Conferențiar univ. dr. Csorba Diana [617733]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU FORMAREA PROFESORILOR
LUCRARE METODICO- ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
Coordonator științific:
Conferențiar univ. dr. Csorba Diana
Candidat: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU FORMAREA PROFESORILOR
STRATEGII DIDACTICE SPECIFICE
PROIECTĂRII DE TIP INTEGRAT
Coordonator științific:
Conferențiar univ. dr. Csorba Diana
Candidat: [anonimizat]
2018

CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………. 5
CAPITOLUL I – IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI
I.1- Reforma sistemului de învățământ românesc- coordonate, domenii……………7
I.2- Direcții ale reformei în domeniul predării integrate în învățământul primar……9
I.3- Argumente teoretice și practice privind motivarea alegerii strategiilor didactice
specifice proiectării de tip integrat…………………………………………………10
CAPITOLUL II – ASPECTE TEORETICE, PSIHOPEDAGOGICE ALE
PREDĂRII INTEGRATE…………………………………………………………13
II.1- Abordarea interdisciplinară…………………………………………………….13
II.2- Predarea de tip integrat…………………………………………………………17
II.3- Strategii didactice specifice proiectării de tip integrat…………………………21
II.3.1- învățarea prin dezbatere…………………………………….24
II.3.2- învățarea prin cercetare……………………………………..24
II.3.3- învățarea prin rezolvare de probleme……………………….25
II.3.4- învățarea prin descoperire…………………………………..25
II.3.5- învățarea pe bază de proiecte……………………………….25
II.3.6- învățarea aventură/ de tip expediționar ……………………26
CAPITOLUL III – CERCETAREA PRIVIND IMPACTUL STRATEGIILOR
DIDACTICE SPECIFICE PROIECTĂRII DE TIP INTEGRAT ASUPRA
REZULTATELOR ȘCOLARE ȘI MOTIVAȚIEI ELEVILOR, ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR….…………………………………………………27
III.1- Scop…………………………………………………………………………….27
III.2- Ipoteze…………………………………………………………………………28
III.3- Prezentarea lotului……………………………………………………………28
III.4- Metodologia cercetării…………………………………………………………32
3

III.5- Etape…………………………………………………………………………33
III.5.1- Etapa preexperimentală……………………………………………………………..34
III.5.2- Etapa experimentală…………………………………………………………………..37
III.5.3- Etapa postexperimentală- de control……………………………………………60
III.6- Ancheta pe bază de chestionar……………………………………………………………….63
III.6.1- Eșantionul format din părinți………………………………………………………63
III.6.2- Eșantionul format din elevi…………………………………………………………73
III.7- Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor ………………………………80
CONCLUZII ………….……………………………………………………………82
ANEXE………………………………………………………………………………85
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………126

4

INTRODUCERE
“Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu
folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile!”
Pestalozzi
Situațiile cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi au un caracter integrat și nu pot fi
abordate decât dacă apelăm la cunoștinte, deprinderi, competențe ce nu aparțin strict unui obiect
de studiu.
Pentru a reuși să se adapteze cerințelor lumii contemporane, elevii trebuie să aibă capacitatea
de a realiza transferuri rapide între discipline, de a acumula, a sistematiza și a utiliza ca un tot
cunoștințele dobândite prin studiul disciplinelor școlare. Trebuie să îi învățăm să treacă peste
dificultățile de învățare prin crearea unor intervenții reale, prin punerea lor în dialog cu mediul, toate
acestea realizându-se în cadrul școlii, ca mediu care stimulează.
Dacă a avea succes la școală înseamnă a obține performanțe la nivelul diferitelor discipline, a
avea succes în viața personală, social sau profesional, înseamnă a avea capacitatea de a depăși
granițele disciplinelor, de a realiza transferuri și legături rapide între acestea, pentru a rezolva
problemele apărute.
Astfel, se impun restructurări ale actului educațional, care să aibă ca și consecință un spațiu
din ce în ce mai complex pentru a stimula permanent învățarea spontană a copiilor. Schimbarea de
bază constă în trecerea de la cunoașterea de tip disciplinar la cea de tip transdisciplinar. Treptat,
învățământul renunță la fragmentarea pe discipline în favoarea integrării acestora.
Curriculum-ul integrat reprezintă un anumit mod de predare și de organizare, de planificare a
instruirii. Are drept consecință o relaționare a obiectelor de studiu, astfel încât să răspundă nevoilor
de dezvoltare ale elevilor.
Atunci când, în anul 2013, am urmat cursul de formare Organizarea interdisciplinară a
ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV- Program de
formare continuă de tip blended learning pentru cadrele didactice din învățământul primar și am
preluat clasa pregătitoare, m-am simțit ca în primii ani la catedră. Am învățat cu entuziasm și am
aplicat cu plăcere strategiile didactice specifice curriculum-ului integrat.
Am sesizat o schimbare în bine la nivelul predării, dar, mai ales, la nivelul învățării, fapt ce
m-a făcut să implementez și mai mult schimbarea, în așa fel încât să obțin rezultate clare.
Sunt pentru abordarea integrată a conținuturilor. Cred că astfel se iese din monotonia
predării unor lecții după același tipar, acestea sunt diferite față de cele tradiționale, iar elevii
sunt încântați de diversitatea activităților de învățare și de surprizele zilnice apărute.
5

În consecință, am elaborat această lucrare, care se încadrează într-un cadru deosebit de
important pentru fenomenul educațional, cel al sporirii motivației și al randamentului școlar al
elevilor prin utilizarea sistematică la clasă a strategiilor didactice specifice proiectării de tip
integrat. Prin cercetarea întreprinsă am căutat să evidențiez faptul că elevii zilelor noastre au
nevoie de un alt mod de abordare a predării, care să le permită valorificarea maximă a potențialului
propriu. În opinia mea, școala trebuie să urmărească modul în care informațiile transmise sunt
puse în practică de către elevi și adaptarea acestora la viața din afara școlii.
Lucrarea de față este structurată pe 3 capitole, centrate în jurul următoarelor concepte
cheie: reforma în domeniul predării integrate, aspecte teoretice ale predării integrate, cercetarea
privind impactul strategiilor de predare integrată, rezultatele cercetării.
Cele 4 capitole ale lucrării sunt următoarele:
Capitolul 1 – Importanța și actualitatea temei
Capitolul 2 – Aspecte teoretice, psihopedagogice ale predării integrate
Capitolul 3 – Cercetarea privind impactul strategiilor didactice specifice proiectării
de tip integrat asupra rezultatelor școlare și motivației elevilor, în învățământul primar

Primele două capitole cuprind partea teoretică a lucrării, adică descrierea unor concepte
precum interdisciplinaritate, predare integrată, strategii didactice specific proiectării de tip
integrat, etc. Al treilea capitol prezintă desfășurarea cercetării propriu–zise, adică testarea
cunoștințelor elevilor, analiza produselor acestora, analiza cantitativă și calitativă a chestionarelor
elevilor și părinților elevilor clasei a III-a B, de la Școala Gimnazială Nr.117, dar și confimarea
ipotezei propuse: dacă la clasă se aplică în mod sistematic strategii didactice specifice proiectării de
tip integrat, atunci motivația elevilor și randamentul școlar cresc.
CAPITOLUL I
Importanța și actualitatea temei
I.1- Reforma sistemului de învățământ românesc- coordonate, domenii
“Trecerea de la un sistem economic centralizat la o economie de piață presupune “mutații
structurale cu efecte directe sau indirecte asupra sistemului de învățământ: formarea unei clase
6

sociale mijlocii, revalorizarea conceptelor de merit, performanță- excelență, competitivitate, crearea
unei noi piețe a forței de muncă datorită apariției de noi profesiuni” (Ilica A., Herlo D, Binchiciu V.,
Uzum C., Curetean A, O pedagogie pentru învățământul primar , Editura Universității Aurel Vlaicu,
Arad, 2005, pag. 25).
Reforma educației presupune “o transformare globală, profundă și relevantă a sistemului
educativ, concepută și aplicată în funcție de exigențele societății actuale și viitoare, dar și în funcție
de aspirațiile celor care sunt beneficiarii acestui sistem: elevii, studenții, adulții-părinții, societatea în
general.” (ibidem)
Conform acelorași autori, transformarea sistemului de învățământ vizează următoarele:
managementul educațional, conceperea unui cadru legislativ armonizat, flexibil și logic, varierea
surselor de finanțare, ameliorarea sistemului de formare și perfecționare a cadrelor didactice,
promovarea cadrului necesar dezvoltării unor parteneriate între școală și agenții sociali.
După dl. Sorin Cristea, reforma presupune transformarea elementelor definitorii ale
sistemului: “finalitățile educației, structura de organizare și funcționare a sistemului de învățământ,
conținutul procesului de învățământ.” ( Cristea S., Fundamentele pedagogice ale reformei
învățământului, E.D.P., București, 1994, pag. 20).
Realitatea zilelor noastre arată faptul că rolul școlii a devenit din ce în ce mai complex și
nu s-a diminuat deloc. În contextul libertății, descătușării, umanismului și creativității în educație,
avem nevoie de un sistem educativ caracterizat prin dinamism, care să fie formativ și centrat pe
valorile autentice.
Specialiștii consideră că educația este azi în centrul preocupărilor tuturor popoarelor, că
învățământul trebuie să fie considerat un ansamblu omogen, care să reprezinte oglinda nevoilor
societății, că în toate țările este imperativ să fie cercetate căile și mijloacele care vor permite
inovarea învățământului.
“Este interesant de menționat că aproape fiecare program UNESCO, indiferent de
conținutul problemelor (de apărare a mediului, de promovare a culturii, de promovare a științei și
tehnologiei etc.) se exprimă sau se încheie cu recomandări referitoare la măsuri educative specifice
domeniului abordat.” (Cucoș, C., coord., 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și
grade didactice, Polirom, Iași, pag. 22 – 23)
Reforma începută în țara noastră după 1990 și care continuă și în prezent are unele
particularități distinctive față de reformele din țările occidentale. Direcțiile esențiale ale acesteia
sunt, după dna Vali Ilie, următoarele:
7

-schimbări de natură axiologică și metodologică (autonomia persoanei, capacit ăți
creative, angajare și responsabilitate profesională, tehnica analizei de sarcină, modele de clasificare
morfologică și taxonomică a obiectivelor );
-îmbogățirea și diversificarea curriculum-ului (reevaluarea și perfecționarea
disciplinelor consacrate, introducerea unor noi obiecte de învățământ);
-reevaluarea funcțiilor aplicative ale conținutului (ridicarea statutului activităților
practice; practica trebuie să aibă o programă, metode și conținuturi proprii);
-apropierea logicii didactice de logica științei;
-asimilarea perspectivei interdisciplinare, a predării integrate a științei;
-introducerea programelor diferențiate de studiu – organizarea modulară (tratarea
diferențiată a elevilor – variația timpului și a sarcinii de învățare, asigurarea unui minimum comun
de performanțe școlare – baremuri școlare minimale);
-informatizarea învățământului;
-coborârea pragului de vârstă în predarea științelor.
Trăsăturile pe care se bazează reforma subliniază caracteristicile modernizării:
-caracterul socio-uman;
-caracterul național;
-caracterul unitar și multilateral (vizează schimbări la nivelul instituției
școlare- structura materială, structura de conducere, structura de relație și structura de adaptare
internă- la nivelul finalităților, al conținuturilor, al strategiei didactice, al relației educaționale și
evaluării);
-caracterul inovator ;
-caracterul prospectiv (solicită o gândire de tip reformator, care neagă
conservatorismul și pragmatismul de circumstanță);
-caracterul exigențelor pedagogice cu privire la modernizare. (Joița, E.- coord., Ilie,
V., Vlad, M., Frăsineanu, E., 2003, Pedagogie și elemente de psihologie școlară pentru examenele
de definitivare și obținerea gradului didactic II, Ed. Arves, Craiova, pag. 28 – 29)
“În vederea facilitării adaptării la schimbare, ideal este ca educația să asimileze direcția,
conținutul și ritmul dezvoltării sociale, să-și prefigureze conținutul în funcție de exigențele societății
viitoare, să pregătească omul pentru a se adapta la schimbare, prevenindu-se sau limitându-se stresul
schimbării.” (Macavei E., 1997, Pedagogie. Propedeutică. Didactică , EDP, București, pag. 30)
I.2- Direcții ale reformei în domeniul predării integrate în învățământul primar
8

Începând cu anul 1994 s-a aplicat “Proiectul de reformă a învățământului
preuniversitar”, co-finanțat de Guvernul României și de Banca Mondială. Consecința directă,
realizabilă pe termen lung, constă în formarea unei culturi curriculare, exprimate în practica
educațională pe următoarele dimensiuni:
-plasarea învățării – ca proces – în centrul demersurilor școlii (important este nu ceea
ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a învățat);
-orientarea învățării spre formarea de capacități și atitudini prin dezvoltarea
competențelor proprii rezolvării de probleme, precum și prin folosirea strategiilor participative în
activitatea didactică;
-flexibilizarea ofertei de învățare venită dinspre școală (structurarea nu a unui
învățământ uniform și unic pentru toți, conceput pentru un elev abstract, ci a unui învățământ pentru
fiecare, deci pentru elevul concret);
-adaptarea conținuturilor învățării la realitatea cotidiană, precum și la preocupările,
interesele și aptitudinile elevului;
-introducerea unor noi modalități de selectare și de organizare a obiectivelor și a
conținuturilor, conform principiului “nu mult, ci bine”; important este nu doar ce anume, ci cât de
bine, când și de ce se învață ceea ce se învață, dar și la ce anume servește mai târziu ceea ce s-a
învățat în școală;
-posibilitatea realizării unor parcursuri școlare individualizate, motivante pentru
elevi, orientate spre inovație și implinire personală;
-responsabilizarea tuturor agenților educaționali în vederea proiectării, monitorizării
și evaluării curriculum-ului. ( Programe școlare pentru învățământul primar , MEN, București, 1998,
pag.14)
Elevii asimilează în cadrul procesului instructiv-educativ, dar și în afara acestuia,
numeroase cunoștințe, deprinderi, atitudini. Pentru ca școala să îi poată susține să identifice
conexiunile între elementele specifice unui singur domeniu, dar și cele specifice unor domenii
diferite și lumii din afara școlii, s-a impus realizarea curriculum-ului integrat.
În general, integrarea înseamnă a determina diverse elemente să interrelaționeze pentru a
ajunge la un rezultat final de nivel superior. Rezultatul astfel obținut reprezintă “un întreg funcțional
unitar și armonios.” (Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar pentru
9

clasa pregătitoare- program de formare continuă pentru cadrele didactice din învățământul primar,
suport de curs, 2014, pag. 7)
În sens restrâns, prin integrare înțelegem “procesul și rezultatul procesului prin care un
element nou devine parte integrantă a unui ansamblu existent. La nivelul curriculum-ului, integrarea
înseamnă stabilire de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele,
atitudinile și valorile care aparțin unor discipline școlare distincte. ” (ibidem).
Curriculum-ul integrat are mai multe caracteristici:
-combină și pune în relație obiectele de studiu;
-stabilește relații între concepte, fenomene și procese din domenii diferite;
-pune în legătură rezultatele învățării cu realitatea vieții de zi cu zi;
-se bazează pe activități integrate, cum sunt proiectele;
-este organizat pe baza unităților tematice, a problemelor;
-este flexibil în ceea ce privește distribuirea timpului școlar și a grupării
elevilor;
-timpul de învățare este folosit în cea mai mare parte pentru a utiliza
elemente dintr-o arie în cadrul alteia.
I.3- Argumente teoretice și practice privind motivarea alegerii strategiilor
didactice specifice proiectării de tip integrat
Predarea integrată se referă nu doar la o disciplină de studiu, ci are o tematică specifică
mai multor discipline, bazându-se pe unitatea științei și pe procesul de învățare la copil. Pentru a
sprijini ideea de curriculum integrat au fost formulate mai multe argumente:
-acoperirea rupturilor dintre discipline;
-aplicarea creativă a noilor paragidme în proiectarea și realizarea
activităților
educative;
-dezvoltarea unei metodologii centrate pe elev, pe demersuri interactive
specifice profilului psihologic de vârstă și individual al elevului, trebuințelor și ritmului propriu de
învățare.
În acest context, cadrele didactice din învățământul primar trebuie să iasă din
monotonia rutinei și să înlocuiască informarea intelectuală cu dimensiunea formativă, important
fiind nu ce știu elevii, ci ce știu să facă.
10

Modernizarea strategiilor didactice necesită redefinirea conceptelor de predare,
învățare, evaluare. Astfel, predarea dobândește semnificație numai prin abordarea sistemică a
procesului de învățământ, ea fiind o componentă a acestuia aflată în interacțiune cu celelalte două
componente – învățarea și evaluarea. Explicarea predării se face prin raportarea la ceea ce reprezintă
învățarea. A preda înseamnă a provoca schimbarea a ceea ce există, în ceea ce trebuie să devină
elevii, prin implicarea lor în experiențe noi de cunoaștere, de acțiune, de trăire .
Funcționarea procesului de învățământ și rezultatele obținute depind de metodele
utilizate. Marii pedagogi au reliefat faptul că folosindu-se metode diferite se obțin diferențe
esențiale în pregătirea elevilor, că însușirea unor noi cunoștințe sau comportamente se poate realiza
mai ușor sau mai greu, în funcție de metodele utilizate.
Acestea sunt instrumente importante aflate la dispoziția profesorului, iar cunoașterea
și utilizarea lor determină eficiența muncii la catedră. Cunoscând diversitatea metodelor,
particularitățile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să
acționeze în maniera cea mai potrivită pentru a-și valorifica pe deplin personalitatea, pentru a
articula armonios strategiile, metodele și procedeele didactice.
Cea mai eficientă cale de educare a elevilor pentru o atitudine conștientă și activă este
reprezentată de antrenarea lor permanentă la un efort intelectual susținut și înarmarea acestora cu
capacități necesare unei activități de învățare productivă. Cerința de bază a educației este de a
asigura o metodologie bazată pe îmbinarea activităților de învățare și pe munca independentă cu
activitățile de cooperare, de învățare în grup . Chiar dacă învățarea este prin definiție o activitate
proprie, ce ține de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei,
este la fel de adevărat că relațiile interpersonale, de grup, sunt un factor esențial al învățării
personale și colective. “Lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-și împărtăși părerile,
experiența, ideile, strategiile personale de lucru, informațiile. Grupul dă un sentiment de încredere,
de siguranță, antrenare reciprocă a membrilor ce duce la dispariția fricii de eșec și curajul de a-și
asuma riscul.” (Crenguța Lăcrămioara Oprea, Strategii didactice interactive , EDP R.A., București,
2009, pag. 20)
Strategiile didactice interactive ce au la bază metode și tehnici interactive de grup vizează
și crearea condițiilor avantajoase unor aspecte integrate, cum ar fi:
“- promovarea unei atmosfere optime de încredere în forțele proprii și de respect
reciproc;
-adecvarea mijloacelor didactice la specificul activității și a obiectivelor
11

propuse;
-stimularea unei atitudini pozitive față de lucrul în microgrup;
-încurajarea învățării reciproce, prin colaborare și sprijin reciproc;
-descurajarea negativismului și egoismului;
-rezolvarea în mod constructiv a conflictelor sociocognitive;
-stimularea proceselor negociative, a dialogului între elevi și între elevi și
profesor.” (ibidem)
De ce predarea integrată în clasele primare? Fiindcă viața nu e formată din discipline
distincte, ci este un tot armonios, ce se desfășoară în același timp prin numeroase activități și ne
cere să nu-i mai învățăm pe copii doar aritmetică, să scrie și să citească, ci ne impune să le oferim
posibilitatea de a combina tot ceea ce știu pentru a rezolva probleme. De la îmbrăcatul singur la
alcătuirea unei propoziții simple, de la număratul fluturilor și florilor de pe o planșă la observarea
sistematică a plantelor, totul contribuie la formarea unei gândiri active.
Copiii generațiilor prezentului sunt diferiți față de cei cu care am lucrat în primii mei ani
în învățământ (2001-2002). Realizez acum că și în trecut abordam integrat anumite subiecte. Aveam
obligativitatea de a include în planificarea noastră așa numitele activități transdisciplinare. În prezent
le abordăm însă mai organizat, mai sistematic, deoarece așa au nevoie elevii de acum; ei sunt mai
bine informați, au acces la mult mai multe surse, știu să cerceteze, să afle răspunsuri. Dorința lor e
naturală și rolul nostru ca și cadre didactice e să le oferim oportunitatea de a rezolva zilnic toate
problemele mici sau m ari ce le apar în cale.
Predarea integrată a cunoștințelor este considerată o metodă, o strategie modernă, iar
conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează metoda în predarea –
învățarea cunoștințelor. În învățământul modern este tot mai clară necesitatea instrui rii
integrate. Predarea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a științei cu
societatea, cultura, tehnologia. Ea lasă mai multă libertate de exprimare și acțiune, atât pentru copil
cât și pentru cadre didactice .
Reușita predării integrate a conț inuturilor în coală ș depinde în mare măsură de gradul de
structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, urmărind anumite finalități. Aceste
activități aduc mai multă lejeritate și mai multă coerență procesului didactic, punându-se accent pe
joc ca metodă de bază a acestui proces. Elevii sunt stimula i i atra i prin diversitatea activită ilor de ț ș ș ț
învă are dintr-o singură oră i prin apari ia elementului- surpriză. Lec ia capătă unicitate, dobândeșteț ș ț ț
caracteristici ce o fac diferită de cea tradi ională. ț
CAPITOLUL II
12

Aspecte teoretice, psihopedagogice ale predării integrate
II.1- Abordarea interdisciplinar ă
În cadrul învățământului modern, se consideră că în educatie accentul trebuie pus pe
stăpânirea de către elevi a proceselor, înțelegerea conceptelor și pe capacitatea de a le folosi în
diverse situații. Această cerință trebuie urmărită pe fiecare din domeniile cunoașterii/ experiențiale și
disciplinele studiate în școală. Abordarea interdisciplinară reprezintă o componentă de bază în
cadrul acestui proces, trasând de-a lungul timpului una din marile direcții ale cunoa terii. ș În prezent
ea reprezintă o provocare și, totodată, o necesitate pentru cadrele didactice și pentru toate nivelele de
școlaritate.
Această abordare se referă la dezvoltarea capacită ii de a transfera rapid i eficient, ț ș de a
sintetiza i de a aplica cuno tin e, deprinderi, competen e acumulate prin studiul diferitelor ș ș ț ț
discipline, pentru a putea rezolva situa iile problemă apărute. Interdisciplinaritatea este, deci, o ț
formă de cooperare între diferite discipline.
În Dictionary of Education , Good dădea următoarea definiție curriculumului
interdisciplinar: “o organizare a curriculumului care trece prin toate disciplinele pentru a se
concentra comprehensiv pe problemele vieții sau pe arii de studiu mai largi, care aduc împreună
segmente variate din curriculum pentru a realiza asocieri semnificative” (Good, Carter. V, 1973).
Elevii acumulează în cadrul procesului instructiv-educativ i nu numai un ansamblu de ș
cuno tin e, deprinderi, atitudini. Pentru a-i ajuta să descopere legăturile dintre ideile i procesele ș ț ș
dintr-un singur domeniu, dar i a celor între ideile i procesele din domenii diferite, dar i din lumea ș ș ș
exterioară colii, este necesară realizarea unui curriculum integrat. ș
Curriculum-ul integrat nu reprezintă însă un concept nou. Dna Diana Csorba prezintă
originile acestuia în cadrul Raportului de cercetare („Modalități de dezvoltare a competențelor cheie
în învățământul primar”, pag. 21-22):
Încă de la 1700, Jean Jacques Rousseau (28.06.1712-2.07.1778) , în cartea sa Emile sau despre
educație, susținea că un copil trebuie să fie învățat în funcție de nevoile sale, de interesele sale
și pornind de la experiențele sale personale, naturale.
Johann Friedrich Herbart (4.05.1776-14.08.1841) vorbește despre necesitatea ”corelării
materiilor”
13

Ovide Decroly (23.07.1871-10.09.1932) -,,Pedagogia centrelor de interes “ și Celestin
Freinet-,,Adaptarea demersului educativ la psihologia copilului “, lucrări care stau la baza
teoretizării ideii de interdisciplinaritate
John Dewey (20.10.1859-1.06.1952) și M. Smith încep să definească și să contureze mișcarea
pentru introducerea integrării curriculare
W.H.Kilpatrick în 1918 a avut un puternic efect în influențarea abordării acestui tip de
curriculum în Statele Unite

În ceea ce privește nivelurile integrării , literatura de specialitate identifică următoarele
posibilități:
integrare intradisciplinară
integrare multidisciplinară
integrare pluridisciplinară
integrare interdisciplinară
integrare transdisciplinară.
1.Intradisciplinaritatea a reprezentat și reprezintă încă direcția de bază a curriculum-
ului tradițional. Integrarea intradisciplinară „este operația care constă în a conjuga două sau mai
multe conținuturi interdependente aparținând aceluiași domeniu de studiu, în vederea rezolvării
unei probleme, studierii unei teme sau dezvoltării abilităților. Spre exemplu, integrarea datelor
istorice ale câtorva țări pentru a înțelege dinamica de ansamblu a unei epoci” (Dictionnaire
actuelle de l’education, Guerin , 1993)
Acest mod de abordare a conținuturilor este justificat prin faptul că „oferă în mod direct,
atât profesorului cât și elevului, o structură care respectă ierarhia cunoștințelor anterioare
dobândite.” (D’Hainaut, L, Programe de învățământ și educație permanentă , București, EDP, 1981) .
În plus, abordarea intradisciplinară oferă siguranță: pe măsură ce avansează în materie, elevul
realizează drumul pe care l-a parcurs.
Conform aceluiași autor, citat de către domnul Marin Manolescu în cadrul Raportului de
cercetare ICOS, dezavantajele abordării intradisciplinare sunt numeroase. Voi prezenta câteva dintre
acestea (Ibidem, pag. 2-3):
învățarea principiilor unei discipline nu oferă garanția transferului acestora în alte discipline,
cunoscându-se faptul că transferul orizontal al cunoștințelor se face puțin doar la elevii cei
mai dotați;
14

perspectiva intradisciplinară a dus la „ paradoxul enciclopedistului specializat ”. Acesta
închide elevul și profesorul într-o tranșee pe care și-o sapă ei înșiși și care îi izolează din ce
în ce mai mult pe măsură ce o adâncesc. Sau, folosind o exprimare consacrată, cel ce învață
va cunoaște tot mai mult despre un domeniu tot mai restrâns, înaintând către acea limită unde
va ști totul despre nimic ;
în devotamentul său pentru disciplina de studiu, profesorul tinde să treacă pe planul al doilea
obiectul prioritar la educației: elevul;
această perspectivă pune în concurență profesorii de diferite discipline, în loc să-i reunească.
Toate acestea nu înseamnă că trebuie să se ignore existența disciplinelor sau
importanța lor.

2. Multidisciplinaritatea reprezintă „juxtapunerea disciplinelor diverse, uneori fără
relații aparente între ele” ( OCDE, 1998, Programmes scolaires. Mode d’emploi ). Acest mod de
abordare a conținuturilor presupune ” predarea conținuturilor care aparțin unei discipline școlare
prin modalități specifice ale fiecărui domeniu, făcând însă apel la virtuțile argumentative și
persuasive ale altor discipline”.
În opinia domnului Manolescu, “multidisciplinaritatea, așa cum se practică ea în
învățământul preuniversitar românesc, dar cu deosebire în învățământul preșcolar și primar, este o
punte de legătura solidă între intradisciplinaritate și „predarea tematică”, respectiv
pluridisciplinaritate” (Manolescu, M., Raport de cercetare „Modalități de dezvoltare a competențelor
cheie în învățământul primar”, pag. 15 ).
3. Pluridisciplinaritatea este o perspectivă tematică . Este „pedagogia centrelor de
interes”, lansată de Decroly (D’Hainaut, op.cit.). Este definită ca „juxtapunere a disciplinelor mai
mult sau mai puțin înrudite… Fiecare disciplină este studiată în funcție de o sinteză finală de
efectuat” (OCDE, 1998, Programmes scolaires. Mode d’emploi ).
Predarea pluridisciplinară pleacă de la o temă, o situație sau o problemă care ține de mai
multe discipline în același timp. După epuizarea temei respective se trece la alta. „Ordinea
problemelor abordate este deseori determinată de criterii de conveniență sau de actualitate.”
(D’Hainaut). “Metoda pluridisciplinară permite ca diversele discipline să analizeze aceeași
problematică fără să se ajungă la sinteze comune și la puncte de vedere comune. Răspunsurile
15

primite pun în evidență multiplele fațete ale aceleiași teme sau probleme”. (Manolescu, M., Raport
de cercetare „Modalități de dezvoltare a competențelor cheie în învățământul primar”, pag. 16 )
O asemenea abordare are avantaje, dar și dezavantaje.
Dintre avantaje putem enumera:
“1. situează un fenomen sau un concept în globalitatea sa, în toate relațiile sale;
2. din perspectiva educației permanente, predarea pluridisciplinară fundamentează învățământul pe
realitate și pe problemele ei. Legătura școlii cu viața socială este mai motivantă pentru elev;
3. reduce compartimentarea cunoașterii și a conținuturilor în funcție de domeniul din care fac parte;
4. asigură un transfer mai bun al cunoștințelor în situații noi.
Sunt însă și câteva dezavantaje:
1. riscul superficialității în învățare este mare; nu se asigură progresia de la cunoscut la necunoscut,
ca în cazul studiului disciplinelor în maniera tradițională;
2. se sacrifică rigoarea și profunzimea în favoarea unei simplificări excesive. “ (ibidem, pag. 16)
4.Interdisciplinaritatea este definită ca: „Interacțiune existentă între două sau mai
multe discipline, care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până la integrarea
conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele și
orientarea cercetării” (OCDE, 1998)
Deși o asemenea abordare are avantaje clare, în continuare disciplinele de studiu
reprezintă și în prezent în multe sisteme școlare axele curriculumului. Însă, așa cum precizează
D’Hainaut, astăzi „ disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbușă și le închide în
impasul specializării ” (D’Hainaut, Programe de învățământ și educație permanentă, Editura
Didactică și Pedagogică, București, pag. 209).
Astăzi perpetuarea cunoașterii a găsit alte suporturi decât memoria oamenilor.
„Perspectiva s-a schimbat: se acorda mai multă atenție omului care urcă decât drumului pe care-l
urmează” (Idem, pag. 209).
5. Transdisciplinaritatea reprezintă cel mai mare grad de integrare a
curriculumului, mergând până la fuziune (cea mai complexă și mai radicală fază a integrării).
Abordarea de tip transdisciplinar „decompartimentează” obiectele de studiu, „ducând la emergența
unor noi câmpuri de investigație, la dezvoltarea unor noi proiecte integrate sau chiar la conceperea
unor programe de cercetare conforme cu noua paradigmă” ( Ciolan, Lucian, 2008, Învățarea
integrată, Editura Polirom, Iași, pag. 130 ).
16

Pentru a concluziona, putem spune că integrarea conținuturilor școlare este o necesitate și
un deziderat. Strategiile de predare / învățare integrată, precum și nivelurile la care aceasta se
realizează sunt condiționate de numeroși factori, obiectivi, dar și subiectivi. Este important însă să
cunoaștem bine aceste concepte, pentru a le utiliza corect.
II.2- Predarea de tip integrat

“Predarea reprezintă acțiunea cadrului didactic de transmitere a cunoștintelor la nivelul
unui model de comunicare unidirecțional, dar aflat în concordanță cu anumite cerințe metodologice
care condiționează învățarea, în general, învățarea școlară, în mod special.” (Cristea, Sorin, 2000,
Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, p. 367 ).
Conform Dicționarului de pedagogie , EDP, 1979, p. 350: predarea – termen
corespunzător activității de „a învăța pe altul”, fiindcă în limba română, a învăța se referă atât la
subiectul educației, cât și la obiectul educației, activitate desfășurată de profesor în cadrul lecției,
spre a determina la elevi activitatea de învățare, ambele activități fiind în interacțiune în sistemul pe
care îl constituie procesul de învățământ.
“Conținuturile predării corespund dimensiunilor generale ale educației, prelucrate în raport
de specificul fiecărei vârste, trepte și discipline școlare, cu accente predominant intelectuale
necesare pentru declanșarea imediată a acțiunii de învățare, realizată de elev în clasă și în afara
clasei” (Dragu A., Cristea S., Psihologie și pedagogie școlară , ediția a II-a revăzută și adăugită,
Editura Ovidius Constanța, 2003, pag.179).
Conținutul predării este atent dimensionat pentru ca transmiterea informațiilor să poată
avea loc. Predarea devine o relație cu un obiect de cunoscut:
propus de un subiect ( învățătorul);
conform unei acțiuni de înmagazinare care se organizează prin tratarea informației;
ce angajează subiectul din punct de vedere psihologic, afectiv și cognitiv;
înrădăcinat într-o dorință care se exprimă prin așteptarea unei schimbări ( ibidem).
În Cadrul de referință al Curriculumului Național pentru Învățământul Obligatoriu,
principiile privind predarea și învățarea pun accentul pe următoarele idei:
“respectarea particularităților de vârstă și individuale — reper fundamental în construirea
situațiilor de predare-învățare;
17

diversificarea și flexibilizarea situațiilor de predare — învățare prin utilizarea de metode și
procedee variate, interactive care să motiveze, să stimuleze elevul, să antreneze initiațiva,
imaginația, creativitatea, dorința de a învăța;
centrarea pe obiective care urmăresc formarea de capacități, competențe, atitudini ;
centrarea pe elev în proiectarea activităților de învățare”.
Predarea integrată a cunoștințelor este considerată “o metodă, o strategie modernă, iar
conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează metoda în predarea –
învățarea cunoștintelor” ( Petrescu, P., Pop, V., Transdisciplinaritatea –o nouă abordare a situațiilor
de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, pag. 25 ). Această modalitate de
organizare a conținuturilor învățământului este oarecum asemănătoare cu interdisciplinaritatea, în
sensul că obiectul de învățământ are ca bază nu numai o disciplină științifică, ci o tematică unitară,
comună mai multor discipline.
Predarea integrată a cunoștintelor nu poate fi definită ușor și nici suficient de riguros în
același timp. Aceasta datorită faptului că este o noțiune dinamică, care suferă mereu schimbări.
Termenul utilizat cel mai frecvent este cel de predare integrată a științelor : Această
denumire vrea să sugereze faptul că este o strategie ce presupune reconsiderări radicale nu numai în
planul organizării conținuturilor, ci și în „ambianța” predării și învățării ( Ciolan, Lucian, 2008,
Învățarea integrată , Editura Polirom, Iași, pag. 139 ).
Predarea integrată a știintelor se bazează pe două sisteme de referință: unitatea știintei și
procesul de învățare la elev. Ideea despre unitatea științei se bazează pe postulatul că universul
însuși prezintă o anumită unitate care impune o abordare globală. Constatările și experimentele în
domeniu recomandă integrarea predării științelor ca un fel de principiu natural al învățării (ibidem).
Predarea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a științei cu
societatea, cultura, tehnologia. În învățământul modern este tot mai clară nevoia instruirii integrate.
Argumente în favoarea predării integrate :
•angajarea responsabilă a elevului în procesul învățării;
•încurajarea comunicării și a relațiilor interpersonale prin valorificarea valențelor formative
ale sarcinilor de învățare în grup;
•transformarea cadrului didactic în factor de „sprijin”, „mediator” și „facilitator”, precum și
diminuarea funcției sale de „furnizor de informații”;
18

•profunzimea, trăinicia și reactivarea rapidă a cunoștințelor, generate de perspectiva integrată
asupra cunoașterii, prin intensificarea relațiilor dintre concepte, idei, practici și teme abordate în
școală și în afara ei;
•abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea curriculară: coordonare între
temele abordate clasic și cele realizate integrat, stabilirea modalităților de evaluare formativă a
performanțelor individuale și a celor obținute în învățarea prin colaborare, precum și organizarea
proiectelor într-o schemă orară coerentă.
Particularități ale predării integrate:
•interacțiunea obiectelor de studiu;
•centrarea pe activități integrate de tipul proiectelor;
•relații între concepte, fenomene și procese din domenii diferite;
•corelarea rezultatelor învățării cu situațiile din viața cotidiană;
•unitățile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului;
•flexibilitatea în gestionarea timpului școlar și în gruparea elevilor;
•rezolvarea de „probleme” – cea mai importantă forță motrice a integrării, datorită relevanței
sale practice.

Orarul zilnic trebuie să păstreze echilibrul dintre perioadele active și momentele de odihnă.
Copiii trebuie să învețe să crească într-o manieră integrată. Fiecare etapă de dezvoltare este strâns
legată de celelalte. Atunci când copiii își satisfac interesele, ei învață să asimileze informații și să
tragă propriile concluzii în legătură cu acestea. Capacitatea lor de asimilare nu se va separa de
conținutul materiilor, ele având loc în același timp. În concluzie, învățarea se bazează pe
interrelaționare și integrare.
Prin metoda predării integrate, tematica este realizată în așa fel încât copiii să participe, să
se implice cât mai mult, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin prezentarea conținutului cu
ajutorul experiențelor diverse, exersării tuturor analizatorilor, al învățării prin descoperire.
Abordarea integrată a activităților promovează învațarea centrată pe copil, acesta
beneficiind de:
– posibilitatea de a se manifesta natural, fără a sesiza că această activitate este „impusă”;
– dezvoltarea personalității;
– învățare în timp ce lucrează;
– mai multă libertate în acțiune;
19

– ocazia de a se implica în pregătirea activităților căutând și aducând diferite materiale de acasă;
– creșterea încrederii în propriile posibilități, devenind capabili să îndeplinească sarcinile pe care le-
au ales sau care li s-au încredințat;
– dezvoltarea personalității prin orice lucrare care finalizată;
– educarea capacității de a lucra în grup, de a ajuta la îndeplinirea sarcinilor echipei;
– manifestarea creativității în toate domeniile;
– formarea stimei de sine și dezvoltarea spiritului participativ.
Învă ătorul,ț care trebuie să fie preo cupat să compună scenarii și să ofere situații de
învățare interesante pentru copii, are următoarele posibilități:
– încurajează diferite tipuri de comportament;
– cunoaște mai bine copiii;
– aplică metode noi, activ-participative ;
– stabilește relații de tip col aborativ cu ceilal i învă ători ț ț și clase din unitate, cât și cu părinții
copiilor.
Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru a pune mai bine în relație activitățile
de învățare cu societatea, cultura și tehnologia didactică. Ea oferă mai multă libertate de exprimare
și acțiune atât pentru copil, cât ș i pentru cadrele didactice .

II.3- Strategii didactice specifice proiect ării de tip integrat

Conceptul de metodă de învățământ păstrează și acum semnificația inițială, ce vine din
grecescul “methodos”, care semnifică “drum spre”, “cale de urmat” în vederea atingerii unor scopuri
stabilite. Ioan Cerghit definește deci metoda didactică drept ,,o cale de urmat în vederea îndeplinirii
obiectivelor instructiv-educative dinainte stabilite‘’
Strategia didactică reprezintă “un mod de combinare a metodologiei didactice și
mijloacelor de învățământ prin care se sigură selecția, organizarea și desfășurarea unei secvențe de
instruire”. (Cerghit, Ioan, Metode de învățământ , ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică
R.A., București 1997, pag. 64 ).
20

Tot profesorul Ioan Cerghit (Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative și
complementare. Structuri, stiluri și strategii , Aramis, București, pag. 279) indica 4 categorii de
elemente componente ale unei strategii didactice:
“- modurile de abordare (tipurile de experiențe de învățare: prin receptare, prin descoperire, prin
problematizare, prin cooperare, programată, etc.);
– metodele;
– suporturile didactice (materiale didactice clasice și modern, tehnici audio-video, noi tehnologii,
echipamente, etc.);
– formele de organizare a activității ( frontală, colectivă, microgrupală, în perechi, individuală, mixtă,
etc.).“
În cadrul strategiilor didactice tradiționale activitatea elevului cuprinde :
– ascultarea expunerii, prelegerea, explicația, demonstrația cadrului didactic;
– încearcarea de a reține și de a reproduce ideile auzite;
– acceptarea ideilor altuia (în primul rând ale cadrului didactic);
– manifestarea individualistă;
– acceptarea informației date;
Activitatea cadrului didactic cuprinde:
– predarea, expunerea, ținerea de prelegeri;
– explicarea și demonstrarea;
– impunerea punctelor de vedere proprii;
– se consideră singurul expert într-o problemă;
Modul de realizare a învățării este:
– predominant prin memorare și reproducere de cunoștințe;
– competiția între elevi cu scop de ierarhizare;
– se realizează preponderent în mod individual;

Modalitățile de evaluare se bazează pe:
– măsurarea și aprecierea cunoștințelor (ceea ce știe elevul);
– accent pe aspectul cantitativ.
– măsurarea și aprecierea.
21

Comparativ cu strategiile didactice tradiționale, în cadrul strategiilor didactice specifice
proiectării integrate, activitatea elevului cuprinde:
– exprimarea punctelor de vedere proprii referitoare la o problemă;
– realizarea schimbului de idei cu ceilalți;
– argumentarea;
– adresarea de întrebări cu scopul de a înțelege lucrurile,de a realiza sensul unor idei;
– cooperarea în rezolvarea problemelor și a sarcinilor de lucru.
Activitatea cadrului didactic cuprinde:
– organizarea și dirijarea învățării, orchestrarea, regizarea;
– facilitarea și moderarea activității de învățare;
– sprijinirea elevilor să înțeleagă lucrurile și să le explice;
– acceptarea și stimularea exprimării unor puncte de vedere diferite într-o problemă;
– este partener în învățare;
Modul de realizare a învățării are loc:
– prin apelul la experiența proprie, euristic;
– promovând învățarea prin cooperare;
– punând accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntarea cu alții;
Modalitățile de evaluare se bazează pe:
– ce știe și ce poate să facă elevul;
– pe elemente de ordin calitativ.
Pentru utilizarea eficientă a strategiilor de tip integrat, în practica didactică, este necesară
cunoașterea teoretică, o minimă experiență în utilizarea acestora și integrarea corespunzătoare în
proiectul didactic, în strânsă relație cu metodele tradiționale.
Acest mod de predare transformă elevul în participant activ în procesul de învățare, pregătit
să-și însușească cunoștințele prin efort propriu, o angajare optimă a gândirii, mobilizându-l în raport
cu sarcinile de învățare date. Se identifică cu situația de învățare în care este antrenat, fiind parte
activă a propriei transformări și formări, generată de cunoaștere.
Temele cross-curriculare
“Temele cross-curriculare sunt teme integrate de studio care se centrează pe dezvoltarea
personală și socială a copiilor/elevilor. Aceste teme au un caracter transversal, trec dincolo de
granițele disciplinelor școlare tradiționale și propun formarea unor competențe și/sau valori
fundamentale pentru viața de zi cu zi. Pentru a fi introduse cu succes în școală, temele cross-
22

curriculare solicită crearea unor experiențe diverse de învățare și experimentarea achizițiilor
învățării în contexte concrete și variate” ( Ciolan, Lucian, 2008, Învățarea integrată , Editura
Polirom, Iași, pag.1)
Conform dnei Csorba Diana, a cărei opinie o împărtășesc, cele mai relevante dimensiuni
ale acestor teme integrate sunt regăsite în următoarele concepte:
Proiectele: elevii participă, împreună cu profesorii, la elaborarea și derularea unor proiecte
integrate.
Predarea în echipă (team teaching): pentru a găsi răspunsuri cât mai complete la întrebări
semnificative și cu un grad ridicat de complexitate, profesorii lucrează împreună.
Învățarea prin cooperare: pentru a descoperi răspunsuri adecvate la întrebări, elevii să se plaseze
în orizontul unor scopuri mai largi, cu caracter social și învață să lucreze cu ceilalți, să aibă
încredere că produsul comun este mai valoros decât rezultatele muncii separate.
Învățarea activă: pentru a răspunde la întrebări, copiii/elevii caută informații și în afara clasei
(mass-media, biblioteci, instituții din comunitatea locală, persoane resursă etc.) și sunt implicați
activ în toate etapele proiectului.
Implicarea comunității: întrebările la care se caută un răspuns sunt mai largi și de interes
general, membri ai comunității (părinți, autorități publice, simpli cetățeni) vor fi implicați în
diverse activități / etape ale proiectului. (Csorba, Diana, Raport de cercetare ICOS, pag. 24-25)
Cele mai productive strategii și metode de predare integrată , recunoscute ca promotoare
ale unei învățări autentice – eficiente sunt:
Învățarea prin dezbatere
Învățarea prin problematizare
Învățarea prin încercare și eroare
Învățarea senzorio-motorie
Învățarea socială
 Învățarea prin cercetare
Învățarea prin rezolvarea de probleme
Învățarea prin descoperire
Învățarea bazată pe proiecte
Învățarea aventură / de tip expediționar
În cadrul aceluiași Raport de cercetare ICOS, dna Diana Csorba descrie aceste strategii. Astfel:
II.3.1 Învățarea prin dezbatere constă în prezentarea unor întrebări, teme, probleme,
care sunt supuse spre analiză și soluționare unei clase sau unui grup. Stimulând inițiativa și
23

participarea fiecăruia la obținerea rezultatului, această metodă implică intervenția cadrului didactic,
care schițează pașii necesari și coordonează părerile și soluțiile participanților, dirijându-le spre
obținerea rezultatului adevărat.
II.3.2 Învățarea prin cercetare presupune participarea directă și activă a elevului
împreună cu profesorul la cercetarea științifică, la descoperirea adevărului, la refacerea procesului
științific de constituire a cunoștințelor.
Autoritatea didactică este înlocuită prin cooperarea științifică pentru demonstrarea
experimentală a adevărurilor. Reprezentând o puternică sursă de motivație, aceasta ameliorează
relația dintre profesor și elev și dezvoltă capacitatea muncii independente, inventivitatea celui ce
învață și cercetează pentru autorealizarea sa, pentru descoperirea și demonstrarea adevărurilor
științifice.
H. Aebli demonstrează că dezvoltarea gândirii copilului se realizează dacă acesta este
antrenat în investigații și cercetări științifice, deoarece “cercetarea dă naștere unui proces al gândirii,
adică duce la construirea unei noțiuni, unei operații sau legi noi, depășind, prin structura sa,
schemele anterioare” ( Aebli, H., Didactica psihologică. Aplicații în didactica psihologiei lui J.
Piaget, Editura Didactica si Pedagogică, București , 1973, pag. 84).
II.3.3 Învățarea prin rezolvarea de probleme
Problema reprezintă un obstacol sau o dificultate cognitivă care implică o necunoscută
sau mai multe și față de care repertoriul de răspunsuri câștigat în experiența anterioară apare
insuficient sau inadecvat (I. Radu, Introducere în psihologia contemporană , editura Sincron, 1991).
Spațiul problemei este construit de structurile cognitive ale elevului, o problemă putând fi înțeleasă
și soluționată diferit în fucnție de subiect.
Elevul poate fi implicat într-un proiect sau poate primi o temă de cercetare care să
însemne soluționarea unei probleme reale.
Profesorul va sprijini elevii în formularea de probleme și întrebări, va coordona
procesul de rezolvare a acestora individual și în grup. În procesul de învățare prin rezolvare de
probleme sunt parcurse următoarele etape: comunicarea, formularea problemei/situației problemă;
îndrumarea elevilor prin cunoașterea datelor, comparații, exemplificări etc. pentru formularea unor
alternative de soluționare; decizia, selectarea alternativei de rezolvare; rezolvarea problemei prin
aplicarea soluției găsite și verificarea rezultatelor.
24

II.3.4 Învățare prin descoperire promovează metode de învățământ de tip euristic,
care implică un ansamblu de operații privitoare la conceperea și organizarea lecției în care elevul,
sprijinit de profesor, descoperă cu propriile forțe intelectuale explicația și semnificația unui feno-
men sau proces, legile, cauzele și esența acestora . Prin învățarea prin descoperire nu se prezintă
doar produsul cunoașterii, cum se întâmplă în cazul metodelor tradiționale, ci se pune accentul pe
căile prin care se ajunge la acest produs, la metodele de cunoaștere și înregistrare. J. Bruner
consideră că principala cale de educare a gândirii științifice a elevilor este instruirea bazată pe
descoperire, care trebuie să ducă la învățarea structural.
II.3.5 Învățarea pe bază de proiecte
Proiectul este o metodă interactivă de predare-învățare care implică, de regulă, o micro-
cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi /copii.
Învățarea bazată pe proiect presupune colectarea de informații, prelucrarea și
sintetizarea acestora, interpretarea și reflecția personală, cooperarea în realizarea sarcinilor.
Avantajele acestui tip de învățare sunt:
– oferă oportunități valoroase pentru abordări interdisciplinare ale unor teme sau probleme;
– facilitează lucrul în grup și învățarea prin cooperare;
– dezvoltă capacitățile de investigare și de sistematizare a informațiilor;
– sporesc motivația pentru învățare prin apelul la situații din viața cotidiană și prin implicarea
elevilor;
– facilitează utilizarea metodelor alternative de evaluare (portofoliu, proiect, autoevaluarea etc.)
– permit identificarea și valorificarea unor surse diverse de informare și documentare;
– stimulează autonomia elevilor în învățare și creativitatea acestora;
– oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica și de a contribui la realizarea activităților și a
produsului final.
Dintre limitele cu care se poate întâlni orice cadru didactic ce abordează această
metodă a proiectului tematic amintim următoarele (Ciolan, Lucian, Învățarea integrată.
Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar , Editura Polirom, București, 2008, p. 219):
– orientarea pronunțată către viitor poate duce la o anumită incapacitate de a gestiona cerințele
imediate;
– idealizarea obiectivului urmărit poate implica o anumită deziluzie la confruntarea cu faptele
(disproporția dintre intențiile generoase de la început și posibilitățile modeste de concretizare);
– costurile derulării unui proiect pot fi uneori mult mai mari în raport cu beneficiile oferite;
25

– centrarea pe activitatea de cercetare și pe cea de colectare a unui ansamblu bogat de informații
poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de prelucrare și sintetizare a
unor informații mult prea diverse.
II.3.6 Învățarea aventură / de tip expediționar
Acestui tip de strategie îi corespund experiențele de învățare mai ales non-formale, care
pun elevii în fața unor provocări, de cele mai multe ori în contexte naturale.
Accentul este pus pe crearea contextelor și a experiențelor relevante de învățare iar
focalizarea pe contactul direct cu mediul social, cultural și natural.
Principiile învățării de tip aventură sunt:
Importanța auto-descoperirii
Valorificarea ideilor creative
Responsabilitatea pentru învățare
Empatia și grija
Succesul și eșecul
Colaborarea și competiția
Diversitatea și incluziunea
Natura
Intimitatea și reflecția
Serviciile pentru ceilalți și compasiunea
Studiind poziția cadrului didactic în fața problemelor instruirii și ale învățării, Ioan
Neacșu afirma că ,,educatorii sunt solicitați astăzi, în mod continuu, să promoveze învățarea
eficientă. Și nu orice învățare eficientă, ci una participativă, activă și creativă.” ( Neacșu, I., Metode
și tehnici de învățare eficientă, București, Editura Militară, 1990, p. 12). Metodele de predare ale
profesorului pot fi transformate de către elevi în metode de învățare, fiindcă metodele de predare
produc și învățarea.
CAPITOLUL III
26

Cercetarea privind impactul strategiilor didactice specifice proiectării de tip
integrat asupra rezultatelor colare și motivației elevilor, în învă ământul primar ș ț
III.1- Scop
Conștientizarea în rând ul elevilor din învăț ământul primar și părinților acestora asupra
impactului strategiilor didactice de tip integrat asupra motivației și rezultatelor școlare ale elevilor .
Obiectivele cercetării:
a.determinarea nivelului general de pregătire al elevilor implicați în cercetare;
b.înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii clasei experimentale
la testul inițial și cel final;
c.implementarea unor strategii didactice specifice proiectării de tip integrat în scopul creșterii
motivației elevilor pentru învățătură, al îmbunătățirii rezultatelor școlare ale acestora și
studiul eficienței lor;
d.sintetizarea rezultatelor cercetării, elaborarea concluziilor.
III.2- Ipoteze
Ipoteza centrală
Dacă la clasă se aplică în mod sistematic strategii didactice specifice proiectării de tip
integrat, atunci motivația elevilor și randamentul școlar cresc.
Ipoteze de lucru
1.Nivelul de pregătire al elevilor crește prin utilizarea unor strategii didactice specifice
proiectării de tip integrat.
2.Aplicarea strategiilor didactice de tip integrat influențează calitatea motivației elevilor.
3.Rezultatele variabilelor cercetării:
a.În construcția premiselor de lucru au fost identificate următoarele variabile:
27

VARIABILA CATEGORIA VARIABILEI IPOTEZA DE LUCRU
Strategii didactice Independentă 1
Proiectarea integrată Independentă 1
Rezultatele elevilor Dependentă 1
Motivația elevilor Dependentă 2
b.Variabile de eșantionare
Vârstă Independentă
Gen Independentă
Profesie Independentă
Studii Independentă
III.3- Prezentarea lotului
Beneficiarii cercetării sunt:
a.elevii clasei a III-a B.
b.părinții elevilor clasei a III-a B;
Eșantionarea lotului cercetării s-a realizat prin identificarea categoriilor de populație țintă, pe
baza variabilelor de selecție, după cum urmează:
a.33 de elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 117, București
Anchetă pe bază de chestionar și teste de evaluare
b.32 de părinți ai elevilor Școlii Gimnaziale Nr. 117, București
Anchetă pe bază de chestionar
c.Analiza produselor activității strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat în
procesul de predare- învățare- evaluare.
Descrierea clasei de elevi
Din anul școlar 2013-2014 până în anul școlar 2016-2017 am fost coordonatoarea clasei
formate din 33 de elevi, clasa având inițiala B și fiind formată din 23 fete și 10 băieți. Pe parcursul
celor 4 ani școlari au venit 3 elevi (3 fete) și au plecat 2 elevi (o fată și 1 băiat). Integrarea celor 3
eleve a fost făcută cu succes, clasa fiind un grup stabil, trainic, durabil, ei întâlnindu-se și în afara
școlii, la petreceri sau pentru diferite sarcini ori proiecte.
Dimensiunea ergonomică
28

În clasa pregătitoare am beneficiat de spațiul unei clase special amenajate la parter. În
următorii 3 ani am beneficiat de spațiul unei alte clase, la etajul II, dispus pe 3 rânduri de bănci. În
timpul lucrului pe echipe am folosit dispunerea în grupe de câte 4 bănci.
Amenajarea clasei am realizat-o ținând cont de particularitățile vârstei elevilor. Am alocat
câte un spațiu fiecărei discipline de studiu, spațiu ce conține planșe didactice sau produse ale
activității elevilor. Pe parcursul anului școlar amenajarea spațiilor se modifică în permanență, în
funcție de proiectul tematic aflat în lucru la momentul respectiv.
Încă din clasa pregătitoare am stabilit un set de 5 reguli de bază, de la care nu ne abatem și
pe care le ținem în permanență afișate în fața clasei:
1.Ascultăm cu atenție explicațiile doamnei învățătoare!
2.Când dorim să spunem ceva, ridicăm mâna!
3.Lucrăm în liniște!
4.Suntem cu toții prieteni și ne jucăm frumos!
5.Mergem încet!
Pe parcursul celor 4 ani am mai stabilit și alte reguli împreună: atunci când nu am
înțeles
ceva, ridicăm mâna și o întrebăm pe doamna învățătoare, nu pe colegul de lângă noi, în timpul
pauzelor ne odihnim, mâncăm, mergem la toaletă, nu ieșim să alergăm pe hol, când aniversăm o zi
de naștere sau o onomastică, cântăm în picioare, aplaudăm și facem urări.
Cei 33 de elevi pot fi împărțiți după mai multe criterii:
1)Gen: 23 fete și 10 băieți
2)Vârstă: 11 elevi- 10 ani și 21elevi-9 ani
3)Copii: unici în familie- 15 elevi, cu un frate- 17 elevi și cu doi frați- o elevă.
Frecvența la școală e foarte bună, cu excepția momentelor în care elevii se îmbolnăvesc.
Stilul muncii intelectuale
După cum învață, pot fi clasificați astfel: 23 elevi cu FB frecvent, toate disciplinele, 9 elevi
cu calificative de FB și B și o elevă care a obținut S, B, dar și FB la diferite discipline.
Rezultatele elevilor mei mă bucură în mare măsură, î și fac zilnic temele, înva ță lecțiile, sunt
creativi, conștiincioși, citesc corect, cursiv, nu to ți expresiv, le plac jocurile și, în special în cadrul
ariilor curriculare Limbă îi comunicare și Matematică și Științe, unde sarcinile de lucru sunt bazate
pe stimularea creativită ții, dezvoltarea calită ților gândirii, fexibilitate și rapiditate. Am folosit
aceasta pentru a-i face să se simtă cu adevărat utili, încrezători în propriile for țe, le dezvolt
29

imaginația si gândirea, le îmbogă țesc vocabularul cu noi cuvinte și expresii, le dezvolt
personalitatea, îi fac mai activi, le trezesc interesul pentru activita țile instructiv-educative.
Pentru a promova rela țiile de colaborare și competiție organizez diferite concursuri. Le
place extrem de mult să lucreze în echipă, dar le plac și întrecerile. Spiritul de competitivitate și
dorința de a fi mai buni îi determină să muncească mai mult. Au fost situații în care unii dintre ei au
dorit să primească mai multe teme, pentru a se pregăti mai bine în cadrul anumitor lecții.
În ciuda acestei competitivități, elevii mei sunt foarte buni prieteni. Își povestesc
întâmplările, își împărtășesc sentimentele, se ajută între ei, fac chiar schimb de mâncare.
Atitudinea față de munca intelectuală
Majoritatea elevilor sunt încredințați de faptul că principala lor sarcină este învățătura. Sunt
elevi foarte muncitori, care studiază fiindcă doresc să fie bine pregătiți, dar sunt și unii care sunt mai
lenți, se dezvoltă în ritmul propriu. De la început am pus accent pe toate formele de organizare a
lecției (frontală, individuală, pe echipe, în perechi) , fapt cea avut ca finalitate capacitatea elevilor de
a lucra repede și bine, de a colabora, fiind mândri de rezultatele lor.
Elevii din clasa mea sunt înscri și la diferite cursuri: tenis, informatică, balet, înot, șah. M-am
bucurat foarte mult când mi-au adus diplome cu premiile obținute de ei la diverse concursuri
organizate în cadrul acestor cursuri! Ca drept dovadă a strânsei colaborări dintre ei, am avut plăcuta
surpriză ca, la ultimele serbări, să prezinte în fața mea și a părinților dansuri foarte bine executate,
cu coregrafii și repetiții realizate doar de ei, în cadrul unor întâlniri în afara școlii.
A fost nevoie de activitate suplimentară cu elevii mai slabi pentru a întelege algoritmul
operațiilor de înmulțire și împărțire, dar și de rezolvare de probleme cu mai multe opera ții sau prin
metoda grafică. i cei care merg la concursuri au avut nevoie de pregătire suplimentară pentru a Ș
ajunge la standardele de performan ță.
Activitățile extrașcolare sunt așteptate cu nerăbdare și foarte iubite: cu ocazia sărbătorilor
am realizat serbări, am organizat baluri mascate de Halloween, excursii, am avut invita ți din rândul
părinților (Săptămâna “Școala Altfel”) i am participat la acțiuni de voluntariat. ș
Activitățile din cadrul orelor de Arte Vizuale și Abilități Practice sunt, de asemenea, extrem
de iubite și așteptate, prilej cu care elevii mei își manifestă din plin creativitatea și potențialul
artistic. Abia așteaptă să expun toate lucrările pentru a le analiza și a se mândri cu ele.
Am participat pe parcursul celor patru ani 2013 – 2017 la concursuri de specialitate, soldate
cu obținerea de numeroase premii:
1)Comper;
2)Pașaport pentru cultură;
3)Euroșcolarul;
4)Gazeta Matematică Junior;
30

5)Piciul;
6)Eurojunior;
7)Amintiri din copilărie;
8)Fii InteligenT la matematică;
9)Comunicare.Ortografie.Ro.
I-am înscris pe elevi și la concursuri de artă, în cadrul parteneriatelor pe care eu le-am
încheiat cu multe școli și grădinițe din țară și din străinătate, obținând și numeroase premii. Astfel,
am participat la:
1)Concursul Național “Nașterea Domnului- Renașterea Bucuriei”, organizat de Școala
B.P.Hașdeu Iași, jud. Iași;
2)Concursul Internațional “Sărbătoarea Învierii- Lumina Sufletelor Noastre” , organizat de
Școala B.P.Hașdeu Iași, jud. Iași;
3)Festivalul Internațional “Copil ca tine sunt și eu” , organizat de Colegiul Tehnic T.F.
Anghel Saligny Simeria, jud. Hunedoara;
4)Proiectul educațional “Copilul artist”, organizat de Școala Gimnazială nr. 1 Eforie Nord,
jud. Constanța;
5)Proiectul național “Sclipiri de iarnă”, organizat de Școala de Artă Roman, jud. Neamț;
6)Concursul Internațional “Martor la tradiții”, organizat de Liceul Teoretic Callatis
Mangalia, jud. Constanța;
7)Concursul Internațional de creație “Un zâmbet, o floare, un pic de culoare”, din cadrul
proiectului “Natura inspiră și dăruiește”, coordonat de Școala Gimnazială nr. 29 și Școala
Gimnazială nr. 3 Galați.
III.4- Metodologia cercetării
Demersul cercetării se bazează pe o serie de metode cantitative și calitative
Metodele propriu-zise sunt:
a.Ancheta pe bază de chestionar
b.Metoda probelor de evaluare
c.Analiza produselor activității elevilor.
Între mijloacele de culegere a datelor, ancheta pe baza de chestionar este, cu siguranță,
metoda cea mai des utilizată. După cum sublinia Francois de Singly (1998, pag. 21), ancheta pe bază
de chestionar „servește la producerea unor date explicative ”, care pun în evidență atât faptele
sociale, cât și factorii care le determină. (SINGLY, Francois de, BLANCHET, Alain, GOTMAN,
Anne, KAUFMANN, Jean-Claude, Ancheta și metodele ei , Editura Polirom, Iași, 1998 )
31

Chestionarul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane și de
descoperire a factorilor care le determină. Ancheta prin chestionar are un caracter standardizat,
fiindcă întrebările sunt formulate clar dinainte, la fel și numărul și ordinea acestora.
Am utilizat această metodă în cadrul acestei cercetări pentru a determina impactul utilizării
strategiilor de tip integrat în rândul elevilor și părinților lor.
Metoda probelor de evaluare se aplică cu succes în procesul de învățământ, în special în
evaluarea didactică. În cercetarea pedagogica dă rezultate deosebite, deoarece oferă informații
importante despre personalitatea subiectilor investigați, despre nivelul lor de cunoștinte și, nu în
ultimul rând, despre comportamentele lor.
Probele de evaluare sunt instrumente de cercetare compuse dintr-un ansamblu de itemi care
vizează cunoașterea fondului informativ dobândit de subiecții investigați, identificarea prezenței sau
absenței unor cunoștinte, capacități, competențe, comportamente, etc. Ele sunt realizate chiar de
cadrul didactic care a proiectat și realizat instruirea, au avantajul că sunt flexibile și asigură
concordanța dintre obiectivele de evaluare, conținuturile instruirii și itemii formulați.
Probele de evaluare pe care le-am folosit în cadrul acestei cercetări sunt testele
pedagogice de cunoștinte și au o aplicabilitate largă, extinsă la nivelul întregului proces de
învățământ.
Pe lângă probele de evaluare, am utilizat și analiza produselor activității elevilor (fișe,
postere, portofolii, planșe),cu scopul culegerii de date utile și cât mai complete pentru efectuarea
cercetării.
Instrumentele de cercetare utilizate:
– teste pedagogice de cunoștinte (inițial, final);
– chestionare.
III.5- Etape
Activitatea didactică am organizat-o în cadrul mai multor etape:
1.Etapa preexperimentală
2.Etapa experimentală
3.Etapa postexperimentală- de control
Am aplicat strategiile didactice specifice proiectării de tip integrat în procesul de învățământ,
la disciplinele Matematică, Limba și literatura română, Științe ale naturii, Educație civică, Arte
Vizuale și Abilități practice, Muzică și Mișcare, elevilor clasei a III-a, în perioada 13.02.2017-
24.03.2017.
32

Am aplicat chestionarele elevilor și părinților acestora, privind impactul strategiilor
didactice specifice proiectării de tip integrat în procesul de învățământ , de la clasa a III-a B, prin
folosirea acestora în demersul instructiv-educativ între 27.03 și 14.04.2017.
III.5.1- Etapa preexperimentală
Pentru a stabili nivelul existent în momentul începerii experimentului pedagogic, am aplicat
testarea inițială în săptămâna 13 – 17. 02.2017. Testul a fost aplicat individual, pentru a stabili
gradul de pregătire al fiecăruia dintre elevi.
Deoarece în perioada stabilită pentru efectuarea experimentului tema de studiu a fost “Plante
și animale”, acesta a cuprins itemi de tip integrat, specifici acesteia și disciplinelor: Științe ale
naturii, Limba și literatura română, Matematică, Arte Vizuale și Abilități practice. Conținutul probei
a fost următorul:
TESTARE INIȚIALĂ
1.Numește părțile componente ale plantei de mai jos :
2.Completează spațiile punctate:
Rădăcina are rolul de a ………………..…. planta în pământ și de a absorbi apa cu
substanțele hrănitoare din pământ.
Tulpina………………………. apa cu substanțele hrănitoare de la rădăcină spre frunze.
 Frunza mai este numită și ……………………… plantei.
 Floarea are rol de ………………………….
 Din floare se formează……………………………
3.Scrie câte o plantă de la care consumi:
*rădăcina:_________________; *semințele : _________________ ;*frunzele:______________;
33

4.Unește animalele cu grupa din care fac parte :
5.Colorează cu galben dreptunghiul care corespunde enunțului dat :
Are corpul acoperit cu blană.
.
6. Recunoaște denumirile plantelor din următoarele ghicitori:
_________________ __________________ __________________
7.Une te corespunzător;ș
34PEȘTIINSECTE REPTILE MAMIFEREPĂSĂRI
pisică, șoarece,
raclup, urs,
vulpepește, delfin,
balenăvulpe, lup,
broască
Primăvara înflorește,
Vara te umbrește,
Cu fructe te hrănește,Sus pe coasta munților,
Munților, cărunților,
Stă voinicul cel țepos,Știu o floare ,
Parcă-i soare !
Iar din pălăria ei
Poți să storci ulei cât
vrei !
Produsul
numerelor 77 i 5. șSuma
numerelor 757 și 598.Dublul
numărului 135.

8.Desenează mai jos animalul tău preferat și planta ta preferată.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
ITEMUL FOARTE BINE BINE SUFICIENT
I.1Numește corect toate cele
șase părți ale plantei.Numește corect 4-5 părți ale
plantei.Numește corect 2-3 părți ale
plantei.
I.2Completează corect cele cinci
enunțuri lacunare.Completează corect 3-4
enunțuri lacunare.Completează corect 1-2
enunțuri lacunare.
I.3Scrie corect cele 3 denumiri. Scrie corect 2 denumiri. Scrie corect o denumire.
I.4Realizează cinci
corespondențe corecte.Realizează 3-4 corespondențe
corecte.Realizează 1-2
corespondențe corecte.
I.5Selectează corect varianta
potrivită. – –
I.6Recunoaște toate cele 3
denumiri.Recunoaște două denumiri. Recunoaște o denumire.
I.7Realizează corect toate cele
trei corespondențe.Realizează corect două
corespondențe.Realizează corect o
corespondență.
I.8Desenează cât mai fidel și
animalul și planta preferată.Desenează schematic
animalul și planta preferată.Realizează doar unul dintre
desene.
În urma testării inițiale s-au obținut rezultatele următoare: FB – 15 elevi, B – 17 elevi, S – 1
elev.
352 x
135757+598
77×527+58

FB; 45%
B; 52%S; 3%
FB
B
S
Reprezentarea grafică a rezultatelor la testarea inițială
III.5.2- Etapa experimentală
Experimentul formativ se referă la introducerea variabilei independente , respectiv a
modificării așteptate, a noii modalități de lucru și controlarea situației într-un mod analitic, riguros,
precis.
Variabila independentă a constat în utilizarea în lectiile de predare-învățare-evaluare a
strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat, începând cu data de 20.02.2017.
Încă de la început am căutat, am selectat și am adaptat modalitați de îmbinare a metodelor
interactivecu formele de organizare și materialele didactice, în funcție de specificul vârstei elevilor,
asigurându-le un caracter activizant.
Am observat că utilizarea sistematică a acestor strategii determină elevii să învețe cu mai
multă plăcere și cu mai multă ușurință. De asemenea, am mai observat că, deși la început activitățile
în grup erau mai zgomotoase și apăreau mai multe conflicte între membri, pe parcurs lucrul s-a
desfășurat într-o atmosferă mai liniștită, iar elevii au început să colaboreze și să se sprijine mai mult.
Astfel, rezultatele muncii în echipă au devenit mult mai bune.
În scurt timp, am realizat că strădania mea de a produce o schimbare în abordarea
conținuturilor a meritat, deoarece, față de perioada în care ne-am desfășurat activitățile în mod
tradițional (cu liniște în clasă și, de multe ori, auzindu-se numai vocea cadrului didactic), am sesizat
o atmosferă de lucru benefică, plină de voioșie și presărată de dorința de afirmare a fiecăruia.
36

Astfel, mi-am propus să le ofer permanent copiilor posibilitatea de a se exprima așa cum știe
fiecare, sprijinindu-i pentru a progresa în ritmul lor.
Am observat că se pot obține rezultate foarte bune în cazul în care strategiile didactice sunt
aplicate clar și sistematic, zi de zi, în cadrul tuturor disciplinelor, în mod coerent, integrat, sub forma
unor sarcini clar formulate. Conținuturile sunt învățate mult mai atractiv, activitățile sunt motivante
și stimulatoare, astfel încât elevii își însușesc eficient cunoștintele și reușesc să le fixeze în memorie.
În continuare voi prezenta câteva metode folosite în activitatea la clasă în cadrul acestei
etape, formele de organizare, fișele de lucru, planșele, posterele și machetele realizate:
La educație civică am utilizat tehnica LOTUS (Floarea de nufăr), ciorchinele și explozia
stelară ca metode de lucru, pentru a sintetiza ce cred elevii că își doresc plantele și animalele și ce
atitudini ar trebui să aibă oamenii față de ele. Am integrat și elemente de Arte vizuale în cadrul
orelor de educație civică, realizând desene ilustrative pentru tema aceasta:
TEHNICA LOTUS (FLOAREA DE NUF ĂR) presupune realizarea de conexiuni între idei
pornind de la o temă centrală. Aceasta determină ideile secundare, care se construiesc în jurul celei
de bază precum petalele florii de nufăr. Astfel, sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie
dezvoltate noi legături și concepte.
37

Am desfășurat cu succes această tehnică în grup, dar și individual, deoarece este foarte
adaptabilă unor largi categorii de domenii și forme de organizare. Conform doamnei Crenguța-
Lăcrămioara Oprea ( Crenguța Lăcrămioara Oprea, Strategii didactice interactive , EDP R.A.,
București, 2009, pag. 210- 211), această modalitate de lucru în grup “are mari valențe formativ-
educative, stimulează și dezvoltă inteligența lingvistică (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a-
și aminti informații și a crea idei noi), inteligența interpersonală (capacitatea de a înțelege
intervențiile, motivațiile, dorințele celorlalți), inteligența intrapersonală (capacitatea de
autoînțelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivații), inteligența naturalistă (care
face omul capabil să recunoască, să clasifice, s ă se inspire din mediul înconjurător ), inteligența
socială (capacitatea de relaționare).”

38

CIORCHINELE este o metodă de brainstorming neliniară . Reprezintă o metodă de
predare-învățare care îi încurajeaz ă pe elevi să gândească liber, deschis și creator; este o modalitate
de a realiza asocieri noi de idei sau de a evidenția noi sensuri ale ideilor date.
Metoda este activizantă, dă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau
în grup. Apelează gândirea copiilor, deoarece ei trebuie să utilizeze toate cunoștințele lor în legătură
cu un termen – nucleu, reprezentativ pentru lecție, în jurul căruia navighează toate cunoștințele lor.
Tehnica îmbină învățarea individuală cu cea în grup, urmărind dezvoltarea comportamentului social
al elevului. Poate fi folosită în diferite etape ale lecției și o putem combina cu alte metode și
procedeee.
Utilizând la clasă această metodă, am observat că elevii își însușesc noile cunoștințe într-un
mod mai atractiv, sunt obișnuiți cu modalitățile specifice instruirii diferențiate (fișe de lucru, scheme
etc.) învățarea e de durată, elevii colaborează, negociază cu plăcere, comunică și scriu cu mult
entuziasm informațiile necesare îndeplinirii sarcinii date. Niciunul nu își petrece timpul stând, ci
fiecare moment este bine folosi de fiecare dintre ei.
39

40

EXPLOZIA STELARĂ este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de
relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi
descoperiri.
Obiectivele urmărite sunt: formularea de întrebări și realizarea de conexiuni între ideile
descoperite de copii în grup, prin interacțiune și individual, pentru rezolvarea unei probleme.
În utilizarea la clasă a exploziei stelare, pe o stea mare am scris ideea centrală. În fiecare
vârf am scris câte o întrebare: CE?; CINE?; UNDE?; DE CE?; CÂND?, iar cinci elevi au extras câte
o întrebare. Fiecare din cei cinci și-a ales câte 5-6 colegi, formându-se astfel cinci grupuri, care au
cooperat în formularea întrebărilor. Când timpul a expirat, reprezentanții fiecărui grup au venit în
fața claseil ângă steaua mare și au dat citire întrebărilor elaborate. Membrii celorlalte grupuri au
răspuns la întrebări.
41

METODA MOZAICUL:
Obiectivele urmărite prin aplicarea acestei metode au fost ca fiecare elev :
 să rezolve independent sarcina de lucru primită;
 să devină expert în rezolvarea acesteia;
 să transmită informațiile asimilate și celorlalți colegi din echipă;
 să folosească corect materialul didactic pus la dispoziție pentru a se informa.
42

După precizarea obiectivelor și a etapelor ce trebuie parcurse, am stabilit tema de studiu,
respectiv „Noi și celelalte viețuitoare”, pe care am împărțit-o împreună cu elevii în următoarele
subteme:
1. Plante
2. Animale
3. Protejarea plantelor și animalelor
După stabilirea acestor subteme, am împărțit clasa în 6 echipe, fiecare echipă având 5 -6
membri. Fiecare elev din echipă a primit prin tragere la sorți un număr de la 1 la 3 și a avut ca
sarcină să studieze în mod independent subtema corespunzătoare numărului său, el trebuind să
devină expert în sarcina primită. După ce au parcurs faza de muncă independentă folosind materialul
didactic pus la dispoziție, elevii cu același număr s-au reunit și au dezbătut sarcina primită împreună.
Mai întâi au prezentat ceea ce au descoperit studiind independent, apoi au adăugat elementele noi
aflate de la ceilalți colegi, devenind astfel experți în subtema studiată. În continuare, fiecare elev a
revenit la echipa inițială și a prezentat celorlalți colegi, experți și ei în sarcinile avute de rezolvat,
cunoștințele asimilate și, desigur, a reținut cunoștintele transmise de coechipieri. Pentru a-și susține
raportul realizat, elevii au folosit desene și fișe, dovedind competitivitate în prezentarea materialului.
Evaluarea s-a realizat prin rezolvarea de către fiecare elev a unei fișe integrate (Educație
civică și Științe ale Naturii), prin care au demonstrat modul în care și-au însușit cunoștintele în urma
prezentărilor făcute de colegii lor:
1. De câte tipuri sunt plantele?
2. Care sunt părțile componente ale unei plante?
3. Care sunt principalele grupe de animale ?
4. De ce au nevoie animalele pentru a se dezvolta ?
5. Care sunt consecințele poluării?
6. Ce acțiuni putem întreprinde pentru a proteja plantele și animalele ?
43

Metoda a transformat activitatea într-una cu caracter activ, a stimulat în mod deosebit
interesul elevilor pentru studiu. Lucrul în echipă a creat o atmosferă mai puțin încordată, mai
prietenoasă, elevii dând randament maxim.
44

45

METODA CUBULUI presupune analiza unui concept, a unei noțiuni sau a unei teme prin
proiectarea ei pe cele șase fețe ale unui cub, fiecare dintre ele presupunând o abordare diferită a
subiectului respectiv . Scopul acestei metode este de a evidenția cât mai multe tipuri de operații
mentale, corespunzătoare următoarelor categorii de cunoștințe implicate în demersul de învățare:
1. Descrie – cum arată?
2.Aplică – semnificații, surse de inspirație
3.Analizează – structură
4.Compară – cu ce seamănă și prin ce se diferențiază?
5.Asociază – la ce te face să te gândești ?
6.Argumentează – pro sau contra
Etapele de aplicare a metodei :
– Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează ;
– Anunțarea subiectului pus în discuție : “Cele cinci piersici” (poveste populară), în cadrul
unei ore de Limba și literatura română ;
– Împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de
pe una din fețele cubului.
– Redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe;
– Prezentarea formei finale.
46

47

METODA PROIECTELOR este un model de instruire care îi implică pe elevi în activități
de cercetare a unor probleme obligatorii și are drept consecință obținerea unor produse originale.
Proiectele se dezvoltă pornind de la întrebări provocatoare, care nu pot primi răspunsuri prin
învățarea bazată pe memorare. Prin proiecte, elevii își asumă roluri active: cel care rezolvă
problema, cel care ia decizia, cel care realizează investigații, responsabilul cu documentarea.
În cadrul acestei metode elevii se află în centrul procesului de învățare, își demonstrează
cunoștintele și competențele prin produsele și performanțele realizate. Proiectele implică metode de
evaluare multiple, continue și au legături cu lumea reală. Strategiile de instruire sunt diversificate,
sprijinind diferite stiluri de învățare.
Pe toată perioada realizării , elevul se consultă permanent cu profesorul . Astfel,
profesorul devine un sfătuitor, un facilitator al învățării. Proiectul se încheie în clasă, prin
prezentarea în fața colegilor a rezultatelor obținute sau a produsului realizat.
După sarcina dominantă, proiectele se clasifică în:
-proiecte de tip constructiv: elevii elaborează afișe,colaje de fotografii, colecții,desene,imagini,
lucrări din diferite material;
-proiecte de tip problemă: elevii trebuie să rezolve o situație-problemă;
-proiecte de tip învățare : elevii trebuie să-și îmbunătățească o tehnică sau o procedură de
instruire.
Lucrând în echipă, elevii mei au realizat la Științe ale Naturii proiecte despre animale, acestea
fiind prezentate în fața clasei. Le-am lăsat libertatea de a-și stabili singuri echipele, de a-și alege
numele acestora, de a selecta materialele pe care le considerau cele mai potrivite pentru a fi
prezentate. Au lucrat cu însuflețire, iar momentul prezentării a oferit cea mai mare bucurie. Cu
satisfacție și mândrie au ieșit în fața clasei și și-au arătat munca.
48

49

Cele mai valoroase achiziții au fost cele referitoare la socializarea elevilor. După lucrul în
această modalitate, ei au devenit mai deschiși, mai comunicativi, li s-a dezvoltat spiritul de
observație.
Am participat în această perioadă, în cadrul săptămânii Școala altfel, și la proiectul denumit
“ABC-ul animalelor de companie”, desfășurat în colaborare cu Facultatea de Medicină Veterinară
București. Acesta a constat în vizionarea unui filmuleț despre îngrijirea corespunzătoare a câinilor și
pisicilor, discuții cu un medic veterinar, prezentări ale animalelor preferate, realizate de copii,
compuneri despre prietenii necuvântători și în completarea unui chestionar pentru a stabili gradul de
înțelegere a celor prezentate.
50

51

Alte proiecte au constat în confecționarea unor machete în care să utilizăm plante și animale
într-un mod cât mai creativ…
52

…sau în ilustrarea etapelor parcurse de bobul de grâu până ajunge pe masa noastră.
La matematică, în cadrul lecțiilor despre figuri geometrice, am utilizat și elemente de Arte
vizuale și de Științe ale naturii pentru a desena un cățel din linii curbe închise și deschise. Alte
cunoștințe de matematică au fost integrate și în realizarea celorlalte proiecte.
53

În orele de Arte Vizuale și Abilități practice elevii au avut de ilustrat animalul sau fructul
preferat, copacii așa cum arată în anotimpul primăvara sau au confecționat flori din cofraje de ou ori
mărțișoare florale în tehnica quilling. Au lucrat individual și în perechi, rezultatele fiind variate,
creative și surprinzătoare. Am preferat să îi las să își manifeste inventivitatea, să își folosească
imaginația, pe care nu le-am îngrădit-o în niciun fel.
54

55

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)
Această metodă contribuie la stimularea creativității participanților și se bazează pe
interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Membrii grupului își aleg pălăriile
și vor interpreta astfel rolul ales, așa cum consideră mai bine, în funcție de culoarea pălăriei.
Rolurile se pot inversa, participanții au libertatea să spună ce gândesc , dar să fie în
concordanță cu rolul pe care îl joacă.
Cum am folosit această metodă ? Am împărțit clasa în 6 grupe cărora le-am distribuit cele 6
pălării ca simbol al grupei, apoi le-am oferit spre discuție textul Degețica, de Hans Christian
Andersen. Elevii fiecărei grupe au colaborat pentru o cât mai bună interpretare, înțelegând în
prealabil că:
pălăria albastră – CLARIFICĂ
pălăria albă – INFORMEAZĂ
pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
pălăria galbenă – ADUCE BENEFICII
pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREȘELILE
pălăria roșie – SPUNE CE SIMTE DESPRE …
56

METODA CADRANELOR
Pentru a realiza această metodă, pagina este împărțită în patru părți prin trasarea a două drepte
perpendiculare. Cadranele se numerotează de la unu până la patru. În metoda cadranelor pot fi
cuprinse patru obiective din ziua respectivă.
Această metodă poate fi folosită în momentele lecției,însă poate fi și o foarte bună metodă de
evaluare a cunoștințelor însușite de elevi la finalulunei lecții sau al unei unități tematice, astfel:
în etapa evocării se poate desena cadranul și se pot trece obiectivele sub formă de cerințe;
elevii își citesc cerințele; le putem solicita apoi să citească lecția pentru a face însemnările în
cadran;
în etapa realizării sensului elevii colaborează, comunică, cer sfaturi și îndrumări cadrului
didactic, dezbat și realizează obiectivele stabilite;
în etapa reflecției se confruntă rezultatele, se dezbat, se analizează, se fac aprecieri.
57

Metoda cadranelor poate fi aplicată în toate etapele lecției sau numai în etapele de reflecție,
realizându-se astfel feed-back-ul învățării.
Elevii devin treptat conștienți de capacitatea lor de utilizare a celor învățate și încep să- și
organizeze singuri datele, își formulează cerințe, își stabilesc obiective, devenind mai independenți
în învățare (de exemplu,am cerut ca temă realizarea unui cadran cu sarcini specifice unei probleme
de matematică, acestea având multiple valențe funcționale, unde elevii și-au stabilit sarcini trans și
croscurriculare, diversificate și de complexitate ridicată).
Îmbinarea cititului cu scrisul și socotitul, comunicarea cu matematica și științele naturii în
gândirea critică au transformat activitateaîntr-un joc la care elevilor le-a plăcut să participe. Este o
metodă care este pa placul elevilor și care solicită orientarea în pagină, le formează gustul estetic, ei
fiind preocupați nu numai de ceea ce scriu, ci și de felul în care scriu.
58

Studiul temei stabilite inițial, cea despre plante și animale, a fost completat cu interpretarea
de melodii despre acestea. La orele de Muzică și mișcare elevii au vizionat videoclipuri amuzante și
au învățat cântece antrenante despre fructe, animale domestice sau sălbatice.
59

III.5.3- Etapa postexperimentală – de control
În ultima săptămână a perioadei stabilite pentru cercetare, 20 – 24.03.2017, am aplicat
testarea finală, de control.
Posttestul a vizat următoarele scopuri:
– evidențierea modului de evoluție a eșantionului experimental;
– compararea datelor și rezultatelor finale cu cele inițiale;
– stabilirea relevanței diferențelor dintre rezultatele obținute;
– stabilirea eficienței noii modalități de lucru.
TESTARE FINALĂ
1.Completează enunțurile :
Plantele semănate și îngrijite de om se numesc plante ________________ .
Plantele care cresc și se înmulțesc singure , fără ajutorul omului , se numesc plante …………..
Corpul animalelor este alcătuit din…………………….,………………………… și ……………………….. .
Totalitatea oaselor formează …………………………… .
Organele situate la cap sunt:…………………..(ajută animalul să ………………),………………….. ajută
animalul să ………………),………………….., limba și …………………….(să mănânce), și
nasul(să ……………………………).
Trunchiul adăpostește principalele organe
interne:……………………,…………………..,…………………….,………………….., ficatul și intestinele.
Principalele grupe de animale
sunt ……………………….. ,…………………………. ,…………………………. , reptile
și …………………………… .
Mamiferele sunt animale care se înmulțesc prin …………………….. pe care îi hrănesc
cu …………………… .
Corpul păsărilor este acoperit cu ………………. . Ele se înmulțesc prin ………………,pe care le
clocesc scoțând ……. .
2.Completează tabelul cu informații potrivite :
PARTEA PLANTEI ROLUL EI PENTRU PLANTĂ
Frunza
Conține semințele plantei
Rădăcina
Din ea se formează fructul
Tulpina
Asigură înmulțirea plantei
60

3.Denumește câte două animale care au :
a) bot :……………………………………………………….
b) cioc :………………………………………………………
c) urechi cu pavilioane :……………………………………..
d) patru membre:……………………………………………………………
e) aripi:…………………………………………………………………………
f) înotătoare:………………………………………………………………….
g) dinți de carnivor:……………………………………………………….
h) corpul acoperit cu păr:………………………………………………..
i) corpul acoperit cu pene:………………………………………………
4.Alege varianta corectă :
Teiul , stejarul , bradul sunt plante : a) cultivate b) spontane
Plantele respiră : a) ziua b) noaptea c) ziua și noaptea
Frunza prepară hrana plantei : a) ziua b) noaptea c) ziua și noaptea
Tulpina cerealelor se numește : a) trunchi b) pai c) bulb
Florile bradului se numesc : a) conuri b) spice c) ciorchine
5.Efectuează înmulțirile, apoi ordonează crescător produsele. Asociază produsele cu
literele corespunzătoare. Ce ai obținut ?
E M V U E L A I
350 x 5= 23 x 34= 521 x 7= 89 x 6= 356 x 22= 65 x 4= 46 x 70= 100 x 49=
6.Colorează conform codului de culori:
61a)
45
24
b)
72
12
c)
52

7.Argumentează în 4-5 propozi ii necesitatea de a ocroti plantele i animalele. ț ș
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
ITEMU
LFOARTE BINE BINE SUFICIENT
I1Completează corect toate
propozițiileCompletează corect 5-6
propozițiiCompletează corect doar
3-4 propoziții
I2Cunoaște rolul pe care îl
îndeplinesc toate
componentele care intră în
alcătuirea plantelorCunoaște rolul pe care îl
îndeplinesc 3- 4 din
componentele care intră în
alcătuirea plantelorCunoaște rolul pe care îl
îndeplinesc doar 1-2 din
componentele care intră
în alcătuirea plantelor
I3Exemplifică corect animalele
care îndeplinesc toate cele 9
condițiiExemplifică corect
animalele care îndeplinesc
6-7 condițiiExemplifică corect
animalele care
îndeplinesc 4-5 condiții
I4Alege varianta corectă la
toate cele cinci propozițiiAlege varianta corectă la 3-
4 propozițiiAlege varianta corectă la
1-2 propoziții
I5Efectuează corect toate cele
8 înmulțiri și ordonează
corect toate rezultateleEfectuează corect 5-7
înmulțiri și ordonează
parțial corect rezultateleEfectuează corect 3-4
înmulțiri și ordonează
parțial corect rezultatele
I6Rezolvă corect toate cele 10
operații și colorează conform
codului de culoriRezolvă corect 7-9 operații
și colorează parțial
conform codului de culoriRezolvă corect 4-6
operații și colorează
parțial conform codului
de culori
I7Argumentează logic cerința
în 4-5 propoziții, redactând
răspunsul corect din punct de
vedere gramaticalArgumentează logic cerința
în 2-3 propoziții, redactând
răspunsul corect din punct
de vedere gramatical sau în
4-5 propoziții, cu greșeli de
ortografie și punctuațieArgumentează logic
cerința într-o singură
propoziție, redactând
răspunsul cu greșeli de
ortografie și punctuație
În urma testării finale s-au obținut următoarele rezultate: FB – 25 elevi, B – 8 elevi.
62

FB; 76%B; 24%
FB
B
Reprezentarea grafică a rezultatelor la testarea finală
Am comparat rezultatele obținute la această probă cu cele obținute la proba de evaluare
inițială. Am realizat aprecierea prin calificative, pentru fiecare item am totalizat numărul fiecărui
calificativ, folosind tabele și diagrame de comparație.
Concluzia este evidentă: în urma utilizării în cadrul activității la clasă a strategiilor didactice
specifice proiectării de tip integrat, elevii și-au însușit mult mai bine cunoștințele despre tema
stabilită, rezultatele acestora îmbunătățindu-se simțitor.
III.6- Ancheta pe ba ză de chestionar
În perioada următoare am aplicat chestionare elevilor și părinților lor.
Analiza datelor statistice s-a făcut pe două eșantioane: unul format din 33 de elevi din ciclul
primar și unul format din 32 de părinți.
III.6.1- Eșantionul format din părinți
Caracteristicile descriptive ale eșantionului format din părinți
Eșantionul format din părinții elevilor clasei a III-a a fost analizat pe baza următoarelor
variabile: gen, profesie, vârstă, studii.
Genul
63

Eșantionul părinților cuprinde subiecți din ambele sexe, reprezentanții sexului masculin fiind
în proporție de 6,25%, în timp ce reprezentantele sexului feminin în proporție de 93,75%.
Tabelul I.1. Distribuția eșantionul în funcție de gen
FrecvențaProcent (%)Procent din datele
validate (%)
Date validateMasculin 26,25 6,25
Feminin 3093,75 93,75
Total 32100 100
Masculin; 6%
Feminin; 94%
Masculin
Feminin
Graficul I.1. Distribuția eșantionul în funcție de gen
Vârsta
Vârsta medie a părinților din eșantion este de 41,09 ani.
Vârsta subiecților se abate de la medie în plus sau în minus cu 4 ani.
Vârsta minimă este de 35 de ani, în timp ce vârsta maximă este de 49 de ani.
Tabelul I.2 Statistici descriptive privind vârsta respondenților
Număr
părințiMinimulMaximulMediaAbaterea
standard
Vârsta 32354941,0934
64

35363739404142434445474914
2236
4
24
12
1
VârstăFrecvență
Graficul I.2 Distribuția eșantionului în funcție de vârsta respondenților
Profesia
Profesiile părinților participanți la studiu sunt extrem de diverse, dar unele sunt ceva mai
frecvente precum: inginer (15,625%), economist (21,875%) sau medic (6,25%).
65

Tabelul I.3 Distribuția eșantionului în funcție de profesie
FrecvențaProcent
(%)Procent din
datele validate
(%)
Date validatedirector grădiniță 13,1253,125
manager resurse umane 13,1253,125
casier 13,1253,125
îngrijitoare grădiniță 13,1253,125
coafeză 13,1253,125
controlor emisie TV 13,1253,125
profesor învățământ
preșcolar13,1253,125
inginer 515,62515,625
economist 721,87521,875
tehnician transporturi 13,1253,125
jurist 13,1253,125
contabil 13,1253,125
funcționar 13,1253,125
dispecer 13,1253,125
registrator 13,1253,125
medic 26,256,25
casnică 13,1253,125
asistent medical 13,1253,125
analist software 13,1253,125
agent vânzări 13,1253,125
agent turism 13,1253,125
Total 32100100,0
Studiile
Majoritatea părinților (84,6%) au studii superioare și doar 11,5% au studii medii sau
postliceale (3,8%).
Tabelul I.4 Distribuția eșantionului în funcție de studii
FrecvențaProcent
(%)Procent din datele
validate (%)
Date validateMedii 721,87521,875
Postliceale 26,256,25
Superioare 1959,37559,375
Postuniversitare 412,512,5
Total 32100100
66

7
219
4
1234
Graficul I.3. Distribuția eșantionului în funcție de studii
Analiza răspunsurilor la întrebări
Cum considerați activitatea desfășurată de d-na învățătoare cu copiii dumneavoastră?
Marea majoritate a părinților (84,38%) au apreciat activitatea desfășurată de învățătoare cu
copiii ca fiind foarte activă.
Tabelul I.5. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Cum considerați activitatea desfășurată de d-na
învățătoare cu copiii dumneavoastră?
Foarte activă Activă27
5
Graficul I.4. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Cum considerați activitatea desfășurată de
d-na învățătoare cu copiii dumneavoastră?
67 FrecvențaProcent
(%)Procent din datele
validate (%)
Date validateFoarte
activă2784,3884,38
Activă515,6315,63
Total32100100

Din activitatea copiilor dumneavoastră, cunoașteți cel puțin trei discipline la care se
folosesc strategii didactice specifice proiectării integrate?
Părinții au amintit cel mai frecvent științele (100% dintre respondenți) ca disciplină la care se
folosesc strategii specifice proiectării integrate. Au amintit apoi în ordine: limba română (96,88%
dintre respondenți), matematica (93,75%), artele vizuale (AV AP) și muzica și mișcarea (MM)
(87,5%) și educația civică (81,25%).
Tabelul I.6. Distribuția răspunsurilor cu privire la disciplinele la care se folosesc strategii didactice
specifice proiectării integrate
Răspunsuri Procent din
numărul
respondenților (%)NProcent (%)
Din activitatea copiilor
dumneavoastră,
cunoașteți cel puțin trei
discipline la care se
folosesc strategii
specifice proiectării
integrate?Științe ale
naturii3218,29100,00
Limba română 3117,7196,88
Matematică 3017,1493,75
AVAP 2816,0087,50
MM 2816,0087,50
Educație civică 2614,8681,25
Total 175100
323130282826
Graficul I.5. Distribuția răspunsurilor cu privire la disciplinele la care se folosesc strategii
specifice proiectării integrate
68

Pentru această activitate integrată, menționați cel puțin trei metode folosite la clasa
copiilor dumneavoastră.
Toți părinții respondenți au menționat ciorchinele și proiectul ca metode folosite la clasa
copiilor lor. În procente ridicate au fost amintite și portofoliul (93,75% dintre respondenți), explozia
stelară și pălăriile gânditoare (78,13% ), mozaicul și cubul (75%) și floarea de lotus (71,88%).
Tabelul I.7. Distribuția răspunsurilor cu privire la metodele folosite la clasă
RăspunsuriProcent din
numărul
respondenților (%) NProcent (%)
Pentru această
activitate
integrată,
menționați cel
puțin trei metode
folosite la clasa
copiilor
dumneavoastră.Ciorchine 3214,88100,00
Proiect 3214,88100,00
Portofoliu 3013,9593,75
Explozia stelară 2511,6378,13
Pălăriile
gânditoare2511,6378,13
Mozaicul 2411,1675,00
Cubul 2411,1675,00
Floarea de lotus 2310,7071,88
Total 215100
323230
2525242423
Graficul I.6. Distribuția răspunsurilor cu privire la metodele folosite la clasă
Menționați cel puțin două forme de organizare utilizate în cadrul activității la clasa
copiilor dumneavoastră.
69

Toți părinții au menționat lucrul în echipă ca formă de organizare utilizată în cadrul activității
(100%), apoi lucrul în perechi și individual (87,50%) și frontal (81,25%).
Tabelul I.8. Distribuția răspunsurilor cu privire la formele de organizare utilizate în cadrul
activității la clasă.
RăspunsuriProcent din numărul
respondenților (%)NProcent (%)
Menționați cel puțin două
forme de organizare utilizate
în cadrul activității la clasa
copiilor dumneavoastră.Individuală 2824,56 87,50
Frontală 2622,81 81,25
În echipă 3228,07100,00
În perechi 2824,56 87,50
Total 114100
Individuală Frontală În echipăÎn perechi28
2632
28
Graficul I.7. Distribuția răspunsurilor cu privire la formele de organizare utilizate în cadrul
activității la clasă.
Numiți cel puțin trei avantaje pe care copiii dumneavoastră le au în urma folosirii la
clasă a acestor strategii.
Cele mai mari avantaje pe care le au copii în urma folosirii la clasă a acestor strategii
specifice proiectării de tip integrat și menționate de părinți sunt, în ordine: devin comunicativi
(96,88%), activi (90,63%), cooperanți și creativi (84,38%) și încrezători (78,13%).
70

Tabelul I.9. Distribuția răspunsurilor cu privire la avantajele pe care le au copiii în
urma folosirii la clasă a acestor strategii specifice proiectării de tip integrat
Răspunsuri Procent din numărul
respondenților (%)NProcent (%)
Menționați cel puțin trei
avantaje pe care copiii
d-voastră le au, în urma
aplicării la clasă a
acestor metodeComunicativi 3122,30 96,88
Activi 2920,86 90,63
Cooperanți 2719,42 84,38
Încrezători 2517,99 78,13
Creativi 2719,42 84,38
Total 139100
ComunicativiActivi CooperanțiÎncrezători Creativi 31
29
27
2527
Graficul I.8. Distribuția răspunsurilor cu privire la avantajele pe care le au copii în urma folosirii
la clasă a acestor strategii specifice proiectării de tip integrat
În raport cu strategiile tradiționale, considerați că un astfel de demers didactic specific
proiectării integrate este recomandat și în continuare?
96,8% dintre părinți consideră că demersul didactic specific proiectării integrate , în raport cu
strategiile tradiționale, este recomandat și în continuare.
71

Tabelul I.10. Distribuția răspunsurilor la întrebarea În raport cu strategiile
tradiționale, considerați că un astfel de demers didactic specific proiectării integrate este
recomandat și în continuare?
FrecvențaProcent (%)Procent din datele validate
(%)
Date validateDa 3196,875 96,875
Nu știu 13,125 3,125
Total 32100 100
Da Nu știu31
1
Graficul I.9. Distribuția răspunsurilor la întrebarea În raport cu strategiile tradiționale,
considerați că un astfel de demers didactic specific proiectării integrate este recomandat și în
continuare?
III.6.2- Eșantionul format din elevi
Caracteristicile descriptive ale eșantionului format din elevii clasei a III-a B
Am analizat eșantionul format din elevii clasei a III-a B luând în considerare următoarele
variabile: gen și vârstă.
Genul
Dintre elevii participanți la studiu sunt 10 băieți (30,3%) și 23 de fete (69,7%).
72

30%
70%
Masculin
Feminin
Tabelul II.1. Distribuția eșantionul în funcție de gen
FrecvențaProcent (%)Procent din datele
validate (%)
Masculin1030,3030,30
Feminin2369,7069,70
Total33100100
Graficul II.1. Distribuția eșantionului în funcție de gen
Vârsta
Vârsta medie a elevilor din eșantion este de 9,335 ani.
Vârsta subiecților se abate de la medie în plus sau în minus cu 0,71 ani.
Vârsta minimă este de 9 ani, în timp ce vârsta maximă este de 10 ani. 22 de elevi au vârsta
de 9 ani, iar 11 au împlinit 10 ani.
Tabelul II.2 Statistici descriptive privind vârsta respondenților
NMinimulMaximulMediaAbaterea standard
Vârsta339109,330,71
73

9 1022
11
VârstaFrecvență
Graficul II.2. Distribuția eșantionului în funcție de vârsta respondenților
Analiza răspunsurilor la întrebări
Cum consideri activitatea desfășurată de d-na învățătoare la clasă?
Marea majoritate a elevilor (93,94%) au apreciat activitatea desfășurată de învățătoare la
clasă ca fiind foarte activă.
Tabelul II.3. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Cum consideri activitatea
desfășurată de d-na învățătoare la clasă?
FrecvențaProcent
(%)Procent
din datele
validate
(%)
Date validateFoarte
activă3193,9493,94
Activă13,033,03
Obișnuită13,033,03
Total33100100
74

Foarte activă ActivăObișnuită 31
1 1
Graficul II.3. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Cum consideri activitatea desfășurată de d-na
învățătoare la clasă?
Poți menționa minim trei metode folosite în activitatea clasei tale ?
Toți elevii au menționat ciorchinele, pălăriile gânditoare și proiectul ca metode folosite în
activitatea de la clasă. În procente ridicate au fost amintite și cubul, explozia stelară și portofoliul
(96,97% dintre respondenți), floarea de lotus (90,91% ) și mozaicul (87,88%).
Tabelul II.4. Distribuția răspunsurilor cu privire la metodele folosite la clasă
RăspunsuriProcent din numărul
respondenților (%)
NProcent (%)
Poți menționa
minim trei metode
folosite în
activitatea clasei
tale? Ciorchine 3312,99 100,00
Mozaic 2911,42 87,88
Cub 3212,60 96,97
Explozia stelară 3212,60 96,97
Floare de lotus 3011,81 90,91
Pălăriile
gânditoare3312,99 100,00
Proiectul 3312,99 100,00
75

Portofoliul 3212,60 96,97
Total 254100,00
33
293232
303333
32
Graficul II.4. Distribuția răspunsurilor cu privire la metodele folosite la clasă
Selectează cel puțin două forme de organizare utilizate în cadrul activității la clasa ta.
Toți elevii au menționat lucrul în echipă, în perechi și individual ca forme de organizare
utilizate în cadrul activității (100%), apoi lucrul frontal (93,94%).
Tabelul II.5. Distribuția răspunsurilor cu privire la formele de organizare utilizate în
cadrul activității la clasă.
RăspunsuriProcent din numărul
respondenților (%)
NProcent
(%)
Selectează cel puțin
două forme de
organizare utilizate
în cadrul activității
la clasa ta.Individuală3325,38100,00
Frontală 3123,8593,94
În echipă3325,38100,00
În perechi3325,38100,00
Total 130100,00
76

Individuală Frontală În echipăÎn perechi33
313333
Graficul II.5. Distribuția răspunsurilor cu privire la formele de organizare utilizate în cadrul
activității la clasă.
Cum te-ai simțit în timpul activităților desfășurate astfel ?
Elevii au menționat, în ordine că s-au simțit: binedispuși (96,97%), creativi (93,94%), atenți
(87,88%), activi (84,85%) și încrezători (78,79%).
Tabelul II.6. Distribuția răspunsurilor cu privire la modul în care s-au simțit copiii în urma
folosiriila clasă a strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat
RăspunsuriProcent din numărul
respondenților (%)
NProcent (%)
Cum te-ai simțit
în timpul
activităților
desfășurate
astfel?Încrezător 2617,81 78,79
Creativ 3121,23 93,94
Atent 2919,86 87,88
Activ 2819,18 84,85
Binedispus 3221,92 96,97
Total 146100,00
77

Încrezător Creativ Atent Activ Binedispus 2631
292832
Graficul II.6. Distribuția răspunsurilor cu privire la modul în care s-au simțit copiii în urma
folosirii la clasă a strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat
Consideri că astfel de modalități de organizare și desfășurare a activitățiisunt
recomandate și în continuare?
96,97% dintre elevi consideră că demersul didactic specific proiectării integrate este
recomandat și în continuare.
Tabelul II.7. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Consideri că astfel de
modalități de organizare și desfășurare a activității sunt recomandate și în continuare?
FrecvențaProcent (%)Procent din
datele validate
(%)
Date validateDa3296,9796,97
Nu știu 13,033,03
Total33100100
78

Da Nu știu05101520253035
Graficul II.7. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Consideri că astfel de modalități de
organizare și desfășurare a activității sunt recomandate și în continuare?
III.7- Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor
În urma analizei progresului școlar înregistrat de către cei 33 de elevi ai clasei a III-a B, în
contexte de învățare bazate pe strategii didactice specifice proiectării de tip integrat, pot aprecia
faptul că 96,97% dintre elevi preferă activită țile de învățare bazate pe acestea.
De asemenea, constat faptul că dificultatea elevilor de a comunica așa cum își doresc, de a
se exprima fără rețineri atunci când au ceva de spus își găsește soluția în lucrul pe grupe, în echipe
sau în perechi. Astfel, li se formează cele mai importante trăsături morale pozitive: prietenia,
solidaritatea, încrederea în sine dar și în ceilalți, responsabilitatea și respectul față de munca celor
din jur.
Elevul ajunge în centrul activității instructiv-educative prin faptul că el este liber să hotărască
ce este bine pentru propria formare, dar și modalitățile prin care va participa la aceasta. În concluzie,
strategiile didactice specifice proiectării de tip integrat nu reprezintă altceva decât o modalitate de
apropiere a cadrului didactic de elev, o modalitate prin care informația devine mai accesibilă
elevului, acesta înțelegând mult mai ușor informația transmisă. Informația se transformă într-o
79

curiozitate, pe care elevul o sesizează ca atare, iar educația devine o formă de manifestare în care el
are rolul principal.
Și în opinia părinților elevilor utilizarea acestor strategii aduce beneficii. Părin ții
chestionați apreciază în procent de 84,38% că lec țiile copiilor lor sunt foarte active, antrenante, iar
cele mai antrenante lec ții se desfășoară, în opinia acestora, la științe ale naturii (100%), limba
română (96,88%) i matematică (93,75%). De asemenea, 96,87% dintre ei doresc aplicarea acestor ș
strategii și în continuare.
Din analiza testelor, dar și a răspunsurilor părinților și elevilor clasei a III-a la întrebările
chestionarelor aplicate, reiese de asemenea și faptul că avantajele aplicării strategiilor didactice
specifice proiectării de tip integrat în demersul instructiv- educativ sunt:
-determină asimilarea rapidă a cuno ștințelor;
-dezvoltă creativitatea elevilor;
-dezvoltă spiritul de cooperare și corectitudinea;
-elevii devin încrezători, atenți, binedispuși;
-participă activ în cadrul lec ției.
Pentru ca aplicarea strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat să reprezinte o
măsură de politică educa țională, pentru moment, pe baza investigației realizate, consider că pot fi
transferate bunele practici în următoarele direc ții:
-impunerea pe toată perioada de învățare a strategiilor didactice specifice
proiectării didactice de tip integrat;
-desfășurarea activității în spațiile potrivite, cu mijloacele didactice adecvate;
-stimularea elevilor de a căuta și dezvolta soluții;
-utilizarea acelor forme de organizare, metode și mijloace didactice potrivite
fiecărui moment al demersului instructiv- educativ;
-trecerea de la învățarea bazată pe memorare la cea bazată pe descoperire, pe
problematizare, pe învățare și eroare sau socială.
Luând în considerare rezultatele centralizate ale elevilor la testările din etapa
preexerimentală și cea postexperimentală prezentate anterior, pot confirma faptul că nivelul de
pregătire al elevilor crește prin utilizarea cu frecvență crescută a unor strategii didactice specifice
proiectării de tip integrat , ceea ce probează ipoteza de lucru nr. 1.
În aceeași măsură, frecven ța crescută a aplicării acestor strategii generează o creștere a
motivației elevilor pentru învățare, surprinsă în demersul de fa ță sub forma avantajelor pentru elevi.
Astfel, ipoteza de lucru nr. 2 se confirmă.
Astfel, concluzionez că prezum ția generală care stă la baza întregii cercetări se confirmă,
deoarece frecvența crescută a aplicării strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat în
80

demersul instructiv-educativ generează rezultate mai bune pentru elevi și o creștere a motivației
acestora pentru învățare.
Confimarea acestei direc ții de acțiune este fundamentată și de studiul teoretico – științific
din cadrul primei păr ți a lucrării metodico- științifice. Curriculum-ul integrat reprezintă un astfel de
mod de predare și de organizare, de planificare a instruirii care are drept consecință o relaționare a
obiectelor de studiu, astfel încât răspunde nevoilor de dezvoltare ale elevilor.
CONCLUZII
Prin intermediul acestei lucrări, am încercat să demonstrez eficiența strategiilor didactice de
tip integrat în cadrul demersului didactic, prin calitatea lor de a antrena elevii în procesul de predare-
învățare-evaluare, prin capacitatea lor de a transforma un subiect pasiv într-un subiect activ, prin
interesul lor față de nevoile elevilor, dar și față de nevoile cadrelor didactice. Din rolul central pe
care îl deținea cadrul didactic prin aplicarea metodelor tradiționale, odată cu implementarea
strategiilor de tip integrat, rolul central revine elevului, cadrul didactic devenind doar un simplu
supraveghetor, îndrumător. Accentul nu se mai pune pe ceea ce știe elevul, ci pe modul în care
utilizează ceea ce știe, modul în care pune în practică cunoștințele deținute. Deși fiecare elev este o
ființă unică, întotdeaua va exista un punct comun al tuturor elevilor, un punct care va putea fi
acoperit de aplicarea corectă și adecvată a unor metode didactice.
Din punctul meu de vedere, cea mai bună recomandare educațională ar trebui să se refere la
modul în care un cadru didactic transformă o activitate școlară într-o experiență de viață, în centrul
căreia să se afle chiar elevul dornic de învățare.
De asemenea, activitățile pot fi desfășurate în medii variate, cu dotări materiale cât mai
creativ utilizate. Sunt importante asigurarea unei colaborări și cooperări interactive și transformarea
clasei într-un microsistem social democratic, asigurarea independenței în învățare și a învățării
eficiente prin procesele cognitive, prin evaluări și autoevaluări, prin transpunerea conținuturilor
învățării în situații noi și relaționarea lor inter- și transdisciplinar, prin analize critice asupra propriei
învățări. Învățarea într-o manieră cât mai firească, naturală, pe de-o parte și, pe de altă parte,
81

învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul
integrat.
Toate aceste considerente se înscriu între cerințele conceptului de învățare globală care stă la
baza organizării și structurării noului curriculum. Noua proiectare ne îndeamnă să ținem cont de
toate aceste tendințe de schimbare, astfel încât principalul beneficiar să fie copilul.
Așa cum subliniază numeroase studii, cel puțin în fazele inițiale, copilul are tendința
naturală de a aborda realitatea într-un demers global, asemănător omului de știință, dar fără să separe
și să includă cele constatate în domenii disparate de cunoaștere (Ghe. Tomșa, Psihopedagogie
preșcolară și școlară , 2005, pag. 119).
În cadrul prezentului demers investigativ având ca temă STRATEGIILE DIDACTICE
SPECIFICE PROIECTĂRII DE TIP INTEGRAT, luând în considerare rezultatele ob ținute în
urma aplicării și prelucrării instrumentelor de cercetare, pot concluziona că:
Introducerea strategiilor didactice de tip integrat în cadrul învățământului românesc permite
elevului formarea unor capacități și deprinderi folositoare, pentru înțelegerea și realizarea unor
situații de viață reale, precum și transformarea acestuia într-un participant activ la viața societății.
Astfel, strategiile didactice de tip integrat devin o legătură între metodele tradiționale și metodele
moderne, oferind elevilor posibilitatea investigării unor noi domenii, obținerii de noi cunoștințe și
dezvoltării de noi competențe.
Analiza și interpretarea rezultatelor obținute indică o tendință pozitivă de ameliorare a
rezultatelor școlare ale elevilor și de creștere a calității motivației acestora în urma aplicării la clasă
în mod sistematic a strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat, fapt ce îmi permite să
afirm că ipotezele propuse de mine spre cercetare se confirmă.
Prin aplicarea sistematică a acestor strategii în cadrul tuturor lecțiilor am sesizat ameliorări
în ceea ce privește rezultatele elevilor, s-a îmbunătățit și relația dintre mine și ei, devenind una
democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare, colaborare și
ajutor reciproc, toate acestea datorate combinării eficiente a mijloacelor didactice cu formele de
organizare variate (frontal, individual, în perechi, în echipă) și cu unele metode didactice precum
ciorchinele, mozaicul, cubul, explozia stelară, floarea de lotus, pălăriile gânditoare, etc.
De asemenea, părinții elevilor au sesizat toate aceste îmbunătățiri la nivelul copiilor,
apreciind pozitiv activitatea mea în cadrul acestei cercetări și dorind continuarea ei și după
finalizarea acesteia.
82

Cred că ar fi interesant de continuat acest demers privind utilizarea strategiilor didactice de
tip integrat și la ciclul gimnazial. Conținuturile căror discipline ar putea fi predate integrat ? Ce
profesori, având ce specialități ar putea să colaboreze în vederea realizării acestui tip de predare ? În
ce fel ar influența acest tip de strategii predarea, dar mai ales învățarea ? Ce efect ar avea ele asupra
motivației elevilor claselor V-VIII, dar îndeosebi asupra rezultatelor lor școlare ? Acestea reprezintă
întrebări la care s-ar putea răspunde în cadrul unor viitoare cercetări științifice.
La final pot spune că, în prezent, prin toate activitățile pe care le desfășor în sala de
clasă, de cele mai multe ori abordez în mod integrat conținuturile din diferite domenii ale
cunoașterii, astfel încât să se asigure achiziția de către copii a unei imagini coerente, unitare,
globalizante despre lumea reală.
În concluzie, pot afirma că această cercetare a reprezentat o reală provocare pentru mine,
un prilej de a studia cu multă atenție literatura de specialitate și, în mod deosebit, noutățile apărute în
ultimii ani, de a-mi aprofunda și îmbogăți cunoștințele despre strategiile didactice în general și
despre strategiile didactice de tip integrat în mod special.
83

ANEXA 1
CHESTIONAR
Referitor la impactul strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat în rândul
părinților de la clasa a III-a B, prin utilizarea acestora în procesul instructiv-educativ
1. Cum considerați activitatea desfă șurată de d-na învățătoare cu copiii dumneavoastră?
a. Foarte activă
b. Activă
c. Obișnuită
2. Din activitatea copiilor dumneavoastră, cunoa șteți cel puțin trei discipline la care se folosesc
strategii specifice proiectării integrate?
Limba română
Matematică
AV AP
Educație civică
tiinȘțe ale naturii
Muzică și Mișcare
3. Pentru această activitate integrată, men ționați cel puțin trei metode folosite la clasa copiilor
dumneavoastră:
Ciorchine
84

Mozaic
Cub
Explozie stelară
Floare de lotus
Pălăriile gânditoare
Proiect
Portofoliu
4. Menționați cel puțin două forme de organizare utilizate în cadrul activității la clasa copiilor
dumneavoastră:
Individuală
Frontală
În echipă
În perechi
5. Numiți cel puțin trei avantaje pe care copiii dumneavoastră le au în urma folosirii la clasă a
acestor strategii:
Comunicativi
Activi
Cooperanți
Încrezători
Creativi
6. În raport cu strategiile tradi ționale, considerați că un astfel de demers didactic specific proiectării
integrate este recomandat și în continuare?
Da
Nu
Nu știu
85

VĂ MULȚUMESC!
DATE DE IDENTIFICARE:
Numele și prenumele:
Gen:
Vârstă:
Profesie:
Studii
86

ANEXA 2
CHESTIONAR
Referitor la impactul strategiilor didactice specifice proiectării de tip integrat în rândul
elevilor de la clasa a III-a B, prin utilizarea acestora în procesul instructiv-educativ

1. Cum consideri activitatea desfă șurată de d-na învățătoare la clasă?
a. Foarte activă
b. Activă
c. Obișnuită
2. Poți menționa minim 3 metode folosite în activitatea clasei tale ?
Ciorchine
Mozaic
Cub
Explozie stelară
Floare de lotus
Pălăriile gânditoare
Proiect
Portofoliu
3. Selectează cel puțin două forme de organizare utilizate în cadrul activității la clasa ta:
Individuală
Frontală
În echipă
În perechi
87

4. Cum te-ai simțit în timpul activităților desfășurate astfel ?
Încrezător
Creativ
Atent
Activ
Binedispus
5. Consideri că astfel de modalități de organizare și desfășurare a activității sunt recomandate și în
continuare?
Da
Nu
Nu știu
VĂ MULȚUMESC!
DATE DE IDENTIFICARE:
Numele și prenumele:
Gen:
Vârstă:

88

ANEXA 3
PROIECTE DE LECȚII
PREDATE INTEGRAT LA
CLASA EXPERIMENTALĂ
ÎNCEPÂND CU CLASA
PREGĂTITOARE
89

PROIECT DE LECȚIE
Data: 24.02.2014
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București
Profesor pentru învățământul primar MUNTEANU ANGELA
Clasa Pregătitoare B
Aria curriculara: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învățare : Lumea magică a basmelor
Subiectul activității: Hainele cele noi ale împăratului , de Hans Christian Andersen
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul de activitate : însușire de noi cunoștințe
Competențe generale :
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare
Competențe specifice:
CLR: 1.1. Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar;
1.2. Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar;
2.4. Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute;
3.2. Desprinderea semnificației globale din imagini care prezintă întâmplări, evenimente
familiare;
4.1. Reproducerea unor mesaje simple în contexe uzuale de comunicare.
MEM: 1.1 Recunoasterea numerelor în concentrul 0-10;
5.1 Sortarea/clasificarea pe baza unui criteriu dat.
AV AP: 2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar;
2.3. Realizarea de construcții simple , pe baza interesului direct.
Obiective operaționale:
O1- să desprindă informații de detaliu dintr-o poveste;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii sesizează 90 la sută din informațiile conținute de
poveste.
O2- să răspundă corect la întrebările adresate pe baza conținutului audiat;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii răspund corect la 5 din 6 întrebări adresate.
O3- să alcătuiască propoziții după imagini;
Obiectivul se consideră realizat dacă 3 din cele 4 propoziții sunt alcătuite corect.
O4- să numere cuvintele dintr-un enunț scurt;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii precizează corect numărul de cuvinte a 3 propoziții din
4.
O5- să ofere răspunsuri la cererea elementară de informații: cine, ce, unde, când, cum?
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii răspund corect la 4 din cele 5 întrebări.
90

STRATEGII DIDACTICE
1.RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, explozia stelară
Forme de organizare : individual, pe echipe , frontal.
2.RESURSE MATERIALE : laptop , videoproiector, o stea și bilețele cu întrebări pentru metoda
Explozia Stelară, puzzle , împăratul- marionetă , planșe, cărți de povești , jetoane.
3.RESURSE TEMPORALE : 30 minunte activitate+15 minute activități în completare
4.RESURSE UMANE : 32 elevi.
5.RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă.
6.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică , aprecieri verbale.
BIBLIOGRAFIE
-Hans Christian Andersen- “Hainele cele noi ale împăratului” , Biblioteca Adevărul , București ,
2009
– Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
-”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” -suport de curs SOFTWIN 2013
Nr.
crt.Evenimentele
lecțieiObiec
tiveConținut informativ/ Sarcini de
învățareStrategii
didacticeEvaluare
1.Moment
organizatoricPregătirea elevilor pentru lecție Forma de
organizare:
-frontală
2.Reactualizarea
cunoștințelorO2Folosind laptopul și
videoproiectorul voi arăta
elevilor imagini din poveștile
deja studiate, Degețica. Prințesa
și bobul de mazăre, Muzicanții
din Bremen , voi solicita
indicarea titlurilor din care fac
parte acestea și personajele
principale ale acestora.Forma de
organizare:
– frontală
Metoda:
– exercițiul
Materiale:
– laptop
– videoproiector- probă
orală
– observare
sistematică
3.Captarea
atențieiPentru a o ajuta în continuare pe
Zâna Primăvară să biruiască
Iarna propun audierea unei noi
povești, prezentând personajul
principal al acesteia sub formă de
marionetă.Forma de
organizare:
– frontală
Metode:
– conversația
Material:
– marioneta
împăratului- observare
sistematică
4.Anunțarea Anunț titlul și autorul poveștii, Forma de – observare
91

temei și a
obiectivelorHainele cele noi ale împăratului,
de Hans Christian Andersen și
enunț obiectivele pe scurt.organizare:
-frontală
Metoda:
– conversațiasistematică
5.Dirijarea
învățăriiO 1
O 2
O3
O4Citesc povestea (Anexă),
folosind marionetele pentru a
imita acțiunea personajelor și
întorcând pe rând planșele
potrivite momentelor povestirii.
Solicit elevilor răspunsuri la
întrebări de genul:
– Cum s-a numit povestea ?
– Care sunt personajele acesteia ?
– Cum v-ați fi dorit să se termine
povestea?
Solicit adresarea de sfaturi
împăratului.
Pe baza imaginilor afișate voi
cere elevilor să alcătuiască scurte
propoziții și să indice numărul de
cuvinte pe care fiecare le conține.Forma de
organizare:
– frontală
– individuală
Metoda:
– conversația
– observația
– exercițiul
Materiale:
– textul poveștii
– planșe cu
momentele
povestirii
– marionete- observare
sistematică
– proă
orală
6.Obținerea
performanțeiO 5Folosind metoda Explozia
Stelară voi solicita elevilor
răpunsuri la întrebările care se
află pe un bilet, în spatele
fiecărui colț al stelei:
– CINE a sosit la palatul
împăratului într-o bună zi?
– CE au promis cei doi șarlatani ?
– CUM a ieșit împăratul la
paradă?
– UNDE avea loc parada?
– CÂND a recunoscut poporul că
împăratul era dezbrăcat ?Forma de
organizare:
– individuală
– frontală
Metoda:
– explicația
– exercițiul
– explozia stelară
Materiale:
– o stea
– întrebări scrise
pe bilețele- probă
orală
– aprecieri
verbale
8.Încheierea
lecției,
activități în
completareDistribui fiecărei echipe coli albe
de hârtie pe care fiecare va
asambla un puzlle ce conține un
personaj sau un moment din
povestea audiată.
Expun puzlle-urile obținute.
Fac aprecieri referitoare la modul
în care au participat la activitate
și ofer fiecărui elev drept răsplată
câte un jeton cu împăratul din
poveste.Forma de
organizare:
– frontală
– pe echipe
Metoda:
– conversația
– explicația
– exercițiul de
creație
Materiale:
– puzlle-uri
– lipici
– jetoane- probă
practică
– aprecieri
verbale
92

PROIECT DE LECȚIE
Data: 24.02.2014
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București
Profesor pentru învățământul primar MUNTEANU ANGELA
Clasa pregătitoare B
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea de învățare : Lumea magică a basmelor
Subiectul activității: Adunarea și scăderea cu 1 și 2 unități
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul de activitate : consolidarea cunoștințelor

Competențe generale:
1.Utilizarea numerelor în calcule elementare;
2.Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea si reprezentarea unor date.
Competențe specifice :
MEM: 1.1. Recunoașterea numerelor în concentrul 0 -10;
1.2. Compararea cardinalelor unor mulțimi având cel mult 10 obiecte;
5.1. Sortarea/clasificarea pe baza unui criteriu dat;
5.2. Rezolvarea unor situații problemă în care intervin operații de adunare iș scădere cu 2
unități în concentrul 0-10;
3.1 Manifestarea interesului pentru crearea unor probleme simple de adunare și scădere cu 1-
2 unități în concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete
3.2. Manifestarea curiozității pentru observarea unor fenomene/procese/structuri repetitive
simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularități;
3.3. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social;
DP: 2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară
CLR: 1.1. Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar
Obiective operaționale:
O1 – să precizeze vecinii unui număr dat, din concentrul 0-10;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii precizează corect vecinii celor 3 numere.
O2 – să numere crescător și descrescător în concentrul 0-10;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numără corect crescător și descrescător în ambele
situații.
O3 – să compare perechi de numere naturale mai mici decât 10;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii compară corect 4 din cele 5 perechi de numere.
O4 – să identifice operația de adunare și scădere care rezolvă situa ția problemă în concentrul 0-10 ;
Obiectivul se consideră realizat dacă sunt identificate operațiile corespunzătoare în 8 din 10 situații
problemă.
O5 – să efectueze operații de adunare și scădere cu 1-2 unități în concentrul 0-10.
Obiectivul se consideră realizat dacă sunt efectuate corect 8 din 10 operații de adunare și scădere.
Strategia didactică
93

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, problematizarea
RESURSE TEMPORALE: 30 minute + 15minute activități în completare
Resurse materiale : imagini cu exerciții și probleme, jetoane cu diferite imagini, jetoane cu
cifre, markere, zaruri
Forme și tehnici de evaluare : observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri
verbale, proba orală
Bibliografie:
1.Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
2.”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie
la școlarii mici” -suport de curs SOFTWIN 2013
3.Manea, Alexandra, Matache, Claudia, Ioan, Liliana, Ruse, Clara, Ghid practic pentru clasa
pregătitoare, Editura Delta Cart Educațional, Pitești, 2013.
Nr.
crt.Evenimente
le lecțieiObiec
tiveConținut informativ/ Sarcini de
învățareStrategii didactice Evaluare
1.Moment
organizato-
ricPregătirea elevilor pentru lecție Forma de
organizare:
-frontală
2.Captarea
atențieiCitesc următoarea poezie:
Am un nas pe obraz … 1.
Am doi ochi, ca și voi …1… 2.
Am trei nasturi la hăinuță,
Ilenuță… 1… 2… 3.
Am și patru buzunare,
Mi-a cusut mama și-o floare… 1…
2… 3… 4.
Și mai am cinci degețele,
Parcă sunt lumânărele… 1… 2…
3… 4… 5Forma de
organizare:
– frontală
Metoda:
– conversația- observare
sistematică
3.Reactualiza
rea
cunoștințe-
lor O 1
O 2
O 3Adresez elevilor câteva întrebări
recapitulative:
-Care sunt vecinii lui 3 ?
-Care sunt numerele mai mici decât
4?
-Care sunt numerele mai mari decât
6?
Propun rezolvarea câtorva exerciții:
– Degețica iubea florile și razele
soarelui. Oferă-i Degețicăi tot atâtea
flori câte luni are anotimpul iarna,
apoi pune alături cifra potrivită;
– Așează pe floare tot atâția flutura și
câte zile are o săptămână și alătură
cifra potrivită;
-Împarte cele 7 broaște pe cele două
frunze și spune cum ai procedat.Forma de
organizare:
– frontală
Metode:
– conversația
– problematizarea
Material:
– jetoane cu flori,
fluturi, broaște
– cifre magnetice- probă
orală
4.Anunțarea – Se anunță tema lecției: Adunarea și Forma de – observare
94

temei și a
obiectivelorscăderea în concentrul 0 – 10 cu 1 și
2 unități.
– Se prezintă elevilor obiectivele
lecției, pe scurt. Se precizează faptul
că exercițiile care vor urma o vor
sprijini din nou pe Zâna Primăvară
să alunge Iarna.organizare:
-frontală
Metoda:
– conversațiasistematică
5.Dirijarea
consolidării
O 1
O 4
O 2
O 4
O 5
O 3
O 4
O 5
O 2Pe măsură ce la tablă se expun
planșele cu exerciții, câte un elev
iese în față și le rezolvă:
Exercițiul nr. 1
Sfetnicii împăratului locuiesc în
casa cu nr. 3. Ce număr au casele
vecinilor din stânga și din dreapta
lor? Dar castelele vecinilor
împăratului?
Exercițiul nr. 2
Împăratul vrea să își decoreze
coroana cu 8 diamante. Câte
diamante mai are de adăugat dacă a
reușit să pună pe coroană până acum
6 diamante?
Exercițiul nr. 3
Având ochii înroșiți de plâns,
Degețica a rătăcit drumul spre casă.
Cărarea cea bună este marcată prin
numere ordonate crescător de la 0 la
10. Colorează pietrele de la 0 la 10
în ordinea lor crescătoare și astfel o
vei ajuta pe fetiță să ajungă la casa
mamei ei.
Exercițiul nr. 4
Ajunsă la ușa căsuței, Degețica nu o
poate deschide dacă nu dezleagă o
ghicitoare. Ascultă cu atenție
ghicitoarea, calculează și ajut-o pe
fetiță să poată intra în căsuță.
7 fluturi vin la masă
Iată zboară și-o albină.
Câți la masă o să vină?
Exercițiul nr. 5
Pentru a avea haine noi, împăratul i-
a plătit pe tâlhari cu mai mulți saciForma de
organizare:
– frontală
Metoda:
– conversația
– explicația
– observația
– exercițiul
– algoritmizarea
– problematizarea
Materiale:
– planșe cu exerciții
– magneți
– markere- observare
sistematică
– proă
scrisă
– probă
orală
95

cu galbeni. Aceștia vor să stabilească
ce sac are mai mulți galbeni. Ajutați-
i voi pentru a termina mai repede și
a se putea apuca de țesut. ColoraȚi
săculețul cu mai mulți galbeni.
Exercițiul nr. 6
În timp ce Degețica o ajuta pe
șoricioaică la treburile gospodăriei, a
apărut rândunica. Aceasta a dorit ca
fata să-i răspundă la o ghicitoare
pentru a o ajuta la curățenie. Iată
ghicitoarea pe care i-a spus-o
rândunica. Ajut-o pe Degețica să
răspundă corect.
Șoricioaica și cinci pici ,
Zburdă veseli pe aici .
2 se ascund în găurici ,
Câți rămaseră ghiciți ?
Exercițiul nr. 7
După ce a terminat curățenia ,
Degețica dorește să meargă la
culcare, dar nu știe drumul pe scări .
Arătați-i voi drumul, știind că pe
scări sunt scrise în ordine
descrescătoare numerele de la 10 la
0.
6.Obținerea
performan-
țeiO 4
O 5Elevii vor rezolva probleme
ilustrate, folosind jetoane magnetice
cu personaje din poveștile studiate.Forma de
organizare:
– frontală
Metoda:
– explicația
– exercițiul
– problematizarea
Materiale:
– planșe
– markere- temă de
lucru în
clasă
– aprecieri
verbale
7.Încheierea
lecției,
activități în
completareSe va desfășura printr-un joc.
Pe masă avem un zar cu cifra 1
deasupra (apoi 2) iar elevii pe rând
vor arunca celălalt zar și vor scrie
operații de adunare și scădere la
tablă.
La final voi face apreciei referitoare
la activitatea elevilor.Forma de
organizare:
– frontală
Metoda:
– explicația
– exercițiul
– jocul didactic- aprecieri
verbale
96

PROIECT DE LECȚIE
Data: 24.02.2014
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București, sector 6
Profesor învățământ primar MUNTEANU ANGELA
Clasa pregătitoare B
Aria curriculară: Consiliere și orientare
Disciplina: Dezvoltare personală
Unitatea tematică : Lumea magică a basmelor
Subiectul activității: Știm să ne gospodărim!- sarcini și responsabilități acasă
Domeniul: Aspecte specifice ale organizării învățării și pregătirii pentru viață la școlarul mic
Subdomeniul: Rutine și sarcini de lucru
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul de activitate: însușire de noi cunoștințe
Competențe generale:
1.Utilizarea abilităților și a atitudinilor specifice învățării în context scolar
Competențe specifice:
DP: 3.1 Identificarea unor rutine în activitatea școlară;
3.2 Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învățătura și succesul școlar;
3.3 Identificarea hobby-urilor, jocurilor și activităților preferate.
CLR: 1.1 Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare , rostite clar și
răspicat;
1.5 Manifestarea curiozității față de receptarea semnificației mesajelor orale , în contexte de
comunicare cunoscute.
AV AP: 1.1 Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu exprimat prin
desen/pictură/modelaj/colaj/film/ desen animat care reflectă un context familiar
2.3 Realizarea de aplicații /compoziții/obiecte/construcții simple pe baza interesului direct
Obiective operaționale:
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili să:
O1- să exprime sensul noțiunii de responsabilitate;
Obiectivul se consideră realizat dacă 30 din 32 de elevi definesc prin cuvinte proprii noțiunea de
responsabilitate.
O2- să denumească activități ce fac parte din responsabilitățile lor de acasă;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii denumesc în mod corect cel puțin trei responsabilități.
O3- să dea exemple de activități pe care le desfășoară în gospodărie;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii exemplifică cel puțin trei activități.
O4- să sesizeze importanța îndeplinirii oricăror responsabilități ce le revin.
Obiectivul se consideră realizat dacă 30 din 32 de elevi sesizează importanța îndeplinirii
responsabilităților.
97

STRATEGII DIDACTICE
1.Resurse procedurale
Metode și procedee : conversația, explicația, problematizarea,exercițiul, jocul de rol
Forme de organizare : individual, frontal, pe grupe
2.RESURSE MATERIALE : jetoane, text cu mesaj moralizator, obiecte necesare îndeplinirii
diverselor responsabilități din gospodărie, poezioare, calendarul naturii, plicuri cu diverse sarcini de
lucru, Zâna Iarnă și Zâna Primăvară, baghetă magică, fișe de lucru, imagini
3.RESURSE TEMPORALE : 30 minute activitate+15 minute activități în completare
4.RESURSE UMANE : 32 elevi
5.RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă
6.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică , evaluare reciprocă , aprecieri
verbale
BIBLIOGRAFIE
-Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educațieie național nr. 3418/ 19.03.2013
-”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” – suport de curs SOFTWIN 2013
-“Veniți să ne jucăm, copii!”, antologie editată de Revista Învățământul preșcolar, 1995
Nr.
crt.Evenimentele
lecțieiObiecti
veConținut informativ/ Sarcini
de învățareStrategii
didacticeEvaluare
1.Moment
organizatoricPregătirea elevilor pentru lecție;
pregătirea materialelorForma de
organizare:
– frontală
Metode:
– conversația-
observarea
sistematică
2.Captarea
atențieiÎntâlnirea de dimineață
Salutul:
”Bună dimineața, prinți și
prințese!”
Calendarul naturii : vor
identifica ziua, luna, anul,
vremea.
Prezența: un copil va identifica
absenții.
Împărtășirea cu ceilal i: ț Un
copil poveste te ce i s-a ș
întâmplat în weekend”
Noutatea zilei este că avemForma de
organizare:
– frontală
Metode:
– conversația
– observația
Materiale:
– calendarul
naturii, plicuri cu
diverse sarcini de
lucru, Zâna Iarnă
și Zâna
Primăvară-
observarea
sistematică
98

musafiri.
Se va anunța și programul zilei.
Voi realiza captarea atenției
printr-o povestioară:
În clasa noastră, ca și afară, deși
primăvara încearcă să vină, iarna
nu o lasă. Pentru a o ajuta pe
Zâna Primăvară să o alunge pe
sora sa, Zâna Iarna, va trebui să
îndeplinim niște sarcini pe care
aceasta ni le-a lăsat la tablă, în
niște plicuri. Sunteți de acord?
3.Anunțarea
temei și a
obiectivelorAnunțarea temei lecției, “Știm să
ne gospodărim”-responsabilități
ale copiilor acasă și a
obiectivelor, pe scurt.Forma de
organizare:
– frontală
Metoda:
– conversația
4.Dirijarea
învățăriiO 1
O 2
O3
O4Voi deschide primul plic lăsat de
Zâna Primăvară, în care se află
un scurt text legat de tema
lecției, pe care îl voi citi copiilor.
Plecând de la acest text elevii
vor răspunde la întrebări legate
de activitățile pe care le pot
desfășura chiar ei acasă și
motivul pentru care le
desfășoară.
Joc didactic:
Explicarea și demonstrarea
jocului
Elevii vor fi împărțiți în patru
grupe: Grupa Zâmbăreților
Verzi, Grupa Zâmbăreților Mov,
Albaștri și Galbeni, fiecare
echipă având câte un simbol.Va
trebui ca elevul atins de bagheta
magică a primăverii să extragă
din următorul plic lăsat de
aceasta un jeton conținând
diverse activități de acasă, să
denumească activitatea și,
împreună cu colegii săi de
echipă să selecteze obiectele
necesare desfășurării acesteia și
să o imite folosindu-le.
Voi demonstra jocul cu ajutorul
unui copil.Forma de
organizare:
– frontal, pe
grupe
Metode:
– conversația
– observația
– demonstrația
– explicația
– jocul didactic
Materiale:
– plicurile
Primăverii
– textul povestirii
– simboluri ale
grupelor
– baghetă magică
– jetoane
– obiecte
necesare imitării
acțiunilor- observare
sistematică
99

Pe rând, copiii atinși cu bagheta
magică vor extrage jetonul, vor
denumi activitatea și o vor imita
împreună cu colegii.
5.Obținerea
performanțeiO 2
O 3Le voi citi poezioare (Anexa 2)
din care copiii vor înțelege
tipurile de activități discutate în
lecție, pe care le vor denumi.
Copiii care răspund corect vor fi
aplauda i. țForma de
organizare:
– frontală
– individuală
Metoda:
– conversația
Materiale:
– textul poeziilor- probă
orală
6.Încheierea
lecției
(activități în
completare)O1
O3 Cele patru grupe vor primi
imagini cu activități ce se pot
desfășura acasă, dar și la școală
și câte o fișă de lucru pe care va
trebui să lipească doar imaginile
decupate ce conțin
responsabilități de acasă, după ce
le-au colorat.
La final se fac aprecieri asupra
activității elevilor.Forma de
organizare:
– pe grupe
Metoda:
– conversația
– exercițiul
Materiale:
– fișe de lucru
– imagini
– carioci
– foarfeci
– lipici- probă
practică
– aprecieri
verbale
PROIECT DE LECȚIE
Data: 21.01.2015
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București
Profesor pentru învățământul primar MUNTEANU ANGELA
Clasa I B
Aria curriculara: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică : Ca un roi de fluturi albi
Subiectul lecției: Recapitulare. Literele a-ș
Tipul de activitate : recapitulare și consolidare a cunoștintelor
Competențe generale:
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2.Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situații de comunicare
3.Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4.Redactarea de mesaje in diverse situatii de comunicare
Competențe specifice :
CLR:
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate;
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunturi rostite cu claritate;
100

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
3.1. Citirea unor cuvinte și propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână;
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, evenimente familiare;
4.1. Scrierea literelor de mână;
4.2. Redactarea unor mesaje scurte,formate din cuvinte scrise cu litere de mână;
MEM
1.1. Scrierea, citirea numerelor până la 10;
AV AP
2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct
DP
3.1 Aplicarea unor norme de ținută corporală
MM
1.1 Formarea deprinderii de cântare în colectiv
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să coreleze sunetul cu litera în procesul citirii și al scrierii ;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii desemnați corelează sunetul cu litera în procesul
citirii și al scrierii.
O2: să identifice literele învățate și să citească clar, corect;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii desemnați citesc clar și corect.
O3: să identifice pluralul unor cuvinte date;
Obiectivul se consideră realizat dacă este identificat pluralul a 90 la sută din cuvintele date.
O4: să despartă cuvintele în silabe;
Obiectivul se consideră realizat dacă sunt despărțite corect în silabe 7 din 8 cuvinte.
O5: să alcătuiască propoziții respectând cerința dată;
Obiectivul se consideră realizat dacă sunt alcătuite corect toate propozițiile.
O6: să identifice sensurile diferite ale unor cuvinte;
Obiectivul se consideră realizat dacă sunt identificate ambele sensuri al unui cuvânt.
O7: să ordoneze logic cuvintele în propoziție;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii ordonează corect 6 din cele 7 propoziții.
STRATEGII DIDACTICE
1.RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, ciorchinele, munca
independentă
Forme de organizare : individual, pe echipe , frontal.
2.RESURSE MATERIALE : fișe de lucru, fișe-temă pentru acasă, siluetele celor șapte pitici,
laptop, videoproiector, brăduțul cu surprize, fulgi de nea ce conțin cuvinte.
3.RESURSE TEMPORALE : 45 + 45 minute
4.RESURSE UMANE : 33 elevi.
101

5.RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă.
6.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică , aprecieri verbale, evaluarea
orală și scrisă.
BIBLIOGRAFIE
-Ștefan Pacearcă, Roxana Gheorghe, Camelia Burlan, Ioan Bordean, Mirela Mihăescu, Daniela
Ioniță- “Comunicare în limba română”- caietul elevului, clasa I , Editura DPH , București , 2014
– Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
-”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” -suport de curs SOFTWIN 2013
SECVEN-
ȚELE
LECȚIEICONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂEVALU-
ARE
Forme
de
organi
zareMetode și
procedeeMateriale
și
mijloace
didactice
1.Moment
organiza-
toricAsigurarea climatului necesar
desfășurării lecției și pregătirea de
către elevi a celor necesare lecțieiFrontal
2.Verifica
rea temei
pentru
acasă
Verificarea temei calitativ și cantitativ FrontalConversația
de
verificare
Caietele
elevilor
3.
Captarea
atenției Se realizează printr-o scurtă
povestire:
“Copii, m-am gândit ca pe
parcursul zilei de azi să facem o
călătorie în lumea poveștilor, fiindcă
știu că este o lume atât de dragă vouă.
După ce ați plecat ieri acasă, m-
au căutat piticii Albei ca Zăpada. Ei
mi-au spus că o vor putea ajuta pe
Albă ca Zăpada să scape de mama
vitregă numai dacă rezolvăm
sarcinile date. Pentru a fi siguri că vor
reuși, au venit să vă ceară ajutorul. Ce
ziceți?
Fiecare pitic are o bulină
colorată, bulină ce se regăsește și la
voi în piept, grupându-ne astfel încât
fiecare echipă să poată oferi ajutor
câte unui pitic.
Câți pitici sunt veni i în vizită? țFrontal
Conversația
Evaluare
orală
102

Cine vine să-i numere? Dacă fiecare
pitic prime te ajutor de la câte o ș
echipă, câte echipe sunte i voi? Piticii ț
au solicitat ajutor la ora pe care o
avem i noi acum, adică, Comunicare ș
în limba română.”
4.Reactuali
zarea
cunoștințe-
lor Solicit reactualizarea și
consolidarea cunoștințelor referitoare
la sunetele și literele învățate (a – ș).
“Ce litere am învă at noi până ț
acum? ( a – ș)
De câte feluri sunt literele?
(mici i mari, de mână i de tipar) ș ș
De ce le spunem că sunt de
tipar? ( pentru că sunt tipărite )
Mai cunoa tem i altfel de ș ș
litere? ( de mână )” Frontal
Conversația
ExercițiulEvaluare
orală
5.Anunțar
ea temei și
a
obiective-
lor Astăzi ne vom reaminti sunetele
și literele învățate, vom citi cuvinte,
propoziții, vom juca jocuri și vom
lucra pe grupe.
FrontalConversația
Explicația
6.Dirijarea
consolidă-
rii Se solicită rezolvarea
unor exerciții orale cu scopul
reactualizării și consolidării
cunoștințelor referitoare la
sunetele și literele învățate:
1.Să alintăm cuvintele :
copac, fată, floare, cântec,
casă, băiat, oraș, bunică,
cercel
2.Găsiți cuvinte care:
Grupa 1- încep cu sunetul r;
Grupa 2- conțin sunetul r în
interiorul cuvântului;
Grupa 3– se termină în
sunetul r;
Grupa 4- încep cu sunetul ș;
Grupa 5- conțin sunetul ș în
interiorul cuvântului;
Grupa 6- se termină cu
sunetul ș;
Grupa 7- încep cu sunetul p,Frontal
Indivi-
dual
Frontal
Indivi-
dualExercițiul
Explicația
Conversația
ExercițiulFișa de
lucru
Laptop,
videopro-
iector-capacita
tea de a
efectua
operații
de
adunare
și
scădere;
-capacita
tea de a
utiliza
limbajul
matema-
tic;
103

și alcătuiți cu ele
propoziții.
3.Eu spun una, voi
spuneți multe!
pisică, școală, haină, bloc,
carte,
ciupercă, nucă, elev,
primăvară
4. Alcătuiți propoziții
după imagini! (se prezintă
imaginile din povești cu
ajutorul videoproiectorului)
Se trece la lucrul pe
grupe
1. Citiți cuvintele și
scrieți câte silabe are
fiecare, indicând numărul
silabelor printr-o cifră
așezată sub cuvânt!
Grupa 1- copac, soare,
rândunele, Marcela, ceas,
cameră
Grupa 2- Didina, locomotivă,
Cătălina, căprioară, pădure,
Paulina
Grupa 3- primăvară, cireșe,
Radu, geamantan, lalele,
rapsodie
Grupa 4- gătește, iarnă, Petre,
București, crini, coroană
Grupa 5- Bogdan, început,
împărăție, pădure, șarpe, toc
Grupa 6- car, Dragoș, puternic,
solniță, îmbrățișat, silabă
Grupa 7- literele, problemă,
durere, Șandru, manualul, lac
2. Înlocuiește prima
literă pentru a obțineActivit
ate pe
grupe
FrontalObservația
Demonstra-
ția
Explicația
Explicația
Problemati-
zarea
Algoritmi-
zarea
Fișa de
lucru
Fișa –
poster-capacita
tea de a
efectua
adunări
și scăderi
în scris;
-capacita
tea de a
efectua
corect
exerciții
le
individu-
ale;
-capacita
tea de a
utiliza
limbajul
matema
tic;
-capacita
tea de a
rezolva
probleme
104

cuvinte noi:
mare toc palat cort
lac
sare -oc -alat -ort
-ac
cât creier parcă pere
lat
gât -reier -arcă -ere -at
mare saci horă lată cros
tare -aci -oră -ată -ros
etc.
Se cere s ă se citească
cuvintele noi obținute.

3. Fișă de lucru
Se dau planșe fiecărei perechi
să rezolve prin metoda
ciorchinelui.
Găsiți cât mai multe
cuvinte :
Grupa 1– cuvinte cu litera c
Grupa 2 – cuvinte cu litera i
Grupa 3 – cuvinte cu litera a
Grupa 4- cuvinte cu litera m
Grupa 5- cuvinte cu litera t
Grupa 6- cuvinte cu litera b
Grupa 7- cuvinte cu litera ș
ORA a II- a
4. Joc didactic ”Brăduțul
cu surprize”
Reprezentanții echipelor
vor veni pe rând în fața clasei
unde se află planșa cu
brăduțul cu surprize. Acesta
conține 7 conuri numerotate
de la 1 la 7, iar pe partea
cealaltă a conului se află
scrisă câte o literă mare de
mână. În partea dreaptă
sunt atașate pe tablă 7 plicuri
cu câte o literă mare de tiparIndivi
dual
Fișa de
lucru
105

pe fiecare, iar în interior câte o
cerință. Reprezentantul
fiecărei echipe va alege pe
rând, din brăduț câte un con, îl
va întoarce, va citi litera mare
de mână. Va găsi plicul care
conține aceeași literă mare de
tipar și va rezolva sarcina din
plic împreună cu colegii de
echipă.
Sarcina 1: Descoperă
sensurile cuvântului toc și
alcătuiește câte o propoziție
cu fiecare.
Sarcina 2: Citește cuvintele
de mai jos. Alcătuiește câte o
propoziție cu ele: Marin, nume,
minune.
Sarcina 3: Scrie cuvinte care
conțin litera ,,u’’ formate dintr-
o silabă , două silabe, trei
silabe.
Sarcina 4: Scrie nume pentru
2 copii care să înceapă cu
,,N’’sau să conțină litera ,,n’’.
Sarcina 5: Citește, apoi
transcrie cuvintele: Irina,
inima, iau, Ina, iar, mai.
Sarcina 6. Așază în ordine
cuvintele și descoperă
propoziția,apoi scrie-o mai jos.
Nu uita de alineat !
are Ene . rumene mere
Sarcina 7. Răspunde la
întrebări:
În ce anotimp suntem?
Care este luna în care ne
aflăm?
5. Fișă de lucru
1. Taie ce nu se
106

potrivește:
papagal gutuie
gândac gâscă
Grigore Gabriel
Augustin prag
galben albastru maro
grădină
gunoi covrig
gogoașă gogoșar
2. Alege varianta
corectă pentru a completa
propozițiile:
______________ mănâncă
ciocolată. pâine
La ___________ au venit
prietenii.
Șerban
Daria are o ________ .
7.
Obținerea
performan
ței Pe bănci , la fiecare echipă,
elevii au o foaie A4 colorată, un plic,
lipici, o fișă de lucru.
“Ce aveți în plicuri? (fulgi pe
care sunt scrise cuvinte)
Ce putem forma cu ajutorul
cuvintelor?
Pe foaia colorată lipiți fulgii în
ordine, astfel încât să ob ine i o ț ț
propoziție corectă.”
Se citesc propozițiile.
Pe foaia albă cu liniatură se
transcrie propoziția obținută de
fiecare.
Fiecare dă colegului să-i
corecteze fișa. Activit
ate pe
grupe
Activit
ate în
perechiExercițiul
Conversația
Explicația
Problemati-
zareaFișa de
lucruObserva
rea
sistemati
că a
comporta
mentului
elevilor
-capacita
tea de a
rezolva
probleme
8.
Încheierea
lecției Se cântă cântecelul: ,,Fulgi de nea”
Se solicită răspunsul la întrebarea “ Ce
am lucrat noi astăzi la orele de
comunicare?
Se fac aprecieri verbale.Conversația –
Aprecieri
verbale
PROIECT DE LECȚIE
107

Data: 21. 01. 2015
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București, sector 6
Profesor pentru învățământul primar : Munteanu Angela
Clasa: I B
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: Ca un roi de fluturi albi
Subiectul lecției : Recapitulare. Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100, fără
trecere peste ordin
Tipul lecției : recapitulare și consolidare a cunoștintelor

Competențe generale:
1.Utilizarea numerelor în calcule elementare
2.Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat
3.Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
4.Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
Competențe specifice:
MEM: 1.4. Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100 fără trecere peste
ordin, recurgând frecvent la numărare
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale
în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin
1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice ( termen, sumă, total, diferență, <, >,
=, +, -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat
4.2. Identificarea unor consecințe ale unor acțiuni, fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operații de adunare sau scădere în
concentrul 0-100 fără trecere peste ordin, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice
CLR: 1.1 Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
1.2Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
DP: 2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară
Obiective operaționale:
Pe parcursul activității, elevii vor fi capabili:
O1 – să rezolve corect adunări și scăderi cu numerele naturale din concentrul 0 – 100, fără trecere
peste ordin;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii rezolvă corect 20 din 22 de adunări și scăderi fără trecere
peste ordin.
O2 – să opereze cu noțiunile matematice învățate: termeni, sumă, diferență;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii operează corect cu toate noțiunile matematice învățate.
O3 – să afle valoarea termenului necunoscut în exerciții date;
Obiectivul se consideră realizat dacă elevii află corect valoarea termenului necunoscut în toate cele 3
situații.
O4– să rezolve probleme cu o singură operație;
108

Obiectivul se consideră realizat dacă 30 din 33 de elevi rezolvă corect probleme cu o singură
operație.
O5– să rezolve sarcinile individual, în perechi sau pe grupe, în raport cu cerința;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii rezolvă sarcinile individual sau în echipă.

STRATEGII DIDACTICE:
1. RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, exercițiul, observația, demonstrația, problematizarea,
munca independentă, jocul didactic, metoda cubului;
Forme de organizare : frontal, pe grupe, individual.
2. RESURSE MATERIALE : prezentare PPT, fișe de lucru, planșa cu rebus, jetoane cu imagini,
recompense, fișa – poster ;
3. RESURSE TEMPORALE : 45 minute
4. RESURSE UMANE : 33 elevi
5. RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă
6. FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică, aprecierile verbale, capacitatea
de a efectua operații de adunare și scădere, capacitatea de a utiliza limbajul matematic, proba orală,
proba scrisă
Bibliografie:
▪ Roșu, Mihail – Metodica predării matematicii, Editura Credis, București, 2004
▪ Matematică și explorarea mediului– clasa I , Manual pentru clasa I, Ed. Intuitext, București, 2014.
▪ Ștefan Pacearcă, Camelia Burlan, Roxana Gheorghe, Irina Negoiță , Matematică și explorarea
mediului – Caietul elevului, clasa I – Ed. DPH, 2014
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” – suport de curs SOFTWIN 2013
SECVEN-
ȚELE
LECȚIEI CONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂEVALU-
ARE
Forme
de
organi
zareMetode și
procedeeMateriale
și
mijloace
didactice
1.Moment
organiza-
toricAsigurarea climatului necesar
desfășurării lecției și pregătirea de
catre elevi a celor necesare lectiei
2.Verifica-
rea temei
pentru
acasa
Verificarea temei calitativ și cantitativ FrontalConversația
de
verificare
Caietele
elevilor
3.
Captarea În București există un ”Club al
micilor matematicieni”, care ne-aColet
109

atenției trimis un colet în care o să găsim
multe surprize (sarcini) pe parcursul
orei.
Prima surpriză constă în completarea
unui rebus cu ajutorul unor ghicitori.
De la A la B vom obține cuvântul
“CONCURS”.ConversațiaPlanșa cu
rebusul
4.Reactua-
lizarea
cunoștin-
țelor A doua surpriză constă în rezolvarea
unor exerciții de calcul mintal și
oferirea de răspunsuri la întrebările din
PPT.
Elevii sunt solicitați să precizeze cum
se numesc numerele care se adună,
rezultatul adunării, semnul adunării,
semnul scăderii.
Exercițiile de calcul mintal:
Din livadă, când am mers
Șaptesprezece mere am cules
Și-am mâncat în grabă mare
Două mere roșioare.
Câte mere mi-au rămas?
Două fete, cinci băieți,
Toți isteți și șugubeți,
Se-ntâlnesc cu fete două
Și-n total acum sunt……Frontal
Conversația
ExercitiulPrezentare
PPTEvaluare
orală
5.Anunța-
rea temei
și a
obiective-
lor Surpriza 3 – Scrisoare
„Dragi copii,
Am aflat că voi sunteți foarte isteți și
vă invităm să participați la un concurs
intitulat “Personaje din povești în
lumea matematicii”.
Vom merge în lumea poveștii și vom
face o călătorie alături de personajele
îndrăgite în lumea matematicii. Veți
avea parte de multe surprize și
recompense.”
Se precizează obiectivele în termeni
accesibili.
Se notează titlul pe tablă și în caiete.FrontalConversația
ExplicațiaScrisoare
110

6.Dirijarea
consolidă-
rii Surpriza 4
Proba propusă de Pinocchio
Precizează dacă este adevărat
sau dacă este fals :
54 – 20 = 34 (….)
63 – 30 = 33 (….)
33 + 60 =93 (…)
Surpriza 5
Proba propusă de Pisicile
Aristocrate
Completează numerele care
lipsesc . Nu uita să te verifici.
10 + =
50
80 – = 50
60 + = 10

Surpriza nr .6
Proba propusă de Capra cu
trei iezi:
Calculează suma , apoi
diferența numerelor:
54 si 23
Surpriza nr 7
Proba propusă de Vulpe :
În căruța țăranului erau 97 de
pești. Vulpea a aruncat din
căruță 93 de pești . Câți pești
au rămas în căruță ?
Se propune completarea unei
fișe poster.
Ce știm?Ce nu știm?Frontal
Indivi
dual
Frontal
Indivi-
dual
Activit
ate în
perechi
FrontalExercițiul
Explicația
Conversația
Exercițiul
Observația
Demonstra-
ția
Explicația
Explicația
Problemati-
zarea Fișa de
lucru
Fișa de
lucru
Fișa
-poster-
capacita-
tea de a
efectua
operații
de
adunare
și
scădere;
-capacita
tea de a
utiliza
limbajul
matema
tic;
-capacita
tea de a
efectua
adunări
și scăderi
în scris;
-capacita
tea de a
efectua
corect
exerciții
le
individua
le;
-capacita
tea de a
utiliza
limbajul
matema-
tic;
–
capacita-
tea de a
111

Rezolvarea
problemeiRezultatul Algoritmi-
zarearezolva
probleme
7.
Obținerea
performan
țeiProba propusă de Pitici
Metoda cubului
Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare
dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinței de pe una dintre
fețele cubului:
1. Descrie pașii de rezolvare ,
completând fișa poster
(planul logic)
Capra a pregătit pentru
pomană 78 de sarmale calde
și gustoase, din care lupul a
mâncat 12. Câte sarmale i-au
rămas caprei ?
2. Compară numerele
utilizând semnele >,<,=;
,
,=
15 …..51
50 …..55
12 …..21
3. Analizează prin
descompunerea numerelor în
zeci și unități:
47 50
66

4.Asociază cu rezultatul
corect:
34+ 25 = 54
23+ 33 = 56
78- 14 = 59
5. Aplică:
Calculați exercițiile de adunareActivit
ate pe
grupe
Activit
ate pe
grupeExercițiul
Metoda
cubului
Conversația
Explicația
Problemati-
zarea
Algoritmi-
zarea
Explicația
Exercițiul
Metoda
cubului
Conversația
Explicația
ExercițiulCub
Fișa de
lucru
Fișa poster
Fișă de
lucru
Fișa de
lucruObserva-
rea
sistema-
tică a
comporta
mentului
elevilor
–
capacita-
tea de a
rezolva
problem
Observa
rea
sistemati
că a
comporta
mentului
coope-
rant al
elevilor
-capacita
tea de a
efectua
adunări
și scăderi
în scris;
112

și scădere, urmărind săgeata.
Dacă rezultatul este corect,
veți primi un „zâmbărici” iar
dacă rezultatul este fals, veți
primi un „plângăcios”
6. Argumentează scrierile:
prin calcul, apoi prin folosirea
semnelor <, >, =, în și
completând A- adevărat/ F-
fals, în
Exemplu: 23+11 =
22+12
Pentru că: 34 34

a) 42-11 = 12+12
Pentru că: .
b) 29- 14 = 12 + 3
Pentru că:
Fiecare grupă își alege un lider care va
prezenta rezolvarea sarcinii în fața
colegilor.
– Afișarea formei finale pe planșeActivit
a
te pe
grupeMetoda
cubului
Conversația
ExplicațiaFișă de
lucru
8.
Asigurarea
retenției și
transferu-
lui Se propune rezolvarea unei fișe de
muncă independentă.
Pinocchio a pierdut semnele.
Completează-le:
10 3 = 13
6 11 = 17
15 + 4 19
Colorează cu roșu baloanele care au ca
rezultat numărul din dreapta lor:Activit
ate
individ
ualăConversația
Explicația
ExercițiulFișă de
muncă
indepen-
dentă
– probă
scrisă
113=A

17

17
9.
Încheierea
lecției *Se dă tema pentru acasă .
*Se fac aprecieri verbale asupra
felului în care s-a desfășurat lecția.
*Se acordă diplome pentru
participarea activă în cadrul lecției.ConversațiaDiplome-
Aprecieri
verbale
PROIECT DE LECȚIE
Data: 21.01.2015
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București
Profesor pentru învățământul primar MUNTEANU ANGELA
Clasa I B
Arii curriculare: Arte și Tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de învățare : Ca un roi de fluturi albi
Subiectul activității: Litere decorate cu fire
Tipul de activitate : consolidare de priceperi și deprinderi
Competențe generale :
1.Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
familiare
2.Realizarea de creații funcționale și /sau estetice folosind materiale și tehnici elementare
diverse
Competențe specifice:
AV AP:1.2. Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/
modelaj/colaj/film/desen animat, care reflectă un context
familiar
1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
11419- 313+ 4

2.2. Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, apelând la forme simple de exprimare
specifice artelor
2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct
2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază
elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală,
kinestezică
DP: 2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară
CLR: 1.2. Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar
1.5. Manifestarea curiozității față de receptarea semnificației mesajelor orale, în contexte de
comunicare cunoscute
Obiective operationale:
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili :
O1 – să numească materialele folosite în activități practice
Obiectivul se consideră realizat dacă to ți elevii recunosc materialele de lucru puse la dispoziție.
O2 – să utilizeze corect instrumentele de lucru;
Obiectivul se consideră realizat dacă 28 din 33 de elevi folosesc corect foarfeca, lipiciul, hârtia și
firele de lână.
O3 – să folosească în mod corect tehnicile de lucru însușite: conturare, decupare după contur,
înfășurare, lipire;
Obiectivul se consideră realizat dacă 25 din 33 de elevi folosesc corect tehnicile de lucru însușite.
O4 – să îmbine într-un ansamblu elementele, respectâ nd criteriile estetice și funcționale enunțate
Obiectivul se consideră realizat dacă 25 din 33 de elevi respectă criteriile estetice și funcționale
enunțate la început.
O5 – să aprecieze lucrările proprii și ale colegilor, ț inând cont de anumite criterii
Obiectivul se consideră realizat dacă 3 din 4 elevi desemnați argumentează logic părerea despre
lucrările expuse, pe baza criteriilor enunțate
STRATEGII DIDACTICE
1.RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, Turul Galeriei
Forme de organizare : individual, frontal.
2.RESURSE MATERIALE : carton colorat, creioane grafice HB, foarfece, lipici, modelul
învățătoarei, fire colorate de lână
3.RESURSE TEMPORALE : 45 minute
4.RESURSE UMANE : 33 elevi.
5.RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă.
6.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică , proba practică, aprecierile
verbale.
BIBLIOGRAFIE
115

-Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
-”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” -suport de curs SOFTWIN 2013
– Caiet de arte vizuale și abilități practice pentru școlarii mici- activități integrate, Gina Elena
Bașturescu, Emanuela Patrichi, Editura Paralela 45, 2014
SECVEN-
ȚELE
LECȚIEICONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂEVALU-
ARE
Forme
de
organi
zareMetode și
procedeeMateriale
și
mijloace
didactice
1.Moment
organiza-
toricPregătirea elevilor pentru lecție frontală –
observar
e
sistemati
că
2.Captarea
atențieiPentru că ne aflăm la final de semestru
și am învățat o mulțime de litere, la
ora de Arte vizuale și abilități practice
vom rămâne în împărăția literelor.
Pentru captarea atenției expun
modelul.frontalăconversațiamodelul
învățătoar
ei-
observar
e
sistemati
că
3.Anunța-
rea temei
și a
obiective-
lorAnunț elevii că vor desena și vor
decora propriile litere preferate din
cele studiate până în prezent.frontală
conversația –
observar
e
sistemati
că
4.Dirijarea
învățăriiIntuirea modelului prezentat de
doamna învățătoare; precizarea
părților componente
Stabilirea etapelor de lucru și a
criteriilor de evaluare prezentate pe o
planșă (anexă)
Demonstrarea execuției celor patru
compoziții:
1. desenarea pe carton a conturului
literei și decuparea lui;
2. înfășurarea firelor pe litera de
carton;
3. fixarea din loc în loc a firelor pe
carton cu lipici;
4. finalizarea lucrării.frontalăconversația
observația
demonstra-
ția
explicațiamodel,
materiale-
le
necesare
demonstră
rii- probă
practică
5.Obține-
reaRepetarea de către 2-3 elevi a etapelor
de lucru enumerate.indivi
dualăexercițiulmodelul,
carton- probă
practică
116

performan
țeiRealizarea de către elevi a produselor
propuse, cu ajutorul doamnei
învățătoare, pe fond muzical.colorat,
creioane
grafice
HB,
foarfece,
lipici, fire
colorate
de lână
6.Încheie-
rea lecției,
activități
în
completareFiecare copil își prezintă litera și
spune un cuvânt care începe cu ea.
Lucrările vor fi așezate apoi la
expoziție și 3 elevi vor alege cele mai
reușite lucrări justificând alegerea
făcută în funcție de criteriile de
evaluare (anexă):
Se fac aprecieri referitoare la modul în
care elevii au participat la activitate.frontalăconversația
Turul
Galerieiprodusele
activității,
planșa cu
criteriile
de
evaluare a
acestora- probă
practică
–
aprecieri
verbale
PROIECT DE LECȚIE
Data: 17.02.2016
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București
Profesor pentru învățământul primar MUNTEANU ANGELA
Clasa a II-a B
Aria curriculara: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică : Prin toate colțurile lumii
Subiectul lecției: Comunicarea cu dialog. Începerea, continuarea, încheierea dialogului
Tipul de activitate : dobândire de cunoștințe
Competențe generale:
5.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
6.Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situații de comunicare
7.Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
8.Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare
Competențe specifice :
CLR:
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral, din texte accesibile, variate;
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;
2.1 Formularea unor enunțuri proprii în situații concrete de comunicare;
2.2 Transmiterea unor informații printr-o suită de enunțuri înlănțuite logic;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare;
2.4 Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine;
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut;
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază;
MEM
117

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câțiva termeni științifici, reprezentări prin desene și
operatorii logici “și”, “sau”, “nu”;
AV AP
1.1. Sesizarea diferenței dintre informația practică transmisă prin limbaj vizual și mesajul artistic;
DP
3.1 Aplicarea unor norme de ținută corporală.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să formuleze răspunsuri la întrebări;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii răspund corect la întrebările adresate.
O2: să explice folosirea liniei de dialog ;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii desemnați explică corect folosirea liniei de dialog.
O3: să mențină un dialog început ;
Obiectivul se consideră realizat dacă 2 din 3 elevi desemnați mențin corect dialogul început.
O4: să inițieze un dialog pe o temă dată ;
Obiectivul se consideră realizat dacă 3 din 4 elevi inițiază corect un dialog pe o temă dată.
O5: să utilizeze linia de dialog în scrierea unui text ;
Obiectivul se consideră realizat dacă 30 din 34 de elevi utilizează corect linia de dialog în scrierea
unui text.
STRATEGII DIDACTICE
1.RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, munca independentă
Forme de organizare : individual, în perechi , frontal.
2.RESURSE MATERIALE : planșa cu textul ce conține propoziții amestecate, manuale , caietele
elevilor, laptop, videoproiector, prezentare PPT.
3.RESURSE TEMPORALE : 45 minute
4.RESURSE UMANE : 34 elevi.
5.RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă.
6.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică , aprecieri verbale, evaluarea
orală și scrisă.
BIBLIOGRAFIE
-Mirela Mihăescu, tefan Pacearcă, Ani a Dulman, Crengu a Alexe, Otilia Brebenel- Ș ț ț
“Comunicare în limba română”- manual pentru clasa a II-a , Semestrul II, Editura Intuitext ,
București , 2014
– Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
-”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” – suport de curs SOFTWIN 2013
SECVEN-
ȚELE
LECȚIEI CONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂEVALU
ARE
Forme
deMetode și
procedeeMateria-
le și
118

organi
zaremijloace
didacti-
ce
1.Moment
organiza-
toric Asigurarea climatului necesar
desfășurării lecției și pregătirea de către
elevi a celor necesare lecțieiFrontal
2.Verifica-
rea temei
pentru
acasă
Verificarea temei calitativ și
cantitativFrontalConver-
sația de
verificare
Caietele
elevilor
3.
Captarea
atenției Se realizează prin prezentarea unei
planșe cu un text în care propozițiile s-au
amestecat. Rolul elevilor este de a restabili
ordinea:
- Bună dimineața, copii !
Soneria sună.
Lecția de limba română începe.
- Bună dimineața, doamnă
învățătoare !
Doamna învățătoare intră în clasă.FrontalConversa-
ția
ExercițiulPlanșa cu
textulEvalua-
re orală
4.
Reactuali-
zarea
cunoștințe-
lor Solicit reactualizarea și
consolidarea cunoștințelor referitoare la
dialog:
Ce reprezintă dialogul?
Cine comunică în textul scris pe
planșă ? (doamna învățătoare și elevii)
Cum sunt marcate în scris spusele
unei persoane care ia parte la dialog ? (…
prin linia de dialog.)
Unde se scrie ea ? (…la început de
rând, cu alineat.)FrontalConversa-
țiaPlanșa cu
textulEvalua-
re orală
5.
Anunțarea
temei și a
obiective-
lor Astăzi, la Comunicare în limba
română, în cadrul lecției „Comunicarea cu
dialog. Începerea, continuarea, încheierea
dialogului”, vom citi, vom compune și
vom scrie dialoguri.
Se notează titlul lecției la tablă și în
caietele elevilor.FrontalConversa-
ția
ExplicațiaCaietele
elevilor
6.
Dirijarea
învățării Se solicită deschiderea manualelor și
citirea în perechi a dialogurilor date.
Se concluzionează că în cadrul unui
dialog, fie la început, fie pe parcurs sau la
sfârșit, se folosesc diverse formule
politicoase de adresare.
Elevii notează apoi aceste
informații din manual: Reține! Din
chenarul galben.
În
perechi
Frontal
FrontalExercițiul
Explicația
Conversa-
țiaManuale
Caietele
elevilor
Laptop,
video-Evalua-
re orală
Evalua-
119

Urmează prezentarea unui material
PPT ce conține informații și exerciții pe
tema dialogului.Individu
alExercițiul
Explicația
Problema-
tizareaproiectorre scrisă
7.
Obținerea
performan
ței Se realizează prin compunerea unui
dialog pe baza unei imagini din
prezentarea PPT.
Se dă citire câtorva dialoguri de
către 2-3 elevi.Individu
al
FrontalExercițiul
Conversa-
ția
Explicația
Problemati
zarea
Munca
indepen-
dentăCaietele
elevilor
Laptop,
video-
proiec
torObserva
rea
sistema
tică a
compor
tamentu
lui
elevilor
–
capacita
tea de a
rezolva
proble
me
Evalua
re scrisă
8.
Încheierea
lecției Se solicită răspunsul la întrebarea
“Ce am lucrat astăzi la prima oră de
comunicare?
Se fac aprecieri verbale.Conversa-
țiaApreci
eri
verbale
PROIECT DE LECȚIE
Data: 17. 02. 2016
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București, sector 6
Profesor pentru învățământul primar : Munteanu Angela
Clasa a II-a B
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: Prin toate colțurile lumii
Subiectul lecției : Polul Sud
Tipul lecției : dobândire de cunoștințe

Competențe generale:
5.Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat
6.Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
7.Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
Competențe specifice:
MEM: 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații, prin observarea și generalizarea
unor modele sau regularități din mediul apropiat
120

3.2 Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social
4.1 Descrierea unui plan de lucru folosind câțiva termeni științifici, reprezentări prin desene
și operatori logici “și”, “sau”, “nu”
4.2. Formularea unor consecințe rezultate în urma observării unor relații, fenomene, procese
simple
5.1 Sortarea, clasificarea și înregistrarea prin desene și tabele a unor date din mediul
cunoscut
CLR: 1.1 Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
1.2 Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
DP: 2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară
Obiective operaționale:
Pe parcursul și la sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
O1 – să identifice animalele de la Polul Sud;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii identifică animalele respective.
O2 – să opereze cu informații despre mediul natural de viață de la Polul Sud;
Obiectivul se consideră realizat dacă 30 din 34 de elevi operează corect cu noțiunile învățate.
O3 – să răspundă corect la întrebări legate de tema lecției;
Obiectivul se consideră realizat dacă 30 din 34 de elevi răspund corect la întrebările adresate.
O4– să rezolve sarcinile individual sau frontal, în raport cu cerința;
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii rezolvă sarcinile individual sau frontal.
STRATEGII DIDACTICE:
1. RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, exercițiul, observația, demonstrația, munca
independentă;
Forme de organizare : frontal, individual.
2. RESURSE MATERIALE : videoproiector, laptop, prezentare PPT, manuale, caietele elevilor,
fișe de lucru, planșa- ciorchine, fișe- temă pentru acasă;
3. RESURSE TEMPORALE : 45 minute
4. RESURSE UMANE : 34 elevi
5. RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă
6. FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică, aprecierile verbale, proba
orală, proba scrisă
Bibliografie:

▪ Mirela Mihăescu, tefan Pacearcă, Ani a Dulman, Crengu a Alexe, Otilia Brebenel, Ș ț ț
Claudia Ionescu, Matematică și explorarea mediului– manual pentru clasa a II-a ,
Semestrul II, Ed. Intuitext, București, 2014
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor
cheie la școlarii mici” – suport de curs SOFTWIN 2013
121

SECVEN
ȚELE
LECȚIEICONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIVSTRATEGIA DIDACTICĂ
EVALU
AREForme
de
organi
zareMetode
și proce
deeMateria
le și
mijloa
ce
didacti
ce
1.Moment
organizato
ricAsigurarea climatului necesar desfășurării
lecției și pregătirea de către elevi a celor
necesare lecției
2.Verificar
ea temei
pentru
acasă
Verificarea temei calitativ și cantitativ FrontalConver
sația de
verifica
re
Caietele
elevilor
3.
Reactuali-
zarea
cunoștințe
lorElevii completează un ciorchine despre Polul
Nord: ce fel de mediu de viață este, faună,
climă.FrontalConver
sația
Exerci-
țiulPlanșa-
ciorchi
neProbă
scrisă
4.
Captarea
atenției Se realizează printr-o poezie FrontalConver
sațiaTextul
poeziei
5.
Anunța-
rea temei
și a
obiective-
lor Anunțarea titlului lecției: ,,Polul Sud” și
scrierea lui pe tablă
Anunțarea obiectivelor lecției într-o manieră
accesibilă elevilorFrontalConver-
sația
Explica-
țiaTabla
Caietele
elevilor
6.
Dirijarea
învățăriiSe prezintă materialul PPT despre Polul Sud.
Se deschid manualele de Matematică și
Explorarea Mediului la pagina 11.
Se observă imaginile cu animale ce trăiesc la
Polul Sud. Se notează în caiete numele
acestora.Frontal
Frontal
Indivi-
dualExplica-
ția
Conver-
sația
Munca
indepenMaterial
PPT
Video-
proiec-
tor
Manual
ulObserva-
rea
sistemati
că
122

Se citește de către profesor și un elev
articolul cu informații despre Polul Sud. Se
dau explicații.
Se răspunde oral la întrebările din manual.
Se citește de către profesor și un alt elev
Reține, apoi toți elevii notează în caiete
informațiile.
Un alt elev citește cu voce tare curiozitățile
de la rubrica Știați că…
Se lucrează exercițiul 4 din manual: punctul
a oral, punctul b în scris, mai întâi în caiete,
apoi la tablă.Frontal
Indivi-
dual
Frontal
Indivi-
dualden
tă
Conver-
sația
Exerci-
țiul
Munca
indepen
dentăCaietele
elevilorProba
orală
Proba
scrisă
7.
Asigura-
rea
retenției și
transferu-
lui Se realizează printr-o fișă de lucru Activi-
tate
fronta-
lă
Activi-
tate
indivi-
dualăExplica-
ția
Exerci-
țiul
Munca
indepen
dentăFișa de
lucruProbă
scrisă
8.
Încheierea
lecțieiSe dă tema pentru acasă
Se fac aprecieri verbale asupra felului în
care s-a desfășurat lecția. Activi-
tate
fronta-
lăConver-
sația
Explicaț
iaFișa-
temă
pentru
acasă- Apreci-
eri
verbale

PROIECT DE LEC ȚIE
Data: 17.02.2016
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 117, București
Profesor pentru învățământul primar MUNTEANU ANGELA
Clasa a II-a B
Arii curriculare: Arte și Tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de învățare : Prin toate colțurile lumii
Subiectul activității: Pinguinul- colorare, decupare, lipire, asamblare
Tipul de activitate : consolidare de priceperi și deprinderi
Competențe generale :
3.Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
familiare
123

4.Realizarea de creații funcționale și /sau estetice folosind materiale și tehnici elementare
diverse
Competențe specifice:
AV AP:1.2. Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/
modelaj/colaj/film/desen animat, care reflectă un context familiar
1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
2.2. Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, apelând la forme simple de exprimare
specifice artelor
2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct
2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază
elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
DP: 2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară
CLR: 1.2. Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar
1.5. Manifestarea curiozității față de receptarea semnificației mesajelor orale, în contexte de
comunicare cunoscute
Obiective operationale:
Pe parcursul și la sfârșitul activității elevii vor fi capabili :
O1 – să numească materialele folosite în activități practice
Obiectivul se consideră realizat dacă to ți elevii recunosc materialele de lucru puse la dispoziție.
O2 – să utilizeze corect instrumentele de lucru;
Obiectivul se consideră realizat dacă 28 din 34 de elevi folosesc corect foarfeca, lipiciul, hârtia și
cariocile.
O3 – să folosească în mod corect tehnicile de lucru însușite: conturare, decupare după contur,
colorare, lipire, asamblare;
Obiectivul se consideră realizat dacă 25 din 34 de elevi folosesc corect tehnicile de lucru însușite.
O4 – să îmbine într-un ansamblu elementele, respectâ nd criteriile estetice și funcționale enunțate
Obiectivul se consideră realizat dacă 25 din 34 de elevi respectă criteriile estetice și funcționale
enunțate la început.
O5 – să aprecieze lucrările proprii și ale colegilor, ț inând cont de anumite criterii
Obiectivul se consideră realizat dacă 3 din 4 elevi desemnați argumentează logic părerea despre
lucrările expuse, pe baza criteriilor enunțate
STRATEGII DIDACTICE
1.RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, Turul Galeriei
Forme de organizare : individual, frontal.
2.RESURSE MATERIALE : șabloane, carton colorat, creioane grafice HB, foarfece, lipici,
modelul învățătoarei, ouă din polistiren, carioci, ochi mobili
3.RESURSE TEMPORALE : 45 minute
4.RESURSE UMANE : 34 elevi.
124

5.RESURSE SPAȚIALE : sala de clasă.
6.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică , proba practică, aprecierile
verbale.
BIBLIOGRAFIE
-Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/ 19.03.2013
-”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii mici” – suport de curs SOFTWIN 2013
SECVENȚELE
LECȚIEI CONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂ
Forme de
organiza
reMetode și
procedee
1.Moment
organizatoricPregătirea elevilor pentru lecție frontală
2.Captarea atenției Pentru că la Matematică și Explorarea
Mediului am aflat informații interesante
despre Polul Sud, la ora de Arte vizuale și
abilități practice vom rămâne în acea zonă a
lumii.
Pentru captarea atenției expun modelul.frontalăconversa-
ția
3.Anunțarea temei și a
obiectivelorAnunț elevii că vor colora, vor desena după
șablon, vor decupa și vor asambla elementele
componente ale unui pinguin.frontală
conversa-
ția
4.Dirijarea învățării Intuirea modelului prezentat de doamna
învățătoare; precizarea părților componente
Stabilirea etapelor de lucru ș i a criteriilor de
evaluare prezentate pe o planșă
Demonstrarea execuț iei celor patru
compoziții:
1. desenarea pe cartoanele colorate, folosind
șabloanele, a conturului ciocului, aripilor,
picioarelor pinguinului și decuparea lor;
2. colorarea cu cariocă neagră a părții de
sus a oului din poilistiren;
3. lipirea pe ou a elementelor decupate
anterior;
4. finalizarea lucrării prin adăugarea
ochilor.frontalăconversația
observația
demonstra
ția
explicația
125

5.Obținerea
performanțeiRepetarea de către 2-3 elevi a etapelor de
lucru enumerate.
Realizarea de că tre elevi a produselor
propuse, cu ajutorul doamnei învăță toare, pe
fond muzical.individua
lăexercițiul
6.Încheierea lecției,
activități în completareCâțiva copii își prezintă lucrarea și spun o
informație despre pinguin sau mediul de la
Polul Sud, aflată la ora de MEM.
Lucrările vor fi așezate apoi la expoziție ș i 3
elevi vor alege cele mai reușite lucrări
justificând alegerea făcută în funcț ie de
criteriile de evaluare
Se fac aprecieri referitoare la modul în care
elevii au participat la activitate.frontalăconversația
Turul Galeriei
BIBLIOGRAFIE
1.Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar pentru clasa pregătitoare –
program de formare continuă pentru cadrele didactice din învățământul primar, suport de curs,
2014
2.Aebli, H., Didactica psihologică. Aplicații în didactica psihologiei lui J. Piaget , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1973
3.Cerghit, Ioan, Metode de învățământ , ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,
București, 1997
4.Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri stiluri și strategii ,
Aramis, București, 2002
5.Ciolan, Lucian, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar , Editura
Polirom, București , 2008
6.Ciolan, Lucian, Învățarea integrată , Editura Polirom, Iași, 2008
7.Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului , E.D.P., București, 1994
8.Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 2000
9.Cucoș, C., coord., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom,
Iași, 1998
10.Curriculum Național – Cadru de referință , M.E.N.- C.N.C, Corint, București, 1998
11.D’Hainaut, L., Programe de învățământ și educație permanentă , București, EDP, 1981
126

12.Dragu A., Cristea S., Psihologie și pedagogie școlară , ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura
Ovidius Constanța, 2003
13.Good, Dictionary of Education, Editura McGraw-Hill Inc.,US, 1973
14.Ilica A., Herlo D, Binchiciu V., Uzum C., Curetean A, O pedagogie pentru învățământul primar ,
Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2005
15.Joița, E.- coord., Ilie, V., Vlad, M., Frăsineanu, E., Pedagogie și elemente de psihologie școlară
pentru examenele de definitivare și obținerea gradului didactic II, Ed. Arves, Craiova, 2003
16.Legendre, Renald, Dictionnaire actuelle de l’education, Editura Guerin , 1993
17.Macavei E., Pedagogie. Propedeutică. Didactică , EDP, București, 1997
18.Neacșu, Ioan, Metode și tehnici de învățare eficientă, București, Editura Militară, 1990
19.OCDE, Programmes scolaires. Mode d’emploi , 1998
20.Oprea, Crenguța Lăcrămioara, Strategii didactice interactive , EDP R.A., București, 2009
21.Petrescu, P., Pop, V., Transdisciplinaritatea –o nouă abordare a situațiilor de învățare , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 2007
22.Programe școlare pentru învățământul primar , MEN, București, 1998
23.Raport de cercetare ICOS „ Modalități de dezvoltare a competențelor cheie în învățământul
primar”
24.Radu, I., Introducere în psihologia contemporană , editura Sincron, 1991
25.Singly, Francois de; Blanchet, Alain; Gotman, Anne; Kaufmann, Jean-Claude; Ancheta și
metodele ei, Editura Polirom, Iași, 1998
26.Tomșa, Gh., (coord.), ,,Psihopedagogie preșcolară și școlară”, Ed. Coresi, București, 2005
27. www.didactic.ro
28. www.edu.ro
29. www.scribd.com
30. xxx, Dicționar de pedagogie , EDP, 1979

127