatice,
fitochimie, fitoterapie, Ed. med. Buc
10. Coșciug Lidia, Dupo uy Eleono ra, Controlul calității produselor aliment ației publ ice,
Chișinău, 2007
11. CRĂCIUN F., BOJOR O., ALEXAN M., 1976, Farmacia naturii, Ed. Ceres București,
12. CUCU VIORICA, BODEA C., CIOACĂ C., 1982: Tratat de Biochimie vegetală,
Plante medicinale și aromatice, IV, Edit. Academiei, București
13. Ioan Schileru, M erciologie Fundamente, ASE, București, 2006
14. ISO 22000: 2005
15. Legea nr. 150 din 2004 privind s iguranta aliment elor

51
16. Legea nr. 49 1/2003 (Re publicata 2011 ), privind p lantele medi cinale si
aromatice, precum si produsele stupului
17. Monitorul O ficial al Români ei, Partea a IV-a, Nr 2600/15 .IV.2010
18. Monitorul O ficial al Români ei, partea a IV-a, Publicații ale agenților econom ici,2009
19. Pop Mir cea, Merciologie Alimentară, Iași, 2008