DREPTURILE, PROTEC ȚIA ȘI ASISTEN ȚA VICTIMELOR [617710]

DREPTURILE, PROTEC ȚIA ȘI ASISTEN ȚA VICTIMELOR
TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN CURSUL PROCESULUI PENAL –
PERSPECTIVE JURIDICE ȘI PSIHOSOCIALE*

Anamaria SIMON ,
Inspector de specialitate
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane,
Centrul Regional Cluj
Telefon : 0744-693971;
Email : [anonimizat]

Abstract
Year by year, children, teenagers, women and men are trapped by organized criminal
groups and forced to beg, to work in inhu man condition or exploited through sexual
exploitation. Trafficking in human beings is a multiphaced phe nomenon with serious
consequences on victim’s safety, health and fundamental rights. This problem has been
manifested in regions that lack adequate le gislation to prevent it. Recognized as a
phenomenon of international organized cr ime and a gross human ri ghts violation, the
trafficking in person prevention, countering and th e assistance of victims needs coordinated
interinstitutional and multidisciplinary efforts of all those involved in the anti-trafficking
fight. This paper presents Romania’s legislat ive and interinstitutional efforts to counteract
trafficking in human beings and to assure victim s social protection and interests. In this
respect, the paper discusses aspects concerning the protection and psychos ocial assistance of
victims in the penal process, since their iden tification as victims unt il the end of criminal
proceedings. The Human Trafficking Victims C oordination Program in the Penal Process,
implemented by the National Agency Against Trafficking in Person, aimed to increase
victims trust in the judicial institutions and their participation in the penal process, is
illustrated by a case study.

Key words : trafficking in person, vict im, human trafficking victim’s rights, consequences
of trauma, the victim during the penal process.

Drepturile victimelor tr aficului de persoane

* Lucrarea a fost prezentat ă la Conferin ța Națională:„Nevoi, drepturi și responsabilit ăți.
Aspecte etice și juridice ale rela ției profesionale cu persoanele aflate în dificultate”,
Cluj-Napoca, 27 septembrie 2008, organizat ă de Universitatea „Babe ș-Bolyai”

Traficul de persoane este o vi olare a drepturilor umane, o crim ă la adresa demnit ății și
integrității umane. Ciclul traficului de persoane nu poate fi întrerupt f ără a avea în vedere
drepturile și nevoile celor trafica ți. Măsurile menite s ă combată traficul de persoane trebuie
să fie centrate pe drepturile victimei, iar asisten ța specializat ă și complex ă trebuie s ă fie
accesibilă victimelor f ără discriminare, pentru a redresa și repara abuzul asupra drepturilor
suferite de ace știa:
Dreptul la protec ție fizică:
 Victimele traficului de fiin țe umane pot beneficia, la cerere, de protec ție din parte din
partea Ministerului Internelor și reformei Administrative dac ă sunt părți în procesul
penal intentat împotriva trafican ților (cf. art. 24, al . 1 din HG nr. 299/2003 )
 în cadrul Centrelor de asisten ță și protecție a victimelor traficul ui de persoane (cf.
Legii 678/2001, art. 53, al. 1)
 prin includerea într-un program de protec ție a martorilor – garantat prin Legea
682/2002 privind protec ția martorilor
Dreptul la asisten ță psihologic ă și socială gratuite :
 Poate fi asigurat atât din partea personalului specializat al Centrelor de asisten ță și
protecție a victimelor traficului de persoane înfiin țate prin Legea 678/2001 (cf. art.32,
al.4), cât și din partea Serviciului de protec ție a victimelor și reintegrare social ă a
infractorilor (conform Legii 211/2004, art. 7)
 Asistența psihologic ă și socială poate fi asigurat ă și de către organiza țiile
neguvernamentale, independent sau în cooperare cu autorit ățile publice (cf. Legii
678/2001, art. 12)
Dreptul la asisten ță juridică gratuită:
 Potrivit Legii 211/2004, art. 14 – 18, acest tip de asisten ță se acordă la cerere (dac ă
victima a împlinit vârsta de 18 ani), cu condi ția probării calității de victim ă a
infracțiunilor prev ăzute de art. 14 (al. 1, lit. a) sau, potrivit art. 15, dac ă venitul lunar
al victimei pe membru de familie este cel mult egal cu salariul de baz ă minim brut pe
țară;

 Legea 678/2001 (art. 44) pr evede în mod expres c ă asistența juridică este obligatorie
în cazul victimelor traficului de persoane, f ără nici o apreciere din partea organelor
judiciare
Dreptul la asisten ță medicală:
 Asistența medical ă este garantat ă victimelor traficului de pe rsoane în cadrul Centrelor
de asisten ță și protecție a victimelor traficul ui de persoane înfiin țate conform Legii
678/2001 (art. 32, al. 4).
Dreptul la reintegrare școlară:
 Reintegrarea elevilor victime ale trafic ului de persoane în sistemul educa țional, în
funcție de specificul traumei suferite (cf HG nr. 299/13.03.2003, art. 16, lit. h )
Dreptul la reintegrare profesional ă:
 Victimele traficului de fiin țe umane au dreptul de a beneficia "cu prioritate" de
serviciile Agen țiilor de Ocupare și Formare Profesional ă (cf. procedurilor de aplicare
ale Legii 678/2001 – HG nr. 299/2003)
Dreptul la informare :
 Cu privire la drepturile procesuale ale persoanei v ătămate, părții vătămate și părții
civile, precum și a serviciilor de care pot beneficia – de c ătre judecătorul, procurorul,
ofițerul sau agentul de poli ție la care se prezint ă victima (Legea 211/2004, art.4)
Dreptul la confiden țialitate:
 Viața privată și identitate victimelor traficului de persoane sunt ocrotite prin
prevederile Legii 678/2001

Victimele traficului de persoa ne – perspectiva psihosocial ă

Pentru a în țelege reac țiile și comportamentul victimelor tr aficului de persoane, care
uneori pot p ărea greu de în țeles, atât în via ța lor de zi cu zi, cât și în cursul particip ării lor în
procesul penal, va trebui s ă se aibă în vedere natura grav ă a experien ței traumatice prin care
acestea au trecut. Din pers pectiva victimei, experien ța de trafic presu pune începutul unui
ciclu de violen țe, abuzuri și teamă, ca urmare a tratamentului brutal, crud și manipulator din
partea traficantului.

Prinse în capcana trafican ților, victimele sunt supuse unor tratamente înjositoare si
exploatate în regim de sclavie, fiind for țate să accepte exploatarea sexual ă sau alte forme de
servitute, cum ar fi munca sau servicii for țate, sclavia sau prelevarea de organe. În multe
cazuri, victimele au suferit v ătămări corporale și psihologice atât de grav e, încât, din punct de
vedere medical, nu mai este posibil ă o refacere complet ă și revenirea la s ănătatea fizic ă și
mentală inițială.
Abuzuri suferite de vi ctime din partea trafican ților pot fi multiple, de la deprivarea de
mâncare și odihnă, la condi ții de trai extrem de precare, la limitarea sau negarea libert ății de,
accesul la asisten ță medicală limitat sau negat, modalit ăți diferite de exploatare, abuzul
sexual, izolare și uneori men ținerea în stare de captivitate, abuzul fizic, amenin țările,
intimidarea.
Pentru a face fa ță tuturor acestor experien țe traumatice victimele traficului de persoane
pot dezvolta o serie de reac ții, cum ar fi:
 Apatie/ resemnare: Violența, abuzurile, amenin țările și controlul exercitat de c ătre
traficanți determin ă victimele s ă învețe să accepte orice. Orice mijloace sau
modalități de a reac ționa sau a face fa ță pericolului sunt eliminate, iar trafican ții se
folosesc de aceste tactici pentru a subjuga și exploata sexual victimele.
 Supunere/ obedien ță: Victimele sunt for țate să adopte un comportament conformist;
devin obediente pentru a evit a represiunile (pedepsele) și violențele îndreptate asupra
lor. Mai mult decât atât, victimele tr ăiesc într-o atmosfer ă în care în permanen ță le
sunt oferite informa ții false, menite s ă prevină ca ele să se adreseze poli ției sau să
încerce să fugă.
 Reacții dezadaptative: Traumele acumulate determin ă neîncrederea victimelor fa ță de
oricine. Realitatea din jurul lor este distorsionat ă, iar victimele se îndoiesc atât de ele
cât și de alte persoane. Tr ăind într-o realitate lipsit ă de control și abuzivă a
demonstrat c ă oamenii în final aleg s ă se schimbe pe ei în șiși pentru a se “adapta”
mediului în care tr ăiesc, renun țând la a încerca s ă schimbe caracteristicile mediului.
De aceea, devine foarte greu victimelor s ă ia decizia de a sc ăpa/ ieși din situa ția de
trafic.
 Negarea : Majoritatea victimelor adopt ă o reacție de auto-ap ărare și aleg să nu
dezvăluie nimic familiei, prietenilor sau chiar persoanelor chemate s ă o ajute și

încearcă să țină totul secret. Recurg la minciun ă pentru a ascunde familiei ceea ce li s-
a întâmplat, dar o alt ă reacție de natur ă psihologic ă se creeaz ă: puternice sentimente
de lipsă de valoare, ru șine și vină.
Efectele traumelor se pot manifesta atât pe planul s ănătății fizice, cât și a sănătății mentale,
victimele prezentând în general un complex de reac ții psihosomatice, psihologice și/sau
psihopatologice. Acordarea asisten ței specializate, în acord cu nevoile lor fiind un element
extrem de important în munca cu vi ctimele traficului de persoane.
Asistența psiho-social ă victimelor nu este condi ționată de participarea lor în procesul
penal.
Victima – parte în procesul penal

Declarația Națiunilor Unite privind Principiile de baz ă în dreptul victimele crimelor și
ale abuzurilor de putere (1985), define ște termenul de victim ă ca fiind acele persoane, care în
mod individual sau colec tiv, au suferit orice daun ă, fizică sau psihic ă, trăiri emoționale,
pierderi economice sau v ătămarea substan
țială a drepturilor lor f undamentale, prin ac țiune
sau inacțiune care încalc ă legislația penală în vigoare, în cadrul st atelor membre, inclusiv
acele legi care stipuleaz ă abuzul ilicit de putere. Persoana este considerat ă victimă indiferent
dacă autorul este identificat, ar estat, cercetat sau condamnat și, indiferent de rela țiile între
autor și victimă.
Specificarea sintagmei de victim ă a traficului de persoane apare în Conven ția
Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiin țe umane, ratificat ă prin Legea
nr. 300/2006, care define ște victima ca orice persoana fizic ă supusa traficului de persoane.
În cadrul legisla ției române ști prin termenul persoan ă vătămată înțelegem persoana
care a suferit o v ătămare a intereselor sau drepturilor sale prin comiterea unei fapte
antisociale. Are aceast ă calitate cât ă vreme nu s-a început urm ărirea penal ă.
În cadrul procesului penal victima traficului de pers oane se poate constitui:
 Parte vătămată, ca persoan ă care a suferit prin fapta penal ă o vătămare fizic ă, morală
sau material ă și participă în procesul penal
 Parte civil ă, desemnând persoana v ătămată care exercit ă acțiunea civil ă în cadrul
procesului penal

 Martor: Persoana v ătămată poate fi ascultat ă ca martor, dac ă nu este constituit ă parte
civilă sau nu particip ă în proces ca parte v ătămată. În aceast ă calitate, persoana poate
fi audiată cu identitate protejat ă, atunci când exist ă probe sau indicii temeinice c ă
viața, integritatea corporal ă sau libertatea lui sau a altei pe rsoane ar putea fi periclitat ă
Declarația victimei constituie mijloc de prob ă și poate fi folosit ă la aflarea adev ărului,
coroborate cu celelalte mijloace de prob ă. Tot în cursul procesului penal victim ă este
interpelat ă cu privire la prejudiciile materiale și morale suferite, în vederea solu ționării și a
laturii civile a cauzei.
Obstacole în participarea vi ctimei în procesul penal
De obicei, victimele nu de țin cunoștințe, informa ții cu privire la procedurile judiciare și
administrative aplicabile, motiv pentru care pot manifesta reticen ță în momentul identific ării
lor de către organele de urm ărire penal ă. Mai mult, ca urmare a abuzurilor multiple suferite ș
i
a consecin țelor complexe asupra psihicului lor, vi ctimele pot manifesta neîncredere în a
colabora cu poli ția sau alte autorit ăți.
În colaborarea cu organele j udiciare victimele traficului de persoane po t întâmpina o
serie de obstacole interne, cum ar fi:
 Temerea c ă va fi supus ă unei anchete penale, în care prezen ța ei echivaleaz ă cu
recunoașterea faptului c ă a locuit și a lucrat ilegal în țara de destina ție
 Teama de a fi tras ă la răspundere pentru c ă a lucrat în industria sexului în pofida
situațiilor de impunitate prev ăzute de lege
 Temerea victimei de corup ție și cunoașterea despre raporturile di ntre organele oficiale
și traficanți
 Amenințarea victimei de posibila r ăzbunare din partea traficantului, în m ăsura în care
organele în drept nu îi pot oferi protec ție
 Traumatizarea și rușinea victimei cauzate de lucrul sau serviciile pe care trebuia s ă le
presteze, nedorind ca rudele sau cuno ștințele sale să afle prin ce a trecut
 Temerea victimei c ă plângerea sa nu va avea ef ectul scontat din cauza prejudec ăților,
cum ar fi prejudec ățile despre prostitu ție
 Lipsa informa țiilor cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile

Colaborarea victimei cu justi ția va fi eficient ă doar în momentul câ nd obstacolele interne,
dar și presiunile, amenin țările și riscurile la care este expus ă vor fi eliminate, asigurându-se
protecția ei fizică și socială deplină, cu garantarea dreptur ilor sale fundamentale.

Programul de coordonare a vict imelor în procesul penal
În lupta împotriva traficului de persoa ne, atât la nivel de prevenire, cât și de combatere
sau asisten ță a victimelor, se impune o abordare multidisciplinar ă și interinstitu țională.
Cooperarea stâns ă dintre organele judiciare și alte institu ții sau organiza ții non-
guvernamentale constituie o parte esen țială a acestui r ăspuns, scopul comun fiind acela de
asigurare a protec ției victimelor, cu respectarea și garantarea drepturilor acestora, în
conformitate cu documentele interna ționale în materie. (Protocolul privind prevenirea,
reprimarea și pedepsirea traficului de pe rsoane, în special a femeilor și copiilor, adi țional la
Convenția Nașiunilor Unite împotriva criminalit ății transnaționale organizate)
Eforturile de protec ție a victimelor traficului de persoane trebuie s ă se regăsească și în
măsurile luate în cursul procesului pe nal, de la identificarea victimei pân ă la finalizarea
acestuia. În acest scop, Agen ția Națională Împotriva Traficului de Pe rsoane în parteneriat cu
Inspectoratul General al Poli ției Române, Inspectoratul General al Poli ției de Frontier ă
Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția de Investigare a
Infracțiunilor de Crim ă Organizat ă și Terorism, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la
București, și-au intensificat și coordonat eforturile, prin imp lementarea „Programului de
coordonare a victimelor traficului de persoane în pr ocesul penal”.
Programul vizeaz ă crearea unui r ăspuns unitar r ăspuns unitar, coordonat, destinat
victimelor traficului de pers oane care sunt martori sau p ărți vătămate în procesul penal, prin
coordonarea interinstitu țională a celor implica ți în lupta împotriva traf icului de persoane în
vederea încuraj ării victimelor de a participa în cadrul procesului penal.
Obiectivele programului sunt:
 Creșterea num ărului de victime ale trafic ului de persoane care s ă se constituie parte
vătămată sau martori în procesul penal.
 Creșterea gradului de participare a victimel or traficului de persoane la fazele
procesului penal.

 Respectarea drepturilor persoanei legate de participarea în toate fazele procesului
penal.
 Cunoașterea de c ătre victim ă a procedurilor judiciare și administrative aplicabile.
 Facilitarea accesului victimelor tr aficului de persoane care intr ă în contact cu
organele de anchet ă penală, la serviciile de asisten ță specializate.
Mandatul programului este acela de a men ține contactul permanent cu victimele, de a
oferi informa ții victimelor despre drepturile pe care le au și serviciile la care pot s ă se
adreseze pentru asisten ță specializat ă, de a fi la curent cu as pectele legate de proces și de a
oferi informa ții victimelor despre mersul cazului și de a informa și pregăti persoana referitor
la aspectele cu care se poate confrunta pe parcursul derul ării procesului penal.
Instituțiile partenere în cadrul acestor ac țiuni sunt de obicei: Parchetul, Tribunalul,
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane cu Centrele Teritoriale, Inspectoratul
General al Poli ției Române, Serviciile de proba țiune, Serviciile de asisten ță specializat ă:
ONG-uri, DGASPC, centre de stat.

Studiu de caz: Modul de func ționare a Programului de coordonare a
victimelor traficului de persoane în procesul penal
Date privind victima:
 M.Lavinia, gen feminin, în vârst ă de 20 ani, n ăscută în municipiul Cluj Napoca.

Provine dintr-o familie organizat ă, cu 4 copii (victima mai are un frate în vârst ă de 24
ani, o soră geamănă și doi frați mai mici în vârst ă de 14, respectiv 10 ani)
 A absolvit 8 clase la o școală gimnazial ă din Cluj Napoca, iar mai apoi a urmat
cursurile unei școli profesionale, ob ținând calificarea în meseria de croitor. A lucrat 3
luni la o firm ă de confec ții, dar mai apoi a renun țat din cauza salariz ării.
 Victima locuie ște împreun ă cu părinții, într-un apartament cu 3 camere.
 Relația victimei cu mama este conflictual ă, simte că nu îi ofer ă înțelegere și ajutor.
Despre rela ția cu tatăl declară că este bun ă, deși acesta consum ă uneori b ăuturi
alcoolice, motiv pentru care în familie exist ă conflicte.

Istoricul de trafic:
 Racolarea: În vara anului 2006, pe când se afla în concediu la mare, i s-a oferit de
către un prieten un loc de munc ă la o pizzerie din Spania. Fiind sigur ă că părinții nu
vor fi de acord cu pl ecarea ei, nu i-a anun țat cu privire la inten țiile sale. Nu și-a găsit
cartea de identitate, iar la recomandarea traficantului, și-a făcut pașaportul în baza
cărții de identitate a surorii sale gemene.
 Transportul: S-a realizat cu autoturismul traficantului, fiind înso țită și de un veri șor al
acestuia, care ar fi urmat s ă lucreze ca agent de paz ă în Spania.
 Exploatarea: Victima a fost obligat ă să se prostitueze în cluburi de noapte din Spania,
sub amenin țările permanente ale traficantului și soției acestuia, care practica de
asemenea prostitu ția. Era supravegheat ă și însoțită în permanen ță de către aceștia,
atât în apartamentul unde o cazaser ă, cât și cluburi. Tot profitul a fost confiscat de
către traficant.
Abuzurile suferite de victim ă: bătăi (ori de câte ori refuza s ă meargă la club),
amenințări
(că o vor aduce și pe sora ei), deprivare de hran ă și îndatorare (pentru transport și
cazare).
 Scăparea: pe cont propriu, pr ofitând de o scurt ă plecare din ora ș a trafican ților. S-a
întors în țară cu autocarul, iar la scurt timp a semnalat organelor de cercetare penal ă
situația prin care a trecut.

Asistența victimei în procesul penal:
În faza de urm ărire penal ă:
 În cursul lunii februarie 2007, organele de urm ărire penal ă au solicitat prezen ța
inspectorilor de specialitate din cadrul Centrului Regional ANITP la audierea
victimei.
 În aceast ă etapă victima a fost informat ă cu privire la rolul fiec ărui profesionist
(procuror, ofi țer de poli ție, psiholog), la drepturile pe care le are și serviciilor la care
poate avea acces.
 Ulterior, inspectorul de specialitate ANITP (coordonator de caz) a realizat evaluarea
inițială asupra nevoilor de asisten ță ale persoanei și informarea acesteia.

 Referirea persoanei c ătre servicii de asisten ță specializat ă. Inspectorul de specialitate
– coordonatorul de program teritorial ANI TP – a asistat vict ima în contactarea
furnizorilor de asisten ță specializat ă: stabilirea unui plan de protec ție, consiliere
psihologic ă (evaluare și consiliere psihologic ă), asistență medicală, medierea rela țiilor
cu familia, reintegrare profesional ă (curs de calificare profesional ă în domeniul
operării calculatorului și obținerea unui loc de munc ă)
De asemenea, prin men ținerea leg ăturii cu organele de anchet ă penală, coordonatorul
programului a facilitat:
 Informarea victimei despre evolu ția anchetei (de exp. în științarea efectu ării de
arestări)
 Necesitatea lu ării de noi declara ții și înștiințarea victimei de necesitatea și momentul
prezentării la organul de urm ărire penal ă
 În situația în care securitatea victimei a fost periclitat ă s-a solicitat sprijinul ofi țerilor
de poliție pentru luarea m ăsurilor de protec ție necesare
 Realizarea asisten ței logistice legate de transportul pentru prezentarea la organele de
anchetă penală.

În faza de judecat ă:
 Înștiințarea victimei traficului de persoane de ini țierea fazei de judecat ă și necesitatea
prezentării în fața instanței. Coordonarea cu institu țiile responsabile vizavi de
procedura cit ării victimei.
 Însoțirea victimei la sediul instan ței de judecat ă înainte de data pr ocesului pentru a o
familiariza cu sediul instan ței și sala de judecat ă. I s-a explicat modul de desf ășurare a
procesului și rolul persoanelor prezente în sal ă.
 Protejarea securit ății victimei traficului de persoane pe durata procesului penal: prin
colaborarea cu Inspectoratul de Jandarmi, s-a asigurat protec ția fizică a acesteia,
evitându-se astfel și posibilitatea exercit ării unor presiuni din partea apar ținătorilor
traficanților
 Însoțirea victimei de c ătre inspectorul de specialitate ANITP pe toat ă durata
procesului de judecat ă.
 Asigurarea asisten ței juridice de c ătre personal specializat.

 Informarea persoanei cu privir e la drepturile pe care le are pe parcursul fazei de
judecată: dreptul la asisten ță juridică, dreptul la asisten ță psihologic ă, dreptul la
măsuri speciale de protec ție, dreptul de a solicita instan ței de judecat ă ca ședința să
fie secretă, dreptul de a se constitui parte civil ă.
Procesul penal în care victima este implicat ă nu s-a finalizat pân ă în prezent, informarea ei va
continua și după proces, atâta timp cât exist ă un risc de siguran ță pentru victim ă, familia ei
sau alte persoane apropiate.
Rezumat:
În fiecare an, copii, adolescen ți, femei și bărbați cad victime ale re țelelor de trafic,
fiind obliga ți să cerșească, să munceasc ă în condiții inumane sau s ă se prostitueze. Traficul
de persoane este un fenomen cu consecin țe grave asupra siguran ței, sănătății și drepturilor
fundamentale ale victimelor. Acest fenimen se manifest ă cu precădere în zonele în care
lipse
ște o legisla ție corespunz ătoare .
Recunoscut ca un fenomen infrac țional interna țional, de crim ă organizat ă și o
încălcare grav ă a drepturilor umane, prevenirea și combaterea traficul de persoane, precum și
asistența victimelor necesit ă eforturi interinstitu ționale și multidisciplinare comune ale
tuturor celor implica ți în lupta antitrafic.
Lucrarea de fa ță prezintă eforturile legislative și de colaborare interinstitu țională
făcute de România pentru a contracara traficul de fiin țe umane și de a asigura protec ția
socială și interesele persoanelor traficate. În aces t sens vor fi tratate aspecte legate de
protecția și asistența
psiho-social ă a victimelor în cursul procesului penal, de la identificare pân ă la finalizarea
acestuia. Programul de „Coordonare a victimel or în procesul penal”, derulat de Agen ția
Națională Împotriva Traficului de Pe rsoane, cu scopul de a cre ște gradul de încredere a
victimelor în organele de aplicare a legii și de a încuraja participarea lor în procesul penal, va
fi exemplificat printr-un studiu de caz.
Cuvinte cheie : traficul de persoane, victima, drepturi le victimelor traficului de persoane,
consecințele traumei, victima în procesul penal.

Bibliografie:
 Asociația Alternative Sociale (2005): Ghid de practici institu ționale în
instrumentarea cauzelor cu minori , Iași, www.alternativesociale.ro
 Asociația Alternative Sociale (2006): Ghid de informare în domeniul traficului de
persoane. Prevenire. Combatere. Asisten ța victimelor . Iași, www.alternativesociale.ro
 Zimmerman, C. et al (2003): The health risks and conseque nces of trafficking in
women and adolescents findings from a European study , European Commission’s
Daphne Programme.
 Hodge, D.R. & Lietz, C.A. (2007): The International Sexual Trafficking of Women
and Children: A Review of the Literature , Affilia, www.sagepublication.com
 Mateuț, Gh. și colab. (2005): Traficul de fiin țe umane. Infractor. Victim ă. Infracțiune,
Iași, www.alternativesociale.ro
 ICMPD și USAID (2008): Mecanismul Transna țional de Referire a Victimelor
Traficului de Persoane – Proiect
 Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane
 Legea nr.211/2004 privind unele m ăsuri pentru asigurarea protec ției victimelor
infracțiunilor
 Legea nr. 682/2002 privind protec ția martorilor
 Hotărârea Guvernului nr.299/2003 pentru aprobarea Regula mentului de aplicare a
dispozițiilor Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane
 Declarația Națiunilor Unite privind Principiile de baz ă în dreptul victimele crimelor și
ale abuzurilor de putere (1985)
 Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiin țe umane
 Codul de procedur ă penală