1MINISTERUL JUSTI ğIEI [617772]

1MINISTERUL JUSTI ğIEI
INSTITUTUL NA ğIONAL DE CRIMINOLOGIE
PERCEP ğIA PUBLIC Ă A FENOMENULUI DE
CORUPğIE
Coordonator: Dr. Dorinica Ioan
Ecaterina Balica – sociolog
Raluca Simion – consilier juridic
Vasile Boti ú – consilier juridic
2006

2CUPRINS
PAG.
METODOLOGIE …………………………………………………………6
CAP. I. PERCEP ğIA PUBLIC Ă PRIVIND ORIGINEA ùI
EVOLUğIA CORUP ğIEI ÎN ROMÂNIA ……………………………10
1.Opinia popula Ġiei privind momentul apari Ġiei corup Ġiei în societatea
româneasc ă……………………………………………………………10
2.Aprecieri privind nivelul corup Ġiei în trecut úi evoluĠia în anii
următori……………………………………………………………….12
CAP.II. PERCEP ğIA PUBLIC Ă ASUPRA GRAVIT ĂğII ùI
GRADULUI DE R ĂSPÂNDIRE A CORUP ğIEI ÎN ROMÂNIA
………………………………………………………………………….…15
1.PercepĠia publică asupra gravit ăĠii corupĠiei în România ……………15
2.Opinia public ă asupra gradului de r ăspândire a corup Ġiei în România,
localitatea de re úedinĠăúi locul de munc ă……………………………18
3.Evaluări privind nivelul corup Ġiei la nivelul institu Ġiilor……………..21
4.Opinia popula Ġiei privind nivelul corup Ġiei în rândul unor categorii de
persoane ………………………………………………………………30
CAP. III. PERCEP ğIA POPULA ğIEI PRIVIND CAUZELE ùI
CONSECIN ğELE CORUP ğIEI ………………………………………41
1. Percep Ġia popula Ġiei asupra cauzelor corup Ġiei în România …………..41
1.1. Opinia popula Ġiei privind factorii care favorizeaz ă corupĠia la
nivelul M.A.I ……………………………………………………..48
2. Percep Ġia publică privind consecin Ġele corup Ġiei………………………52
CAP. IV. EXPERIEN ğA PERSONAL Ă……………………………………58
1. Sursele de informare privind cazurile de corup Ġie…………………… .58
2. Experien Ġa subiecĠilor privind implicarea în acte de corup Ġie legate
de rezolvarea unor probleme ……………………………………………62
3. Motiva Ġia úi scopul pentru care au fost oferi Ġi bani/cadouri ……65

3CAP. V. ATITUDINI FA ğĂ DE CORUP ğIE .……………………….68
1. Opinii privind necesitatea implic ării cetăĠenilor în lupta împotriva
corupĠiei……………………………………………………………….68
2. Implicarea cet ăĠenilor în lupta împotriva corup Ġiei……………………69
2.1 Sesizarea actelor de corup Ġie……………………………………..69
2.2 Motive invocate de popula Ġie pentru lipsa de implicare în ac Ġiuni
de sesizare a actelor de corup Ġie…………………………………..71
2.3 Sesizarea actelor de corup Ġie din Ministerul Administra Ġiei úi
Internelor ……………………………………………………………74
2.4 Motive invocate de popula Ġie pentru lipsa de implicare în ac Ġiuni de
sesizare a actelor de corup Ġie din Ministerul Administra Ġiei úi
Internelor ……………………………………………………………77
3. Aprecieri privind posibila implicare a popula Ġiei în acte de
corupĠie………………………………………………………………. .80
4. Percep Ġia popula Ġiei asupra gradului de vinov ăĠie a persoanelor
implicate în acte de corup Ġie………………………………………….82
5. Evaluări privind gradul de vinov ăĠie a unor categorii de persoane
implicate în acte de corup Ġie………………………………………….84
6. Evalu ări ale popula Ġiei privind sursele de îmbog ăĠire de dup ă
1989 ……………………………………………………………………89
CAP.VI. OPINIII PRIVIND EFICIEN ğA MĂSURILOR DE
PREVENIRE ùI COMBATERE A CORUP ğIEI ……… …………….91
1. Opiniile popula Ġiei privind posibilitatea reducerii corup Ġiei în
România ………………………………..………………………………91
2. Aprecieri privind eficien Ġa institu Ġiilor care lupt ă împotriva
corupĠiei……………………………………………………………….93
2.1 Opiniile popula Ġiei privind m ăsurile anticorup Ġie luate de c ătre
actualul guvern ……………………………………………………97
2.2 Evaluarea eficien Ġei DNA-ului (PNA) în instrumentarea cazurilor
de Ä mare corup Ġie´………………………………………………99
3. Presiuni exercitate asupra unor categorii de persoane úi sursa acestor
presiuni ………………………………………………………………101

4CAP.VII. APRECIERI PRIVIND M ĂSURILE NECESARE PENTRU
REDUCEREA CORUP ğIEI………………………………………….108
1.0ăsurile necesare reducerii corup Ġiei la nivelul societ ăĠii române úti
….………… .…………………………………………………………108
2. Măsurile necesare reducerii corup Ġiei la nivelul Ministerului
Administra Ġiei úi Internelor …………………… .….…………… «…111
3. Evaluarea încrederii popula Ġiei în eficien Ġa măsurilor adopatate de
M.A.I. pentru reducerea corup Ġiei din rândul angaja Ġilor săi
……………………………………………………………………….114
4.ModalităĠile concrete de implicare a cet ăĠenilor în lupta anticorup Ġie
………………………………..………………………………………115
CAP. VIII. APRECIERI PRIVIND PROBLEMELE EXISTENTE ÎN
REALIZAREA ACTULUI DE JUSTI ğIE………………………….119
CONCLUZII ……………………………………………………………124
ANEXE …………………………………………………………………128

5I. INSTITU ğII IMPLICATE:
1.Institutul Na Ġional de Criminologie – Ministerul Justi Ġiei
2.DirecĠia General ă Anticorup Ġie – Ministerul Administra Ġiei úi Internelor
II. GRUPUL DE LUCRU:
Coordonator : Dr. Dorinica Ioan
Persoane implicate în realizarea anchetei de teren úi în introducerea
chestionarelor în baza de date:
1.Institutul Na Ġional de Criminologie: Drd. Ecaterina Balica, Drd. Roxana
Bratu, Drd. Oana Bianca Ciobanu, Drd. Raluca Simion, Vasile Boti ú,
Oana Mezanote, Anca Cu úmir
2.DirecĠia General ă Anticorup Ġie: Subcomisar Laura Târnovan, Inspector
Dan ùeicaru, Subinspector Titov Gherghe, Inspector Mihai Bîrlici,
Subinspector Cre Ġu Cornel, Agent principal Cristian Lixandru

6METODOLOGIE
Investiga Ġia noastr ă úi-a propus s ă răspundă interesului constant
manifestat de c ătre Ministerul Justi Ġiei úi alte organisme interne úi
internaĠionale faĠă de dimensiunile úi amploarea fenomenului de corup Ġie –
Dúa cum este el perceput de c ătre popula Ġia din România.
Întrucât Institutul Na Ġional de Criminologie nu a dispus de personalul
necesar realiz ării acestei cercet ări la nivel na Ġional úi datorită interesului
manifestat de c ătre Direc Ġia General ă Anticorup Ġie din cadrul Ministerului
Administra Ġiei úi Internelor fa Ġă de aceast ă temă, a fost realizat un parteneriat
între cele dou ă instituĠii.
Studiul reitereaz ă ancheta realizat ă în anul 2004, având aceea úi tematică
úi utilizând acela úi chestionar care a fost modificat în conformitate cu
obiectivele de cercetare ale celor dou ă instituĠii pentru a vedea în ce m ăsură
există o constan Ġă sau o diferen Ġă în ceea ce prive úte percepĠia fenomenului de
corupĠie.
OBIECTIVE
1.Analiza comparativ ă a percep Ġiei publice asupra fenomenului de
corupĠie pe baza rezultatelor anchetelor realizate în 2004 úi 2006 de
Fătre Institutul Na Ġional de Criminologie úi instituĠiile care au colaborat
la realizarea acestora (Administra Ġia NaĠională a Penitenciarelor,
Institutul de Sociologie al Academiei Române, Direc Ġia General ă
Anticorup Ġie).
OBIECTIVE SPECIFICE
1.Evaluarea percep Ġiei popula Ġiei privind originea úi evoluĠia faptelor de
corupĠie în perioada imediat urm ătoare;
2.Identificarea percep Ġiei popula Ġiei cu privire la nivelul corup Ġiei din
diverse institu Ġii, insistându-se asupra institu Ġiilor úi categoriilor de
persoane care sunt implicate în prevenirea úi sancĠionarea faptelor de
corupĠie (Direc Ġia NaĠională Anticorup Ġie, Direc Ġia General ă
Anticorup Ġie, Parchetele, Instan Ġele de judecat ă, Ministerul Justi Ġiei);
3.Evaluarea percep Ġiei publice asupra cauzelor úi consecin Ġelor
fenomenului de corup Ġie;
4.Identificarea factorilor care, conform opiniei subiec Ġilor investiga Ġi,
favorizeaz ă actele de corup Ġie din România úi în special, din cadrul
Ministerului Administra Ġiei úi Internelor;

75.Identificarea institu Ġiilor în care actele de corup Ġie continu ă să se
manifeste ca practic ă, precum úi a motiva Ġiilor care stau la baza
menĠinerii acestor practici, pe baza informa Ġiilor referitoare la corup Ġia
experimentat ă de către subiec Ġii intervieva Ġi;
6.Evaluarea eficien Ġei institu Ġiilor implicate în prevenirea úi controlul
acestui fenomen;
7.Evaluarea disponibilit ăĠii cetăĠenilor de a se implica în lupta împotriva
corupĠiei.
METODE ùI TEHNICI DE INVESTIGA ğIE
1.Ancheta pe baz ă de chestionar la nivelul unui e úantion na Ġional
reprezentativ (tristadial stratificat) pentru popula Ġia României de 1175
subiecĠi din 98 de localit ăĠi mari úi mici din zonele rurale úi urbane.
Întrucât s-a vrut ca studiul s ă fie comparativ cu cel din 2004,
chestionarul utilizat a fost în mare parte cel aplicat în 2004 (R ădulescu
S. M., Banciu D. úi colab.). Chestionarul aplicat în 2006 a fost astfel
structurat încât s ă răspundă cerinĠelor analizei noastre. Prin urmare, au
fost eliminate o serie de întreb ări care s-au dovedit a fi greu de în Ġeles
de către subiec Ġi úi au fost incluse alte întreb ări în funcĠie de obiectivele
studiului nostru úi de recomand ările făcute de o serie de speciali úti.
În final, chestionarul din 2006 a fost organizat pe urm ătoarele
dimensiuni: percep Ġia gravităĠii úi a gradului de r ăspândire al corup Ġiei,
opinii privind cauzele úi consecin Ġele corup Ġiei, experien Ġa personal ă,
atitudini fa Ġă de corup Ġie, eficien Ġa măsurilor de prevenire úi de
combatere a corup Ġiei, opinii fa Ġă de activitatea Ministerului
Administra Ġiei úi Internelor în domeniul corup Ġiei, probleme în
realizarea actului de justi Ġie (vezi Anexa 1).
POPULA ğIA INVESTIGAT Ă
Volumul e úantionului : 1.175 de persoane cu vârsta de 18 ani úi peste;

8Tipul eúantionului : probabilist, tri-stadial stratificat, cu stratificare în primul
stadiu;
Criterii de stratificare : 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediu
rezidenĠial (urban-rural), m ărimea localit ăĠilor urbane (4 tipuri: ora úe sub
30.000 de locuitori, ora úe între 30.000 úi 99.000 de locuitori, ora úe între
100.000 úi 200.000 de locuitori din ora úe peste 200.000 de locuitori) úi gradul
de dezvoltare al localit ăĠilor rurale (3 categorii: comune s ărace, comune
dezvoltate mediu, comune dezvoltate);
(úantionare : selecĠie probabilist ă a localit ăĠilor (89), a punctelor de
Húantionare (sec Ġii de votare, 119) úi a persoanelor. Pentru selec Ġia persoanelor
au fost utilizate, în principal, ultimele liste electorale.
Reprezentativitate : eroarea limit ă de reprezentativitate este de +/- 2,8%.
VII. FAZELE PROIECTULUI
Etapa a I-a: ianuarie-februarie 2006
1.Modificarea chestionarului inclus în anchet ă pe baza observa Ġiilor
rezultate din ancheta din 2004 úi a obiectivelor partenerilor din proiect
(Institutul Na Ġional de Criminologie úi DirecĠia General ă Anticorup Ġie)
Etapa a II-a: martie-iunie 2006
1.Realizarea e úantionului pe baza metodologiei stabilite conform
obiectivelor cercet ării – selec Ġia subiec Ġilor din bazele de date ale
Centrului Na Ġional pentru Administrarea Bazelor de Date úi EvidenĠa
PopulaĠiei (Institutul Na Ġional de Criminologie úi DirecĠia General ă
Anticorup Ġie)
2.InvestigaĠii exploratorii úi testarea instrumentelor de cercetare
(Institutul Na Ġional de Criminologie)
3.Pregătirea dosarului anchetei (instruc Ġiuni de eúantionare, instruc Ġiuni
de completare a chestionarelor úi a fiúelor operatorului, carduri
chestionare, delega Ġii) (Institutul Na Ġional de Criminologie)
Etapa a III-a: iulie – septembrie 2006
1.Instruirea operatorilor de teren (Institutul Na Ġional de Criminologie úi
DirecĠia General ă Anticorup Ġie)

92.Multiplicarea úi distribuirea în teritoriu a dosarului anchetei (Direc Ġia
Generală Anticorup Ġie)
3.Activitatea de teren – aplicarea chestionarelor în Bucure úti úi în
localităĠile selectate conform Listei localit ăĠilor incluse în e úantionul
naĠional (DirecĠia General ă Anticorup Ġie úi Institutul Na Ġional de
Criminologie)
4.Supervizarea anchetei de teren (Institutul Na Ġional de Criminologie úi
DirecĠia General ă Anticorup Ġie)
5.Codificarea úi introducerea datelor din chestionare (Institutul
NaĠional de Criminologie úi DirecĠia General ă Anticorup Ġie)
Etapa a IV-a: octombrie – decembrie 2006
1.Prelucrarea úi interpretarea datelor (Institutul Na Ġional de Criminologie)
2.Redactarea raportului preliminar úi a raportului final de cercetare
(Institutul Na Ġional de Criminologie)

10CAP. I. PERCEP ğIA PUBLIC Ă PRIVIND ORIGINEA ùI EVOLU ğIA
CORUPğIEI ÎN ROMÂNIA
1.Opinia popula Ġiei privind momentul apari Ġiei corup Ġiei în societatea
româneasc ă
Majoritatea subiec Ġilor consider ă că acest fenomen a ap ărut în perioada
de tranziĠie (42,5%), în timp ce aproximativ 32% sunt de p ărere că este vorba
despre o tr ăVătură permanent ă a mentalit ăĠilor române úti (vezi Diagrama 1).
Diagrama 1
APARIğIA ùI MANIFES TAREA CO RUP ğIEI
8,942,5
31,8
11,6
0,05,010,015,020,025,030,035,040,045,0
in perioada comunista in perioada de
tranzitieca o trasatura
permanenta a
mentalitatilor
romanestica fiind specifica
capitalismului
1. Corup Ġia a apărut în perioada de tranzi Ġie conform a 46,3% dintre
persoanele din mediul rural care au r ăspuns la aceast ă întrebare úi 39,2 % din
mediul urban .
În ceea ce prive úte corupĠia ca o tr ăVătură permanent ă a mentalit ăĠilor
româneúti, de data aceasta persoane din mediul urban se pronun Ġă într-o
pondere mai mare decât cei din mediul rural (37,3% fa Ġă de 25,5%).
2. Analiza variabilei sex în cazul celor doi itemi nu a dat la iveal ă
diferenĠe semnificative din punct de vedere statistic.

11 3. Referitor la variabila vârstă1, se poate remarca faptul c ă cei cu vârsta
peste 55 de ani consider ă în mai mare m ăsură comparativ cu cei din celelalte
două grupe de vârst ă că fenomenul corup Ġiei a apărut în perioada de tranzi Ġie
(46,9% fa Ġă de 42,8%-grupa de vârst ă adultăúi 35,7% – grupa de vârst ă
tânăUă). SubiecĠii din grupa de vârst ă 18-34 de ani apreciaz ă în mai mare
Păsură că fenomenul corup Ġiei este o tr ăVătură permanent ă a mentalit ăĠilor
româneúti (36,7%) fa Ġă de 33,2% – grupa de vârst ă medie úi 27% – grupa de
peste 55 de ani care s-au pronun Ġat în acela úi sens).
4. Dintre cei care apreciaz ă că fenomenul corup Ġiei a apărut în perioada
de tranziĠie, cei cu un nivel superior de instruc Ġie2se pronun Ġă într-o pondere
mai mică decât cei cu nivel de instruc Ġiemediu úiinferior (33,3% fa Ġă de
40,8% úi 48,8%).
Referitor la persoanele care consider ă că fenomenul corup Ġiei este o
trăVătură permanent ă a mentalit ăĠilor române úti, se remarc ă cei cu un nivel
superior de instruc Ġiecare cred acest lucru într-o mai mare m ăsură decât cei
cu nivel mediu úi inferior (41,1% fa Ġă de 35,6% úi 22, 2%).
5. Persoanele active3 apreciază în mai mic ă măsură decât cele inactive
Fă fenomenul corup Ġiei a apărut în perioada de tranzi Ġie (38,4% fa Ġă de
45,8%).
În schimb acelea úi persoane active apreciaz ă într-o mai mare m ăsură
decât cele inactive că este vorba despre o tr ăVătură permanent ă a mentalit ăĠilor
româneúti (36,9% fa Ġă de 27,3%).
6. Cu privire la statutul ocupa Ġional4, aprecierile în sensul c ă
fenomenul corup Ġiei a apărut în perioada de tranzi Ġie sunt aproximativ identice
1 Tineri – 18-34 de ani; adul Ġi – 35-54 de ani; vârstnici – 55 de ani úi peste2Nivel de instruc Ġie scăzut – făUăú coală, úcoală primară, úcoală gimnazial ă;nivel de instruc Ġie mediu
– úcoală profesional ă, liceu neterminat, liceu, tehnic de mai útri;nivel de instruc Ġie superior – colegiu
universitar, facultate, studii postuniversitare.3Persoane active – patron, manager, inginer, medic, tehnician, func Ġionar în administra Ġie, agricultor,
muncitor calificat úi necalificat, me úteúugar, zilier; persoane inactive – pensionar, úomer, casnic ă,
elev/student.

12pentru nivelurile superior úimediu (37,3% úi 37,9%) iar cei cu un nivel
superior se pronun Ġă într-un procent de 43,7% în acela úi sens.
Răspunsurile persoanelor care sunt de opinia c ă fenomenul corup Ġiei
este o tr ăVătură permanent ă a mentalit ăĠilor române úti, analizate din
perspectiva statutului ocupa Ġional sunt dup ă cum urmeaz ă: 43,1% – nivel
superior, 32,9% – nivel mediu, 30, 2% – nivel sc ăzut.
2. Aprecieri privind nivelul corup Ġiei în trecut úi evoluĠia în anii urm ători
Aprecierile subiec Ġilor privind modul în care nivelul corup Ġiei a evoluat
faĠă de anul trecut se distribuie dup ă cum urmeaz ă: nivelul corup Ġiei a rămas
constant – 41,6%, nivelul corup Ġiei a crescut – 31,6%, nivelul corup Ġiei a
scăzut – 17,6% (vezi Diagrama 2).
Diagrama 2
NIVELUL CORUP ğIEI RAPORTAT LA NIVELUL ANULUI TRECUT
31,641,617,69,2
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45a crescuta ramas constanta scazutNS /NR
Cel mai mare num ăr de subiec Ġi s-a pronun Ġat în sensul c ă nivelul
corupĠiei va rămâne constant.
1. O detaliere a acestor r ăspunsuri în func Ġie de indicatorii socio-
demografici ne arat ă faptul că în funcĠie de variabila sex răspunsurile sunt
4Statut ocupa Ġional superior – patron, manager, inginer, medic, alte ocupa Ġii intelectuale; statut
ocupaĠional mediu – tehnician, func Ġionar în administra Ġie;statut ocupa Ġional scăzut – agricultor, muncitor
calificat úi necalificat, zilier, casnic ă, pensionar, me úteúugar.

13aproape identice din punct de vedere procentual (42% b ărbaĠi faĠă de 41,4%
femei).
2. Analiza variabilei vârstă ne duce la concluzia c ă cei din grupa de
vârstă adultă sunt în cea mai mare pondere de opinie c ă, în compara Ġie cu anul
trecut, nivelul corup Ġiei a rămas constant (45,5% fa Ġă de 43% – cei din grupa
de vârstă tânăUă úi 36,7% dintre cei din grupa vârstnic ă).
3. Dac ă privim situa Ġia din perspectiva variabilei nivel de instruc Ġie,
cei cu nivel de instruc Ġie superior cred într-o propor Ġie mai mare decât cei cu
nivel scăzut de instruc Ġie că fenomenul corup Ġiei a rămas constant (51,9 fa Ġă
de 35,9%).
4. De asemenea, popula Ġiaactivă consider ă într-o mai mare m ăsură
decât cea inactiv ă că a rămas constant nivelul corup Ġiei (46,2% fa Ġă de
37,5%).
5. Statutul ocupa Ġional ca variabil ă nu presupune diferen Ġe semnificative
procentuale.
6. Dacă ne oprim la mediul de reziden Ġă al persoanelor investigate se
observă că 43, 8% dintre cei care provin din mediul urban sunt de p ărere că
nivelul corup Ġiei a rămas constant fa Ġă de 39,1% dintre subiec Ġii din mediul
rural care au aceea úi opinie.
În viitor, subiec Ġii apreciaz ă că fenomenul corup Ġiei va intra pe o pant ă
descendent ă, aproximativ jum ătate dintre cei intervieva Ġi (53,1%) considerând
Fă în următorii ani corup Ġia va scădea (vezi Diagrama 3).

14Diagrama 3
$ùTEPTĂRI PRIVIND EVO LU ğIA NIVELULUI CO RUP ğIEI ÎN
URMĂTORII ANI
53,1
18,8 17,4
10,6
0,010,020,030,040,050,060,0
sa scada sa ramana constant sa creasca NS /NR
Cu privire la evolu Ġia nivelului corup Ġiei în urm ătorii ani, cei mai mul Ġi
subiecĠi au considerat c ă acesta va sc ădea. O privire asupra indicatorilor socio-
demografici arat ă că nu sunt diferen Ġe seminificative dac ă ne raport ăm la sex,
vârstăúi la mediul de reziden Ġă. În ceea ce prive útegradul de instruc Ġie,
procentele sunt foarte apropiate úi ca atare nu presupun un comentariu special.
Afirma Ġia este valabil ăúi pentru persoanele active úiinactive . DiferenĠe
apar în situa Ġiastatutului ocupa Ġional unde persoanele cu nivel superior úi
mediu se pronun Ġă într-o mai mare pondere în sensul unui nivel constant al
corupĠiei în anii urm ători.

15CAP.II. PERCEP ğIA PUBLIC Ă ASUPRA GRAVIT ĂğII ùI
GRADULUI DE R ĂSPÂNDIRE AL CORUP ğIEI ÎN ROMÂNIA
1. Percep Ġia publică asupra gravit ăĠii corupĠiei în România
SubiecĠii au avut posibilitatea de a aprecia gravitatea unui num ăr de
douăsprezece probleme sociale cu care se confrunt ă România în prezent,
corupĠia fiind inclus ă printre acestea.
În funcĠie de opĠiunile exprimate, corupĠia ocupă poziĠia a treia într-un
posibil „clasament” al r ăspunsurilor: 88,2% din totalul subiec Ġilor au
considerat corup Ġia ca fiind o problemăgravăúi foarte grav ă.
Primele dou ă poziĠii sunt ocupate de VăUăcie cu 90,9% úipreĠurile mari
cu 89,3%. Tot în partea superioar ă a ierarhiei se situeaz ă alte două probleme
sociale lipsa locurilor de munc ă (83,7%) úiinfracĠiunile (79,7%), dar úi una
dintre problemele generate de disfunc Ġii organiza Ġionale precum birocraĠia
prea mare (79,1%). De asemenea, lipsa locuin Ġelor (72,9%) reprezint ă o
problemă socială care este apreciat ă într-o propor Ġie mare de subiec Ġi ca fiind
o problem ăgravăúi foarte grav ă(vezi Diagrama 4).
În partea inferioar ă a ierarhiei, mai precis pe locul opt, se situeaz ă
varianta de r ăspuns conform c ăreia justiĠia este nedreapt ă/părtinitoare
(67,5%).
PoziĠii inferioare ocup ăúi probleme precum lipsa unei bune conduceri
politice (60.4%), sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor
(60,8%) úi lipsa de moralitate (64,3%) (vezi Diagrama 4).

16Diagrama 4
EVALUAREA GRAVIT ĂğII PROBLEMELOR DIN SOCIETATEA
ROMÂNEASC Ă
9189,383,764,572,988,279,760,467,564,3
79,160,8
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100sarăciapreturile marilipsa locurilor de munc ăcalitatea proast ă a serviciilor publicebirocraĠia prea marelipsa locuin ĠelorcorupĠiainfracĠiunilelipsa unei bune conduceri polit icejustiĠia nedreapt ă/părtinit oarelipsa de moralitatesustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor
1. 1Raportându-ne la totalul subiec Ġilor din mediul urban úi rural care
s-au pronun Ġat cu privire la VăUăcie ca problem ă socială cu care se confrunt ă
România, observ ăm că nu există diferenĠe semnificative între mediul urban úi
rural (93,1% dintre subiec Ġii din mediul urban consider ă săUăcia ca o
problemă socială gravăúi foarte grav ă faĠă de 88, 3% dintre subiec Ġii din
mediul rural).
1.2 Aceea úi diferenĠă nesemnificativ ă se păstreazăúi în cazul împ ăUĠirii
Uăspunsurilor în func Ġie de sex,grupa de vârst ă,gradul de instruc Ġieúistatutul
ocupaĠional .

17 2.1 Dac ă ne oprim la problema preĠurilor mari, se observ ă că subiecĠii
nu au op Ġiuni diferite în func Ġie de mediul de reziden Ġă,sexsauvârstă
(procentele sunt apropiate).
2.2. Diferen Ġe apar în ceea ce prive útenivelul de instruc Ġie-cei cu nivel
scăzut de instruc Ġie consider ă într-o mai mare m ăsură că preĠurile mari sunt o
problemă gravăúi foarte grav ă cu care se confrunt ă România (92,3% fa Ġă de
cei cu nivel superior-78,3%).
3.1 Evaluarea gravit ăĠiicorupĠiei ca problem ă socială nu presupune
comentarii speciale cu privire la mediul de reziden Ġă,sex, grupa de vârst ă,
statutul ocupa Ġional , deoarece diferen Ġele procentuale sunt nesemnificative
pentru a putea permite comentarii pertinente.
3.2. Se poate remarca îns ă faptul c ă în ceea ce prive útenivelul de
instrucĠie există diferenĠe între cei cu un nivel sc ăzut de instruc Ġie úi cei cu un
nivel superior în sensul c ă acestea din urm ă consider ă într-o propor Ġie mai
mare corup Ġia ca fiind foarte grav ăúi gravă (93,8% fa Ġă de 83,3%).
4.1BirocraĠiaeste perceput ă ca fiind grav ă úi foarte grav ă într-o
proporĠie mai mare de orăúeni decât de subiec Ġi din mediul rural (81,5% fa Ġă
de 76.2%).
4.2 Nu exist ă diferenĠe notabile în ceea ce prive úte distribu Ġiile pe sexe
úi nici în func Ġie de vârstă,nivelul de úcolarizare úistatut ocupa Ġional .
5.1InfracĠiunile sunt considerate o problem ă mai grav ă de subiec Ġii
dinmediul urban (83,4% dintre ace útia consider ă problema infrac Ġiunilor ca
fiind grav ăúi foarte grav ă faĠă de 75,2% din rândul celor din mediul rural ).
5.2 Toate celelalte criterii avute în vedere – sex,vârstă,ultima úcoală
absolvită,statut ocupa Ġional nu au produs diferen Ġe semnificative din punct de
vedere statistic.
6. Acelea úi comentarii se impun úi cu privire la evaluarea problemei
justiĠiei nedrepte / părtinitoare. Anumite diferen Ġieri prezint ămediul de

18rezidenĠă în sensul c ă orăúenii apreciaz ă într-o mai mare m ăsură că justiĠia
nedreaptă părtinitoare este o problem ă foarte grav ăúi gravă.
2. Opinia public ă asupra gradului de r ăspândire a corup Ġiei în România,
localitatea de re úedinĠăúi locul de munc ă
În ceea ce prive úte gradul de r ăspândire a corup Ġiei, întreb ările incluse
în chestionar ne-au permis s ă urmărim evolu Ġia acesteia pe trei paliere: în
România, la nivel local úi la nivelul institu Ġieiunde lucreaz ă sau a lucrat
subiectul.
Lanivel naĠional gradul de r ăspândire a corup Ġiei este considerat mare
úifoarte mare de către majoritatea subiec Ġilor investiga Ġi (87,5%) (vezi
Diagrama 5).
Diagrama 5
EVALUAREA NIVELULUI CORUP ğIEI ÎN ROMÂNIA
43,67,02,10,23,2
43,9
0 10 20 30 40 50foarte maremaremicfoarte micnu exista coruptieNS/NR
1. Subiec Ġii din mediul urban consider ă într-o mai mare m ăsură că
nivelul corup Ġiei în România este foarte mare úi mare (91% fa Ġă de 83,4% –
pentru mediul rural).
2. În func Ġie de variabila sex nu există deosebiri semnificative, în timp
ce împăUĠirea pe vârste relev ă o mică diferenĠă între grupa de vârst ă matură
(90,7%) úi cea care cuprinde subiec Ġii de peste 55 de ani (84,1%). De

19asemenea, cei cu nivel de instruc Ġie scăzut sunt mai toleran Ġi cu privire la
nivelul corup Ġiei din România.
3. Restul indicatorilor socio-demografici nu au relevat deosebiri
importante între categoriile de subiec Ġi intervieva Ġi.
Lanivel local se înregistreaz ă o diferen Ġă semnificativ ă (de peste 30 de
procente), în compara Ġie cu rezultatele înregistrate la nivel na Ġional. Astfel,
aproximativ jum ătate dintre subiec Ġi consider ă că la nivel local corup Ġia este
mare úifoarte mare (vezi Diagrama 6).
Diagrama 6
EVALUAREA NIVELULUI CORUP ğIEI ÎN LOCALITATEA DE
REùEDINğĂ
21,131,724,18,66,28,3
0 5 1 01 52 02 53 03 5foarte maremaremicfoarte micnu exista coruptieNS/NR
1. În func Ġie de mediul de reziden Ġă există deosebiri semnificative în
Uăspunsurile subiec Ġilor. Astfel, în timp ce or ăúenii consider ă în procent de
67,2 că nivelul corup Ġiei este în localitatea lor mare úi foarte mare, doar
35,9% dintre cei din mediul rural au aceea úi percepĠie.
2. Diferen Ġele în func Ġie de variabila sex úi vârstă sunt nesemnificative.
3. În schimb, nivelul instruc Ġiei comport ă de asemenea diferen Ġe în
sensul că cei cu un nivel de instruc Ġiesuperior se pronun Ġă într-o pondere
semnificativ mai mare asupra nivelului corup Ġiei (66,7% dintre subiec Ġii cu un
nivel de preg ătire superioar ă consider ă că nivelul corup Ġiei în localitatea lor

20este foarte mare úi mare fa Ġă de 40,8% dintre subiec Ġii cu un nivel sc ăzut de
pregătire).
4. De asemenea subiec Ġiiactivi úi c u statut ocupa Ġional de nivel
superior cred într-o mai mare m ăsură că la nivelul localit ăĠii lor corup Ġia este
foarte mare úi mare.
În ceea ce prive úte gradul de manifestare a corup Ġiei în instituĠia unde
lucrează sau au lucrat subiecĠii, doar aproximativ 1/6 din subiec Ġi apreciaz ă
Fă nivelul corup Ġiei este mare úifoarte mare (Diagrama 7).
Diagrama 7
EVALUAREA NIVELULUI CORUP ğIEI LA LOCUL DE MUNC Ă
4,710,614,713,927,129,0
0 5 10 15 20 25 30 35foarte maremaremicfoarte micnu exista coruptieNS/NR
1. Diferen Ġierile în func Ġie de vârstă, nivelul de instruc Ġie, statut
ocupaĠional sunt nesemnificative din punct de vedere statistic.
2. De asemenea, în func Ġie de variabila sex se observ ă că bărbaĠii cred
într-o mai mare m ăsură că nivelul corup Ġiei este mare úi foarte mare la locul
de muncă.
3. Referitor la variabila mediului de reziden Ġă, cei din mediul urban
cred într-o propor Ġie mai mare decât cei din mediul rural în institu Ġia în care
lucrează (19,1% fa Ġă de 10,9%).

213. Evaluări privind nivelul corup Ġiei în cadrul institu Ġiilor
CorupĠia în cadrul principalelor institu Ġii publice din România, a úa cum
rezultă din ancheta noastr ă, este mare úifoarte mare la nivelul Guvernului
(77,7%), Parlamentului (77,6%) úi în Sistemul Sanitar (66,2%). Se observ ă
Dúadar, că instituĠiile implicate în via Ġa politică, respectiv Legislativul úi
Executivul sunt percepute de popula Ġie ca fiind cele mai corupte.
De asemenea, institu Ġiile ce Ġin de domeniul Justi Ġiei deĠin procente
destul de ridicate. Astfel, corup Ġia este perceput ă ca fiind mare úi foarte mare
în InstanĠele de judecat ă (57,1%), în Ministerul Justi Ġiei (54,4%), în cadrul
Parchetelor (52,3%).
PoziĠii relativ apropiate ocup ă Serviciul Pa úapoarte MAI (57,4%),
Autoritatea Na Ġională a Vămilor (56,3%), Administra Ġia Public ă Locală
(55,1%) úi PoliĠia (46,2%). La polul opus se afl ă Jandarmeria (14%), Armata
(12,6%) úi Comandamentul pompierilor (6%) (vezi Diagrama 8).

22Diagrama 8
EVALUAREA NIVELULUI CORUP ğIEI ÎN INSTITU ğII
77,730,055,112,646,245,128,356,334,866,237,657,423,76,025,714,047,026,320,2
35,0
33,0
14,2
25,3
50,2
57,1
54,452,3
77,6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90GuvernParlamentPreúedinĠieAdministra Ġie publică localăArmatăPoliĠieMinisterul Justi ĠieiParcheteInstanĠe de judecat ăAvocaturăNotariatePoliĠia de frontier ăAutoritatea Na Ġională a VămilorFirme private6ăQă tateÎnvăĠământServiciul Pa úapoarte din MAIAgenĠia NaĠională pentru Cadastru úi Publicitate Imobiliar ăSindicateONG-uriComandamentul pompierilorMass-media(pres ă, radio, tv)JandarmerieGarda Financiar ăAdministra Ġii financiareDirecĠia Permise de Conducere úi Înmatricul ări AutoOficiul For Ġei de Munc ăRegii Autonome
1. Guvernul
1. Dac ă ar fi să luăm în considerare variabilele sex úimediu de
rezidenĠă diferenĠele procentuale sunt prea mici pentru a putea vorbi despre o
evaluare diferit ă a nivelului mare úi foarte de corup Ġie a guvernului.
2. Dac ă ne raport ăm la variabila vârstă, este de remarcat c ă cei din
grupa de vârst ă tânăUă consider ă într-o mai mare m ăsură că nivelul corup Ġiei

23este mare úi foarte mare la nivelul guvernului (82, 3% fa Ġă de 72,5% cei din
grupa de vârst ă peste 55 de ani).
3. De asemenea, cei cu un nivel de instruc Ġie scăzut cred într-o
proporĠie mai redus ă că nivelul corup Ġiei în guvern este foarte mare úi mare
faĠă de cei cu nivel de instruc Ġie mediu úi superior (71% fa Ġă de 81,1% úi
78,3%).
4. Raportarea la statutul ocupa Ġional demonstreaz ă mici diferen Ġe
procentuale. La fel úi în cazul persoanelor active sauinactive .
2. Parlamentul
1. Atât EărbaĠiicât úifemeile se pronun Ġă în procente foarte apropiate
cu privire la faptul c ă Parlamentul prezint ă un nivel foarte mare úi mare de
corupĠie (77,9% fa Ġă de 77,3%).
2. Cei din grupa de vârstă tânăUă sunt mai înclina Ġi să considere nivelul
corupĠiei în Parlament ca fiind mare úi foarte mare decât cei din grupa de
vârstă de peste 55 de ani (80,6% fa Ġă de 73,2%).
3. În ceea ce prive útenivelul de instruc Ġie, diferenĠele procentuale sunt
reduse între cei cu nivel sc ăzut úi cei cu nivel superior de instruc Ġie (74,3 fa Ġă
de 78,3).
4. Mici diferen Ġe procentuale rezult ăúi din analiza factorului mediu de
rezidenĠăúi a statutului ocupa Ġional precum úi aUăspunsurilor persoanelor
active sau inactive .
3. SăQătatea
1. Atât EărbaĠiicât úifemeile se pronun Ġă într-o propor Ġie relativ
asemăQătoare cu privire la nivelul corup Ġiei în domeniul S ăQăWăĠ ii.
2. Persoanele din grupa de vârst ă de peste 55 de ani consider ă într-o
mai mică măsură că nivelul corup Ġiei este mare úi foarte mare (60,1% fa Ġă de
68, 6%-cei din grupa tân ăUăú i 70, 7 cei din grupa adult ă de vârstă).

24 3. Subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie superior úi mediu se dovedesc a fi
mai intoleran Ġi cu privire la nivelul corup Ġiei din SăQătate faĠă de cei cu un
grad de úcolarizare sc ăzut (67, 4% dintre cei cu nivel de instruc Ġie superior úi
68, 9% dintre cei cu nivel mediu consider ă că în domeniul S ăQăWăĠ ii corupĠia
este foarte mare úi mare faĠă de 60, 8% cei cu nivel inferior).
4. Analiza statutului ocupa Ġional arată de asemenea mici diferen Ġe
procentuale între cei cu un nivel ridicat úi cei cu un nivel sc ăzut, cei cu nivel
superior considerând îns ă într-o mai mare pondere c ă în domeniul S ăQăWăĠ ii
nivelul corup Ġiei este foarte mare úi mare (71, 6 % fa Ġă de 64, 9% cei cu un
nivel scăzut).
5. Cei din mediul urban sunt mai predispu úi să considere c ă există un
nivel foarte mare úi mare de corup Ġie în domeniul S ăQăWăĠ ii (70, 1 % fa Ġă de
61,7 % pentru mediul rural).
4. Ministerul Justi Ġiei
1.%ărbaĠiicred într-o pondere mai mare decât femeile Fă în Ministerul
JustiĠiei nivelul coup Ġiei este foarte mare úi mare (56,7% fa Ġă de 42,2%).
2. Analiza variabilei vârstădemonstreaz ă că nu exist ă diferenĠe
semnificative. Aceea úi situaĠie úi în cazul persoanelor active sauinactive .
3. Raportat la nivelul de instruc Ġie se observ ă că cei cu un nivel de
instrucĠie superior sunt mai înclina Ġi să considere nivelul corup Ġiei foarte
mare úi mare decât cei cu nivel sc ăzut (58, 9% fa Ġă de 47,7%).
4. Dac ă avem în vedere statutul ocupa Ġional diferenĠele procentuale
sunt foarte mici, cu o mai mare înclinare a celor cu nivel superior de a
considera corup Ġia din Ministerul Justi Ġiei ca fiind foarte mare úi mare.
5. Cei din mediul urban consider ă într-o mai mare m ăsură că nivelul
corupĠiei este foarte mare úi mare în cadrul Ministerului Justi Ġiei (58,1% fa Ġă
de 50%).
5. InstanĠele de judecat ă

25 1. Analiza indicatorilor socio-demografici nu indic ă diferenĠe
semnificative în func Ġe de variabilele sex, vârst ă, mediul de reziden Ġă,
persoane active/inactive .
2.Mici varia Ġii se înregistreaz ă în cazul nivelului de instruc Ġie unde cei
cu nivel mediu consider ă într-o mai mare m ăsură faĠă de cei cu nivel sc ăzut de
instrucĠie sau cei cu nivel superior c ă în Ministerul Justi Ġiei corupĠia este mare
úi foarte mare (59,4% fa Ġă de 53,7% úi 54,3%).
6. Parchetele
1. Mici varia Ġii procentuale înregistreaz ă analiza variabilei mediu de
instrucĠie- cei cu nivel mediu consider ă într-o pondere mai mare c ă nivelul
corupĠiei în Parchete este foarte mare úi mare faĠă de cei cu nivel sc ăzut úi cei
cu nivel superior.
2. În cazul variabilelor sex, vârst ă, statut ocupa Ġional, persoane
active/inactive, mediu de reziden Ġă,subiecĠii se pronun Ġă în ponderi foarte
apropiate cu privire la nivelul foarte mare úi mare al corup Ġiei, neexistând
diferenĠe procentuale semnificative
7. Avocatur ă
1.%ărbaĠii consider ă într-o pondere mai mare decât femeile că
fenomenul corup Ġiei este foarte mare úi mare în avocatur ă (49, 5% fa Ġă de
41,2%).
2. Dac ă se urmăresc variabilele vârstă úigradul de instruc Ġie,
diferenĠele procentuale sunt nesemnificative.
3. În func Ġie de statutul ocupa Ġional , se observ ă o uúoară diferenĠă
procentual ă între cei cu nivel superior (48%) úi cei cu nivel mediu (42,1%) úi
scăzut ( 44,7%).
4. Subiec Ġii din mediul urban apreciază într-o mai mare m ăsură decât
cei din mediul rural c ă în avocatur ă corupĠia este foarte mare úi mare (47,5%
faĠă de 42,3%).

268. PoliĠie
1. Diferen Ġele procentuale dintre r ăspunsurile femeilor  úiEărbaĠilor
atunci când se pronun Ġă cu privire la nivelul corup Ġiei în cadrul Poli Ġiei sunt
foarte mici. Se poate remarca îns ă că femeile sunt acelea care consider ă într-o
mai mare m ăsură că fenomenul corup Ġiei este foarte mare úi mare în Poli Ġie.
2. Subiec Ġii din grupa de vârst ăde peste 55 de ani î úi exprimă într-o
mai mică măsură opinia că la nivelul poli Ġie corupĠia este foarte mare úi mare
(40, 7% fa Ġă de 51, 4% – grupa tân ăUă de vârstăúi 48,1 % – grupa medie de
vârstă).
3. De asemenea exist ă o diferen Ġă semnificativ ă între răspunsurile celor
cu un grad de instruc Ġiesuperior úi celor cu un grad de instruc Ġie scăzut,
aceútia din urm ă fiind mai pu Ġin înclina Ġi să considere nivelul corup Ġiei din
PoliĠie ca fiind foarte mare úi mare (41,1% fa Ġă de 53,5%).
9. Serviciul Pa úapoarte
1. Opiniile subiec Ġilor investiga Ġi analizate din punctul de vedere al
variabilei sexsunt aproape identice (este vorba despre o diferen Ġă sub un punct
procentual).
2. De asemenea, diferen Ġe procentuale mici se înregistreaz ăúi în cazul
variabilelor nivel de instruc Ġie, persoane active/inactive, statut ocupa Ġional.
3. În ceea ce prive úte variabila vârstăcei din grupa de vârst ă tânăUă cred
într-o procent mai mare decât celelalte grupe de vârst ă că Serviciul Pa úapoarte
înregistreaz ă un nivel foarte mare úi mare de corup Ġie (41,3% fa Ġă de 28,8% úi
28, 7%).
4. Cei din mediul rural consideră într-o mai mare m ăsură decât cei din
mediul urban că fenomenul corup Ġiei este foarte mare úi mare la nivelul
Serviciului Pa úapoarte (34, 7% fa Ġă de 29, 7%).
10. Poli Ġia de frontier ă

27 1. Atât b ărbaĠii cât úi femeile apreciaz ă aproximativ în aceea úi măsură
Fă nivelul corup Ġiei este foarte mare úi mare în cadrul Poli Ġiei de frontier ă
(este vorba despre o diferen Ġă procentual ă de 2,1 puncte).
2. Cei tineri (din prima grup ă de vârstă) consider ă într-o propor Ġie mai
mare decât cei din celelalte dou ă grupe de vârst ă că în cazul Poli Ġiei de
frontieră corupĠia este foarte mare úi mare (58,7% fa Ġă de 51,5 % úi 42, 9%).
3. De asemenea, cei cu nivel de instruc Ġie mediu úi superior sunt într-o
mai mare m ăsură de opinie c ă nivelul corup Ġiei în cazul Poli Ġiei de frontier ă
este foarte mare úi mare faĠă de cei cu un nivel de úcolarizare redus (56,6%,
53,9% faĠă de 40, 8%).
4. Popula Ġiaactivă este mai degrab ă de părere că în PoliĠia de frontier ă
corupĠia este mare úi foarte mare decât popula Ġia inactiv ă (52,6% fa Ġă de
46,3%).
5. Persoanele cu un status ocupa Ġional ridicat consider ă într-o mai
mare măsură decât cei nu nivel sc ăzut că în cazul acestei institu Ġii corupĠia
este foarte mare úi mare (53,9% fa Ġă de 48,4).
6. Subiec Ġii din mediul urban împărtăúesc într-o pondere mai mare
decât cei din mediul rural opinia că PoliĠia de frontier ă înregistreaz ă un nivel
foarte mare úi mare de corup Ġie (55,3% fa Ġă de 44,3%).
11. Autoritatea Na Ġională a Vămilor
1.%ărbaĠii cred într-un procentaj mai mare decât femeile că fenomenul
corupĠiei la nivelul Autorit ăĠii NaĠionale a V ămilor este mare úi foarte mare
(58,1% fa Ġă de 54,8%).
2. Subiec Ġii cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani se pronun Ġă într-un
număr mai mare fa Ġă de cei din grupa cu vârsta peste 55 de ani, în sensul c ă

28această instituĠie prezint ă un nivel foarte mare úi mare de corup Ġie (61,3 %
din grupa de vârst ă tânăUă faĠă de 49, 6% dintre cei cu vârsta peste 55 de ani).
3. Persoanele active sunt mai degrab ă înclinate s ă creadă decât cele
inactive în nivelul foarte mare úi mare al corup Ġiei în aceast ă instituĠie, deúi
diferenĠele procentuale sunt destul de mici (58,5% fa Ġă de 53,3%).
4. În ceea ce prive útestatutul ocupa Ġional cei cu nivel superior
înregistreaz ă un num ăr mai mare de r ăspunsuri conform c ărora nivelul
corupĠiei este foarte mare úi mare în cadrul Autorit ăĠii NaĠionale a V ămilor
(61, 7% fa Ġă de 54,3% cei cu nivel sc ăzut).
5. Popula Ġia din mediul urban este în mai mare m ăsură decât cea din
mediul rural de părere că nivelul corup Ġiei în cadrul Autorit ăĠii NaĠionale a
9ămilor este foarte mare úi mare (59,4% fa Ġă de 52,8 %).
12. ÎnvăĠământul
1. Analiza datelor arat ă că există diferenĠe mici în func Ġie de variabila
sex cât úi variabilele grad de instruc Ġie, persoane active/inactive, mediul de
rezidenĠă.
2. Referitor la variabila vârstă cei tineri consider ă într-o pondere mai
mare decât cei din grupa peste 55 de ani c ă în învăWământ nivelul corup Ġiei
este foarte mare úi mare (46,2% fa Ġă de 31,4%).
3. În ceea ce prive útestatutul ocupa Ġional, cei cu nivel superior sunt úi
mai predispu úi să considere c ă fenomenul corup Ġiei este foarte mare úi mare în
învăĠământ faĠă de cei cu nivel sc ăzut (42,2% fa Ġă de 36,1%).
13. Administra Ġia financiar ă
1. Dac ă se au în vedere variabilele sex, persoane active/inactive ,
diferenĠele procentuale sunt nesemnificative.
2. Grupa de vârst ă 18-34 de ani înregistreaz ă procente mai mari de
persoane care au r ăspuns că în opinia lor nivelul corup Ġiei în cadrul
Administra Ġiei financiare este foarte mare úi mare (39% fa Ġă de 28,4% dintre

29subiecĠii din grupa de vârst ă de peste 55 de ani care s-au pronun Ġat în acest
sens).
3. De asemenea, persoanele cu nivel de instruc Ġie superior cred în mai
mare măsură faĠă de cei cu nivel de instruc Ġie scăzut că feomenul corup Ġiei
este mare úi foarte mare în cadrul acestei institu Ġii (45% fa Ġă de 29%).
4. Dac ă se are în vedere criteriul mediului de reziden Ġă, cei din mediul
urban care úi-au exprimat opinia cu privire la nivelul corup Ġiei în cazul
Administra Ġiei financiare consider ă într-o pondere mai mare decât cei din
mediul rural c ă acesta este foarte mare úi mare (37,1% fa Ġă de 28,2%).
14. Armata
1. Analiza factorilor socio-demografici în cazul acestui item relev ă
faptul că există mici úi foarte mici diferen Ġe în răspunsurile subiec Ġilor dacă se
au în vedere variabilele mediu de reziden Ġă, sex, vârst ă sau statut ocupa Ġional .
2. Diferen Ġe oarecum mai mari se înregistreaz ă la analiza nivelului de
instrucĠie unde cei cu nivel de instruc Ġie scăzut sunt mai pu Ġin înclina Ġi a
considera armata ca având un nivel de corup Ġie mare úi foarte mare (7,7 % fa Ġă
de 14, 5 % cei cu nivel mediu úi 16,3 faĠă de cei cu nivel superior).
15. Comandamentul pompierilor
1. Atât EărbaĠiicât úifemeile au percep Ġii foarte apropiate cu privire la
nivelul foarte mare úi mare de corup Ġie din cadrul Comandamentului
pompierilor.
2. Cei din mediul urban sunt mai predispu úi să considere c ă fenomenul
corupĠiei este mare úi foarte mare în cazul Comandamentului Pompierilor
decât cei din mediul rural (7% faĠă de 4,9%).
3. Toate cele trei grupe de vârst ă apreciază foarte asem ăQător nivelul
corupĠiei din cadrul acestei institu Ġii.

30 4. Procente foarte apropiate se înregistreaz ă úi în cazul celorlalte
variabile – nivelul de instruc Ġie úi statutul ocupa Ġional, persoane
active/inactive.
16. Jandarmerie
1. Analiza variabilelor sex, vârst ă, nivel de instruc Ġie nu presupune
comentarii deoarece procentele sunt foarte apropiate.
2. Observ ăm însă că cei din mediul urban cred într-o mai mare m ăsură
Fă în cadrul Jandarmeriei nivelul corup Ġiei este foarte mare úi mare (17,4%
faĠă de 9,9%). De asemenea, urm ărind statutul ocupa Ġional , se poate remarc ă
o mică diferenĠă între cei cu nivel mediu (19, 2%) fa Ġă de cei cu nivel
superior (13,7 %) úi cei cu nivel sc ăzut ( 13%).
4. Opinia popula Ġiei privind nivelul corup Ġiei în rândul unor categorii de
persoane
Opinia popula Ġiei privind corup Ġia la nivel institu Ġional a fost corelat ă
cu modul în care subiec Ġii percep implicarea în acte de corup Ġie a persoanele
care îúi desfăúoară activitatea în cadrul acestor institu Ġii.
Analiza datelor ob Ġinute din ancheta de opinie relev ăúi în acest caz
faptul căpoliticienii sunt în viziunea popula Ġiei cei mai corup Ġi, fie că este
vorba despre parlamentari (74,5% dintre subiec Ġi consider ă că parlamentarii
sunt în mare úi foarte mare m ăsură corupĠi), fie că este vorba despre membri
ai guvernului (68,2%) sau ai administra Ġiei publice locale (60,4%). De
asemenea, o alt ă categorie socio-profesional ă considerat ă de un procent mare
de subiec Ġi ca fiind corupt ă este cea a medicilor (60,7%). A úadar observ ăm o
coresponden Ġă între modul în care sunt percepute cele trei institu Ġii ce se

31detaúau la întrebarea anterioar ăúi persoanele care î úi desfăúoară activitatea în
cadrul acestora.
Categoriile de persoane implicate în actul de justi Ġie ocupă o poziĠie de
mijloc. Astfel, conform r ăspunsurilor popula Ġiei investigate dintre categoriile
de persoane implicate în realizarea actului de justi Ġiejudecătorii (55,5%) úi
procurorii (54,1%) sunt percepu Ġi ca fiind corup Ġiîn mare úi foarte mare
Păsură. Sunt urma Ġi de avocaĠi (44,8%), executori judecătoreúti (36,1%) úi
notari (27,3%).
În ceea ce-i prive úte pe poliĠLúti, în general, se înregistreaz ă o pondere
destul de ridicat ă de subiec Ġi care apreciaz ă că sunt corup Ġiîn mare úifoarte
mare măsură (47,8%), în timp ce pentru poli ĠLútii de frontier ă procentul este
de 45,6%.
Lucrătorii din cadrul Serviciului Pa úapoarte úi de la Direc Ġia de Permise
de Conducere úi Înmatricul ări Auto înregistreaz ă procente semnificativ mai
mici (32,8%, respectiv 32,7%) (vezi Diagrama 9).
Diagrama 9

32EVALUAREA NIVELULUI CORUP ğIEI PE CATE GORII DE PE RSOANE
68,260,444,836,127,345,68,960,729,412,923,646,932,822,928,821,832,750,521,3
44,9
55,5
54,1
47,8
74,6
0 10 20 30 40 50 60 70 80miniútriparlamentariprimari/prefec ĠipoliĠLútiprocurorijudecătoriavocaĠiexecutori judec ătoreútinotaripoliĠLúti de frontier ăpompierimediciprofesorijandarmijurnaliút icomisari Garda Financiar ăoameni de afacerilucrători de la pa úapoartefuncĠionari de la cadastrufuncĠionari administra Ġia financiar ăfuncĠionari oficii de munc ălucrători de la Direc Ġia Permise de Conducere úi
Inmatricul ări AutofuncĠionari vamalifuncĠionari regii autonome
O altă categorie de persoane considerat ă de jumătate dintre subiec Ġi ca
fiind corupt ăîn mare úifoarte mare m ăsură este reprezentat ă defuncĠionarii
vamali (50,5%). Oamenii de afaceri se regăsesc într-o pozi Ġie median ă (47%),
iarprofesorii sunt corup Ġi în viziunea unei treimi dintre cei intervieva Ġi. Cel

33mai puĠin corupĠi sunt considera Ġijandarmii (12,9%) úipompierii (8,95%)
(vezi Diagrama 9).
Miniútri
1. Analiza în func Ġie de variabilele mediu de reziden Ġă, sex, nivel de
instrucĠie persoane active/inactive nu implic ă diferen Ġe procentuale
semnificative.
2. În ceea ce prive úte variabila vârstăse poate spune c ă în cazul grupei
18-34 de ani exist ă un procent mai mare de persoane care consider ă că nivelul
corupĠiei în cazul mini útrilor este foarte mare úi mare raportat la grupa de
vârstă medie úi cea de peste 55 de ani (74,7% fa Ġă de 67,7% úi 64%).
3. De asemenea, în raport cu statutul ocupa Ġional există mici diferen Ġe
procentuale între nivelul mediu úi cel scăzut (72,1% fa Ġă de 66,6 %).
Parlamentari
1.Diferen Ġele procentuale ce rezult ă în urma analizei r ăspunsurilor în
funcĠie de variabila sexsunt nesemnificative (este vorba despre un procent).
2. Diferen Ġe foarte mici úi mici se înregistreaz ăúi în situaĠia variabilelor
grad de instruc Ġie, persoane active/inactive .
3. Dac ă se utilizeaz ă criteriul vârstei , se poate observa aceea úi tendinĠă
întâlnităúi anterior a celor din grupa de vârst ă tânăUă de a evalua cu mai mult ă
exigenĠă gradul de corup Ġie al parlamentarilor fa Ġă de cei din grupa a treia – de
peste 55 de ani (79% dintre persoanele cu vârsta cuprins ă între 18 úi 34 de ani
consideră că nivelul corup Ġie parlamentarilor este foarte mare úi mare
comparativ cu 70,9% dintre cele cu vârsta de peste 55 de ani care au r ăspuns
cu privire la aceea úi chestiune).
4. Analiza r ăspunsurilor în func Ġie de statutul ocupa Ġional prezint ă
aceleaúi concluzii ca úi în cazurile anterioare în sensul c ă cei cu nivel superior
consideră într-o pondere mai mare c ă parlamentarii au un nivel foarte mare úi
mare de corup Ġie faĠă de cei cu nivel sc ăzut (82,4% fa Ġă de 72,6%).

34 5. Persoanele din mediul urban sunt mai predispuse s ă considere c ă
nivelul corup Ġiei este foarte mare úi mare în cazul parlamentarilor (77.4% fa Ġă
de 71,4%).
Primari/Prefec Ġi
1.%ărbaĠii úi femeile se pronun Ġă în ponderi relativ apropiate asupra
nivelului corup Ġiei în situa Ġiia primarilor/prefec Ġilor (59,7 % dintre b ărbaĠi
apreciază acest nivel ca fiind foarte mare úi mare comparativ cu 61,2% dintre
femei).
2. În ceea ce prive útevârsta , cei cu vârsta între 18 úi 34 de ani consider ă
într-o propor Ġie mai mare decât cei cu vârsta de peste 55 de ani c ă
primarii/prefec Ġii înregistreaz ă un nivel foarte mare úi mare de corup Ġie
(67,2% fa Ġă de 55%).
3. Analizând nivelul de instruc Ġie se remarc ă diferenĠa între cei cu nivel
superior de instruc Ġie care consider ă în propor Ġie de 68,2% c ă fenomenul
corupĠiei este foarte mare úi cei cu nivel sc ăzut de instruc Ġie care se pronun Ġă
în proporĠie de 55,4% cu privire la acela úi lucru.
4. Persoanele active cred într-o mai mare m ăsură decât cele inactive că
primarii/prefec Ġii sunt corup Ġi (61,6% fa Ġă de 57,6%).
5. Analiza statutului ocupa Ġional relevă de asemenea diferen Ġe relativ
mici între cei cu nivel superior úi cei cu nivel inferior.
6. Raportarea la mediul de reziden Ġă ne demonstreaz ă că cei din mediul
urban sunt într-o mai mare m ăsură decât cei din mediul rural de p ărere că
nivelul corup Ġiei este foarte mare úi mare în cazul primarilor/prefec Ġilor
(63,8% raportat la 56,5%).
PoliĠLúti
1. Femeile îúi exprimă într-o pondere mai mare decât EărbaĠii opinia cu
privire la acest aspect (50,1 % fa Ġă de 45,3%).

35 2. În ceea ce prive úte variabila vârstă, observăm că cei din grupa de
vârstă de peste 55 de ani sunt mai pu Ġin înclina Ġi decât cei din grupa de
vârstă tânăUă să considere c ă poliĠLútii sunt în foarte mare úi mare m ăsură
corupĠi (39, 9% fa Ġă de 58,1%).
3. Analiza variabilei nivel de instruc Ġie duce la concluzia c ă există
diferenĠe semnificative doar între cei cu nivel sc ăzut úi superior de
instrucĠie(40,3% fa Ġă de 55,9%).
4. De asemenea, o diferen Ġă destul de mare exist ă între persoanele
active úi cele inactive (52,9% fa Ġă de 42,9%).
5. Statutul ocupa Ġional relevă diferenĠe mai mari între nivelul superior
úi cel scăzut (55,9% fa Ġă de 45,6%).
6. Subiec Ġii din mediul urban sunt mai predispu úi decât cei din mediul
rural Vă considere c ă poliĠLútii sunt în mare úi foarte mare m ăsură corupĠi
(51,2% fa Ġă de 43,9%).
Procurori
1. Diferen Ġele în func Ġie de variabila sex nu sunt semnificative din punct
de vedere statistic (sub un punct procentual).
2. Cei din grupa de vârst ă tânăUă cred într-o pondere mai mare decât
celelalte grupe de vârst ă că procurorii sunt în foarte mare úi mare m ăsură
corupĠi (59,4% fa Ġă de 56%-grupa de vârst ă medie úi 48,4%-grupa de vârst ă
peste 55 de ani.
3. Subiec Ġii cu nivel superior de instruc Ġie sunt mai predispu úi decât cei
cu nivel sc ăzut sau mediu s ă considere c ă procurorii sunt în foarte mare úi
mare măsură corupĠi (54,2% fa Ġă de 48,7% úi 46,7%).
4. Diferen Ġele între r ăspunsurile persoanelor active úiinactive sunt
nesemnificative din punct de vedere statistic (sub dou ă puncte procentuale).
5. Afirma Ġia rămâne valabil ăúi pentru variabila statut ocupa Ġional .

36 6. În func Ġie de mediul de reziden Ġă, există o mică diferenĠă între cei din
mediul urban úi cel rural (55,8% fa Ġă de 52,2%).
Judecători
1. În ceea ce prive úte variabila sex, diferenĠele nu sunt semnificative
din punct de vedere statistic.
2. Subiec Ġii din grupa de vârst ă tânăUă sunt mai predispu úi decât cei din
grupa de vârst ă de peste 55 de ani s ă considere c ă judecătorii sunt în foarte
mare úi mare măsură corupĠi (58,/% fa Ġă de 51,2%).
3. Diferen Ġele în func Ġie de variabila nivel de instruc Ġie nu sunt foarte
mari, se observ ă că persoanele cu nivel de instruc Ġie mediu consider ă într-o
mai mare m ăsură decât cele cu nivel superior sau sc ăzut că judecătorii sunt
corupĠi în foarte mare úi mare măsură (57, 7% fa Ġă de 55% úi 51,2%).
4. Analiza variabilelor activ/inactiv úistatut ocupa Ġional relevă faptul
Fă procentele exprimate sunt foarte asem ăQătoare úi nesemnificative din punct
de vedere statistic.
5. În func Ġie de mediul de reziden Ġă, se poate observa o u úoară
preponderen Ġă a celor din mediul urban fa Ġă de mediul rural (56,9% fa Ġă de
53,9%).
AvocaĠi
1. În func Ġie de variabila sex, se observ ă o uúoară preponderen Ġă a
Uăspunsurilor persoanelor de sex masculin (46% fa Ġă de 43,6%).
2. În ceea ce prive úte raportarea la variabila vârstă, se remarc ă
diferenĠe foarte mici, nesemnificative între grupa de vârst ă tânăUăú i cea de
peste 55 de ani.
3. Acela úi comentariu este valabil úi pentru variabilele grad de
instrucĠie, persoane active/inactive, statut profesional (în acest din ultim caz o

37mică diferenĠă procentual ă faĠă de restul subcategoriilor este înregistrat ă de cei
cu nivel mediu).
4. Atât popula Ġia din mediul urban cât úi cea din mediul rural se
exprimă în propor Ġii asemăQătoare cu privire la nivelul corup Ġiei în cazul
avocaĠilor (este vorba despre o diferen Ġă procentual ă de aproximativ 2 puncte
procentuale).
Executori judec ătoreúti
1. %ărbaĠiiúifemeile au opĠiuni am putea spune identice cu privire la
evaluarea nivelului corup Ġiei executorilor judec ăreúti (diferen Ġa procentual ă
este de 0,3%).
2. Diferen Ġe nesemnificative din punct de vedere statistic se
înregistreaz ă úi în cazul variabilei vârstă, a nivelului de instruc Ġie, a
persoanelor active/inactive cât úi astatutului ocupa Ġional .
3. Cei din mediul urban cred într-o mai mare m ăsură decât cei din
mediul rural că executorii judec ătoreúti sunt corup Ġi (36,1% fa Ġă de 26,4%).
Notarii
1. Analiza variabilelor mediu de reziden Ġă, sex, vârst ă,persoane
active/inactive ne duce la concluzia c ă procentele exprimate sunt prea
apropiate pentru a avea o semnifica Ġie statistic ă.
2. Mici diferen Ġe procentuale se remarc ă la analiza variabilei nivel de
instrucĠie(cei cu nivel de instruc Ġie scăzut – 30,1% fa Ġă de 25,6% – nivel
scăzut) úi a variabilei statut ocupa Ġional (27,1%-persoane cu nivel sc ăzut faĠă
de 22,5% úi 22, 2 cei cu nivel superior úi mediu).
PoliĠLútii de frontier ă
1. Atât EărbaĠii cât úifemeile se pronun Ġă în propor Ġii relativ apropiate
cu privire la acest aspect, cu o u úoară preponderen Ġă a bărbaĠilor (47% fa Ġă de
44,5%).

38 2. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 úi 34 de ani consider ă într-o mai mare
Păsură decât cei din grupa adult ăúi cei de peste 55 de ani c ă poliĠLútii de
frontieră sunt considera Ġi în foarte mare úi mare măsură corupĠi (54,8% fa Ġă de
46,5% úi 38,3%).
3. Diferen Ġe mai mari se înregistreaz ă cu privire la variabila nivel de
instrucĠie între op Ġiunile celor cu nivel sc ăzut de instruc Ġie úi cei cu nivel
ridicat de instruc Ġie (37,6% fa Ġă de 52,7%).
4. Persoanele active cred într-o mai mare m ăsură decât cele inactive că
poliĠLútii de frontier ă sunt corup Ġi (41,7% fa Ġă de 35,6%).
5. Mici diferen Ġe se mai pot observa în ceea ce prive útestatutul
ocupaĠional între cei cu nivel superior, mediu úi scăzut(48%, 46,4%, 43 ,7%).
6. Persoanele din mediul urban cred într-o mai mare pondere decât cei
din mediul rural că poliĠLútii de frontier ă sunt în foarte mare úi mare măsură
corupĠi (49,3% fa Ġă de 41,3%).
FuncĠionari Administra Ġia financiar ă
1. Analiza variabilei sex nu a determinat ob Ġinerea de diferen Ġe
semnnificative din punct de vedere statistic.
2. În ceea ce prive útevârsta, cei cu vârsta cuprins ă între 18 úi 34 de ani
consideră într-o mai mare m ăsură decât cei din grupa de vârst ă medie c ă
funcĠionarii din administra Ġia financiar ă sunt în foarte mare úi mare m ăsură
corupĠi (39% faĠă de 33,4% úi 28,4%).
Diferen Ġe mai mari apar între r ăspunsurile persoanelor cu vârsta între 18
úi 34 de ani úi cei din grupa de vârst ă de peste 55 de ani (39% fa Ġă de 28,4%).
3. Dac ă se are în vedere criteriul ultimei úcoli absolvite ( nivelul de
instrucĠie), se poate observa c ă cei cu un nivel sc ăzut de instruc Ġie consider ă
într-o propor Ġie semnificativ mai mic ă decât cei cu nivel superior c ă
funcĠionarii din administra Ġia financiar ă sunt în foarte mare úi mare m ăsură
corupĠi (29% faĠă de 45%).

39 4. Persoanele active sunt mai degrab ă înclinate decât cele inactive să se
pronunĠe cu privire la acest aspect (33,4% fa Ġă de 30,5%).
5. În func Ġie de statutul ocupa Ġional se observ ă cei cu nivel sc ăzut cred
într-o mai mic ă măsură decât cei cu nivel mediu úi superior c ă persoanele
care lucreaz ă în acest domeniu sunt corupte în foarte mare úi mare m ăsură
(29,7% comparativ cu 40%- nivel mediu úi 39,3%-nivel superior).
6. Mai multe persoane din mediul urban faĠă de cele din mediul rural
consideră că funcĠionarii din administra Ġia financiar ă sunt corup Ġi în foarte
mare úi mare măsură (37,1% fa Ġă de 28,2%).
Medici
1. Diferen Ġele în func Ġie de sex, persoane active/inactive úi statut
ocupaĠional sunt nesemnificative.
2. Analiza în func Ġie de criteriul vârstei ne face să observăm diferen Ġe
mai mari între grupa de vârst ă tânăUăú i cea de peste 55 de ani (63% fa Ġă de
56,8%).
3. De asemenea, cei cu nivel scăzut de úcolarizare sunt mai pu Ġin
înclinaĠi decât cei cu nivel de educa Ġie superior s ă considere c ă medicii sunt în
mare úi foarte mare m ăsură corupĠi (57% faĠă de 66,7%).
4. Popula Ġia din mediul urban apreciază în mai mare m ăsură decât cea
dinmediul rural că medicii sunt corup Ġi (65,7% dintre cei care î úi au reziden Ġa
în mediul urban consider ă că medicii sunt în mare úi foarte mare m ăsură
corupĠi faĠă de 54,8% persoane din mediul rural).
Profesori
1. Diferen Ġele în func Ġie de sex sunt nesemnificative din punct de
vedere statistic.
2. În ceea ce prive útevârsta , observăm că cei din grupa de vârst ă tânăUă
sunt într-o mai mare m ăsură de părere decât cei din grupa de peste 55 de ani
Fă profesorii sunt corup Ġi (34,4 faĠă de 24,7%).

40 3. Procente destul de apropiate înregistreaz ă răspunsurile în func Ġie de
nivelul de instruc Ġie 26,9%-nivel sc ăzut, 30,8%-nivel mediu úi 27,9%).
4. Nesemnificative sunt úi procentele exprimate dup ă cum este vorba
despre persoane active/inactive (30,2% dintre persoanele active fa Ġă de
28,3%).
5. Referitor la statutul ocupa Ġional , cei cu un nivel mediu se pronun Ġă
într-o pondere mai mare decât cei cu nivel superior úi nivel scăzut cu privire
la faptul c ă profesorii sunt în foarte mare úi mare măsură corupĠi( 30,8% fa Ġă
de 27,9% úi 26,9%).
6. Din analiza r ăspunsurilor în func Ġie de mediul de reziden Ġă se poate
observa subiec Ġii din mediul urban sunt mai predispu úi să considere c ă
profesorii sunt în mare úi foarte mare m ăsură corupĠi (32,2% fa Ġă de 26%).
Pompieri
1. Atât EărbaĠii cât úifemeile se pronun Ġă în aceeaúi pondere cu privire
la nivelul corup Ġie în cazul pompierilor (diferen Ġa procentual ă este de 0,3%).
2. De asemenea, diferen Ġe foarte mici apar úi în urma analizei variabilei
vârstă,persoane active/inactive .
3. În ceea ce prive úte criteriile nivel de instruc Ġieúistatut ocupa Ġional ,
apar diferen Ġe între nivelul superior úi celelalte nivelele. Astfel, persoanele cu
nivel de instruc Ġie superior cred în propor Ġie de 3,9% c ă pompierii sunt în
foarte mare úi mare măsură corupĠi (comparativ cu 9,3% – cei cu nivel sc ăzut
de instruc Ġie úi 9,4%-cei cu nivel mediu de instruc Ġie).
4. Cu referire la ultima variabil ă-statutul ocupa Ġional , cei cu nivel
superior cred într-o propor Ġie mai mic ă decât cei cu nivel mediu úi scăzut că
pompierii sunt corup Ġi (2,9% fa Ġă de 8,5% úi 9,7%).
5. Persoanele din mediul rural sunt mai predispuse s ă considere c ă
pompierii sunt în foarte mare úi mare măsură corupĠi (11,3% fa Ġă de 7,8% din
mediul urban care se pronun Ġă în acelaúi sens).

41Jandarmii
1. %ărbaĠiiúifemeile vúi exprimă opiniile cu privire la nivelul corup Ġiei
în proporĠii relativ apropiate (13,7% dintre b ărbaĠi úi 11,3% dintre femei).
2. Analiza r ăspunsurilor în func Ġie de gradul de instruc Ġie al subiec Ġilor
demonstreaz ă că nu exist ă diferenĠe semnificative (11%-nivel sc ăzut de
instrucĠie, 14%- nivel mediu, 13,2% -nivel superior).
3. Diferen Ġele între r ăspunsurile persoanelor active/inactive sunt destul
de mici (sub dou ă puncte procentuale) úi în consecin Ġă nesemnificative.
4. În ceea ce prive úte variabila statut ocupa Ġional , opĠiunile sunt de
asemenea foarte apropiate (între nivelul mediu úi cel scăzut este vorba despre
o diferenĠă de un procent), doar nivelul superior înregistrând o pondere relativ
mai mică.
5. Popula Ġia din mediul urban este mai înclinat ă să considere c ă
jandarmii sunt corup Ġi în mare úi foarte mare m ăsură (14,9% fa Ġă de 10,7%-
mediu rural).

42CAP. III. PERCEP ğIA POPULA ğIEI PRIVIND CAUZELE ùI
CONSECIN ğELE CORUP ğIEI
1. Percep Ġia popula Ġiei asupra cauzelor corup Ġiei în România
Chestionarul a inclus úi o întrebare referitoare la factorii ce favorizeaz ă
corupĠia (vezi Diagrama 10). Subiec Ġii au avut astfel posibilitatea de a se
pronunĠa asupra unor itemi prestabili Ġi, mai precis asupra gradului în care
aceútia influen Ġează corupĠia. Aprecierile subiec Ġilor privind gradul în care
factorii respectivi favorizeaz ă actele de corup Ġie s-au făcut cu ajutorul unei
scale cu 5 nivele (de la în foarte mare m ăsură ladeloc ). Pentru o mai bun ă
evidenĠiere a opĠiunilor exprimate de c ătre subiec Ġi, atunci când am interpretat
rezultatele am cumulat procentele ob Ġinute în cazul nivelelor în foarte mare
Păsurăúiîn mare m ăsură.
Dintre variantele de r ăspuns prezentate subiec Ġilor, ponderile cele mai
ridicate le-au înregistrat cele referitoare la birocraĠia prea mare (79,7%),
urmată deimplicarea unor politicieni în lumea afacerilor (78,1%) úinivelul
scăzut al salariilor (76,2%) (vezi Diagrama 10).

43Diagrama 10
FACTORI CARE FAVORIZEAZA ACTELE DE CORUP ğIE
76,272,379,759,765,472,159,066,474,378,165,459,750,873,165,1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90nivelul sc ăzut al salariilor celor care lucreaz ă în
sectorul publicnivelul ridicat al taxelor úi impozitelorbirocraĠia prea marepasivitatea procurorilorintervenĠia politicului în administra Ġia publicăabsenĠa unor sanc Ġiuni sau pedepse mai severe
pentru vinova Ġilipsa controalelor administrative sau financiareincoerenĠa legislaĠiei, fapt ce permite diverse
interpretărineaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care ar
trebui să se ocupe de sanc Ġionarea faptelor deimplicarea unor politicieni în lumea afacerilorneimplicarea direct ă a cetăĠenilor în lupta
împotriva coru p Ġieiimoralitatea oamenilorexemplul oferit de al ĠiiAtitudinea unor români care cred c ă oferind
bani/cadouri ob Ġin în schimb un tratamenttoleranĠa societaĠii faĠă de corup Ġie
PoziĠiile imediat urm ătoare sunt ocupate de factori care vizeaz ă aspecte
legate de neaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care ar trebui s ă se ocupe de
sancĠionarea faptelor de corup Ġie (74,3%), atitudinea unor români care cred c ă
oferind bani/cadouri ob Ġin în schimb un tratament special (73,1%) úi nivelul
ridicat al taxelor úi impozitelor (72,3%).
Procente semnificative înregistreaz ă úi variantele de r ăspuns care
menĠionează drept factori de influen ĠăabsenĠa unor sanc Ġiuni sau pedepse mai
severe pentru vinova Ġi (72, 1%) úiincoerenĠa legislaĠiei (66,4%).

44Variantele de r ăspuns referitoare la pasivitatea procurorilor (59,7%),
lipsa controalelor administrative sau financiare (59%) úiimoralitatea
oamenilor (59,7%) au înregistrat cele mai mici procente din totalul subiec Ġilor
care au apreciat c ă factorii respectivi influen Ġează înmare úifoarte mare
Păsură actele de corup Ġie.
BirocraĠia prea mare
1. Persoanele de sexfeminin úi masculin se pronun Ġă în propor Ġii relativ
apropiate cu privire la acest aspect (81,4% b ărbaĠi faĠă de 78,3% femei).
2. Subiec Ġii din grupa de vârst ă tânăUă úi adultă sunt mai înclina Ġi să
considere birocra Ġia prea mare ca un factor ce favorizeaz ă în mare úi foarte
mare măsură fenomenul corup Ġiei (82%, 83,3% fa Ġă de 74,6%- grupa de peste
55 de ani).
3. Analiza variabilei nivel de instruc Ġie nu scoate la iveal ă diferenĠe
semnificative din punct de vedere statistic (între cei cu nivel sc ăzut úi cei cu
nivel ridicat de instruc Ġie există o diferen Ġă de doar 5,2 puncte procentuale).
4. Popula Ġiaactivăconsideră într-o mai mare m ăsură decât cea inactivă
Fă birocraĠia prea mare favorizeaz ă în mare úi foarte mare m ăsură fenomenul
corupĠiei.
5. În ceea ce prive útestatutul ocupa Ġional , există o mică diferenĠă
procentual ă între cei cu nivel superior úi cei cu nivel inferior (84,3 fa Ġă de
78,9).
6. Atât cei din mediul urban cât úi cei din mediul rural consider ă că
birocraĠia prea mare favorizeaz ăîn mare úi foarte mare m ăsură fenomenul
corupĠiei.

45Implicarea unor politicieni în lumea afacerilor
1. %ărbaĠii cred într- o propor Ġie mai mare decât femeile că implicarea
politicienilor în lumea afacerilor favorizeaz ă în mare úi mare m ăsură
fenomenul corup Ġiei (81,6 % fa Ġă de 75,1%).
2. Dac ă se urmăreúte variabila vârstă, cei din grupa de peste 55 de ani
sunt într-o m ăsură mult mai mic ă decât celelalte grupe de vârst ă predispuúi să
considere c ă implicarea politicienilor în lumea afacerilor influen Ġează în mare
úi foarte mare m ăsură fenomenul corup Ġiei (61,8% fa Ġă de 81%-grupa de
vârstă tânăUăú i82,4- grupa de vârst ă medie).
3. Subiec Ġii cu nivel de instruc Ġie superior î úi exprimă opinia într-o
pondere mai mare decât cei cu nivel de instruc Ġie scăzut cu privire la
implicarea unor politicieni în lumea afacerilor ca factor favorizant al
corupĠiei(86,1 % fa Ġă de 70,4%).
4. La analiza variabilei activ/inactiv se observ ă mici diferen Ġe
procentuale, mai precis o u úoară preponderen Ġă a răspunsurilor popula Ġiei
active faĠă de cea activ ă (80,4% fa Ġă de 75,6%).
5. Statutul ocupa Ġional relevă diferenĠe mai mari între cei cu nivel
superior úi cei cu nivel sc ăzut (90,2% fa Ġă de 76,1%).
6. Cei din mediul urban sunt mai înclina Ġi decât cei din mediul rural să
considere c ă implicarea unor politicieni în lumea afacerilor influen Ġează în
mare úi foarte mare m ăsură corupĠia (82% fa Ġă de 73,6%).
Nivelul sc ăzut al salariilor
1. Diferentele în func Ġie de sex sunt nesemnificative (aproximativ dou ă
puncte procentuale).

46 2. Variabila vârstă relevă diferenĠe între cei din grupa de vârst ă tânăUă
úi grupa de vârst ă de peste 55 de ani (82,6% comparativ cu 72,3%).
3. De asemenea se observ ă o preponderen Ġă a celor cu nivel de
instrucĠie superior fa Ġă de celelalte categorii, în special cele cu nivel de
instrucĠie scăzut (81,4% fa Ġă de 69,9%).
4. Persoanele active consideră într-o m ăsură mai mare decât cele
inactive Fă nivelul sc ăzut al salariilor influen Ġează în mare úi foarte mare
Păsură fenomenul corup Ġiei (78,7% fa Ġă de 73,5%).
5. Diferen Ġe vizibile apar úi cu privire la statutul ocupa Ġional între cei
cu nivel mediu úi cei cu nivel sc ăzut (82,2% fa Ġă de 74,8%).
6. Subiec Ġii din mediul urban care s-au pronun Ġat cu privire la nivelul
scăzut al salariilor ca factor ce favorizeaz ă în foarte mare úi mare m ăsură
fenomenul corup Ġiei sunt de aceast ă părere într-o mai mare m ăsură decât cei
dinmediul rural (80,1% -mediul urban úi 71,5%-mediul rural).
Neaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care s ă trebui s ă se ocupe de
sanĠionarea faptelor de corup Ġie
1. Atât EărbaĠiicât úifemeile se exprim ă în aceeaúi proporĠie cu privire
la chestiunea deja amintit ă (diferenĠele procentuale sunt de 0,3).
2. Analiza variabilei vârstădemonstreaz ă că subiecĠii cu vârsta
cuprinsă între 18 úi 34 de ani consider ă într-o pondere mai important ă decât
cei cu vârsta peste 55 de ani c ă neaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care ar
trebui să se ocupe de sanc Ġionarea faptelor de corup Ġie constituie un factor ce
favorizeaz ă în mare úi foarte mare m ăsură corupĠia (78,7% fa Ġă de 69,8%).
3. O diferen Ġă semnificativ ă se poate observa între r ăspunsurile
persoanelor cu nivel scăzutde instruc Ġie úi celor cu nivel superior de
instrucĠie (64,9% fa Ġă de 83,8%).

47 4. Raportarea la variabila activ/ inactiv nu comport ă rezultate foarte
diferite, ci apropiate cu o u úoară preponderen Ġă a populaĠiei active (76,7% fa Ġă
de 72%).
5. O privire asupra statutului ocupa Ġional ne arat ă că optiunile
subiecĠilor sunt destul de asem ăQătoare, cu o diferen Ġă destul de mic ă între cei
cu nivel superior úi cei cu nivel sc ăzut (79,4% fa Ġă de 73,1%).
6. Persoanele din mediul urban consideră într-o pondere mai important ă
decât cei din mediul rural că acest item se num ăUă printre factorii favorizan Ġi
ai corupĠiei (79,6% fa Ġă de 68,1%).
Atitudinea unor români care cred c ă oferind bani/ cadouri ob Ġin în schimb
un tratament special din partea unor func Ġionari/ medici, etc …
1. Raportarea la variabila sex nu duce la diferen Ġe semnificative între
Uăspunsurile b ărbaĠilor úi femeilor.
2. Persoanele din grupa de vârst ă tânăUăú i medie au oferit r ăspunsuri
aproape identice din punct de vedere procentual comparativ cu cei din grupa
de vârstă de peste 55 de ani (76,4% úi 77,6% fa Ġă de 66,3%).
3. Subiec Ġii cu nivel de instruc Ġie scăzut consider ă într-o pondere mai
mică decât cei cu nivel mediu úi superior c ă atitudinea românilor care ofer ă
constituie în mare úi foarte mare m ăsură un factor favorizant al corup Ġiei
(64,1% fa Ġă de 78,1% -cei cu nivel mediu úi 75,2% -cei cu nivel superior).
4. Popula Ġiaactivăapreciază într-o pondere mai mare decât cea inactivă
Fă atitudinea românilor poate constitui în acest context un factor favorizant
(76,3% fa Ġă de 70.9%).
5. Analiza statutului ocupa Ġional nu dă la iveală deosebiri foarte mari în
Uăspunsuri, exist ă o mică diferenĠă procentual ă între cei cu nivel mediu úi
ridicat úi cei cu nivel sc ăzut (este vorba despre o diferen Ġă de aproximativ 6
puncte procentuale).

48 6. Persoanele din mediul urban sunt mult mai predispuse s ă aprecieze
Fă atitudinea unor români care ofer ă contribuie în mare úi foarte mare m ăsură
la fenomenul corup Ġiei (77,9% fa Ġă de 67,6%).
Nivelul ridicat al taxelor úi impozitelor
1. Analiza variabilelor sex,mediu de reziden Ġă,persoane active/inactive
nu a dat la iveal ă diferenĠe semnificative din punct de vedere statistic.
2. Subiec Ġii cu vârsta între 18 úi 34 de ani se pronun Ġă în mai mare
Păsură pentru ideea c ă nivelul ridicat al taxelor úi impozitelor influen Ġează în
mare úi foarte mare m ăsură fenomenul corup Ġiei (74,1% fa Ġă de 66,5 % -grupa
de vârstă de peste 55 de ani).
3. Din punctul de vedere al criteriului ultima úcoală absolvită (nivel de
instrucĠie), diferen Ġe mai mari apar între cei cu nivel mediu úi cei cu nivel
ridicat de instruc Ġie (75,6% fa Ġă de 61,3%).
4. În ceea ce prive útestatutul ocupa Ġional , mici varia Ġii procentuale se
înregistreaz ă între persoanele cu nivel superior úi cele cu nivel mediu (62,8%
faĠă de 76,4%).
AbsenĠa unor sanc Ġiuni/pedepse mai severe pentru vinova Ġi
1. Analiza variabilei sex relevă diferenĠe nesemnificative. Aceea úi
afirmaĠie este valabil ăúi pentru persoanele active/ inactive
2. Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani sunt mai pu Ġin înclinate s ă
considere absen Ġa sancĠiunilor/pedepselor printre factorii favorizan Ġi ai
corupĠiei faĠă de cei din grupa de vârst ă tânăUă (66% faĠă de 77%).
3. O pondere mai important ă o au răspunsurile persoanelor cu nivel de
instrucĠiemediu úi superior fa Ġă de cei cu nivel sc ăzut ( 72,9% úi 77,5% fa Ġă
de 62,2%).
4. În ceea ce prive úte variabila statut ocupa Ġional diferenĠe mai mari
apar între cei cu nivel mediu úi cei cu nivel sc ăzut (79,3% fa Ġă de 70,3%).

49 5. Popula Ġia din mediul urban este în mai mare m ăsură de opinie c ă
absenĠa unor sanc Ġini/pedepse mai severe pentru vinova Ġi este în foarte mare úi
mare măsură un factor care favorizeaz ă corupĠia (76,1% fa Ġă de 67,4%).
1.1. Opinia popula Ġiei privind factorii care favorizeaz ă corupĠia la nivelul
M.A.I.
Printre obiectivele investiga Ġiei noastre s-a num ărat úi identificarea
factorilor care favorizeaz ă corupĠia la nivelul Ministerului Administra Ġiei úi
Internelor. Din analiza datelor rezult ă că trei sunt factorii care influen Ġeazăîn
foarte mare úi mare m ăsură actele de corup Ġie. Astfel, cei mai mul Ġi dintre
subiecĠi consider ă că actele de corup Ġiei din cadrul MAI se datoreaz ă,în mare
úi foarte mare m ăsură, existenĠei unor cazuri de corup Ġie care nu au fost
sancĠionate (77,6%).
Alături de factorul men Ġionat, la diferen Ġe procentuale mici de acesta, se
situeazăneaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care se ocup ă de sancĠionarea
faptelor de corup Ġie (74%) úiatitudinea unor români care cred c ă oferind
bani/cadouri pot ob Ġine în schimb un tratament special (72,3%). Se poate
observa o suprapunere par Ġială cu factorii favorizan Ġi ai fenomenului corup Ġiei
în general (vezi Diagrama 11).

50Diagrama 11
FACTORI CARE FAVORIZEAZ Ă ACTE LE DE CORUP ğIE ÎN
MINISTERUL ADMINISTRA ğIEI ùI INTERNELOR
77,651,667,167,174,058,764,361,472,3
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90cazuri de corup Ġie care nu au fost sanc Ġionatenivelul sc ăzut al salariilor celor din MAIintervenĠia politiculuiincoerenĠa legislaĠiei, fapt ce permite diverse
interpretărineaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care ar
trebui să se ocupe de sanc Ġionarea faptelor deselecĠia inadecvat ă a cadrelorslaba informare a cet ăĠenilor privind drepturile
lor în raport cu autorit ăĠileslaba informare a cet ăĠenilor privind obliga Ġiile
lucrătorilor MAIatitudinea unor români care cred c ă oferind
bani/cadouri ob Ġin în schimb un tratament
Cazuri de corup Ġie care nu au fost sanc Ġionate
1. Referitor la variabila sex se poate spune c ă nu exist ă diferenĠe
semnificative între r ăspunsurile b ărbaĠilor úi femeilor cu privire la acest
aspect.
2. Aceast ă afirmaĠie este valabil ăúi pentru analiza variabilelor vârstă
cât úi activ/inactiv.
3. Persoanele cu nivel de educa Ġie superior sunt într-o m ăsură mai mare
faĠă de cei cu nivel sc ăzut de úcolarizare de opinia c ă unul din factorii care
favorizeaz ă corupĠia în cadrul MAI este reprezentat de cazuri de corup Ġie care
nu au fost sanc Ġionate (83,8% fa Ġă de 71%).
4. Cu privire la statutul ocupa Ġional se poate spune c ă cei cu un nivel
superior sunt mai degrab ă de părere că este vorba despre un factor care
favorizeaz ă corupĠia în cadrul MAI comparativ cu cei cu un nivel sc ăzut
(83,3% fa Ġă de 77,2%).

51 5. Analiza variabilei mediu de reziden Ġă demonstreaz ă o preponderen Ġă
a răspunsurilor popula Ġiei din mediul urban (81,6% fa Ġă de 72,9 -mediul rural).
Neaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care s ă trebui s ă se ocupe de
sancĠionarea faptelor de corup Ġie
1. %ărbaĠiiúifemeile se pronun Ġă în ponderi aproximativ egale cu
privire la acest posibil factor favorizant al corup Ġiei din cadrul MAI, cu un
procent u úor mai ridicat al b ărbaĠilor faĠă de femei (75,5% fa Ġă de 72, 6%
femei care au considerat c ă acest factor favorizeaz ă în foarte mare úi mare
Păsură corupĠia din cadrul MAI).
2. Cu privire la variabila vârstă putem afirma c ă diferenĠele dintre
grupele de vârst ă tânăUăú i cea adult ă sunt aproape inexistente în timp ce
diferenĠele faĠă de grupa de vârst ă de peste 55 de ani sunt de 10 puncte
procentuale (77, 7%, 77,6% úi 67, 6%).
3. Persoanele cu un nivel de instruc Ġie superior cred într-o mai mare
Păsură că acest factor influen Ġează corupĠia din cadrul MAI raportat la cei cu
un nivel de instruc Ġie inferior (83,7% fa Ġă de 63,6%).
4. Popula Ġiaactivă apreciaz ă într-o pondere mai mare decât cea
inactivă că neaplicarea legilor este un factor favorizant (76,1% fa Ġă de 71,4%).
5. Subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional de nivel superior consider ă într-un
procent mai ridicat decât cei cu un nivel sc ăzut că neaplicarea legilor este un
element ce poate contribui în foarte mare úi mare m ăsură la corup Ġia din
cadrul MAI (82,4% raportat la 72,1%).
6. În ceea ce prive útemediul de reziden Ġă se poate observa faptul c ă cei
din mediul urban sunt mai predispu úi să considere c ă neaplicarea legilor de
Fătre institu Ġiile care ar trebui s ă se ocupe de sanc Ġionarea faptelor de corup Ġie
contribuie la corup Ġia din MAI (79% fa Ġă de 68,1%).

52Atitudinea unor români care cred c ă oferind bani/ cadouri ob Ġin în schimb
un tratament special din partea unor func Ġionari/ medici, etc..
1. Diferen Ġele ce apar în r ăspunsurile subiec Ġilor în func Ġie de variabila
sex nu sunt semnificative din punct de vedere statistic (73% fa Ġă de 71,6%).
2. Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani se pronun Ġă într-o mai mic ă
Păsură cu privire la acest aspect (64% fa Ġă de 75,7% cei din grupa de vârst ă
tânăUăú i 78% – grupa de de vârst ă adultă).
3. Subiec Ġii cu nivel ridicat úi mediu de úcolarizare apreciaz ă într-o
pondere mai mare c ă atitudinea românilor care ofer ă poate constitui un factor
favorizant (76,8%, 76,8% fa Ġă de 63,3%).
4. Persoanele active consideră de asemenea mai mult decât cei inactivi
Fă este vorba despre un factor favorizant (76,5% fa Ġă de 69%).
5. Analiza variabilei statut ocupa Ġional demonstreaz ă că nu exist ă
diferenĠe mari între r ăspunsurile celor cu nivel superior úi mediu úi cei cu
nivel inferior (76,4, 76,5% fa Ġă de 71,4%).
6. Popula Ġia din mediul urban este într-un mai mare procent de p ărere
Fă atitudinea unor români care cred c ă oferind bani/cadouri ob Ġin un tratament
special constituie un factor ce favorizeaz ă în mare úi foarte mare m ăsură
corupĠia din MAI (77,7% fa Ġă de 65,9%).
2. Percep Ġia publică privind consecin Ġele corup Ġiei
În ceea ce prive úte evaluarea efectelor negative ale corup Ġiei, conform
Uăspunsurilor ob Ġinute corup Ġia duce în mare úi foarte mare m ăsură l a
următoarele efecte mai importante: îmbogăĠirea făUă muncă a unor persoane
(91,4 % ), VăUăcirea popula Ġiei (85,5%), scăderea prestigiului legii (76%) úi
creúterea criminalit ăĠii (75,1%).

53CorupĠia pare a afecta cel mai pu Ġin siguran Ġa naĠională. Trebuie îns ă
spus căúi în acest caz procentul este destul de mare (aproximativ 48% dintre
subiecĠi consider ă că prin corup Ġie se produc în mare úi foarte mare m ăsură
efecte negative cu privire la siguran Ġa naĠională) ( vezi Diagrama 12).
Diagrama 12
EVALUAREA EFECTELOR NEGATIVE ALE CORUP ğIEI
91,485,572,771,375,171,476,048,168,574,6
0 20 40 60 80 100îmbogăĠirea făUă muncă a unor persoaneVăUăcirea popula Ġieiscăderea calit ăĠii serviciilor publicecreúterea imoralit ăĠiicreúterea criminalit ăĠiiîncetinirea ritmului de dezvoltare a economieiscăderea prestigiului legii, implicit a autorit ăĠilor
care aplic ă legeaameninĠarea siguran Ġei naĠionaledemoralizarea cet ăĠenilor cinstit Ġilipsa de credibilitatea a celor afla Ġi la putere
ÎmbogăĠirea făUă muncă a unor persoane
1. Aprecierile EărbaĠilor úifemeilor cu privire la îmbog ăĠirea făUă
muncă a unor persoane sunt de propor Ġii aproximativ egale (92,9% fa Ġă de
90,1%).
2. Cu privire la analiza factorului vârstă, se poate spune c ă diferenĠele
procentuale nu sunt foarte mari, cele mai mari înregistrându-se între
Uăspunsurile persoanelor ce apar Ġin grupei de vârst ă medii úi grupei de vârst ă
tinere (94,3% fa Ġă de 88,5%).

54 3. Dac ă se urmăreúte variabila nivel de instruc Ġie, diferenĠele sunt de
asemenea destul de mici, cei cu nivel de instruc Ġie mediu úi superior
considerând într-o mai mare m ăsură decât cei cu nivel de instruc Ġie scăzut că
îmbogăĠirea fară muncă a unor persoane reprezint ă în foarte mare úi mare
Păsură o consecin Ġă a corupĠiei (93,5% úi 92,2% fa Ġă de 88,2%).
4. Diferen Ġele între r ăspunsurile persoanelor active/inactive cu privire la
această problem ă nu sunt semnificative din punct de vedere statistic (este
vorba despre 1,1 punct procentual).
5. În ceea ce prive úte statutul ocupa Ġional cei cu nivel superior sunt mai
predispuúi decât cei cu nivel sc ăzut să aprecieze îmbog ăĠirea făUă muncă a
unor persoane ca fiind o consecin Ġă a fenomenului corup Ġiei (96,1% fa Ġă de
91%).
6. Popula Ġia din mediul urban se pronun Ġă într-o pondere mai mare
decât cei din mediul rural cu privire la îmbog ăĠirea făUă muncă a unor
persoane ca efect negativ al corup Ġiei (93,4 % dintre cei din mediul urban
consideră că fenomenul corup Ġiei conduce în mare úi foarte mare m ăsură la
îmbogăĠirea făUă muncă a unor persoane fa Ġă de 89, 1% dintre cei din mediul
rural care se pronun Ġă în acelaúi sens).
6ăUă cirea popula Ġiei
1. Nu exist ă diferenĠe semnificative în func Ġie de variabila sex(există
totuúi o uúoară preponderen Ġă a sexului feminin), variabila vârstă(în acest caz
grupa de peste 55 de ani înregistreaz ă o pondere mai mic ă cu aproximativ
două puncte procentuale fa Ġă de cei din grupa de vârst ă tânăUăú i medie) úi
persoane active/inactive (diferen Ġa este de 0,4%).
2. Cu privire la statutul ocupa Ġional subiecĠii cu nivel sc ăzut úi mediu
consideră în mai mare m ăsură că săUăcirea popula Ġiei este o consecin Ġă a
corupĠiei. Trebuie îns ă menĠionat că diferenĠele procentuale fa Ġă de

55Uăspunsurile persoanelor cu nivel superior nu sunt foarte mari (86,3%-nivel
scăzut, 85,8%-nivel mediu fa Ġă de 78,5% -nivel superior).
3. Op Ġiunile popula Ġiei cu privire la aceast ă consecin Ġă a corupĠiei în
funcĠie de mediul de reziden Ġă nu implic ă diferenĠe semnificative din punct de
vedere statistic (84,8% cei din mediul urban comparativ cu 86,3% cei din
mediul rural).
Creúterea criminalit ăĠii
1. Persoanele de sex feminin sunt mai predispuse s ă considere c ă este
vorba despre un efect negativ al corup Ġiei decât cele de sex masculin (77%
faĠă de 73,1%).
2. Popula Ġia cu vârsta între 18 úi 34 de ani este mai predispus ă să
considere c ă este vorba despre un efect negativ al corup Ġiei decât cei din grupa
medie sau cei cu vârsta de peste 55 de ani (79,3% fa Ġă de 77,4% úi 70%).
3. În ceea ce prive útenivelul de instruc Ġie se poate spune c ă persoanele
cu nivel de instruc Ġie scăzut consider ă într-o mai mic ă măsură decât cei cu
nivel mediu úi superior c ă un efect negativ al corup Ġiei îl reprezint ă în mare úi
foarte mare m ăsură creúterea criminalit ăĠii (67,4% fa Ġă de 78,8% úi 79,1%).
4. Subiec Ġiiactivi s e pronunĠă într-o pondere mai mare decât cei inactivi
cu privire la aceast ă problemă (77,6% fa Ġă de 73,1%).
5. Din punct de vedere al statutului ocupa Ġional, persoanele cu nivel
mediu apreciaz ă într-o mai mare m ăsură că un efect negativ al corup Ġiei este
reprezentat în mare úi foarte mare m ăsură de creúterea criminalit ăĠii (83,6%
faĠă de 76,4%-nivel superior úi 73,7%-nivel sc ăzut).
6. Subiec Ġii din mediul urban cred într-o m ăsură mai mare decât cei din
mediul rural că o consecin Ġă a corupĠiei este reprezentat ă în mare úi foarte
mare măsură de creúterea criminalit ăĠii (77,7% fa Ġă de 72.1%).

56Scăderea prestigiului legii, implicit a autorit ăĠilor care aplic ă legea
1. Diferen Ġele procentuale rezultate în urma analizei variabilei sexsunt
nesemnificative din punct de vedere statistic (76,2% dintre persoanele de sex
masculin fa Ġă de 75,7% dintre persoanele de sex feminin au apreciat c ă este
vorba despre un efect negativ al corup Ġiei).
2. Popula Ġia cu un nivel de instruc Ġie scăzut consider ă într-o mai mic ă
Păsură decât cei cu nivel mediu sau superior de instruc Ġie că scăderea
prestigiului legii reprezint ă un efect negativ al corup Ġiei(67,9% fa Ġă de 77,8%
úi 89,1%).
3. Persoanele active apreciază într-o mai mare m ăsură decât cele
inactive că acesta este în foarte mare úi mare m ăsură un efect negativ al
corupĠiei(78,5% fa Ġă de 72,8).
4. Referitor la variabila statut ocupa Ġional persoanele cu nivel sc ăzut
consideră într-o mai mic ă măsură decât cele cu nivel mediu úi superior c ă un
efect negativ al corup Ġiei este reprezentat de sc ăderea prestigiului legii(73%
faĠă de 81,4% úi 88,2%).
5. Analiza variabilei mediu de reziden Ġă ne demonstreaz ă că există
diferenĠe semnificative între op Ġiunile subiec Ġilor din mediul urban úi a celor
din mediul rural (82,3% dintre persoanele din mediul urban consider ă
scăderea prestigiului legii ca fiind o consecin Ġă negativă a corupĠiei, faĠă de
68, 7% dintre persoanele din mediul rural care se pronun Ġă cu privire asupra
aceluiaúi subiect).
AmeninĠarea siguran Ġei naĠionale
1. Diferen Ġele în func Ġie de variabila sexsunt nesemnificative din punct
de vedere statistic (47,5% fa Ġă de 48,7%).

57 2. Subiec Ġii din grupa de vârstă medie apreciaz ă într-o pondere mai
mare decât cei din grupa de vârst ă 18-34 de ani úi cea de peste 55 de ani c ă o
consecinĠă negativă a corupĠiei este úi ameninĠarea siguran Ġei naĠionale (52,7%
faĠă de 49,2% úi 42,7%).
3. Persoanele cu nivel scăzutde úcolarizare cred într-o pondere mai
scăzută că ameninĠarea siguran Ġei naĠionale poate constitui un efect negativ al
corupĠiei (40% fa Ġă de 51,9 – cei cu nivel mediu úi 52% – cei cu nivel
superior).
4. Persoanele active sunt mai predispuse decât cele inactive să facă
aprecieri în acest sens (51,5% fa Ġă de 45,8%).
5. În func Ġie de statutul ocupaĠional, cei cu nivel mediu úi superior
apreciază în mai mare m ăsură că ameninĠarea la adresa siguran Ġei naĠionale
reprezintă o consecin Ġă negativă a corupĠiei (58,6% úi 54% faĠă de 46,1%).
6. Persoanele din mediul urban consideră într-o mai mare m ăsură decât
cei din mediu rural că ameninĠarea siguran Ġei naĠionale reprezint ă un efect
negativ al corup Ġiei (52,1% fa Ġă de 43,4%).

58CAP.IV. EXPERIEN ğA PERSONAL Ă
1. Sursele de informare privind cazurile de corup Ġie
Analiza noastr ă úi-a propus s ă identifice úi sursele de informare ale
populaĠiei privind cazurile de corup Ġie pentru a eviden Ġia astfel corela Ġiile care
există între percep Ġia publică cu privire la corup Ġie úi sursa informa Ġiilor pe care
le deĠin. Popula Ġia investigat ă a avut posibilitatea s ă îúi aleagă trei surse de
informare principale, putând opta fie pentru surse directe (experien Ġa personal ă,
observaĠiile directe), fie pentru surse indirecte (rude, prieteni, ziare, televiziune,
radio), dup ă cum a fost cazul.
5ăspunsurile subiec Ġilor denot ă că cea mai important ă sursă de informare
privind cazurile de corup Ġie rămâne televiziunea (90%). Presa scris ă (66,5 %) úi
radioul (55,7 %) reprezint ă alte două surse de informare pentru care opteaz ă
mai mult de jum ătate din popula Ġia investigat ă.
ExperienĠa personal ăúiobservaĠia directă constituie, fiecare în parte,
surse de formare a opiniei privind corup Ġia doar pentru o cincime dintre
subiecĠi. Varianta de r ăspuns referitoare la experienĠele úi observa Ġiile
prietenilor, rudelor úi ale persoanelor apropiate , deúi înregistreaz ă procente
mai mari decât cele privind experien Ġa personal ă a subiec Ġilor intervieva Ġi,
constituie o surs ă de informare privind actele de corup Ġie doar pentru
aproximativ o treime din popula Ġie (vezi Diagrama 13).

59Diagrama 13
CELE MAI IMPORTANTE SURSE DE INFORMARE PRIVIND CAZURILE DE
CORUPğIE
18,319,532,066,590,055,717,8
0 20 40 60 80 100experienĠa personal ăobservaĠiile directerude, prieteni, persoane apropiateziareteleviziuneradioNS/NR
Experien Ġa personal ă
1. Persoanele din mediu urban se bazeaz ă în formarea percep Ġiei lor
despre corup Ġie mult mai mult pe experien Ġa personal ă faĠă de cei din mediu
rural (63,1% dintre subiec Ġii care s-au pronun Ġat cu privire la acest aspect sunt
din mediul urban fa Ġă de 36,9% din mediul rural).
2. Analiza variabilei sex dă la iveală faptul că persoanele de sex feminin
vúi bazeză într-o propor Ġie mai mare percep Ġia asupra acestui fenomen pe
experienĠa personal ă comparativ cu b ărbaĠii (52,1% fa Ġă de 47,9%).
3. În ceea ce prive úte variabila vârstă, se observ ă că cei din grupa medie
de vârstă se bazeaz ă cel mai mult pe experien Ġa personal ă (41,1% fa Ġă de
35,5%-cei din grupa medie úi 23,4%-cei din grupa de vârst ă de peste 55 de
ani).
4. Urm ărind variabila nivel de instruc Ġie, se poate remarca faptul c ă din
totalul popula Ġiei care s-a pronun Ġat cu privire la acest subiect 63,4% au un
nivel de instruc Ġie mediu.
58,4% dintre subiec Ġii care au ca surs ă de informare experien Ġa directă sunt
persoane active .

60 5. Analiza variabilei statut ocupa Ġional denotă faptul că o propor Ġie
semnificativ ă dintre răspunsuri apar Ġin unor persoane cu nivel sc ăzut(67,8%
faĠă de 16,8% cei cu nivel superior úi 15,4-nivel mediu).
ObservaĠii directe
1. Persoanele din mediul urban îúi formeaz ă într-o mai mare m ăsură
percepĠia în func Ġie de observa Ġiile directe (din totalul subiec Ġilor care se
bazează pe observa Ġiile directe, 62% sunt din mediul urban úi 38% din mediu
rural).
2. Analiza variabilei sex ne arată că 51,5% dintre subiec Ġii ce opteaz ă
în formarea opiniei pe experien Ġa directă sunt femei .
3. Din totalul celor care au r ăspuns cu privire la aceast ă chestiune 55 %
sunt activi úi 45% inactivi .
4. Din punctul de vedere al nivelului de úcolarizare , majoritatea
subiecĠilor care apeleaz ă la observa Ġiile directe în formarea percep Ġiei au un
nivel mediu de úcolarizare (65,4% fa Ġă de 21,5% -cei cu nivel sc ăzut de
úcolarizare úi 13,1%- persoanele cu nivel superior).
5. În ceea ce prive úte variabila vârstă, putem remarca o relativ ă
identitate între r ăspunsurile subiec Ġilor din grupa de vârst ă tânăUăú i cea medie
faĠă de cei cu vârsta de peste 55 de ani care de Ġinun procent mai mic din
totalul celor care se bazeaz ă pe observa Ġii directe (35,4% úi 36,3% fa Ġă de
28,3%).
6. Raportat la statutul ocupa Ġional , se observ ă că majoritatea celor care
au răspuns la aceast ă problemă au un nivel sc ăzut (73%).
Ziare

61 1. Dintre subiec Ġii care îúi formeaz ă percepĠia asupra corup Ġiei prin
intermediul articolelor din ziare, 58% sunt din mediul urban úi 42% din
mediul rural, 53,6% sunt femei úi 46,3% EărbaĠi, 58% inactivi úi 42% activi.
2. Cei mai mul Ġi dintre cei care opteaz ă pentru acest mijloc de formare a
percepĠiei sunt din grupa de vârst ă medie (40,7%) fiind urma Ġi de cei din
grupa de vârst ă de peste 55 de ani (34,3%).
3. Ca nivel de instruc Ġie, 53,7% au un nivel de instruc Ġie mediu fa Ġă de
doar 8,5% -nivel de instruc Ġie superior.
4. Dac ă avem în vedere statutul ocupa Ġional , cel mai mare procent îl
deĠine popula Ġia cu un nivel sc ăzut (82,1% fa Ġă de 10,3% -cei cu nivel mediu
úi 7,6%-nivel superior)
Televiziune
1. Din totalul popula Ġiei care percepe fenomenul corup Ġiei mediat, prin
intermediul televiziunii, 54,9% provine din mediul urban úi 45,1% din mediu
rural , 53,8% sunt de sex feminin úi 46,2% de sex masculin, 46,6% -persoane
active úi 53,4% inactive.
2. Subiec Ġii din grupa de vârst ăadultăúi cei de peste 55 de ani sunt cei
mai numero úi în rândul persoanelor care î úi formeaz ă percepĠia apelând la
materialele TV: 37,9% respectiv 36,4%.
3. Referitor la nivelul de instruc Ġie, majoritatea o de Ġin persoanele cu
nivel de instruc Ġie mediu (58,4% fa Ġă de 30,4% -persoane cu nivel sc ăzut de
instrucĠie).
1.Analiza variabilei statut ocupa Ġional ne arată că subiecĠii cu nivel
scăzut utilizeaz ă cel mai mult aceast ă modalitate de formare a
percepĠiei (78,4% fa Ġă de cei cu nivel mediu 12,3% úi cei cu nivel
superior-9,3%
2.
Radio

62 1. Persoanele care opteaz ă pentru radio ca surs ă de formare a percep Ġiei
asupra corup Ġiei provin într-o propor Ġie de 48,7% din mediul urban, úi 51,3%
din mediul rural, 51,7% sunt femei úi 48,3% b ărbaĠi, 48,7% subiec Ġiactivi úi
51,3% inactivi .
2. Subiec Ġii din grupa de vârst ă de peste 55 de ani de Ġin cel mai mare
procent între persoanele care utilizeaz ă radioul ca mijloc de formare a
percepĠiei asupra corup Ġiei (43,9% fa Ġă de 36,6%-cei din grupa medie úi
19,5%-cei din grupa tân ăUă)
3. Cu privire la nivelul de instruc Ġie, 61,3% de Ġin un nivel de instruc Ġie
mediu úi 26,6% un nivel sc ăzut.
4. Ca úi în cazul celorlalte mijloace de comunicare în mas ă, raportarea
la statutul ocupa Ġional duce la concluzia c ă majoritare sunt persoanele cu un
nivel scăzut (77,3% fa Ġă de 12, 9% -cei cu nivel mediu úi 9,8% -cei cu nivel
ridicat)
2.Experien Ġa subiecĠilor privind implicarea în acte de corup Ġie legate de
rezolvarea unor probleme
O secĠiune a chestionarului a cuprins întreb ări referitoare la experien Ġa
personală a subiec Ġilor intervieva Ġi. Întrebările au vizat ob Ġinerea unor
informaĠii privind: institu Ġiile la care subiec Ġii intervieva Ġi au avut de rezolvat
probleme în ultimul an, implicarea lor în fapte de corup Ġie, motivul úi scopul
pentru care s-au implicat în aceste fapte de corup Ġie (au oferit bani/cadouri).
Pentru început, a fost inclus ă în chestionar o întrebare referitoare la
instituĠiile la care cet ăĠenii au apelat, în ultimul an, pentru rezolvarea unor
probleme.
Din analiza r ăspunsurilor ob Ġinute la aceast ă întrebare rezult ă că cel mai
mare num ăr de subiec Ġi au avut de rezolvat probleme la spital (aproximativ

63jumătate dintre responden Ġi), la primărie (479 subiec Ġi – 40,8%) úi laserviciile
care presteaz ă activităĠi pentru public (telefoane, ap ă, gaze, electricitate) (423
subiecĠi – 36%).
InstituĠiile care au fost contactate cel mai pu Ġin de către subiec Ġii
intervieva Ġi au fost Comandamentul Pompierilor (19 subiec Ġi – 1,6%) úi
Jandarmeria (14 subiec Ġi – 1,2%) (vezi Diagrama 14).
Diagrama 14
EVALUAREA CONFRUNT ĂRII CU REZOLVAREA UNOR PROBLEME ÎN
ULTIMUL AN
4791392363258655911414920525819283116115423
0 100 200 300 400 500 600 700Primarie/Prefectura/Consilii judeteneJudecat orie/T ribunalPolitiieArmatăPoliĠia de frontier ăAutoritatea Na Ġională a VămilorSpital-Policlinic ăJandarmerieDirecĠia Permise de Conducere úi Înmatricul ări Autoùcoală-UniversitateLocul de munc ăComandamentul PompierilorAdministra Ġia financiar ăServicii pa úapoarte MAIAgentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliaraserviciile care presteaza activitati pentru public
(telefoane, apa, gaze, electricitate
Număr răspunsuri afirmative
SubiecĠii care au avut de rezolvat o problem ă în cursul ultimului an la
vreuna din cele 16 institu Ġii menĠionate în Diagrama 14, au fost pu úi în situaĠia
de a preciza dac ă pentru rezolvarea problemelor respective au oferit bani sau
cadouri. Întrucât doar o parte din ace úti subiecĠi au recunoscut c ă au fost
implicaĠi în fapte de corup Ġie, analiza noastr ă nu s-a f ăcut prin raportare la

64numărul total al subiec Ġilor intervieva Ġi (N=1175), ci prin raportare la num ărul
subiecĠilor care au afirmat c ă au avut de rezolvat probleme la institu Ġiile
respective (vezi Diagrama 14).
Comandamentul Pompierilor care conform datelor ob Ġinute anterior era
locaĠia unde au fost rezolvate cele mai pu Ġine probleme în ultimul an úi instituĠia
cel mai pu Ġin coruptă (vezi Diagrama 15), este de fapt institu Ġia unde subiec Ġii
Părturisesc în totalitate (19 subiec Ġi) că au dat bani/cadouri pentru a rezolva
problema pe care au avut-o. Alte institu Ġii unde subiec Ġii recunosc, într-o
proporĠie destul de mare, c ă au oferit bani/cadouri în schimbul rezolv ării
problemelor sunt Spitalul (51%), PoliĠia de Frontier ă (28%), DirecĠia Permise
de Conducere (25%), Serviciul Pa úapoarte MAI (23%) (vezi Diagrama 15).
Diagrama 15
INCIDEN ğA PERSOANELOR CARE AU DAT BANI SAU ALTE CADOURI PENTRU
REZOLVAREA PROBLEMEI AVUTE ÎN ULTIMUL AN
12,727,541,551,214,325,315,9100,08,823,214,76,1
84,072,058,086,075,075,00,091,085,094,0
24,8
9,3
15,8
12,184,077,0
49,0
91,0
87,0
88,0
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0Primarie/Prefectura/Consilii judeteneJudecăt orie/T ribunalPoliĠieArmatăPoliĠia de frontier ăAutoritatea Na Ġională a VămilorSpital-Policlinic ăJandarmerieDirecĠia Permise de Conducere úi Înmatricul ări Autoùcoală-UniversitateLocul de munc ăComandamentul PompierilorAdministra Ġia financiar ăServicii pa úapoarte MAIAgentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliaraserviciile care presteaza activitati pentru public (telefoane,
apa, gaze, electricitate
Nu
Da

65Serviciile care presteaz ă activităĠi pentru public, armata, administra Ġia
financiară, poliĠia, jandarmeria úi judecătoria/tribunalul se num ăUă printre
instituĠiile în cazul c ărora procentul subiec Ġilor care au recunoscut c ă au dat
diverse atenĠii pentru rezolvarea unor probleme a fost destul de sc ăzut (sub
16%).
SubiecĠii care au avut de rezolvat, în ultimul an o problem ă la
Judecătorie/Tribunal (N=139) au afirmat c ă au dat bani sau cadouri pentru
soluĠionarea problemei respective doar într-o propor Ġie de 15,8%.
3.MotivaĠia úi scopul pentru care au fost oferi Ġi bani/cadouri
În ceea ce prive úte motiva Ġia pentru care persoanele au oferit
bani/cadouri în vederea rezolv ării problemei, remarc ăm că nu toĠi cei care au
recunoscut faptul c ă au dat bani/cadouri au úi precizat motivul care i-a
determinat s ă ofere.
În cazul celor mai multe institu Ġii unde subiec Ġii au avut de rezolvat
probleme motiva Ġia principal ă a constat în faptul c ăpersoana în cauz ă a simĠit
nevoia să ofere (situaĠie prezent ă la primărie, judec ătorie, spital, Direc Ġia de
Permise de Conducere úi Înmatricul ări Auto, locul de munc ă, Serviciul
Paúapoarte MAI).
Există însăúi instituĠii unde motiva Ġia este diferit ă. De exemplu, în cazul
AutorităĠii NaĠionale a V ămilor, unde 11 subiec Ġi admit că au dat bani/cadouri
pentru că persoanele respective au cerut sau au sugerat acest lucru. Exist ăúi
persoane care au motivat ac Ġiunea lor prin faptul c ătoată lumea procedeaz ă la
fel (ùcoală, Universitate sau Serviciile care presteaz ă activităĠi pentru public).
În ceea ce prive úte întrebarea privind scopul pentru care au fost oferi Ġi

66banii/cadourile, au fost înregistrate un num ăr de 661 de r ăspunsuri care se
distribuie în func Ġie de cele 5 variante de r ăspuns puse la dispozi Ġia subiecĠilor:
1. pentru a m ă asigura c ă voi fi tratat corect de persoana îns ărcinată să-mi
rezolve problema; 2. pentru a gr ăbi rezolvarea problemei; 3. pentru a evita o
sancĠiune; 4. pentru a-mi exprima recuno útinĠa faĠă de acea persoan ă; 5.
pentru că aúa se obiúnuieúte.
Dintre aceste variante, subiec Ġii le-au ales îndeosebi pe cele care exprim ă
dorinĠa de a grăbi rezolvarea problemei (234 subiec Ġi – 35,4%) úi de a fi tratat
corect de persoana îns ărcinată cu rezolvarea problemei (205 subiec Ġi – 31%).
O pondere însemnat ă din totalul r ăspunsurilor ob Ġinute în cazul acestei întreb ări
a înregistrat-o úi varianta care face referire la obi únuinĠa de a da bani/cadouri
(136 subiec Ġi – 20,5%).
DorinĠa de a grăbi rezolvarea problemei constituie scopul principal
pentru aten Ġiile oferite în marea majoritate a situa Ġiilor, indiferent de institu Ġie.
Există însăúi situaĠii în care scopul principal a fost altul. Este vorba despre
subiecĠii care au precizat c ăau dat cadouri/bani pentru a fi trata Ġi corect atunci
când au avut de rezolvat probleme de s ăQătate la spital/policlinic ă (136 subiec Ġi)
úi subiecĠii care au oferit aten Ġii la úcoală/universitate pentru că aúa se
obiúnuieúte (17 răspunsuri).
O altă situaĠie deosebit ă este cea întâlnit ă la nivelul spitalului/policlinicii
unde se înregistreaz ă o mai mare disponibilitate din partea subiec Ġilor de a
preciza scopul pentru care au fost oferite aten Ġiile respective (în cazul acestei
instituĠii se înregistreaz ă aproximativ 50% din totalul r ăspunsurilor ob Ġinute la
întrebarea noastr ă privind scopul). Explica Ġia principal ă oferită de subiec Ġii
intervieva Ġi constă, aúa cum am mai ar ătat, în faptul c ă aceútia úi-au dorit din
partea cadrelor sanitare un tratament corect (136 de r ăspunsuri – 46,1%).
Printre variantele de r ăspuns care au înregistrat un num ăr însemnat de
Uăspunsuri se num ăUăú i cele care precizeaz ă drept scop obiúnuinĠa de a da (66

67de răspunsuri – 22,3%) úi dorinĠa de a-úi exprima recuno útinĠa faĠă de acea
persoană (44 de răspunsuri – 14,9%).

68 CAP. V. ATITUDINI FA ğĂ DE CORUP ğIE
Întrebările incluse în sec Ġiunea referitoare la atitudinile popula Ġiei faĠă
de actele de corup Ġie au vizat ob Ġinerea unor informa Ġii privind: necesitatea
implicării cetăĠenilor în lupta împotriva corup Ġiei, disponibilitatea subiec Ġilor
de a se implica activ în sesizarea actelor de corup Ġie, motivele pentru care nu
se implică în sesizarea actelor de corup Ġie, posibila implicare a subiec Ġilor în
acte de corup Ġie, evaluarea gradului de vinov ăĠie a persoanelor implicate în
acte de corup Ġie, aprecieri privind vinov ăĠia diverselor categorii de persoane
implicate în acte de corup Ġie.
1.Opinii privind necesitatea implic ării cetăĠenilor în lupta împotriva
corupĠiei
Puúi în situa Ġia de a aprecia, la modul general, necesitatea implic ării
cetăĠenilor în lupta împotriva corup Ġiei marea majoritate a subiec Ġilor au
apreciat c ă trebuie să se implice direct în foarte mare úi în mare m ăsură (85%)
(Vezi Diagrama 16).
Diagrama 16
NECESITATEA IMPLIC ĂRII CETĂğENILOR ÎN LUPTA
ÎMPOTRIVA CORUP ğIEI
42,7 42,1
8,3
2,2 1,5
0,05,010,015,020,025,030,035,040,045,0
in foarte mare
masurain mare masura in mica masura in foarte mica
masuradeloc

69 Opiniile popula Ġiei investigate privind necesitatea implic ării în lupta
anticorup Ġie se structureaz ă în raport cu variabilele socio-demografice incluse
în analiza noastr ă după cum urmeaz ă:
1. Exist ă unele diferen Ġe în ceea ce prive útenivelul de instruc Ġie,
subiecĠii cu un nivel de instruc Ġie mediu (86%) úi ridicat (87,6%) consider ă că
cetăĠenii trebuie s ă se implice într-o m ăsură mai mare decât cei cu un nivel
scăzut de instruc Ġie (82,7%).
2. Subiec Ġii din mediul urban apreciaz ă într-o propor Ġie mai mare
(87,1%) c ă populaĠia trebuie s ă se implice în lupta anticorup Ġie, comparativ cu
subiecĠii din mediul rural (82,3%).
3. Nu exist ă deosebiri privind modul în care popula Ġia investigat ă
apreciază necesitatea implic ării în lupta anticorup Ġie în raport cu variabilele
sex, vârst ăúi statut ocupa Ġional .
2. Implicarea cet ăĠenilor în lupta împotriva corup Ġiei
2.1. Sesizarea actelor de corup Ġie
Trecerea de la modul general de abordare a problemei implic ării
populaĠiei în lupta anticorup Ġie la cel personal, a fost realizat ă cu ajutorul unei
întrebări care face referire direct ă la implicarea subiectului în sesizarea actelor
de corupĠie:Dvs personal, a Ġi adus pân ă în prezent în aten Ġia autorit ăĠilor
vreun caz de corup Ġie?
Dacă la întrebarea referitoare la implicarea cet ăĠenilor majoritatea
subiecĠilor optau pentru variantele care exprimau acordul lor privind
necesitatea acestei implic ări, puúi în situaĠia de preciza dac ă până în prezent
s-au implicat în sesizarea actelor de corup Ġie situaĠia se modific ă. Astfel, doar
36 de subiec Ġi (3,%) afirm ă că au semnalat autorit ăĠilor acte de corup Ġie.
Restul popula Ġiei investigate se împarte, în func Ġie de răspunsul dat la aceast ă
întrebare, în dou ă grupuri: 1. subiec Ġii care nu au sesizat acte de corup Ġie

70(53%) úi 2. subiec Ġii care nu au sesizat acte de corup Ġie pentru c ănu a fost
cazul (42%) (vezi Diagrama 17).
Diagrama 17
SE SIZĂRI PRIVIND CAZURI DE CORUP ğIE ADRESATE
PERSONAL AUTORIT ĂğILOR
3,152,9
42,0
2,0
0,010,020,030,040,050,060,0
da nu nu a fost cazul NS /NR
5ăspunsurilor subiec Ġilor intervieva Ġi în raport cu variabilele socio-
demografice analizate se distribuie astfel:
1. Subiec Ġii de sex masculin (72,2%) s-au implicat într-o m ăsură mai mare
în sesizarea actelor de corup Ġie, comparativ cu subiec Ġii de sex feminin
(27,8%).
2. În raport cu variabila vârstă, remarcăm o implicare mai mare în
sesizarea actelor de corup Ġie a persoanelor cu vârsta peste 35 de ani.
Rezultatele înregistrate demonstreaz ă faptul că pe măsură ce vârsta subiec Ġilor
creúte, creúte úi numărul subiec Ġilor care au sesizat acte de corup Ġie.
3. Subiec Ġii cu un nivel mediu de instruc Ġie (77,8% dintre subiec Ġii care au
afirmat că au sesizat cazuri de corup Ġie) s-au implicat mai mult în sesizarea
actelor de corup Ġie decât subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie scăzut sau superior.
4.Persoanele active úipersoanele inactive s-au implicat în egal ă măsură în
sesizarea actelor de corup Ġie. Totuúi, observăm o uúoară diferenĠă procentual ă

71între cele dou ă categorii de persoane, în sensul c ăpersoanele active (50%)
tind să se implice într-un num ăr mai mare în sesizarea actelor de corup Ġie,
comparativ cu subiec Ġii care au un statut de persoane inactive (44,4%).
5. În ceea ce prive úte distribu Ġia răspunsurilor în raport cu statutul
ocupaĠional al subiec Ġilor, observ ăm faptul c ă persoanele cu un statut
ocupaĠional scăzut (61,1%) s-au implicat în lupta anticorup Ġie într-o m ăsură
mai mare decât persoanele cu un statut ocupa Ġional mediu (22,2%) sau
superior (11,1%).
6. Subiec Ġii care îúi au domiciliul în mediul rural (55,6%) au adus în fa Ġa
autorităĠilor mai multe cazuri de corup Ġie decât cei din mediul urban (44,4%).
2.2. Motive invocate de popula Ġie pentru lipsa de implicare în ac Ġiuni
de sesizare a actelor de corup Ġie
În încercarea noastr ă de a identifica motivele pentru care popula Ġia nu
se implică direct în sesizarea actelor de corup Ġie, am solicitat subiec Ġilor care
au declarat ca nu au sesizat acte de corup Ġie (622 de persoane) s ă precizeze de
ce nu au semnalat actele de corup Ġie. Pentru a avea un grad mai mare de
Uăspunsuri la aceast ă întrebare, am oferit subiec Ġilor mai multe variante de
Uăspuns, dar le-am l ăsat úi posibilitatea de a completa lista noastr ă.
5ăspunsurile date s-au distribuit îndeosebi în cazul variantelor nu m-am
gândit (240 de subiec Ġi – 38,5 %) úimi-a fost team ă (161 de subiec Ġi –
25,8%). Doar foarte pu Ġini dintre subiec Ġi au afirmat c ă nu au útiut unde s ă
depună sesizarea (72 subiec Ġi – 6,1%) (vezi Diagrama 18).

72Diagrama 18
MOTIVA ğIA LIPS EI S ES IZ ĂRILOR ADRES ATE PERS ONAL
AUTORIT ĂğILOR
20,46,113,710,042,57,2
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0nu m-am ganditnu am stiut unde sa fac reclamatiami-a fost teamaaltcevanu e cazulNS/NR
Este interesant de remarcat faptul c ă, aproximativ o cincime dintre
subiecĠi optează pentru varianta de r ăspuns care-i cere s ă menĠioneze alt motiv
decât cele prezentate de noi. R ăspunsurile men Ġionate la aceast ă rubrică
exprimă fie lipsa de încredere în autorit ăĠile care ar trebui sesizate úi de aici
inutilitatea implic ării directe în sesizarea actelor de corup Ġie (nu am încredere
Fă s-ar rezolva ceva, probabil tot eu a ú fi avut de suferit, degeaba facem, nu
are rost, nu se vor lua m ăsuri), fie indiferen Ġa sau comoditatea cet ăĠenilor, fie
dorinĠa de a evita producerea unor consecin Ġe nefaste persoanelor implicate în
acte de corup Ġie.
MotivaĠia lipsei de implicare a subiec Ġilor intervieva Ġi în sesizarea actelor
de corupĠie diferă în funcĠie de variabilele socio-demografice analizate astfel:
1. În raport cu variabila sex, există diferenĠe procentuale doar în cazul
variantei de r ăspuns nu m-am gândit , femeile (55%) exprimându- úi într-o
proporĠie mai mare decât b ărbaĠii (45%) op Ġiunea pentru acest item.
2. Analiza op Ġiunilor subiec Ġilor în func Ġie de variabila vârstă relevă
existenĠa unor diferen Ġe în cazul tuturor variantelor de r ăspuns incluse în
întrebarea noastr ă. Astfel, în cazul variantei de r ăspuns nu m-am gândit pe
Păsură ce creúte vârsta subiec Ġilor scade num ărul persoanelor care apreciaz ă
Fă nu s-au gândit s ă se implice în sesizarea actelor de corup Ġie. În schimb,

73pentru varianta de r ăspuns nu am útiut unde s ă fac reclama Ġia au optat
îndeosebi subiec Ġii cu vârsta peste 35 de ani, datele ob Ġinute relev ă faptul că
pe măsură ce creúte vârsta subiec Ġilor, creúte úi numărul persoanelor care nu
deĠin informa Ġii referitoare la locul în care pot fi depuse sesiz ările referitoare
la actele de corup Ġie. Varianta de r ăspuns mi-a fost team ă este invocat ă cu
precădere de c ătre subiec Ġii cu vârsta cuprins ă în intervalul 35-54 de ani
(55,9%), diferen Ġele procentuale înregistrate între op Ġiunile exprimate de c ătre
persoanele mature úi celelalte grupe de vârst ă fiind de aceast ă dată
semnificative (18-34 ani – 17,4%; 55 úi peste – 26,7%).
3. Subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie mediu (51,3%) se deta úează net de
celelalte categorii de persoane prin procentul ridicat al op Ġiunilor exprimate în
cazul variantei de r ăspuns nu m-am gândit. Aceeaúi categorie de persoane se
remarcăúi în cazul variantei de r ăspuns mi-a fost team ă. Aproximativ 70%
din totalul subiec Ġilor care afirm ă că le-a fost team ă având un nivel de
instrucĠie mediu. În cazul variantei de r ăspuns referitoare la lipsa informa Ġiilor
privind locul unde se fac reclama Ġiile, situa Ġia pare asem ăQătoare. Ponderea
subiecĠilor cu un nivel de instruc Ġie mediu (54,2%) este úi de aceast ă dată mai
mare decât a celorlalte categorii (nivel sc ăzut – 34,7%, nivel superior –
11,1%).
4. Procentul subiec Ġilor cu statut de persoane inactive (56,9%) care afirm ă
Fă nu au útiut unde s ă facă reclamaĠia este mai mare decât cel al persoanelor
active (38,9%). Pe de alt ă parte, procentul persoanelor active (53,8%) care úi –
au exprimat teama de a reclama actele de corup Ġie este mai mare decât cel al
persoanelor inactive care opteaz ă pentru aceea úi variantă de răspuns (41,9%).
În ceea ce prive úte varianta de r ăspuns nu m-am gândit , răspunsurile
înregistrate se distribuie egal între subiec Ġii cu statut de persoane active úi
inactive.

745. Subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional scăzut se deta úează net, prin
Uăspunsurile pe care le-au dat, de subiec Ġii care au un statut ocupa Ġional mediu
sau superior în cazul tuturor variantelor de r ăspuns puse în discu Ġie.
Constatăm astfel urm ătoarea distribu Ġie a răspunsurilor: nu m-am gândit
(statut ocupa Ġional superior – 9,6%, statut ocupa Ġional mediu – 11,7%, statut
ocupaĠional scăzut – 73,3%), nu am útiut unde s ă fac reclama Ġia (statut
ocupaĠional superior – 14,4%, statut ocupa Ġional mediu – 10%, statut
ocupaĠional scăzut – 80,6%), mi-a fost team ă (statut ocupa Ġional superior –
4,2%, statut ocupa Ġional mediu – 11,1%, statut ocupa Ġional scăzut – 71,3%).
6. Persoanele cu domiciliul în mediul urban afirm ă într-un procent mai
mare că nu s-au gândit (53,8%) úi le-a fost team ă (65,2%), comparativ cu
subiecĠii care au domiciliul în mediul rural (nu m-am gândit – 46,3%; mi-a
fost team ă – 34,8%). În schimb, în cazul variantei nu am útiut unde s ă fac
reclamaĠia opĠiunile subiec Ġilor din mediul rural úi urban se distribuie în
proporĠii aproximativ egale. Totu úi există o uúoară diferenĠă care ne
îndreptăĠHúte să remarcăm faptul c ă subiecĠii din mediul urban sunt mai bine
informaĠi privind institu Ġia către care trebuie s ă depună reclamaĠia (urban –
52,8%; rural – 47,2%).
2.3. Sesizarea actelor de corup Ġie din Ministerul Administra Ġiei úi
Internelor
Întrucât printre obiectivele investiga Ġiilor noastre s-a num ărat úi
identificarea modalit ăĠilor de implicare a cet ăĠenilor în lupta împotriva actelor
de corupĠie săvârúite de lucr ătorii din Ministerul Administra Ġiei úi Internelor,
subiecĠii investiga Ġi au fost pu úi în situaĠia de a preciza care dintre variantele
de implicare oferite de noi corespunde situa Ġiei sale.

75 Dintre variantele propuse, subiec Ġii au ales cu predilec Ġie varianta care
presupune informarea Direc Ġiei Generale Anticorup Ġie (30%), fapt care
exprimă încrederea pe care o au cet ăĠenii în aceast ă structură specializat ă de
luptă împotriva actelor de corup Ġie. (vezi Diagrama 19)
Diagrama 19
MODALIT ĂğI DE ACğIUNE IN CAZUL UNOR CAZURI DE
CORUPğIE SĂVÂRùITE DE LUCR ĂTORI M.A.I.
19,830,65,412,120,611,5
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0as informa conducerea MAIas informa Directia Generala Anticoruptieas informa o alta institutie specializataas prezenta cazul in mass medianu as lua nici o initiativaNS/NR
PoziĠia a doua în ierarhia modalit ăĠilor de implicare a cet ăĠenilor în
lupta împotriva corup Ġiei din M.A.I. o ocup ă varianta de r ăspuns care
presupune informarea conducerii M.A.I.
Informarea jurnali útilor privind cazurile de corup Ġie din rândul
lucrătorilor M.A.I în scopul prezent ării acestora în mass-media reprezint ă o
modalitate de ac Ġiune pentru care opteaz ă doar puĠini dintre subiec Ġi (12%).
Remarcăm faptul c ă, o cincime dintre subiec Ġi nu ar ac Ġiona în nici un fel în
astfel de situa Ġii.
Analiza op Ġiunilor popula Ġiei investigate în func Ġie de variabilele socio-
demografice relev ă faptul că:
1. Nu exist ă diferenĠe între modul în care se distribuie r ăspunsurile
subiecĠilor în raport cu variabila sex.

762. Varianta de r ăspuns care presupune informarea Direc Ġiei Generale
Anticorup Ġie întrune úte opĠiunile subiec Ġilor cu vârsta peste 35 de ani (35 –
54 de ani – 41,8% din totalul subiec Ġilor care au ales aceast ă variantă de
Uăspuns). Prezentarea cazului de corup Ġie în mass media este o posibilitate de
acĠiune către care se îndreapt ă atât subiec Ġii de vârst ă matură (35,2%), cât úi
cei cu vârsta peste 55 de ani (35,9%). În schimb, c ătre varianta de r ăspuns
care presupune informarea MAI se orienteaz ă opĠiunile subiec Ġilor cu vârste
peste 35 de ani (35 – 54 de ani – 38,2% úi 55 de ani úi peste 37,3% din totalul
subiecĠilor care au ales aceast ă variantă de răspuns). Aceea úi situaĠie este
valabilăúi pentru varianta Dú informa o alt ă instituĠie specializat ă (subiecĠii cu
vârsta 35-54 de ani – 42,2%). Subiec Ġii care nu ar lua nici o ini Ġiativă sunt
îndeosebi persoane cu vârsta peste 55 de ani (43,85).
3. În ceea ce prive útenivelul de instruc Ġie, remarcăm faptul c ă subiecĠii cu
un nivel de instruc Ġie scăzut opteaz ă către variantele de r ăspuns: nu aú lua nici
o iniĠiativă (27,7%) úi aú informa DGA (25,2%). Subiec Ġii cu un nivel de
instrucĠie mediu apreciaz ă că dacă ar fi puúi în situaĠia de a constata un act de
corupĠie în care ar fi implicat un func Ġionar MAI ar informa DGA (33,5%) úi
conducerea MAI (20,9%). Persoanele cu un nivel de instruc Ġie superior ar
contacta úi ele în primul rând Direc Ġia General ă Anticorup Ġie (31%), dar exist ă
úi posibilitatea ca aceast ă categorie de subiec ĠiVă nu ia nici o ini Ġiativă
(23,3% din totalul subiec Ġilor care au ales aceast ă variantă de răspuns).
4. OpĠiunile subiec Ġilor faĠă de variantele de r ăspuns Dú informa
conducerea MAI úi aú informa DGA nu difer ă în funcĠie de statutul de
persoană activă sau inactiv ă. DiferenĠe apar doar în cazul celorlalte variante
de răspuns. Astfel, persoanele active se orienteaz ă spre informarea úi a altor
instituĠii specializate (56,3%), dar úi spre prezentarea cazului în mass media
(49,3%). Persoanele inactive î úi exprimă într-un procent destul de mare (57%)

77dorinĠa de a nu lua nicio ini Ġiativă în cazul în care sesizeaz ă un act de corup Ġie
de acest gen.
5. În cazul variantelor de r ăspuns Dú informa conducerea MAI úi aú
informa DGA nu sunt diferen Ġe în raport cu statutul ocupa Ġional , atât
persoanele cu un nivel ocupa Ġional superior, cât úi cele cu un statut
ocupaĠional mediu úi scăzut opteaz ă în aceeaúi măsură pentru informarea celor
două instituĠii. Pe măsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional scade úi
procentul subiec Ġilor care ar informa alt ă instituĠie decât DGA sau conducerea
MAI (nivel superior – 8,8%, nivel mediu – 7,1%, nivel sc ăzut – 4,8%). Pe de
altă parte, pe m ăsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional, cre úte procentul
persoanelor care ar prezenta cazul de corup Ġie din MAI în mass media (nivel
superior – 8,8%, nivel mediu – 14,3%, nivel sc ăzut – 20,3%). C ătre varianta
care presupune lipsa de ini Ġiativă se îndreapt ă îndeosebi subiec Ġii cu statut
ocupaĠional superior (28,4%) úi scăzut (20,3%).
6. Nu exist ă diferenĠe în raport cu variabila mediu de reziden Ġă în cazul
variantelor de r ăspuns Dú prezenta cazul în mass – media úinu aú lua nici o
iniĠiativă. SubiecĠii din mediul urban opteaz ă într-o propor Ġie mai mare pentru
variantele care presupun informarea conducerii MAI (53,6%), a DGA-ului
(59,9%) úi a mass – media (59,9%), iar subiec Ġii din rural apreciaz ă că ar
informa cu prec ădere o altă instituĠie specializat ă (56,3%).
2.4. Motive invocate de popula Ġie pentru lipsa de implicare în ac Ġiuni
de sesizare a actelor de corup Ġie din Ministerul Administra Ġiei úi
Internelor
Subiec Ġii care au afirmat c ă nu ar lua nici o ini Ġiativă (N=242), în cazul
în care ar avea cuno útinĠă de săvârúirea unor acte de corup Ġie de către
lucrătorii MAI, au avut posibilitatea de a preciza care sunt motivele lipsei de
acĠiune în aceste situa Ġii. Teama de consecin Ġele pe care le-ar putea avea

78sesizarea actelor de corup Ġie săvârúite de către lucrătorii MAI se situeaz ă pe
primul loc la diferen Ġă mică faĠă de variantele de r ăspuns consider c ă e inutil
saunu e problema mea . De altfel, observ ăm o distribuire egal ă a opĠiunilor
spre aceste trei variante de r ăspuns (vezi Diagrama 20).
Diagrama 20
MOTIVELE LIPSEI DE INI ğIATIVĂ ÎN CAZUL UNOR CAZURI DE
CORUPğIE SĂVÂRùITE DE LUCR ĂTORI M.A.I.
30,429,633,95,9
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0nu e problema meaconsider ca este inutilmi-ar fi teamaaltceva
Lipsa de ini Ġiativă în cazul sesiz ării unor acte de corup Ġie în care sunt
implicate úi persoane din MAI este motivat ă diferit în func Ġie de variabilele
socio-demografice analizate:
1. Femeile, spre deosebire de b ărbaĠi, au o re Ġinere mai mare de a se
implica în reclamarea actelor de corup Ġie, reĠinere motivat ă atât de teama fa Ġă
de consecin Ġe, cât úi de aprecieri privind inutilitatea acestor ac Ġiuni sau lipsa
de interes fa Ġă de o problem ă care este considerat ă ca fiind de natur ă să nu
afecteze persoana intervievat ă.
2. R ăspunsurile subiec Ġilor sunt influen Ġate de vârstă astfel: pe m ăsură
ce creúte vârsta subiec Ġilor creúte úi procentul celor care motiveaz ă lipsa de

79iniĠiativă prin team ă úi inutilitatea implic ării în ac Ġiuni care presupun
reclamarea func Ġionarilor din MAI. Prin urmare, subiec Ġii tineri îúi manifest ă
mai puĠin teama de consecin Ġele pe care le-ar putea avea reclama Ġiile depuse la
adresa unor func Ġionari MAI (tineri – 20,9% fa Ġă de 34,9% subiec Ġii de vârst ă
35-54 de ani sau subiec Ġii de peste 55 de ani – 44,2%). O situa Ġie deosebit ă
întâlnim în cazul variantei de r ăspuns nu e problema mea . De aceast ă dată,
subiecĠii cu vârsta cuprins ă în intervalul 35-54 de ani (39%) deta úându-se net
de celelalte categorii de vârst ă (18-34 de ani – 27,3%; 55 de ani úi peste–
33,8%) prin procentul op Ġiunilor care semnific ă indiferen Ġa faĠă de corup Ġia
din rândul func Ġionarilor MAI.
3. Persoanele cu un nivel de instruc Ġie superior reprezint ă o categorie de
subiecĠi deosebit ă din punct de vedere al r ăspunsurilor pe care le-au dat atunci
când li s-a solicitat s ă motiveze lipsa de implicare. Remarc ăm procentele mici
de subiec Ġi cu studii superioare care invoc ă drept motive ale lipsei de
implicare teama (7%), nu e problema mea (10,4%) sau inutilitatea (18,7%). În
cazul celorlalte categorii de subiec Ġi observăm o creútere procentual ă în cazul
subiecĠilor cu nivel mediu de instruc Ġie comparativ cu subiec Ġii care au un
nivel de instruc Ġie scăzut îndeosebi în cazul variantelor mi-ar fi team ă (nivel
scăzut – 39,5% úi nivel mediu 53,5%) úiconsider c ă este inutil (nivel scăzut –
37,3% úi nivel mediu 42,7%).
4. Subiec Ġii incluúi în categoria persoane inactive îúi motiveaz ă într-o
Păsură mai mare lipsa de implicare prin variantele de r ăspuns puse la
dispoziĠie. Astfel, persoanele inactive apreciaz ă că actele de corup Ġie din MAI
nu sunt problema lor (58,4%), c ă le este team ă să sesizeze astfel de fapte
(51,2%), dar úi că este inutil s ă reclame aceste fapte (50,7%).
5. Motiva Ġia lipsei de implicare este diferit ăúi în raport cu statutul
ocupaĠional al subiec Ġilor intervieva Ġi. Constat ăm astfel o orientare masiv ă a
subiecĠilor cu un statut ocupa Ġional scăzut către toate variantele de r ăspuns

80prezentate. Astfel, valorile procentuale pentru categoria de subiec Ġi cu nivel
ocupaĠional scăzut depăúesc 70% pentru variantele de r ăspuns nu e problema
mea,consider c ă este inutil úimi-ar fi team ă, în timp ce valorile procentuale
înregistrate în cazul persoanelor cu nivel ocupa Ġional mediu  úisuperior
variază în jurul valorii de 10%.
6. Persoanele care au domiciliul în mediul rural (57, 1%) apreciaz ă într-
o măsură mai mare decât subiec Ġii din mediul urban (42,9%) c ă actele de
corupĠie din MAI nu sunt problema lor. Pe de alt ă parte, persoanele din
mediul urban consider ă că este inutil s ă te implici în astfel de ac Ġiuni (54,7%)
sau le este team ă să reclame actele de corup Ġie din MAI (53,5%).
3.Aprecieri privind posibila implicare a popula Ġiei în acte de corup Ġie
În situaĠia în care ar avea de ales s ă intervină în favoarea unei rude
pentru a-i rezolva o problem ă, doar 13% dintre subiec Ġi afirmă că ar interveni
pentru rezolvarea problemei (vezi Diagrama 21).
Diagrama 21
DACĂ AğI AVEA O FUNC ğIE DE CONDUCERE, IAR O RUD Ă
APRO PIAT Ă V-AR RUGA S Ă INTERVENI ğI PENTRU REZO LVAREA
UNEI PROBLEME, A ğI ACCEPTA ?
13,336,445,1
5,2
0,010,020,030,040,050,0
da nu depinde de sit uat ie NS /NR
Restul subiec Ġilor se împart în dou ă grupuri: cel al persoanelor care
afirmă categoric c ă nu se vor implica în rezolvarea problemei (36,4%) úi cel al

81persoanelor care vor decide în func Ġie de situa Ġia concret ă în care se afl ă ruda
respectivă (45%).
Analiza r ăspunsurilor date de popula Ġia investigat ă în cazul acestei
întrebări în func Ġie de variabilele socio-demografice luate în considera Ġie
necesită structurarea rezultatelor pe trei categorii de analiz ă: 1. subiec Ġii care
acceptă să se implice în rezolvarea problemei chiar cu riscul de a fi acuzat de
Văvârúirea unui act de corup Ġie; 2. subiec Ġii care refuz ă să se implice în acte de
corupĠie; 3. subiec Ġii care accept ă să acĠioneze în func Ġie de situa Ġie.
Opiniile subiec Ġilor privind posibila lor implicare în acte de corup Ġie
variază în funcĠie de variabilele luate în considera Ġie după cum urmeaz ă:
1. În raport cu variabila sex nu există diferenĠe între opiniile subiec Ġilor
din cele trei categorii de analiz ă mai sus men Ġionate. Atât femeile, cât úi
EărbaĠii acceptă sau resping ideea rezolv ării problemei unei rude în propor Ġii
asemăQătoare.
2. Subiec Ġii care accept ă să se implice în acte de corup Ġie sunt persoane
care fac parte din toate grupele de vârstă. Prin urmare nu exist ă diferenĠe de
vârstă în cazul subiec Ġilor care accept ă să rezolve problema rudei. Diferen Ġe
apar însă în cazul subiec Ġilor care resping ideea implic ării în acte de corup Ġie
úi a celor care accept ă să acĠioneze în func Ġie de situa Ġie. Remarc ăm astfel o
tendinĠă de creútere a procentului subiec Ġilor care refuz ă să se implice în acte
de corupĠie pe măsură ce creúte vârsta (18-34 de ani – 30,8%; 35-54 de ani –
36,2%; peste 55 de ani – 40,6%). Pe de alt ă parte, pe m ăsură ce creúte vârsta,
scade procentul subiec Ġilor care vor s ă acĠioneze în func Ġie de situa Ġie (18-34
de ani – 50,5%; 35-54 de ani – 47,6%; peste 55 de ani – 38,8%).
3. Atât ponderea subiec Ġilor care accept ă să se implice în acte de
corupĠie, cât úi a celor care resping ideea implic ării scade pe m ăsură ce creúte
nivelul de instruc Ġie al popula Ġiei investigate. Altfel spus, persoanele cu un
nivel scăzut de instruc Ġie sunt mai predispuse s ă răspundă negativ la

82întrebarea noastr ă privind implicarea în acte de corup Ġie, comparativ cu
persoanele care au un nivel de instruc Ġie superior. În schimb, observ ăm faptul
Fă persoanele cu studii superioare sunt mult mai dispuse s ă analizeze situa Ġia
rudei úi să acĠioneze în func Ġie de situa Ġie (nivel sc ăzut – 34,5%; nivel mediu –
48,1%; nivel superior – 60,5%).
4. În ceea ce prive úte categoria subiec Ġilor care accept ă să rezolve
problema rudei, nu exist ă diferenĠe procentuale în func Ġie de statutul de
persoane active sau inactive . DiferenĠe există în cazul celorlalte grupuri de
subiecĠi. Persoanele care refuz ă să rezolve problema sunt într-o propor Ġie mai
mare persoane inactive (55,5%), decât inactive (39,6%). Situa Ġia se schimb ă
atunci când este vorba despre persoanele care ac Ġionează în funcĠie de situa Ġie.
De aceast ă dată, persoanele active sunt mai dispuse s ă acĠioneze numai dup ă
ce au analizat situa Ġia (persoane active – 51,3%; persoane inactive – 39,7%).
5. A úa cum era de a úteptat, rezultatele analizei r ăspunsurilor în func Ġie
destatutul ocupa Ġional sunt asem ăQătoare cu cele înregistrate în cazul
nivelului de instruc Ġie. ùi de aceast ă dată persoanele cu un statut ocupa Ġional
superior sunt cele care prefer ă să analizeze situa Ġia úi apoi să decidă dacă
rezolvă problema rudei sau nu (statut ocupa Ġional superior – 60,8%; statut
ocupaĠional mediu – 57,1%; statut ocupa Ġional scăzut – 41,3%). Subiec Ġii cu
un statut ocupa Ġional scăzut sunt mai numero úi în cazul categoriei de subiec Ġi
care resping ideea implic ării lor în rezolvarea problemei pe care o are ruda.
6. Subiec Ġii care accept ă să se implice în acte de corup Ġie sunt, în egal ă
Păsură, persoane care au domiciliul în mediul urban , dar úi înmediul rural .
Pe de altă parte, subiec Ġii din mediul rural (rural-41,3%, urban-32,2%) sunt
mai predispu úi să refuze să rezolve problema rudei, în timp ce subiec Ġii din
mediul urban prefer ă să analizeze situa Ġia rudei înainte de a hot ărî dacă
intervin sau nu (rural – 37,3%, urban – 51,8%).

834.PercepĠia popula Ġiei asupra gradului de vinov ăĠie a persoanelor
implicate în acte de corup Ġie
În opinia a dou ă treimi din persoanele intervievate atât func Ġionarul care
primeúteo atenĠie, cât úi persoana care ofer ă atenĠiase fac vinovate în egal ă
Păsură de implicarea într-un act de corup Ġie (vezi Diagrama 22).
Diagrama 22
ATRIBUIREA VINOV ĂğIEI ÎN CAZUL UNUI FUNC ğIONAR CARE
ACCEPT Ă O "ATEN ğIE"
11,616,567,14,8
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0pe cel care oferape cel care primestepe ambii, in egala masuraNS/NR
Aprecierile subiec Ġilor privind vinov ăĠia persoanelor implicate într-un
act de corup Ġie diferă, în funcĠie de variabilele sociodemografice, dup ă cum
urmează:
1. Nu exist ă diferenĠe între modul în care subiec Ġii apreciaz ă
comportamentul persoanelor implicate în acte de corup Ġie în raport cu
variabilele: sex, vârstă, persoane active/inactive úi statut ocupa Ġional .
2. Procentul subiec Ġilor care apreciaz ă că persoana care prime úte mită
este vinovat ă scade pe m ăsură ce creútenivelul de instruc Ġie al subiec Ġilor.
Remarcăm astfel faptul c ă, subiecĠii cu nivel de instruc Ġie scăzut (21,9%)
condamnă într-o m ăsură mai mare persoana care d ă mită, comparativ cu
subiecĠii care au un nivel de instruc Ġie mediu (14,3%) sau superior (13,2%).
Pe de altă parte, pe m ăsură ce creúte nivelul de instruc Ġie creúte úi procentul
subiecĠilor care îi condamn ă atât pe cei care ofer ă mită, cât úi pe cei care

84primesc. Persoanele cu studii superioare (72,1%) sunt mai dispuse s ă
condamne ambele categorii de persoane implicate în acte de corup Ġie,
comparativ cu subiec Ġii care au un nivel de instruc Ġie mediu (69,6%) sau
scăzut (61,4%).
3. Subiec Ġii din mediul urban (70,8%) sanc Ġionează, prin răspunsurile
date la întrebarea noastr ă, ambele categorii de persoane implicate în acte de
corupĠie într-o propor Ġie mai mare decât subiec Ġii din mediul rural (62,9%). În
schimb, subiec Ġii cu domiciliul în mediul rural sunt mai dispu úi să sancĠioneze
comportamentul persoanei care prime úte (urban – 14,7%, rural – 18,6%). În
cazul variantei de r ăspuns care prevede sanc Ġionarea persoanei care d ă mită nu
remarcăm nicio diferen Ġă de opinie în func Ġie de mediul de reziden Ġă.
5.Evaluări privind gradul de vinov ăĠie a unor categorii de persoane
implicate în acte de corup Ġie
Pentru a identifica modul în care percep cet ăĠenii gradul de vinov ăĠie al
unor categorii de persoane implicate în diverse acte de corup Ġie, le-am
prezentat acestora o list ă de situaĠii care presupuneau acte de corup Ġie.
Subiec Ġii au putut s ăúi exprime opinia alegând una dintre urm ătoarele
variante de r ăspuns incluse în scala întreb ării: 1. condamnabil în mare m ăsură;
2. condamnabil în mic ă măsură; 3. deloc condamnabil.
Rezultatele ob Ġinute situeaz ă pe prima pozi Ġie a persoanelor
condamnabile în mare m ăsură persoana care se folose úte de func Ġia publică pe
care o are pentru a face avere (84,4%) (vezi Diagrama 23).
Diagrama 23

85APRECIE RI PRIVIND GRADUL DE VINO V ĂğIE A UNOR C AT EGORII DE PERSOANE
53,863,9
50,176,171,184,4
73,470,6
32,827,937,5
20,9 20 21 19,6
10,3
2,3 1,6 2,2 3,166,8
9,8 15,5
1,8 2,76,33,7
0,911,8 6,154,9 5,36,1
64,4
0102030405060708090
medicul care prime Ġte
bani sau cadouri de la
bolnavo
Sărintele care ofer ă
cadouri profesorilor
pentru a da note mari
copiilor lui
persoana care d ă bani
pentru a gr ăbi eliberarea
unor acte
patromul unei firme care
Gă bani pentru a sc ăpa de
plata unor impozite úi
taxe
persoana care î úi
foloseúte relaĠiile pentru
a avansa în func Ġie
persoana care se
foloseúte de func Ġia
publică pentru a face
avere
persoana care ofer ă bani
pentru a sc ăpa de o
sancĠiune
contraven Ġională/penală
persoana care solicit ă
beneficii úi ajutoare
nemeritate de la
instituĠiile statului
persoana care
influenĠează în interes
personal sau al unui
apropiat contractele de
achiziĠii publice
în mare m ăsurăîn mică măsurădeloc NS /NR
A doua pozi Ġie este ocupat ă de patronul care ofer ă bani pentru a sc ăpa
de plata unor taxe/impozite (76%) úi persoana care ofer ă bani pentru a sc ăpa
de o sanc Ġiune contraven Ġională/penală (73,4%). Pe locul trei se situeaz ă
persoana care- úi foloseúte relaĠiile pentru a avansa în func Ġie (71%) úi
persoana care solicit ă ajutoare nemeritate de la institu Ġiile statului (70%) (vezi
Diagrama 23).
Modul în care popula Ġia investigat ă apreciaz ă vinovăĠia persoanelor
implicate în actele de corup Ġie prezentate în cadrul întreb ării noastre difer ă în
funcĠie de variabilele socio-demografice astfel:
Persoana care se folose úte de func Ġia publică pe care o are pentru a
face avere
1. Diferen Ġele procentuale dintre b ărbaĠi úi femei, atunci când î úi
exprimă opĠiunile în cazul acestui item, sunt prea mici úi nu ne permit s ă
evidenĠiem prezen Ġa nici unei tendin Ġe privind modul în care este perceput

86gradul de vinov ăĠie a persoanei care se folose úte de func Ġia publică pentru a
face avere.
2. SituaĠia este asem ăQătoare úi atunci când ne raport ăm la variabila
vârstă. În acest caz putem, totu úi, aprecia c ă persoanele cu vârsta între 35-54
de ani condamn ă într-o măsură mai mare un asemenea comportament (tineri –
83,3%, adul Ġi – 87,2%, vârstnici – 82,4%).
3. Pe măsură ce creútenivelul de instruc Ġie al persoanelor intervievate,
creúte úi numărul subiec Ġilor care apreciaz ă că persoana care face avere pe
baza func Ġiei publice pe care o are. Astfel, persoanele cu studii superioare
apreciază în marea lor majoritate (92,2%) c ă persoana care se folose úte de
funcĠia public ă pentru a face avere este condamnabil ă în mare m ăsură.
Persoanele cu un nivel de instruc Ġie scăzut, deúi se află undeva pe locul trei
într-o posibil ă ierarhie a modului în care percepe gradul de vinov ăĠie al
persoanei respective, apreciaz ă úi ele tot într-o propor Ġie însemnat ă că
persoana care se folose úte de func Ġie este condamnabil ă în mare m ăsură
(78,9%).
4. Subiec Ġii care sunt inclu úi de noi în categoria persoane active
apreciază într-o propor Ġie mai mare (87,4%), decât persoanele inactive
(81,8%), c ă persoanele care se folosesc de func Ġii publice pentru a face avere
sunt condamnabile în mare m ăsură.
5. Procentul subiec Ġilor care condamn ă persoanele care fac avere pe
baza func Ġiei publice pe care o au scade odat ă cu nivelul statutului
ocupaĠional al popula Ġiei investigate. Persoanele cu un statut ocupa Ġional
superior condamn ă în marea lor majoritate (95,1%) persoanele care se
folosesc de func Ġiile publice. La fel úi persoanele cu un statut ocupa Ġional
mediu sau sc ăzut, numai c ă de aceast ă dată procentele sunt pu Ġin mai mici
(statut ocupa Ġional mediu – 87,9%, statut ocupa Ġional scăzut – 82,6%).

876. Subiec Ġii din mediul urban (89,7%) condamn ă într-o m ăsură mai
mare persoanele car se folosesc de func Ġia public ă pentru a face avere,
comparativ cu persoanele din mediul rural (78,2%).
Patronul care ofer ă bani pentru a sc ăpa de plata unor taxe/impozite
1. În raport cu variabila sex, nu exist ă diferenĠe privind modul de
apreciere a gradului de vinov ăĠie a patronului implicat în acte de corup Ġie.
Totuúi, persoanele de sex masculin tind s ă fie mai severe în aprecierea acestui
comportament (masculin – 77,7%, feminin – 74,6%).
2. Subiec Ġii cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 de ani consider ă într-
o proporĠie mai mare decât celelalte categorii de vârst ă, că patronul este
condamnabil în mare m ăsură. Totuúi diferenĠa dintre persoanele mature úi
persoanele cu vârsta cuprins ă între 18-34 de ani este mai mic ă (tineri – 76,4%,
maturi – 80,3%), comparativ cu diferen Ġa dintre persoanele mature úi cele
vârstnice (71,6%).
3. Pe m ăsură ce creútenivelul de instruc Ġie, creúte úi procentul
persoanelor care consider ă comportamentul patronului ca fiind condamnabil
în mare m ăsură (nivel sc ăzut – 69%, nivel mediu – 79%, nivel superior –
83,7%).
4. Persoanele active , dar úi cele inactive apreciază în mod asem ăQător
gradul de vinov ăĠie a patronului (persoane active – 78,3%, persoane inactive –
74,1%).
5. Persoanele cu un statut ocupa Ġional superior apreciaz ă
comportamentul patronului ca fiind condamnabil într-o m ăsură mai mare
decât persoanele cu un statut ocupa Ġional mediu sau sc ăzut. De altfel,
observăm faptul c ă pe măsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional, scade úi
procentul subiec Ġilor care apreciaz ă comportamentul patronului ca fiind

88condamnabil în mare m ăsură (statut ocupa Ġional superior – 86,3%, statut
ocupaĠional mediu – 79,3%, statut ocupa Ġional scăzut – 74,3%).
6. Subiec Ġii care au domiciliul în mediul urban (81,4%) apreciaz ă
comportamentul patronului ca fiind condamnabil întro – m ăsură mai mare
decât subiec Ġii din rural (69,9%).
Persoana care ofer ă bani pentru a sc ăpa de o sanc Ġiune
contraven Ġională/penală
1. Nu exist ă diferenĠe între bărbaĠi úi femei atunci când sunt pu úi să facă
aprecieri referitoare la persoan care d ă mită pentru a sc ăpa de sanc Ġiuni.
2. Deosebirile dintre modul în care categoriile de vârstă, incluse în
analiză, apreciaz ă comportamentul persoanei care ofer ă mită sunt destul de
mici. Totu úi, putem remarc ă faptul că persoanele peste 55 de ani par a fi pu Ġin
mai indulgente cu persoanele care vor s ă evite sanc Ġiunile prin oferirea unor
bani, comparativ cu celelate grupe de subiec Ġi (18-34 de ani – 74,1%, 35-54 de
ani – 75,5%, peste 55 de ani – 70,7%).
3. Procentul subiec Ġilor care sanc Ġionează mai dur comportamentul
persoanelor care dau mit ă pentru a sc ăpa de sanc Ġiuni creúte pe măsură ce
creúte úinivelul lor de instruc Ġie. Prin urmare vom constata faptul c ă, subiecĠii
cu un nivel de instruc Ġie superior (78,3%) condamn ă într-o măsură mai mare
comportamentul persoanelor care dau mit ă, comparativ cu subiec Ġii care au
studii medii (74,8%) sau elementare (69,3%).
4. Nu exist ă diferenĠe între modul în care persoanele active úi cele
inactive condamn ă comportamentul persoanelor care dau mit ă pentru a evita
sancĠiunile.
5. Subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional mediu (81,4%) condamn ă într-o
Păsură mai mare, decât cei cu un statut ocupa Ġional superior (72,2%) sau
scăzut (73,5%), persoana care vrea s ă scape de sanc Ġiuni prin dare de mit ă.

896. Persoanele care au domiciliul în mediul urban se dovedesc a fi mai
severe în aprecierea comportamentului supus spre analiz ă (urban – 76,9%,
rural – 69,2%).
Persoana care- úi foloseúte relaĠiile pentru a avansa în func Ġie
1. B ărbaĠii úi femeile apreciaz ă în egală măsură că persoana care
avansează pe baza rela Ġiilor pe care le are este condamnabil ă în mare m ăsură.
2. Persoanele mature (35-54 de ani) consider ă ca fiind condamnabil ă
promovarea pe baza rela Ġiilor într-o propor Ġie mai mare (75,1%), decât
celelalte grupe de subiec Ġi (tineri – 69,8%, peste 55 de ani – 68,1%).
3. Procentul subiec Ġilor care apreciaz ă că promovarea pe baza rela Ġiilor
este condamnabil ă în mare m ăsură creúte pe măsură ce creútenivelul de
instrucĠie al persoanelor intervievate. Prin urmare, subiec Ġii cu studii
superioare (76,7%) sanc Ġionează mai sever promovarea persoanelor pe baza
relaĠiilor, decât subiec Ġii cu studii medii (71,2%) sau cei care au un nivel de
instrucĠie elementar (69,9%).
4. De asemenea, persoanele active apreciază într-o propor Ġie mai mare
(73,2%), comparativ cu persoanele inactive (69,7%), c ă promovarea prin
folosirea rela Ġiilor este condamnabil ă în mare m ăsură.
5. Statutul ocupa Ġional reprezint ă o altă variabilă în funcĠie de care se
distribuie diferit gradul de vinov ăĠie a persoanei care avanseaz ă pe baza
relaĠiilor. Astfel, pe m ăsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional, scade úi
procentul persoanelor care apreciaz ă promovarea ca fiind condamnabil ă în
mare măsură. Persoanele cu un statut ocupa Ġional superior (77,5%) se
dovedesc a fi mai intransigente fa Ġă de un asemenea mod de promovare (statut
ocupaĠional mediu – 72,1%, statut ocupa Ġional scăzut – 70,5%).
6. Nu exist ă diferenĠe între modul în care este perceput ă promovarea pe
baza relaĠiilor în func Ġie de variabila mediu de reziden Ġă.

906.Evaluări ale popula Ġiei privind sursele de îmbog ăĠire de dup ă 1989
Averile realizate dup ă 1989 sunt în primul rând, în opinia popula Ġiei,
rezultatul pilelor úi relaĠiilor (88,5%) pe care persoanele respective le-au avut.
Afacerile ilicite (86,5%) constituie o alt ă sursă de îmbog ăĠire pe baza c ărora
s-au realizat averile din ultimii 16 ani.
Mita úi traficul de influen Ġă, două acte de corup Ġie „clasice”, se afl ăúi
ele printre sursele de îmbog ăĠire identificate de subiec Ġii intervieva Ġi,
procentele înregistrate în cazul acestor dou ă surse fiind aproximativ egal
(82%) úi doar la mic ă diferenĠă de procentele înregistrate de celelalte dou ă
surse men Ġionate (vezi Diagrama 24).
Diagrama 24
APRECIE RI ASUPRA MO DALIT ĂğILOR PRIN CARE UNII OAME NI AU PRO SPE RAT DUP Ă1989
246.344.5
42.343.341.8
26.3
12.940.2 39.7 39.238
34.639.640.5
7.16.18.6 9.310.522.434.6
5.213.5
6.8
1.53.27.16810
2.244
9.4
1.2 1.7 1.51.4 1.732.9
0.6 0.4 0.7 0.3 0.43.6 4.32.3
05101520253035404550
muncă
cinstităúansă/noroc afaceri ilicite pile úi relaĠii trafic de
influenĠămită implicare în
politicăneplata
impozitelor úi
taxelor în foarte mare m ăsurăîn mare m ăsurăîn mică măsurăîn foarte mic ă măsurădeloc NS/NR

91CAP.VI. OPINII PRIVIND EFICIEN ğA MĂSURILOR DE PREVENIRE
ùI COMBATERE A CORUP ğIEI
1. Opiniile popula Ġiei privind posibilitatea reducerii corup Ġiei în România
Aproximativ jum ătate dintre subiec Ġi apreciaz ă că fenomenul corup Ġiei
poate fi redus în mică măsurăúiîn foarte mic ă măsură. La polul opus se
situează „optimiútii” care cred c ă nivelul corup Ġiei poate fi redus în mare úi
foarte mare m ăsură. Procentul înregistrat de aceast ă categorie de subiec Ġi
(37%) este îns ă mai mic decât cel al subiec Ġilor care se arat ă mai puĠin
încrezători în perspectiva reducerii nivelului corup Ġiei din societatea
româneasc ă (vezi Diagrama 25).
Diagrama 25
EVALUAREA POSIBILIT ĂğII DE REDUCERE A CORUP ğIEI ÎN
ROMÂNIA
7,729,338,211,76,76,4
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0in foarte mare masurain mare masuraintr-o mica masurain foarte mica masuradelocNS /NR
Întrucât o prim ă analiză a rezultatelor a eviden Ġiat conturarea a dou ă
grupuri de subiec Ġi (cea a subiec Ġilor care consider ă că fenomenul corup Ġiei
poate fi redus în mare úiîn foarte mare m ăsurăúi cel al subiec Ġilor care
apreciază că fenomenul corup Ġiei nu poate fi redus decât în micăúi foarte
micăPăsură), vom continua prin a eviden Ġia principalele aspecte referitoare

92la modul în care se structureaz ă cele două grupuri în raport cu toate variabilele
socio-demografice. Astfel, opiniile subiec Ġilor din cele dou ă grupuri privind
posibilitatea reducerii nivelului corup Ġiei se distribuie dup ă cum urmeaz ă:
1. Grupul subiec Ġiloroptimiútieste constituit îndeosebi din persoane de
sex masculin (40,2%), în timp ce grupul subiec Ġilor pesimiúti este omogen din
punct de vedere al distribu Ġiei în raport cu variabila sex. Femeile úi bărbaĠii
apreciază în propor Ġii egale c ă fenomenul corup Ġiei poate fi redus în micăúi
foarte mic ă măsură (aproximativ 50%).
2. În raport cu variabila vârstă observăm următoarele: grupul
persoanelor care apreciaz ă că fenomenul corup Ġiei poate fi redus în mare
Păsură este format din subiec Ġi tineri, adul Ġi úi tineri, în propor Ġii aproximativ
egale. Totu úi, procentul vârstnicilor este pu Ġin mai mare decât al tinerilor
(tineri – 34,8%, adul Ġi – 37,5%, vârstnici – 38,1% ). Situa Ġia subiecĠilor care
sunt de părere că nivelul corup Ġiei nu poate fi redus este asem ăQătoare., numai
Fă, de aceast ă dată, vârstnici sunt mai pu Ġini numero úi (tineri – 50,2%, adul Ġi –
51,7%, vârstnici – 47,7%).
3. Grupul subiec Ġilor care apreciaz ă că nivelul corup Ġiei poate fi redus
în mare úi foarte mare m ăsură este format, în propor Ġii asemăQătoare, din
persoane cu nivel de instruc Ġie scăzut, mediu úi superior. Totu úi, persoanele cu
un nivel de instruc Ġie scăzut par s ă fie mai bine reprezentate (nivel de
instrucĠie scăzut – 39,8%, nivel de instruc Ġie mediu – 35,7%, nivel de
instrucĠie superior – 38%).
4. Diferen Ġele procentuale înregistrate între procentul persoanelor active
úi inactive din grupul subiec Ġilor care cred c ă nivelul corup Ġiei poate fi redus
în mare m ăsură sunt mici. Persoanele inactive par a fi îns ă mai numeroase
(persoane active – 35,6%, persoane inactive – 38,4%). În schimb, în grupul
persoanelor care apreciaz ă că fenomenul corup Ġiei poate fi redus în micăúi

93foarte mic ă măsură subiecĠii care au statut de persoane active sunt mai bine
reprezenta Ġi (persoane active – 53,6%, persoane inactive – 46%).
5. Dac ă grupul subiec Ġilor care cred c ă fenomenul corup Ġiei poate fi
redus în mare m ăsură este mai omogen din punct de vedere al nivelului
statutului ocupa Ġional (nu exist ă diferenĠe semnificative în func Ġie de aceast ă
variabilă), în schimb al doilea grup este mai pu Ġin omogen. Observ ăm astfel,
faptul că persoanele cu un statut ocupa Ġional superior (56,8%) úi mediu (55%)
sunt mai bine reprezentate la nivelul acestui grup de subiec Ġi.
6. Grupul subiec Ġilor care consider ă că fenomenul corup Ġiei poate fi
redus în mare úi foarte mare m ăsură este format în p ăUĠi aproximativ egale din
persoane care au domiciliul atât în mediul rural, cât úi în mediul urban. Grupul
subiecĠilor care apreciaz ă că nivelul corup Ġiei poate fi redus doar în mic ăúi
foarte mic ă măsură este format într-o propor Ġie mai mare din persoane din
mediul urban (rural – 45%, urban – 54%).
2. Aprecieri privind eficien Ġa instituĠiilor care lupt ă împotriva corup Ġiei
DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie (fostul Parchet Na Ġional Anticorup Ġie)
(52%), mass media (50%) úi DirecĠia General ă Anticorup Ġie (44%) reprezint ă,
în opinia subiec Ġilor, institu Ġiile cele mai eficiente în lupta anticorup Ġie (vezi
Diagrama 26).

94Diagrama 26
INSTITU ğII EFICIENTE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUP ğIEI
15,649,721,510,552,343,822,85,130,37,8
9,2
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0ONG-uri/societ atea civil ăMass-mediaMinisterul Justi ĠieiInstanĠele de judecat ăParcheteleDNA(PNA)DGA din cadrul MAIPoliĠiaParlamentulPreúedinĠiaGuvernul
PreúedinĠia se situeaz ă, prin procentele înregistrate ca urmare a
opĠiunilor exprimate de c ătre subiec Ġi (30%), pe locul imediat urm ător într-o
posibilă ierarhie a institu Ġiilor eficiente, înaintea poli Ġiei (22%) úi a
Ministerului Justi Ġiei (21%).
InstanĠele de judecat ăúi parchetele sunt percepute ca fiind institu Ġii
eficiente în lupta împotriva corup Ġiei de un num ăr redus de subiec Ġi
(aproximativ 10% dintre subiec Ġi pentru fiecare dintre cele dou ă instituĠii).
DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie
PercepĠia publică asupra activit ăĠii DirecĠiei NaĠional Anticorup Ġie este
influenĠată de variabilele socio-demografice analizate astfel:
1. Aprecierile popula Ġiei privind eficien Ġa DNA nu sunt influen Ġate de
variabila sex. Totuúi, remarcăm faptul c ă femeile (52,1%) consider ă, într-o
Păsură mai mare decât b ărbaĠii (47,8%), c ă DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie a
fost cea mai eficient ă instituĠie în lupta anticorup Ġie.

95 2. Persoanele cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 de ani (39%) sunt,
într-o măsură mai mare,de p ărere că DNA a fost cea mai eficient ă instituĠie,
comparativ cu persoanele tinere (26,9%) sau vârstnice (33,9%).
3. Activitatea Direc Ġiei NaĠionale Anticorup Ġie este apreciat ă pozitiv
îndeosebi de persoanele cu un nivel de instruc Ġie mediu (58%). De asemenea,
procentul persoanelor cu nivel de instruc Ġie scăzut care consider ă că DNA este
o instituĠie eficient ă este semnificativ (29,8%). Observ ăm însă, faptul c ă
persoanele cu studii superioare nu sunt la fel de mul Ġumite de activitatea
acestei institu Ġii, doar 12% dintre acestea apreciaz ă pozitiv activitatea DNA.
4. Nu exist ă diferenĠe privind modul de apreciere a activit ăĠii DNA de
Fătre subiec Ġi în raport cu variabila persoane active/inactive .
5. În raport cu statutul ocupa Ġional , observăm faptul c ă pe măsură ce
scade nivelul acestuia, cre úte procentul subiec Ġilor care apreciaz ă pozitiv
activitatea DNA. Altfel spus, persoanele care au un statut ocupa Ġional scăzut
(73,5%) sunt într-o m ăsură mai mare mul Ġumite de activitatea DNA, decât
persoanele cu un statut ocupa Ġional mediu (13,8%) sau superior (10,8%).
6. Subiec Ġii care au domiciliul în mediul urban (58,3%) sunt mai
mulĠumiĠi de activitatea DNA, comparativ cu subiec Ġii din mediul rural
(41,6%).
Mass media
Aprecierile popula Ġiei investigate asupra modului în care mass media s-
a implicat în lupta anticorup Ġie sunt influen Ġate de variabilele
sociodemografice dup ă cum urmeaz ă:
1. Subiec Ġii de sex masculin (53,3%) consider ă că activitatea mass
media a fost eficient ă în lupta anticorup Ġie într-o m ăsură mai mare decât
femeile (46,6%).

962. AdulĠii care apreciaz ă pozitiv activitatea reprezentan Ġilor mass media
sunt mai numero úi decât tinerii sau persoanele vârstnice (35 – 54 de ani –
38,6%; 18-34 ani – 29,6%; peste 55 de ani – 31,7%).
3. Persoanele cu nivel de intruc Ġie mediu sunt cele mai mul Ġumite de
modul în care s-a implicat mass media în lupta anticorup Ġie (62,3%). La polul
opus se situeaz ă persoanele cu studii superioare, doar 14,5% dintre subiec Ġii
care apreciaz ă activitatea mass media au un nivel de intruc Ġie superior.
4. Marea majoritate a subiec Ġilor care sunt mul ĠumiĠi de activitatea mass
media sunt persoane active (84,5%).
5. În raport cu variabila statut ocupa Ġional, observ ăm faptul c ă pe
Păsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional, cre úte procentul subiec Ġilor
mulĠumiĠi de activitatea mass media. Prin urmare cei mai mul ĠumiĠi de modul
în care s-a implicat mass media în lupta anticorup Ġie sunt subiec Ġii cu un statut
ocupaĠional scăzut (statut ocupa Ġional superior – 12,9%; statut ocupa Ġional
mediu – 13,9%; statut ocupa Ġional scăzut – 73%).
6. Persoanele din mediul urban (64,5%) sunt mul Ġumite într-o m ăsură
mai mare, decât cele din mediul rural (35,4%), de activitatea reprezentan Ġilor
mass media.
DirecĠia General ă Anticorup Ġie
Deúi este o institu Ġie înfiinĠată recent, Direc Ġia General ă Anticorup Ġie
din cadrul Ministerului Administra Ġiei úi Internelor a reu úit să creeze imaginea
unei institu Ġii eficiente care lupt ă împotriva corup Ġiei. Modul în care popula Ġia
investigat ă percepe activitatea acestei institu Ġii variază în funcĠie de variabilele
sociodemografice astfel:
1. Femeile apreciaz ă într-o măsură mai mare activitatea DGA (53,9%),
comparativ cu b ărbaĠii (46%).

97 2. Subiec Ġii cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 de ani consider ă că
DGA este o institu Ġie eficient ă într-o propor Ġie mai mare (38,8%), decât
celelalte categorii de persoane (18-34 de ani – 27,3%; peste 55 ani – 33,7%).
3. Activitatea DGA este evaluat ă ca fiind eficient ă îndeosebi de c ătre
persoanele cu studii medii. Aproximativ 60% dintre subiec Ġii care afirm ă că
rezultatele acestei institu Ġii sunt bune sunt absolven Ġi de liceu. În schimb,
persoanele cu studii superioare sunt cele mai pu Ġin mulĠumite de activitatea
DGA (9,5%).
4. Atât persoanele active (48,8%), cât úi cele inactive (51,1%) apreciaz ă
activitatea desf ăúurată de aceast ă instituĠie.
5. Persoanele cu un statut ocupa Ġional scăzut (77,5%) sunt mai
mulĠumite de activitatea DGA, decât persoanele cu statut ocupa Ġional mediu
(13,4%) sau superior (8.9%).
6. Subiec Ġii cu domiciliul în mediul urban (55,7%) apreciaz ă activitatea
DGA ca fiind eficient ă într-o propor Ġie mai mare decât subiec Ġii cu domiciliul
în mediul rural (44,2%).
2.1. Opiniile popula Ġiei privind m ăsurile anticorup Ġie luate de c ătre actualul
guvern
0ăsurile anticorup Ġie luate de c ătre actualul guvern al României sunt
evaluate de aproximativ jum ătate dintre subiec Ġi ca fiind unele eficiente, altele
nu. De remarcat faptul c ă, procentul subiec Ġilor care le apreciaz ă ca fiind
ineficiente (26%) este dublu fa Ġă de cel al subiec Ġilor care le consider ă ca fiind
eficiente (11%) (vezi Diagrama 27).

98Diagrama 27
EVALUAREA EFICIEN ğEI MĂSURILOR ANTICORUP ğIE LUATE
PÂNĂ ÎN PREZENT DE ACTUALUL GUVERN
11,252,226,310,3
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0eficienteunele eficiente, altele
nuineficienteNS/NR
Eficien Ġa măsurilor anticorup Ġie luate de actualul guvern al României
este apreciat ă diferit de popula Ġia investigat ă. Analiza r ăspunsurilor date la
întrebarea inclus ă în ancheta noastr ă, în func Ġie de variabilele
sociodemografice, relev ă faptul că:
1. Femeile sunt mai mul Ġumite de m ăsurile luate de actualul guvern cu
privire la reducerea corup Ġiei din societatea româneasc ă (56,8%), comparativ
cu bărbaĠii (43,2%).
2. Procentul subiec Ġilor care consider ă că măsurile luate de actualul
guvern sunt eficiente cre úte pe măsură ce creúte úivârsta acestora. Astfel,
persoanele vârstnice (41,7%) sunt mai mul Ġumite de activitatea guvernului, în
timp ce tinerii se situeaz ă prin răspunsurile date la polul opus (22,7%).
3. M ăsurile anticorup Ġie luate de actualul guvern sunt apreciate ca fiind
eficiente îndeosebi de c ătre subiec Ġii care au nivel de instruc Ġie scăzut (41,7%)
sau mediu (50%). Persoanele cu studii superioare sunt, îns ă, mai pu Ġin
mulĠumite de activitatea guvernului în domeniul m ăsurilor anticorup Ġie
(7,6%).

99 4. Persoanele inactive apreciaz ă într-o propor Ġie mai mare, decât
persoanele active, c ă măsurile luate de guvern pentru reducerea corup Ġiei sunt
ineficiente (persoane active – 25,6%; persoane inactive – 27,1%).
5. Atunci când sunt pu úi în situaĠia să aprecieze m ăsurile anticorup Ġie
luate de actualul guvern, subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional superior úi cei cu
un statut ocupa Ġional mediu opteaz ă într-o propor Ġie însemnat ă pentru varianta
de răspuns unele eficiente, altele nu (fiecare categorie de persoane
aproximativ 60%). Procentul subiec Ġilor cu un statut ocupa Ġional scăzut care
optează pentru aceea úi variantă de răspuns este, de asemenea, însemnat
(49,5%).
6. Subiec Ġii din mediul urban sunt mai nemul ĠumiĠi (ineficiente –
58,6%) de m ăsurile anticorup Ġie luate de actualul guvern, comparativ cu
subiecĠii care au domiciliul în mediul rural (ineficiente – 41,4%).
2.2. Evaluarea eficien Ġei DirecĠiei NaĠionale Anticorup Ġie în instrumentarea
cazurilor de mare corup Ġie
DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie este apreciat ă pozitiv de mai mult de
jumătate dintre persoanele intervievate, atunci când li s-a cerut subiec Ġilor să
se refere la modul în care s-a implicat aceast ă structură în instrumentarea
cazurilor de mare corup Ġie din România (vezi Diagrama 28).
Diagrama 28

100IMPLICAREA DNA (PNA) ÎN CAZURI DE "MARE CO RUP ğIE"
55,927,816,3
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0danuNS/NR
Opiniile popula Ġiei investigate privind implicarea Direc Ġiei NaĠionale
Anticorup Ġie în instrumentarea cazurilor de mare corup Ġie se construiesc
diferit în func Ġie de variabilele sociodemografice incluse în analiz ă.
Rezultatele nanalizei noastre relev ă următoarele aspecte:
1. Diferen Ġele procentuale înregistrate în cazul variabilei sex sunt
nesemnificative. Altfel spus, nu exist ă deosebiri între opiniile exprimate de
Fătre bărbaĠi úi femei fa Ġă de activitatea DNA.
2. Adul Ġii apreciaz ă într-o m ăsură mai mare (42,3%), decât tinerii
(25%) sau vârstnicii (32,7%), c ă DNA s-a implicat în rezolvarea cazurilor de
mare corup Ġie din România.
3. În raport cu variabila nivel de instruc Ġie, sesizăm faptul c ă pe măsură
ce creúte nivelul de instruc Ġie al subiec Ġilor, creúte úi procentul celor care
apreciază că DNA s-a implicat în instrumentarea cazurilor de mare corup Ġie.
Astfel, persoanele cu studii superioare reprezint ă categoria de subiec Ġi care
este cea mai mul Ġumită de activitatea DNA (nivel sc ăzut – 50,7%; nivel mediu
– 56,9%; nivel superior – 66,7%).
4. Persoanele active consider ă într-o m ăsură mai mare (62,7%), decât
cele inactive (49,7%), c ă DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie s-a implicat în
rezolvarea unor cazuri de mare corup Ġie.

101 5. Pe m ăsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional , scade úi procentul
subiecĠilor care apreciaz ă că DNA s-a implicat în instrumentarea cazurilor de
mare corup Ġie. Astfel, subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional superior (69,6%) sunt
mai mulĠumiĠi de activitatea DNA, comparativ cu subiec Ġii cu un statut
ocupaĠional mediu (58,6%) sau sc ăzut (53,7%).
6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban (60,5%) sunt mai
mulĠumite de activitatea DNA, comparativ cu persoanele din mediul rural
(50,6%).
3. Presiuni exercitate asupra unor categorii de persoane úi sursa acestor
presiuni
ÎntrebaĠi despre nivelul presiunilor exercitate asupra unor categorii de
persoane, subiec Ġii apreciaz ă că aceste presiuni se manifest ă,în mare m ăsură
úiîn foarte mare m ăsură, îndeosebi la nivelul primarilor (56,4%),
judecătorilor (53,7%), procurorilor (52,5%) úi poliĠLútilor (50.9%) (vezi
Diagrama 29).
Diagrama 29

102APRE CIE RI PRIVIT O ARE LA M ĂSURA ÎN CARE SE E XE RCIT Ă PRE SIUNI ASUPRA
UNO R CATEGORII DE PERSOANE
051015202530354045
primari poliĠLúti notari avocaĠi procurori judecători executori
judecătoreúti
în foarte mare m ăsurăîn mare m ăsurăîn mică măsurăîn foarte mic ă măsurădeloc NS/NR
Executorii judec ătoreúti, avoca Ġii úi notarii reprezint ă categoriile
profesionale care sunt expuse presiunilor într-o m ăsură mai mică.
$úa cum am v ăzut, categoriile de persoane cele mai expuse presiunilor
sunt, în opinia popula Ġiei investigate, primarii, judec ătorii, procurorii,
poliĠLútii. Analiza datelor ob Ġinute din anchet ă în raport cu variabilele socio-
demografice relev ă următoarele aspecte:
Primari
1. Nu exist ă diferenĠe de opinie privind m ăsura în care se exercit ă
presiuni asupra acestei categorii de persoane, în raport cu variabila sex.
2. Pe măsură ce creúte vârsta subiec Ġilor scade procentul persoanelor
care consider ă că se exercit ă presiuni asupra primarilor în mare úi foarte mare
Păsură. Astfel, tinerii (62%) úi adulĠii (47,1%) apreciaz ă că primarii sunt
expuúi presiunilor în propor Ġii semnificativ mai mari decât vârstnicii (47,1%).
3. Opinia popula Ġiei privind presiunile exercitate asupra primarilor este
direct influen Ġată de variabila nivel de instruc Ġie. Observăm în acest caz faptul
Fă pe măsură ce creúte nivelul de instruc Ġie al subiec Ġilor investiga Ġi, creúte úi

103procentul celor care apreciaz ă că se exercit ă presiuni în mare úi foarte mare
Păsură asupra primarilor (nivel de instruc Ġie scăzut – 54,9%, nivel de
instrucĠie mediu – 59,2%, nivel de instruc Ġie superior – 74,4%).
4. Persoanele active care consider ă că asupra primarilor se exercit ă
presiuni în mare úi foarte mare m ăsură sunt mai numeroase (60,2%), decât
persoanele inactive care au aceea úi opinie (51,8%).
5. Pe măsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional , scade úi procentul
subiecĠilor care apreciaz ă că la nivelul primarilor se exercit ă presiuni în mare
úi foarte mare m ăsură. Astfel, persoanele cu un statut ocupa Ġional superior
(72,6%) apreciaz ă că primarii sunt expu úi presiunilor pentru a lua unele
decizii într-o propor Ġie mai mare decât celelalte categorii de persoane (statut
ocupaĠional scăzut – 59,3%, statut ocupa Ġional mediu – 53,2%).
6. Procentul subiec Ġilor cu domiciliul în mediul urban care apreciaz ă că
la nivelul primarilor se exercit ă presiuni în mare úi foarte mare m ăsură este
semnificativ mai mare (64,3%), comparativ cu al subiec Ġilor din mediul rural
care au aceea úi opinie (47,3%).
Judecători
1. Opiniile b ărbaĠilor úi femeilor asupra modului în care se exercit ă
presiuni la nivelului judec ătorilor sunt asem ăQătoare.
2. Pe măsură ce creúte vârsta subiec Ġilor, scade procentul celor care
apreciază că la nivelul judec ătorilor se exercit ă presiuni în mare úi foarte mare
Păsură (tineri – 58,6%, adul Ġi – 54,9%, vârstnici – 48,9%).
3. În schimb, pe m ăsură ce creúte nivelul de instruc Ġie al subiec Ġilor,
creúte úi procentul celor care cred c ă la nivelul judec ătorilor se manifest ă
presiuni în mare úi foarte mare m ăsură (nivel de instruc Ġie scăzut – 43,3%,
nivel de instruc Ġie mediu – 56,8%, nivel de instruc Ġie superior – 69%).

1044. Procentul persoanelor active care apreciaz ă că judecătorii sunt expu úi
presiunilor este mai mare, comparativ cu cel al persoanelor inactive care au
aceeaúi opinie (activi – 56,5%, inactivi – 50,5%).
5. Persoanele cu un statut ocupa Ġional superior apreciaz ă într-o
proporĠie semnificativ mai mare (69,7%), decât celelalte categorii
ocupaĠionale, că judecătorii sunt supu úi presiunilor (statut ocupa Ġional mediu –
57,1%, statut ocupa Ġional scăzut – 50,7%).
6. Subiec Ġii care au domiciliul în mediul urban consider ă că judecătorii
sunt supu úi presiunilor într-o propor Ġie mai mare (60,5%), decât subiec Ġii din
mediul rural (45,7%).
Procurori
1. Femeile úi bărbaĠii apreciaz ă în propor Ġii asemăQătoare că la nivelul
procurorilor se exercit ă presiuni în mare úi foarte mare m ăsură (aproximativ
52%).
2. Pe măsură ce creúte vârsta persoanelor intervievate, scade procentul
celor care apreciaz ă că la nivelul procurorilor se exercit ă presiuni pentru a le
influenĠa deciziile. Persoanele tinere sunt de p ărere, într-o propor Ġie mai mare
(58%), că procurorii sunt supu úi presiunilor (adul Ġi – 54%, vârstnici – 47,1%).
3. Opinia subiec Ġilor privind presiunilor exercitate la nivelul
procurorilor este direct influen Ġată de nivelul de instruc Ġie. Astfel, pe m ăsură
ce creúte nivelul de instruc Ġie, creúte úi procentul subiec Ġilor care consider ă că
la nivelul procurorilor se manifest ă presiuni în mare úi foarte mare m ăsură
(nivel de instruc Ġie scăzut – 52,4%, nivel de instruc Ġie mediu – 56,4%, nivel
de instruc Ġie superior – 65,2%).
4. Opinia persoanelor active úi inactive privind m ăsura în care se
exercită presiuni la nivelul procurorilor este asem ăQătoare, diferen Ġele

105procentuale înregistrate nefiind semnificative (persoane active – 55,2%,
persoane inactive – 49,4%).
5. Procentul subiec Ġilor a căror opinie este c ă la nivelul procurorilor se
exercită presiuni în mare úi foarte mare m ăsură se diminueaz ă pe măsură ce
scade nivelul statutului ocupa Ġional (statut ocupa Ġional superior – 69,6%,
statut ocupa Ġional mediu – 55,7%, statut ocupa Ġional scăzut – 49,5%).
6. Persoanele din mediul urban apreciaz ă într-o propor Ġie mai mare
(58,9%), decât cele din mediul rural (45%), c ă la nivelul procurorilor se
exercită presiuni în mare úi foarte mare m ăsură.
PoliĠLúti
1. Nu exist ă diferenĠe procentuale semnificative între opiniile exprimate
de către bărbaĠi (50,8%) úi femei (51,2%) în privin Ġa gradului în care se
exercită presiuni la nivelul poli ĠLútilor.
2. Pe măsură ce creúte vârsta subiec Ġilor intervieva Ġi, scade procentul
persoanelor care apreciaz ă că la nivelul poli ĠLútilor se exercit ă presiuni. Astfel,
persoanele tinere (60%) consider ă că poliĠLútii sunt supu úi presiunilor într-o
proporĠie mai mare decât adul Ġii (51,9%) úi vârstnicii (43,4%).
3. În raport cu variabila nivel de instruc Ġie, rezultatele relev ă faptul că
pe măsură ce creúte nivelul de instruc Ġie, creúte úi procentul subiec Ġilor care
cred că la nivelul poli ĠLútilor se exercit ă presiuni în mare úi foarte mare
Păsură. SubiecĠii cu un nivel de instruc Ġie superior (67,4%) care consider ă că
la nivelul poli ĠLútilor se exercit ă presiuni sunt mai numero úi decât subiec Ġii cu
un nivel de instruc Ġie mediu (53,8%) sau sc ăzut (39,7%).
4. Persoanele active care apreciaz ă că la nivelul poli ĠLútilor se exercit ă
presiuni în mare úi foarte mare m ăsură sunt mai numeroase (55,7%), decât
persoanele inactive (46,5%).

1065. În raport cu variabila statut ocupa Ġional, observ ăm o tendin Ġă de
diminuare a procentului subiec Ġilor care apreciaz ă că la nivelul poli ĠLútilor se
exercită presiunipe m ăsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional (statut
ocupaĠional superior – 63,7%, statut ocupa Ġional mediu – 52,1%, statut
ocupaĠional scăzut – 49,1%).
6. Procentul persoanelor din mediul urban care apreciaz ă că poliĠLútii
sunt supu úi presiunilor în mare úi foarte mare m ăsură este mai mare (58,2%),
comparativ cu cel al persoanelor din mediul rural care au aceea úi opinie
(42,5%).
În ceea ce prive úte sursele acestor presiuni, popula Ġia investigat ă
apreciază că presiunile vin în special din partea oamenilor politici (30,2%) úi a
oamenilor care au influen Ġă, bani úi relaĠii (21,4%) (vezi Diagrama 30).
Diagrama 30
APRECIERI ASUPRA SURSEI DE PROVENIEN ğĂ A
PRESIUNILOR
30,212,91,72,921,42,00,65,40,511,8
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0oamenilor politicipers cu functii de conducereautorit at ilorfucntionari din instit publice centraleoamenilor care au influenta, bani, relatiioamenilor de afacericunoscutilor, rudelor, prietenilorcei care au anumite intereseoamenilor de randdin toate directiile
Persoanele cu func Ġii de conducere úipresiunile care vin din toate
direcĠiilemenĠionate de noi reprezint ă variantele de r ăspuns pentru care au

107optat mai mult de 10% dintre subiec Ġi. Itemii care f ăceau referire la autorit ăĠi
(poliĠLúti, procurori, judec ători), func Ġionari din institu Ġiile publice centrale,
dar úi cele care f ăceau trimiteri la persoanele din familia sau cercul de prieteni
au înregistrat valori sub 5% din totalul subiec Ġilor investiga Ġi.
Analiza r ăspunsurilor date de subiec Ġii investiga Ġi în raport cu
variabilele sociodemografice relev ă următoarele aspecte:
Presiuni exercitate din partea oamenilor politici
1. Pe m ăsură ce creútenivelul de instruc Ġie al subiec Ġilor, creúte úi
procentul subiec Ġilor care consider ă că presiunile sunt exercitate de c ătre
oamenii politici (nivel de instruc Ġie scăzut – 25,5%, nivel de instruc Ġie mediu
– 32%, nivel de instruc Ġie superior – 34,1%).
2. Subiec Ġii cu domiciliul în mediul urban care cred c ă presiunile sunt
exercitate de c ătre oamenii politici sunt mai numero úi (33,6%), decât subiec Ġii
din mediul rural care au aceea úi opinie (26,2%).
3. Nu exist ă diferenĠe semnificative în raport cu variabilele: sex,vârstă
persoane active/inactive, statut ocupa Ġional.
Presiuni exercitate de c ătre oameni care au influen Ġă, bani, úi relaĠii
Nu există diferenĠe procentuale semnificative în raport cu variabilele:
sex, vârst ă nivel de instruc Ġie, persoane active/inactive, statut ocupa Ġional,
mediu de reziden Ġă.

108CAP.VII. APRECIERI PRIVIND M ĂSURILE NECESARE
PENTRU REDUCEREA CORUP ğIEI
1. Măsurile necesare reducerii corup Ġiei la nivelul societ ăĠii române úti
Cele mai urgente m ăsuri care ar trebui luate în scopul reducerii
nivelului corup Ġiei sunt considerate a fi: sanc Ġionarea mai sever ă a celor care
Văvârúesc astfel de fapte (34,7%), aplicarea corect ă úi respectarea legilor
existente (16,3%) úi elaborarea unor legi mai bune (15,3%). Schimbarea
mentalităĠilor úi imbunăWăĠirea situa Ġiei economice a Ġării sunt apreciate ca
Păsuri urgente într-o propor Ġie mult mai redus ă (sub 10%) (vezi Diagrama
31).
Diagrama 31
APRECIERI ASUPRA CELOR MAI URGENTE M ĂSURI NECESARE
PENTRU REDUCEREA CORUP ğIEI
34,715,316,39,54,32,84,49,7
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0pedepsirea, sanctionarea severa a celor coruptilegi mai buneaplicarea corecta si respectarea legilor existenteimbunatatirea situatiei economice a tariischimbarea celor care ocupa functii de conducerecontroale mai deseimplicarea mai eficienta in reducerea cor a instit
de contrschimbarea mentalitatilor

109 Analiza opiniilor subiec Ġilor intervieva Ġi în raport cu variabilele socio-
demografice eviden Ġiază următoarele aspecte:
Pedepsirea, sanc Ġionarea mai sever ă a celor care s ăvârúesc a celor
corupĠi
1. Diferen Ġele dintre procentul femeilor úi cel al bărbaĠilor care opteaz ă
pentru aceast ă variantă de răspuns sunt nesemnificative. Totu úi, remarc ăm
tendinĠa femeilor de a considera, într-o m ăsură mai mare decât b ărbaĠii, că
sancĠionarea mai sever ă a persoanelor care s ăvârúesc acte de corup Ġie este cea
mai indicat ă măsură de reducere a corup Ġiei (bărbaĠi 46,8%, femei – 53,2%).
2. Pe m ăsură ce creútevârsta subiecĠilor, creúte úi procentul celor care
consideră că sancĠionarea sever ă reprezint ă o măsură necesar ă pentru
reducerea corup Ġiei. Astfel, persoanele vârstnice sunt cele care cred într-o
Păsură mai mare în eficien Ġa acestei m ăsuri (tineri – 25,7%, adul Ġi – 36%,
vârstnici – 38,2%).
3. Subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie mediu opteaz ă îndeosebi pentru
această măsură de reducere a corup Ġiei (38,9%). De asemenea, persoanele cu
un nivel de instruc Ġie scăzut care aleg aceast ă măsură ca fiind cea mai indicat ă
reprezintă un procent semnificativ din totalul subiec Ġilor (34,0%). Spre
deosebire de aceste dou ă categorii de persoane, subiec Ġii cu un nivel de
instrucĠie superior par mai reticen Ġi faĠă de aceast ă măsură (28,7%).
4. Persoanele inactive opteaz ă într-o propor Ġie mai mare pentru aceast ă
Păsură (39,3%), în compara Ġie cu persoanele active (30,3%).
5. Procentul subiec Ġilor care aleg aceast ă variantă de răspuns cre úte pe
Păsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional . Astfel, subiec Ġii cu un statut
ocupaĠional superior reprezint ă categoria de persoane care opteaz ă într-o
proporĠie mai mic ă pentru pedepsirea mai sever ă a celor corup Ġi (statut
ocupaĠional scăzut – 37,2%, statut ocupa Ġional mediu – 35%, statut
ocupaĠional superior – 18,6%).

110 6. Persoanele care au domiciliul în mediul rural apreciaz ă, într-o m ăsură
mai mare (36,3%), c ă pedepsirea persoanelor corupte constituie o m ăsură
eficientă de reducere a corup Ġiei, spre deosebire de persoanele care au
domiciliul în mediu urban (33,3%).
Aplicarea corect ăúi respectarea legilor existente
1. De úi diferenĠele procentuale dintre op Ġiunile exprimate de c ătre
EărbaĠi úi femei sunt mici, putem remarca faptul c ă bărbaĠii sunt cei care cred
într-o măsură mai mare c ă aplicarea corect ă a legilor existente reprezint ă o
Păsură eficientă pentru reducerea corup Ġiei (bărbaĠi – 48,9%, femei – 51,1%).
2. Adul Ġii (40,8%) reprezint ă categoria de persoane care cred c ă
aplicarea corect ă a legisla Ġiei existente constituie o m ăsură indicată pentru
reducerea corup Ġiei. Sunt urma Ġi de vârstnici la o diferen Ġă de numai patru
procente (36,1%).
3. Pe m ăsură ce creútenivelul de instruc Ġie creúte úi procentul
subiecĠilor care consider ă că aplicarea corect ă a legilor este o m ăsură eficientă
(nivel de instruc Ġie scăzut – 13,2%, nivel de instruc Ġie mediu – 16,4%, nivel
de instruc Ġie superior – 24%).
4. Persoanele active care aleg aceast ă măsură ca fiind eficient ă în cazul
reducerii nivelului corup Ġiei sunt mai numeroase (53,9%), decât persoanele
inactive care au aceea úi opĠiune (40,8%).
5. Procentul subiec Ġilor care apreciaz ă că aplicarea corect ă a legislaĠiei
existente constituie m ăsura cea mai indicat ă creúte pe măsură ce creúte nivelul
statutului ocupa Ġional. Prin urmare, subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional superior
care aleg aceast ă variantă de răspuns sunt mai numero úi (30,4%), decât cei
care au un statut ocupa Ġional inferior (statut ocupa Ġional mediu – 15,7%, statut
ocupaĠional scăzut – 14,9%).

111 6. Analiza op Ġiunilor exprimate de c ătre subiec Ġii din mediul urban úi
din mediul rural relev ă faptul că procentul persoanelor din mediul urban este
mai mare, decât al celor din rural în cazul acestei variante de r ăspuns (urban –
58,6%, rural – 41,4%).
Elaborarea unor legi mai bune
1. Op Ġiunile femeilor úi bărbaĠilor în privin Ġa acestei variante de r ăspuns
sunt asem ăQătoare. Totu úi, femeile consider ă într-o propor Ġie mai mare c ă
legislaĠia ar trebui îmbun ăWăĠită pentru ca nivelul corup Ġiei să poată fi redus
(bărbaĠi – 48,9%, femei – 51,1%).
2. Adul Ġii (38,3%) úi vârstnicii (38,9%) consider ă că îmbunăWăĠirea
legislaĠiei reprezint ă cea mai indicat ă soluĠie de reducere a corup Ġiei,
comparativ cu tinerii (22,8%).
3. Nu exist ă diferenĠe semnificative în raport cu variabilele nivel de
instrucĠie úi persoane active/inactive în cazul acestei variante de r ăspuns.
4. Persoanele cu un statut ocupa Ġional superior consider ă într-o măsură
mai mare c ă îmbunăWăĠirea legisla Ġiei constituie o m ăsură eficientă (20,6%),
comparativ cu celelalte categorii de persoane (statut ocupa Ġional mediu –
8,6%, statut ocupa Ġional scăzut – 15,8%).
5. Subiec Ġii din mediul rural (17,9%) opteaz ă într-un procent mai mare
pentru aceast ă măsură de reducere a corup Ġiei, comparativ cu subiec Ġii din
mediul urban (13,1%).
2. Măsurile necesare reducerii corup Ġiei la nivelul Ministerului
Administra Ġiei úi Internelor
OpĠiunile subiec Ġilor privind m ăsurile care ar trebui luate pentru
reducerea num ărului actelor de corup Ġie la nivelul Ministerului Administra Ġiei
úi Internelor coincid cu r ăspunsurile lor referitoare la m ăsurile care ar trebui
luate la nivelul întregii societ ăĠi, úi anume: sanc Ġionarea mai sever ă a celor

112corupĠi, aplicarea corect ă a legilor úi adoptarea unor legi mai bune (vezi
Diagrama 32). Remarc ăm însă, în cazul m ăsurilor care trebuie s ă reducă
corupĠia din M.A.I. un procent mai mare al subiec Ġilor care apreciaz ă că
lucrătorii corup Ġi din acest minister ar trebui sanc ĠionaĠi mai sever (44%),
comparativ cu cel înregistrat la nivel general (34,7%).
Diagrama 32
APRECIERI ASUPRA CELOR MAI EFICIENTE M ĂSURI
NECESARE PENTRU REDUCEREA CORUP ğIEI DIN M.A.I.
43,716,26,17,93,1
18,9
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0sanctionarea mai severa a celor coruptiadoptarea unor legi mai buneaplicarea corecta si respectarea legilor
deja existentecontroale mai dese din partea sefilorcresterea salariilor personalului MAIprezentarea in mass media a cazurilor
si sanctiunilor aplica
Aprecierile subiec Ġilor privind m ăsurile necesare reducerii actelor de
corupĠie din MAI difer ă în funcĠie de variabilele analizate astfel:
1. Femeile opteaz ă într-o propor Ġie mai mare decât b ărbaĠii către
majoritatea variantelor de r ăspuns care presupun sanc Ġionarea mai severa a
faptelor de corup Ġie, îmbun ăWăĠirea legisla Ġiei, aplicarea corect ă a legilor,
controale mai dese sau prezentarea în mass media a actelor de corup Ġie.
AsemăQări în privin Ġa opĠiunilor celor categorii de subiec Ġi există doar în
privinĠa necesităĠii creúterii salariilor func Ġionarilor din MAI.

113 2. În ceea ce prive úte distribu Ġia opĠiunilor subiec Ġilor în raport cu
vârsta , observăm că pe măsură ce creúte vârsta subiec Ġilor creúte úi numărul
celor care consider ă că sunt necesare urm ătoarele m ăsuri: sanc Ġionarea mai
severă a celor corup Ġi, adoptarea unor legi mai bune úi controale mai des din
partea úefilor. Persoanele cu vârsta cuprins ă în intervalul 35-54 de ani opteaz ă
îndeosebi pentru variantele care presupun aplicarea corect ă a legilor, cre úterea
salariilor úi prezentarea în mass media.
3. Subiec Ġii opteaz ă pentru varianta de r ăspuns care presupune
sancĠionarea mai sever ă a celor corup Ġi în aceea úi măsură, indiferent de nivelul
de instruc Ġie pe care îl au. Persoanele cu un nivel de instruc Ġie superior úi
mediu se orienteaz ăúi spre aplicarea corect ă a legilor deja existente . De
asemenea, subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie mediu opteaz ă úi pentru
adoptarea unor legi mai bune .
4. Persoanele active consider ă că aplicarea corect ă a legilor úi
prezentarea în mass media sunt cele mai bune m ăsuri pentru diminuarea
actelor de corup Ġie din MAI. Persoanele inactive afirmă că sunt necesare legi
mai bune úi sancĠiuni mai severe. În schimb nu exist ă diferenĠe între op Ġiunile
persoanelor active úi inactive în cazul variantelor de r ăspuns care presupun
controale mai dese úi creúterea salariilor, procentele fiind de aceast ă dată
asemăQătoare.
5. Sanc Ġionarea mai sever ă a actelor de corup Ġie este o m ăsură apreciată
de către toĠi subiecĠii, indiferent de statutul ocupa Ġional pe care îl au, ca fiind
eficientă. Remarcăm chiar o cre útere a num ărului de subiec Ġi care aleg aceast ă
variantă de răspuns pe m ăsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional. În
schimb, pe m ăsură ce scade nivelul statutului ocupa Ġional, scade procentul
subiecĠilor care apreciaz ă că ar trebui luate drept m ăsuri prioritare: aplicarea
corectă a legilor úi creúterea salariilor din MAI.

114 6. Subiec Ġii din mediul urban apreciază într-o m ăsură mai mare c ă ar
trebui aplicate corect legile existente sau cazurile de corup Ġie ar trebui
prezentate în mass media pentru ca lupta anticorup Ġie din MAI s ă fie eficient ă.
Persoanele care au domiciliul în mediul rural consider ă că măsura cea mai
eficientă ar fi adoptarea unor legi mai bune. Varianta de r ăspuns care
presupune sanc Ġionarea mai sever ă a celor corup Ġi înregistreaz ă un procent
mai mare de subiec Ġi din mediul urban. Nu exist ă deosebiri între subiec Ġii din
mediul urban úi rural în cazul variantelor de r ăspuns care presupun controale
mai dese din partea úefilor úi creúteri salariale.
3.Evaluarea încrederii popula Ġiei în măsurile adoptate de M.A.I. pentru
combaterea corup Ġiei din rândul angaja Ġilor săi
Aprecierile popula Ġiei privind încrederea în eficien Ġa măsurilor
adoptate, pân ă în prezent, de c ătre Ministerul Administra Ġiei úi Internelor sunt
astfel exprimate încât putem constata existen Ġa a două categorii de persoane:
o categorie mai numeroas ă (46%), de persoane care au puĠinăúifoarte puĠină
încredere în eficien Ġa acestor m ăsuri úi o a doua categorie, mai pu Ġin
numeroas ă (39%), de subiec Ġi care au mare úifoarte mare încredere în aceste
Păsuri (vezi Diagrama 33).
Diagrama 33

115EVALUAREA ÎNCREDERII ÎN EFICIEN ğA MĂS URILOR ADOPTATE
DE M.A.I. PENTRU COMBATEREA CORUP ğIEI ÎN RÂNDUL
PRO PRIILOR ANGAJA ğI
6,233,437,19,06,97,3
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0foarte mare incerderemare incredereputina increderefoarte putina increderedelocNS/NR
Gradul de încredere a popula Ġiei investigate în m ăsurile luate de c ătre
MAI pentru a diminua num ărul actelor de corup Ġie din rândul angaja Ġilor săi
variază în funcĠie de variabilele socio-demografice astfel:
1. Din punct de vedere al variabilei sex nu exist ă diferenĠe privind
gradul de încredere al popula Ġiei faĠă de măsurile luate.
2. În raport cu variabila vârstă, remarcăm o tendin Ġă de creútere a
numărului de persoane care au încredere în m ăsurile luate de MAI pe m ăsură
ce creúte vârsta subiec Ġilor (18-34 de ani – 36%; 35-54 de ani – 38,9%; peste
55 de ani – 42,9%).
3. Gradul de încredere al popula Ġiei în măsurile luate de MAI nu variaz ă
în funcĠie de nivelul de instruc Ġie, statutul de persoane active/inactive, nivelul
statutului ocupa Ġional sau mediul de reziden Ġă.
4.ModalităĠile concrete de implicare a cet ăĠenilor în lupta anticorup Ġie
Dintre modalit ăĠile concrete de implicare a cet ăĠenilor în lupta
anticorup Ġie prezentate de noi, cet ăĠenii au ales în primul rând varianta care
specifică necesitatea sesiz ării actelor de corup Ġie (36%). Pe locul al doilea, se
situează varianta de r ăspuns conform c ăreia subiec Ġii ar trebui s ă refuze să dea
mită.

116 O parte semnificativ ă a populaĠiei (19%), apreciaz ă că este nevoie úi de
schimbarea mentalit ăĠilor úi creúterea moralit ăĠii (vezi Diagrama 34).
Diagrama 34
APRECIERI ASUPRA MODALIT ĂğILOR DE IMPLICARE A
CETĂğENILOR ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUP ğIEI
36,324,919,04,63,63,10,43,24,9
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0sa sesizeze actele de coruptie autoritatilorsa nu ofere mitaschimbarea mentalitatilor si cresterea moralitatiisa se informezesa se organizezesa sesizeze actele de coruptie preseialtelenu exsita modalitati prin care sa se impliceNS /NR
Remarcăm procentul foarte mic al cet ăĠenilor care consider ă că nu
există modalităĠi prin care s ă se implice direct în lupta împotriva corup Ġiei
(3%).
Opinia subiec Ġilor privind modul în care cet ăĠenii ar putea s ă se implice
activ în lupta împotriva corup Ġiei diferă în funcĠie de variabilele socio-
demografice astfel:
1. Subiec Ġii de sex masculin apreciaz ă că ar trebui prezentate actele de
corupĠie în mass media. Femeile î úi exprim ă în propor Ġii mai mari,
comparativ cu b ărbaĠii, opĠiunea pentru variantele de r ăspuns care presupun
informarea úi schimbarea mentalit ăĠilor. Sesizarea actelor de corup Ġie,
neimplicarea în ac Ġiuni de dare de mit ăúiorganizarea de comisii locale,

117forumuri etc sunt variante c ătre care se îndreapt ă atât opĠiunile subiec Ġilor de
sex masculin, cât úi de sex feminin.
2. Analiza r ăspunsurilor în func Ġie de vârstărelevă faptul că pe măsură
ce creúte vârsta subiec Ġilor, creúte úi numărul celor care opteaz ă pentru
variantele de r ăspuns: Vă sesizeze actele de corup Ġie autorit ăĠilor,Vă se
organizeze , sau Vă sesizeze actele de corup Ġie presei . Pe de alt ă parte, subiec Ġii
cu vârsta situat ă în intervalul 35-54 de ani consider ă, într-o propor Ġie mai
mare decât celelalte categorii de subiec Ġi, că ar trebui ca popula Ġia să nu ofere
mită sau săúi schimbe mentalit ăĠile.
3. În general nu exist ă mari diferen Ġe între op Ġiunile subiec Ġilor faĠă de
modalităĠile de ac Ġiune împotriva corup Ġiei, în raport cu variabila nivel de
instrucĠie. Totuúi, trebuie s ă remarcăm faptul c ă pe măsură ce creúte nivelul de
instrucĠie, scade procentul subiec Ġilor care consider ă că actele de corup Ġie
trebuie reclamate autorit ăĠilor. De asemenea, pe m ăsură ce creúte nivelul de
instrucĠie creúte úi procentul subiec Ġilor care apreciaz ă ca fiind necesar ă o
schimbare a mentalit ăĠilor.
4. Persoanele inactive apreciază într-o măsură mai mare c ă ar trebui ca
populaĠia să sesizeze actele de corup Ġie, în timp ce persoanele active apreciază
Fă schimbarea mentalit ăĠilor ar fi o modalitate eficient ă de implicare a
cetăĠenilor în lupta anticorup Ġie. Nu exist ă deosebiri între op Ġiunile subiec Ġilor
faĠă de celelalte variante de r ăspuns, altfel spus atât persoanele active, cât úi
cele inactive apreciaz ă în egală măsură că populaĠia nu ar trebui s ă dea mită,
ar trebui s ă se informeze, s ă se organizeze sau s ă sesizeze actele de corup Ġie.
5. Remarc ăm tendin Ġa ca pe m ăsură ce scade nivelul statutului
ocupaĠional , creúte procentul subiec Ġilor care opteaz ă pentru varianta de
Uăspuns care presupune sesizarea actelor de corup Ġie. Tendin Ġa se schimb ă în
cazul variantelor care precizeaz ă că populaĠia ar trebui s ă acĠioneze în sensul
schimbării mentalit ăĠilor úi să se informeze despre drepturile lor.

118 6.Subiec Ġii din mediul urban consider ă că schimbarea mentalit ăĠilor,
sesizarea actelor de corup Ġie, úi prezentarea actelor de corup Ġie în pres ă
reprezintă modalităĠile de implicare în lupta anticorup Ġie cele mai eficiente
pentru popula Ġia din localitatea de reziden Ġă. În schimb, popula Ġia din mediul
rural apreciaz ă că informarea cet ăĠenilor privind drepturile lor úi organizarea
cetăĠenilor sunt cele mai sigure modalit ăĠi de interven Ġie în lupta anticorup Ġie.
În cazul celorlalte variante de r ăspuns nu se înregistreaz ă deosebiri între
opĠiunile subiec Ġilor din mediul rural úi urban.

119CAP. VIII. APRECIERI PRIVIND PROBLEMELE EXISTENTE ÎN
REALIZAREA ACTULUI DE JUSTI ğIE
În privin Ġa principalelor probleme care afecteaz ă realizarea actului de
justiĠie, se poate observa c ă populaĠia investigat ă plaseazăcoruperea
judecătorilor úi procurorilor pe primul plan (78%), urmat ă dedurata mare a
proceselor (74,3%) úi delegile care permit multiple interpret ări (72,3%).
Diagrama 35
EVALUAREA VULNERABILIT ĂğILOR ACTULUI DE JUS TI ğIE
31.76374.335.872.3717857.3
23.913.211.212.98.824.6
43.7
50.437.343.4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90In domeniul pregatirii profesionale a judecatorilorIn domeniul independentei profesionale a
judecatorilorNumarul mare de dosareDurata mare a proceselorLipsa echipamentului informaticLegi care dau nastere la interpretari multipleT raficul de influenta exercitat de avocati pe langa
judecatori si procuroriCoruperea unor judecatori si procuroriLipsa de interes a unor judecatori si procurori
Nu
Da

120De asemenea, traficul de influen Ġă exercitat de c ătre avoca Ġi pe lâng ă
judecători úi procurori (71%), cât úinumărul mare de dosare (63%) sunt
considerate de c ătre subiec Ġi a fi puncte vulnerabile în realizarea actului de
justiĠie.
La polul opus se afl ă pregătirea profesional ă a judecătorilor, care este
considerat ă drept cauz ă a ineficien Ġei actului de justi Ġie doar în propor Ġie de
31,7%, precum úi lipsa echipamentului informatic (35,8%) (vezi Diagrama
35).
Opiniile popula Ġiei privind problemele care afecteaz ă calitatea actului de
justiĠie sunt influen Ġate de variabilele socio-demografice astfel:
Coruperea judec ătorilor úi procurorilor
1. Aceast ă problem ă este identificat ă atât de femei, cât úi de bărbaĠi ca
fiind una din cele mai mari vulnerabilit ăĠi ale sistemului de justi Ġie care
afectează calitatea actului de justi Ġie (aproximativ 78% dintre fiecare din cele
două categorii de subiec Ġi).
2. Tinerii úi adulĠii apreciaz ă în propor Ġii asemăQătoare că actele de
corupĠie comise de judec ători úi procurori reprezint ă o problem ă care
afectează sistemul de justi Ġie din România (fiecare categorie aproximativ
80%). De úi procentul subiec Ġilor cu vârsta peste 55 de ani care au aceea úi
opinie este mai mic, diferen Ġa procentual ă nu ne îndrept ăĠHúte să afirmăm că
această categorie de subiec Ġi are altă opĠiune (74,8%).
3. Subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie mediu úi superior consider ă în
proporĠii mai mari decât subiec Ġii cu un nivel de instruc Ġie scăzut că actele de
corupĠie săvârúite de procurori úi judecători afecteaz ă calitatea actului de
justiĠie (nivel de instruc Ġie scăzut – 70,7%, nivel de instruc Ġie mediu – 82,1%,
nivel de instruc Ġie superior – 79,8%).

1214.Persoanele active úi inactive consider ă, în propor Ġii asemăQătoare, că
actele de corup Ġie săvârúite de procurori úi judecători reprezint ă o problem ă
care afecteaz ă sistemul de justi Ġie (activi – 79%, inactivi – 77,7%).
5. Deúi diferenĠele procentuale între op Ġiunile exprimate de subiec Ġi în
raport cu nivelul statutului ocupa Ġional nu sunt mari, totu úi putem observa
tendinĠa diminuării procentului de subiec Ġi care apreciaz ă că actele de corup Ġie
comise de procurori úi judecători afecteaz ă actul de justi Ġie, pe măsură ce
scade nivelul statutului ocupa Ġional (statut ocupa Ġional superior – 82,4%,
statut ocupa Ġional mediu – 80,7%, statut ocupa Ġional scăzut – 77,4%).
6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban tind s ă considere c ă actele
de corup Ġie săvârúite de procurori úi judecători constituie o problem ă a
sistemului de justi Ġie într-o propor Ġie mai mare (79,9%), decât persoanele din
mediul rural (75,6%).
Durata mare a proceselor
1. Nu exist ă diferenĠe între bărbaĠi úi femei atunci când este vorba despre
opinia lor fa Ġă de modul în care afecteaz ă calitatea actului de justi Ġie durata
mare a proceselor (b ărbaĠi – 76,5%, femei – 72,5%).
2. AdulĠii optează pentru aceast ă variantă de răspuns într-o propor Ġie mai
mare (77,6%), decât tinerii (75,4%) sau vârstnicii (70,2%).
3. Pe m ăsură ce creútenivelul de instruc Ġie al subiec Ġilor, creúte úi
procentul celor care apreciaz ă că durata mare a proceselor afecteaz ă calitatea
actului de justi Ġie (nivel de instruc Ġie scăzut – 67,4%, nivel de instruc Ġie mediu
– 77,3%, nivel de instruc Ġie superior – 80,6%).
4. Procentul persoanelor active care consider ă că actul de justi Ġie este
afectat de durata mare a proceselor este mai mare decât cel al persoanelor
inactive care au aceea úi opinie (active – 79%, inactive – 71,9%).

1225. Subiec Ġii cu un statut ocupa Ġional superior tind s ă aprecieze c ă durata
proceselor constituie o problem ă a sistemului de justi Ġie într-o m ăsură mai
mare (85,3%), decât subiec Ġii care au un statut ocupa Ġional mediu (80,7%) sau
inferior (73,1%).
6. Persoanele din mediul urban care opteaz ă pentru aceast ă variantă de
Uăspuns sunt mai numeroase (80,4%), decât cele din mediul rural (67,2%).
Legile care permit multiple interpret ări
1. BărbaĠii apreciaz ă într-o m ăsură mai mare, decât femeile, c ă această
variantă de răspuns face trimitere la una din cele mai importante probleme ale
sistemului de justi Ġie (bărbaĠi – 76,3%, femei – 68,8%).
2. Tinerii (73,1%) úi adulĠii (76,4%) reprezint ă categoriile de persoane care
consideră posibilitatea interpret ării diferite a legilor o problem ă, comparativ
cu vârstnicii (67,7%).
3. Marea majoritate a persoanele cu studii superioare consider ă că
posibilitatea interpret ării legilor constituie o problem ă care afecteaz ă actul de
justiĠie. De altfel, putem observa c ă pe măsură ce creúte nivelul de instruc Ġie ,
creúte úi procentul subiec Ġilor care au aceast ă opinie (nivel de instruc Ġie scăzut
– 56,4%, nivel de instruc Ġie mediu – 77,3%, nivel de instruc Ġie superior –
93,8%).
4. Persoanele active care opteaz ă pentru aceast ă variantă de răspuns sunt
mai numeroase, decât persoanele inactive care au aceea úi opinie (activi –
76,1%, inactivi – 69%).
5. În raport cu variabila statut ocupa Ġional, remarc ăm faptul c ă pe măsură
ce creúte nivelul statutului ocupa Ġional creúte úi procentul subiec Ġilor care
apreciază că legile care pot genera interpret ări multiple constituie o problem ă
a sistemului de justi Ġie din România (statut ocupa Ġional scăzut – 69,4%, statut
ocupaĠional mediu – 77,1%, statut ocupa Ġional superior – 90,2%).

1236. Subiec Ġii cu domiciliul în mediul urban apreciaz ă într-o propor Ġie mai
mare, decât cei din mediul rural, c ă interpret ările multiple ale legilor
constituie o problem ă a sistemului de justi Ġie (urban – 81%, rural 62,2%)

124CONCLUZII
Sondajul de opinie realizat de c ătre institu Ġiile implicate în proiect a
evidenĠiat o serie de aspecte referitoare la modul în care popula Ġia investigat ă
percepe: originea úi evoluĠia fenomenului corup Ġiei, cauzele úi consecin Ġele,
factorii care favorizeaz ă actele de corup Ġie în general úi cele de corup Ġie din
Ministerul Administra Ġiei úi Internelor, în special, experien Ġa personal ă,
eficienĠa instituĠiilor implicate în lupta anticorup Ġie, disponibilitatea cet ăĠenilor
de a se implica în ac Ġiuni de prevenirea corup Ġiei.
Originea fenomenului corup Ġiei este asociat ă de către popula Ġia
investigat ă mai degrab ă cuperioada de tranzi Ġie, decât cu cea a comunismului
sau a capitalismului.
CorupĠia continu ă să reprezinte o problem ă socială gravă pentru
majoritatea popula Ġiei, însă rezultatele înregistrate demonstreaz ă că este
surclasată de cătreVăUăcieúipreĠurile mari . Opiniile subiec Ġilor privind nivelul
corupĠiei în decursul anului 2006, comparativ cu anul trecut, se distribuie astfel
încât putem sesiza constituirea a dou ă categorii de subiec Ġi: una care apreciaz ă
Fă nivelul corup Ġiei a fost mai degrab ăconstant (41,6%), úi a doua care
apreciază cănivelul corup Ġiei a crescut (31,6%). În ceea ce prive úte aúteptările
populaĠiei privind evolu Ġia în viitor a fenomenului corup Ġiei din România,
aproximativ jum ătate din subiec Ġii intervieva Ġi sunt optimi úti úi apreciaz ă că
nivelul corup Ġiei va scădea.
Guvernul, Parlamentul úi spitalele reprezint ă instituĠiile cele mai afectate
de corupĠie în opinia popula Ġiei investigate. De asemenea, institu Ġiile ce Ġin de
domeniul justi Ġiei (Instan Ġele de judecat ă, Ministerul justi Ġiei, parchetele) úi
unele direc Ġii úi servicii din Ministerul Administra Ġiei úi Internelor (Serviciul

125Paúapoarte, poli Ġia în general) sunt percepute ca fiind afectate de corup Ġie într-o
Păsură mai mare decât alte institu Ġii.
Rezultatele anchetei eviden Ġiază o coresponden Ġă între modul în care
populaĠia percepe corup Ġia la nivel institu Ġional úi la nivelul categoriilor socio-
profesionale care î úi desfăúoară activitatea în cadrul acestora. Politicienii
reprezintă, în opinia popula Ġiei, categoria de persoane cea mai corupt ă, fie că
este vorba despre parlamentari, fie c ă este vorba despre membri ai guvernului
sau ai administra Ġiei publice locale. Pozi Ġia imediat urm ătoare este ocupat ă de
medici, o parte important ă a populaĠiei considerând c ă această categorie socio-
profesional ă este afectat ă de corup Ġie în mare m ăsură.
BirocraĠia prea mare úiimplicarea unor politicieni în lumea afacerilor
constituie elemente care favorizeaz ă în mare úi foarte mare m ăsură corupĠia.
Dintre posibilele consecin Ġe ale corup Ġiei popula Ġia apreciaz ă ca fiind cele mai
importante: îmbogăĠirea făUă muncă a unor persoane ,VăUăcirea popula Ġiei,
scăderea prestigiului legii úi creúterea criminalit ăĠii.
În ceea ce prive úte factorii favorizan Ġi ai corup Ġiei la nivelul Ministerului
Administra Ġiei úi Internelor, se deta úează în urma analizei r ăspunsurilor
existenĠa unor cazuri de corup Ġie care nu au fost sanc Ġionate, neaplicarea
legilor de c ătre institu Ġiile care se ocup ă de sancĠionarea faptelor de corup Ġie úi
atitudinea unor români care cred c ă oferind bani/cadouri pot ob Ġine un
tratament special .
PercepĠia populaĠiei privind fenomenul corup Ġiei se formeaz ă ca urmare a
prelucrării unor informa Ġii mediate, ce provin în cea mai mare m ăsură din mass-
media úi mai puĠin din experien Ġa directă a persoanelor intervievate.
InformaĠiile privind experien Ġa personal ă legată de implicarea în unele
acte de corup Ġie sunt legate de institu Ġiile unde subiec Ġii au avut de rezolvat
probleme în ultimul an. Institu Ġiile cel mai frecvent men Ġionate de c ătre subiec Ġi
atunci când au recunoscut c ă au dat bani/cadouri pentru a li se rezolva

126problemele au fost Comandamentul Pompierilor, Spitalul, Poli Ġia de Frontier ă,
ùcoala/Universitatea, Serviciul Pa úapoarte MAI.
Motivul principal pentru care persoanele au dat bani cadouri invocat de
Fătre subiec Ġi a fost acela c ă ausimĠit nevoia s ă ofere , de cele mai multe ori
pentru gr ăbi rezolvarea problemei . Există însă úi excepĠii cu privire la
motivaĠia úi scopul pentru care au oferi Ġi bani/cadouri, acestea Ġinând de
specificul activit ăĠii desfăúurate în institu Ġia respectiv ă (este úi cazul persoanelor
care au dat aten Ġii pentru c ă îúi doreau un tratament corect din partea cadrelor
sanitare).
Reducerea num ărului actelor de corup Ġie din România, reprezint ă o
variantă posibilă doar pentru aproximativ dou ă cincimi din subiec Ġi. PopulaĠia
României este mai degrab ă pesimistă în acest sens, jum ătate dintre persoanele
intervievate apreciaz ă că aceasta poate fi redus ă doar în mic ăúi foarte mic ă
Păsură. Măsurile considerate a fi necesare úi eficiente în reducerea num ărului
actelor de corup Ġie atât la nivelul societ ăĠii române úti, cât úi la nivelul
Ministerului Administra Ġiei úi Internelor, vizeaz ă aspecte precum: sancĠionarea
mai sever ă a persoanelor care s ăvârúesc acte de corup Ġie, aplicarea corect ă a
legislaĠiei în vigoare úi îmbunăWăĠirea legisla Ġiei.
Popula Ġia investigat ă a avut posibilitatea de a evalua eficien Ġa unor
instituĠii din România în func Ġie de modul în care acestea au reu úit să se
implice în lupta anticorup Ġie. Institu Ġiile cele mai eficiente în lupta împotriva
corupĠiei sunt: Direc Ġia NaĠională Anticorup Ġie, mass – media úi DirecĠia
Generală Anticorup Ġie.
Printre institu Ġiile incluse de noi au figurat úi patru institu Ġii din cadrul
sistemului de justi Ġie: Ministerul Justi Ġiei, instan Ġele de judecat ă, parchetele úi
DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie (fostul PNA). Rezultatele arat ă că doar DNA-
ul a reuúit să obĠină un procent semnificativ din totalul op Ġiunilor (52%)
exprimate de c ătre subiec Ġi. De altfel, aceast ă structură a fost perceput ăúi ca

127fiind implicat ă în instrumentarea cazurilor de „mare corup Ġie” într-un procent
asemăQător (55,9%). Referitor la celelalte trei institu Ġii putem observa c ă,
Ministerul Justi Ġiei este apreciat ca fiind eficient în lupta împotriva corup Ġiei
de către o cincime dintre subiec Ġi, iar instan Ġele úi parchetele doar de
aproximativ 10% dintre subiec Ġi, fiecare în parte.
PopulaĠia investigat ă apreciază, în marea ei majoritate, c ă trebuie s ă se
implice direct în lupta împotriva corup Ġiei. De asemenea, prin r ăspunsurile
date la întreb ările referitoare la modalit ăĠile de implicare, cet ăĠenii consider ă
Fă există modalităĠi concrete de implicare, iar cea mai bun ă dintre acestea
Uămâne sesizarea actelor de corup Ġie autorit ăĠilor care au competen Ġă în
cazurile de corup Ġie. Întreba Ġi direct dac ă, până în prezent, au sesizat acte de
corupĠie, subiec Ġii recunosc c ă au fost pu Ġin activi úi nu au sesizat actele de
corupĠie. Printre motivele invocate pentru lipsa de implicare s-au num ărat
Uăspunsuri precum : nu m-am gândit úimi-a fost team ă. Cât despre implicarea
cetăĠenilor în sesizarea actelor de corup Ġie săvârúite de către lucrători din
cadrul Ministerului Administra Ġiei úi Internelor, pu úi în situa Ġia de a-úi
exprima la modul ipotetic op Ġiunea privind modalit ăĠile de implicare, subiec Ġii
aleg să sesizeze Direc Ġia General ă Anticorup Ġie din cadrul MAI.

128ANEXE

129ANEXA I
Localitatea …………………………………………… JudeĠul …………………………………………
Tipul localit ăĠii 1. urban 2. rural
CHESTIONAR CORUP ğIE
A. Percep Ġia gravit ăĠii corupĠiei
Q1. Pentru început, v-a ú ruga să evaluaĠi gravitatea urm ătoarelor probleme cu care se confrunt ă
în prezent România BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
Foarte grav ă Gravă PuĠin gravă Deloc grav ă Nù/
NR
6ăUă cia 1 2 3 4 99
PreĠurile mari 1 2 3 4 99
Lipsa locurilor de munc ă 1 2 3 4 99
Calitatea proast ă a serviciilor publice 1 2 3 4 99
BirocraĠia prea mare 1 2 3 4 99
Lipsa locuin Ġelor 1 2 3 4 99
CorupĠia 1 2 3 4 99
InfracĠiunile 1 2 3 4 99
Lipsa unei bune conduceri politice 1 2 3 4 99
JustiĠia nedreapt ă/părtinitoare 1 2 3 4 99
Lipsa de moralitate din societatea româneasc ă 1 2 3 4 99
Sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor 1 2 3 4 99
Altele (care)? ……………………………………………………….. 1 2 3 4 99Bună ziua! Mă numesc … úi vin din partea unor institutute care realizeaz ă o cercetare cu
privire la corup Ġia din România. Pentru a discuta aceast ă problem ă, dvs. aĠi fost ales la
întâmplare. V ă garantăm că în afară de noi nimeni nu va úti ce răspunsuri a Ġi dat la
întrebările din chestionar.

B. Gradul de r ăspândire a corup Ġiei în România
Q2. În opinia dvs., cât de mare crede Ġi că este, în prezent, nivelul corup Ġiei în … BIFAğI UN
SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
Foarte mare Mare Mic Foarte mic Nu exist ă corupĠie Nù/NR
România 1 2 3 4 5 99
Localitatea dvs. 1 2 3 4 5 99
InstituĠia în care lucra Ġi (sau aĠi lucrat) 1 2 3 4 5 99
Q3. Comparativ cu anul trecut, considera Ġi că în prezent nivelul corup Ġiei:BIFAğI UN SINGUR
5ĂSPUNS
1. a crescut 2. a rămas constant 3. a scăzut 99. Nù/NR
Q4. În urm ătorii ani v ă aúteptaĠi ca nivelul corup Ġiei în România: BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. să scadă 2. să rămână constant 3. să crească 99. Nù/NR
Q5. Considera Ġi că în România: (Arată Lista 1 ) BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
CorupĠia există mai ales în rândul politicienilor 1
CorupĠia există mai ales în rândul micilor func Ġionari 2
CorupĠia există mai ales în rândul oamenilor de afaceri 3
CorupĠia există mai ales în rândul judec ătorilor 4
CorupĠia există mai ales în rândul procurorilor 5
CorupĠia există mai ales în rândul func Ġionarilor din cadrul MAI
CorupĠia există mai ales în rândul avoca Ġilor 6
CorupĠia s-a generalizat 7
Nu există corupĠie 8
1ù/NR 99
Q6. Dup ă părerea dvs., cât de mare crede Ġi că este, în prezent, nivelul corup Ġiei în urm ătoarele
instituĠii?(Arată Lista 2 )BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
Foarte mare Mare Mic Foarte mic Deloc N ù/NR
Guvern 1 2 3 4 5 99
Parlament 1 2 3 4 5 99
PreúedinĠie 1 2 3 4 5 99
Administra Ġie publică locală 1 2 3 4 5 99
Armată 1 2 3 4 5 99
PoliĠie 1 2 3 4 5 99
Ministerul Justi Ġiei 1 2 3 4 5 99
Parchete 1 2 3 4 5 99
InstanĠe de judecat ă 1 2 3 4 5 99
Avocatur ă 1 2 3 4 5 99
Notariate 1 2 3 4 5 99
PoliĠia de frontier ă 1 2 3 4 5 99
Autoritatea Na Ġională a Vămilor 1 2 3 4 5 99
Firme private 1 2 3 4 5 99
6ăQă tate 1 2 3 4 5 99
ÎnvăĠământ 1 2 3 4 5 99
Serviciul Pa úapoarte din MAI 1 2 3 4 5 99
AgenĠia NaĠională de Cadastru úi
Publicitate Imobiliar ă1 2 3 4 5 99
Sindicate 1 2 3 4 5 99
ONG-uri 1 2 3 4 5 99
Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 5 99
Mass- media (pres ă, radio, televiziune) 1 2 3 4 5 99
Jandarmerie 1 2 3 4 5 99
Garda Financiar ă 1 2 3 4 5 99
Administra Ġii financiare 1 2 3 4 5 99
DirecĠia Permise de Conducere úi 1 2 3 4 5 99

131Înmatricul ări Auto
Oficiile For Ġei de Munc ă 1 2 3 4 5 99
Regii Autonome 1 2 3 4 5 99
Altele (care)? ………………. 1 2 3 4 5 99
Q7. În ce m ăsură considera Ġi că sunt corupte urm ătoarele categorii de persoane? (Arată Lista
3) BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
În foarte
mare
PăsurăÎn mare
PăsurăÎn mică
PăsurăÎn foarte
mică
PăsurăNu sunt
corupĠi1ù/NR
Miniútri 1 2 3 4 5 99
Parlamentari 1 2 3 4 5 99
Primari/Prefec Ġi 1 2 3 4 5 99
PoliĠLúti 1 2 3 4 5 99
Procurori 1 2 3 4 5 99
Judecători 1 2 3 4 5 99
AvocaĠi 1 2 3 4 5 99
Executori judec ătoreúti 1 2 3 4 5 99
Notari 1 2 3 4 5 99
PoliĠLúti de frontier ă 1 2 3 4 5 99
Pompieri 1 2 3 4 5 99
Medici 1 2 3 4 5 99
Profesori 1 2 3 4 5 99
Jandarmi 1 2 3 4 5 99
Jurnaliúti 1 2 3 4 5 99
Comisari Garda Financiar ă 1 2 3 4 5 99
Oameni de afaceri 1 2 3 4 5 99
Lucrători de la pa úapoarte 1 2 3 4 5 99
FuncĠionari de la Cadastru 1 2 3 4 5 99
FuncĠionari administra Ġia financiar ă 1 2 3 4 5 99
FuncĠionari oficii de munc ă 1 2 3 4 5 99
Lucrători de la Direc Ġia Permise de
Conducere úi Înmatricul ări Auto1 2 3 4 5 99
FuncĠionari vamali 1 2 3 4 5 99
FuncĠionari regii autonome 1 2 3 4 5 99
AlĠii (care)? ………………. 1 2 3 4 5 99
C. Cauzele úi consecin Ġele corup Ġiei în România
Q8. În ce m ăsură, în opinia dvs. urm ătorii factori favorizeaz ă actele de corup Ġie?(Arată Lista 4 )
BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
În foarte
mare
PăsurăÎn mare
PăsurăÎn mică
PăsurăÎn foarte
mică
PăsurăDeloc 1ù/
NR
Nivelul sc ăzut al salariilor celor care lucreaz ă în sectorul
public1 2 3 4 5 99
Nivelul ridicat al taxelor úi impozitelor 1 2 3 4 5 99
BirocraĠia prea mare 1 2 3 4 5 99
Pasivitatea procurorilor 1 2 3 4 5 99
IntervenĠia politicului în administra Ġia publică 1 2 3 4 5 99
AbsenĠa unor sanc Ġiuni sau pedepse mai severe pt. vinova Ġi 1 2 3 4 5 99
Lipsa controalelor administrative sau financiare 1 2 3 4 5 99
Incoeren Ġa legislaĠiei, fapt ce permite diverse interpret ări 1 2 3 4 5 99
Neaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care ar trebui s ă se
ocupe de sanc Ġionarea faptelor de corup Ġie1 2 3 4 5 99
Implicarea unor politicieni în lumea afacerilor 1 2 3 4 5 99
Neimplicarea direct ă a cetăĠenilor în lupta împotriva
corupĠiei1 2 3 4 5 99
Imoralitatea oamenilor 1 2 3 4 5 99

132Exemplul oferit de al Ġii 1 2 3 4 5 99
Atitudinea unor români care cred c ă oferind bani/cadouri
obĠin în schimb un tratament special din partea unor
funcĠionari, medici etc.1 2 3 4 5 99
ToleranĠa societăĠii faĠă de corup Ġie 1 2 3 4 5 99
Altele (care)? «««««««««««««««««««« 1 2 3 4 5 99
Q9. În ce m ăsură, în opinia dvs. urm ătorii factori favorizeaz ă actele de corup Ġie în
Ministerul Administra Ġiei úi Internelor? (Arată Lista 5 ) BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE
RÂND
În foarte
mare
PăsurăÎn mare
PăsurăÎn mică
PăsurăÎn foarte
mică
PăsurăDeloc 1ù/
NR
Cazuri de corup Ġie care nu au fost sanc Ġionate 1 2 3 4 5 99
Nivelul sc ăzut al salariilor celor care lucreaz ă în MAI 1 2 3 4 5 99
IntervenĠia politicului 1 2 3 4 5 99
Incoeren Ġa legislaĠiei, fapt ce permite diverse interpret ări 1 2 3 4 5 99
Neaplicarea legilor de c ătre institu Ġiile care ar trebui s ă se
ocupe de sanc Ġionarea faptelor de corup Ġie1 2 3 4 5 99
SelecĠia inadecvat ă a cadrelor 1 2 3 4 5 99
Slaba informare a cet ăĠenilor privind drepturile lor în
raport cu autorit ăĠile1 2 3 4 5 99
Slaba informare a cet ăĠenilor privind obliga Ġiile lucrătorilor
MAI1 2 3 4 5 99
Atitudinea unor români care cred c ă oferind bani/cadouri
obĠin în schimb un tratament special1 2 3 4 5 99
Altele (care)?………………………………………………. 1 2 3 4 5 99
Q10. În opinia dvs., corup Ġia din România a ap ărut úi se manifest ă mai ales: BIFAğI UN
SINGUR R ĂSPUNS
1. în
perioada
comunist ă2. în
perioada de
tranziĠie3. ca o tr ăVătură
permanent ă a mentalit ăĠilor
româneúti4. ca fiind
specifică
capitalismului5. altele (care)?
………………….99. Nù/NR
Q11. Dup ă părerea dvs., în ce m ăsură corupĠia conduce la urm ătoarele efecte negative :(Arată Lista
6) BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
În foarte
mare
PăsurăÎn mare
PăsurăÎn mică
PăsurăÎn foarte
mică
PăsurăDeloc N ù/NR
ÎmbogăĠirea făUă muncă a unor persoane 1 2 3 4 5 99
6ăUă cirea popula Ġiei 1 2 3 4 5 99
Scăderea calit ăĠii serviciilor publice 1 2 3 4 5 99
Creúterea imoralit ăĠii 1 2 3 4 5 99
Creúterea criminalit ăĠii 1 2 3 4 5 99
Încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei 1 2 3 4 5 99
Scăderea prestigiului legii, implicit a
autorităĠilor care aplic ă legea1 2 3 4 5 99
AmeninĠarea siguran Ġei naĠionale 1 2 3 4 5 99
Demoralizarea cet ăĠenilor cinsti Ġi 1 2 3 4 5 99
Lipsa de credibilitate a celor afla Ġi la putere 1 2 3 4 5 99
Altele (care)? ………………………………… 1 2 3 4 5 99

133D. Experien Ġa personal ă
Q12. Care sunt cele mai importante surse de informare privind cazurile de corup Ġie?
(NOTAğI PRIMELE TREI R ĂSPUNSURI DATE DE SUBIEC ğI)
experien Ġa
personal ăobservaĠiile
directerude, prieteni,
persoane apropiateziare televiziune radio alt ă sursă
(care)? ««.1ù/NR
1 2 3 4 5 6 7 99
Q13. În ultimul an a Ġi fost nevoit s ă rezolva Ġi o problem ă la … BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
PE FIECARE RÂND
DA NU NS/NR
Primărie/Prefectur ă/Consilii Jude Ġene 1 2 99
Judecătorie/Tribunal 1 2 99
PoliĠie 1 2 99
Armată 1 2 99
PoliĠie de frontier ă 1 2 99
Autoritatea Na Ġională a Vămilor 1 2 99
Spital/Policlinic ă 1 2 99
Jandarmerie 1 2 99
DirecĠia Permise de Conducere úi Înmatricul ări Auto 1 2 99
ùcoală/Universitate 1 2 99
Locul de munc ă 1 2 99
Comandamentul Pompierilor 1 2 99
Administra Ġia financiar ă 1 2 99
Serviciile Pa úapoarte din MAI 1 2 99
AgenĠia NaĠională de Cadastru úi Publicitate Imobiliar ă 1 2 99
Serviciile care presteaz ă activităĠi pentru public (telefoane, ap ă, gaze,
electricitate)1 2 99
Altele (care)? ……………………………………… 1 2 99
Q14. În ultimul an DĠi dat în plus bani sau cadouri? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE
RÂND
DA NU NC N ù/NR
Primărie/Prefectur ă/Consilii Jude Ġene 1 2 98 99
Judecătorie/Tribunal 1 2 98 99
PoliĠie 1 2 98 99
Armată 1 2 98 99
PoliĠie de frontier ă 1 2 98 99
Autoritatea Na Ġională a Vămilor 1 2 98 99
Spital/Policlinic ă 1 2 98 99
Jandarmerie 1 2 98 99
DirecĠia Permise de Conducere úi Înmatricul ări Auto 1 2 98 99
ùcoală/Universitate 1 2 98 99
Locul de munc ă 1 2 98 99
Comandamentul Pompierilor 1 2 98 99
Administra Ġia financiar ă 1 2 98 99
Serviciile Pa úapoarte din MAI 1 2 98 99
AgenĠia NaĠională de Cadastru úi Publicitate Imobiliar ă 1 2 98 99
Serviciile care presteaz ă activităĠi pentru public (telefoane, ap ă, gaze,
electricitate)1 2 98 99
Altele (care)? ……………………………………… 1 2 98 99
Q15. Care a fost motivul principal pentru care a Ġi oferit bani sau cadouri la «?BIFAğI UN
SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND (Arat ă Lista 7 )
Persoana
respectiv ă a
cerut sau a Am simĠit
nevoia să îi
oferùtiam de la
început ce úi
cui trebuieToată lumea
procedeaz ă
astfelNC Nù/NR

134sugerat dat
Primărie/Prefectur ă/Consilii Jude Ġene 1 2 3 4 98 99
Judecătorie/Tribunal 1 2 3 4 98 99
PoliĠie 1 2 3 4 98 99
Armată 1 2 3 4 98 99
PoliĠie de frontier ă 1 2 3 4 98 99
Autoritatea Na Ġională a Vămilor 1 2 3 4 98 99
Spital/Policlinic ă 1 2 3 4 98 99
Jandarmerie 1 2 3 4 98 99
DirecĠia Permise de Conducere úi
Înmatricul ări Auto1 2 3 4 98 99
ùcoală/Universitate 1 2 3 4 98 99
Locul de munc ă 1 2 3 4 98 99
Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 98 99
Administra Ġia financiar ă 1 2 3 4 98 99
Serviciile Pa úapoarte din MAI 1 2 3 4 98 99
AgenĠia NaĠională de Cadastru úi
Publicitate Imobiliar ă1 2 3 4 98 99
Serviciile care presteaz ă activităĠi pentru
public (telefoane, ap ă, gaze, electricitate)1 2 3 4 98 99
Altele (care)? ………………………………. 1 2 3 4 98 99
Q16. În ce scop a Ġi oferit bani sau cadouri la «(Arată Lista 8 ) BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
PE FIECARE RÂND
Pentru a m ă
asigura c ă voi fi
tratat corect de
persoana
însărcinată să-
mi rezolve
problemaPentru a
grăbi
rezolvare
a
problemeiPentru a
evita o
sancĠiune
(de
exemplu
plata unei
amenzi )Pentru a-mi
exprima
recunoútinĠa
fata de acea
persoanaPentru că
Dúa se
obiúnuieúteNC Nù/
NR
Primărie/Prefectur ă/Consilii
JudeĠene1 2 3 4 5 98 99
Judecătorie/Tribunal 1 2 3 4 5 98 99
PoliĠie 1 2 3 4 5 98 99
Armată 1 2 3 4 5 98 99
PoliĠie de frontier ă 1 2 3 4 5 98 99
Autoritatea Na Ġională a Vămilor 1 2 3 4 5 98 99
Spital/Policlinic ă 1 2 3 4 5 98 99
Jandarmerie 1 2 3 4 5 98 99
DirecĠia Permise de Conducere
úi Înmatricul ări Auto1 2 3 4 5 98 99
ùcoală/Universitate 1 2 3 4 5 98 99
Locul de munc ă 1 2 3 4 5 98 99
Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 5 98 99
Administra Ġia financiar ă 1 2 3 4 5 98 99
Serviciile Pa úapoarte din MAI 1 2 3 4 5 98 99
AgenĠia NaĠională de Cadastru
úi Publicitate Imobiliar ă1 2 3 4 5 98 99
Serviciile care presteaz ă
activităĠi pentru public
(telefoane, ap ă, gaze,
electricitate)1 2 3 4 5 98 99
Altele (care)? ……………….. 1 2 3 4 5 98 99
Q17. Crede Ġi că cetăĠenii ar trebui s ă se implice în lupta împotriva corup Ġiei? BIFAğI UN
SINGUR R ĂSPUNS
1. În foarte mare 2. În mare m ăsură 3. În mic ă măsură 4. În foarte mic ă 5. Deloc 99.

135Păsură Păsură 1ù/NR
Q18. Dvs. personal a Ġi adus pân ă în prezent în aten Ġia autorit ăĠilor vreun caz de corup Ġie?
BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. da 2. nu 98. nu a fost cazul 99. Nù/NR
Q19. Dacă NU de ce nu a Ġi făcut-o? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. nu m-am
gândit2. m-am gândit dar nu am útiut
unde să fac reclama Ġia3. m-am gândit dar
mi-a fost team ă4. altceva
«««««««««««99. Nù/NR
Q20. Dvs. personal ce a Ġi face dac ă aĠi avea cuno útinĠă despre un caz de corup Ġie săvârúit de
Fătre un lucr ător MAI? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. Aú informa conducerea MAI
2. Aú informa Direc Ġia General ă Anticorup Ġie
3. Aú informa o alt ă instituĠie specializat ă
4. Aú prezenta cazul în mass media
5. Nu aú lua nicio ini Ġiativă
99. NS/NR
Q21. Pentru cei care au ales varianta 5 la Q20 Vă rugăm să preciza Ġi care sunt motivele
pentru care nu a Ġi lua nicio ini Ġiativă?BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. nu e problema
mea2. consider c ă este inutil 3. mi-ar fi team ă 4. altceva
«««««««««««99. Nù/NR
E. Atitudini fa Ġă de corup Ġie
Q22. Dac ă aĠi avea o func Ġie de conducere, iar o rud ă apropiat ă v-ar ruga sa interveni Ġi
pentru a-i rezolva o problem ă, aĠi accepta? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. da 2. nu 3. depinde de situa Ġie 99. Nù/NR
Q23. Care dintre urm ătoarele persoane sunt în opinia dvs. de condamnat úi care nu? (Arată
Lista 9 )BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
Condamnabil în
mare măsurăCondamnabil în
mică măsurăDeloc
condamnabil1ù/
NR
Medicul care prime úte bani sau cadouri de la bolnavi 1 2 3 99
3ărintele care ofer ă cadouri profesorilor pentru a da note mari copiilor lui 1 2 3 99
Persoana care d ă bani pentru a gr ăbi eliberarea unor acte/autoriza Ġii etc 1 2 3 99
Patronul unei firme care ofer ă bani sau cadouri pentru a sc ăpa de plata
unor taxe sau impozite1 2 3 99
Persoana care î úi foloseúte relaĠiile pentru a avansa în func Ġie 1 2 3 99
Persoana care se folose úte de func Ġia publică pe care o are pentru a
face avere1 2 3 99
Persoana care ofer ă bani pentru a sc ăpa de o sanc Ġiune
contraven Ġională/ penală1 2 3 99
Persoana care solicit ă beneficii úi ajutoare nemeritate de la institu Ġiile
statului1 2 3 99
Persoana care influen Ġează în interes personal sau al unui apropiat
contractele de achizi Ġii publice1 2 3 99
Altele (care)? …………………………………………….. 1 2 3 99
Q24. Dac ă un func Ġionar accept ă o ÄatenĠie´ de la o persoan ă pentru a-i rezolva favorabil o
problem ă, pe cine considera Ġi mai vinovat? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. pe cel care ofer ăÄatenĠia´ 2. pe cel care o prime úte 3. pe ambii, în egal ă măsură 99. N ù/NR
Q25. În ce m ăsură considera Ġi că anumiĠi oameni au prosperat dup ă 1989 prin … (Arată Lista
10)BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
În foarte mare
PăsurăÎn mare
PăsurăÎn mică
PăsurăÎn foarte
mică măsurăDeloc N ù/NR

136Muncă cinstită 1 2 3 4 5 99
ùansă/ noroc 1 2 3 4 5 99
Afaceri ilicite 1 2 3 4 5 99
Pile úi relaĠii 1 2 3 4 5 99
Trafic de influen Ġă 1 2 3 4 5 99
Mită 1 2 3 4 5 99
Implicare în politic ă 1 2 3 4 5 99
Neplata impozitelor úi taxelor 1 2 3 4 5 99
Altele (care)? ……………………. 1 2 3 4 5 99
F. Percep Ġia eficien Ġei măsurilor de prevenire úi combatere a corup Ġiei
Q26. Considera Ġi că în România corup Ġia poate fi redus ă …BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. în foarte
mare măsură2. în mare
Păsură3. într-o mic ă
Păsură4. în foarte mic ă
Păsură5. deloc 99. N ù/NR
Q27. Care sunt în opinia dvs. cele mai eficiente institu Ġii care lupt ă împotriva corup Ġiei?
(Arată Lista 11 )ALEGEğI MAXIMUM TREI VARIANTE DE R ĂSPUNS.
ONG-urile/societatea civil ă (cetăĠenii) 1
Mass media 2
Ministerul Justi Ġiei 3
InstanĠele de judecat ă 4
Parchetele 5
DirecĠia NaĠională Anticorup Ġie (Parchetul Na Ġional Anticorup Ġie) 6
DirecĠia General ă Anticorup Ġie din cadrul MAI 7
PoliĠia 8
Parlamentul 9
PreúedinĠia 10
Guvernul 11
Altele ………………………………………………………………… 12
1ù/NR 99
Q28. Cât de eficiente considera Ġi că sunt m ăsurile anti-corup Ġie luate pân ă în prezent de
actualul Guvern al României? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. eficiente 2. unele s-au dovedit a fi eficiente, altele nu 3. ineficiente 99. Nù/NR
Q29. Crede Ġi că până în prezent DNA (PNA) s-a ocupat de vreunul din cazurile care pot fi
incluse în Ämarea´ corupĠie?(de exemplu, anchetarea unui ministru, a unui parlamentar sau alt
om politic )
1. Da 2. Nu 99. Nù/NR
Q30. În ce m ăsură credeĠi că se exercit ă presiuni asupra urm ătoarelor categorii de persoane
pentru a influen Ġa unele decizii: (Arată Lista 12 )BIFAğIUN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE
RÂND
În foarte mare
PăsurăÎn mare
PăsurăÎn mică
PăsurăÎn foarte mic ă
PăsurăDeloc N ù/NR
Primari 1 2 3 4 5 99
PoliĠLúti 1 2 3 4 5 99
Notari 1 2 3 4 5 99
AvocaĠi 1 2 3 4 5 99
Procurori 1 2 3 4 5 99
Judecători 1 2 3 4 5 99
Executori judec ătoreúti 1 2 3 4 5 99
Altele (care)? ……………… 1 2 3 4 5 99

137Q31. Din partea cui crede Ġi că se exercit ă aceste presiuni? (Arată Lista 13 )BIFAğI UN
SINGUR R ĂSPUNS
Oamenilor politici (parlamentari, mini útri, oameni politici, cei afla Ġi la putere) 1
Persoanelor cu func Ġii de conducere ( úefi, superiori, persoane sus-puse, persoane cu status social înalt) 2
AutorităĠilor (poliĠLúti, procurori, judec ători) 3
FuncĠionari din institu Ġii publice de la nivel central úi local guvern, parlament, pre úedinĠie, primărie, prefectur ă) 4
Oamenilor care au bani, influen Ġăúi relaĠii 5
Oamenilor de afaceri 6
Cunoscu Ġilor, rudelor, prietenilor 7
Cei care au anumite interese (care urm ăresc săúi rezolve anumite probleme, care au nevoie de acele
servicii)8
Oamenilor de rând 9
Din toate direc Ġiile 10
Altele (care)? …………………………………………………………………. 11
NS/NR 99
Q32. Dup ă părerea dvs., unde crede Ġi că apar principalele probleme în realizarea actului de
justiĠie?BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS PE FIECARE RÂND
Da Nu 1ù/NR
În domeniul preg ătirii profesionale a judec ătorilor 1 2 99
In domeniul independen Ġei profesionale a judec ătorilor 1 2 99
Numărul mare de dosare 1 2 99
Durata mare a proceselor 1 2 99
Lipsa echipamentului informatic 1 2 99
Legi care dau na útere interpret ărilor multiple 1 2 99
Traficul de influen Ġă exercitat de avoca Ġi pe lângă judecători úi
procurori1 2 99
Coruperea unor judec ători úi procurori 1 2 99
Lipsa de interes a judec ătorilor úi procurorilor 1 2 99
Altele (care)? …………………………………………………………………. 1 2 99
Q33. Dup ă părerea dvs., care ar fi cea mai urgent ă măsură care ar trebui luat ă pentru a
reduce corup Ġia?(Arată Lista 14 )BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
Pedepsirea, sanc Ġionarea mai sever ă a celor corup Ġi 1
Adoptarea unor legi mai bune (mai severe, mai stricte, mai eficiente) 2
Aplicarea corect ăúi respectarea legilor deja existente 3
ÎmbunăWăĠirea situa Ġiei economice a Ġării 4
Schimbarea celor care ocup ă funcĠii de conducere (inclusiv schimbarea Guvernului úi a conducerii Ġării) 5
Efectuarea unor controale mai dese asupra func Ġionarilor publici din partea úefilor sau a autorit ăĠilor 6
Implicarea mai eficient ă în reducerea corup Ġiei a institu Ġiilor de control (poli Ġie, institu Ġii judiciare, PNA) 7
Schimbarea mentalit ăĠilor oamenilor (s ă fie mai cinsti Ġi, mai corec Ġi etc.) 8
Altele (care?) ………………………………………………………………………………………………………………. 9
NS/NR 99
Q34. Dup ă părerea dvs., care ar fi cea mai eficient ă măsură care ar trebui luat ă pentru a
reduce corup Ġia în Ministerul Administra Ġiei úi Internelor? (Arată Lista 15 )BIFAğI UN
SINGUR R ĂSPUNS
Pedepsirea, sanc Ġionarea mai sever ă a celor corup Ġi 1
Adoptarea unor legi mai bune (mai severe, mai stricte, mai eficiente) 2
Aplicarea corect ăúi respectarea legilor deja existente 3
Efectuarea unor controale mai dese din partea úefilor sau a autorit ăĠilor 4
Creúterea salariilor personalului MAI 5

138Prezentarea în mass media a cazurilor úi sancĠiunilor aplicate 6
Altele (care?) 7
NS/NR 99
Q35. Dvs. personal cât ă încredere ave Ġi în eficien Ġa măsurilor adoptate de MAI pentru
combaterea corup Ġiei în rândul angaja Ġilor săi? BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
1. foarte mare
încredere2. mare
încredere3. puĠină
încredere4. foarte pu Ġină
încredere5. deloc 99. N ù/NR
Q36. Care ar fi, in opinia dvs., modalit ăĠile prin care cet ăĠenii din localitatea dvs. s-ar putea
implica mai activ in lupta împotriva corup Ġiei? (Arată Lista 16 )BIFAğI UN SINGUR
5ĂSPUNS
6ă sesizeze actele de corup Ġie autorit ăĠilor (să reclame, s ă denunĠe actele de corup Ġie úi să colaboreze cu
autorităĠile în acest sens)1
6ă nu ofere mit ă (să nu încurajeze, s ă nu tolereze actele de corup Ġie) 2
Prin schimbarea mentalit ăĠilor úi creúterea moralit ăĠii (să fie ei înúLúi corecĠi, cinstiĠi, să respecte legea) 3
6ă se informeze în mod mai adecvat (s ă cunoasc ă legile, săúi cunoasc ă drepturile) 4
6ă se organizeze (s ă creeze comisii locale úi judeĠene, forumuri locale de lupt ă împotriva corup Ġiei, activizarea
comunităĠii etc.);5
6ă sesizeze actele de corup Ġie presei; 6
Altele (care?) ………………………………………………………………………………………………………… 7
Nu există modalităĠi prin care s ă se implice; 8
NS/NR 99
G. Date de identificare
Q37. Sex:
1. masculin 2. feminin
Q38. Vârsta (în ani împlini Ġi) …………………………………………………………..
Q39. Ultima úcoală absolvit ă:BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
)ăUăú coală 1
ùcoală primară (1-4 clase) 2
ùcoală gimnazial ă (5 -8 clase) 3
ùcoală profesional ă 4
Liceu neterminat (9 – 10 clase) 5
Liceu (9-12 clase) 6
ùcoală post-liceal ă sau tehnic de mai útri 7
Colegiu universitar 8
Universitate 9
Studii postuniversitare 10
NR 99
Q40. În momentul de fa Ġă dvs. sunte Ġi: BIFAğI UN SINGUR R ĂSPUNS
Patron, manager 1
Inginer, medic, profesor etc (alte ocupa Ġii intelectuale) 2
Tehnician sau maistru 3
FuncĠionar în administra Ġie 4
Lucrător în servicii sau comer Ġ 5
Agricultor 6
Meúteúugar sau mecanic 7

139Muncitor necalificat 8
Muncitor calificat 9
Zilier 10
Pensionar 11
ùomer 12
Casnică 13
Elev/student 14
Altele (care)? …………………………………………… 15
NR 99
Q41. Num ăr de membri în gospod ărie:
…………………………………………………………………………………………… 99. N ù/NR
Q42. În luna trecut ă, care a fost cu aproxima Ġie suma total ă de bani ob Ġinută de către toĠi
membrii gospod ăriei dvs. incluzând salarii, dividende, chirii, vânz ări etc.?
………………………………………………………………………. milioane lei 99. N ù/NR