O strategie pentru Brasov 2020 [617829]

Turism &
Dezvoltare
Durabila
O strategie pentru Brasov 2020

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 2
2. EVALUAREA SITUAT IEI ACTUALE A TURISM ULUI BRASOVEA N ………………………….. . 3
TURISMUL BRASOVEAN IN CONTEXT REGIONAL SI NATIONAL ………………………….. ………………………….. .. 3
LOCUL TURISMULUI BRAS OVEAN IN CADRUL ECON OMIEI JUDETENE ………………………….. ………………….. 4
RESURSE NATURALE SI C ULTURALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
OFERTA TURISTICA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
CIRCULATIA TURISTICA IN JUDETUL BRASOV ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
FORMELE DE TURISM PRA CTICATE IN JUDETUL BRASOV ………………………….. ………………………….. ……… 18
3. IDENTIFICAREA OPO RTUNITATII DE EXPLOA TARE TURISTICA. KIT DE RESURSE
PENTRU ABORDAREA PRO BLEMATICILOR RELATIV E LA POZITIONARE,
DISTRIBUTIE SI MARKE TING ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 25
4. ANALIZA SWOT A TU RISMULUI IN JUDETUL BRASOV ………………………….. …………….. 28
5. PAREREA STAKEHOLD ERILOR: CERCETARE “R EALITATE VS POTENTIA L
TURISTIC IN BRASOV I N PERCEPTIA INDUSTRI EI TURISTICE” ………………………….. … 322
PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPON DENTILOR ………………………….. ………………………….. …………. 32
PERCEPTII DESPRE BRASOV SI BUCURESTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
GRADUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI IN BRASOV ………………………….. ………………………….. ………… 36
6. OBIECTIVE CHEIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42
7. STRATEGII PRINCIP ALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
CREAREA UNUI MEDIU PR OPICE DEZVOLTARII TU RISMULUI ………………………….. ………………………….. …45
DEZVOLTAREA MEDIULUI LEGISLATIV , IN SPRIJINUL INVESTI TIILOR IN TURISM ………………………….. .45
DEZVOLTAREA INFRASTRU CTURII IN SPRIJINUL ACTIVITATII TURISTIC E ………………………….. …………. 45
DEZVOLTAREA PRODUSULU I SI SPRIJINUL SECTO RULUI IMM ………………………….. ………………………….. 46
RESURSA UMANA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 46
ATRAGEREA CATEGORIILO R POTRIVITE DE TURIS TI ………………………….. ………………………….. …………….. 48
GARANTAREA SATISFACTI EI TURISTILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …52
DEZVOLTAREA IMAGINII GLOBALE A DEST INATIEI TURISTICE BRASOV ………………………….. ……………. 52
8. PERSPECTIVE PENTR U 2020 SI ACTIUNI IM EDIATE ………………………….. ……………….. 55
PERSPECTIVE SI MASURI PENTRU TURISMUL IN J UDETUL BRASOV CU ORIZONT DE TIMP 2020 ……55
ACTIUNI IMEDIATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 57
BIBLIOG RAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……

2
1. Introducere

Prezentul document este elaborat in baza contractului de prestari servicii avand
ca obiect revizuirea/reactualizarea strategiei de dezvoltare turistica a judetului
Brasov, de catre TotallyH.

Strategia de dezvoltare a turismului in judetul Brasov in perioada 2014 -2020
prezinta comportamentul si politica pe termen lung pe care trebuie sa o adopte
Brasovul, ca destinatie turistica.

Document ul isi propune ca prin adoptarea unei strategii coerente de dezvoltare
si promovare a turismului, judetul Brasov sa isi consolideze, pana in anul 2020,
pozitia de principala destinatie turistica din Romania, crescandu -si veniturile din
activitatea de turism, asigurand locuri de munca stabile si o dezvoltare
sustenabila a judetului.

Aceasta viziune acorda un sens activitatilor ce urmeaza a fi intreprinse la nive lul
destinatiei turistice, in acest context viziunea fiind un deziderat .

Misiunea desti natiei turistice Brasov va fi de a -si asuma responsabilitatea de a
deveni liderul pietei turistice din Romania, oferind servicii turistice de cea mai
buna calitate si c ontribuin d la binele comunitatii locale.

Activitatea turistica trebuie vazuta drept principala cale de dezvoltare durabila a
judetului, prin care sa se aduca in mod constant beneficii economice si sociale
comunitatii locale.

In scopul indeplinirii misiun ii si viziunii propuse, au fost creionate o serie de
obiective cheie, in atingerea carora s -au propus mai multe actiuni concrete.

Pentru sta bilirea unei strategii coerente s-a evaluat, in prima instanta, situatia
actuala a turismului in judetul Brasov.

De asemenea, in scopul fundamentarii corecte a strategiei de dezvoltare a
turismului in judetul Brasov, am decis ca este oportuna derularea unei cercetari
in randul profesionistilor din industria turismului si alte arii conexe, scopul
cercetarii fiind ident ificarea perceptiei asupra potentialului turistic al zonei
Brasov si a modului in care acest potential este exploatat.

Instrumentul de colectare a datelor a fost un chestionar, trimis individual catre
peste 1500 de reprezentanti ai industriei turismului ( incluzand aici agentii,
unitati de cazare, restaurante, cafenele, parcuri de distractii, etc.), ai sectorului
public national sau local, ONG -uri si catre reprezentanti ai mediului privat ce
desfasoar a activitati conexe turismului.

Cercetarea a obtinut 365 de raspunsuri complete si valide , pe baza carora s -au
conturat obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare a turismului in judetul
Brasov.

3
2. Evaluarea situatiei actual e a turismului brasovean
Turismul bra sovean in context regional si national

Sect orul turistic este recunoscut la nivel international, drept un catalizator
pentru dezvoltarea economiei, acesta fiind inclus si ca parte esentiala a planului
de d ezvoltare nationala a Romaniei.
Judetul Brasov a crescut si s -a dezvoltat ca destinatie turist ica pe parcursul
ultimilor ani. In 201 3, judetul Brasov s -a situat pe primul loc in randul judetelor
Romaniei din punct de vedere al numarului de structuri de primire turistica (787
structuri, Brasovul fiind urmat de Constanta, cu 746 structuri). Din punct de
vedere al numarului de locuri de cazare, judetul Brasov se situeaza pe locul al
doilea, cu un numar de 26.145 locuri de cazare in 201 3 (Institutul National de
Statistica al Romaniei).
Totodata, judetul Brasov se situeaza pe primele locuri din punct de vedere al
sosirilor de turisti, inregistrand, in anul 2013, un numar total de 834.979 de
sosiri de turisti, situandu -se in urma Municipiului Bucuresti (1.328.190 sosiri in
2013) si al judetului Constanta (859.634 sosiri in 2013). Din cei 834.979 de
turisti sositi in structurile de primire turistica din judetul Brasov in 2013,
711.440 turisti au fost romani, iar 123.539 au fost straini. Astfel, judetul Brasov
se situeaza pe locul al doilea din punct de vedere al sosirilor de turisti romani
(dupa judetul Cons tanta) si tot pe locul al doilea din punct de vedere al sosirilor
de turisti strai ni (dupa Municipiul Bucuresti).
Situatia este similara si in ceea ce priveste numarul de innoptari in structurile de
primire turistica din judetul Brasov. Astfel, judetul Bra sov se situeaza pe locul III
din punct de vedere al numarului de innoptari la nivelul anului 2013, cu
1.754.320 de innoptari, situandu -se in urma judetului Constanta (3.418.897
innoptari) si Municipiului B ucuresti (2.224.629 innoptari).
In cadrul regiunii Centru, judetul Brasov depaseste judetele Sibiu, Alba, Mures,
Harghita si Covasna din punct de vedere al sosirilor de turisti si numarului
innoptari, detinand o pondere de 43,45% din numarul total de innoptari in
structurile de primire turistica din Regiun ea Centru si de 44,89% din numarul
total de sosiri de turisti la nivelul Regiunii.

4

Sosiri ale turistilor (%) in structurile de primire turistica din cele 6 judete
ale Regiunii Centru, in 2013
Sursa: https: //statistici.insse.ro/shop/

Innoptari ale turistilor (%) in structurile de primire turistica din cele 6
judete ale Regiunii Centru, in 2013
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

Totodat a, datorit a statiunilor de interes national Poiana Bra sov si Predeal,
jude tul Bra sov de tine aproximativ 40% din capacitatea de cazare turistic a a
Regiunii Centru, ceea ce ii confirm a rolul de lider regional in ceea ce prive ste
dezvoltarea industriei turistice.
Locul tu rismului brasovean in cadrul economiei judetene

Cu o capacitate de peste 26.000 de locuri de cazare si un potential turistic variat
si divers, judetul Brasov este , la momentul de fata, intr-un proces de adaptare la
provocarile din piata turistica, respect iv de dezvoltare continua , pentru a
raspunde oportunitatilor din piata.

5

Cifra de afaceri din turism
Conform Directiei Judetene de Statistica a Judetului Brasov, in anul 2013,
hotelurile si restaurantele din judetul Brasov au inregistrat o cifra totala de
afaceri de 582 miliarde lei, reprezentand doar 1,49% din cifra totala de afac eri
generata la nivel de judet.

Forta de munca
Populatia ocupata civil a in hotelurile si restaurantele din judetul Brasov in anul
2013 a fost de circa 8.600 persoane, reprezenta nd 5,3% din totalul populatiei
ocupate civile la nivel de judet.
Num arul mediu al salaria tilor din hoteluri si restaurante a fost, in 2013, de 6411
persoane, ceea ce relev a faptul c a, in jude tul Bra sov, num arul salaria tilor din
industria turismului este inca mult mai mic dec at cel al angaja tilor din alte
sectoare ale economiei (spre exemplu, num arul angaja tilor in hoteluri si
restaurante se ridic a la doar 12% din num arul angaja tilor in industrie).
La nivelul anului 2012, c astigul salarial mediu net lunar pe ntru angaja tii in
hoteluri si restaurante din judetul Brasov a fost de 865 lei, semnificativ mai mic
decat media la nivelul tuturor activitatilor economiei nationale (1463 lei).
Totodata, se observa faptul ca salariu mediu in hoteluri si restaurant la nive lul
judetului Brasov este mai mic decat salariul mediu din alte industrii din sectorul
tertiar: informatii si comunicatii (2901 lei), servicii administrative (1034 lei),
transport (1303 lei) sau invatamant (1232 lei).

Investitii
Investitiile brute realiza te in anul 2013 in hoteluri si restaurante s -au ridicat la
85 miliarde de lei, adica la circa 2,67% din totalul investitiilor realizate in judetul
Brasov. Investitiile nete ale unitatilor locale active in „hoteluri si restaurante” s –
au ridicat in anul 2013 la aproximativ 54 miliarde de lei, fiind mult mai sc azute
decat investi tiile in agricultura (149 miliarde lei), industria prelucratoare (825
miliarde lei) sau activitati profesionale, stiintifice si tehnice (133 miliarde lei).
Astfel, in pofida capacitati i mari de cazare si a numarului relativ mare de sosiri
de turisti, turismul detine inca un loc modest in economia judetului Brasov.

6
Resurse naturale si culturale
Potentialul natural
Suprafata judetului Brasov se suprapune pe doua mari unitati morfostru cturale:
 Carpatii (cu masivele F agaras, Bucegi, Piatra Craiului, Post avaru, Piatra
Mare, Ciuca s si Per sani, depresiunile intramontane Bra sovului si
Intorsurii si culoarul tectonic Bran -Rucar), ocup a partea de sud , centrul si
nord -estul jude tului;
 Depresiun ea Colinar a a Transilvaniei, cu Depresiunea Submontan a
Fagaras (Tara F agarasului), Podi sul H artibaciului ( Tara Cohalmului) si
Subcarpa tii Transilvaniei (cu depresiunile Hoghiz si Homoroadelor) ,
ocup a nordul si vestul judetului.
Conform Strategiei de Dezvol tare a Judetului Brasov 2013 -2020 -2030, muntii si
dealurile reprezinta aproape jumatate din suprafata judetului. Aceasta resursa
extraordinara ofera una dintre cele mai intacte biodiversitati din Europ a, caci
zona montana este ocupata in cea mai mare parte de paduri. Acestea
restrictioneaza pe de -o parte accesul turistilor, insa ofera protective elementelor
de flora si fauna, pe alocuri endemic, ceea ce creeaza premisele practicarii unor
forme de turism de nisa si care genereaza o valoare adaugata ridicata pentru
comunitatile locale, precum ecoturismul, turismul de aventura, turismul sportiv
etc.
Masivele muntoase ale judetului constituie suportul fizic pentru o g ama variata
de forme de turism.
Muntii Fagaras sunt cei mai inalti munti din Romania si prezint a un relief glaciar
extins, cu v ai, circuri si lacuri . Desi neamenaja ti pentru practicarea sporturilor de
iarn a, Mun tii Fagaras reprezint a o destina tie pentru turismul de drume tii si
alpinism.
In partea central -sudic a a jude tului, in apropiere de ora sul Z arnesti, se afl a
Mun tii Piatra Craiului , prefera ti de alpini sti, dar neamenaja ti pentru practicarea
sporturilor de iarn a. Fiind alc atuiti predominant din calcare, mun tii Piatra
Craiului prezint a un spectaculor relief petrografic, cu exocarst – lapiezuri,
grohoti suri, hornuri, pr apastii (Pr apastiile Z arnestilor) si chei (D ambovi tei,
Dambovicioarei) si endocarst – pesteri (Stanciului, Lupului), grote (Moara
Dracului) si avene (Col tii Grindului). Pe teritoriul Mun tiilor Piatra Craiului se
desf asoara Parcul Na tional Piatra Craiului, care se suprapune destina tiei
ecoturistice Z arnesti-Piatra Craiului (conform Criteriilor pentru desemnarea
Destina tiilor Ecoturistice in Rom ania elaborate pe baza Standardul European de
Certificare in Ecoturism – The European Ecotouri sm Labelling Standard – EETLS
si Criteriilor Globale de Turism Durabil) .
Mun tii Bucegi ofer a oportunit ati de practicare a ecoturismului si drume tiilor
montane. In Mun tii Bucegi se afl a Parcul Natural Bucegi, desfasurat partial in
jude tul Bra sov, pe teritor iul co munelor Bran, Moieciu, Fundata.
De o valorificare turistic a ridicat a se bucur a Mun tii Barsei – Post avaru si Piatra
Mare – desp artiti de valea r aului Timi s si care sunt amenaja ti in vederea

7
practic arii sporturilor de iarn a (statiunea Poiana Bra sov si baza olimpic a Valea
Carbun arii din apropierea ora sului R asnov) si a turismului de aventur a (in zona
Bunloc – Piatra Mare si pe Valea R asnoavei – Post avaru). Totodat a, mun tii
Post avaru delimiteaz a la nord sta tiunea montan a Predeal, situat a in extremitatea
nordic a a vaii raului Prahova. Prezen ta intruziunilor de calcar in cele dou a
masive a f acut posibil a dezvoltarea unui relief carstic, cu canioane ( Sapte Sc ari),
chei (Cheile R asnoavei), pe steri (R asnoavei, Valea Cet atii) si avenuri (avenul
Groapa de Aur), a stazi valorificate in turismul de drume tie, speologic si de
aventur a (bungee -jumping in Cheile R asnoavei).
Muntii Ciucas si Muntii Persani raman putin amenajati, in pofida reliefului
spectaculos, cu forme de relief ruiniforme (in cazul Muntilor Ciucas) si a
coloanelor de bazalt (in cazul Muntilor Persani). In Muntii Intorsurii, la Vama
Buzaului, s -a amenajat, in 2008, rezervatia de zimbri Vama Buzaului, singura de
acest fel din estul Transilvaniei.
Strans legat a de particularit ate reliefului si ale re telei hidrografice este vegeta tia
si fauna. Pe crestele alpine se intalnesc capre negre, dar si specii rare de flora:
floarea de colt, bujorul de munte, garofita Pietrei Craiului (specie endemica). In
padurile de fag si rasinoase din Mun tii Fagaras, Barsei, Ciuc as, Piatra Craiului
fauna este bogat a, fiind format a din ur si, cerbi carpatini, c aprioare, mistre ti.
Suprafe tele ocupate de p adurile de gorun au fost mult reduse, exemplare
seculare de stejari intalnindu -se ast azi in stej arisul dintre Cristian si Bra sov si in
lunca Oltului . In judetul Brasov, pe cursul Oltului, se intalneste una din cele mai
mari populatii de castori din Romania, specie care a fost reintrodusa in 1998
dupa ce disparuse pentru mai bine de un secol din fauna locala si care astazi
poate consti tui una dintre premisele dezvoltarii ecoturismului sau turismul ui
pentru fotografie in natura.
In ceea ce prive ste apele subterane, in judetul Brasov exist a izvoare cu ape
minerale la Zizin (ape bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magnezice), pu tin
valorificate in turism. Ape minerale termale se intalnesc la Codlea, in Tara B arsei,
unde se afl a chiar si un strand alimentat din izvoare minerale, valorificate strict
la nivel loc al, pentru turismul de weekend.
Lacovi stile si mla stinile frecvente in lunc a Oltului (H arman, Bod) ad apostesc
paduri de lunc a, care reprezint a locuri de cuib arit pentru numeroase p asari de
balta. In multe cazuri, aceste l acovi sti au fost amenajate, devenind lacuri
piscicole. Un exemplu relevant il reprezint a ansamblul de lacuri d e la Rotbav,
comuna Feldioara, populate cu crap, ca ras, somn, stiuca, biban, amur.
Un sistem lacustru de importan ta ecologic a major a este cel de la Dumbr avita, din
apropiere de Codlea, constituind unul dintre cele mai reprezentative locuri de
popas pentru pasari din Transilvania. In 2004, lacul a fost declarat Arie natural a
protejat a si sit Ramsar (zon a umed a de importan ta interna tional a). Lacul
adaposte ste vegeta tie emers a si acvatic a, iar pe maluri s -au dezvoltat p alcuri de
salcie si stuf arisuri. De altfe l, lacul Dumbr avita este singurul loc din Transilvania
si unul dintre pu tinele locuri din tara unde st arcul cenu siu cuib areste in stuf,
precum si singurul loc de cuib arit al egretei mari, din interiorul lan tului carpatic
(Societatea Ornitologic a Rom ana, 2000).
Alte situri Natura 2000 care se desf asoara pe teritoriul jude tului Bra sov sunt
Podi sul H artibaciului, respectiv Sighi soara -Tarnava Mare, ambele in zona de

8
nord a jude tului (Rupea Cohalm). Acestea constituie un areal in care utilizarea
tradi tional a a terenurilor (p asunat, cosit) a p astrat o diversitate biologic a
ridicat a, echilibrul dintre activit atile umane si natur a ramanand aproape
neschimbat inca din perioada medieval a (GAL Asocia tia Transilvan a Brasov
Nord).
Alte arii naturale, rezervatii sau monum ente ale naturii de interes pentru
dezvoltarea turismului in judetul Brasov sunt:
 Coloanele de bazalt de la Racos, din defileul O ltului, sapat in Muntii Persani;
 Complexele carstice de la Sirnea, Pestera, Magura si Fundata ;
 Rezervatia de zimbri „Valea Zimb rilor” de la Vama Buzaului;
 Rezervatia de ursi „LiBEARty” de la Zarnesti;
 Poiana Narciselor de la Vad, cea mai mare rezerva tie floristic a de narcise din
Europa;

Potentialul cultural -istoric
Actualul teritoriu al judetului Brasov a reprezentat una dintre ce le mai vechi
vetre de locuire pentru popula tia din interiorul arcului carpatic, fapt atestat de
prezen ta numeroaselor vestigii din epoca bronzului (Bod) si fierului (localitatea
Ariu sd, la limita dintre jude tele Ariu sd si Covasna), din perioada civiliza tiilor
dacic a si roman a (castrul roman Cumidava de la R asnov), din perioada feudala
(cetatea lui Negru -Voda de la Breaza, in Tara Fagarasului), dar si din perioada
medievala mijlocie si tarzie (numeroasele a sezari cu biserici fortificate s asesti).
Toate acest e m arturii ale trecutului formeaz a, impreun a cu patrimoniul
immaterial al zonei – tradi tii, evenimente, mentalit ati si moduri de via ta –
premisele practic arii turismului cultural si istoric. Elementele de arhitectur a,
folclor si art a popular a cunosc o mare diversitate, dezvolt andu -se de -a lungul
secolelor prin convie tuirea si interac tiunea locuitorilor din vechile vetre
rom anesti cu popula tii apar tinand etniilor german a (sasii, prezen ti in num ar
mare in Tara B arsei si zona Rupea -Cohalm) si maghiar a (mai ale s in zona S acele
si la contactul cu jude sele Harghita si Covasna).
Orasul Bra sov a de tinut un rol polarizator in via ta economic a si social a a zonei
inca din secolul al XIII, c and teutonii au pus bazele primelor fortifica tii
medievale, pe locul unor vechi c astre romane. La scurt timp, odat a cu colonizarea
lui de c atre sa si, Bra sovul a devenit un ora s-targ infloritor, ce amintea de
burgurile lumii medievale germane. Urmare a trecutului s au impresionant,
Brasovul dispune in prezent de o multitudine de atrac tii turistice de natur a
cultural a, atat laice, c at si biserice sti.
Biserica Neagr a este cel mai vizitat obiectiv turistic din Bra sov (Agen tia de
Dezvoltare Durabil a a Jude tului Bra sov, 2008, pg. 63) . Construit a intre anii 1377
si 1477 si av and hramul Sf. Mari a, Biserica Neagr a este cel mai mare edificiu
religios gotic din Europa de Est, av and o capacitate de 5000 de persoane. Initial
catolic a, Biserica Neagr a a devenit evanghelic a, mai precis luteran a dup a Marea
Reform a. Denumirea actual a provine de la culoare a zidurilor, innegrite dup a
incendiul care a mistuit ora sul in anul 1689. Biserica ad aposte ste cel mai mare
clopot din spa tiul rom anesc – cu o greutate de 6 tone – dar si o important a si
valoroas a colec tie de covoare orientale anatoliene. La acestea se ada uga
renumita org a, cu 4.000 de tuburi, instalat a in anul 1839, care inca mai este
utilizat a in recitalurile de muzic a bisericeasc a.

9
Reprezentativ a pentru comunitatea ortodox a a Bra sovului medieval este biserica
Sf. Nicolae din Scheii Bra sovului , atestat a documentar inca din anul 1292 si
reconstruit a la sf arsitul secolului al XV -lea, intr-un stil arhitectural ce se remarc a
printr -o combina tie de elemente gotice, renascentiste si bizantine . Biserica
ortodox a a fost un important centru spiritual si cultural pe ntru rom anii din toat a
Tara B arsei, intruc at in apropierea ei, Diaconul Coresi a tip arit, in anul 1556,
primele c arti in limba rom ana, iar in anul 1583 a luat fiin ta Prima Scoal a
Rom aneasc a, ast azi muzeu.
Imaginea de ora s medieval este conferit a si de ansa mblul de fortifica tii, cu
turnuri de ap arare (Turnul Alb, Turnul Negru), bastioane (bastionul Tesatorilor,
bastionul Graft) si por ti (poarta Ecaterina), la care se adaug a Piata Sfatului cu
Casa Sfatului (care ad aposte ste in prezent Muzeul Jude tean de Istor ie), precum si
Cetatuia Bra sov, situat a pe Dealul Straja .
Un interes deosebit din punct de vedere al posibilit atilor de valorificare prin
turism il reprezint a patrimoniul cultural al vechilor comunit ati sasesti – biserici
fortificate, cet ati taranesti, sat e in care sirurile de case cu por ti inalte, formeaz a,
impreunp cu p asunile, livezile si padurile din apropiere un peisaj cultural ce
aminte ste de burgurile medievale ale Europei Occidentale. O mare parte din
acest patrimoniu d ainuie ste si ast azi in pofida faptului c a cea mai mare parte a
popula tiei de etnie german a a emigrat in anii 1980 si 199 0.
Probabil cea mai cunoscut a cetate taraneasc a este cea de la Rasnov, dat and de la
sfarsitul secolului al XIII -lea. Cetatea a fost construit a pe un pinten calcaros d in
apropierea ora sului, in apropierea castrului roman Cumidava, prin efortul
colectiv al locuitorilor din R asnov, Cristian si Vulcan, fiind singura cetate din Tara
Barsei care a rezistat n avalirilor t atare din anul 1335.
O cetate taraneasc a restaurat a rece nt este Cetatea Rupea . Atestat a documentar in
prima parte a secolului al XIV -lea, cetatea a fost folosit a de-a lungul secolelor ca
loc de refugiu pentru locuitorii satelor din jur. Cetatea se num ara printre cele mai
vechi vestigii arheologice din tara, con struc tia medieval a fiind ridicat a pe locul
unui castru roman, la r andul s au construit pe o fortifica tie dacic a.
In partea de nord a Tarii B arsei se afl a localitatea Feldioara , prima a sezare
intemeiat a de c atre Cavalerii Teutoni la stabilirea acestora in Tara B arsei. In anul
1240, folosind tehnicile de construc tie preluate de la castelele cruciate din Asia
Mica, teutonii au construit, pe colina din apropierea localit atii, o cetate de piatr a
din care ast azi se mai p astreaz a astazi numai un fragment de zid. Du pa plecarea
teutonilor, localnicii sasi au prev azut cetatea cu turnuri de ap arare, inconjurate
de un sant de ap arare.
Un alt monument istoric ce isi afla originile in perioada cavalerilor teutoni este
Castelul Bran . Reconstruit a in secolul al XIV -lea din p iatra, pe locul unei vechi
cetati din lemn ridicat a de teutoni, Castelul Bran a fost utilizat secole la r and
pentru supravegherea trec atorii Bran -Rucar si a constituit punctul de vam a intre
Transilvania si Tara Rom aneasc a. In 1920, Consiliul Or asenesc Bra sov a donat
castelul Reginei Maria care a ajuns, ulterior, in proprietatea familiei de Habsburg.
In 2006, castelul a fost retrocedat proprietarului de drept, Dominic de Habsgurg,
fiind in prezent cel mai vizitat muzeu din Romania. Num arul mare de vizitatori se
datoreaz a si asocierii Castelului Bran cu legenda contelui Dracula , castelul fiind

10
reprezent and una din principalele surse de inspira tie pentru autorul Bram
Stoker.
Bisericile fortificate reprezint a un alt element definitoriu pentru peisajul cultural
al jude tului Bra sov. In contextul invaziilor t atare si mai t arziu al pericolului
otoman, sa sii au construit in jurul bisericilor lor fortifica tii, in arealele
etnografice Tara B arsei si Rupea -Cohalm afl andu -se cele complexe monumente
de acest fel din Transi lvania. O parte dintre acestea exist a si ast azi, drept
marturii ale trecutului, fortifica tiile p astrandu -se cu prec adere in asezarile
rurale: Prejmer, H arman, S anpetru, Feldioara, H alchiu, Rotbav, Cristian (Tara
Barsei), Viscri, Bunesti, Crit, Drause ni, Ca ta, Homorod (Rupea -Cohalm) .
Probabil una dintre cele mai bine p astrate biserici fortificate din Transilvania
este cea din Harman, construit a incep and cu anul 1500, in jurul bazilicii
romanice atestate la 1240. In interior, de -a lungul zidurilor circulare, s-au p astrat
numeroase c amari, dispuse ca un fagure de miere, care serveau drept camari
pentru provizii pe timp de pace si camere de locuit pe timp de asediu. Orga,
datand din secolul al XVIII -lea, este a doua ca m arime din Tara B arsei dup a cea
de la Biser ica Neagr a din Bra sov (Tiplic, I.M., 2006) .
La est de H arman se afl a localitatea Prejmer , adapostind una dintre cele mai vaste
si bine p astrate biserici cu incint a fortificat a din Transilvania . Construit a in sec.
XIII si fortificat a doua secole mai t arziu, biserica evanghelic a din Prejmer este cel
mai vechi monument gotic din Transilvania. Dispune de acelasi sistem de camari
ca si biserica de la Harman si adaposteste cel mai vechi altar gotic din
Transilvania. Alte atractii sunt „orga mor tii”, un sistem de arme care se declan sau
simultan, dar si piatra cu inel de fier de care erau legate de picior femeile
necredincioase. Foarte bine conservat a, biserica si fortifica tia a fost inclus a in
anul 1999 in patrimoniul cultural UNESCO . Cetatea de tine in prezent si un mic
muzeu etnografic s asesc cu obiecte de cult, porturi, ceramic a, mobilier pictat.
O alta biseric a inclus a in patrimoniul UNESCO este cea din Viscri , comuna
Bune sti, aflat a in nordul jude tului. Construita in secolul al XIII -lea pe locul unei
vechi bazil ici romanice, monumental se num ara printre cele mai vechi biserici
fortificate din Transilvania. Biserica p astreaz a inca incinta fortificat a, cu drum de
aparare, turnuri si bastioane.
De o valoare si diversitate deosebite este si patrimoniul cultural apar tinand
vechilor vetre de locuire rom aneasc a, cum este cazul Tarii F agarasului. Aici este
presupusul loc de unde a plecat Negru Vod a spre a desc aleca in Tara
Rom aneasc a – si unde se p astreaz a inca ruinele presupusei cet ati a lui Negru
Vod a, dar si unul dintr e pu tinele locuri din Rom ania unde p anzele tesute manual
dobandesc, inca, valoare social a si economic a (in cadrul Muzeului de P anze si
Pove sti din satul M andra). Tot in Tara F agarasului se afl a una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale Br ancovenilor in Tr ansilvania – Manastirea Br ancoveanu de
la Sambata de Sus; una dintre cele mai importante herghelii de cai lipi tani din
lume, la S ambata de Jos, dar si o spectaculoas a manastire rupestr a, la Sinca
Veche.
Conform Strategiei de Dezvoltare Durabila a Judetului Brasov 2013 -2020 -2030,
din totalul de 329 de obiective de patrimoniu de valoare internationala si
nationala 171, adica jumatate, pot intra in categoria obiective turistice. Din

11
acestea, o treime au o stare precara, ceea ce impune masuri de conservare si
chiar de restaurare.
Cultura si spiritualitatea judetului sunt reflectate prin numeroasele evenimente
care au loc anual in judet. Evenimentele de tipul Turnirurile Cet atilor (organizate
cu o frecven ta anual a in Bra sov, F agaras, Rasnov, Feldioara) si Micul O ktoberfest
(organizat anual in Municipiul Bra sov – http://www.oktoberfestromania.ro/
oktoberfest -brasov ) reflect a mostenirea cultural a german a a comunit atilor
locale. Alte evenimente cult urale de interes in dezvoltarea turismului sunt
concertele de org a de la Biserica Neagr a, dar si festivalul „Diletto Musicale
(http://www.diletto -musicale.ro/ ) ce presupune organizarea de concerte
itinerante in bisericile fortificate s asesti din Tara B arsei.
Cetatea R asnovului s -a remarcat ca loc al invatarii despre istorie, prin
intermediul Festivalului de Fim Istoric, al Festivalului International de
Reconstituire Istorica si Scolii de Var a „Astra”.
Probabil unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale r amane Parada
Junilor, organizat a la o s aptamana dup a Pastele Ortodox. Pe parcursul zilei, cele 7
cete de juni – calarasi din Scheii Bra sovului, care p astreaz a un port bogat
ornamentat si o serie de ritu aluri ce imbin a elemente p agane cu cre stine –
parcurg c alare centrul istoric al Bra sovului pentru a se retrage la Pietrele lui
Solomon, unde s avarsesc aruncarea ritualic a a buzduganului si joac a hora.
Evenimentul prezint a un imens poten tial turistic datori ta elementelor de
unicitate, c aci ritualurile si chiar portul junilor p astreaz a elemente pre -crestine
ce nu se mai reg asesc la alte grupuri de c alarasi din tara.
Nici mediul rural nu duce lips a de evenimente culturale. Fasching -ul s asesc,
pastrat inca in cateva sate din Tara B arsei (Prejmer), impu scatul coco sului de la
Apa ta, obiceiul buzduganului din comuna Dr agus (zona F agaras), focul lui
Sumedru din Sirnea si Fundata sunt doar c ateva dintre obiceiurile care au
rezistat trecerii anilor, insa raman cunoscu te doar pe plan local.
Desi majoritatea evenimentelor se adreseaz a comunit atilor locale, ele atrag si
turisti – atat rom ani, c at si str aini. Cu toate acestea, data si locul unde se
desf asoara diverse evenimente nu sunt cunoscute majorit atii turi stilor, iar
uneori nici reziden tilor, ceea ce impune crearea unui calendar comun al
evenimentelor.
Oferta turistica

Infrastructura de cazare din judetul Brasov este reprezentata de h oteluri,
pensiuni (urbane, rurale si agroturistice), hanuri si moteluri, vile si cab ane
turistice, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, casute turistice, tabere de
elevi.

12

0100200300400500600700
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evolutia numarului de structuri de primire turistica in judetul
Brasov
Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Numarul s tructurilor turisti ce de cazare din judetul Brasov a crescut cu 16,7 % in
anul 2013 , fata de anul 2012.

Capacitatea de cazare turistica existenta in judetul Brasov (locuri)
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 15729 14728 16742 17795 21699 25524
Hoteluri 5740 6128 6652 7591 8791 9918
Hoteluri pentru tineret 125 0 0 0 0 0
Hosteluri 0 125 147 207 445 962
Hoteluri apartament 0 0 0 40 54 40
Moteluri 429 316 343 431 748 772
Vile turistice 916 905 900 1010 1476 1764
Cabane turistice 655 612 682 801 752 1005
Bungalouri 50 78 78 96 88 88
Sate de vacanta 106 106 106 72 72 72
Campinguri 2196 640 1962 874 874 870
Popasuri turistice 22 0 0 0 0 0
Casute turistice 0 0 0 0 0 240
Tabere de elevi si prescolari 50 50 50 50 50 50
Pensiuni turistice 2801 2996 314 6 3556 3947 4719
Pensiuni agroturistice 2639 2772 2676 3067 4402 5024
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop

In ceea ce priveste capacitatea de cazare turistica existenta in judet, se observa
un trend cr escator incepand cu anul 2009, in 2013 inregistrandu -se cu 73,3%
mai multe locuri de cazare. In 2013, locurile existente in hoteluri au crescut cu
12,82%, pensiunile (turistice si agroturistice) si -au suplimentat locurile cu
16,69%, locurile in vile turist ice au crescut cu 19,51%, cea mai mare extindere
inregistrand -o cabanele turistice, ale car or locuri au crescut cu 33,64%.

13

Distributia locurilor de cazare in judetul Brasov , in anul 2013
Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Se observa ca cele mai multe locuri de cazare, 39%, se concentreaza in hoteluri,
in top urmand pensiunile agroturistice, cu 20% din capacitatea de cazare si
pensiunile turistice, cu 19% din locurile de cazar e existente in judetul Brasov.
Circulatia turistica in jude tul Brasov
In perioada 2001 -2013 , majoritatea turistilor care au vizitat si practicat diferitele
forme de turism in judet este de origine romana. Interesul turistilor straini
pentru Brasov a crescut si el, insa intr -un ritm mai lent.
Numarul total de turis ti a crescut de la an la an. Astfel, in 2013 s -au inregistrat cu
13,44% mai multi turisti decat in 2012, insa cu 85,3% mai multi turisti decat in
anul 2009. Ponderea turistilor straini este mica, in 2013 doar 14,74% din turisti
fiind din afara tarii.
In ce ea ce priveste innoptarile, acestea au inregistrat, la randul lor, un trend
ascendent, in 2013 crescand cu 17,67% fata de 2012 si cu 77,58% fata de anul
2009.

14

Activitatea turistica in judetul Brasov
Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Durata medie a sejurului a inregistrat in ultimii 12 ani o evolutie negativa, fiind
in 2013 cu 22,3% mai mica decat in anul 2001. Evolutia negativa s -a accentuat in
perioada 2009 -2012, ca urmare a climatului economic nefavorabil si a schimbarii
preferint elor turistilor. Totusi, in anul 2013 s -a inregistrat o crestere de aproape
4%.

Durata medie a sejurului in judetul Brasov (zile)
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

Activitatea turistica din judet ul Brasov are un caracter sezonier, in perioada de
vara (perioada de concedii: iulie -septembrie) si de iarna (decembrie -ianuarie)
inregistrandu -se cei mai multi turisti. Luna cu cea mai intensa activitate turistica
este august, iar lunile cu cele mai putin e sosiri de turisti sunt martie -aprilie,
perioada in care ar trebui ca activitatea operatorilor de turism sa se axeze pe
atragerea de turisti din categoria M.I.C.E. (meetings, incentives, conferences and
exhibitions).

15

Sezonalitatea activitatii turistice in judetul Brasov (sosiri turisti)
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

Daca consideram anul turistic diferit de cel calendaristic, incepand cu luna
martie, in care se inregistreaza cea mai slaba ac tivitate turistica, se observa clar
cele 2 varfuri de sezon ale activitatii, in sezonul de vara si de iarna, precum si
perioadele in care activitatea trebuie sa se concentreze de dezvoltarea si
atragerea segmentelor de turisti din categoria M.I.C.E. si alt e categorii
complementare.
Din cei 123387 de turisti straini inregistrati in judetul Brasov, in anul 2013, cei
mai multi, 17%, provin din Germania, ponderea fiind in stransa legatura cu
numarul de investitii dezvoltate de investitorii germani in judet, i n top urmand
turistii din Israel (9%), Italia, Fran ta si SUA (6%) si Polonia (5%).

16

Distributia turistilor straini in functie de tara de provenienta, in anul
2013
Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Principala destinatie a turistilor este m unicipiul Brasov unde , in anul 2012 , au
sosit aproape jumatate (49%) din totalul turistilor care au vizitat judetul. Orasul
Predeal , precum s i zona Bran -Moieciu sunt urmatoarele locatii frecventate de
catre turisti. Aceasta c restere a fost inregistrata in primul rand datorita
numarului mare de pensiuni construite atat in mediul urban, cat si in mediul
rural.

Distributia turistilor in functie de destinatie , in anul 2012
Turisti romani % Turisti straini % Total turisti %
Mun icipiul
Brasov 279.183 45% 80.567 73% 359.750 49%
Predeal 138.375 22% 6.498 6% 144.873 20%

Bran –
Moieciu 93.517 15% 9.985 9% 103.502 14%
Alte
destinatii
din judet 115.842 18% 13.843 12% 129.685 17%
Total
turisti in
judet 626.917 100% 110.893 100% 737 .810 100%
Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Turistii sositi in judetul Brasov prefera, in proportie de peste 60%, hotelurile ,
aspect explicat atat prin capacitatea de cazare superioara de care acestea dispun,
cat si prin facilitatile diverse puse la dispozitia clientilor . 23% din turistii
judetului Brasov se cazeaza in pensiuni (turistice si agroturistice), celelalte tipuri
de unitati de cazare inregistrand foarte putin din circulatia turistica din judet.

17

Ponderea turistilor in un itatile de cazare din judetul Brasov
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune, in judetul Brasov,
in anul 2012 , a fost de 20,1%, in scader e cu 2,3 puncte procentuale fata de anul
2011.

Indicele de utilizare a capacitatii d e cazare turistica in functiune
(%)
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Unitati de
cazare – total 22,6 24,6 23,7 23.3 25,3 26,1 19,6 20,2 22,4 20,1
Hoteluri 32,9 34,8 36,1 33,8 36,0 34,7 26,0 27,2 30,3 29,1
Hanuri si
moteluri 40,2 38,4 30,3 25,0 27,0 29,3 20,8 24,8 25,6 17,9
Vile turistice 27.4 24,6 21,4 17,3 18,3 25,0 21,5 18,1 18,1 19,5
Cabane 9,0 9,8 11,6 13,7 12,9 15,5 11,4 13,9 13,9 10,2
Pensiuni
turistice 26,3 21,2 16,0 16,9 20,1 21,4 15,0 14,7 15,8 14,2
Pensiuni
agroturistice 12,2 14,9 10,7 9,7 11,9 15,0 11,1 12,7 14,2 10,6
Campinguri 5,9 13,6 0,9 – – 21,0 25,8 27,6 14,8 11,9
Tabere de elevi
si prescolari 4,7 5,0 11,2 9,5 32,2 5,4 17,0 7,2 5,8 10,5
Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Pe baza posibilitatilor de cazare actuale si propuse , se poate spune ca , la nivel de
jude t, exista capacitate de cazare adecvata. De fapt, judecand dupa ratele de
ocupare , exista o supra -oferta de camere, ceea ce duce la profituri mai mici si
capital neadecvat pentru modernizarea unitatilor. Totodata, unitatile si locurile de
cazare sunt concentrate in statiunile turistice (Poiana Brasov si Predeal) si in zona
Bran -Moieciu -Fundata, c eea ce duce la un grad ridicat de concentrare al activitatii
turistice in destinatiile amintite anterior, cu un impact potential negative asupra

18
peisajului natural si patrimoniului cultural. In acelasi timp, alte zone ce dispun de
un potential turistic rid icat, cum sunt Tara F agarasului, Poiana M arului sau Vama
Buzaului r aman pu tin frecventate de turi sti, fie din cauza accesului mai dificil
(ceea ce duce la cre sterea duratei transportului), fie din cauza promov arii
deficitare sau ineficace.
Din tabelul prez entat anterior rezulta ca, in perioada analizata, hotelurile au avut
un indice de utilizare a locurilor de cazare peste capacitatea medie a celorlalte
unitati de cazare inregistrate la nivel judetean. I n pensiunile turistice de la nivelul
judetului , indice le de utilizare al capacitatilor a atins un maxim in 2008 de 26,1%,
dar si in aceste conditii gradul de utilizare al capacitatilor de cazare este estimat la
un sfert din capacitatea maxima. Indicele relativ redus de utilizare este datorat in
mare masura si economiei subterane sau informale, o mare parte din pensiunile
turistice care sunt afaceri de familie eliberand facturi, chitante sau bonuri fiscale
numai atunci cand clientii cer expres acest lucru. Astfel, o parte din innoptarile
turistilor in structuri le de primire turistica raman neinregistrate.

Formele de turism practicate in judetul Brasov
Formele de turism practicate in jude tul Bra sov urm aresc structura patrimoniului
turistic al jude tului, dar si evolu tia cererii pentru servicii turistic la nivel n ational
si european.
Turismul montan
Relieful montan care domin a jumatatea sudic a a jude tului permite practicarea
sezonier a a sporturilor de iarn a, pe teritoriul jude tului Bra sov afl andu -se trei
statiuni turistice de interes na tional – Poiana Bra sov, Prede al si Rasnov – toate
cele trei fiind amenajate in Masivul Post avarul.
Turismul pentru practicarea sporturilor de iarn a
La momentul de fa ta, pentru practicarea schi -ului si snowboarding -ului sunt
omologate 10 p artii in Poiana Bra sov si 7 p artii in Predeal, avand diferite grade
de dificultate. In anul 2011, in domeniul schiabil din Poiana Bra sov s -au f acut
investi tii de peste 25 de milioane de euro, prin proiectul „Dezvoltarea si
reabilitarea domeniului schiabil in Poiana Bra sov – Municipiul Bra sov”, finan tat
de Ministerul Dezvolt arii Regionale si Turismului (MDRT). Urmare a acestor
investi tii, lungimea p artiilor a crescut de la 16,4 km la 24 km, iar suprafa ta
domeniului schiabil a crescut de la 30 la 63,5 hectare. Totodat a, s-au creat noi
instala tii de transp ort pe cablu si de producere a z apezii artificiale si s-a
amenajat o parcare cu o capacitate de 650 locu ri.
Proiectul a inclus realizarea de noi tronsoane de leg atura intre p artiile deja
existente, cum ar fi cele dintre p artiile Lupului si Ruia, Lupului si Post avarul, Ruia
si Sulinar, Drumul Ro su si Subteleferic, Lupului si Stadionului, P artia Lupului
transform andu -se practic dintr -un drum forestier intr-o p artie de nivel
european, cu o l atime ce ajunge si la 40 de metri. In plus, P artia Lupului este
acum d eservit a de dou a telescaune noi, cu o capacitate de 1.600 de persoane pe
ora, respectiv 2.400 de persoane pe or a.

19
Tot prin acest proiect au fost amenajate bucle in zonele cele mai periculoase ale
partiilor, iar toate p artiile din Poian a au fost nivelate si curatate de bolovani. Cele
24 de tunuri de z apada cu elice si cele 120 de l ancii pentru p artii abrupte sunt
suficiente pentru alimentarea p artiilor cu z apada artificial a, ceea ce face ca
practicarea schiului in Poiana Bra sov s a nu mai depind a de precipita tiile
naturale. Pentru inzapezirea artificial a a p artiilor s -a construit un lac de
acumulare in nord -estul Poienii Ruia, la cota 1490, care are o capacitate de
inma gazinare de 120.000 metri cubi.
Partiile Drumul Ro su din Poiana Bra sov si Clabucet din Prede al au fost dotate cu
nocturn a, iar p artia Subteleferic din Predeal cu instala tii pentru z apada
artificial a. Tot la Predeal s -au efectuat, gra tie unui proiect de 13,5 milioane euro
implementat in 2010 si 2011, corec tii de toren ti, amenajarea traseului de sc hi de
legatura dintre p artia Subteleferic si sta tia inferioara a telescaunului, dotarea
partiilor cu garduri si plase protec tie, marcaje si balize pentru orientarea
turistilor, amenajarea pistei de biatlon Valea R asnoavei, amenajarea unui poligon
de tir si a unei piste pentru role.
Perspective de dezvoltare a infrastructurii pentru sporturi de iarn a
In exerci tiul financiar 2014 -2020 este planificata amenajarea a cinci noi instala tii
de transport pe cablu si patru p artii pe partea de vest a Masivului Post avaru,
spre R asnov. P artiile vor avea o lungime total a de circa 6,9 km si vor stabili
conexiuni cu actuala P artie a Lupului. Vor exista dou a statii de teleschi: o Sta tie
de Jos, la cota 870 m, respectiv o Sta tie de Sus, care reprezint a punctul de
intalnire al instala tiilor ce deservesc ambii versan ti ai masivului Post avarul.
Statia de Sus va marca, practic, extinderea sta tiei existente de telegondol a,
teleschi si telecabin a din Poiana Bra sov cu inca trei noi linii de cablu. Cele dou a
statii vor fi inter -conect ate printr -o instala tie de telescaun cu o lungime de 2,3
km. Se va amenaja, de asemenea, un nou lac de acumulare, la altitudinea de 885
m, care s a deserveasc a instala tiile de z apada artificial a.
Turismul pentru drume tii
La momentul actual, exist a trasee ma rcate in toate masivele din jude tul Bra sov
(Fagaras, Bucegi, Piatra Craiului, Post avaru, Piatra Mare, Intorsurii, Ciuca s etc).
In ultimul deceniu, o serie de lucr ari de infrastructur a au crescut accesibilitatea
turistilor la obiectivele turistice din difer itele masive montane ale jude tului, iar
oferta turistic a s-a diversificat prin amenajarea a noi obiec tive turistice.
Canionul 7 Sc ari din masivul Piatra Mare a fost reabilitat in 2013, sc arile de acces
si balustradele fiind inlocuite cu altele noi, ceea ce a dus la o cre stere a
accesibilit atii si siguran tei turi stilor. Tot recent, in 2010, Pe stera Valea Cet atii din
masivul Post avaru a fost amenajat a si deschis a turistilor, aceasta servind chiar,
periodic, drept loca tie pentru diferite concerte. In 2008, in Vama Buz aului din
Mun tii Intorsurii s -a amenajat prima rezerva tie de zimbri din jude tul Bra sov,
avand o suprafa ta de 9 hectare si dispun and de 3 locuri de hr anire a zimbrilor.
Turismul pentru alpinism si escalad a se poate practica in toate masivele
montane , mai cunoscute diind Post avaru (cheile R asnoavei), Piatra Craiului
(Prapastiile Z arnestilor) sau Piatra Mare (Pr apastiile Ursului).

20
Turismul de aventur a
In jude tul Bra sov exist a, in prezent, dou a parcuri de aventur a – unul in cartierul
Noua al Municipiul ui Bra sov si unul in comuna Dr agus din zona F agarasului –
dispun and de trasee cu grade variate de dificultate. Un parc de aventur a de
dimensiuni mai reduse a fost amenajat in cadrul complexului Cheile Gr adistei din
Fundata. In 2014 va fi inaugurat un nou t raseu de tirolian a, cu o lungime de 2,1
km, pe drumul intre Canionul 7 Sc ari si Dambu Morii (zona DN1 – Timi sul de
Sus). In apropiere de R asnov, in zona cheilor R asnoavei, se practic a bungee –
jumping -ul, diferen ta de nivel fiind de 140 m.
Zborul cu parapant a se poate practica in zona Bunloc din S acele, la poalele
Pietrei Mari. Saltul cu para suta in tandem se poate face, al aturi de para sutisti
licen tiati, pe aerodromurile S anpetru si Ghimbav, la mai pu tin de 10 km de
Municipiul Bra sov.
Turismul pentru evenime nte sportive
Datorit a infrastructurii pentru practicarea sporturilor, Bra sov dispune de o
capacitate mare de a g azdui evenimente sportive. De altfel, urmare a investi tiilor
in infrastructura pentru sporturile de iarn a, Poiana Bra sov, Predeal, R asnov si
Fundata au fost, in 2013, gazdele Festivalului Olimpic al Tineretului European –
editia de iarn a. Organizarea unor viitoare edi tii a Jocurilor Olimpice de Iarn a
pentru Tineret r amane un obiectiv al autorit atilor si operatorilor locali, fiind deja
avansat a propunerea ca Bra sovul s a gazduiasc a aceste jocuri si in 2020.
In 2010, in Bra sov a fost inaugurat Patinoarul Olimpic, la ora actual a cel mai
mare si mai modern patinoar din Rom ania. Patinoarul este utilizat inclusiv
pentru organizarea de comperi tii de hochey si reprezint a „casa” echipei Corona
Wolves. In 2013, a fost inaugurat noul Bazin Olimpic din Bra sov, av and 10
culoare si o capacitate de peste 650 de persoane in tribune. Tot recent s -a
realizat modernizarea S alii Sporturilor „Dumitru Popescu Coliba si”, care dispune
de peste 1500 locuri in tribune.
Turismul cultural si istoric
In jude tul Bra sov se disting mai multe areale etnografice, fiecare av and specificul
sau in ceea ce prive ste portul popular, gastronomia sau obiceiurile. Elementele
de arhitectur a, folclor si art a popular a cunosc o mare diversitate, dezvolt andu -se
de-a lungul secolelor prin convie tuirea si interac tiunea locuitorilor din vechile
vetre rom anesti cu popula tii apar tinand etniilor german a (sasii, prezen ti in
num ar mare in Tara B arsei si zon a Rupea -Cohalm) si maghiar a (mai ales in zona
Sacele si la contactul cu jude tele Harghita si Covasna).
Jude tul Bra sov cunoa ste o mare densitate a monumentelor istorice, care
constituie fundamentul practic arii turismului cultural -istoric. Patrimoniul
culura l construit cuprinde cet ati feudale (cetatea lui Negru Vod a de la Breaza, la
poalele Mun tilor F agaras), cet ati taranesti (Rupea, R asnov), din care unele
construite pe locul unor vechi cet ati teutonice (Feldioara, Bran), cet ati-resedin te
princiare (F agaras), castele si resedin te nobiliare (Nemes si Mikes din Budila,
Bruckenthal din S ambata de Jos, Sukosd -Bethlen din Raco s, Kalnoky si Haller din
Hoghiz etc.), dar si o multitudine de biserici fortificate evanghelice, dovezi ale
prezen tei sa silor in Tara B arsei si zona Rupea de aproape 8 secole. Dou a biserici

21
fortificate cu incint a sunt ast azi incluse in Patrimoniul UNESCO: biserica
fortificat a din Prejmer ( Tara B arsei) si biserica fortificat a din Viscri (Zona
Rupea). Toate acestea atrag un num ar semnificativ de turisti, Castelul Bran fiind,
de altfel, cel mai vizitat muzeu din Rom ania (peste 500.00 de vizitatori in 201 3).
Municipiul Bra sov dispune, in particular, de un patrimoniu construit valoros,
datand, in mara majoritate, din Evul Mediu T arziu (Biserica Neag ra, Biserica Sf.
Bartolomeu, Casa Sfatului, zidurile de ap arare ale cet atii, impreun a cu turnurile
si bastioanele). Prima Scoal a Rom aneasc a, unde Diaconul Coresi a realizat
primele tip arituri in limba rom ana, si Biserica Sf. Nicolae din Scheii Bra sovului,
ambele dat and din secolul al XV -lea, reprezint a marturii ale dezvolt arii culturii
rom anesti in interiorul arcului carpatic.
Patrimoniul construit este complementat de patrimoniul imaterial si de
evenimentele culturale organizate in comunit atile rurale si urbane din jude t. Desi
este unul dintre cele mai urbanizate jude te, inca exist a comunit ati ce si-au
pastrat portul popular (mai ales in Tara F agarasului), practicile agricole
tradi tionale, obiceiurile (de exemplu, „ Impu scatul coco sului” in Apa ta, Faschingul
in Prejmer). De altfel, Bra sovul r amane printre pu tinele locuri din tara care
pastreaz a inca obiceiuri de origine pre -crestina, cum este cazul Paradei Junilor.
Turismul in arii protejate, ecoturismul si cicloturismul
Cadrul natural inca putin alterat, for mat, in mod echilibrat, dintr -o treapt a a
mun tilor inalti, una a mun tilor jo si si una a v ailor si depresiunilor, constituie
suportul fizic pentru dezvoltarea activit atilor de ecoturism.
Pe teritoriul actual al jude tului Bra sov se desf asoara o multitudine d e arii
protejate, unele prezent and elemente de unicitate, care justific a practicarea
ecoturismului. Parcul Na tional Piatra Craiului, al c arui teritoriu se suprapune pe
cel al destina tiei ecoturistice Z arnesti-Piatra Craiului (conform Criteriilor pentru
desemnarea Destina tiilor Ecoturistice in Rom ania elaborate pe baza Standardul
European de Certificare in Ecoturism – The European Ecotourism Labelling
Standard – EETLS si Criteriilor Globale de Turism Durabil). Parcul se remarc a
prin abrupturile st ancoase spe ctaculoase (Pr apastiile Z arnestilor) si relieful
carstic (Pe stera si Cheile D ambovicioarei), dar si prin elemente rare sau
endemice de flor a (garofi ta Pietrei Craiului) sau faun a (capra neagr a). In
apropiere de ora sul Zarnesti se afl a si singurul sanctuar pentru ur si din Rom ania,
LiBearty, dedicat ur silor care au fost salva ti din captivitate, dar care nu mai po fi
reintegra ti in mediul lor natural.
Atat Parcul Na tional Piatra Craiului, c at si Parcul Natural Bucegi cuprind si areale
antropizate, pe teritoriu l comunelor Fundata, Moieciu, Bran, unde paji stile si
gospod ariile risipite creeaz a un peisaj tipic satelor montane. Acest peisaj
consituie, in sine, o atrac tie pentru pasiona tii de fotografie, ceea ce face ca aceste
zone s a fie, periodic, „gazdele” unor t abere de fotografie turistic a.
In jude tul Bra sov, in apropiere de Codlea, se desf asoara si cea mai mare
rezerva tie avifaunistic a din interiorul arcului carpatic: Complexul Piscicol
Dumbr avita, av and o suprafa ta de aproape 420 de hectare. Complexul a fost
desemnat sit Ramsar (zon a umed a de importan ta interna tional a) si arie
protejat a Natura 2000 (arie natural a european a protejat a), aici observ andu -se
peste 200 de p asari specifice habitatelor delaice, printre care buhaiul de balt a,

22
egreta mare, st arcul pitic, barza neagr a, carstelul de c amp, c alifarul alb. Este zona
cu cea mai mare efective de astfel de p asari la nord de Carpa ti, fiind neoficial
denumit a „Delta Bra sovului” sau „Delta dintre mun ti”. In zon a s-a amenaja t un
traseu de vizitare cu drumuri pietruit e, exist a panouri explicative bilingve si se
pot efectua tururi cu un ghid local, ceea ce creeaz a premisele practic arii
turismului pentru birdwatching.
In nordul jude tului, in zona Viscri -Bune sti, Funda tia ADEPT Transilvania a
amenajat o re tea de trasee pe ntru biciclete cu o lungime de aproximativ 40 km, a
carei dezvoltare va continua si in anii urm atori. Scopul este crearea unei re tele
de cel pu tin 100 km care s a lege satele cu biserici fortificate s asesti din zona
Tarnava Mare, pe teritoriul a 3 jude te (B rasov, Sibiu, Mure s), in vederea
stimul arii dezvolt arii durabile a comunit atilor locale (prin incurajarea
transportului nemotorizat si deci nepoluant, diversificarea surselor de venit,
crearea unei atitudini pozitive fa ta de conservarea mediului inconjur ator in
randul popula tiei locale etc). Anual, pe traseu are loc evenimentul sportiv TBT
Race, un concurs MTB cu start si finish la Viscri, care reune ste at at copii c at si
adul ti. Scopul este cre sterea gradului de con stientizare cu privire la beneficiile
tran sportului nemotorizat, mai ales in zonele situate in arii protejate sau unde
infrastructura modern a ar contrasta cu valorile si patrimoniul local.
Turismul gastronomic
In prezent, Bra sovul se num ara intre pu tinele jude te din tara in care se pot
practica pr ograme de tipul v anatorii de trufe cu c aini. Astfel de evenimente se
organizeaz a mai ales in zona Viscri -Bune sti sau Plaiu Foii din R asnov. In Viscri,
vanatoarea de trufe face, de regul a, parte dintr -un program mai complex, care
include si cursuri de g atit gourmet.
Gastronomia local a, con tinand numeroase elemente de unicitate, r amane insa
putin cunoscut a. Supa de semin te de dovleac, sosurile de fructe, ciorbele acrite cu
zeam a de varz a („broc cu moare”), pr ajiturile cu fenicul sau anason, rezultat al
convie tuirii celor 3 etnii – rom ana, german a si maghiar a – sunt preparate
cunoscute ast azi doar popula tiei v arstnice.
Turismul bazat pe experien te autentice
Turismul autentic presupune consumarea de produse (inclusiv alimente) si
servicii furnizate de operatori economici locali, folosind tehnici si tehnologii
tradi tionale, dar si materii prime produse local. Astfel, turismul autentic se
opune turismului de mas a, promov and experimentarea de c atre turi sti a stilului
de via ta specific comunit atilor locale de la nive lul destina tiilor turistice.
Desi inca la inceput, turismul bazat pe experien te autentice se dezvolt a si este
practicat mai ales in randul turi stilor str aini si in randul celor cu un nivel peste
medie al veniturilor si educa tiei. Aceast a form a de turism inglobeaz a tururi
tematice, sederi la unit ati de cazare unde turi stii au ocazia de a participa la
prepararea unor feluri de m ancare tradi tionale, vizite la ateliere unde turi stii pot
interac tiona direct cu me stesugarii, cum este cazul fier ariei sau c aramid ariei din
Viscri si Muzeului de P anze si Pove sti din satul M andra.

23
Turismul rural si agroturismul
Pe teritoriul jude tului Bra sov exist a mai multe areale propice pentru practicarea
ecoturismului, propice at at din punct de vedere al accesibilit atii, c at si al
diversit atii patrimoniului natural si cultural: culoarul Bran -Moieciu -Fundata,
Vama Buz aului, Tara F agarasului, arealul Bune sti. O caracterisic a definitorie este
prezen ta peisajului natural antropizat, care genereaz a o atmosfer a idilic a: paji sti
montane s au de deal, desp artite de perdele de p adure sau livezi, prezen ta
turmelor de oi sau cirezilor de vite, men tinerea arhitecturii si tehnicilor agricole
tradi tionale.
O dezvoltare remarcabil a a avut -o, in ultimul deceniu, comuna Bune sti, cu satul
Viscri. Pe d e-o parte, zona a beneficiat de o promovare sus tinut a prin asocierea
cu ASR Prin tul Charles, prezen ta in documentarul Wild Carpathia, dar si
proiectele derulate de Funda tia Mihai Eminescu Trust. Ast azi, Viscri face parte
dintr -o intreag a retea de sate in care Mihai Eminescu Trust implementeaz a
proiecte de restaurare si conservare a patrimoniului construit, dezvoltare a
resurselor umane prin re invierea unor meserii tradi tionale si formarea
popula tiei locale in sensul dezvolt arii unei afaceri proprii, integra re social a a
popula tiei de etnie rom a sau chiar protejare a mediului si biodiversit atii locale
(inclusiv prin amenajarea primei sta tii de epurare ecologice din tara). Localitatea
a cunoscut o dezvoltare diferit a fata de alte destina tii pentru turism rural, in
sensul in care unit atile de cazare s -au amenajat in imobile deja existente,
construirea de pensiuni noi, care nu respect a arhitectura local a si nu utilizeaz a
materiale de construc tie tradi tionale, fiind puternic descurajat a. Totodat a, se
remarc a variet atea de activit ati de programe turistice disponibile: ateliere de
fotografie, cursuri de g atit, v anatoare de trufe, plimb ari cu c aruta, tururi cu
biciclete etc. In prezent, biserica fortificat a din Viscri inregis treaz a un num ar
anual de peste 15.000 de viz itatori .
Turismul de city -break
Posibilit atile variate de petrecere a timpului liber fac ca jude tul Bra sov s a
reprezinte o destina tie potrivit a pentru sejururile de tip city -break, at at in randul
turistilor rom ani c at si in randul turi stilor str aini. Proxi mitatea obiectivelor
turistice (muzee, monumente istorice, atrac tii natural) si a unit atilor de
agrement (parcuri de aventur a, partii de schi, parcuri acvatice) favorizeaz a
practicarea acestei forme de turism intruc at permite turi stilor s a viziteze un
num ar mare de atrac tii intr-un timp relativ scurt.
Turismul pentru afaceri si turismul pentru evenimente MICE
Turismul pentru evenimente MICE (meetings, incentives, conferences and
exhibitions) a luat amploare mai ales in sta tiunile montane (Poiana Bra sov si
Predeal), care dispun de hoteluri cu un num ar mare de locuri de cazare si sali de
evenimente pretabile congreselor, conferin telor, seminariilor si team –
buildingurilor. Zona Bran -Moieciu -Fundata este, de asemenea, pretabil a pentru
organizarea de seminarii si activit ati de tip team -building, mai ales in condi tiile
dezvolt arii, in ultimul deceniu, a unor unit ati de cazare de capacitate mare (Vila
Bran, Hotel Cheile Gr adistei).
Construc tia centrului de afaceri Bra sov Business Park a creat premisele
organiz arii in Municipiul Bra sov a unor t arguri si expozi tii, cum este T argul de

24
Turism Transylvania Tourism Fair. Totu si, oferta de hoteluri pretabile pentru
turismul de afaceri este relative sc azuta in Municipiul Bra sov (excluz and Poiana
Brasov), in condi tiile in car e multe hoteluri, chiar dac a sunt situate central,
dispun de o infrastructur a invechit a. Un aport semnificativ la dezvoltarea
turismului d e afaceri l -a adus deschiderea, in 2008, a hotelului Ramada, respectiv
in 2013 a hotelului Kronwell.

25
3. Id entificarea op ortunit atii d e expl oatare turistic a.
Kit d e resurse pentru abordarea probl ematicil or relative
la pozi tionare, distribu tie si marketing

Turismul valorific a poten tialul natural si antropic, devenind in prezent unul
dintre cele mai importante sectoare econom ice la nivel mondial, cu importante
beneficii economice si sociale la nivelul comunit atii.
Identificarea unei oportunit ati de exploatare turistic a la nivelul unei regiuni,
concretizat a in conceperea unui produs turistic, porne ste in primul r and de la un
studiu ce define ste direc tia ac tiunilor viitoare pentru atingerea unor rezultate c at
mai coerente, iar planificarea reprezint a o etap a esen tiala.

Pozi tionare
Elementul principal in ceea ce prive ste planificarea o reprezint a o pozi tionare
corect a pe pia ta, ceea ce inseamn a conceperea produsului turistic astfel incat
acesta s a raspund a exigen telor segmentelor -tinta. Definirea unui produs turistic
porne ste intotdeauna printr -o analiz a de pia ta, menit a sa stabileasc a pentru cine
este creat produsul turistic si care va fi maniera de abordare.
Canale de distribu tie
Alegerea canalelor de distribu tie este un alt aspect extrem de important, aceasta
fiind modalitatea prin care se creeaz a o prim a impresie asupra produsului
conceput. Este esen tial ca produsul s a fie per ceput de c atre consumatori prin
prisma elementelor care il diferen tiaza de competitori ( in acest caz, elementele
care diferen tiaza regiunea turistic a de celelalte).
Marketing
Initiativele de marketing sunt necesare in orice demers de dezvoltare a unui
prod us turistic, fiind o premiz a a succesului. Promovarea cre ste notorietatea
produsului turistic si contribuie la crearea unei imagini a acestuia, maximiz and
rezultatele financiare ob tinute.

26
In industria turismului, promovarea este diferit a si poate fi mai dificil a, ca
urmare a intangibilit atii produselor. Tocmai de aceea, aten tia acordat a acestui
aspect este mai insemnat a decat in alte industrii, iar intreb arile la care trebuie s a
se gaseasc a cu prioritate un r aspuns sunt urm atoarele:
 Care sunt persoanele c arora li se adreseaz a produsul in mod special?
 Care sunt nevoile si dorin tele consumatorilor poten tiali?
 Ce metode creative pot fi utilizate pentru a genera interes pentru
produsul turistic?
 Care este cea mai potrivit a modalitate de a ajunge la consumatori ?
Dincolo de modalit atile clasice de promovare, in prezent, accentul cade pe
marketing digital, ca urmare a num arului tot mai mare de consumatori care se
informeaz a din mediul online.
Marketing digital = website + ini tiative de e -marketing + Social Media +
rezerv ari online
Cea mai util a metod a de planificare a activit atii de marketing este conceperea
unui plan de marketing, in care elementele cele mai importante sunt
urm atoarele:
 Prezentare general a – descrierea activit atii + definirea misiunii
 Analiz a SWOT
 Pozi tionare pe pia ta – definirea avantajului competitiv si a profilului
consumatorilor
 Mix de marketing – produs, distribu tie, promovare, pre t, „ambalaj“,
parteneriate
 Metode de monitorizare
Evaluarea valorific arii oportunit atii
Odat a identificat a o oport unitate de exploatare turistic a la nivelul unei regiuni, se
impune stabilirea unor metode de evaluare, astfel incat sa se stabileasc a daca
aceasta este fezabil a si dac a beneficiile ce pot fi ob tinute la nivelul comunit atii
sunt cele dorite. Aceast a evaluar e permite luarea unor decizii importante cu
privire la decizia de demarare a exploat arii, dar si la trasarea unor linii de
actiune. Astfel, sunt sporite sansele ca ceea ce s -a dorit ini tial in termeni de
calitate si beneficii s a ajung a si la indeplinire. T otodat a, o evaluare corect a a
actiunilor permite identificarea stakeholderilor si definirea rolului fiec aruia
dintre ace stia, dar si a beneficiilor ce pot fi ob tinute ulterior.

27

In mod evident, la nivel mondial, turismul constituie un motor al dezvolt arii,
astfel c a valorificarea poten tialului turistic existent la nivelul unei regiuni
reprezint a in prezent o pre -condi tie a cre sterii economice. Cu toate acestea,
simpla identificare si valorificare a unei oportunit ati in acest domeniu nu mai
este suficient a, fiind nevoie de instrumente de planificare, monitorizare si
evaluare a acestor demersuri, astfel incat rezultatele ob tinute s a fie optime –
beneficii maxime in contextul resurselor existente, cu costuri reduse.
Identificarea unei oportunit ati si exploatar ea acesteia nu se mai rezum a la simpla
definire a unui produs turistic; pentru eficien ta maxim a, produsul turistic trebuie
conceput conform cerin telor si condi tiilor existente pe pia ta, apoi, pe durata de
viata a acestuia, trebuie adaptat in permanen ta la schimb arile care se succed in
mod continuu, un rol important av and stakeholderii implica ti.

28
4. Analiz a SWOT a turismului in jud e tul Bra sov

In vederea identific arii perspectivelor de dezvoltare si ac tiunilor ce pot fi
implementate in vederea dezvolt arii turismului in jude tul Bra sov, a fost realizat a
o analiz a a punctelor tari, punctelor slabe, op ortunit atilor si amenin tarilor.
Puncte tari
1. Pozi tia geografic a in centrul tarii, ceea ce inlesne ste accesul turi stilor din
diferitele regiuni geografice ale tarii;
2. Prezen ta unor elemente de unicitate la nivelul patrimoniului natural, care
confer a jude tului un avantaj competitiv ;
 Complexul Piscicol Dumbr avita este cea mai mare rezerva tie avifaunistic a
la nord de Carpa ti si singura zon a umed a din Transilvania amenajat a
corespunz ator pentru practicarea birdwatching -ului;
 Rezerva tia de Ur si din Z arnesti este singura de acest tip din Rom ania;
 Zimbr aria de la Vama Buz aului, singura din zona de sud si est a
Transilvaniei;
 Satele Viscri, Cri t, Bune sti, apar tinand re telei Nat ura 2000, dispune de
cele mai intinse paji sti cu flori s albatice care au mai r amas in Europa
depresionar a si care pot fi ast azi admirate gra tie amenaj arii unui traseu
pentru biciclete
3. Infrastructur a adecvat a practic arii unui num ar mare de sporturi
 cel mai mare patinoar olimpic din tar a;
 infrastructur a modern a de practicare a ski -ului si snowboarding -ului,
care va continua s a se extind a in urm atorii ani;
 bazin olimpic si sal a a sporturilor modern a;
 traseu de peste 40 km de mountain bike amenajat intre satele cu biserici
fortificate s asesti din zona T arnava Mare;
 amenaj ari pentru sporturi de aventur a (2 parcuri de aventur a, plaform a
de bungee -jumping pe Cheile R asnoavei, 2 aerodromuri pentru salturi cu
para suta)
 investitii in infrastructura de turism – crester ea suprafetei domeniului
schiabil, realizarea de noi instalatii de transport pe cablu si de producere
a zapezii artificiale;
4. Men tinerea unor peisaje naturale si culturale nealterate , mai ales in
zonele cu o concentrare redus a a circula tiei turistice (Vama Buzaului,
Poiana M arului , zona Rupea )

29
5. Prezen ta activ a a mediului neguvernamental in proiecte de dezvoltare a
turismului sau conexe (Funda tia ADEPT Transilvania, Mihai Eminescu
Trust, Asocia tia de Ecoturism din Rom ania, Grupurile de Actiune Locala
etc)
6. Existen ta unor programe de studii cu profil de turism la universit atile
brasovene (Universitatea Transilvania, Universitatea George Bari tiu)
7. Existen ta unui sentiment de m andrie si apartenen ta in randul locuitorilor
din jude tul Bra sov locale in raport cu comun itatea din care provin , ceea ce
stimuleaz a popula tia local a sa isi promoveze patrimoniul si valorile.

Puncte slabe
1. Lipsa unui aeroport functional si acces greoi dinspre cele mai apropiate
aeroporturi (Bucuresti, Sibiu, Targu -Mures) din cauza traficului
aglomerat pe drumurile nationale (mai ales pe rutele Comarnic -Brasov,
Sighisoara -Brasov);
2. Lipsa de autostrazi care sa conecteze Brasovul la principalele magistrale
rutiere ;
3. Infrastructura de cazare invechita si insuficienta in contextul organizarii
unor even imente de anvergura, mai ales in Municipiul Brasov (excluzand
Poiana Brasov) ;
4. Stare avansat a de degradare a patrimoniului construit , atat in Municipiul
Brasov (Centrul Vechi), c at si in mediul rural ;
5. Absen ta invatamantului voca tional (scoli profesionale) c u profil de turism
6. Organizati a de management a destinatiei turistice Brasov – APDT Brasov ,
nu are o sustinere financiara solida, care sa asigure coordonarea generala
a eforturilor de dezvoltare si promovare a turismului ;
7. Absen ta unui calendar al evenimente lor care sa integreze manifestarile
organizate de diferiti operatori publici si privati;
8. Absenta unei platforme online de promovare a turismului in judetul
Brasov;
9. Lipsa unei viziuni coerente privind exploatarea / pozitionarea fata de
brandurile turistice judetean/local „Brasov, Be.Live It” si „Take a Breath of
Mountain Air” ;

Oportunit ati
1. Candidatura Brasovului pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna
pentru Tineret 2020. Castigarea competitiei cu orasul Lausanne din
Elvetia, contracandidatul Brasovu lui, va determina atat atragerea de
resurse pentru investitii in infrastructura pentru practicarea sporturilor

30
de iarn a, cat si atragerea unui num ar semnificativ de turi sti (sportivi,
spectatori, oficiali) si implicit dezvoltarea economiei locale in condi tiile
cresterii incasarilor din turism, dar si din sectoarele de activitate
complementare ;
2. Candidatura Brasovului pentru titlul de Capitala Culturala Europeana
2021 . Castigarea acestui titlu poate pune Brasovul pe harta destinatiilor
europene pentru turism cultural, istoric si de city -break, generand o
crestere a incasarilor din turism si dezvoltarea ofertei de produse si
servicii cu continut cultural;
3. Dezvoltarea formelor de turism de ni sa, cu o valoare ad augat a mare si
efect multiplicator in economia local a (cicloturism, ecoturism, turism
gastronomic, turism de fotografie);
4. Construirea unui aeroport interna tional (proiect in derulare) care ar
facilita accesul turi stilor str aini in jude t si ar scurta timpul de transfer;
5. Construirea segmentului de autostrad a Comarnic -Brasov, care ar facilita
accesul turi stilor din zona de sud a tarii;
6. Asocierea unor destina tii turistice cu „Ambasadori de brand” , cum sunt,
de exemplu Prin tul Charles (asociat cu satul Viscri) , Peter Maffay (satul
Crit);
7. Replicarea re telei de tra see de biciclete din nordul jude tului in alte areale,
precum Tara F agarasului sau arealul Zarnesti -Poiana M arului -Sinca Noua –
Sinca -Sercaia -Parau -Comana -Hoghiz ;
8. Dezvoltarea infrastructurii na tionale , ceea ce va inlesni accesul turi stilor
din alte regiuni al e tarii la destina tii turistice din jude tul Bra sov;
9. Stransa leg atura a comunit atilor bra sovene cu diaspora , mai ales in
condi tiile in care majoritatea popula tiei de origine german a a emigrat in
Germania in anii 1980 si 1990. Aceste comunit ati din diaspora au
poten tialul de a deveni emi tatoare de turi sti catre jude tul Bra sov, in
contextul in care mul ti dintre cei pleca ti au men tinut leg aturi cu rudele,
prieteni sau cuno stintele r amase in tara.

Amenin tari
1. Investi tii in infrastructur a de turism in statele vec ine (Bulgaria, Ungaria) ,
ceea ce determin a turistii rom ani sa aleag a destina tii din afara tarii (de
exemplu, Bulgaria ca destina tie pentru ski si Ungaria ca destina tie pentru
turism balnear) in detrimentul destina tiilor interne;
2. Distrugerea arhitecturii t radi tionale si stilului de via ta local in zonele
rurale cu un aflux mare de turi sti (ex. Bran -Moieciu -Fundata);
3. Ridicarea de construc tii in zone naturale protejate sau realizarea de
amenaj ari in dezacord cu specificul local ;
4. Cresterea temperaturii medii an uale in cotextul incalzirii globale, cu
impact negativ asupra practic arii sporturilor de iarn a;

31
5. Imbatranirea popula tiei locale (urmare a emigr arii unui num ar mare de
locuiori in alte state europene si a sc aderii ratei natalit atii), cu un impact
negativ asu pra calit atii resurselor umane ;
6. Situa tia geopolitic a tensionat a in Europa de Est , care ar putea influen ta
negativ sosirile de turi sti str aini.

32

5. Parerea stakehol d eril or: cercetare “Realitate vs
Potential Turistic in Brasov in perceptia industriei
turistice”

In scopul fundamentarii corecte a strategiei de dezvoltare a turismului in judetul
Brasov, am decis ca este oportuna derularea unei cercetari in randul
profesionistilor din industria turismului si alte arii conexe , scopul cercetarii fiind
identif icarea perceptiei asupra potentialului turistic al zonei Brasov si a modului
in care acest potential este exploatat. Instrumentul de colectare a datelor a fost
un chestionar.

Au fost transmise invitatii individuale catre peste 1500 de reprezentanti ai
industriei turismului (incluz and aici agen tii, unit ati de cazare, restaurante,
cafenele, parcuri de distrac tii, etc .), ai sectorului public na tional sau local, ONG –
uri si catre reprezentan ti ai mediului privat ce desf asoara activit ati conexe
turismului.

Au f ost targetate persoane care au domiciliul sau locul de munc a in zonele
Brasov si Bucure sti, plec and de la ipoteza ca Bucure stiul poate reprezenta cea
mai mare resurs a de turi sti pentru zona Bra sov. Au r aspuns invita tiei 483 de
persoane, total din care am v alidat 365 de r aspunsuri complete, ceea ce
echivaleaz a cu o marj a de eroare ± 5%, cu o probabilitate statistic a de 95%.

Profilul socio -demografic al respondentilor
Analiz and structura responden tilor din punct de vedere al educa tiei putem
observa cu u surin ta ca publicul intervievat are o educa tie mult peste media
popula tiei, respectiv peste 90% dintre responden ti au cel pu tin studii
universitare.

33
De asemenea, se observa ca 60% dintre responden ti sunt din zona Bra sov, iar
40% din Bucure sti, 47% sunt femei si 53% sunt b arbati, av and in principal
varste cuprinse intre 26 si 45 de ani (peste 63% dintre responden ti).

Aproape 40% dintre subiec ti au r aspuns intreb arilor noastre din pozi tia de
proprietar sau ma nager al unei companii, 25% dintre responden ti fiind din
sectorul public (inclusiv administra tie local a sau na tional a si ONG -uri), peste
45% din sectorul privat cu activit ati in industria turismului , iar aproape 30% din
sectorul privat, f ara a activa in mod direct in industria turismului.

Dintre ce i care au r aspuns c a activeaz a in industria turismului, peste 80%
lucreaz a fie in domeniul hotelier (39,45%), fie in agen tii de turism (43,12%), din
care 61% in agen tii locale.

Aproape 62% dintre responden ti ocup a pozi tii de management in companiile in
care lucreaz a (Director Executiv – 36,5%, Manager Non -Executiv – 2,2%,
Manager Opera tional – 14,3% sau Coordonator de departament – 8,57%), in
timp ce 10% sunt consultan ti independen ti.

34

Percep tii despre Bra sov si Bucure sti
Pentru a verifica validitatea opin iilor respondentilor, am incercat identificarea
frecventei cu care acestia viziteaza judetul Brasov. Aproape jumatate din
respondent i au afirmat ca locuiesc in Brasov, 33% au vizitat judetul in ultimul an,
sub 5% afirmand ca nu au avut niciun fel de activi tate in Brasov.

35

In contextul in care peste 82% dintre responden ti sunt familiariza ti cu zona
Brasov, putem afirma c a percep tia lor, conform c areia peste 93% dintre clien tii
lor consider a Brasovul o destina tie cel pu tin “la nivelul a stept arilor” (38 %), daca
nu chiar “ senza tional a” (55%) este corect a.

36
Pentru a identifica perceptia asupra celor mai importante centre de atractie
pentru turisti, din Romania, respondentii au fost rugati sa descrie orasele
Bucuresti si Brasov, dar si sa enumere princi palele atractii turistice pe care le
considera importante pentru aceste destinatii.

Astfel, respondentii au descris destinatia Bucuresti, c el mai des, prin cuvinte
precum “aglomeratie” si “mizerie”, insa facand abstractie de aceste atribute
aduse capitale i Romaniei, cei chestionati vad Bucurestiul drept un centru
cultural, cu punc t de atractie “Casa Poporului”.

In ceea ce priveste judetul Brasov, acesta a fost descris, de cele mai multe ori,
prin cuvinte precum “curat”, “turism”, “istorie”, “frumos”, cele mai importante
puncte de atractie percepute fiind Biserica Neagra, Bran, Poiana Brasov, Rasnov.
Gradul de dezvoltare al turismului in Bra sov
Pentru stabilirea corecta a directiilor de actiune in elaborarea strategiei,
respondentii au fost rugati sa ordone ze, pe o scala de la 1 la 10, importanta mai
multor elemente cu impact asupra activitatii turistice.

Toate elementele de infrastructura luate in calcul in chestionar sunt considerate
foarte importante de catre respondenti, iesind in evidenta necesitate a dezvoltarii
unui drum expres catre Brasov, imbunatatirea sistemelor de indicatoare turistice
si cons truirea unui aeroport in judet.

Elementul de infrastructura cel mai putin important a reiesit a fi dezvoltar ea
unei retele publice de WiFi.

37

Responde ntii sunt de parere ca atractiile si potentialul turistic natural si istoric –
cultural al Brasovului sunt promovate si valorificate la un nivel mediocru.

In ceea ce priveste gradul de dezvoltare a formelor de turism practicate in
judetul Brasov, percept ia generala este aceea ca turismul sportiv, pe timp de
iarna, este cel mai bine valorificat, insa chiar si asa, media raspunsurilor obtinute
indica faptul ca dezvoltarea sa este una destul de slaba. In top, urmeaza categoria
M.I.C.E si City Break, de aseme nea cu note mediocre (7 sau sub 7).

Cele mai slab dezvoltate forme de turism, in judetul Brasov, sunt turismul
medical si balnear , dar si turismul de vanatoare sau pescuit sportiv.

Inventarierea potentialului turistic, realizata in capitolele anterioare, dar si
rezultatele cercetarii, ne fac sa ajungem la concluzia ca strategia de dezvoltare a
turismului in judetul Brasov trebuie si poate lua in calcul dezvoltarea tuturor
formelor de turism analizate in cercetare.

38

Respondentii au fost rugati sa analize ze si calitatea mai multor servicii si facilitati
ale judetului Brasov, cele mai mari punctaje obtinandu -le serviciile de cazare si
alimentatie publica, dar si infrastructura sporturilor de iarna (insa cu medii sub
8, ceea ce indica faptul ca exista loc de imbunatatire a nivelului calitatii).

Cele mai mici note le -au obtinut toaletele publice, infrastructura de relaxare si
sporturi de vara si ser viciile de informare turistica.

Cel mai cunoscut eveniment desfasurat in judetul Brasov este Festivalul
Inte rnational “Cerbul de Aur”, urmat de Sarbatoarea Junii Brasovului si Micul
Oktoberfest. Celelalte evenimente incluse in cercetare, desi de mare importanta
pentru activitatea turistica, au obtinut rezultate slabe si foarte slabe, cel mai
putin cunoscute fiin d: Festivalul International de Arta Fotografica si Arta
Contemporana si Festivalul Zapezii.

Rezultatele obtinute indica faptul ca promovarea evenimentelor judetului Brasov
trebuie imbunatatita, astfel incat sa fie stimulata atragerea de noi turisti si
dezvoltarea turismului cultural.

39

In opinia specialistilor chestionati, cea mai importanta activitate de promovare
turistica este participarea la targuri internationale de profil, in top urmand
atragerea organizarii evenimentelor nationale si international e si prezenta in
media nationala. Totusi, toate tipurile de actiuni de promovare au obtinut note
apropiate, ceea ce indica faptul ca eforturile de dezvoltare a imaginii trebuie
orientate pe mai multe paliere.

Cea mai importanta actiune de stimulare a de zvoltarii activitatii turistice in
judetul Brasov a reiesit a fi favorizarea investitiilor in activitati creatoare de
atractii turistice noi, in top urmand investitiile in eforturile de marketing si de
pregatire a resursei umane din industrie.

Si in acest caz, elementele luate in calcul au obtinut note apropiate, ceea ce indica
faptul ca strategia trebuie sa includa actiuni complementare, care sa ajute la o
dezvoltare coerenta a industriei turistice in judet. Elementul cel mai putin
important, in opinia re spondentilor, a reiesit a fi crearea unei taxe speciale care
sa sustina e xclusiv activitatile turistice.

40

Majoritatea specialistilor care au participat la cercetare este de parere ca
introducerea unui card turistic ar fi benefica pentru dezvoltarea activ itati i
turistice in judetul Brasov.

In opinia profesionistilor chestionati, elementele cu cel mai mare impact asupra
activitatii in industria ospitalitatii sunt: calitatea fortei de munca, legislatia
greoaie si birocratia, dar si insuficienta mijloacel or de promovare. Si in acest caz,
elementele luate in calcul au obtinut note similare, cel mai putin important
reiesind a fi materiile prime (intrucat zona dispune de un potential remarcabil).

41

In opinia respondentilor, dezvoltarea judetului Brasov tre buie sa porneasca de la
declararea turismului ca fiind un domeniu strategic prioritar, atragerea de
fonduri europene pentru industria turistica, investirea in infrastructura si
cresterea calitatii produselor si serviciilor oferite. Notabil este faptul ca 1 0 din
cele 11 elemente luate in calcul au obtinut note de peste 8.5, ceea ce ne duce din
nou la concluzia ca strategia va trebui sa includa actiuni pe toate planurile, astfel
incat dezvoltarea dorita sa se faca intr -un mod coerent.

Specialistii chestio nati colaboreaza, in principal, cu alte intreprinderi (cu
domeniu de activitate similar sau complementar), colaborand destul de putin cu
asociatiile de producato ri sau cu institutiile publice.

Revenind la identificarea directiilor de dezvoltare a regi unii, respondentii
considera ca actiunile trebuie sa se axeze pe mai multe paliere, cele mai
importante fiind: sustinerea evenimentelor in oras, cresterea cooperarii dintre
intreprinderile de turism si inscrierea Brasovului in cursa pentru titlul de
capita la europeana a anului 2021.

Toate concluziile cercetarii vor sta la baza creionarii obiectivelor cheie ale
strategiei de dezvoltare a turismului in judetul Brasov.

42
6. Obiective cheie

Strategia se refera la comportamentul si politica pe termen lung a destin atiei.
Astfel, prezentul document nu trateaza tacticile pe termen scurt sau activitatile
zilnice necesare indeplinirii strategiei, ci obiectivele pe termen lung, precum si
mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective.

Managementul strategic, la ori ce nivel, micro sau macro -economic, presupune, in
general, 5 sarcini:

Astfel, prima sarcina a managementului strategic ce va trebui aplicata la nivelul
destinatiei turistice Brasov se refera la formarea unei viziuni asupra viitorului
judetului, intr -un orizont de timp de 5 -10 ani.

Viziune: Prin adoptarea unei strategii coerente de dezvoltare si promovare a
turismului, judetul Brasov isi va consolida, pana in anul 2020, pozitia de
principala destinatie turistica din Romania, crescandu -si veniturile din
activitatea de turism, asigurand locuri de munca stabile si o dezvoltare
sustenabila a judetului.

Viziunea acorda un sens activitatilor ce urmeaza a fi intreprinse la nivelul
destinatiei turistice, in acest context viziunea fiind o ambitie.

Misiunea destinatiei turistice Brasov : Judetul Brasov isi asuma responsabilitatea
de a deveni liderul pietei turistice din Romania, oferind servicii turistice de cea
mai buna calitate si contribuin d la binele comunitatii locale.

43
Activitatea turistica trebuie vazuta dre pt principala cale de dezvoltare durabila a
judetului, prin care sa se aduca in mod constant beneficii economice si sociale
comunitatii locale.

In acest sens, principalele obiective ce se doresc a fi atinse prin prezentul
program de dezvoltare a turismulu i in judetul Brasov sunt:
– cresterea sosirilor de turisti in judetul Brasov, de la 837012 turisti, in 2013, la
1.500.000 turisti, in anul 2020 ;
– atragerea de fonduri pentru investitii in infrastructura de turism din judet ,
astfel incat ponderea investiti ilor in turism sa creasca de la 0,58% din totalul
investitiilor din judetul Brasov, in 2013, la 2% , in 2020 ;
– cresterea beneficiilor economice pentru judet, prin integrarea activitatii de
turism in economia locala;
– cresterea ocuparii fortei de munca in turism, in judetul Brasov, de la 7,8 mii
persoane in 2013, la 10 mii persoane in anul 2020 ;
– judetul Brasov sa fie principal a destinatie turistica din Romania.

Prezentul document trateaza primele 3 etape ale managementului strategic,
implementarea strate giei, precum si evaluarea si corectarea acesteia revenind i n
sarcina autoritatilor locale.

44
7. Strategii principal e

Judetul Brasov reprezinta una dintre cele mai variate zone in ceea ce prive ste
oferta turistica din Romania atat prin obiectivele naturale (monumente ale
naturii, rezervatii naturale, parcuri nationale), sporturi de iarna, sporturi
extreme – alpinism, parapanta, deltaplanorism, vanatoare si pescuit, cat si prin
obiectivele istorice -arheologice (cetati, castele, biserici, muzee etc).

Pozition area geografica a judetului Brasov in zona montana din centrul tarii
favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potentialul turistic al
judetul Brasov imbina elemente ale cadrului natural cu valori culturale si
istorice.

Trecutul bogat in istor ie si imbinarea culturala si multietnica din acest teritoriu
fac din Brasov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din Romania, dar
si din intreaga regiune. Cu toate acestea, Brasovul nu a atins potentialul de a
deveni una dintre cele mai intere sante destinatii din estul Europei.

In aceste conditii, strategiile ce trebuie conturate trebuie sa aiba ca finalitate
cresterea prestigiului judetului, ca destinatie turistica, astfel incat potentialul
natural si antropic sa fie valorificat la maximum.

Principalele strategii trebuie sa aiba in vedere:
 crearea unui mediu economic si social propice incurajarii dezvoltarii
activitatilor de turism;
 axarea pe nisele potrivite de turism si atragerea tipurilor potrivite de
turisti;
 asigurarea satisfactiei turis tilor;

Conturarea strategiilor trebuie sa aiba in vedere si mijloacele prin care
strategiile sa fie atinse. Astfel, se vor creiona, punctual, o serie de propuneri. Desi
experienta si cunostintele detinute permit oferirea unui set de solutii complet,
reali tatea a demonstrat ca, in general, proiectele de dezvoltare strategica
propuse la nivelul Romaniei nu si -au indeplinit viziunea si misiunea deoarece nu
au luat in calcul resursele pe care beneficiarul strategiei le are la dispozitie.
Astfel, solutiile prop use in continuare, desi la prima vedere non -exhaustive, se
doresc a fi direct aplicabile, in masura resurselor de care judetul Bras ov dispune
in momentul de fata.

Trebuie consti entizat faptul ca dorim crearea unei destinatii turistice de
referinta , iar ef orturile necesare sunt considerabile. Aplicarea prezentei strategii
presupune, intr -un timp scurt, implementarea unei serii de masuri concrete, c e
presupune investitii importante . De asemenea, trebuie constientizat ca situatia
actuala a turismului, precum si dorinta de indeplinire a viziunii si misiunii
propuse presupun eforturi concentrate intr -un interval de timp relativ scurt .
Brasovul se afla in situatia de a obtine, pana in 2020, imaginea unei destinatii
turistice de marca, rezultat obtinut de alte des tinatii europene dupa decenii in
care au realizat investitii si strat egii bine gandite si targetate.

45
Crearea unui mediu propice dezvoltarii turismului

Dezvoltarea activitatii turistice trebuie realizata in mod durabil, fara afectarea
mediului inconjurator , astfel incat beneficiile economice sa ramana comunitatii
locale. Investitiile previzionate trebuie realizate astfel incat sa ajute la cresterea
economiei locale ( de exemplu: prin utilizarea furnizorilor locali), conducand la
cresterea cifrei de afaceri a judetului si la cresterea numarului de locuri de
munca.

Strategia de dezvoltare trebuie sa aiba la baza mai multe cai de actiune cheie, cu
impact in activitatea turistica:
 formarea unei echipe din membri ai autoritatilor locale care sa inlature
barierele de ordin politic si administrativ;
 sprijinul institutiilor formatoare de specialisti in turism;
 sprijin material in scopul dezvoltarii judetului ca destinatie turistica:
dezvoltarea capacitatii de primire turistica in concordanta cu
infrastructura de tran sport, resursa umana calificata conform cerintelor;
 infiintarea unei agentii in jurul unui actor important si cu experienta, cu
putere de negociere, care sa fie capabil sa sustina eforturile de marketing
astfel incat sa atraga segmentele de piata vizate si sa asigure satisfactia
clientilor.
Dezvoltarea mediului legislativ, in sprijinul investitiilor in turism

Activitatea de turism trebuie sa devina principalul motor al economiei locale,
deci mediul legislativ si fiscal trebuie modelat astfel incat sa vina in sprijinul
acestei industrii. Investitiile in turism (si activitati asociate) trebuie incurajate
prin scaderea nivelului de impozitare. De asemenea, trebuie eliminate barierele
birocratice: activitatea de turism trebuie sprijinita de o organizatie care s a ofere
suport in procesul de dezvoltare a investitiilor in turism .
Dezvoltarea infrastructurii in sprijinul activitatii turistice

Activitatea de turism din judetul Brasov trebuie sa fie sustinuta prin crearea unei
baze de date cu toti operatorii de turis m din regiune. Intreprinzatorii din
industria turismului si activitatile asociate trebuie sa con -lucreze, sa dezvolte
parteneriate, sa participe la evenimente de networking si la programe de
perfectionare profesionala, scop ul final fiind crestere a prestigi ului judetului
Brasov, ca destinatie turistica.

Considera m oportuna dezvoltarea unui calendar de intalniri trimestriale intre
stakeholderi, in care sa fie discutate problemele industriei si sa fie identificate
solutii . De asemenea, activitatea de turism p oate fi imbunatatita prin stimularea
intreprinzatorilor de a obtine excelenta in business, prin:
 infiintarea unor asociatii, specializate pe sectoare ale industriei
turismului;
 dezvoltarea de sesiuni de networking;
 organizarea de seminarii, workshop -uri si conferinte pe teme specifice;
 organizarea de training -uri pentru tinerii intreprinzatori in turism;
 acordarea de premii de excelenta in a ctivitatea de turism din judet.

46
Toate aceste actiuni sunt menite sa puna pe roti o “masina de vanzari” a
industrie i turistice din judetul Brasov.
Dezvoltarea produsului si sprijinul sectorului IMM

Produsul turistic oferit de judetul Brasov trebuie gandit si marketat in mod
unitar si coerent, astfel incat creeze o adevarata experienta de vizitare. In acest
sens, dezvoltar ea produsului trebuie gandita astfel incat sa depaseasca produsele
“traditionale”, oferite pana acum. Avand in vedere ca principalul motiv pentru
care se considera oportuna dezvoltarea activitatii turistice este contributia
consistenta la economia locala, investitorii trebuie sa -si fundamenteze proiectele
prin implicarea activa a comunitatii locale in crearea lantului de valoare.

Cresterea numarului de sosiri in judetul Brasov trebuie corelata cu dezvoltarea
infrastructurii si a produselor oferite. Astfel, dezvoltarea industiei turistice in
judet trebuie sa se bazeze pe:
 parteneriate solide incheiate intre toti stakeholderii, dezvoltarea unei
comunicari deschise si eficiente, con -lucrarea in beneficiul comunitatii
locale, care sa conduca la dezvoltarea infr astructurii, a produselor si
serviciilor oferite, astfel incat sa se largeasca pietele carora Brasovul, ca
destinatie turistica, li se poate adresa;
 dezvoltarea de parteneriate externe solide;
 dezvoltarea activitatii de marketing si promovare, astfel incat pietele deja
captate sa fie consolidate, dar sa se realizeze si extinderea si
diversificarea pietelor;
 dezvoltarea si consolidarea prezentei in mediul virtual, prin crearea unei
promovari eficiente si coerente pe Web si retelele sociale.

Resursa umana

Dezvoltarea turismului in judetul Brasov depinde in mod crucial de resursa
umana si calitatea acesteia. Investitiile in echipamente se pot dovedi ineficiente
daca serviciile oferite, prin personalul angajat, sunt de calitate indoielnica. O
destinatie poate fi compromisa usor prin livrarea de servicii de calitate slaba, iar
recuperarea reputatiei se poate dovedi a fi un proces greoi, ce necesita eforturi
deosebit de costisitoare, in termeni financiari si de timp. Acest aspect poate fi
tratat din mai multe pu ncte de vedere.

In primul rand, forta de munca din turism trebuie sa fie calificata si foarte bine
pregatita, astfel incat standardul serviciilor oferite clientilor sa fie ridicat; in
acest sens, se considera oportuna promovarea mai multor programe de for mare
si perfectionare profesionala in turism, care sa permita alinierea calitatii
serviciilor oferite la standardele altor tari cu traditie in activitatea de turism.

Productivitatea muncii in industria turismului din Brasov
Productivitatea muncii reprezin ta unul din indicatorii calitatii activitatii,
aplicabil si in industria turismului, prin evidentierea eficacitatii utilizarii
resurselor umane.

47

Productivitatea muncii in judetul Brasov (lei/angajat)
Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Pentru a a naliza productivitatea muncii in industria turismului (sector hoteluri si
restaurante, H&R) din Brasov, s -a considerat oportuna realizarea unei
comparatii cu productivitatea inregistrata la nivelul intregii economii a judetului.

Astfel, la nivel general, se observa o scadere cu 17,66% a productivitatii muncii,
in anul 2012, fata de anul 2009, scadere cauzata de climatul economic
nefavorabil, care si -a pus amprenta prin scaderea cifrei de afaceri generale
inregistrate la nivelul intregii economii a judetulu i.

In domeniul hoteluri si restaurante, productivitatea muncii a inregistrat un alt
parcurs, insa, crescand cu 73,89% in 2012, fata de 2009. Acest lucru se explica
atat prin cresterea cu 57,71% a cifrei de afaceri, in 2012, fata de 2009, cat si prin
scade rea populatiei civile ocupate in hoteluri si restaurante, c u 9,3%, in 2012,
fata de 2009.

Totusi, chiar si in aceste conditii, productivitatea muncii inregistrata la nivelul
intregii economii a judetului este cu aproximativ 126% mai mare decat cea
inregis trata in hoteluri si restaurante. Productivitatea scazuta a muncii in acest
sector poate fi explicata prin influenta mai multor factori:
 Nivelul de pregatire al lucratorilor: munca in hoteluri si restaurante
presupune o anumita calificare, astfel incat sar cinile aferente postului sa
fie executate in mod corespunzator si in timp optim;
 Modul de organizare a muncii;
 Gradul de tehnologizare a activitatii;
 Nivelul preturilor si tarifelor practicate;
 Sezonalitatea activitatii turistice.

In aceste conditii, prod uctivitatea muncii in hoteluri si restaurante poate fi
crescuta prin:
 Cresterea calificarii fortei de munca, astfel incat performantele obtinute
de angajati sa fie superioare, in conditiile in care atributiile fiecarui loc de
munca sunt bine delimitate, ia r selectia personalului este facuta corect;

48
 Atenuarea sezonalitatii activitatii turistice;
 Imbunatatirea structurii turistilor, prin atragerea celor care au potential
de a cheltui mai mult si de a genera venituri superioare hotelurilor si
restaurantelor.

In scopul dezvoltarii fortei de munca din turism, trebuie realizate parteneriate
intre grupurile de interese: autoritatile locale, universitati le (de exemplu,
Universitatea Transilvania , prin Facultatea de Alimentatie si Turism ), furnizorii
privati de prog rame educationale sau de formare profesionala, organizatiile non –
guvernamentale cu activitate in sfera turismului.

Excelenta trebuie urmarita pe toate planurile, inclusiv la nivelul fortei de munca.
Astfel, asigurarea calitatii serviciilor prestate trebui e corelata si cu o politica
eficienta de management al resurselor umane din industria turismului, politica
ce trebuie sa urmareasca stabilirea metodelor corecte si eficiente de recrutare si
selectie a personalului, cresterea motivatiei si satisfactiei per sonalului angajat in
activitati de turism, dezvoltarea unui plan de management al carierei, initiativele
avand drept scop si cresterea retentiei personalului, fiind binecunoscut ca
fluctuatia de personal se reflecta in mod negativ in calitatea serviciilor livrate.

In egala masura, resursa umana trebuie privita si prin prisma comunitatii locale.
Dezvoltarea turismului trebuie sa se realizeze cu sprijinul localnicilor, care
trebuie sa constientizeze importanta acestei industrii pentru dezvoltarea
economiei l ocale si a propriei bunastari. Populatia locala trebuie sa dezvolte o
serie de valori si atitudini care sa contribuie la dezvoltarea relatiei gazda –
oaspete, astfel incat activitatea turistica sa devina, in mod natural, principala
ocupatie. Dezvoltarea unei atitudini ospitaliere trebuie sa porneasca de la simpla
toleranta a turistilor si sa se transforme intr -o ospitalitate pura si
neconditionata, oferita chiar si vizitatorilor care nu sunt neaparat asteptati, ci
sosesc absolut imprevizibil.
Atragerea catego riilor potrivite de turisti

Alegerea pietei tinta trebuie sa se faca in mod corect, tinand cont de mijloacele
prin care acestia pot fi motivati sa cumpere produsul turistic propus. Produsele
turistice propuse de Brasov, ca destinatie turistica, trebuie s a se diferentieze prin
pret, canale de distributie, modalitati si cai de promovare, in functie de categoria
de client i careia i se adreseaza.

In acest mod, se pot crea produse cu un anumit specific, orientate pe nisele de
clienti potrivite. Luand in consi derare potentialul natural si antropic al judetului
Brasov, t ipurile de turism si categoriile de clienti carora Brasovul li se poate
adresa sunt:

 Natura si miscare :
 Axarea pe sezonul de iarna, prin promovarea sporturi lor de
iarna;
 Axarea pe sezonul de var a, prin:

49
 promovarea traseelor pentru drumetii si a drumuri lor
tematice;
 promovarea vacantelor pe 2 roti ( realizarea de trasee de
ciclism);
 promovarea parcuri lor de aventura.

 Turism cultural , prin axarea pe urmatoarele elemente:
 Promovarea culturii locale ;
 Promovarea pachetelor de city break;
 Promovarea pachetelor de revelion;
 Promovarea festivalului Oktoberfest;
 Realizarea unei piete de Craciun, la nivelul celor din alte tari cu
traditie in organizarea de astfel de evenimente.
 M.I.C.E

 Gastronomie :
 Promov area produselor culinare locale, realizate din materii
prime locale.

 Odihna si relaxare :
 Dezvoltarea sectorului de SPA montan.

 Sportiv :
 Promovarea judetului ca d estinatie de cantonament pentru
sportivi ( atat sporturile individuale cat si cele de echipa ).

Brasovul trebuie sa isi dezvolte imaginea de destinatie turistica ce poate oferi
toate tipurile de turism descrise mai sus, nu doar turism montan sau de
evenimente. Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare este atenuarea
sezonalitatii activitatii turistice si promovarea judetului ca o destinatie ce poate
oferi experiente turistice unice de -a lungul intregului an calendaristic. Este vitala
si cresterea nivelului de constientizare a populatiei asupra potentialului
dezvoltarii activitatii turistice s i obtinerea sprijinului neconditionat al acesteia.

Dezvoltarea tipurilor de turism descrise mai sus trebuie sa aiba in vedere:
 pentru turismul montan:
 cresterea calitatii ofertei de servicii, la nivelul pietelor
internationale;
 cresterea ofertei de agreme nt si a calitatii acesteia, in special
diversificarea ofertei de agrement “aprés schi”;
 corelarea capacitatilor de cazare cu dotarile pentru sporturi de
iarna;
 cresterea calitatii transportului pe cablu.

 pentru turismul cultural:
 stabilirea elementelor de patrimoniu care definesc cel mai bine
cultura brasoveana , dar si cea a minoritatilor ;
 cresterea pregatirii ghizilor implicati in turismul cultural;
 crearea unui program de voluntariat pentru activitatea de ghid,
destinat tinerilor cu varste intre 15 si 25 de ani;

50
 asigurarea facila si amenajarea accesului la obiectivele
turistice;
 dezvoltarea centrelor de informare turistica in zonele
reprezentative pentru turism cultural.

Dezvoltarea turismului cultural si a turismului de city -break
Turismul cultural poat e fi dezvoltat in judetul Brasov cu succes, avand in vedere
ca acesta dispune de un patrimoniu cultural divers si bine pastrat, dar care
trebuie valorificat cum se cuvine. In scopul crearii unor produse de turism
cultural atragatoare, trebuie identificate zonele cu elemente de patrimoniu.

Pentru dezvoltarea turismului cultural in orasul Brasov , principalul centru de
atractie turistica, se pot crea carduri turistice cu ajutorul carora sa se asigure
accesul la principalele monumente si ansambluri de arhitect ura:

De asemenea, se pot crea produse turistice de tipul “Viziteaza cetatile
Brasovului” sau “Istoria Bisericilor fortificate din Brasov”, care sa cuprinda
principalele destinatii cu elemente de patrimoniu cultural: Bran, Fagaras,
Rasnov, Rupea , dar si sa tele Feldioara, Breaza, Harman, Prejmer, Homorod,
Sanpetru, Viscri, Drauseni, Cata.

Dezvoltarea ecoturismului
Ecoturismul a luat amploare in ultimii ani, odata cu constientizarea fragilitatii si
complexitatii mediului inconjurator. Desi, la nivel general, se considera ca
ecoturismul presupune doar activitati desfasurate in natura (ascensiuni
montane, drumetii, observarea naturii etc), acesta include si activitati culturale.
Aspectul cel mai important al ecoturismul este obtinerea beneficiilor pentru
comuni tatea locala: crearea de locuri de munca, utilizarea resurselor locale,
implicarea comunitatii locale in luarea deciziilor cu privire la dezvoltarea
activitatii turistice. Asadar, zonele rurale ale judetului Brasov, care dispun si de
atractii culturale, po t fi micro -destinatii pro pice dezvoltarii ecoturismului.

Pornind de la principiul de baza al ecoturismului, calatoria responsabila in zone
naturale relativ nealterate, se constata ca judetul Brasov dispune de mai multe
micro -destinatii turistice ne -exploa tate corect si pe masura potentialului, zona
Fagaras fiind prioritara.

Desi, la prima vedere, ecoturismul nu poate reprezenta o sursa consistenta de
venituri, avand in vedere ca este o forma de turism ce se adreseaza turistilor
individuali sau grupurilor organizate de dimensiune mica, el este o nisa ce
trebuie dezvoltata coerent si la nivelul judetului Brasov. Afacerile in sfera
ecoturismului au sanse reale de a avea succes pe termen lung daca sunt
respectate legile pietei (aplicarea unor standarde de oper are recunoscut e) si ale
dezvoltarii durabile.
Trebuie derulata o politica de dezvoltare a ecoturismului in judetul Brasov, care
sa puna accent pe educarea turistilor, conservarea mediului inconjurator,
responsabilizarea si implicar ea activa a comunitatii l ocale.

Astfel, operatorii economici din zonele aflat i in proximitatea ariilor natural e
protejate ar trebui sa fie integrati intr -un management corespunzator care sa

51
imbine cresterea numarului de turisti cu conservarea si protectia naturii.
Strategia de de zvoltare a ecoturismului trebuie sa porneasca de la consultarea
populatiei locale, a investitorilor, a operatorilor de turism, a ON G-urilor cu
activitate in zona.

Principala modalitate de gestiune a zonelor naturale ar trebui sa fie informarea si
educarea vizitatorilor, in principal la locul de destinatie, prin: mesaje de
informare clare, intr -un limbaj accesibil, personal calificat, pliante de vizitare,
panouri la intrarea in zonele protejate. In mod evident, atragerea turistilor
pentru ecoturism trebuie realizata prin actiuni de marketing orientate in cadrul
centrelor de promovare a produselor turistice. Promovarea va trebui facuta sub
marca turistica a judetului Brasov si va trebui sa atinga puncte precum: obiective
si activitati turistice, locuri prefer ate de turisti, nor me de comportament
ecoturistic.

Dezvoltarea turismului de vanatoare
In judetul Brasov, fauna diversificata cu specii precum vulpe, pisica salbatica,
jder, lup, mistret, capra neagra, urs, permite dezvo ltarea turismului de vanatoare.

Principalele specii din efectivele de vanat, in anul 2008
Sursa: INS

Fondul de vanatoare bogat, administrat de Directia Silvica Brasov, permite
dezvoltarea unei nise de turism de vanatoare, ca alternativa la formele de turism
deja consacrate la nivelul des tinatiei. Luand in considerare perioadele de vanare
(anexa), se pot construi pachete atractive pentru pasionatii de vanatoare.

Dezvoltarea industriei M.I.C.E. in judetul Brasov
Brasov ul are toate resursele necesare axarii si pe obtinerea de venituri din
evenimente corporate (M.I.C.E.), un sector in continua crestere in Romania.

Cu peste 4700 de locuri in sali de conferinte in Brasov, si peste 11000 de locuri in
sali de conferinte in intreg judetul, Brasov ul poate deveni o destinatie care sa se
prezinte cu succes la targuri internationale de M.I.C.E. precum IMEX (Frankfurt)
si EIBTM (Barcelona), unde multe corporatii din domenii diverse isi cauta
destinatii unde sa isi organizeze evenimentele. Prin participarea la astfel de
evenimente, Brasovul are sansa de a-si crea o reputatie internationa la.

52

Totusi, pentru a deveni o destinatie competitiva la nivel international, este
necesara infiintarea unui centru mare de conferinte, cu o capacitate de 3000 –
5000 de locuri. De asemenea, este necesara o inventariere ser ioasa a spatiilor de
cazare existente, a numarului de sali de conferinte si evenimente din judet,
precu m si a facilitatilor existente.

Garantarea satisfactiei turistilor

Pentru obtinerea avantajului competitiv, judetul Brasov trebuie sa isi dezvolte
activitatea si prioritatile astfel incat sa ofere experiente de vizitare unice si
exceptionale. In acest sens, este vitala asigurarea satisfactiei turistilor, ce are
nevoie de o monitorizare constanta, prin:
 cresterea nivelului de constientizare a tuturor stak eholderilor ca
satisfactia clientilor este importanta si toate eforturile trebuie indreptate
inspre crearea de experiente inedite, ce se vor reflecta in cresterea
profiturilor din turism si activitati asociate;
 asistarea intreprinderilor de turism in colec tarea de date si evaluarea
nivelului de satisfactie a clientilor;
 livrarea de ghiduri de bune practici pe care intreprinderile de turism le
pot aplica in incercarea de a se ridica la asteptarile clientilor si de a crea
experiente de neuitat.

Intreprinderi le de turism trebuie sa dezvolte competente in monitorizarea si
evaluarea satisfactiei clientilor. Se considera oportuna si introducerea unui
program de audit a activitatii de turism din judet. In acest fel se poate asigura o
comunicare constanta cu toti a ctorii pietei de turism locale.

Scopul programului, pentru inceput, trebuie sa se axeze pe educarea actorilor
pietei de turism locale, care pot fi retincenti in fata unei astfel de initiative.
Perceptia initiala poate fi ca monitorizarea si evaluarea sati sfactiei clientilor este
un proces greoi si costisitor , fara rezultate imediate. Obtinerea excelentei in
turism trebuie sa plece insa, in primul rand, de la intelegerea nevoilor si
asteptarilor clientilor.
Dezvoltarea imaginii globale a destinatiei turisti ce Brasov

Strategia de dezvoltare a Brasovului, ca destinatie turistica, trebuie sa conduca la
imbunatatirea imaginii globale a judetului, prin:
 incurajarea si asigurarea conditiilor necesare dezvoltarii durabile a
activitatii turistice in judet, ca una din activitatile economice principale,
astfel incat sa se asigure produse si experiente turistice inedite de -a
lungul intregului an calendaristic, atenuand sezonalitatea;
 asigurarea infrastructurii si serviciilor necesare, astfel incat nevoile
turistilor s a fie satisfacute la cel mai inalt nivel;
 dezvoltarea unui portofoliu de atractii, produse, servicii si experiente
care, targetate potrivit, sa asigure circulatie turistica de -a lungul
intregului an calendaristic;

53
 punerea in valoare si protejarea patrimoni ului natural, cultural si istoric,
astfel incat Brasovul sa dezvolte o identitate turistica atragatoare pentru
potentialii vizitatori;
 imbunatatirea perceptiei clientilor cu privire la raportul calitate/pret
oferit de industria turismului din judet;
 dezvol tarea unei politici de marketing coerente si unitara, in permanenta
perfectionare.

Imagin ea destinatiei turistice Brasov trebuie consolidata prin cresterea
vizibilitatii ofertei turistice existente, dar si prin cresterea atractivitatii
destinatiei.

O cal e prin care pot fi atinse aceste obiective este dezvoltarea unei retele de
“endorseri” – persoane publice care sa sustina si sa promoveze constant judetul
(de exemplu: Ion Tiriac, Horia Brenciu , Alexandru Andries, Doris Schmidts s.a.).

Atractivitatea si v izibilitatea destina tiei turistice trebuie sustinute constant de un
portal web permanent up -to-date, care sa ofere turistilor informatii complete
despre Brasov. Portalul trebuie sa permita o navigare usoara si trebuie sa aiba
informatia structurata in mod atractiv, in functie de: tipul de turism ce se doreste
a fi practitat, sezon, sector al industriei turistice p entru care se cauta informatii.

Judetul Brasov trebuie sa -si consolideze brand ul turistic „Brasov, Be.Live It” ,
astfel incat sa fie recunoscut dr ept o destinatie in care se respecta setul de
principii propuse de Comisia Europeana, cu privire la Principiile Calitatii in
Turismul European:
 Pregatirea profesionala a angajatilor din turism:
 Pregatirea profesionala a tuturor angajatilor implicati in liv rarea
directa a serviciilor, astfel incat sa se asigure indeplinirea
satisfacatoare a sarcinilor ce le revin;
 Inregistrarea tuturor programelor de pregatire si perfectionare
profesionala a angajatilor intr -un registru al pregatirii in turism;
 Desemnarea un ui coodonator al calitatii, care sa asigure o
abordare coerenta a managementului calitatii serviciilor oferite si
implicarea angajatilor potriviti in procesul calitatii.
 Implementarea unei politici pentru satisfactia consumatorului:
 Stabilirea unui mecanis m de gestionare a plangerilor
consumatorilor, la locul livrarii serviciului sau via Internet;
 Asigurarea feedback -ului imediat pentru fiecare plangere;
 Derularea de sondaje cu privire la satisfactia consumatorilor si
imbunatatirea calitatii serviciilor, po rnind de la rezultatele
sondajelor.
 Aderarea sau mentinerea unui plan de curatenie si mentenanta a
facilitatilor si echipamentelor, daca situatia permite;
 Oferirea de informatii consumatorilor:
 Oferirea de informatii cu privire la obiceiurile locale, eleme ntele de
patrimoniu, traditiile, serviciile si produsele oferite;
 Informatii cu privire la accesibilitatea serviciilor oferite;
 Informatii cu privire la sustenabilitatea serviciilor oferite;
 Informatii cu privire la principiile de desfasurare a activitatii ;

54
 Asigurarea ca informatiile puse la dispozitie sunt corecte, demne de
incredere, clare si accesibile in limbile de circulatie internationala cel mai
relevante, in functie de destinatia turi stica si conceptul de business.

55
8. Perspective pentru 2020 si actiuni imediate

Strategia propusa in capitolul anterior presupune actiuni care pot fi realizate
intr-un orizont de timp mai larg. Totusi, pentru demararea proiectului de
dezvoltare a turismului in judetul Brasov, activitatea la nivelul autoritatilor
local e trebuie centrata pe o serie de masuri pe termen scurt, mediu si lung.
Perspective si masuri pentru turismul in jude tul Bra sov cu orizont de
timp 2020
Urmare a analizei realizate anterior, pentru orizontul de timp 2020 au fost
identificate urm atoarele per spective de dezvoltare si masuri:

Perspective pentru
orizontul de timp 2020 Masuri asociate
1. Brasovul s a devin a
principala destina tie
pentru turism in
natur a din Rom ania
 identificarea de areale pentru
amenajarea de trasee cicloturistice;
 crearea de parte neriate public -private cu
actori locali, inclusiv ONG -uri cu
activitate in domeniul protec tiei
mediului si/sau ecoturismului;
 realizarea si promovarea unor „trasee
verzi”, cu o durat a de 1 -2 zile, astfel incat
sa poat a fie parcurse si la final de
saptamana;
 identificarea surselor de finan tare si
elaborarea de proiecte in vederea
obtinerii unor finan tari nerambursabile
pentru marcarea, amenajarea si
promovarea traseelor;
 actiuni de con stientizare cu privire la
beneficiile transportului nemotorizat;
 organizar ea, in parteneriat cu liceee,
universit ati sau ONG -uri de tineret, a
unor scoli de var a care s a includ a
activit ati asociate turismului in natur a
2. Brasovul s a devin a o
destina tie de
referin ta pentru
turismul
sportiv/organizarea
de evenimente
sportive  identi ficarea d e ambasadori de
brand/endorseri ;
 promovarea jude tului ca destina tie
pentru cantonamente prin asocierea cu
sportivi care deja au participat la
cantonamente in Bra sov;
 crearea de parteneriate cu organiza tii de
tineret si accesarea de finan tari exter ne
inclusiv pentru evenimente sportive
studen testi;

56
 stabilirea la finalul fiec arui an a unui
calendar de evenimente pentru anul
urm ator, astfel incat evenimentele s a
poat a fi promovate in avans;
 crearea unui portal de unde cei
interesa ti sa poat a achizi tiona bilete la
competi tiile sportive organizate;
3. Brasovul s a devin a o
destina tie de
referin ta pentru
turismul pentru
sporturi de iarn a si
aventur a  crearea de pachete care s a includ a
intrari la parcuri de aventur a, zboruri cu
parapanta, salturi cu para suta, bungee
jumping, inchiriere de biciclete;
 organizarea de info -tripuri (grup tinta:
bloggeri, jurnali sti rom ani si str aini)
pentru promovarea sporturilor de iarn a;
4. Brasovul s a aiba un
brand turistic local
coerent si in acord cu
valorile locale
 coordonarea eforturilor de promovare
intre diferi tii operatori care particip a la
targurile de turism la nivel na tional sau
interna tional ;
 creearea unui portal integrat de
promovare a turismului in jude tul
Brasov, care s a reuneasc a informa tiile
prezentate pe site -urile individuale;
 prezen ta activ a in social media;
 puncte de informare turistic a si
automate care s a permit a achizi tionarea
de day -pass -uri, ski -pass -uri si
abonamente integrate;
5. Brasovul s a devin a o
destina tie de city –
break, at at pentru
turi stii rom ani, c at si
pentru cei str aini  introducerea unui city pass/card turistic
care s a includ a servicii de transport si
intrari la obiective turistice sau reduceri
la evenimente culturale/sportive;
 crearea, in parteneriat public -privat, a 2 –
3 circuite de o zi la biserici le fortificate si
cetatile din principalele areale
etnografice ale jude tului;
 realizarea de parteneriate public -private
in vederea dezvolt arii de puncte de
informare turistic a;
 scoal a local a de ghizi de turism, eventual
in parteneriat cu o universitate;
 promovarea, in Municipiul Bra sov, a
unor tururi ghidate inedite: turul
legendelor locale, tururi de tip treasure –
hunting etc.

57
Actiuni imediate
Dezvoltarea retelei de centre de informare turistica
Este necesara largirea si imbunatatirea retelei de centre d e informare turistica,
in judetul Brasov, in principalele localitati de importanta turstica, astfel incat
circulatia turistica sa fie stimulata. Fiecare centru de informare turistica trebuie
sa promoveze atractiile zonei prin harti, pliante, brosuri de cal itate si alte
materiale informative editate in limbi de circulatie internationala, intr -o grafica
atragatoare. De interes ar fi si o harta interactiva a fiecarei zone in parte.
De asemenea, este necesara crearea unei baze de date cu locurile de cazare
exis tente din fiecare localitate in parte, a caror disponibilitate sa fie modificata in
timp real, astfel incat turistii care intra intr -un centru de informare turistica sa
poata fi directionati catre unitatea de cazare potrivita nevoilor lor. In mod
evident, centrele de informare turistica trebuie sa aiba personal calificat, cu o
cultura generala bogata, care sa cunoasca cel putin 2 limbi de circulatie
internationala, astfel incat sa fie capabil sa ofere informatii turistilor.

Dezvoltarea unui calendar comun de evenimente al judetului Brasov
Eforturile de promovare si de marketing pentru dezvoltarea industriei
turismului din Brasov sunt ingreunate si de lipsa unui calendar comun de
evenimente pentru intreg judetul. Turistii sau vizitatorii nu dispun de o sursa
sigura, unde sa gaseasca toate informatiile de interes turistic despre judetul
Brasov.

Lipsa de coordonare in promovarea activitatii turistice in judet se observa si prin
faptul ca exista mai multe site -uri ce au drept scop promovarea turismului in
Braso v si in micro -destinatiile din judet :
 http://www.brasovtourism.eu/ ;
 http://www.brasov.ro/ ;
 http://www.ghid -brasov.ro/ ;
 http://www.turculturalbrasov.ro/ ;
 http://turism.brasovcity.ro/index.php/ ;
 http://www.rasnov -turism .ro/;
 http://www.turism -bran.ro/ etc.

Astfel, este necesara intocmirea unui calendar anual de evenimente, general
acceptat, pentru toate micro -destinatiile de interest turistic din judet, care sa fie
publicat de toate entitatile care se ocupa de promovarea activitatii turistice in
Brasov. Evenimentele trebuie diferentiate pe luni, dar si dupa locul de
desfasurare si tip (even iment cultural, sportive etc.).

Este importanta si incheierea de parteneriate cu stakeho lderii, cu scopul
implementarii unui card turistic/card de reduceri al judetului Brasov, cu ajutorul
caruia turistii sa poata vizita principalele atractii turistice si puncte de interes
turistic, sa aiba acces la transportul in comun si la diferite evenime nte, targuri,
expozitii, concerte etc. Cardurile pot fi si targetate pentru diferite tipuri de
clienti/produse turistice.

58
“Casa Brasovului ” la Bucuresti
Bucurestiul este principala piata sursa pentru turismul brasovean. “Casa
Brasovului ” la Buc uresti, dup a modelul reprezenta ntelor regiunilor in capitala,
practicate in tari cu trad itie turistica dovedita precum Germania, Spania sau
Franta , este un pas important in consolidarea pozitiei Bra sovului ca destinatie
turistica numarul unu in tara.
Conceptul “Casei Brasovului ” la Bucuresti este acela al unei vitrine pentru oferta
turismului brasovean, amplasata in inima capitalei, cu o expunere atat catre
bucuresteni, cat si catre turistii straini care viziteaza Bucurestiul .
Aceasta structura va lucra in tandem cu c entr ele de informare turistica din
judetul Brasov, indeplinind, in mare, functiile unui centru de informare turistica:
informa re, orienta re si consiliere a turistilor care manifesta interes pentru
Brasov . Scopul principal final al reprezentantei Brasovului in capitala va fi acela
de a atrage noi turisti in zona si de a stimula vanzarile de pachete turistice.
Astfel , activitatea de consiliere va putea fi completata de una de pre –
comercializare a ofertelor brasovene, mai ales in ceea ce priveste Cardul Turist ic,
Ski-Pass -ul, acces ul la muzee sau chiar serviciile de cazare.
Ameliorarea vizibilitatii brandului Brasov la nivel nati onal va trebui sa se faca
printr -o prezenta cu produse autentice, cu promotori si endorseri care sa fie buni
cunoscatori ai Brasovului si care sa stimuleze circulatia turistica in judetul
Brasov, prin calitatea serviciilor turistice puse la dispozitia vizitatorilor si prin
specificul traditional local.
Editarea de brosuri
Activitatea turistica in judetul Brasov trebuie sa fie incurajata si stimulata si prin
furnizarea, in centrele de informare turistica, in punctele de informare si
unitatile de cazare, a unei serii unitare de brosuri , conceputa la nivelul judetului.
Brosurile trebuie sa fie editate pe tematici, astfel incat sa acopere nev oile de
informare ale tuturor categoriilor de turisti vizate: turism cultural, city -break,
potential pentru sporturi de iarna, sporturi pentru sezonul cald, odihna si
relaxare, ecoturis m, gastronomie, evenimente etc.
Brosurile trebuie editate in cel putin 3 limbi de circulatie internationala, intr -un
concept grafic care sa contribuie la cresterea notorietatii judetului Brasov ca
destinatie turistica, prin crearea unor materiale memorabile pentru vizitatori.
Imbunatatirea sistemului de semnali zare turistica
Semnali zarea in judetul Brasov trebuie semnificativ imbunatatita, astfel incat sa
fie incurajata activitatea de turism pe cont propriu, prin scoaterea in evidenta a
punctelor de interes turistic. Oamenii au devenit din ce in ce mai mobili, iar
semnalistica , intr -un design prietenos si atractiv, ii poate ajuta sa localizeze
obiectivele turistice, cladirile sau alte puncte de atractie, astfel incat sa -si poata
planifica singuri calatoria. Semnali zarea trebuie sa ia in considerare diferentele
culturale si de l imba intre Romania si tarile de provenienta ale potentialilor
turisti straini, deci sistemul de semnalistica trebuie sa aiba o abordare
conceptuala corecta, care sa faciliteze circulatia turistica. Astfel, semnali zarea

59
turistica din judetul Brasov trebuie sa aiba un impact pozitiv asupra activit atii
turistice din judet, prin:
– atragerea de noi vizitatori, atat in obiectivele de interes cultural, cat si in
microdestinatii (statiuni si alte localitati de interes turistic);
– incurajarea vanzarilor (in punctele d e vanzare de suveniruri, brosuri,
elemente de artizanat etc.);
– cresterea notorietatii judetului Brasov, ca destinatie turistica, prin crearea
unui sistem de semnalistica memorabil pentru vizitatori.
Asigurarea transportului in centrul vechi din Brasov
Imbu natatirea experientei de vizitare a centrului istoric al Brasovului poate fi
realizata prin introducerea unui minitren „rutier” electric, fara impact asupra
mediului inconjurator, care sa circule pe principalele strazi cu atractii turistice.
Trenul, cu o c apacitate maxima de 24 de persoane, trebuie sa aiba un ghid bine
pregatit (eventual, tineri voluntari, cu varste intre 15 si 24 de ani), iar conceptia
estetica trebuie sa se incadreze in specificul istoric si cultural al zonei.
Cresterea atractivitatii muz eelor
Atractivitatea muzeelor din judetul Brasov trebuie crescuta prin prezentarea
artefactelor intr -o maniera care sa aprinda imaginatia vizitatorilor. Este utila si
introducerea elementelor interactive de tip touchscreen, care sa ofere
vizitatorilor posi bilitatea de a se informa suplimentar cu privire la sectiunile
muzeului (realizarea unui tur virtual) si a artefactelor prezentate, dar si
vizionarea de materiale video sau de animatie cu subiecte potrivite fiecarui
muzeu in parte. In acest fel se poate i mbunatati intr -un mod inovator imaginea
muzeelor din destinatia turistica Brasov.
Imbunatatirea merchandisingului pentru suveniruri si produsele derivate
In general, fiecare atractie turistica are la intrare/iesire un punct de vanzare de
suveniruri si alte produse derivate. Succesul sau insuccesul vanzarii acestor
elemente depinde de merchandisingul existent in punctele de vanzare. Astfel,
pentru stimularea vanzarii de suveniruri si produse derivate trebuie pusa in
lumina istoria fiecarui element in parte, cumpararea obiectelor de aceasta natura
realizandu -se, de regula, din considerente emotionale (de ex.: amintiri). De
asemenea, conceptia punctelor de vanzare de suveniruri trebuie realizata intr -un
mod unitar la nivelul intregului judet, astfel incat sa co ntribuie la construirea
brandului destinatiei turistice Brasov.
Intocmirea unei liste de producatori locali de artizanat
Pentru promovarea corecta a specificului local al judetului Brasov trebuie
intocmita o lista a tuturor producatorilor locali de artizan at, lista care trebuie
inclusa in brosurile de prezentare turistica a judetului si care trebuie promovata
pe site -ul oficial de promovare a turismului in judetul Brasov. Este util ca lista sa
fie intocmita si pe tematici/zone, in functie de specific ul obie ctelor de artizanat.

60
Asigurarea accesibilitatii in judetul Brasov
Dezvoltarea activitatii turistice si cresterea fluxurilor de turisti in judetul Brasov
nu se poate realiza in lipsa unei infrastructuri de transport de calitate si in
conditiile in care ac cesul in zona se face greoi, in special in cazul transportului
rutier. Astfel, se impune necesitatea finalizarii autostrazii Transilvania si a
autostrazii Bucuresti -Brasov , care sa incurajeze turismul intern, dar, in egala
masura, atragerea turistilor stra ini trebuie sustinuta prin construirea unui
aeroport in judet.
Asigurarea transportului catre principalele destina tii turistice in judetul Brasov
Pentru incurajarea activitatii turistice catre localitatile de interes turistic din
Brasov trebuie dezvoltata o retea de mijloace de transport care sa asigure fluxul
de turisti dinspre municipiul Brasov in zona metropolitana si principalele
obiective din judet .
In acest sens, trebuie identificata formula economica potrivita, care sa asigure cu
eficienta transportu l turistilor catre zonele indicate, in conditii tehnice si de
confort potrivite. In stabilirea modalitatii de tran sport, trebuie luate in calcul:
– tipul de mijloc de transport potrivit (cel mai probabil: microbuze
turistice);
– frecventa plecarilor mijloacelo r de transport (in functie de datele
anterioare cu privire la fluxul de turisti in zonele luate in calcul, dar si in
functie, de exemplu, de programul sosirilor de trenuri in Gara Brasov, din
destinatiile principale emitatoare de turisti);
– valabilitatea bi letelor;
– sezonul in care se doreste stimularea c irculatiei catre zonele vizate.

Dezvoltarea proiectului ecologic Sinca Noua
Ecoturismul po ate fi stimulat intr -un mod inedit in judetul Brasov prin
demararea mai multor proiecte asemanatoare celui conceput i n localitatea Sinca
Noua – “sat ecologic” , prin dezvoltarea mai multor proiect e ecologic e, bazat e pe
arhitectura „verde”, care sa creeaze turistilor senzatia de intoarcere „la origini”,
departe de ar tificialitatea lumii moderne.

Introducerea unui skipass valabil in intreg judetul
Turismul montan sportiv, in sezonul de iarna, trebuie stimulat prin introducerea
unui ski -pass de tipul „passe -partout” (cu diferite valabilitati: pe ore, 1 -2 zile, o
saptamana), valabil pe toate domeniile schiabile din judet (de exemplu, un Ski –
pass “Valea Prahovei”) . In acest sens, trebuie incheiate parteneriate cu societatile
care administreaza instalatiile de transport pe cablu din judet, astfel incat
organizarea domeniilor schiabile sa se faca intr -un mod integrat, la nivelul
intregii destinatii.

61
Introducerea cardului turistic
Una din cele mai importante actiuni pentru dezvoltarea turismului in judetul
Brasov este introducerea cardului turistic, cu ajutorul caruia turistii sa
beneficieze de reduceri si sa poata vizita principal ele atractii turistice si puncte
de interes turistic, sa aiba acces la transportul in comun si la diferite evenimente,
targuri, expozitii, concerte, unitati de alimentatie publica etc. Cardurile pot fi si
targetate pentru diferite tipuri de clienti/produse turistice/microdestinatii.
Dezvoltarea unui website oficial de promovare a turismului in judetul Brasov
Toate actiunile descrise mai sus trebuie coroborate cu cresterea atractivitatii si
vizibilitatii destinatiei turistice printr -un portal web permanent u p-to-date, care
sa ofere turistilor informatii complete despre Brasov. Portalul trebuie sa permita
o navigare usoara si trebuie sa aiba informatia structurata in mod atractiv, in
functie de: tipul de turism ce se doreste a fi practitat, sezon, sector al in dustriei
turistice pentru care se cauta informatii.
Dezvoltarea unui brand de calitate a serviciilor turistice
In final, scopul tuturor actiunilor este dezvoltarea unui brand turistic pentru
judetul Brasov, care sa certifice faptul ca acesta este o destina tie in care se
respecta setul de principii propuse de Comisia Europeana, cu privire la
Principiile Calitatii in Turismul European. Turistii trebuie sa aiba siguranta ca
serviciile turistice din judetul Brasov au un standard inalt de calitate, pe care il
pot regasi in toate intreprinderile de turism din judet: unitati de cazare, unitati
de alimentatie publica, transport, agentii de turism, centre de evenimente, centre
de informare turistica.
Dezvoltarea spiritului ospitalier in Brasov
Crearea brandului de ca litate a serviciilor turistice in judetul Brasov trebuie sa
fie corelata cu un proces de constientizare a populatiei locale ca activitatea
turistica trebuie sa devina promotorul economiei locale. Astfel, trebuie dezvoltat
la nivel local un “spirit ospitali er” care sa fie integrat brandului turistic al
Brasovului, prin promovarea unei serii de valori si atitudini care sa contribuie la
dezvoltarea relatiei gazda -oaspete, astfel incat activitatea turistica sa devina, in
mod natural, principala ocupatie la nive l local. Dezvoltarea unei atitudini
ospitaliere trebuie sa porneasca de la simpla toleranta a turistilor si sa se
transforme intr -o ospitalitate pura si neconditionata, oferita vizitatorilor.
Va trebui derulata o campanie de constientizare publica, cu rolu l de a mentine
populatia locala interesata in dezvoltarea turismului local si in atragerea de noi
vizitatori. Astfel, pentru a creste gradul de constientizare a populatiei din Brasov
va trebui dezvoltat un proiect de informare si educare a publicului cu pr ivire la
rolul activitatii de turism in economie locala si in cresterea bunastarii
comunitatii locale, astfel incat populatia sa constientizeze necesitatea implicarii
sale active in sustinerea turismului local. In scopul indeplinirii obiectivului de
consti entizare a publicului cu privire la potentialul turistic al Brasovului si
importanta dezvoltarii sustenabile a acestui sector de activitate in judet, vor
trebui derulate mai multe actiuni de informare si educare a populatiei cu privire
la modul de promovar e activa a destinatiei turistice Brasov si la modul de
comportament fata de vi zitatori si turisti.

62
Bibliog rafie

Ȋn elaborarea acestui document s -au folosit date si informatii furnizate de :
 Strategia de dezvoltare a judetului Brasov: orizonturi 2013 -2020 -2030 ;
 date statistice publicate de:
– Institutul National de Statistica ( https://statistici.insse.ro/shop );
– Directia Judeteana de Statistica Brasov
(http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=28 );
– Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu Cultural National
Brasov (http://www.brasov.djc.ro/ );
– Directia Silvica Brasov
(http://www.rosilva.ro/unitati_silvice/brasov__l_8.htm );
 Consiliul Judetean Brasov ( http://site.judbrasov.ro/ );
 Clubul Economic German ( http://www.dwk.ro/ );
 Comisia Europeana , Principiile Calitatii in Turismul European;
 Forbes Romania.