Sistem de management al unei facultăți. Decanat [617830]

Ministerul Educației , Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare , Informatică și Microelectronică
Departamentul ISA

Lucrare de curs
Disciplina: Proiectarea Sistemelor Informaționale
Tema : Sistem de management al unei facultăți. Decanat

A efectuat:
st. gr. TI -153 Fiodorov Ina

A verificat:
Lector universitar Lisnic Inga

Chișinău 2018

2
Cuprins
Introducere……………………… ……… …………………………………………… …..…….3
1 Analiza domeniului de studiu ………………………………… …………… ………… …..…..4
1.1 Importanța temei …………………………………… ……………………………… …..…..5
1.2 Descrierea sistemelor deja existente ……………… …………………………………..……6
1.3 Compararea sistemelor similare… …………………… …………………………… …..…..8
1.4 Scopurile si obiectivele temei alese ………………………………… …………… ………… 9
1.5 Elaborarea specificațiilor tehnice ……………………………… …………………….……10
2 Modelarea și proiectarea sistemului informatic ……………………… .…………… …..……11
2.1 Descrierea comportamentală a sistemului …………………………… …………… ….…..14
2.1.1 Imaginea generală asupra sistemului ……………………………… ………… ….……..14
2.1.2 Modelarea vizuală a fluxurilor …………………… ……………………………….…….17
2.1.3 Stările de tranzacție a sistemului ………………… ……………………………… ……..19
2.1.4 Descrierea scenariil or de utilizare a aplicației ……………… ……………………….….22
2.1.5 Fluxurile de mesaje și legăturile dintre co mponentele sistemului…………… ………….23
2.2 Descrierea str ucturală a sistemului………… ……………………… ……………………..25
2.2.1 Descrierea structurii statice a sistemului ………… ……………………………… ……..25
2.2.2 Relațiile de dependență între componentele sistemului …………… ……………………27
2.2.3 Modelarea echipamentelor mediului de implementare …………………… …………….28
Concluzii …………………………………… …………………………………………………30

3
Introducere

Creșterea calității procesului de învățământ la nivel de competență și performanță constituie un obiectiv
de bază pentru toate universitățile lumii. Universitatea, ca instituție de învățământ de nivel superior, trebuie
să anticipeze, să prevadă și s ă influențeze componentele societății astfel încât viitorii absolvenți să fie
pregătiți și capabili să facă diferențieri și să se adapteze in mediul de lucru.
Rolul instituțiilor de învățământ în viața societăț ii civi le este unul ridicat iar tendințele internaționale
demonstrează că trendul acestora este să aibă soluț ii integrate de gestionare a tuturor proceselor care au loc î n
cadrul acestora.
In conditiile permanentelor transformari socio -economice este necesara generarea de strategii de dezvoltare
universitara care sa abiliteze sistemul de invatamant superior pentru a face fata com petitiei europene si
globale.
Astfel se remarca nevoia de gestiune mai eficienta a activitatilor specifice mediului academic, punand in
centrul lor student: [anonimizat], care r eprezinta obiectul educatiei.
Acest produs soft vin in intampinarea necesitatilor actuale ale sistemului national de invatamant superior,
prin sincronizarea activitatilor administrative cu cele scolare specifice, pastrand totodata un control riguros
asupra tuturor activitatilor.
Un sistem de managment a resurselor umane unei facultati reprezină un instrument de sistematizare a
datelor privind cadrele didactice si studentii , precum și examinarea, manipularea, schimbarea acestora.
Programul este desti nat supravegherii activității resurselor umane , pastrarea datelor desre fiecare membru ,
formarea unor date statistice, elemente estențiale ale activității studentilor . La fel sistemul permite obținerea
unor statistici, evidența datelor și crearea unor conc luzii privind managementul studentilor .
Un sistem de acest tip este unul fundamental în activitatea unei facultati. Funcționalitățile programului
permit ușurarea lucrului cu datele studentilor , admiterea acestora, stabilirea orarelor, formarea unor stat istici,
sistematizarea altor activități. Eliminarea unor astfel de funcționalități triviale dar complexe și costisitoare în
timp, pepermite perfecț ionarea metodelor de cercetare a activității facultatii și sistematizarea datelor într -un
format electronic.

4
1 Analiza domeniului de studiu

Structura organizatorică are în vedere diviziunea functională a muncii în cadrul unei organizații , in cazul
de fata referindu -ne la o facultate. . Organizarea constituie un instrument de planficare cu ajutorul căruia
poate fi alocată munca și se poate evita duplicarea eforturilor. In cadrul managementului unei facultati,
organizarea permite crearea responsabilităților și a autorității față de anumi te sarcini, mecanisme de raportare
a indeplinirii lor, stabilește bezele unor relații functionale.
Activitatea departamentului resurselor umane constituie baza organizării firmei, reprezentînd mecanismul
de coordonare a eforturilor personalului în scopu l atingerii obiectivelor firmei. Este o activitate continuă,
complexă și costisitoare în resurse și timp bazată pe un management prudent și evidență a datelor
munuțioasă. Activitatea facultatii cuprinde mai multe funcți onalități printre care fiind evi denți ate:
 procesul de admitere a studentilor ;
 gestionarea informatiilor personale ale studentilor ;
 crearea orarului de studiu ;
 automatizarea anumitor oper ațiuni.
Procesele de organizare ale universitatii cresc direct proporțional cu evoluția și marirerea numărului de
angajați si studenti , manifestîndu -și direct rezultatele activității sale asupra colectivelor de muncă, a facultatii
și a evoluției academice acesteia.
Un sistem de management este unul fundamental în activitatea universitatilor atat de dimensiuni mici, cat si
de dimensiuni mari . Funcționalitățile programului permit ușurarea lucrului cu datele angajaților si a
studentilor , admiterea acestora, stabilirea orarelor de studiu si a planurilor de invatamant , condițiilor de lucru,
formarea unor statistici, sistematizarea altor activități. Eliminarea unor astfel de funcționalități triviale dar
complexe și costisitoare în timp, perminte micșorarea orelor de lucru, perfecționarea metodelo r de cercetarea
ale activității companiei și sistematizarea datelor într -un format electronic.

5
1.1 Importanța temei

Organizarea reprezintă unul din procesele fundamentale ale managementului unei facultati , iar una din
soluțiile pentru problemele organizatorice ar fi automatizarea și digitizarea proceselor de lucru.
Sistemul propus are rolul de a opereaza cu masive de date variabile pe care le prelucrează pentru a oferi o
imagine generală ale dezvoltării personal ului în timp. Necesitatea unui sistem electronic, centralizat pentru
digitizarea, stocarea și manipularea datelor în format electronic este evidentă, creîndu -se o cerere pentru un
astfel de produs pentru oricare tip de universitate. .
Un sistem de manag ment a resurselor umane unei facultati reprezină un instrument de sistematizare a
datelor privind cadrele didactice si studentii , precum și examinarea, manipularea, schimbarea acestora.
Programul este destinat supravegherii activității resurselor umane , pastrarea datelor desre fiecare membru ,
formarea unor date statistice, elemente estențiale ale activității studentilor . La fel sistemul permite obținerea
unor statistici, evidența datelor și crearea unor concluzii privind managementul studentilor .
Aplic ațiile de tipul dat permit stocarea datelor în format electronic, o variantă viabilă a observării evoluției
intreprinderii. Datele sunt păstrate într -o bază de date care permite mentența și manipularea acestoara mult
mai flexibilă și sigură. Programul pres upune citirea și modificarea rapidă a datelor, prin intermediului unei
interfețe ușor percepute de către utilizatori. Funcționalitățile unei astfel de aplicații ar trebui să satisfacă
necesitățile evidente și triviale, cuprinzînd un domeniu cît mai abstrac t, bazate pe concepte precum
managementul performanțelor, raportarea datelor și metode convinabile de mentența ale acestora.
Un sistem de acest tip este unul fundamental în activitatea unei facultati. Funcționalitățile programului
permit ușurarea lucrul ui cu datele studentilor , admiterea acestora, stabilirea orarelor, formarea unor statistici,
sistematizarea altor activități. Eliminarea unor astfel de funcționalități triviale dar complexe și costisitoare în
timp, pepermite perfecț ionarea metodelor de cer cetare a activității facultatii și sistematizarea datelor într -un
format electronic.
O altă funcționalitate asigurată de acest tip de de produse este comunicarea cu studentii . Comunicarea cu
studentii , oferirea datelor personale și publice, partajarea d atelor despre evenimente și alte particularități în
cadrul interprinderii reprezintă o ulterioară utilitate ale sistemului. Produsul este proiectat nu doar pentru
utilizarea de către structurile organizatorice ale facultatii , ci și de restul studentilor . Astfel de metode de
asigurare ale procesului de comunicare cu studentii economisesc din timpul de organizare, acesta fiind un alt
avantaj al sistemului.

6
1.2 Descrierea sistemelor deja existente

Piața produselor software este capabilă să propună soluții pen tru oricare tip problemă, elaborarea și
perfecționarea diferitor platforme și programe fiind una flexibilă și tot mai inovativă. Acest domeniu este în
permanentă dezvoltare, tehnologiile IT fiind cele mai solicitate, din cauza eficienței enorme ale automatizării
oricărui tip de a ctivitate umană.
La momentul dat există unele produse care au drept scop managementul resurselor unei facultăți , fiecare
avînd prerogativele sale și domeniile sale de rezolvare ale problemelor organizaționale. La momentu l actual
printre cele mai populare sisteme pot fi menționate EduKool, eMada și Institute Management Software.
EduKool este un sistem integrat de management al învățării (LMS) și software de planificare a resurselor
întreprinderii (Enterprise Resource P lanning – ERP) care a fost lansat într -o singură platformă compactă
concepută în primul rând pentru licee, colegii, universități și alte instituții academice care doresc să ofere
educație și instruire de înaltă calitate .
Software -ul oferă o imagine com pletă a instituției utilizatorului. Procesele oferite sunt ușor de definit și
automatizate, iar r esursele sunt monitorizate și atribuite eficient. Comunicarea este clară și clară prin mai
multe canale și formate.
Posibilitatile pe care le ofera produsul EduKool sunt urmatoarele:
– elimina procesarea manuala a diferitor sarcini administrative;
– se ocupa de realizarea unor sarcini repetitive, dar importante;
– crearea orarului cursurilor si alterarea lui fara suprapune re;
– baza de date centralizata si complet securizata;
– accesarea individuala a cerintelor administrative ale universitatii.
O parte importanta a acestui produs este faptul ca profesorii si studentii nu vor mai fi nevoiti sa piarda
timpul efectuand prezent a. Sistemul acesta recunoaste in mod automat studentii care sunt prezenti in
auditoriu datorita sistemului GPS instalat in cadrul lui.
eMada este un produs software pentru întreprinderi care este utilizat pentru o gestionare perfectă a
instituțiilor de învățământ superior. Beneficiind de expertiză tehnologică, eMada abordează problemele
complexe de afaceri ale tuturor părților interesate ale instituției. eMada este conceput ca un produs de auto –
service care integrează fluxurile de lucru pentru procesele de afaceri pentru fiecare operațiune gestionată de
universitate.

7
Print intermediul acestui produs, f iecare parte interesată se bucură de acces oriunde și oricând la procesarea
cererilor și poate efectua operațiuni fără probleme.
eMada a fost dezvolt ata pe Microsoft Stack și rulează pe Microsoft Azure. În plus, este o aplicatie ce este
complet bazată pe web -portaluri personalizate destinate elevilor, personalului și departam entelor cheie ale
instituției.
eMada e un sistem complet de management al studenților, eM ada ajută universitățile și colegiile să -și
gestioneze nevoile de administrare cu ușurință – de la admitere și înregistrare până la administrarea și
absolvirea cursului. De asemenea, produsul dat este organizat în module separate, ușor de ad ministrat,
personalizabile pentru nevoi specifice. Ofera flexibilitatea de a aleg e modulele de care cineva are nevoie si
servește drept alegere potrivită pentru universitatile de dimensiuni mici și medii, precum și pentru universități
mari.
Institute Management Software este un software educational care e utilizat pentru gestionarea cuprinzătoare
și eficientă a institutelor de învățământ în întreaga gamă de administrație educațională și funcții academice.
Această aplicație ofera date precise și în timp util a informațiilor despre studenti .
Printre avantajele acestui produs pot fi mentionate urmatoarele:
– gestiunea anchetelor studentilor;
– admiterea si inregistrarea studentilor;
– gestionarea informatiilor despre studenti;
– inregistrarea incasarior si taxelor restante ale studentilor;
– comunicarea facila cu studentii si personalul;
– analiza performantei studentilor;
– gestionarea frecventei studentilor.
Institute Management Software are o multitudinte de utilizari, printre acestea fiind managementul
scolar, universitati, colegii, scoli de afaceri, centre de instruire, gradinite si multe alte institutii
educationale.
Necesitățile domeniului organizațional al unei facultăți sunt satisfăcute de o mulțime de produse software.
Unele produse se focusează mai mult pe admiterea studenților , altele pe mangementul datelor și comunicarea
cu angajații, cu toate acestea f iecare produs își are nișa sa pe piață satisfăcînd anumite cerințe ale diferitor
clienți.

8
1.3 Compararea sistemelor similare

Cerințele clienților și anume întreprinderele definesc un spectru larg de cerințe față de un servicciu de tipul
dat. În dependență de mărimea și activitatea sa universitățile aleg diferite produse, astfel fiind determinată
popularitea acestora. Cere rea este influențată de cele mai multe ori particuarități ale procesului organizatoric
precum admiterea viitorilor studenți , mangementul datelor și comunicarea cu cadrele didactice . Diferite
produse pun accente pe diferite funcționalități fiind utilizate d e consumătorii cu preferințe în anumite
domenii. Printre particularitățile unui produs software de management al unei facultăți pot fi enumerate
următoarele:
– acces facil la orare, rezultate, taxe și program de examinare ;
– acces la biblioteca online ;
– informa tii despre evenimentele curente ;
– examenele și gestionarea rezultatelor ;
– plata online și urmărirea înregistrărilor concediilor ;
– calendarul si orarul activităților .

Deși sistemele au scopuri comune, realizarea soluțiilor este diferită. Produse precum Institute Management
Software se focusează mai mult pe procesele de admitere și salvare a datelor despre studenți , deci cuprinde o
listă mai redusă de f uncționalități. Însă, nu toate universitățile au nevoie de si steme complexe, necesitățile
căroara sunt s atisfăcute de astfel de produse.
Platforma eMada se focusează pe manageme ntul datelor și comunicarea cu cadrele didactice și studenții
universității . Pe lângă asta, acest produs are și alte întrebuințări utile, precum Acesta este un sistem complet
de ge stionare a transportului. Definește diferitele rute disponibile și își programează timpul.
De asemenea modulul eM ada Hostel gestionează toate aspectele studenților care trăiesc în camin si o feră
informații despre camerele disponibile pentru închiriere.
Produsul software EduKool este util pentru profesori in cazul in care acestia doresc sa monitorizeze
progresul studentilor lor la un nivel foarte granular si individual, iar datorita acestui fapt este posibila
urmarirea tendintelor si zonelor proplema tice care pot sa apara pe parcurs.

9
1.4 Scopurile și obiectivele temei alese

Aplicatia realizată asigura o gestiune eficienta a participantilor a urmatoarelor cicluri de studii desfasurate
in siste mul de invatamant superior (licenta si masterat) si sistemul de invatamant postuniversitar (doctoranzi,
rezidenti).
Aplicațiile de acest tip care au drept scop managementul angajatilor si studentilor într-o companie,
reprezintă un produs extrem de solicitat pe piață datorită funcționalităților pe care ac estea le pot propune .. O
aplicație de genul dat poate propune o serie de facilități care executate în format electronic poate reduce
considerent timpul de lucru ale angajaților unei companii și nu doar a departamentelor care răspund pentru
resursele umane.
Pentru a asigura elaborarea unui produs capabil să concureze pe piață este necesară satisfacerea anumitor
necesități ale clienților. Însă, fiecare produs poate cuprinde o listă anumită de cerințe, evitînd celelalalte
particularități, astfel furnizînd o so luție specifică cu un domeniu anumit de utilizare. Determinarea
obiectivelor fiecărui produs derivă din grupul de scopuri generale ale domeniului organizatoric ale
universitatii . Toate aceste obiective se orientează spre satisfacere necesităților generale precum comunicarea
cu angajații, managementul procesului de admitere , stocarea și manipularea datelor.
Sistemul permite gestionarea informatii despre:
– date personale : nume, prenume, cnp, data nastere, prenume parinti, locul nasterii, adresa,
cetat enie, religie, date de contact;
– incadrarea studentilor la formatiunile de studiu: facultate, domeniu, specializare, an de
studiu, forma de invatamant, limba de studiu;
– rezultatele la examene, colocvii – cataloage, centralizatoare note;
– clasificarea “studentil or” pe categorii distincte: bursieri (pe tipuri de burse si surse de
finantare), platitori de taxa (pe tipuri de taxa) ;
– situatii deosebite pe parcursul scolaritatii studentilor (transfer, repetentie, intrerupere
studii, exmatriculare, reinmatriculare, etc ).
Obiectivele generale ale temei propuse este de a stoca și manipula datele angajaților, crearea profilurilor
pentru fiecare angajat și asigurarea comunicării cu aceștia, oferirea informațiilor publice, informații
personale, posibilități de formare a s tatsticilor reprezentanții departamentului resurselor umane.

10
1.5 Elaborarea specificațiilor tehnice

Scopurile creării sistemului informational propus sunt motivate de cerințele pieței software și anume
necesității universitatilor de a avea un sistem viabil de stocare și prelucrare a datelor, comunicare cu angajații
și partajare de date.
Produsul reprezintă o aplicație web care poate fi accesată de pe oricare platformă care are acces la internet
și poate prelucra datele unui astfel de apl icațiii. Sistemul va funcționa online și va avea nevoie de un server
cu baze de date pentru a stoca și prelucra datele. Utilizatorii finali vor fi profilurile utilizatorilor, care pot
accesa serviciul prin intermediul unui browser web, sau aplicației insta late pe platformei utilizate.
O cerință particulară reprezintă interfața grafică de comunicare cu utilizatorii. Conceperea interfeței
presupune că aceasta să aibă scopuri estetice, sa faciliteze accesul celor care o ruleaza, sa fie compresiva si sa
asigure o incarcare foarte rapida a scenelor si insusi interfata programului. Aplicația presupune furnizarea
datelor interactivă pentru fiecare dintre utilizator. Informația partajată conține nu doar tabele cu date, ci și
fotografii grafice dashboard -uri, ia r pentru a oferi o imagine ușor percepută și intuitivă în utilizare.
Elaborarea aplicației presupune un lucru minuțios repartizat pe pași concreți, care presupun cercetare,
dezvoltare și testare înainte de aplicarea serviciului în practică. Etapele de p roiectare și dezvoltare includ:
 studiu preliminar a cerințelor aplicației ;
 analiza problemei;
 formarea ideilor și definirea algoritmilor;
 proiectarea bazei de cunștințe;
 implementarea algoritmilor în cod;
 testarea codului;
 verificarea componentei hardware;
 lansarea aplicatiei in productie.
Printre caracteristicile sistemului pot fi enumerate urmatoarele: a rhitectura Client/Server si web based
pentru vizualizare, utilizarea bazei de date Oracle, astfel incat comunicare a dintre componente est e rezolvata
in mod intrinsec, interfata grafica prietenoasa, suport tehnic flexibil, integrarea nativa a subsistemelor,
puternic parametrizabil in functie de necesititatile universitatii.

11
2 Modelarea și proiectarea sistemului informatic

Proiectarea unui sistem informațional constă în caracterizarea aspectelor structurale și comportamentale
care permit vizualizarea programului în dependența de activitățile sau detaliile din care acesta este compus.
Organizarea unui program vizează crearea vederelor externe asupra sistemului, care arată modalitățile de
relaționare cu utilizatorul și funcționare ale acestuia.
La etapa analizei sistemului se construiesc modele care exprimă cerințele necesare realizării acestuia.
Modelele de analiză corespund unei viziuni externe p rivind sistemul, folosite de către utilizator, experți al
domeniului aplicației, analiști, echipa de verificare și validare. La etapa de proiectare sunt create modelele
care relevă arhitectura, alocarea cerințelor pe subsisteme, distribuția proceselor in s istem, sincronizarea lor,
stările si tranzițiile între stări. Celelalte modele descriu realizarea fizică a sistemului, repartiția componentelor
ale programului și echipamentele din componența sa.
Importanța modelelor este identificată de natura aplicaț iilor, care identifică care aspect fie el structural,
funcțional sau temporal este mai important. Crearea modelelor se petrece conform metodelor. Metoda
definește abordarea care răspunde pentru rezultatele optime repetate. Toate domeniile cunoașterii utili zeaza
metode sofisticate și formalizate. Modelele sunt compuse din elemente care constituie concepte fundamentale
pentru reprezentarea sistemelor sau a fenomenelor. Elementele de modelare sunt adesea notații grafice. Ele
constituie limbajul de modelare.
UML (Unified Modelling Language) reprezinta un limbaj vizual de modelare folositor în domeniul
software, dedicat construirii sistemelor complexe si realizarii documentelor de specificații, facand referire in
mare parte la vizualizarea, specificarea, const ruirea și documentarea sistemelor de aplicații. Prezinta si
limitări cu privire la generarea codului și reprezinta de asemenea un mijloc bun pentru domeniul ingineriei
programării.
Scopul unui limbaj de modelare este analiza si proiectarea programelor. U ML reprezinta limbajul universal
standard pentru dezvoltatorii software de pretutindeni, si de asemenea o combinatie excelenta a celor mai
bune trei limbaje de modelare anterioare orientate pe obiecte (Booch, OMT, and OOSE). Asadar limbajul
UML reunește ce le mai bune tehnici și practici din domeniul ingineriei programării, care și -au dovedit
eficiența în construirea sistemelor complexe, rezultatul avand o expresivitate foarte buna care ajuta la
rezolvarea diverselor probleme de modelare pe care vechile limb aje nu reuseau sa le indeplineasca foarte
bine. UML ar putea indeplini pe langa rolul de limbaj vizual de modelare si cel de limbaj vizual de
programare, dar momentan nu dispune de întreg sprijinul semantic și vizual pentru a înlocui limbajele de
programar e

12

Entitatile UML sunt urmatoarele:
– clasa – este o descriere a unei totalitati de obiecte cu atribute, operatii, relatii si semantica
comuna. Grafic o clasa se reprezinta printr -un dreptunghi in care se specifica numele,
atributele si operatiile clasei;
– interfata – este o totalitate de operatii care definesc servicii oferite de clasa sau
componenta. In diagrame interfata se reprezinta printr -un cerc etichetat cu numele
interfetei. Interfata foarte rar exista aparte – de obicei ea este legata cu clasa cu
componenta care o realizeaza ;
– colaborarea – defineste o interactiune, ea reprezinta o totalitate de roluri si alte elemente
care produc un efect cooperativ si care nu se aduce nuami la suma termenilor unei adunari.
Grafic colaborarea se reprezinta printr -o elipsa cu linie inrerupta, interiorul careia contine
numai numele colaborarii;
– cazul de utilizare – este o descriere a consecutivitatii de actiuni indeplinite de sistem care
produc un rezultat semnificativ pentru un anumit actor. Grafic se reprez inta printr -o elipsa
cu linie continua in interiorul careia se contine denumirea cazului de utilizare ;
– clasa activa – se numeste o clasa obiectele careia sunt antrenate in unul sau mai multe
procese sau siruri si deaceea ele pot initia o actiune administra tiva;
– Componenta – este o parte fizica a sistemului, care corespunde unui anumit set de interfete
si asigura realizarea lui. Grafic o componenta se reprezinta print r-un dreptrunghi cu anexe,
care de obicei contine numai numele componentei;
– interactiunea – este un mod de comportare care consta in schimb reciproc de mesaje intre
obiecte in cadrul unui anumit context pentru a atinge un anumit scop. cu ajutorul
interactiunii se descrie atit o operatie cit si comportarea unui set de obiecte. Interactiunea
presu pune un sir de elemente ca mesaje, consecutivitate de actiuni (comportare, initializata
de catre mesaje) si legaturi (intre obj );
– automatul – este un algoritm de comportare care defineste o succesiune de stari prin care
trece un obiect sau o interactiune p e parcursul ciclului de viata raspunzind la diferite
evenemente si reactiile lui la aceste evenimente. Cu ajutorul automatului se descrie
comportarea unei clase sau a unei colaborari de clase .

13
Limbajul de modelare modificat consta in arhitecturi de sisteme ce functioneaza pe analiza si proiectarea
obiectelor cu un limbaj corespunzator pentru specificarea, vizualizarea, construirea si documentarea
artefactelor sistemelor software si de asemenea pentru modelarea în întreprinderi. UML este un limbaj de
modelare care ofera o exprimare grafica a structurii si comportamentului software. Pentru aceasta exprimare
grafica se utilizeaza notatiile UML.
UML este un limbaj de modelare vizual, orientat obiect, care descrie proprietățile structurale și dinamice
ale unui sistem software. Prin sistem software se întelege o BD sau un modul de cod în general. Spre
deosebire de modelul EAE, UML este o colecție de tehnici de modelare, folosite pentru tratarea multor
aspecte ale procesului de concepere și dezvoltare a so ftware -ului, de la proiectarea BD la interacțiunea
modulelor de cod.
Fiecare tehnică de modelare de mai sus dă o vedere diferită, statică sau dinamică, a unei aplicații. Colecția
de vederi se numește model. Iată unele din tehnicile de modelare UML: diag rame de clase, sau diagrame
statice de structură, care modelează entitățile unui sistem prin clase cu atribute și comportare. Diagramele de
clasă descriu, de asemenea, asocierile dintre clase și constrângerile asupra acestora. Apoi, alte tehnici:
diagrame de obiecte, diagrame de "caz de utilizare", diagrame de stare, diagrame de secvențe, diagrame de
activitate, diagrame de colaborare.
Notatiile UML constituie un element esential al limbajului pentru realizarea propriu -zisa a modelarii si
anume partea re prezentarii grafice pe care se bazeaza orice limbaj de modelare. Modelarea în acest limbaj se
realizeaza prin combinarea notatiilor UML în cadrul elementelor principale ale acestora denumite diagrame.
În cadrul UML -ului descoperim 9 tipuri de diagrame: dia grama cazurilor de utilizare, diagrama de secventa,
diagrama de colaborare, diagrama de clase (cea mai utilizata), diagrama de stari, diagrama de componente,
diagrama de constructie, diagrama de obiecte, diagrama de activitati. În cele ce urmeaza vor fi pr ezentate
notatiile UML care vor fi grupate dupa diagramele corespunzatoare fiecarei notatii în parte.
Pentru crearea diagramelor în limbajul UML a fost utilizat Enterprise Architect, un instrument de modelare
vizuală și design creat de compania Sparx Sy stems. Programul este utilizat pentru design -ul și construcția
sistemelor software și modelarea business proceselor. Enterprise Architect are posibilitatea nu doar să creeze
modelul arhitecturii ci și procesul de implementare ale modelelor în decursul într egului cilclu de viață a
produsului.
EA susține modelarea întregului ciclu de viață a modelării pentru business și IT sisteme, siteme software și
inginerești, dezvoltare în timp real. EA posedă capacitățile managemntului de cerințe, care ajută utilizato rii să
construiască specificații de înalt nivel privind analiza, design -ul, implementare, testare, și mentenență .

14
2.1 Descrierea comportamentală a sistemului

Sistemul proiectat reprezintă o aplicație web de stocare și management al unor massive de date. Aplicația
în conformitate cu drepturile de acces ale utilizatorilor propune diferite posibilități. Utilizatorii simpli sunt
capabili sa acceseze datele personale și publice, iar funcționalitățile de bază ale aplicației sunt asignate
utilizatorilor cu rolur i speciale.
Utilizatorul simplu reprezintă un student, cît și un element al listei de studenți din baza de date. Acesta
posedînd un profil care conține un set de informații, poate sa le acceseze, sa urmărească profilurile altor
studenți sau datele publi ce, interne ale universității. Rolul de a manipula cu date, de a obține statistici și de a
îndeplini alte funcționalități de management sunt atribuite rolulurilor de administrator sau alte roluri speciale.

2.1.1 Imaginea generală asupra sistemului
Diagramele caz de utilizare sunt luate în considerare pentru analiza de nivel înalt a unui sistem. Deci, în
cazul în care cerințele unui sistem sunt analizate funcționalitățile lor sunt capturate în cazurile de utilizare.
Deci, putem spune că aceste ca zuri de utilizare nu sunt altceva decat funcționalitățile sistemului scrise într –
un mod organizat. Acum, alte doua lucrurile care sunt relevante pentru cazuri de utilizare sunt actorii. Actori
pot fi definiti ca ceva care interacționează cu sistemul; pot f i utilizatorii umani, unele aplicații interne sau
poate unele aplicații externe.
Use case diagram este un tip de diagramă din care reiese modul de utilizare a sistemului informatic – modul
în care utilizatorii interacționează cu acesta (în corespondență directă cu task -urile acestor utilizatori.).
Utilizarea use case diagram nu este absolut necesară p entru a scrie o specificație cu use case -uri dar este utilă
pentru a crea o imagine generală asupra sistemului.
Atunci cand planificam desenarea unei diagrame caz de utilizare trebuie să tinem cont de urm ătoarele
elemente identificate:
– functionalitati d e reprezentare ca un caz de utilizare;
– actori;
– relatiile intre cazurile de utilizare si actori.
Imaginea generală relevă modurile de interacțiune cu sistemul și anume posibilitățile fiecărui utilizator. În
cadrul sistemului se enumeră mai multe tipuri de utilizatori: cu rol simplu și priveligiat. Utilizatorii cu rol
simplu au un set redus acțiuni pe care le pot interprinde precum vizualizarea datelor personale, unor date ale
altor utilizatori, evenimentelor și înscrierea la oricare din ale. Aceste funți onalități sunt descrise în figura 2.1.

15

Figura 2.1 – Diagrama Use Case pentru funcționalităț ile utilizatorului simplu

În figura 2.2 se definesc principalele funcționalități pentru un utilizator cu rol special. Un astfel de
utilizator poate gestiona sistemul prin manipularea de date, creînd noi studenți , evenimente, editînd date etc.

Figura 2.2 – Diagrama Use Case pentru funcționalitățile utilizatorului cu rol special

16
Datele despre studentii universitatii sunt repartizate după categorii după o logică anumită. Vizualizarea
acestor date presupune selectarea unor anumite categorii de date în conformitate cualegerea utilizatorului.
Tipurile de date precum generale, ale orarelor, ale notelor și a datelor personale sunt enumer ate în diagrama
din figura 2.3.

Figura 2.3 – Diagrama Use Case pentru vizualizarea datelor personale

Posibiliatatea de creare a unui profil este realizată prin urmărirea anumitor pași. Diagrama din figura 2.4
relevă particularitățile setate obligatoriu care se include în această funcționalitate și particularitățil e care o
extind.

Figura 2.4 – Diagrama Use Case pentru crearea unui nou profil

17
2.1.2 Modelarea vizuală a fluxurilor

Diagramele de activități relevă procedeele de interacțiune ale utilizatorului cu aplicația. Mulțimele de
tranziții ce proced intențiile utilizatorului ca răspuns al sistemului proiectat sunt reprez entate în dagramele ce
urmează.
O diagramă de activitate prezintă fluxul secvențelor de activitați și este de obicei folosită pentru a
descrie activitațile realizate în cadrul unei operații, folosind dacă este cazul decizii și condiții.
Diagrama conține stări de acțiune (action states), și mesaje care vor fi trimise sau recepționate ca
parte a acțiunii realizate.
Diagrama de activi tate este o diagrama importanta în UML care descrie aspectele dinamice ale
sistemului. Poate fi considerata o diagramă de flux care reprezinta fluxul de control de la o activitate
la alta. . Acest flux poate fi secvențial, ramificat sau concurent. Diagrama de activitate se referă la
toate tipurile de control al fluxului prin utilizarea diferitelor elemente. Activitatea poate fi descrisă ca
o operațiune a sistemului.
Scopurile de bază ale diagramei de activitate sunt similare cu cele ale celorlalte patru diagrame. Ea
surprinde comportamentul dinamic al sistemului. Celelalte patru diagrame sunt utilizate pentru a afișa fluxul
de mesaje de la un obiect la altul, dar diag rama de activitate este utilizată pentru a arăta fluxul de mesaje de
la o activitate la alta.
Activitatea este o operațiune specială a sistemului. Diagramele de activitate nu sunt folosite numai pentru
vizualizarea dinamică a naturii unui sistem, dar a cestea sunt, de asemenea, utilizate pentru a construi sistemul
de executabil cu ajutorul unor tehnici de compilare si decompilare. Singurul lucru care lipseste din diagrama
de activitate este mesajul.
Scopurile acestor diagrame sunt:
– desenarea activitatii fluxului unui sistem;
– desenarea secvenței de la o activitate la alta;
– descrierea fluxului paralel, ramificat și concomitent al sistemului.
Ea nu arată nici un flux de mesaje de la o activitate la alta. Diagrama de activitate este uneori co nsiderata
ca fiind un grafic de flux, si deși diagrama arata ca un grafic de flux dar nu este. Se prezinta diverse fluxuri
cum ar fi ramificat paralel,concurente și singure.
În figura 2.5 sunt prezentate posibilitățile unui utilizator simplu în sistemu l dat. Utilizatorul se loghează,
apoi în dependență de varianta alesă printr -un click, acesta poate accesa datele depsre alți studenti, personale
sau evenimente. Datele despre evenimente fiind accesate oferă posibilități ulterioare de atribuire la listele de
partcipanți la evenimente. Dupa înrolarea salvarea de date urmează procesul său standart.

18

Figura 2.5 – Diagrama de activități pentru funcțion alitățile utilizatorului simplu

In figura 2.6 am descris procesul de adăugare a unui utilizator. Procesul urmează calea standart de logare a
utilizatoruolui, selectarea opțiunei de adăugare a angajatilor , înde plinirea formularului și salvări i datelor de
către sistem.

Figura 2.6 – Diagram a de activități pentru funcționalitățile utilizatorului simplu

19

2.1.3 Stările de tranzacție a sistemului

Diagramele de tip statechart sunt utilizate pentru a specifica posibilele stări prin care poate trece un obiect
și modul în care se poate trece de la o stare la alta (modelare work -flow-uri, modelare fluxuri de documente,
diagrame de stări).
Diagramele de stări realizează imaginea fucționalităților, etapele de realizare ale acestora și stările
sistemului dintre etape. Acest tip de diagrame urmărește procesul de modificare a stărilor în decursul
îndeplinirii activităților.
Numele diagramei în sine clarifică scopul de diagramă și alte detalii. Acesta descrie diferite stări ale unei
componente într -un sistem, aceste stari sunt specifice pentru o componentă / obiectul unui sistem.
O diagramă Statechart descrie o mașină de s tare. Acum, pentru a clarifica aceasta, mașina de stare poate fi
definită ca o mașină care definește diferite stări ale unui obiect și aceste stari sunt controlate de evenimente
externe sau interne. Diagrama de activitate explicata în capitolul anterior, e ste un tip special de diagramă
Statechart. Deoarece diagrama Statechart definește stari este folosita pentru a modela durata de viata a unui
obiect.
Diagrama este folosita pentru a descrie stările unor diferite obiecte diferite în ciclul lor de viață. Astfel,
accentul este pus pe seama modificărilor de stare asupra unor evenimente interne sau externe. Aceste stări de
obiecte sunt importante pentru a analiza și a le pune în aplicare cu acuratețe. Starile pot fi identificate ca fiind
conditia obiectelor a tunci când un anumit eveniment are loc.
Înainte de întocmirea unei diagrame Statechart trebuie să avem clarificate următoarele puncte:
– identifica obiectele importante pentru a fi analizate;
– identifica starile;
– identifica evenimentele.
Diagrama St atechart definește stările unei componente și modificările acestei stari sunt dinamice în natură.
Deci, scopul său specific este de a defini schimbarile de stari declanșate de evenimente. Evenimentele sunt
factori interni sau externi care influențează sist emul.
Diagramele Statechart sunt utilizate pentru a modela starile și, de asemenea, evenimentele de operare pe
sistem. Atunci când se implementeaza un sistem este foarte important să se clarifice diferitele stări ale unui
obiect în timpul vieții sal, i ar diagramele statechart sunt folosite în acest scop. Atunci când aceste stari și
evenimente sunt identificate acestea sunt utilizate pentru a modela și aceste modele sunt folosite în timpul
punerii în aplicare a sistemului.

20

Diagrama din figura 2.7 relevă stările de tranzacție pentru modificarea orarului unui profesor. Utilizatorul
urmărește procesul de logare, după ce selectează un profesor concret din lista, modifică orarul și salvează
datele.

Figura 2.7 – Diagrama de stări pentru modificarea orarului profesorului

Procesul de creare a unui angajat nou în lista nagajaților presupune logarea în sistem, selectarea listei,
selectarea opțiunei de adăugare a unui angajat nou, efectuarea procedeului de setare a datelor profilului
precum datele personale, parola și departmentul. Descrierea etapelor are loc în diagram a din figura 2.8.

21

Figura 2.8 – Diagrama de stări pentru crearea profi lului angajatului

Sistemul proiectat propune și opțiunea de modificare a datelor existente. În figura 2.9 sunt prezente etapele
acestei funcționalități. Un utilizator după logarea sa poate sa acceseze una din listele de angajați,
departamente sau eveni mente și să le modifice în para lel. Modificările fiecărui tip de date presupune pași
asemănători de selectarea a datelor, modificarea cîmpurilor dorite și salvarea datelor.

Figura 2.9 – Diagrama de stări pentru modificarea datelor

22
2.1.4 Descrierea scenariilor de utilizare a aplicației
Diagramele de secvențe descriu interacțiunile dintre două sau mai multe entități și ordinea în care mesajele
sunt schimbate între acestea. Sunt folosite în special pentru a reprezenta interacțiunile dintre obiecte.
Diagrama de secventa prezinta patru obiecte (Customer, Order, SpecialOrder și NormalOrder). Diagrama
de mai jos a arătat secvența de mesaje pentru obiectul SpecialOrder și același lucru poate fi utilizat în cazul
obiectului NormalOrder. Acum este impor tant să se înțeleagă secvența de timp a fluxurilor de mesaj. Fluxul
de mesaje nu este altceva decat un apel de metoda a unui obiect.
În figura 2.10 este arătat procesul procesare a unei cereri de afișare a datelor. Pentru a fi procesată o cerere
aceast a este percepută de către interfață, apoi trimisă spre server și în caz dacă e nevoie sunt cerute date din
baza de date. Serverul prelucrează datele și trimite modelul cu datele spre afișare pe interfață.

Figura 2.10 – Diagrama de secvențe pentru proces area unei cereri

În figura 2.11 este reprezentat procesul de creare a unui angajat . Utilizatorul apasînd butonul add employee
cere formularul de completare de la server care este afișat pe interfață, iar după completarea legitimă al
acetuia, datele sunt prelucrate de server și transmise spre bazele de date. Severul primește datele actuzalizate
și transmite modele cu datele noi spre afișare pe interfață.

23

Figura 2.11 – Diagrama de secvențe pentru crearea unui angajat

2.1.4 Fluxurile de mesaje și legăturile dintre componentele sistemului

Diagramele de colaborare relevă legăturile dintre detaliile sistemului. Tipul dat demonstrează execuția
diferitor funcționalități și procesele de comunicare dintre diferite elemente ale sistemului.
Cum decidem ce tip de diagramă să folosim? Dacă cel mai important aspect este timpul sau secvența de
mesaje vom folosi diagrama de secvență, dar dacă trebuie scos în evidentă contextul, vom apela la o
diagramă de colaborare.
Metodele solicitate sunt similare cu cea a unei diagrama secvență. Dar diferența este că diagrama de
secvență nu descrie organizarea obiectelor, in timp ce diagrama de colaborare prezinta organizarea
obiectelor.
Acum, pentru a alege între aceste două di agrame, accentul principal este dat de tipul de cerință. În cazul în
care secvența de timp este importanta, atunci diagrama de secventa este utilizata și în cazul în care
organizarea este necesară, atunci diagrama de colaborare este utilizata.

24
Desenarea unei diagrame de colaborare se face similar cu a unei diagrame a obiectelor. Mesajele vor fi
reprezentate prin săgeți între obiectele implicate în mesaj și pot fi însoțite de etichete care specifică ordinea în
care acestea vor fi transmise. De as emenea se pot vizualiza condiții, iterații, valori returnate, precum și
obiectele active care se execută concurent cu alte obiecte active.
În diagrama din figura 2.12 sunt prezentate etapele de modificare a unui orar, evedențiind elementele
sistemului c are comunică. Un utilizator prin interfața datelor personale a unui angajat accesează pagina de
editare, apoi datele modificate sunt transmise spre server unde ele sunt salvate și oferite înapoi utilizatorului.

Figura 2.12 – Diagrama de colaborare pentr u modificarea unui orar

Etapele de creare a unui eveniment presupun accesul interfaței evenimentului dorit, apoi a paginii creării
unui eveniment nou, datele sunt transmis spre server pentru a fi prelucrate și salvate, iar apoi afișate tuturor
utilizatorilor.

25

Figura 2.12 – Diagrama de colaborare pentru crearea unui eveniment

2.2 Descrierea structurală a sistemului
Aplica ția proiectată relevă o structură standardă pentru un sistem web. Acesta posedă baze de cunoștințe
pentru stocarea masivelor de date, serverul pentru funcționarea aplicației și prelucrarea datelor, interfețe de
comunicare cu utilizatorul.
Datele sunt a fișate, prelucrate, transmise și salvate în baza de date prin intermediul cererilor spre server.
Interfețele grafice asigura o comunicare între utilizator și sistem. Utilizarea sistemului este intuitive și ușor de
perceput, utilizatorii fiind capabili să c eară, modifice oricare tip de date cu care operează.

2.2.1 Descrierea structurii statice a sistemului
Diagramele de clasă relevă structura entităților cu care operează sistemul. Aceste entități reprezintă insăși
structurile de date salvate în bazele de cunoștințe. Clasele prezintă starea și comportamentul acestor entîtăți,
definind algoritmii de răspuns la diferite cereri ale utilizatorilor.
O diagramă a claselor prezintă structura fizică a claselor identificate în sistem. Clasele reprezintă
"lucr uri" gestionate de sistem; clasele pot fi legate în mai multe moduri: asociat e (conectate între ele),
dependente (o clasa depinde/folosește o altă clasă), specializate (o clasă este specializarea altei clase) sau
împachetate (grupate împreună în cadrul une i unitați). Toate aceste relații se materializează în structura
internă a claselor în atribute și operații.
Diagrama este considerata statica, in sensul ca este valida in orice moment din ciclul de viata al
sistemului.

26
Diagrama de clasa este un tip de diagramă utilizată pentru descrierea structurii statice, adică a entităților
sau claselor existente într -un sistem. Acest tip de diagramă este utilizat cel mai adesea de către dezvoltatori
pentru specificarea claselor dar poate fi foarte util și pentru specificarea structurii unor sisteme sau subsistem
dintr -un business real.
Diagrama de clase nu este utilizata doar pentru vizualizarea, descrierea și documentarea diferitelor aspecte
ale unui sistem, ci, de asemenea, pentru construirea codului executa bil al aplicației software. Ea descrie
atributele și operațiunile unei clase și, de asemenea, constrângerile impuse asupra sistemului. Schemele de
clasa sunt utilizate pe scară largă în modelarea sistemelor orientate obiect, deoarece acestea sunt diagrame
UML singurul care poate fi mapate direct cu limbaje orientate obiect.
Diagrama de clase prezinta o colectie de clase, interfețe, asociații, colaborări și constrângeri.
Entitățile de bază pentru crearea unei baze de cunoștințe sunt demonstrate în diagram din figura 2.13.
Diagrama relevă tipul de relații dintre entități precum și metodele de incapsulare, abstracție a datelor
prelucrate de către sistem.

Figura 2.13 – Diagrama de clase ale entităților de bază

Diagrama din figura 2.14 relevă entitățile necesare pentru a define structurarea pe roluri a sistemului.
În diagram a sunt definiți utilizatorii și rolurile de acces pe care aceștia le posedă.

27

Figura 2.14 – Diagrama de clase ale rolurilor de acces

2.2.2 Relațiile de dependență între componentele sistem ul

Diagramele de compoziție relevă funcționalitățile și componentele sistemul ui proiectat . Acest tip
demonstrează relația dintre nivelurile sistemului și comunicarea dintre aceste niveluri.
În figura 2.15 este prezentată diagrama de compoziție pentru arhitectura comunicării întrre utilizator și
serviciu . Aplicația rulează pe un device al uti lizatorului, toate activitățile fiind rulate pe server și salvate pe
baza de date.

Figura 2.15 – Diagrama de compoziție pentru comunicare

28

În figura 2.16 sunt prezentate componentele unui profil și funcționalitățile pe care le realizează. Printre
elementele de gestionare sunt departamentele, rolurile de autentificare, listele de angajați și evenimente.

Figura 2.16 – Diagrama de compoziție pentru arhitectura aplicației

2.2.3 Modelarea echipamentelor mediului de implementare
Arhitectura fizică pe care va fi implementat sistemul, calculatoarele, device -urile (referite ca nodurile
sistemului), împreună cu conexiunile dintre ele, vor putea fi prezentate în cadrul unei diagrame de
desfașurare. Componen tele și obiectele executabile sunt alocate în interiorul nodurilor, ceea ce ne va
permite o vizualizare a unitaților care se vor executa pe fiecare nod.
Diagramele de desfășurare sunt utilizate pentru a vizualiza topologia componentele fizice ale unui sistem
în care componentele software sunt implementate. Asadar, diagramele de desfășurare sunt folosite pentru a
descrie desfasurarea statica a unui sistem, si consista din noduri si relatia intre ele.

29
Diagrama de desfășurare reprezintă vizualizarea i mplementarii unui sistem. Este legata de diagrama de
componente, deoarece componentele sunt dislocate cu ajutorul diagramelor de desfășurare. O diagramă de
desfasurare/implementare este formata din noduri. Nodurile sunt nimic altceva decât produse hardware fizice
utilizate pentru a implementa aplicatia.
Acest tip de diagrama este util pentru inginerii de sistem. O diagramă de implementare eficientă este foarte
importanta, deoarece controleaza următorii parametri:
– performanta;
– scalabilitate;
– mentenabilit ate;
– portabilitate.
Diagrama de amplasare din figura 2. 17 relevă modelul fizic al aplicației. Diagrama prezintă o imagine
generală a topologiei sistemului. Aici sunt prezente componentele active în starea runtime a aplicației.

Figura 2. 17 – Diagrama de amplasare pentru sistemul proiectat

30
Concluzii:
Procesul de proiectare reprezintă o etapă esențială în crearea unui produs software care răspunde pentru
definirea arhitecturii, funcționalităților și motedelor de relaționare cu utilizatorul. Oricare aplicație este
supusă unor procedee de analiză și prelu crarere logică pentru a fi determinate metodele și algoritmii de
realizare și lansare în producție.
Organizarea reprezintă unul din procesele fundamentale ale managementului unei facultati, astfel produsul
propus vine cu soluții pentru problemele organizatorice cum ar fi automatizarea și digitizarea proceselor de
lucru.
Creșterea calității procesului de învățământ la nivel de competență și performanță constituie un obiectiv de
bază pentru toate universitățile lumii. Universit atea, ca instituție de învățământ de nivel superior, trebuie să
anticipeze, să prevadă și să influențeze componentele societății astfel încât viitorii absolvenți să fie pregătiți
și capabili să facă diferențieri și să se adapteze in mediul de lucru.
Rolu l instituțiilor de învățământ în viața societăț ii civi le este unul ridicat iar tendințele internaționale
demonstrează că trendul acestora este să aibă soluț ii integrate de gestionare a tuturor proceselor care au loc î n
cadrul acestora.
In conditiile per manentelor transformari socio -economice este necesara generarea de strategii de dezvoltare
universitara care sa abiliteze sistemul de invatamant superior pentru a face fata com petitiei europene si
globale.
Lucrarea dată reprezintă o analiza și cercetare a ideii care stă la baza produsului destinat elaborării. În
cursul analizei sunt definite arhitectura și algoritmii de proiectare a serviciului și funcționalităților acestuia.
Modelarea sistemului permite perceperea în profunzime a elementelor aplicației, facilitează elaborarea unui
plan de implementare, relevă etapele de lansare în producție și exploatare.

In concluzie, un sistem de acest tip este unul fundamental în activitatea unei facultati. Funcționalitățile
programului permit ușurarea lucrului cu datele studentilor , admiterea acestora, stabilirea orarelor, formarea
unor statistici, sistematizarea altor activități , dar si perfecț ionarea metodelor de cercetare a activității
facultatii și sistematizarea datelor într -un format electronic.

31