DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ CALIF ICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE COORDONATOR: Buta Steluța ABSOLVENT: Rădulescu… [617737]

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.
PLOIEȘTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIF ICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

COORDONATOR:
Buta Steluța
ABSOLVENT: [anonimizat] 2016

PROBIOTICE, PREBIOTICE ȘI SIMBIOTICE

CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
CAPITOLUL I – PROBIOTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
1.1. GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
1.2. ISTORIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.3. ROLUL BACTERIILOR PROBIOTICE ………………………….. ………………………….. …………………. 9
1.4. TIPURI DE BACTERII PROBIOTICE ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
1.5. BENEFICIILE PROBIOTICELOR PENTRU SĂNĂTATE ………………………….. ………………… 11
1.6. ALTE BENEFICII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
1.6.1. PROBIOTICE ȘI TENSIUNEA ARTERIALĂ ………………………….. ………………………….. .. 15
1.6.2. PROBIOTICE ȘI ANTIBIOTICE ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
1.6.3. PROBIOTICE ȘI PREVENIREA RĂCELII ȘI GRIPEI ………………………….. ……………… 16
1.6.4. PROBIOTICELE ȘI TRACTUL DIGESTIV ………………………….. ………………………….. ….. 18
1.7. CUM ARAT Ă PRODUSUL PROBIOTIC IDEAL ………………………….. ………………………….. …..22
CAPITOLUL II – PREBIOTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
2.1. DEFINIȚIE ȘI GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
1.7.1. ROLUL PREBIOTICELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 26
2.2. ISTORIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 26
2.3. BENEFICIILE PREBIOTICELOR ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
1.7.2. STUDII PRIVIND BENEFICIILE PENTRU BEBELUȘI ………………………….. ……………. 28
1.7.3. LAPTELE PRAF CU PREBIOTICE PENTRU BEBELUȘI ………………………….. ………… 29
2.4. DI FERENȚA DINTRE PROBOTICE ȘI PREBIOTICE ………………………….. ……………………. 30
CAPITOLUL III – SIMBIOTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 32
CAPITOLUL IV – MEDICAMENTE PROBIOTICE, PREBIOTICE ȘI SIMBIOTICE …………….. 34
4.1. DESPRE PROBIOTICE ȘI PREBIOTICE ………………………….. ………………………….. …………….. 44
4.2. PROPRIETĂȚI ALE PROBIOTICELOR ȘI PREBIOTICELOR ………………………….. ………. 45
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 46
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….48

ARGUMENT

Este interesant să observăm că fiecare dintre noi utilizăm cel puțin de câteva ori pe zi
urarea „Sănătate” în cele mai diverse moduri:
 după un strănut;
 ca formulă de încheiere pentru un mesaj;
 ca cea dintâi dorință pentru noi înșine ș .a.m.d.
Ne întrebăm dacă sintagma „Săn ătate!” sau ”Fii sănă tos!” este însoțită de tot atâtea ori
de o viziune clară sau măcar de un set de acț iuni imediate pe care le putem urma și care să aducă
mult râvnita să nătate mai aproape de fiecare dintre noi.
Asistenți devenind, ne gândim cu atât mai mult, ca îi putem ajuta cel puțin prin consiliere
pe cât mai mulț i dintre cei care ne trec pragul farmaciei și care au nevoie cu siguranță de un plus
de informaț ie avizată referitor la metodele de a păstra sau de a recâștiga sănă tatea.
Pe măsură ce noi terapii devin disponibile atât pentru tratament, cât și pentru prevenție
este important să le cunoaștem principiile și să le facem cunoscute pacienț ilor care ne cer
ajutorul.
Acesta constituie motivul central pentru care am ales această temă pentru lucrare a de față
– pentru a afla cât mai multe informaț ii despre ce sunt micro -orga nismele probiotice, prebiotice
și simbiotice ș i care este rolul lor benefic pentru organismul gazdă .

5
CAPITOLUL I – PROBIOTICE

1.1. GENERALITĂȚI

Potrivit definiției Organizației Mondiale a Sănătăț ii, probioticele sunt m icro-organisme vii
care exercită efecte pozitive asupra sănătății atunci când sunt ingerate în cantitate suficientă .
Da, chiar sunt vii, ș i majoritatea sunt bacterii care, consumate în anumite canti tăți sunt
benefice.
Aici este vorba de păstrarea echilibrului între bacteriile dăună toare de la nivelul sistemului
digestiv ș i cele bune.
Menț inerea acestui echilibru este un lucru foarte important pentru sănătatea noastră .
Probioticele sunt bacterii benefice care se regăsesc natural în tractul gastrointestinal și care
au rolul:
 de a menține sistemul digestiv sănă tos;
 stimulează producerea de sucuri di gestive și de enzime, care ajută la
funcționarea normală a organelor digestive.
La om, p robioticele își manifestă efectele :
 în cavitatea bucală sau î n tubul digestiv (sub f orma de alimente sau capsule);
 în căile respiratorii ( ca aerosoli) sau
 în cele genito -urinare (prin aplicați i locale).
Probioticele în produse alimentare și farmaceutice au apărut pe piață î n cursul ultimilor
20 de ani.
Pentru utilizarea de către om, probioticele trebuie să îndeplinească următoarele
condiț ii:
 să fie de o rigine umană;
 să reziste procedeelor de fabricație a produselor, acidității gastrice, secreției
biliare ș i pancreatice
 să se fixeze pe celulele epiteliale ale intestinului pe ntru a rezista perisaltismului
și să colonizeze, cel puț in temporar, intestinul.
 să producă substanțe antimicrobiene eficace față de bacteriile caliogene ș i
patogene.

6 Flora intestinală a omului, relativ simplă la sugari, unde predomină sursa Bifidobacteriu m
infantis, este foarte complexă la adult având circa 1014 germeni, compuși din 400 până la 500 de
specii, î n majoritate anaerobe.
O serie de funcț ii sunt atribuite microflorei intestinale:
 Obstacol la dezvoltarea ș i translocarea bacteriilor patogene prin blocarea celule lor
epiteliale de fixare a lor și prin producț ia de m etaboliti cu activitate antibiotică;
 Stimularea sistemului imunitar ;
 Sinteza de vitamine B 1, B2, B12, K folaț i;
 Producț ia de acizi grași inferiori, prin tre care acidul butiric cu funcții biologice în
intestine;
 Reacții de hidroliză , oxidoreducere, dez acidifiere;
 Producț ia de gaze (CO 2, H2, CH 4, NH 3, SH 2) împiedicarea formării de compuși
toxici mutageni ș i cancerigeni (reducerea nitraților la nitriți ș i nitrozamine) .
Pentru a elimina ef ectele nefaste ale microflorei ș i a favoria pe cele pozitive s -a propus
modificarea compoziției și activităț ii catalitice a florei microb iene intestinale prin diverse
măsuri. Una dintre acestea constă într -un aport de probotice pe cal e alimentar ă, tranzitând î n
stare v ie de -a lungul tubului digestiv, ele îl colonizează temporal și accentuează funcțiile de
protecț ie. Ca urmare, probiot icele trebuie ingerate periodic – de preferat zilnic.
Mai exact probioticele lasă bacteriile sănătoase să ”sălășuiască ” în tractul digestiv și în
acelaș i timp distrug bacteriile periculoase c are pot perturba flora intestinală , deci probioticele
sunt micro -organisme vii care se află în mod fiziologic în tractul gastrointestinal și joacă un rol
esențial în digestie ș i feminitate.
Mai spectaculos de știut este faptul că totalit atea micro -organism elor vii în tractul
gastrointestinal îns umează în jur de 100 de miliarde, adică de 10 ori mai mult decâ t totalitatea
celulelor din corpul uman. Ac este micro -organisme se grupează în 300 -1000 de specii, însă
numai 30 -40 dintre ele sunt foarte bine reprezent ate, având î n cadrul lor 99% dintre toate micro –
organisme existente.
La fel de important este faptul ca bacteriile existente în colon au o greutate totală de 1-2
kg. Dintre toate ac este micro -organisme existente î n tractul ga strointestinal , numai 5-7% sunt
bacterii probiotice și numai acestea au potențial de a afecta pozitiv sănăta tea organismului.
În figura de mai jos sunt prezentate în mod succinct câteva dintre cele mai reprezentative
bacterii întâlnite – astfel, bacteriile ”prietene ” și bacte riile ”neprietene ” existente sunt
evidențiate pe grupe.

7

Această microfloră ne ajută în digestie sintetizând vitamine ăi alți nutrienți, metabolizează
medicamentele și ajută sistemul imunitar. Se consi deră că probioticele ne ajută în două moduri:
 Primul este rolul pe care îl joacă î n inte riorul sistemului digestiv. După cum
avem mai sus, acestea au nevoie de echilibru între numărul de bacterii bune ș i
rele. Medicamentele, dietele, alcoolul, poluarea, st resul, lipsa somnului și bolile
pot înclina ba lanța în direcția greșită, crescând astfel numărul bacteriilor
dăunătoare. Atunci când tractul digestiv este sănătos, filtrează și elimină
elementele dăună toare pen tru organism ca bacterii toxice, substanț e chimice și
alte reziduri și absoarbe substanț ele de care avem nevoie.
 Celă lalt mod în care probioticele ajută organismul este impactul pe care acestea
îl au asupra sistemului imunitar. Se crede că acesta ar fi cel mai important mod al
probioticelor. Acest luc ru se întâmplă atunci când există un echilibru între
bacteriile patogene ș i cele benefice, cele patogene nu se pot dezvolta deoarece
sunt inhibate de cele benefice. Acest lucru se schimbă atunci când balanța se
înclină î n favoarea bacteriilor patogene. Probioticele sunt cons iderate antibiotice
natural e alături de propolis sau usturoi și au rol protector pentru că opresc
procesul de dezvoltare a bacteriilor nocive prin producț ie, de exemplu, de acid
boatic sau peroxid de hidrogen. În toată lumea , mai mult de un milion de
persoane decedează anual din cau za toxiinfecțiilor alimentare care afectează mai
repede un organism cu un sistem imunitar slab.

8 1.2. ISTORIC

Termenul probiotic , cu referire la micro -organismele introduse în organism în scopul
amelioră rii florei intestinale, a fost propus pentru prima data în anul 1989 de că tre Ilie
Metohnikoff , biolog de origine rusă , profesor la Institutul Pasteur din Paris. Acesta a sugerat
faptul că este posibilă refacerea florei intestinale prin înlocuirea bacteriilor dă unatoare cu cele
utile.
Ilie Metohnikoff era de p ărere că substanțele toxice produse în urma procesului de
putrefacție la nivelul intestinu lui provoacă schimbă ri fizice asociate cu limita de vârstă .
Bacteriile benefice au fost izolate mai t ârziu de că tre Henry Tissior. Acestea au căpă tat
numele general d e Bifidobacterii și sunt predominante în flora intestinală a bebelușilor alăptați la
sân. Cele mai st udiate bacterii probiotice aparț in genurilor Bifidobacterium și Lactobacillus.
Un alt cercetator rus, Mecsupikov a atras atenția lumii că unul dintre secretele ciobanilor
din Balcani pentru longevitatea lor este a sociat cu o funcț ie intestinală sănătoasă – acești pastori
consumau iaurt regulat și în cantitate mare .

În timpul cercetărilor, oamenii de știință ruși au descoperit că bacteri ile lactice din iaurt
inhibă activitatea bacteriilor intestinale producătoare de toxine.

9 1.3. ROLUL BACTERIILOR PROBIOTICE

Flora intestinală a omului, relativ simplă la sugari unde predomină sursa Lipidobacterium
infantis , este foarte complexă la adult având circa 1014 germeni, compuși din 400 până la 500
specii, în majoritate anaerobe, îndeplinesc anumite funcții după cum urmează:
 Funcția de barieră ș i inactivare a germenilor patogeni datorită :
 ocupă rii situsurilor de adeziune la mu coasa intestinală ș i inhibarea adeziunii
bacteriilor patogene;
 inhibă rii coloniză rii bacteriilor patogene în acest mod prevenind sau inhibând
infecț iile;
 competiționă rii cu bacteriile patogene pentru nutrient ;
 producă torii de bacteriocine care sunt substa nțe cu efect bacteriostatic ș i slab
bacteriocid asupra bacteriilor patogene.
 Funcția metabolică datorită :
 producției de enzime ce intervin î n descompunerea carbonaț ilor, facilitând
producț ia de energie;
 fermentaț iei carbohidraților nedigestibile ajutâ nd la red ucerea colesterolului ;
 producției de lactoză, cu rol în îmbunătățirea toleranței la lactoză .
 Funcția nutritională datorită :
 facilității absorbției mineralelor;
 stimulării producției de acizi grași cu lanț ul scurt ;
 sintezei vitaminelor B, K ș i acidului folic.
 Funcția imunitară datorită :
 stimulării imunității înă scute ;
 stimulării imunității dobâ ndite .

10
1.4. TIPURI DE BACTERII PROBIOTICE

Considerând rolul benefic al acestor pro biotice s -au dezvoltatat numeroase suplimente
alimentare , pentru a suplini lipsa acestor micro -organisme la nivelul intestinal.
Majoritatea acestor produse conțin î n special bacterii din genul Lactobacillus și alț i
fermentaț i izolaț i. Cu toate ace stea, studii chimice efectuate î n ultimii 20 de ani au precizat roluri
esenț iale și pentr u alte genuri, cum ar fi : Bifidobacterium sau Laccus precum ș i micro –
organismele din drojdii (soccharouycos boulardii ).
Principalele bacterii probiotice sunt prezentate în tabelul de mai jos :

GENUL BACTERIEI IMAGINEA SPECIA
Lactobacillus (lactobacili)

L. acidophilus, L. brevis,
L. casei ssp. rhamnosus,
L. paracasei, L. reuteri,
L. delbreuckii ssp.
bulgaricus.
Bifidobacterium (bifidobacterii)

B. adolescentis,
B. bifidum,
B. breve, B. infantis,
B. longum.
Lactococcus (lactococi)

L. garvieae, L. lactis,
L. piscium, L.
plantarum,
L. raffinolactis.

 Lactobaccilus
 se găsește în special în intestinul subț ire;
 au rol esențial în imunitatea și asimilarea nutrienț ilor;
 au abil itatea de a transforma lactoza ș i alte zaharuri î n acid lactic, mediul acid
inhibâ nd dezvoltarea bacteriilor patogene ;
 unele specii (Lacto bacillus acidophylees, basseri și Rhammosus) produc
peroxidul de hidrogen.

11  Bifidobacterium
 colonizează în mod normal colonul și au fost izolate î n special fecalele nou –
născuților, hrăniți la sâ n;
 produc acid lactic și acetic care controlează PH-ul intestinal ;
 joacă un rol esențial în fementația fibrelor și carbohidraților î n intestin;
 pot s intetiza vitamine din grupul B ș i acid folic .
 Lactococcus
 nu coloniz ează suficient de bine, dar produc acid lactic extrem de rapid ;
 au capacitatea de a produce bacteriociuc ;
 au capacitatea de multiplicare extrem de mare (își dublează numărul î n 30 de
minute) .
 Saccharomyces boulardii
 sunt micro -organisme din drojdie izolate inițial din fructe exotice î n anul 1923
când omul de știință francez Henri Boulard a observat locuitorii din Asia de
Sud-Est car e mestecau coaja acelor fructe în î ncercarea de a controla simptomele
holerei și diareea;
 împiedică aderarea agenț ilor patogen i la enterocite, păstrând astfel o microfloră
normal;
 reduc secreția de sodiu ș i astfel scade procentajul de apă care părăseș te celulele
intestinale cu rol esențial î n controlul diareei ;
 modulează apărarea imun ologică prin stimularea secreției de IgA, prot ejând
mucoasa intestinală de inflamaț ie.

1.5. BENEFICIILE PROBIOTICELOR PENTRU SĂNĂTATE

Cele mai cunoscute tipuri de probiotice sunt Lactobacillii și Bifidobacteriile . Dintre cei
mai studiaț i Lactobacili sunt:
 Lactobacillus acidophylus este cea mai răspândită bacterie benefică din
intestinul umaniar , calitățile sale sunt studiate încă din anul 1925. O tulpină a
acestei bacterii este una dintre cele mai importante susțină toare a s istemului
imunitar cu demonstrație cercetată .
Conform dr. S. E. Gilliland (1985) a demonstrat că Lactobacillus acidophylus prezintă un
efect hipocolesterolemiant mai pronunțat prin metabolizarea anaerob a co lesterolului în vezica
biliară . De a ltfel, studiile au demonstrat că această tulpina numită DDS -1 suprimă dezvol tarea
tumorilor canceroase.

12  L. Rhammosus combate toxiinfecțiile și dermatita atopică. Femeile care suferă
de dermatită atopică ar trebui să ia suplimente cu L.R . – arăta un st udiu din
2001. De asemenea, dacă proaspetele mămici cu dermatită atopică le
administrează bebelușilor aceste probiotice timp de 6 luni, copiii vor avea un risc
mai mic de a dezvolta afecț iunea care este de tip alergic.
De aseme nea, L.R. s -a dovedit eficient în combaterea toxiinfecț iei alimentare cu
Clostridium difficile microb responsabil cu instalarea diareei.
 L.Bulgaricus bun pe ntru digestie. Acest probiotic ține la distanță agenț ii patogeni
care ar putea infecta aparatul d igestiv, în plus un studiu publicat în „World
Journal off Gastroenterology” a arătat că L.Bulgaricus are un rol esențial în
suprimarea reacț iilor proinflamatorii din corp, prevenind astfel deteriorarea
țesuturilor.
De asemenea această bacterie „bună ” care nu rezidă în intestine – ci le tranzitează, ajută
la buna funcț ionare a proceselor de digestie și la o mai bună absorbție în organism a substanțelor
nutritive din hrană .
Multe tipuri de probiotic e introdu se prin intermediul alimentelor – cum sunt cele din
iaurturi nu supravieț uiesc mediului acid din sistemul digestiv sau enzimelor de pe tractul
digestiv.
 L. Sal inarius protejează î mpotriva ulcerului.
Mai mu lte studiii realizate de cercetă torii de la Universitatea Catolică din Roma au
constatat că L. Salinari us are un rol esențial î n combaterea bacteriei Heliobacter pylori – cea
care provoacă ulcerul. Aceasta se datorează faptului că la administrarea de probiotice prin faptul
că generează acid lactic – aceasta din urmă prezintă o puternică acțiune inhibanță asupra lui
Heliobacter pylori – care prin toxinele secretate dezvoltă ulcerul gastric.
Bacteriile benefice ( precum c ele din iaurt sau kefir) pot obț ine vitamine prin
transformarea lactozei (zaharuri din lapte) î n acid la ctic care face tubul digestiv să devină mai
activ oprind as tfel microbii cauzatori de boală .
Iaurtul care conț ine probiotice ne poate ajuta să c ontrolăm H. Pylori – conform unui
studiu publicat în septembrie 2004 î n American Journal of Clinical Nutrition. În acest studiu 48
de voluntari adulț i infectați cu H. Pylori au mâncat iaurt care conține două tipuri de bacterii
probiotice – Lactobaciullus a cidophilus și Bifidobacterium lactis de două ori pe zi după masă –
timp de 6 săptămâni în timp ce alți 11 adulț i au primit un placebope bazade lapte . După 8
săptămâni subiecții au dat testul de respirație C -uree care măsoară cantitatea de urează – o
enzimă folosită de către H. Pylori ca să patrundă și să infec teze mucoasa stomacului. Subiecț ii ce

13 au mancat iaurt cecontinea probiotice erau sănătoș i iar activi tatea H. Pylori a fost suprimată î n
mod eficient.
De asemenea , acidul lactic se dovedeș te a fi factor de mediu deosebit de ostil pentru
Salmonella Typhimurinum – microb deosebit de virulent.
 L. Plantarium este considerat antibioticul natural. Aceasta este bac teria care se
găsește în cea mai mare proporție în alimentele fermentate – brânză, mură turi.
Datorită efectului pe care î l are asupra bacteriilor gra m negativ din corp, probioticul L.
Plantarium poate fi considerat un bun antibiotic natur al.
 L. casei trăiește î n iaurturi. Publicaț ia Microbiology and Imunology a declarat
probioticul L.C . ca fiind cea mai puternică „armă” împotriva infecț iei cu
bacteria Listoria – care dă listoriază – boală fatală .
 Lsporaqenes – anticolesterol – acest probiotic reduce semnificativ nivelul
colesterolului „rău” din sânge, susțin oamenii de știință de la Spitalu l Pant din
New Delhi, Suedia. Și cercetătorii italieni atestă beneficiile ace stei bacterii mai
ales asupra sănătaț ii copiilor care iau a ntibiotice deoarece combinate conduc la
diareea ce apare ca o consecință a trata mentului cu antibiotice.
Mai putem menționa că în urma studiilor fă cute pentru a demonstra beneficiile
principalelor genuri de bac terii acido -lactice vii cu rol p robiotic s -a constatat rolul esenț ial al
bacteriilor acid o-lactice inactivate termic. Deși se realizează practic distrugerea acestor bacterii
sub influența temperaturilor înalte, se păstrează efectul lor antagonist î mpotriva germenilo r
intestinali patogeni, datorită stimulării prin simpla lor prezență – a mecanismelor imunitare.
Acest lucru se datorează faptului că, deș i bacteriile acido -lactic e termic inactivate își
pierd viabilitatea, ele păstrează î n structura lor ele mente de identificare ce declanșează la nivel
intestinal stimularea rapidă a sistemului imunitar fiziologic.
Există studii chimice care arată că L acidophilus inactivat este la f el de eficient ca și
loperamidul î n tratamentul diareei acute , fără să aibă însă efectele secundare corespunzătoare
loperamidului, și anume constipație, amețeală, gură uscată, oboseală, greață, vomă . Mai mult
decât atâ t. s-a constatat faptul că procesul c ombină rii mai multor tulpini d e bacterii inactive
termic oferă un spectru lă rgit de ina ctivare a germenilor patogeni, cu rol important î n
detoxifierea intestinelor. Considerâ nd rolurile diferite ale aces tor genuri de bacterii vii dar ș i
termic inactivate, se pune întrebarea: în încercarea de suplimente – eficiente a numărului de
probiotice din organism care este genul bacteriei probiotic care se va alege pentru
administrare? Sau mai pra ctic spus, atunci cand recomandăm un astfel de supliment probiotic î n
farmacie, care sunt acele caracteristici ale pr odusului finit pe care le vom căuta pentru a obț ine
beneficiile de care pacientul are nevoie?

14 Un strudiu danez rec ent a comparat flora intestinală a 123 de persoane cu greutate
normală, cu flora intestinală a 169 de persoane cu grad e diferite de obezitate. Această comparație
a arătat clar corelația dintre bogația – adică numă rul mare de micro -organisme din intestine – și
păstrarea unei greutăți normale precum și menținerea î n limite normale a glicemiei.
Cu câ t numărul micro -organismelor probiotice este mai mare, cu atât există premize mai
clare pentru păstrarea unei greutăți normale și a unei glicemii î n limite normale.
Același studiu a arătat că persoanele obeze și pacienții diabetici au flora bacteriană
săracă , atât ca număr total cât și ca diversitate – în comparaț ie cu persoanele normo -ponderale și
sănătoase. Mai mult decât atât, o analiză realizată î n anul 2004 asupra studiilor efectuate pe
probiotice până în acel an – concluzionează că probioticele cu mai mul te tulpini au mai multe
avantaje față de cele cu o singură tulpină, acest lucru datorându -se faptului că un numă r de
caracteristici favorabile ale tulpinilor individuale pot fi combinate î ntr-un singur PRO. Studii
clinice au demonstrat adeziunea acestor probiotice bene fice la peretele intestinal crește atunci
când în combinaț iile administrat e au existat mai multe tulpini ș i nu una singura.
De menționat că probioticele sub formă de praf nu sunt vii, prin urmare nu au nici un
efect asupra organismului.
Dintre bifidobacterii, cele mai importante sunt:
 Bifidobacterium bifidum – cea mai comună specie – este una dintre părț ile
componente ale florei colonului, iar principalul ei rol este redu cerea impactului
nociv pe care î l au substantele toxice asupra intestinu lui gros. Bifido bacterium
bifidum este eficientă și împotriva infecț iei cu escherichia coli, bacterie care
poate cauza probleme grave de sănătate;
 Bifidobacterium longuin – elimină nitraț ii din organism . Mai multe studii
relevă că Bifidobacterium longuin a re capacitatea de a elimina din organism
nitrații – substanțe toxice care se acumulează în corp, mai ales consumând
mâncăruri procesate. Î n plus, Bifidobacterium longuin este o bacter ie care
combate cu succes infecția Salmonella;
 Bifidobacterium infantis atenueaz ă manifestă rile colonului iritabil. Previne
proliferarea bacteriei nocive E. coli și în plus atenuează simptomele
sindromului de colon iritabil;
 Streptococcus therinophilus – streptococ, are rol antioxidant, dar ar putea fi și
eficient ș i pentru com baterea tumorilor canceroase de la nivelul colonului,
potrivit unor studii.

15 1.6. ALTE BENEFICII

1.6.1. PROBIOTICE ȘI TENSIUNEA ARTERIALĂ

Grație enzimelor secretate de că tre bacteriile probiotice, acestea prezintă proprietăț i
hipotensive prin inhibarea secreției de noradrenalina . Acest efect se dat orează trecerii sub
acțiunea enzimelor produse de către PRO , a unor peptide – acid gama aminobatiric ( GABA )

1.6.2. PROBIOTICE Ș I ANTIBIOTICE

Administra rea de antibiotice are consecinț e neg ative asupra florei intestinale, precum ș i
asupra microflorei din alt e cavități – bucale, uro -genitale, etc.
Primele care vor pierii sub acț iunea substanț elor antibiotice, vor fi tocmai micro –
organismele saprofite utile, cu activitate probiotică, care sunt cu mult mai puț in adap tate la
schimbarea de mediu decâ t bacteriile direct sau latent patogene.
În timpul și după administrarea antibioticelor recurgerea la probiotice are drept efect
refacerea microflorei utile, cu consecinț e dintre cele mai be nefice asupra tubului digestiv și
asupra î ntregului organism.
Trebuie să menționă m că cel mai periculos duș man al probioticelor sunt antibioticele care
pe lângă faptul că distrug bac teriile bune sunt recunoscute că pot provoca sindro mul de colon
iritabil sau infecț ii urinare manifestate prin crampe și balonă ri, de aceea trebuie ca la
administrarea antibioticelor să se recomande ș i PRO care au rolul ca pe parcursul tratamentului
mențin un echilibru sănă tos la nivelul digestiv prin faptul că bacteriile bune sunt „suplimentate”.

16 1.6.3. PROBIOTICE ȘI PREVENIREA RĂCELII Ș I GRIPEI

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că probioticele pot contribui în mod activ la
prevenirea răcelii ș i gripei prin studii care au analizat beneficiile anumitor tulpini de bacterii
benefice. Desigur că există ș i probiotice care nu au nici un efect asupra imunităț ii organismului.
De vreme ce s istemul intestinal este o poartă deschisă că tre interiorul organismului , el
acționează ca o bariera fizică împotriva agenților patogeni, a toxinelor ș i a particulelor
alimentare nedigerate.
O bună parte din activitatea sistemului im unitar este direcționată către consevarea în stare
optimă a florei intestinale într -o măsura în care cele două funcț ii se influentea ză reciproc în mod
constant. Câ nd probioticele repară flora bacteriană intestinală ele permit sistemului imunitar să
își recapete forța și să lupte mai eficient cu agenții patogeni ș i toxinele din sistemul circulator.
Mai mult decât atâ t, probioticele cresc și numă rul imunoglobulinelor – celule imunitare
specializa te esențiae pentru preve nirea îmbolnă virilor.
Bacteriile benefic e nu doar că multiplică imunoglobulinele, ci le ajută să fie ș i mai
performante.
Studiile de specialitate confirmă că probioticele îmbunătăț esc fagocitoza – procesul de
înglobare și de digerare a bacteriilor și a altor corpuri străine din organism – respectiv capacitatea
globulelor albe de a distruge germenii precum mirosul care este responsabil pentru ră celile
comune.
Totodată, probioticele s-au dovedit eficiente în scurtarea duratei și severității gripelor și
al răcelilor – îmbunătățind ră spunsul organismului la vaccinarea antigripală .
Bacteriile benefice c resc producț ia unor anticorpi specifi ci care combat anticorpii produși
de virusurile gripale, protejând organismul de acutizarea infecțiilor virale. Proprietăț ile
antiinflamatorii ale probioticelo r le fac la fel de performante î n ameliorarea simptomelor d e gripă
și răceală deoarece bacteriile benefice din c orp contribuie la reglarea funcț iei citokinelor – adică
modulează reacțiile inflamatorii ș i de hipersensib ilitate.
Un studiu făcut pe un eșantion de 326 de copii cu vârste cuprinse î ntre 3 si 5 ani au
demonstrat că participanții că rora li s -au admin istrat suplimente cu PRO de două ori pe zi timp
de 6 luni au înregistrat mai puține episoade de febră, tuse, cong estie nazală și repaus la pat, decât
copiii care nu au urmat acelaș i tratament preventiv.
Alte s tudii au arătat că administrarea de probiotice î n mod regulat poate avea un efect
pozitiv moderat împotriva rinitelor alergice, întrucâ t bacteriile sănătoase st imulează răspunsul
imun și readuc inflamațiile în organism. Constatarea amintită poate fi utilă î n descoperirea unei
formule probiotice care să limiteze riscul dezvoltării de infecț ii.

17 Un studiu extins, publicat în Jurnalul Britanic de Nutriție, susține te oria conform că reia
probioticele sunt performante cu prevenirea infecțiilor virale. Cercetă torii au analizat două
tulpini specifice de probiotice ș i anume Lactobacilus rhaumosus (2 CG) și Bifidobacterium
animalis (BB-12) în rapo rt cu randamentul lor de pro tecție împotriva răcelilor. Cei 200 de
participanți au fost aleș i din categoria de vârstă 20-25 de ani, întrucât tinerii dorm mai puțin, nu
iau măsuri de oprire a împrăștierii germenilor și sunt mai stresați decât un adult ajuns la vâ rsta de
30 de ani. Jumătate dintre participanț i au consumat zilnic un cock tail de probiotice timp de 12
săptămâni î n timp ce restul a u primit un tratament placebo, în aceeași perioadă. Rezultatele arată
că tinerii care au suplimentat aportul de prob iotice au lipsit de la cursuri î n doar 15 zile din cauza
simptomelor de răceală, pe când ceilalț i au absentat 34 de zile din ace lași motiv. În plus,
simptomele de gripă și răceală în rândul participanților – pacienț ilor care au urmat tratamentul cu
probiotice, au fost cu 34% mai puțin intense.
De asemenea, o cercetare publicată î n Jurna lul Colegiului Aurelian de Nutriție î n anul
2010 a investigat efectul uni produs lactat fermentat asupra uno r probleme respiratorii comune și
gastrointestinale în rândul a 100 de angajați care luc rau î n ture de noap te, aș adar avem o
imunitate compromisă de programul de lucru. O jumă tate dintre anga jați au primit un tratament
placebo, iar cealaltă jumatate 200 de grame pe zi timp de 3 luni de probiotice – Lactobacilus
casei. După numai o lună de desfășurare a experimentului, cercetătorii au observat că î n grupul
de persoane care au primit suplimena r de probiotice s -au înregistrat mult mai puține cazuri de
infecții respiratorii ș i gastointestinale. Mai mult decât atât , probioticele Lactobaculus Cas ei – a
reușit și să reducă intensitatea febrei în rândul participanților chiar și în cazul fumă torilor. S -a
constatat totodată și o scădere a numărului de leucocite în cazul subiecț ilor care au urmat
tratamentul cu PRO.
Medicii cred că supliment area cu pro biotice este necesară mai ales în rândul pacienților
care urmează un tratament cu antibiotice, medicament e care distrug o bună parte din bacteriil e
benefice din flora intestinală .
Prin faptul că bacteriile de genul Lactobacillus sintetizează în timpul ferm entației lactice
cantități î nsemnate de v itamina C, probioticele exercită ș i efecte antioxidante mai cu s eamă că
acidul –ascorbic – își desfasoară activitatea biologică direct în colon, unde în alte condiț ii ar
ajunge cu mare dificultate, cunoscându -se fapt ul ca se oxidează repede. De asemenea,
administrarea de pr obiotice scad riscul la cancer î n general prin ne utralizarea și absorbția
toxinelor, redu c intoleranța la lactoza, combate constipația, studiu aparut în 2007 î n „Medical
New Today” care relevă fap tul că tratamentul zilnic cu probiotice poate duce la a cest rezultat
mai ales atunci câ nd sunt combinate cu fibre solubile.

18 De asemenea, menține sănă tatea tractului uro -genital, echilibru care poate fi pert urbat de
luarea de antibiotice și anticoncepț ionale.
Probioticele conținute î n alimente fac pa rte din bacteriile vii, datorită conț inutului de
microorganisme și ajută considerabil la menținerea sănătății ș i sunt i ndicate persoanelor cu
disbioza – afecț iuni determinate de trata mentul cu antibiotice de sinteză .
Prob ioticele din iaurt, kefir, sana, br ânză fermentată de vaci sunt cea mai bună sursă
deoarece se găsesc în cantitate mare și bacteriile bune sunt vii avâ nd efect benefic asupra
organismului.
De asemenea, varza murată își pă strează compuș ii cancerigeni, hepatoprotectori și
antioxidanți. În plus, datorită conținutului în vitamina C naturală până la 60 d e mg la suta de
grame, varza are efect antioxidant patentat și de vitamine A ș i E, de min erale: zinc, magneziu,
potasiu și calciu, întărind sistem ul imunitar și rezistența la viroze și diferitele forme de gripă .
Prob ioticele, prin efectul pe care î l au asupra or ganismului de a asimila nutrienț ii mai bine
în special vitaminele din grupa B -urilor ș i calciu , combate stresul și creș te imunitatea
organis mului.

1.6.4. PROBIOTICELE ȘI TRACTUL DIGESTIV

Probioticele sunt folosite în prevenția și tratamentul bolii diareice (diareea acută a
copilului, diareea asociată administrării de antibiotice, infecții nosocomiale), în boala
inflamatorie intestinală, colite, sindromul de intestin iritabil, hepatopatii c ronice, în prevenirea
constipației, a infecției cu Helicobacter pylori și a cancerului de colon, în sindroame de
malabsorbție. Dintre speciile bacteriene studiate, cele mai eficiente s -au dovedit Lactobacillus
GG, Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifid um și Streptoccocus thermophilus.
 Bolile diareice
Probioticele s -au dovedit a fi eficiente în patru tipuri distincte de boli diareice: diareea
infecțioasă, asociată rotavirusurilor, diareea post -medicamentoasă, diareea asociată cu
Clostridium difficile ș i diareea călătorului. Paton et al au reușit să producă un agent probiotic
pentru tratamentul diareei asociate cu E. coli enterotoxigen, dar eficacitatea acestuia urmează a fi
demonstrată .
Diareea produsă de rotavirusuri este cea mai comună cauză de boală diareică severă la
copii, iar terapia probiotică poate scurta durata simptomatologiei. S -au studiat diferite tulpini
bacteriene producătoare de acid lactic, observându -se o creștere a nivelului imunoglobulinelor
specifice rotavirusurilor. Dintre acestea, L. reuteri a redus dur ata bolii de la 2.5 la 1.5 zile , iar L.
casei GG poate fi utilizată de asemenea, pentru tratamentul diareei infecțioase . Într -un studiu

19 realizat de Kaila et al , s-a demonstrat că L. casei subsp. casei GG a adus cele mai multe benefici i
privind reducerea intervalului simptomatic și producția de anticorpi IgA, cu rol în creșterea
imunității . Probioticele s -au dovedit un adjut ant util al terapiei de rehidratare utilizată î n
tratamentul diareei la copil.
Mecanismele de acțiune ale probioti celor în prevenția și tratamentul bolii diareice ar fi:
 sinteza de substanțe antibacteriene: L. rhamnosus GG și L. acidophillus LB produc
substanțe inhibitoare ale bacteriilor Gram pozitive și Gram negative;
 competiție pentru nutrienți necesară creșterii patogenilor;
 inhibarea compe titivă a adeziunii patogenilor;
 modificarea toxinelo r sau a receptorilor toxinelor .
Efectele probioticelor asupra bolii diareice infecțioase la copii sunt moderate, dependente
de doză și de tulpina utilizată. Sunt cu atât mai efi ciente, cu cât terapia este inițiată mai devreme
în evoluția bolii, având rol semnificativ în diareea apoasă și gastroenterita virală și fiind mai
puțin eficace î n diareea bacteriană invazivă.
Diareea post -medicamentoasă apare la aproximativ 39% din pacie nții spitalizați și variază
de la diaree necomplicată până la colită pseudomembranoasă. Factorii patogeni implicați includ:
folosirea antibioticelor, care determină alter ări ale microflorei intestinale și ale metabolismului
carbohidraților și acizilor graș i cu lanț scurt. Colita pseudomembranoasă cauzată de colonizarea
cu Clostridium difficile poate avea evoluție fulminantă și rată crescută a mortalității . O meta –
analiză ce însumează rezultatele a 9 studii a arătat că Lactobacili GG poate fi utilizat pentru
tratamentul diare ei post -medicamentoase la copii , iar S. boulardii pentru prevenirea diareei
recurente cu Clostridium difficile . De asemenea, s -a demonstrat un potențial efect benefic al L.
rhamnosus GG, care colonizează colonul pacienților tratați cu eritromici nă, penicilină și
ampicilină.
Diareea nosocomială este o problemă majoră de sănătate în întreaga lume. Folosirea
profilactică a probioticelor s -a dovedi t utilă în prevenirea apariției diareei la copiii spitalizați
pentru diferite afecțiuni cronice. Studiile au arătat că suplimentarea alimentației sugarilor cu
Bifidobacterium bifidum și Streptococcus thermophillus a redus i ncidența diareei cu până la
31%.
Diareea călătorului apare la aproape jumătate din indivizii ce călătoresc în țări în curs de
dezvoltare. Cele mai semnificative rezultate în prevenirea apariției diareei s -au obținut folosind
L. rhamnossus GG sau un amestec de tulpini probiotice, conțin ând L.acidophilus, L. bulgaricus ,
B. bifidum și S. thermophilus.

20  Infecția cu Helicobacter Pylori
Unele studii au sugerat că probioticele, în special bacteriile producătoare de acid lactic pot
fi eficiente în prevenirea și tratamentul infecției cu Helicobacteter pylori, agentul cauzal al
ulcerului. Studiile î n vitro au arătat că atât tulpinile de Lactobacillus, cât și cele de Bifidobacteria
au efect bactericid și pot inhiba înmulțirea H. pylori și adeziunea acestuia de celulele epiteliale
gastrice. De asemenea, s -a observat că adminstrarea L. johnsonii La 1 a determinat reducerea
populației patogen e și a colonizării cu H. pylori . Adăugarea probioticelor terapiei de eradicare a
H. pylori a prezentat rezultate contradictorii. Unele studii nu au reușit să demonstreze un efect
benefic al asocierii probioticelor triplei terapii de eradicare cu antibiotice , în timp ce altele au
indicat o diminuare a efectelor adverse și reducerea numărului bacteriilor p atogene în mucoasa
gastrică.
 Sindromul de intestin iritabil
Sindromul intestinului iritabil se manifestă prin constipație sau diaree, durere abdominală,
meteorism abdominal. Dovezile privind beneficiile terapiei probiotice nu sunt consistente. În
câteva studii, administrarea de L. plantarum a fost urmată d e o reducere a dureri i abdominale și a
meteorismului . Într -un studiu condus de O`Mahony et al , pacienții care au primit preparate
conținând B. infantis au înregistrat o îmbunătățire a simptomelor și o normalizare a raportului
IL-10/IL -12, sugerând un rol i mportant al inflamației în patogeneza sindromului, comparativ cu
cei care au primit L. salivarius sau placebo . Administrarea într -un trial placebo controlat a
mixturii probiotice VSL≠3 (care cuprinde tulpini de L. casei, L. plantarum, L. acidophillus și L.
delbrueckii ssp. bulgaricus), de două ori pe zi, timp de 8 săptămâni, la 25 pacienți, a determinat
ameliorarea meteorismului abdominal la pacienții cu sindrom de intestin iritabil cu predominanța
diareei .
 Boala inflamatorie intestinală
Boala inflamator ie intestinală cuprinde o serie de afecțiuni, printre care boala Crohn și
colita ulcerativă. Deși etiologia acestora rămâne încă necunoscută, o serie de factori au fost
incriminați, precum anomalii ale florei intestinale sau afectarea barierei mucoasei int estinale.
Într-un studiu desfășurat la 14 copii cu boală Crohn, L. rhamnosus GG a determinat o creștere a
răspunsului imun, iar S. Boulardii a redus ratele de recădere și a prelungit perioadele de remi sie
la pacienții cu boală Crohn . Tulpina de E. Coli Ni ssle 1917 administrată la pacienți cu boală
Crohn a determinat reducerea riscului de recădere și scăderea dozelor de glucoco rticoizi,
comparativ cu placebo . Campieri et al au comparat efectele VSL≠3 versus mesalazină la 40
pacienți cu boală Crohn, observân d o reducere semnificativă a recurenței endoscopice la cei
tratați cu probiotice. În schimb, Lactobacillus GG și L. johnsonii nu au prevenit rec urența
postchirurgicală a bolii .

21 Tratamentul colitei ulcerative active a fost investigat. Studiile au demonstra t că
probioticele sunt eficiente fie în ameliorarea clinică și endoscopică, fie în reducerea expresiei
citokinelor proinflamatorii. Într -un studiu, probioticele au determinat abolirea simptomelor după
4 luni de tratament la paci enți refractari la alte tera pii. În colita ulcerativă, 2 studii au vizat
efectele tulpinii Nissle 1917 a E. Coli, demonstrând o eficiență similară în menținerea remisiei
cu cea a trata mentului standard cu mesalazină . Aceste studii susțin utilizarea probioticelor în
formele de boală u șoară până la moderată, precum și ca tratament de întreținere.
 Cancerul de colon
Numeroși cercetători au notat o relație invers proporțională între consumul de produse
lactate conținând lactobacili sau bifidobacterii și incidenț a cancerului de colon și de sân, care ar
confirma unele observații populare.
Flora intestinală normală poate influența apariția procesului neoplazic prin producerea unor
enzime ( dintre care menționăm: β – glucoronidaza, glicozidaza, azor eductaza, nitroreductaza)
care activează carcinogeneza. L. acidophillus și L. casei au redus nivelurile acestor enzime la
oameni, iar la modelele animale Lactobacillus G G a suprimat producția acestora.
Studiile pe subiecți umani au demonstrat că probioticele pot preveni apariția cancer ului de
colon prin inhibarea transformării agenților procarcinogeni în agenți carcinogeni activi,
inactivarea compușilor mutageni, producerea de substanțe anti -mutagene, suprimarea dezvoltării
bacteriilor pro -carcinogene, reducerea absorbției mutagenilor d in intestin și îmbunătățirea
funcției imune. Creșterea raportului dintre acidul litocolic și dezoxicolic stimulează dezvoltarea
celulelor epiteliale, iar acidul litocolic este considerat co -cancerigen, inhibând acțiunea
enzimelor detoxifiante d e la nivelul celulelor colonice . Anumite specii de lactobacili, printre care
L. casei, L. acidophillus, L. gasseri și de bifidobacterii, precum B. longum și B. breve reduc
alterările ADN determinate de carcinogenii 1,2 dimetilhidrazina (DMH) și N -metil -M-nitro -N-
nitro guanidina (MNNG) la nivel ul mucosei gastrice și colonice.
Aso et al. au demonstrat efectul protector al tulpinii Shirota a L. casei în recurența
cancerului de colon post intervenție chirurgicală. Creșterea procentului de limfocite T helper și
NK la adulți i cu cancer colorectal sugerează că efectul L. casei asupra funcției imune joacă un
rol important în supresia dezvoltării celulelor tumorale . Răspunsul imun al gazdei poate fi
stimulat de B. infantis, determinând supresie tumorală sau regresie . Administrar ea B. longum la
șobolani a determinat apariția unor compuși antimutageni în colon și reducerea proliferării
celulare a mucoasei colonice, cu regresia t umorii colonice azometan -induse . L. acidophillus și B.
bifidum au determinat scăderea pH -ului intestinal și a proliferării celulare în porțiunea superioară
a colonului, la pacienți cu adenom de colon. Reducerea pH -ului intestinal poate preveni
dezvoltarea florei de putrefacție .

22  Intoleranța la lactoză
Este bine cunoscut faptul că produsele lactate fermentate ameliorează digestia lactozei și
simptomele intoleranței la lactoză. Unele specii de bacterii, precum Lactobacillus bulgaricus și
Streptococcus thermophilus conțin β -galactozidază, activitatea acest eia fiind principalul factor
responsabil de î mbunătățirea digestiei lactozei . Un mare număr de studii pe subiecți umani au
demonstrat o îmbunătățire a digestiei lactozei în grupul pacienților care au consumat iaurt
proaspăt (conținând microorganisme vii) c omparat iv cu produse pasteurizate.
 Hepatopatii
S-a sugerat că mecanismele prin care probioticele pot ameliora encefalopatia hepatică
sunt:
 reducerea amoniacului din sângele portal prin scăderea activității ureazei bacteriene,
scăderea pH -ului datorită ab sorbției reduse a amoniacului, scăderea pe rmeabilității
intestinale;
 reducerea inflamației și a stresului oxidativ datorită scăderii nivelului a moniacului
și a toxinelor;
 reducerea preluării altor toxine.
S-a demonstrat că produsul probiotic VSL≠3 reduce a ctivitatea ureazei și pH -ul din scaun,
alterează producția acizilor grași cu lanț scurt și scade inflamația celulelor colonice .
Probioticele pot avea efecte și în steatoza hepatică non -alcoolică. Rolul VSL≠3 a fost
studiat la 48 șoareci ob/ob cu steatoză hepatică non -alcoolică, observându -se ameliorarea
histologiei hepatice, reducerea conținutului total de acizi grași din ficat și scăderea nivelului seric
al ALT

1.7. CUM ARAT Ă PRODUSUL PROBIOTIC IDEAL

Considerând traseul probiotic, î n tractul intestin al, începând din cavitatea bucală și
ajungâ nd la nivelul intestinal va trebui ca procesul de fabricație să țină seamă de sensibilitatea
ridicată a acestor micro -organisme la: oxigen, umiditate, temperatură, aciditatea gastrică și
acțiunea să rurilor biliare. Ca urma re este necesar ca probioticele :
 să fie protejate extrem de bine ș i prin metode tehnologige de ultimă generație
pentru a ajunge viabile în intestinul subtire, pentru a adera la mucoasă ș i a se
multiplica. Ultima generație de probiotice prezintă de exemplu o tehnologie
patentată de o protecț ie a bacter iilor acido -lactice care asigură faptul că 80-90%
dintre bacteriile ingerate ajung vii ș i cu capacitate de multiplicare î n intestin.

23  să fie într -un număr câ t mai ridicat cel puțin de ordinul a câ teva mi liarde pentru a
ajunge de asemenea, în număr semnificativ la nivelul intestinal.
 să conțină mai multe spe cii de tulpini, patentate care și -au dovedit beneficiile î n
studii c linice numeroase, pentru indicaț iile de utilizare diferite.
Ca atare , procesu l conț ine denumiri genetice ca; Lactobacillus acidophilus,
Bifidobacterii, etc, care pot avea sau nu efecte scontate pentru care sunt recomandate.
Prin comparaț ie tulpinile de bacterii probiotice documen tate clinic, pentru care s -au fă cut
sute de studii cl inice și cercetări aprofundate de -a lungul a zeci de ani au fost evaluate sub
diverse aspecte dintre care cele mai importante sunt: stabilitatea, calitatea, e ficacitatea, rata de
instruire și siguranța î n utilizare.
 să conțină mai multe combinații atâ t de bacter ii vii cât ș i de bacterii inactive term ic
pentru a avea un efect câ t mai ra pid să -și patenteze efectele specifice în funcție de
indicație și administrare.
Este important să includem în alimentaț ie produse probiotice pentru a stimula starea de
bine, dar m ai important, aceste bacterii să fie vii atunci când achizitionăm produsul , cu a lte
cuvinte produsul consumat să fie stătut la condiț iile de raft (căldură , umid itate, factori agresivi
care pot să distrugă bacteriile vii dacă ambalajul și/sau condiț iile de de pozitare nu sunt
respectate).
 să prezinte forme de administrare și ambalare protector cât mai eficiente, astfel
încât să păstreze bacteriile în stare viabilă pentru o perioadă de timp cât mai
îndelungată, acest lucru reflectându -se în durata produsului de 2-3 ani. Ultima
generație de probiotice prezintă spre exemplu, ambalaj cu pereț i dublii având
capac itatea de a absorbi umiditatea ș i a proteja suplimentar bacteriile acido -lactice
vii – aproape steril datorită acidității sale. Astfel, se gă sesc sub f ormă d e capsule cu
înveliș gastro -rezistent, sirop uri cu gust ameliorat pentru o înghițire facilă mai ales
de copii, sau pulbere dizolvată în apă călduță, în care se ț ine 3 -5 minute pentru a
activa sursele microbiene dominante.
În general, preparatele sunt acoperite cu polizaharide care protejează încărcătura
microbiană de acț iunea sucului gastric. Acestea sunt z aharuri neabsorbabile care pe lângă rolul
de protecție îndeplinesc ș i rolul de substrat nutritiv pentru germenii ingeraț i. Deoarece nu se
absorb ac este zaharuri nu reprezintă un pericol pentru sănă tatea persoanelor diabetice, la
meta bolizarea lor este strict locală î n sucul intestinal.
Probioticele pot conț ine polivitamine din grupul B, vitamina A, D, minerale , precu m
seleniu, mangan, cupru, zinc ș i extracte naturale de fructe precum: castane, migdale, ulei de

24 palmier sau propolis. Este destul de greu să selectăm pentru o cură terapeutică preparatele în
funcț ie de tipul microbian furn izat, majoritatea fiind combinaț ii.
Durata tratamentului cu probioti ce nu este standardizat – în timpul sau imediat după un
tratament antibiotic, cicluri de câte 10 zile lunar, sau î n perioade de astenie.
Nu există contraindicații î n administrarea probiot icelor sau efecte adverse. Totuși trebuie
menționat că efectele de ti p alergic, de la erupț ii cutanate la alergii respir atorii, cu bronhospasm
sau reacții majore de anofilaxie cu ș oc anafilactic – sunt posibile la orice preparat medicamentos.
În marea majoritate a produselor nutritive pentru a fi produse, nu au nevoie de f oarte
multe aprobări ș i spre deosebire de alte medica mente ș i alimente acestea pot fi produse foarte
ușor și fără teste suplimentare.
Producătorul este cel care trebuie să se asigure că ingredient ele unui supliment sunt
sigure înainte ca acesta să fie come rcializat.
În prezent, nu s -a stabilit nici un nivel recomandat de admisie pent ru prebiotice. Cu toate
acestea , Asociația Internaționala Știintific pentru Probiotice și P rebiotice a justificat un efect
prebiotic prin consumul de 5 -8 grame FOS sau GOS pe zi . Dieta tipică prevede aproximativ 1 -4
grame pe zi, de și nu este loc pentru mai multe, inclusiv prebiotice. În orice caz, un aport mai
mare de 10 grame pe zi, poate provoca reacții adverse, cum ar fi balonarea și flatulența crescută.
În farmacii, în general se găsesc produse originale și singura problemă poate să apară în
momentul când producă torul n u scrie pe prospect sau etichetă toate ingredientele sau exagerează
în ceea ce privește efectele acelui supliment.
Deși multe studii au aratat ca probio ticele au multe efecte benefice, corectă rile sunt doar
la început și în următorii ani se speră să se stabilească ce probiotice sunt sigure.
Persoanele ce au un sistem imunitar slab, pr ecum copiii, femeile gravide, bătranii și
persoanele ce urmează tratamente ce slă besc sistemul imunitar ar trebui să consulte un m edic
înainte să consume suplimente ce conțin probiotice pentru că acestea ar putea crește riscul de
îmbolnă vire.

25
CAPITOLUL II – PREBIOTICE
2.1. DEFINIȚIE ȘI GENERALITĂȚ I

Prebioticele ca ș i probioticele , sunt elemente importante atunci când este vorba de o
sănătate de fie r. Prebiotic ele sunt de cele mai multe ori fibre numite oligozaharide ce nu pot fi
digerate de sistemul nostru digestiv.
Noțiunea de prebiotic se mai folosește î n sensul de anterior sau premergător vieț ii
referin du-se la epoca de dinainte de apariția vieții – PRE = ANTERIOR; BIOS= VIAȚĂ .
Puțini spun că prebioticele sunt glucide nondig erabile care servesc drept hrană pentru
probiotice.
Alții susțin că prebioticele sunt glucid o-nondig erabile care servesc drept hrană pentru
probiotice.
Acestea conțin fibre alimentare sub formă de poliglucide cu hidroliza parțială cum ar fi
unele tipuri de glucoză , sau de oligozaharide (rafinoză, izomaltoză , lacto -zaharoză prezente î n
anumite ali mente naturiste . Prebioticele se obț in din surse vegetale sau suplimente alimentare.
Plantele bogate î n prebiotice sunt: ceapa, usturoi, praz, sparanghel, sfeclă, gulie,
anghinare, banană, cicoare, migdale, ovăz și soia. Aceste alimente conțin totuși doar cantităț i
mici de fructani de tipul inu linei. Aceasta se extrage din rădacina de cicoare și se consumă sub
formă de suplimente, sau se adaugă unor produse alimentare de consum frecvent pentru a atinge
niveluri suficiente de prebiotice: cereal e, produse de patiserie, biscuiți, alimente pentru bebeluș i,
iaurturi, produse tartinabile, sosuri, pâine, bă uturi.

26 Mecanism de acț iune: prebioticele sunt rezistente la digestie și absorbț ie în organismul
uman. La nivelul colon ului sunt folosite selectiv ca și subst rat pentru fermentație de către
bifidobacterii și lactobacili, a căror creștere ș i activitate sunt s timulate. Microflora intestinală
sinteti zează produș ii finali de metabolism (în principal acetat, propionat ș i butirat), ca re sunt
benefice organismului. În același timp, apare o scădere a activităț ii metabolice a bacteriilor
nocive. Nu orice tip de fibre ali mentare rezistente la digestie ș i ferm entabile au efect prebiotic.

2.1.1. ROLUL PREBIOTICELOR

 ameliorează funcț iile intestinale (volumul, frecvența și consistenț a scaunului);
 cresc absorbția mineralelor (calciu și magneziu) și ameliorează sănătatea osoasă,
mai ales la adolescenț i;
 inițiază după naș tere, reglează ș i modulează imunitatea: studiile au r aportat o
reducere semnificativ ă a frecvenței astmului ș i dermatitei atopice prin
suplimentarea de prebiotice la sugarii cu risc alergic;
 reglează permeabilitatea intestinală, diminuind produș ii toxici ai metabolismului
bacterian;
 reduc riscul de infecț ii intestinale – obligatoriu de as ociat în timpul și după un
tratament antibiotic;
 reduc riscul de obezitate, diabet tip 2, sin drom metabolic prin modularea
răspunsului imun, inflamaț iei, metabolismului energ etic și a sațietăț ii;
 reduc riscul și ameliorează bolile inflamatorii intestinale;
 reduc riscul de cancer de colon.
Suntem ceea ce mâncăm, dar ș i ceea ce absorbim. De aceea pro și prebioticele sunt
esențiale pentru starea de sănă tate a microflorei intestinale , cu efecte benefice digestive ș i
generale .

2.2. ISTORIC

Noțiunea de „prebiotice” este de data tă recent (în anul 1995) deși mecanismul de acț iune
al fibrelor vegetale asupra micr oflorei colonului este cunoscută de mai bine de 100 de ani.
Prebioticele nu tre buie confundate cu probioticele, primele asigurâ nd un mediu de
dezvo ltare optim, pentru micro -organismele „prietene” ale intestinului î n timp ce , cele din urmă
aduc cu sine chiar bacterii de acest fel care vor coloniza colonul.

27 2.3. BENEFICIILE PREBIOTICELOR

După ce sunt consumate, prebioticele ajun g la nivelul intestinului gros și favorizează
dezvoltare a bacteriilor benefice. Datorită prebioticelor crește volumul materiei prezente în
intestinul gros și astfel crește și frecvența elimină rii acest eia. Datorită acestui efec t, prebioticele
previn constipația și ajut ă persoanele ce suferă de această afecț iune.
În lipsa prebioticelor absorbț ia de calciu este redusă și astfel acestea favorizează
absorbț ia calciului la nivelul colonului și reduc șansele de apariție a osteoporozei.
Diferite studii au aratat că prebioticel e pot ajuta l a prevenirea cancerului. Cercetările
continuă dar există așteptări mari î n ceea ce pri vește capacitatea prebioticelor de a pre veni
diferite tipuri de cancer.
Pentru că prebioticele nu sunt absorbite, acestea pot fi consumate de diabetici fără să fie
afectat nivelul de glucoză din sânge sau nivelul de insulină.
Diabeticii trebuie însă să fie atenți pentru că alimentele ce conțin prebiotice pot conține ș i
alte glucid e ce pot afecta starea lor de sănă tate. Prebioticel e pot ajuta persoanele ce sufe ră de
diabet pentru că acestea încetinesc absorbția nutrienților ș i astfel pancreasul produce insul ină
într-un ritm constant, nivelul de glucoză din sânge crescând treptat și nu brusc.
Substanțele prebiotice, nefiind digerate, ajung la nivelul colonului, unde există
microorganisme aparținând exclusiv florei utile (flora intestinală fiziologică), capabile să se
hrănească și să se dezvolte pe seama acestor compuși (majoritatea agenților pa togeni intestinali
nu au capacitatea enzimatică de a hidroliza prebioticele). Înmulțirea bacteriilor intestinale utile,
așadar, se constituie într -un fenomen care este stimulat de prezența prebioticelor. Creșterea
populației microflorei intestinale benefic e prezintă o acțiune inhibantă asupra germenilor
patogeni (conform legilor biologiei, pentru același substrat nutritiv, creșterea numărului unei
populații – bacteriene în acest caz – conduce la diminuarea unei alte populații). Datorită acestei
acțiuni, pre bioticele combat constipația, dar și diareea, cresc rata digestivă și au efect antis eptic
asupra intestinului gros.
Toate testele au demonstrat că administrarea de suplimente cu prebiotice conduce la o
creștere a numărului de bacterii din genul Bifidus, co ncomitent cu reducerea efect ivelor de
bacterii Clostridium.
Prebioticele prezintă și capacitate absorbantă, reținând pe suprafața lor diferite substanțe
care astfel nu se mai absorb la nivelul intestinului subțire, așa cum sunt colesterolul, o parte din
acizii grași, diferite toxine cu potențial cancerigen. Pe lângă faptul că scad absorbția
colesterolului din sursele de hrană, prebioticele stimulează și evacuarea colesterolului hepatic pe
cale biliară. Din acest motiv, prebioticele sunt hipocolesterolemiant e redutabile. Prin faptul că

28 scad absorbția grăsimilor, prebioticele se constituie în adjuvanți de nădejde în aducerea și
menținerea greutății corporale la valori normale. Se mai știe că prebioticele prezintă proprietăți
imunostimulente și hipoglicemiante (scad ab sorbția glucidelor energetice).
Față de probiotice, prebioticele prezintă un efect mai lent, dar de durată mai lungă.
Oamenii de știință au elaborat un preparat un ic Lactofiltrum – Eco. Nu există produse
similare în momentul de față.
Conform studii lor prebioticele :
 sporesc absorbția de magneziu ș i calciu ;
 dezvoltă flora gastrointestinală;
 previn apariț ia bolilor intestinale ;
 sporesc producț ia de acizi graș i cu lanț scurt în colonul uman, inclusiv al
beneficului acid butiric;
 au efect pozitiv asupra infecțiilor/inflamațiilor și chiar asupra flatulenț ei.
În combinație cu probiotice (poartă denumirea de sinbiotice ) au fost mai eficiente î n
modularea intestina lă decât administrate singure. Iată ș i alte potențiale utiliză ri ale aces tei
combinații: encefalopatie hepatică (cum este prebioticul lactuloza), ră spuns de tip imunitar (este
sporit prin consumul de oligofructoza cu probiotice), obezitate (mai exact, se a meliorează
controlul greutății și al apetitutului datorită modificărilor sănătoase de tip hormon al), reducerea
riscului de boală cardiovasculară , sindromu l metabolic, diabetul de tip 2 ș i, cel mai important,
prevenirea eczemei ș i a alergiei alimentare la b ebeluș i. Mai pot fi utile ș i pentru : sindromul de
oboseală cronică, neate nție, disbacterioză , hiper tensiune, migrene, astm, cistită, otită și
candidoză .

2.3.1. STUDII PR IVIND BENEFICIILE PENTRU BEBELUȘ I

Cele mai i mportante beneficii sunt luate î n considerare cu privire la alergii.
În anul 2008, Arslanoglu et al au înregistrat concluziile unui studiu de 2 ani asupra a 132
sugari cu risc de atopie (din cauza părintilor atopici). Bebelușii hrăniț i cu o formulă parțial
hidrolizată fie cu o combinaț ie de fructo -ologozahar ide ș i galacto -oligozaharide, fie cu
maltodextrina (placebo) î n primele 6 luni au demonstrat o reducere a boli lor atopice, respectiv
dermatită atopică , wheezin gul recurent, urticaria alergică. Î n grupul cu placebo procentul de
afectare era cu 27. 9%, 20,6% respectiv 10% crescut.

29
Pe de altă parte, terapia combinată cu probio tice s -a dovedit clinic benefică într -un studiu
desfășurat î n Finlanda asupra a 1 .223 de gravide ai că ror copii prezentau risc crescut de boli
atopice. Acestora li s -a oferit o co mbinație de 4 legă turi probiotice plus galacto -oligozaharide
(sau placebo) zilnic timp 2 -4 săptămâni înainte de naștere, ulterior și bebelușii primind acelaș i
supliment. S -a observat o reducere a imunoglobulinelor de tip E asociate bolilor atopice, repecti v
eczema/dermatită atopică .

2.3.2. LAPTELE P RAF CU PREBIOTICE PENTRU BEBELUȘ I

În ce privește conț inutul de prebiotice din formulele de lapte praf, acesta ajunge până la
0,8 g/dL, existând ș i un studiu condus de Boehm et al care a observat efectul adăugă rii de
oligozaharid e până la o concentrație de 1 g/dL î n cadrul unei formule pentru prematuri timp de 1
lună și a concluzionat că : "prebioticele pot imita efectul laptelui matern și are consecințe
pozitive asupra dezvoltă rii postanatale a sistemului imunitar".
În anul 2004 un studiu de anvergură desfășurat în SUA a observat o creștere constantă a
copiilor timp de 12 săptămâni pe timpul administrării formulei îmbogățite, fără vreun efect
advers; după înțărcare și introducerea de prebiotice în alimentația solidă s-a constatat acelaș i
efect. Un studiu similar a constat în hră nirea sugarilor cu formule diferite: standard și fortifiată
cu prebiotice, identificîndu -se mai puț ine bacterii cauzatoare de diaree în scaun î n cazul grupului
secund (Costalos et al 2008) ; un rezultat asemă nător a fost demonstrat ș i de Kapiki et al în anul
2007 fiind identificate mai puține E.coli î n scaun.

30 2.4. DI FERENȚA DINTRE PROBOTICE ȘI PREBIOTICE

Mulți oameni nu văd diferența între probiotice și prebiotice, gândindu -se că sunt unul și
acelaș i lucru. Totuși, î ntre aceste a există diferenț e conform tabelului de mai jos.

PROPRIETĂȚI PREBIOTIC PROBIOTIC
ACȚIUNE Stimularea creșterii microflorei
naturale a intestinului Popularea intestinului cu
microfloră din exterior
COMPOZIȚIE Substanțe care reprezintă
hrană pentru bacterii benefice
aflate în intestin Celule vii ale microflorei
intestinului: lactobacili,
bifidobacterii etc.
PERMEABILITATEA
PRIN ORGANELE
DIGESTIVE Unul din proprietățile de bază
ale prebioticelor este faptul că
ele nu sunt digerate și aj ung în
intestin în forma lor originală Aproximativ 5 -10% din
probiotice admise ajung în
intestin în forma lor
originală
EFICACITATE Administrarea de prebiotice
stimulează popularea
bacteriilor benefice pentru
organism În intestin se află
aproximativ 500 tipuri de
bacterii benefice, un
probiotic poate conține 1 -2
tipuri.

Observăm că î n timp ce probioticele reprezintă o cultură mixtă formată din bacterii,
având influențe benefice asupra sănătății, îmbunătăț ind astfel microflora intestinală. Cerința
primordială a p robioticelor este capacitatea acestora de a trece vii prin straturile superi oare
ale stomacului, unde aici întâlnesc sucul gastric, acizi și substanțe chimice, ajungând vii î n
intestin. Aici se înmulțesc contribuind la îmbunătăț irea microflorei.
Spre deosebire de probiotice, prebioticele datorită prezenței î n com pozitia lor a
hidraților de carbon ș i a fibrelor, acestea nu se digeră și provoacă o creștere sporită a micro –
organismelor benefice în intestin, stimulând astfel creșterea mic roflorei și întărirea imunității.
Probioticele pot fi utilizate î n diferite form e ale durerii: gastric î n pediatrie, ginecologie,
oncologie, dermatologie. În cadrul unui tratament complet, preparatele dau rezultate bune și ajută
la accelerarea recuperă rii sau la atenuarea procesului bolii.
La rândul lor, prebioticele sunt necesare î n afecțiuni și stări ca: alergie, slă birea
sistemului imunitar, sindromul oboselii , crampe, disbacterioza, cistită, osteoporoză, diabet
zaharat, otită, candidoză .
Alimentele car e conțin probiotice pot fi : produsele lactat e fermentate, chefir, iaurt,
brânzetu ri mai fermentate, aluatul de pâine, varza murată și mură turile.
Pe de alta parte, p rebioticele care sunt adesea privite ca o „hrana” a probioticelor, se
găsesc în : banane, pr az, ceapă, rădacini de papadie, anghinară, fulgi de ovă z.

31 În prezent, nu s -a stabilit nici un nivel recomandat de admisie pentru prebiotice. Cu toate
acestea, Asociația Internațională Științific pentru Probiotice și P rebiotice a justificat un efect
prebiotic prin consumul de 5 -8 grame de FOS sau GOS pe zi. Dieta tipică prevede aproxi mativ 1
până la 4 grame pe zi, deci nu este loc pentru m ai multe, inclusiv prebiotice. Î n orice caz, un
aport mai mare de 10 grame pe zi, poate provoca reacț ii adverse, cum ar fi balonarea și flatulența
crescută .

Așadar, trebuie să avem grijă să intro ducem în alimentația noastră o varietate de legume
și câ t mai multe fibre, pentru a putea să ne întreținem sănă tatea aparatului digestiv ce dictează
sănătatea î ntregului organism.

32
CAPITOLUL III – SIMBIOTICE

Produsele care conțin atâ t PROBIOTICE cât ș i PREBIOTICE se numesc
SIMBIOTICE.
Simbioticele reprezintă asocierea dintre probiotice și prebiotice după formula:

SIM = PRO * PRE
sau
SIM = PRO + PRE

Simbioticele naturale cele mai cunoscute și mai eficiente , de tip SIM = PRO * PRE, sunt
drojdiile. Conț in simultan ambele principii.
În dietetice alimentaț ia simbiotice de tipul SIM = PRO + PRE prezintă o mare valoare
deoarece asociază alimente ce conțin câ te un ti p de principiu de acest fel după cum se vede în
tabelul de mai jos:

PREBIOTICE PROBIOTICE
Gulie, ceapă , banane, cicoare,
rădăcini de sfecla, rădă cini de
păpădie, seminț e de migdale + Iaurt, chefir, alte lactate

Alimentele simbiotice reprezintă idealul pentru o alimentație sănătoasă, deoarece conțin
atât probiotice cât ș i prebiotice. Prin folosi rea alimentelor simbiotice, reușim să îmbunătățim
rapid și eficient flora bacteriană intestinală, de regulă produsele simbiotice odată ajunse în gură
generează niș te enzime la acest nivel care transmit semnale biologice subtile către creier ș i tubul
digestiv.
În acest fel bac teriile probiotic e se multiplică rapid la nivelul tubului digestiv și asigură
baza sănătății pe care ne -o dorim cu toții.
În acelaș i timp prebioticele reprezentate de f ructo -oligozaharide se scindează parțial în
molecule de fructoză și lanțuri scurte de fructoza favorizân d intrarea în circulația sanguină .
Parte a cea mai însemnată rămane nescindată ajunge în intestin unde captează substanț ele toxice
pentru organism precum: metalele grele, cristale de colesterol, diferiți compuși toxici ce pătrund
în organism odată cu hrana sau iau naștere datorită activității microbilor ce trăiesc în intestin.

33 Concomitent f ibrele din prebiotice stimulează capacitatea de contractare a pereț ilor
intestinali ceea ce accelerează eliminarea acestor toxine din organism.
De remarcat faptul că efectul prebioticelor se manifestă din plin î n intes tinul gros, unde
aceste substanț e fac declinul bacteriilor probiotice , contribuind la dezvoltarea lor, cu efecte
deosebit de favorabile asupra sănătăț ii.

34
CAPITOLUL IV – MEDICAMENTE PROBIOTICE,
PREBIOTICE ȘI SIMBIOTICE

EUBIOTIC

Eubiotic este probioticul ideal pentru
sănătatea florei intestinale.
Produs î n Danemarca de cel mai are furnizor
de culturi lacti ce din lume, Christian Hansen,
Eubiotic este destinat î ntregii familii.

CONȚINUT EFECTE
Lactobacilus Acidophilus LA -5®
Îmbunătățește starea de sănătate intestinală
Poate reduce riscul diareei călă torului
Bifidobacterium BB -12® Combate constipaț ia
Reface flora intestinală afectată de consumul
de antibiotice

Mod de prezentare
Cutie cu 20 de capsule
Administrare
Cantitatea zilnică recomandată pentru adulț i este de 1 -2 capsule EUBIO TIC®. Capsulele
se administrează cu o cantitate suficientă de lichid aflat la t emperatura camerei, preferabil î n
timpul meselor. Nu se reco mandă administrar ea EUBIOTIC® cu lichide fierbinț i sau cu alco ol,
deoarece acestea ar putea să scadă eficacitatea produsului.
Pentru refac erea florei intestinale afectată de antibiotice: 2 capsule pe zi, la 2 -3 ore după
administ rarea antibioticului. Se fol osește pe întreaga durată a curei de antibiotic și se continuă
încă o săptămână după terminarea tratamentului.
Pentru reglarea tranzitul intestinal: î n caz de diaree 1 -2 capsule pe zi, î n completarea u nui
regim dietetic adecvat. Se începe utilizarea cât ma i curând după debutul simptomatologiei.

35 LINEX

Este un probiotic care ajută la reducerea
apariției tulburărilor digestive : balonarea,
gazele intestinale, diareea, crampele,
constipația sau durerile abdominale.

CONȚINUT EFECTE
Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium
infantis, Enterococcus faecium Conține trei tulpini de bacterii producătoare
de acid lactic care echilibrează și mențin
balanța și funcția florei intestinale.
 Linex Capsule Prospect
Linex capsule are un rol semnificativ în evitarea și reducerea apariției tulburărilor digestive
(precum balonarea, gazele intestinale, diareea, crampele, constipația sau durerile abdominale)
determinate de:
 infecții virale și bacteriene gastro -intestinale la copii și adulți;
 iradierea or ganelor abdominale și pelvine;
 călătorii (diaree a sau constipația călătorului).
 factori alimentari: alimentația dezechilibrată, cu excese sau deficite de anumiți
nutrienți, duce invariabil la schimb ări ale microflorei bacteriene;
 terapia medica mentoasă: multe medicamente, și în pr imul rând, antibioticele orale;
 factori din mediul extern: schimbarea condițiilor climato -geografice, încălcări ale
normelor igienice, tulburări ale tranzitului intestinal, s tări neuro -emoționale
excesive;
 boli cronice ale tractului gastro -intestinal ;
 infecții intestinale acute;
 perturbarea sistemului imunitar reprezintă nu doar o consecință, ci și cauza
schimbării florei normale a intestinului;

36  leziuni secundare la nivelul tractului gastro intestinal în cadrul altor afe cțiuni
sistemice.
Linex capsule se folosește și ca adjuvant în tratamentu l cu antibiotice orale, datorită
capacită ții de refacere și echilibrare a florei intestinale.
Bacteriile lactice sunt prezente în mod normal în intestinul subțire și în cel gros, acolo
unde au rol de a menține balanța acido -bazică necesară pentru funcționarea normală a enzimelor
digestive (digestie normală), contracarând creșterea excesivă a bacteriilor patogene, influențând
obiceiurile intestinale și sistemul imun al pacientului.
Tulburarea echilibrului microflorei intestinale (de exemplu, infecții gastro -intestinale,
tratament cu antibiotice, iradierea organelor abdominale sau pelvine, călătorii) sau întârzieri în
apariția florei permanente la copiii mici, pot duce la tulburări di gestive (precu m balonare, gaze
intestinale, diaree, crampe, constipație sau dureri abdominale).
Consumul regulat de bacterii lactice reduce efectiv frecvența și severitatea simptomelor
digestive ușoare și moderate asociate cu distrugerea microflorei intest inale normale și menține
obiceiurile intestinale normale.
 Linex capsule prezintă, de asemenea, numeroase roluri benefice pentru organismul
uman:
 Acidifiază conținutul intestinal, prevenind creșterea bacteriilor dăunătoare și
apariția tulburărilor digestive ;
 Facilitează acțiunea optimă a enzimelor digestive ;
 Sintetizează vitaminele B1, B2, B6, B12 și K ;
 Participă la metabolismul acizilor și pigmenților biliari;
 Sintetizează substanțe antibiotice;
 Stimulează sis temul imunitar al organismului
 Nu utilizați Line x capsule
 dacă aveți hipersensibilitate (alergie ) la substanța activă sau la oricare dintre
celelalte componentele ale Linex capsule.
 Aveți grijă deosebită când utilizați Linex capsule
Adresați -vă medicului înainte de a utiliza Linex capsule dacă:
 aveți te mperatura peste 38,5°C;
 obser vați sânge sau mucus în fecale;
 diareea durează mai mult de 2 zile;
 aveți diaree severă însoțită de deshi dratare și scădere în greutate;
 diareea este acompaniată de durere abdominală severă;

37  aveți alte boli cronice (de exemplu, diabet) sau un status imunodeficient (de
exemplu, SIDA, infecția HIV).
Nu utilizați acest supliment alimentar pentru diareea la copiii mai mici de 3 ani fără
avizul medicului.
Nu uitaț i că în tratamentul diareei este absolut obligatoriu să se înlocuiască fluidele și
electroliții pierduți.
 Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați sau ați luat recent
orice medicament, inclusiv dintre cele eliberate fără prescr ipție medicală.
 Utilizarea Linex capsule cu alimente și băuturi
Este de preferat să utilizați Linex capsule dupa mese.
Nu trebuie să utilizați Linex capsule împreună cu alcool sau băuturi fierbinți.
 Sarcina și alaptarea
Deoarece nu există date suficiente d espre administrarea Linex capsule în timpul sa rcinii și
alăptă rii, se recomandă ca acest produs să fie administrat doar după consultul și recomandarea
medicului în aceste situații.
 Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Nu există interacțiuni.

PROTECTIS

Protectis – picături probiotice.
Tratamentul sigur ș i natural al colicilor la
sugari .
Protectis – primul probiotic din lume sub
forma de pică turi pentru copii – se
comercializează în ultimii ani și în Romania.
În ultima vreme, cu toț ii am auzit despre rolul
esențial pe care îl au probioticele pentru
sănătatea și buna dezvoltare a bebelușului și,
mai târziu, a ș colarului .
CONȚINUT EFECTE
Lactobacillus Reuteri Perfect asimilat de către corp, în maximă
siguranță pentru bebeluș sau copil.
Lactobacillus Reuteri Protectis Eficace î n combaterea colicilor sugarilor .
Colicile bebelușilor din primele luni de viață
sunt o adevarată încercare pentru fiecare
mamă, însă nu trebuie să apară niciun motiv
de îngrijorare, această afecțiune digestivă
fiind întâlnită la peste 94% dintre nou
născuț i.

38 Ce sunt de fapt probioticele? Su nt micro -organisme vii, care trăiesc în mod natural în
corpul uman și care aduc beneficii sănătății, atunci când sunt consumate în cantităț i specifice.
Unul dintre cele mai apreciate și mai bine documentate științ ific probiotice la nivel
mondial este Protectis, produs de compania suedeza BioGaia AB – lider mondial în producț ia de
probiotice . În fiecare 5 picături de Protectis (doza zilnică recomandată ) sunt 10 0 milioane de
Lactobacillus Reuteri , un lactobacil care trăieș te în mod natural î n organ ismul uman (de
exemplu, el se găsește în laptele matern și î n intesti ne) fiind perfect asimilat de către corp, în
maximă siguranță pentru bebeluș sau copil.
Colicile reprezintă dureri abdominale, însoțite de neliniștea și agitația copilului. Cuvâ ntul
„colică ” provine din limba greacă „kolikos” – boală a intestinului. Colicile apar începând cu
vârsta de 2 săptămâni ș i de obicei dispar la vârsta de 3 -4 luni. Cauzele coli cilor continuă să
rămână un mister, însă există mai multe teorii conform cărora toți bebelușii plâng, colicile fiind
doar o formă extremă a acestei manifestă ri, sau tr actul digestiv imatur al bebelușului se contractă
la trecerea „gazelor” cauzâ nd colicile.
În comparaț ie cu alte tratamente pentru combatere colicilor, Protectis pică turi probiotice
are beneficii de necontestat. Unul dintre cele mai relevante st udii clinice este cel realizat în
comparaț ie cu simeticona – substa nță indicată de asemenea în trat amentul colicilor nou –
născutilor:
 au fost incluși în studiu 83 de bebeluș i cu colici ;
 41 dintre aceștia au fost tratați cu 5 pică turi de Lact obacillus Reuteri Protectis/zi;
 restul de 42 de bebeluși au fost trataț i cu doz e zilnice similare de simeticonă .

La term inarea perioadei de studiu, după 4 săptămâni, medicii au constatat că timpul de
plâns al sugarilor cu colici din grupul tratat cu Lactobacillus Reuteri Protectis s -a redus de la 197

39 minute la 45 de minute p e zi, î n timp ce grupul tratat cu simeticona s -a redus de la 197 minute la
doar 145 de minute pe zi.
Astfel, cu numai 5 pică turi Protectis pe zi, administrate fie ca atare fie împreună cu
mâncarea sau băutura , colicile vor disparea iar bebeluș ul va fi mu lt mai liniștit și va avea un
somn mai lin.
 De reț inut!
 picăturile Protectis se pă streaza la 2 -8 C, la frigider ;
 produsele Protectis se găsesc exclusiv î n farmacii.

ZIR-FOS®

Zir-Fos este cel mai performant produs de
refacere a florei intestinale, datorită celor mai
eficienți ingredienți activi descoperiți până în
prezent și a compușilor săi vitaminizați.
Printr -o administrare simplă, Zir -Fos
reglează toate tulburările tranzitului
intestinal, fiind singurul produs farmaceutic
cu rezultate benefice atât în a meliorarea
constipației, cât și în tratarea diareei, odată
cu alte probleme specifice disconfortului
abdominal.
CONȚINUT EFECTE
Bifidobacterium longum W11 Cea mai comună tulpină de bifidobacterii
descoperite la om. Printr -o formulă
inovatoare, tulpinile vii de Bifidobacterium
longum ajung direct la nivelul colonului,
unde aderă la mucoasa intestinală,
repopulează flora și ușurează eliminarea
produșilor neabsorbiți.
Vitaminele din grupul B (B1, B2, B6, B12) Atât de necesare bunei funcționări a
organismulu i, sunt asigurate de Zir -Fos® în
cantitățile necesare aportului zilnic normal,
respectând reglementarile în vigoare la nivel
european.

Ingredientul prebiotic, reprezentat de Actilight , este un zaharid patentat, nedigerabil și
neabsorbabil, care ajunge nemodificat în colon, unde devine hrană specifică numai pentru
tulpinile de Bifidobacterium longum W11 .

40 Zir-Fos® poate fi utilizat de către orice pacient, indiferent de vârstă sau greutate. În plus,
gustul plăcut de caramel îl va face îndrăgit de toți membrii familiei. Doza recomandată este de 1
plic pe zi, la cel puțin 2 ore după masă, sau între două administrări de antibiotic, dacă este cazul.
Conținutul unui plic se dizolvă într -un sfert de pahar de apă sau lapte și se administrează
imediat după preparare.
Dacă urmați un tratament antibiotic de 7 -10 zile este bine să începeți administrarea Zir –
Fos® din antepenultima zi de tratament antibiotic (ziua 5, respectiv 8). Dacă medicul v -a
recomand at însă un tratament antibiotic de cel puțin două săptămâni, atunci este de preferat să
începeți ad ministrarea Zir-Fos® din prima zi de tratament antibiotic și să mai continuați încă 10
zile după ce ați terminat respectiva cură antibiotică.
Astfel, flora intestinală depopulată de tratamentul antibiotic, se va reface în mod
eficient!
ENTEROLACTIS PROSPECT

Enterolactis e constituit din fermenți lactici
vii de origine umană, anume selectați și
caracterizați de o puternică vitalitate și
aderență, capabili să reechilibreze rapid
compoziț ia florei intestinale.
Spre diferență de cei mal comuni fermenți
lactici ș i spori de b aclli care se limitează la
tranzitarea în Intestin ș i la eliminarea prin
fecale, producâ nd efecte neglijabile sau nule,
Enterolactis datorită aderenței sale tenace la
mucoasă, persistă în schimb în mod activ î n
intestin, unde se multiplică foarte rapid,
sporind apărarea î mpotriva germenilor
patogeni.
CONȚINUT EFECTE
Lactobacillus casei Subspeci e a casei DG: un lactobacil depus la
Institutul Pasteur din Paris si protejat de
brevetul nr. I -1572CNCM, rezultat al
cercetarii SOFAR.

Particularitatea tulpinei L. Casei DG caracterizează Enterolactis ca fi ind un probiotic
autentic, adică un micro -organism viu, vital și stabil, capabil să restabil ească efectiv și în
siguranță nivelul fiziologic al florei enterice alterate din cele mai diverse cauze.

41  Principalele caracteristici ale Lactobacillus casei DG pot fi rezumate după cum
urmează :
 este de origine umană (specific speciei) ș i deci lipsit de t oxicitate;
 este stabil la pH -ul gastric și la sărurile biliare: condiție fundamentală pentru a
ajunge în intestin în con diții de vitalitate deplină, după administrarea orală;
 prezintă o capacitate specială de a adera la celulele mucoasei intestinale, p remisă
indispensabilă pentru o bună colonizare;
 prezintă o mare capacitate de creștere;
 este rezistent la liofilizare, garan tând un produs final cu o concentrație ridicată de
micro -organisme vii;
 este stabil în timp, astfel încât nu necesită modalități particulare de păstrare;
 este sigur: nu prezintă riscul de transfer către speciile bacterice cu potenț ial
patogen a unor gene r ezistente la antibiotice.
Lactobacillus casei DG , conț inut în Enterolactis este deci capabil să restabilească efectiv
echilibrul microbian intestinal și să exercite un rol i mportant prin formarea u nei bariere eficiente
de protecție împotriva agenților pato geni, impiedicâ nd deci dezvoltarea bacteriilor cu po tențial
nociv. Acest rezultat este obținut și grație conț inutului ridicat de celule vii de Lactobacillus casei
DG în fiecare doză: NU MAI PUȚIN DE 8 MILIARDE LA CAPSULĂ, PLICULEȚ SAU
FLACON.
Cu Enterolactis , administrat î n dozele recomandate, este posibilă înlocuirea completă a
florei ba cteriene anormale, restabilind î n scurt timp un ecosistem natural capabil să redea
intestinului echilibrul fiziologic. Produsul, fiind complet lipsit de glutine, poate fl utilizat fără
probleme și de cei care suferă de celia chie.
Enterolactis, ca ferment probi otic perfect pentru a coloniza în mod adecvat lumenul
intestinal ș i, datorită concentrației ridicate pe capsulă sau pliculeț, poate avea o gamă largă de
aplic ații terapeutice în caz de funcționare intestinală alterată .
 Indicaț ii:
Enterolactis este indicat în special ca integrator ș i echilibrator al florei m icrobiene intestinale
alterate î n caz de:
 dismicrobisme intestinale ca urmare a terapiei cu antibiotice;
 diarei infecț ioase acute, bacteriene ș i virale ;
 diaree și balonare abdominală ca urmare a contamină rii bacteriene a intestinului
subțire.

42  Atenționă ri:
Utilizarea de Enterolactis este considerată inofensivă; aș adar, se poate utiliza pe durata
sarcinii și alăptării. Nu are contraindicații și nu are efecte asupra capacității de a conduce și a
utiliza maș ini.
Enterolactis este la fel de bine tolerat atât de adulții de orice vârstă cât și de copii ș i sugari.
 Formule disponibile:
 Enterolactis capsule de 230 mg;
 Enterolactis pliculeț e de 3 g ;
 Enterolactis flacoane buvabile de 10 ml cu capă cel rezervor .
 Doze recomandate și mod de întrebuinț are:
 Enterolactis capsule:
 Prima copilărie și sugari: o capsulă pe zi. Deschideți capsula și vărsați
conținutul î ntr-o cană cu lapte, ceai, apă sau altă băutură sau î n biberon, la
temperatura mediului sau puțin calduț e.
Agitați puțin pentru a dizolva produsul, î nainte de a fi administrat.
 Copii peste 6 ani: 1 capsulă pe zi, înainte de masa principală, cu o gură de
apă.
 Adulț i: 1 capsulă, î nainte de mese, de 2 ori pe zi, cu o gură de apă .
 Enterolactis Pliculete:
 Prima copilărie ș i sugari: un pliculeț pe zi. Dizolvați conținutul
pliculețului, prin agitare rap idă, într -o băutură adecvată, la temperatura
mediului să u abia calduță, într -o cană sau î n biberon.
 Copii peste 6 ani: 1 pliculeț pe zi, înainte de masa principală, dizolvat în
jumatate de pahar de apă, lapte, ceai sau alt lichid.
 Adulț i: 1 pliculeț, î nainte de mese, de 2 ori pe zi, dizolvat în jumătate de
pahar de apă, lapte, ceai sau alt lichid.
 Enterolactis flacoane buvabile:
 Copii: 1 flacon pe zi, înainte de masa principală .
 Adulț i: câte 1 flacon de 2 ori pe zi, înainte de masă .
 Mod de utilizare:
Întrucât o mică parte din pulbere rămâne nedizovlată în lichid, soluția nu va deveni limpede
în urma agitării. Această ușoară opacitate nu indică î n nici un caz vreun defect sau vreo alterare a
produs ului, ci se datorează doar particulelo r insolubile preze nte în lichid.
Produsul trebuie băut la momentul preparării sale ș i deci , nu poate fi conservat.

43 O cură completă, poate fi eficientă, trebuie să dureze 2 -3 săptămâ ni. A se repeta ev entual
la un interval de 2 luni!!!

ErceFlora Duo

Efectele favorabile ale fermenților lactici și
ale levurilor vii asupra sănătății se manifeste
principal, la nivelul tranzitului intestinal.
ErceFlora duo ajută la refacerea florei
intestinale în cazul utilizării de antibiotice.
ErceFlora duo fortifică flora intestinală în
cazul călătoriilor în regiuni cu risc*
ErceFlora duo ajută flora intestinală să facă
față modificărilor alimentare și de igienă în
timpul călătoriilor și schimbării obiceiurilor
culinare.
ErceFlora duo ajută la prevenirea ca rențelor
datorate regimului alimentar dezechilibrat
CONȚINUT EFECTE
Levurile tulpinei Saccharomyces boulardii, în
sinergie cu tulpinile de Lactobacillus Particip ă la digestia alimentelor și la sinteza
vitaminelor din grupul B, putând favoriza
funcționarea normală a intestinului.

 Mod de administrare
ErceFlora duo este un supliment alimentar pe bază de substanțe naturale. El poate fi
administrat fără inconveniente atât la copiii de vârste mici cât și la persoanele vârstnice.
ErceFlora duo se administrează, preferabil, dimineața pe s tomacul gol sau cu o jumătate de
oră înaintea mesei, cu puțină apă sau suc de fructe. Trebuie evitată administrarea cu băuturi calde
sau alcoolizate.
Doza recomandată este de 1 – 3 capsule pe zi .
La copiii sub 6 ani nu se recomandă administrare de capsule, datorită riscului de acciden te
la înghițire.
În cazul administrării la copiii sub 6 ani, est e necesară deschiderea capsulei și turn area
conținutului în băutură sau alimente. A nu se depăși doza zilnică recomandată.
 Precauții
Dacă funcționarea normală a intestinului nu se restabilește după 5 zile, trebuie să vă adr esați
medicului dumneavoastră.

44 Nu utilizați acest supliment dacă sunteți alergic la oricare din componentele enumerate la
„Compoziție”.
ErceFlora duo nu conține proteine din lapte de vacă și nu conține lactoză.
 Păstrare
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor. A se păstra ferit de căldură și umiditate.
 Compoziție
Saccharomyces boulardii 100 mg , Lactobacillus rhamnosus 25 mg , Lactobacillus
acidophili 25 mg , nicotinamidă 10 mg , celuloză microcristalină , dioxid de siliciu , stearat de
magnezi u capsula -gelatină .
 Ambalaj
Cutie cu 3 blistere a câte 8 capsule. Greutate netă: 9,38 g.
 Fabricat de:
SANICO NV Veedijk 59 B -2300 Turnhout Belgia

4.1. DESPRE PROBIOTICE Ș I PREBIOTICE

„Probiotice” provine din limba greacă și înseamnă „pentru viață ”. Probioticele sunt
microorganisme vii, nepatogene, cu efe cte extrem de benefice asupra sănătății. Probioticele
acționează în cavitatea bucală, tubul digestiv, căile respiratorii și în sistemul uro -genital.
FOS (prebiotic e) sunt fibre solubile care susțin acț iunea probioticelor. Efectul principal al
probioticelor are loc la nivelul intestinului subtire, iar al prebioticelor la nivelul in testinului
gros, unde stimulează multiplicarea bacteriilor Bifidobacterium. Prin combinarea probioticelor
cu prebioti ce rezultă un produs sinbiotic.
Tulpi na Bifidobacterium long um BB536 (Morinaga) este produsă de Morinaga Milk
Industry Co. Tokyo, Japonia, iar celelalte opt tulpini sunt produse de Institutul Rosell –
Lallemand Inc. Din anul 1934 Institutul Rosell, lider în domeniul cercetării ș i tehnologiei de
producere a probioticelor, studiază, dezvoltă, produce și comercializează tulpini de probiotice
sigure pentru uzul uman. Tulpinile Lactobacillus rhamnosus R0011, Lactobacillus casei
R0256/R0215, Lactobacillus plantarum R0202/R1012, Lactobacillus acidophil us R0052,
Bifidobacterium longum BB536 (Morinaga), Bifidobacterium breve R0070 sunt patentate și
protejate ca marcă înregistrată de Institutul Pasteur din Paris . Beneficiile și siguranța
administră rii celor 8 tulpini selectate au fos t dovedite prin studii clinice în vitro și în vivo. Prin
acțiunea sinergică a acestor 8 tu lpini cu spectre diferite de acțiune se asigură eficiență maximă a
produselor.

45 4.2. PROPRIETĂȚI ALE PROBIOTICELOR Ș I PREBIOTICELOR

 reactivarea a peste 90% din bacteriile probiotice între 20 și 90 minute după
administrare ;
 rezistența la peristaltismul intestinal ș i capacitatea de a coloniza intestinul prin
adeziune la celulele epiteliale intestinale prin stimularea sintezei de polizaharide ;
 rezistența la acțiunea antibioticelor ;
 acțiune antagonistă asupra agenț ilor patogeni:
 inhibă competitiv aceiași nutrienți și aceiași receptori de pe mucoasă
intestinală;
 ajută la scă derea pH -ului prin descompunerea glucidelor î n acizi
organici (acid lactic, butiric, a cetic, propionic, etc.)
 ajută la producerea peroxid de hidrogen (H ₂O₂) (care previne aderarea
bacteriilor pa togene la peretele intestinal) și substanț e naturale cu
acțiune î mpotriva micro -organismelor – bacteriocine (lactacin,
bacteriocin, nisin , pediocin, etc.) eficiente față de bacteriile patogene și
condiț ionat patogene .
Cate 1 capsulă de 1 -4 ori/zi cu apă sau suc, prefer abil pe stomacul gol sau la masă , sau
conform recomandă rii consultantului de specialitate.
Capsulele rezistă la temperatura de 18 -22° C.

46
CONCLUZII

Organismul uman conț ine miliarde de bacteria care contribuie la menținerea în parametrii
normali a stării de sănatate. Aceste bacterii sunt asa -zisele “bacteria bune” ale organis mului , iar
cea mai mare populație de bacterii poate fi gasită în intestine. Acestea ne ajută la digerarea
hranei la absorbția nutrienților din alimente și la absorbția vitaminelor în momentul când acest
număr de bacterii este pert urbat pot apărea probleme digest ive ș i gastro -intestinale. Pentru a
reface acest echilibru se administrează alimente sau suplimente probiotice sau prebiotice.
Probiotice fiind micoorganisme vii cu un impact po zitiv asupra organismului; ajutâ nd la
refacere a microflorei intestinale și ree chilibrează tranzitul intestinal fiziologic. Cele mai
cunoscute ș i folosit e probiotice sunt lactobacilul ș i bacteriile bifidus.
Alimentele ce conț in probiotice sunt de obicei produse fer mentate ca: iaurt, chefir, varză
murat ă, mură turi.
Probioticele sunt indicate în următoarele afecț iuni:
 gastroenterite, diaree post tratament antibiotic, boli inflamatorii intestinal e,
sindrom de intestin iritabil;
 crește funcțiile sistemului imunitar în rol preventiv, î n cancerul de colon.
 sunt contraindicate în pancreatită acută și la copiii cu vârstă mai mică de 6 luni
datorită bacteriilor probiotice pot declanșa apariția alergiilor prin creșterea
reactivităț ii la alergeni.
Cealaltă categorie – prebiotice sunt substanțe care favorizează dezvol tarea bacteri ilor
benefice ca bifidobacilii ș i lactobacilii acestora, deci hrana probioticelor.
Cele mai m ulte prebiotice sunt carbohidrați pe care organismul nu -i poate digera dar care
sunt sursă excelentă de hrană pentru aceste bacterii .
Deci , rolul lo r este de a ajuta dezvoltarea și menț inerea probioticelor din organism la
nivel intestinal.
Au efecte benefice în absorbția calciului și mineralelor, menț inerea unui PH – intestinal
optim, reducerea riscului de cancer colorectal, ameliorarea bolilor inflamat orii intestinale ș i
sindromului de colon iritabil.
De asemenea probi oticele sunt folosite frecvent ș i la sugari pentru restabilirea florei
intestinale.

47 Alimente cu un conț inut ridicat de prebiotice sunt ceapă , usturo iul, cicoarea, bananele,
sfecla, mază rea, fasolea, etc.
O parte bună din produsele apărute pe piața farmaceutică conțin probiotice și prebiotice,
acestea purtâ nd denumirea de simbiot ice, iar eficacitatea lor este încă î n curs de cercetare.
Asadar, prin consumarea unor alimente ș i suplimente c e conțin aceste probiotice și
prebiotice se asigură un organism sănătos cu o imunitate ridicată .

SĂ FIM SĂNĂTOȘI !!!

48
BIBLIOGRAFIE

[1]. http://prodieta.ro/ce -sunt-probioticele -iaurt-cu-probiotice -muraturi -sanatoase -bacterii -bune/
[2]. http://www.csid.ro/health/sanatate/5 -alimente -care-contin -probiotice -bacteriile -care-protejea
za-sistemul -imunitar -13351207/
[3]. http://www.csid.ro/diet -sport/dieta -si-nutritie/probioticele -povestea -bacteriilor -prietenoase -8330
364/
[4]. http://prodieta.ro/rezistenta -la-antibiotice -tratament -probiotice -antibiotice -raceala/
[5]. http://clovis.ro/ingrijire -personala/suplimente -produse -naturale/cele -mai-bune -probiotice/
[6]. http://www.farmacistul.com/dif erenta -dintre -probiotice -si-prebiotice/
[7]. http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/prebiotice
[8]. http://secom.ro/glosar/prebiotice/
[9]. http://www.farmamed.ro/stiri_si_noutati_medicale/bio –
sun_un_simbiotic_unic_in_lume_lansat _ in_romania.html
[10]. http://www.farmablu.ro/repopulare -flora -intestinala
[11]. http://www.evz.ro/profesorul -de-nutritie -produsele -simbiotice -refac -flora -intestinala -7978
59.html