Disciplina :Prevenție Oro -Dentară [617681]

0
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa”Iași
Stomatologie Generală
Disciplina :Prevenție Oro -Dentară

STRATEGII DE PROMOVARE A SĂNĂTĂȚII ORALE LA
POPULAȚIA SCOLARĂ DIN MUNICIPIUL IAȘI
REZUMAT

Coordonator Științific:
Prof.Univ.Dr.Ioan Danilă

Doctorand: [anonimizat]
2011

1

Cuprins

Pag.

Parte generala

Introducere
3
Capitolul I – Epidemiologie afecțiunilor oro -dentare la grupa de vârstă
6-12 ani din România
5
Capitolul II – CCoonncceeppttuull ddee pprroommoovvaarree aa ssăănnăăttăățțiiii oorraallee îînn aaccttuuaalliittaattee 17
2.1. Promovarea sănătății și educația pentru sănătate orală
2.2 Sănătatea orală și calitatea vieții la preșcolari și școlari
2.3 Educația pentru sănătatea orală – obiective, metode, teorii

Capitolul III – Predicția riscului de carios și profilul de risc 25
3.1 Aprecierea riscului carios
3.2 Indicele OIDP (Oral Impact on Daily Performance )
3.3 Indexul nevoilor de tratament

Capitolul IV – Indicatori utilizați pentru descrierea stării de sănătate
orală 35
4. 1. Calitățile indicatorului ideal
4. 2. Evaluarea stării de sănătate odontală
4. 3. Evaluarea stării de sănătate parodontală
4. 4. Evaluarea anomaliilor dento -maxilare
4. 5. Indicatori socio -dentari
4.5.1. Scale de apreciere a asocierii sănătate orală – calitatea vieții
4.5.1.1. Calitatea vieții legată de sănătatea o rală (Oral
Health
Related Quality of Life – OHQOL)
4.5.1.2. Instrument de stabilire a sănătății orale la vârstnici
(Geriatric Oral Health Assessment Instrument –
GOHAI)
4.5.1.3. Profilul impactului sănătății oral e (Oral Health
Impact 35
36
41
42
43
43
43

44

44

45

2
Profile – OHIP)
4.5.1.4. Impactul sănătății orale asupra activităților zilnice
(Oral
Impact on Daily Performance – OIDP)
4.5.1.5. Scala de indiferență față de sănătatea dentară
(Dental
Indiff erence Scale)
45
Partea personala

Capitolul V – Metodologia cercetării 47

Capitolul VI – DDiinnaammiiccaa aaffeeccțțiiuunniilloorr oorroo–ddeennttaarree llaa ppooppuullaațțiiaa
pprreeșșccoollaarrăă șșii
șșccoollaarrăă ddiinn IIaașșii
57

Capitolul VII – Influenta factorului bacterian, a ratei fluxului salivar si
a
capacitatii tampon a salivei asupra experientei carioasa
la elevii
de 12 ani din Iasi
107

Capitolul VIII – Scorul d e neglijență orală (SNO) (Dental Neglect
Scale)
116

Capitolul IX – Sănătatea orală și nivelul de cunostințe și atitudini în
rândul copiilor , mamelor și învățătorilor din Iași, Romania
125

Concluzii 131

Bibliografie 133

Anexe

3
Introducere

Educația este factorul strategic al dezvoltării de perspectiva și ea privește
modelarea multidimensionala si anticipativa a factorului uman.
La acest proces complex trebuie sa contribuie toate structurile : institutii
guvernamentale, educatorii, furnizorii de produse de educatie si igine si nu in ultimul
rand familia . Desi, multitudinea de rezultate statistice indica imperios necesitatea
extinderii si aprofundarii educatiei sanitare nu numai la nivelul presc olarului si
scolarului ci si pentru adolescenti, tineri si chiar adulti, se observa dinamica lenta a
procesului de educare datorat lipsei de implicare a forurilor superioare dar si a lipsei
fondurilor necesare realizarii de programe educationale .
Este de ajuns ca interventia omului sa fie prezenta si se observa schimbari
si abateri de la directia initiala. Dar educatia nu poate sa faca totul. Ceea ce poate sa
faca educatia, educatorul în primul rând, este cunoasterea „darurilor naturale” cu care
a fost în zestrata orice fiinta omeneasca, crearea unui mediu adecvat de dezvoltare
pentru cele folositoare omului si societatii, gasirea unor obstacole pentru acele puteri
care îndeparteaza pe om de esenta virtutii si -l târasc spre originile sale ancestrale:
salbat ici. Daca educatia reuseste acest lucru, atunci maretia omului se dezvaluie în
toata splendoarea ei: omul este fauritorul sinelui!
Ceea ce noi facem pentru noi însine si ceea ce fac altii pentru noi cu
scopul de a ne apropia de perfectiunea naturii noastr e sub sfera educatiei.
Ceea ce îi deosebeste pe oameni între ei este comportamentul oamenilor
ce difera în functie de familia în care au crescut, de scoala pe care au urmat -o, de
profesia pe care o au si de oamenii cu care intra în contact. Diferitele „t ipuri” de
oameni se formeaza prin faptul ca o anumita pozitie în societate îsi impune amprenta
pe comportamentul lor de viata.
Fiecare comunitate si populatie necesita o abordare diferita si este putin
probabil ca printr -o singura actiune problema educati ei sanitare sa se rezolve.
Normele sociale au un efect important deoarece oamenii sunt influentate de actiunile
celor din jur dar si de cele ale autoritatilor locale iar abordarea imbunatatirii sanatatii
orale trebuie sa reflecte acest lucru.Oamenii impl icati in acest proces de „transmitere
a mesajului” si in implementarea programelor educationale au un rol important in
reusita sau esecul acestora.
Un rol important în sistemul educational îl ocupa educatia morala a
copiilor. Principalele metode în acest sens sunt exemplificarea permanenta a moralei,
povatuirea si respectarea disciplinei.
Considerarea copilului în evolutia sa specific individuala si oferirea
sprijinului educational, dar si uman, în fiecare etapa a dezvoltarii sale este conditia de
baza a „schimbarii de comportament”. Educatorul este cel care creeaza mediul
educational, ce trebuie sa fie favorabil, stimulativ, interesant si propice pentru
învatare.
Educatia în sănătatea orală urmărește informarea și dezvoltarea, în rândul
populatiei a une i concepții și a unui comportament igienic sanogen, în scopul apărării
sănătății generale, a celei odonto -parodontale, a dezvoltării armonioase și fortificării
organismului, a adaptarii lui în conditiile mediului ambiant.

4
Afectiunile orodentare din dent itia temporara sunt un predictor de risc în
caria dintilor permaneti (Danila, 2008) si de aceea educatia pentru sanatatea orala la
copii este unul dintre cele mai importante aspecte ale promovarii sanatatii orale.
Focalizarea educatiei sanatatii si promov area eforturilor pe o scara larga la
copii si arinti au un potential pozitiv pentru un impact major al sanatatii orale în
generatia viitoare, a familiilor, în diferite grupari socio -economice.
În ultimii ani se accentueaza importanta pe care imaginea desp re sine
(„self image”) o are pentru formarea si dezvoltarea sistemului de conceptii si atitudini
ale individului, privind problematica sanatatii. Stilul de viata este determinant pentru
sanatate. În sens pozitiv, respectul fata de sine induce constientizar ea propriei
capacitati, a competentei sociale si rezistentei la presiuni externe. Dimpotriva, un
nivel scazut al stimei fata de sine conduce la dificultate de adaptare si integrare
sociala.
În educatia pentru sanatate, familia si cadrele didactice îndepli nesc un rol
important, dar impactul cadrelor medicale si mijloacele mass -media sunt decisive.
Succesul educatiei pentru sanatate este încrederea în personalul medical, în avantajele
unei bune igiene dentare. Întrucât sanatatea orala este parte integranta a sanatatii
generale se impune necesitatea unei informari corecte la nivel comunitar, ce se înscrie
si în tendinta existenta la nivel mondial a interesului fata de propria sanatate.

PARTEA GENERALA consacrată stadiului actual al cunoașterii
realizează o succintă trecere în revistă a datelor existente în literatura de specialitate
și cuprinde patru capitole .
În Introducere, este motivată alegerea temei de cercetare, pornind de la
observațiile că, educatia în sănătatea orală urmărește informa rea și dezvoltarea, în
rândul populatiei a unei concepții și a unui comportament igienic sanogen, în scopul
apărării sănătății generale, a celei odonto -parodontale, a dezvoltării armonioase și
fortificării organismului, a adaptarii lui în conditiile mediul ui ambiant.
Doctorandul arată că în ultimii ani s -au realizat progrese deosebite în
utilizarea metodelor de evaluare a stării de sănătate orală la aceasta grupa de vârstă cu
risc dar și a metodelor de promovare a sănătății orale, concluzie susținută si
argumentată în amănunt în primul capitol ce studiază trendului epidemiologic al
sănătății orale din ultimii 20 de ani a preșcolarii și școlarii din România comparativ
cu alte țări din lume. Sănătatea copiilor este un indicator de sănătate al comunității .
Elementele fundamentale ale sănătății orale se stabilesc în perioada copilăriei. De
aceea, existența unei stări de sănătate orală optimă la copil creează premisele
perpetuării acesteia la adolescent și, mai apoi, la adultul tânăr. În același timp,
îmbunătățirea, pe măsura înaintării în vârstă, a cunoștințelor și atitudinilor sanogene
va asigura existența unei stări de sănătate optimă la adult și apoi la vârstnic, cu
implicații pozitive asupra calității vieții din punct de vedere al stării de sănă tate orală.
În capitolul doi sunt prezentate aspecte generale referitoare la p romovarea
sănătății și educația pentru sănătate orală ,s ănătatea orală și calitatea vieții la
preșcolari și școlari dar și la educația pentru sănătatea orală – obiective, metode,
teorii.

5
In capitolul al treilea din cadrul părții generale a tezei de doctorat,
doctorandul abordează un subiect important în alegerea strategiilor de promovare a
sănătății orale în anumite grupuri: p redicția riscului de carios și profilul de ris c al
subiectului studiat care ne permite încadrarea subiectului într -o grupa de risc în
funcție de care știm ce nevoi de sănătate are și ce fel de strategii trebuie să aplicăm.
In capitolul al patrulea doctorandul a descris indicatori utilizați pentru
evaluarea stării de sănătate orală la populatia preșcolară și scolară și nu numai.
, partea personală a tezei de doctorat , sunt expuse rezultatele
cercetării proprii pe parcursul celor 5 capitole.
Capitolul V “ Metodologia cercetării” pornește de la stabilirea
strategiei direcțiilor de cercetare, realizarea loturilor de studiu,alegerea
metodelor de evaluare a statusului oro -dentar, de determinare a riscului
carios, expunerea loturile luate în studiu, metoda statistică utilizată; toate
acestea în scop ul evaluarii starii de sanatate si in final stabilirea strategiilor
de promovare a sanatatii orale .
Pornind de la această premisă, doctorandul efectuează o serie de
studii expuse în capitolele următoare.
Pornind de la această premisă, doctorandul efectuea ză o serie de
studii expuse în capitolele următoare.

CCaappiittoolluull VVII
DDiinnaammiiccaa aaffeeccțțiiuunniilloorr oorroo–ddeennttaarree llaa ppooppuullaațțiiaa pprreeșșccoollaarrăă șșii
șșccoollaarrăă ddiinn IIaașșii

Scopul lucrării de doctorat:
Scopul studiului în cadrul tezei de doctorat a avut în vedere aprecierea statusului de
sănătate orală la copiii preșcolari și școlari din municipiul Iași, modificarea comportamentelor atât
la copil cât și la părinte privind îngrijirile de sănătate orală și stabilirea de strategii și metode
optime pen tru promovarea sănătății orale in comunitățile scolare din municipiul Iași.
Obiective:
– Să schimbe prevalența bolilor orale la copii si, prin intervenția prematură
asupra factorilor cauzatori și favorizanți ai cariei dentare, reducere astfel
incidența acestora ;
– Asocierea între statusul socio -economic al familiei , variabilele
comportamentale , incluzând practicile alimentare ale copilului, frecvența
periajului dentar, gradul de cunoaștere și informare în sănătatea orală, și
statusul clinic existent în cavitatea orală la copii.
– Evoluția secvențială a acumulărilor de noțiuni, tehnici și comport amente față
de sănătatea orală;
– Stabilirea de noi strategii de promovare a sanătății orale la preșcolarii și
școlarii din municipiul Iași
6.3. Metodologie de lucru
Studiul a început în anul 2008 și a cuprins copii preșcolari din 4 grădinițe
și 3 scoli al e municipiului Iași. Grădinițele au fost astfel alese încât să cuprindă
familii cu statusuri socio -economice diferite.
De asemenea, am ales atât grădinițe cu program prelungit (în care copiii
își desfășoară aproximativ 2/3 din activitățile zilnice în prez ența cadrelor didactice –

6
își desfășoară activitățile educative, culturale, dorm, mănâncă alimente gătite de către
personalul specializat din grădiniță), precum și grădinițe cu program normal (program
scurt – copiii își desfășoară activitățile doar pe o pe rioadă de 4 -5 ore. Ei nu dorm și nu
mănâncă în grădiniță, eventual servesc un sandwich pregătit de acasă).
Studiul și -a propus să evalueze copiii preșcolari scolari pe categorii de
vârstă. Am realizat astfel două loturi:
primul lot – copii cu vârsta de 5-6 ani ;
al doilea lot – copii cu vârsta de 7 -12 ani
Evaluările studiului s -au efectuat anual, astfel încât pentru fiecare lot vom
avea câte 3 evaluări: pentru anul 2008, respectiv 2009 și 2010.
Loturi/numărul de
copii incluși în studiu (n) Anul/vârsta copiilor
2008 2009 2010
I lot / n = 220 5-5,5 ani 5,6 – 6 ani 6-7 ani
al II lot / n = 402 8-9 ani 9 -10 ani 11-12 ani

Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani de studiu au existat ieșiri din lot, de cauză
obiectivă, pentru evaluarea evoluției globale a statusului oro -dentar am luat în
considerație toți copiii: 622 în ambele loturi (220 de copii în primul lot și 402 copii în
al doilea lot).
Chestionarele, ce se adresează părinților, mamelor în special, au fost
completate nedirecționat, individua l, fără a fi influențate de alți vectori
informaționali.
Chestionarul cuprinde 7 părți:
I parte prezintă datele generale ale copilului: sex, vârstă, situația
a II-a parte a chestionarului ne furnizează date privind îngrijirea și
educația copilului;
a III-a parte din chestionar ne informează despre obiceiurile alimentare ale
copilului: alimentația naturală, alimentația artificială, frecvența meselor,
consumul de dulciuri;
a IV-a parte: antecedente personale;
a V-a parte ne oferă date cu privire la igien a și profilaxia oro -dentară:
frecvența periajului dentar, vizitele la stomatolog, obiceiuri de igienă și
profilaxie dentară ale părinților;
a VI -a parte cere cunoștințele părinților (mamelor) legate de starea de
sănătate orală;
a VII -a parte din chestionar (completată de către medic) reprezintă statusul
de sănătate oro -dentară a copilului ( anexa 1 ).
Statusul oro -dentar al copiilor a fost efectuat prin inspecție, fiind
consemnat indicele cao (carii simple, complicate, resturi radiculare, dinții absenți,
mate rialele folosite în obturarea leziunilor carioase).
Experiențele carioase au fost codificate utilizând criteriile de diagnostic
recunoscute internațional: decayed (d), missing (m), filled (f), teeth (t) surfaces (s)
(WHO, 1987)[ 173]. Examinările s -au făc ut în acord cu criteriile OMS, 1997 [ 173],
folosind lumina naturală, oglinzi dentare și mănuși chirurgicale.

7
În cadrul educației propriu -zise pentru sănătatea orală inițial am abordat metoda
discuțiilor în grupuri mari, în care am implicat copiii oferindu -le informații despre rolul dinților în
cavitatea orală, importanța alimentației în păstrarea sănătății dentare .
Ca următor pas în realizarea programului am optat pentru discuțiile în grupuri mici
(câte o grupă de copii) în care am accentuat importanța elementelor dentare, rolul periajului
dentar în sănătatea orală, importanța vizitelor la stomatolog.
Este necesară deprinderea obiceiurilor în realizarea periajului dentar la copii, deoarece practicile
de igienă dentară efectuate de t impuriu reprezintă factorul cheie de succes în menținerea sănătății
orale. De aceea, copiii trebuie încurajați să își efectueze cu regularitate periajul dentar pentru a -și
păstra sănătatea oro -dentară.
Copiii au fost educați și convinși să își efectueze p eriajul dentar și acasă, de 2 ori pe
zi, dimineața și obligatoriu seara, înainte de culcare, periajul fiind parte a activităților zilnice.
Pentru aceasta am organizat întruniri cu părinții unde am discutat importanța și rolul
dinților în dezvoltarea armon ioasă a copilului, importanța periajului dentar pentru îndepărtarea
plăcii bacteriene, prevenția cariei dentare, susținerea părintească în formarea și schimbarea
comportamentelor și atitudinilor copiilor privind sănătatea orală.
S-a explicat părinților im portanța vizitelor regulate la stomatolog în acord cu Organizația
Mondială a Sănătății, care recomandă două inspecții anuale, la interval de 6 luni, chiar înainte de
a împlini copilul vârsta de 3 ani. Aceasta reprezintă un ajutor în diagnosticarea și preve nția
precoce a afecțiunilor oro -dentare. De asemenea, s -a evidențiat și explicat rolul alimentației în
prevenirea leziunilor carioase prin reducerea consumului de hidrocarbonate și utilizarea
produselor alimentare cu rol tampon, ce scad pH -ul salivar.
Am o rganizat, împreună cu firma Procter&Gamble și prin susținerea Inspectoratului
Preșcolar Județean Iași , întruniri cu educatorii din grădinițe pentru a defini care sunt prioritățile
și direcțiile principale de îmbunătățire a nivelului educațional .
S-au dis tribuit periuțe dentare Oral B, Stage 2 și 3, copiilor din grădinițe, precum și
materiale educaționale de tip broșuri și postere pentru fiecare unitate de învățământ preșcolar
.Analiza datelor statistice a fost realizată utilizând programul SPSS 14.0.

RREEZZUULLTTAATTEE

Analiza statistică rezultată în urma evaluării chestionarelor

Situația copiilor în familie (lot I)

Tabelul VI.3 Repartiția cazurilor evaluate
Nr. copiilor în familie
(lot I) Nr. cazuri %
Singur la părinți 96 56.14%
2 copii 60 35.09%
Mai mult de 2
copii 8 4.68%
Nici un răspuns 7 4.09%
Total 171

În lotul I incidența cea mai ridicată o dețin familiile cu un singur copil
(56.14%), urmate, în ordine descrescătoare, de familiile cu câte doi (35.09%),
respectiv mai mulți copii.

8

Fig. 6.1 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului I
În urma analizei comparative numărul copiilor în familie vs. indicele caod,
pentru lotul I, observăm un indice de carie relativ mare pentru preșcolarii din familiile
cu mai mulți copii (caod=3.11).
De asemenea, din evaluarea statistică reiese că și copiii singuri la părinți
dețin un indice de carie mai mic decât cei din familiile cu doi copii (2.89, respectiv
2.90) ceea ce ne permite să afirmăm că alimentația distribuită mai multor copii
acoperă în pri ncipal nevoile energetice de bază, fără a se aloca surse materiale
suplimentare consumului de hidrocarbonate (dulciuri, soft drinks, gustări de tip
snaks).
Tabelul VI.5 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui
caod vs. nr de copii în fa milie
Cao d – lot I F (95% interval de confidență) p
Testul ANOVA 3.26734 0.025578
Rezultatele testului neparametric ANOVA indică prezența diferențelor
semnificative între valorile indicelui cao pentru lotul I în funcție de numărul de copii
din familie. Valoarea nivelului de semnificație a testului corespunzătoare unui
interval de încredere de 95% (p ref=0.05) este foarte mică (p=0.025).
Situația copiilor în familie (lot II)
Tabelul VI.6 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II
LOT II Medi
a
cao Media Dev.st
d Er.st
d Mi
n Ma
x Q2
5 Media
na Q7
5 –
95% –
95%
Singur la
părinți 2.40 3.02 4.56 3.96 0.39 0.0
0 20.0
0 0.0
0 3.00 6.0
0
2 copii 2,98 3.23 4.80 3.59 0.39 0.0
0 15.0
0 1.0
0 4.00 6.0
0
Mai mult de 2
copii 3.45 5.32 8.88 5.57 0.88 1.0
0 20.0
0 4.0
0 5.50 8.0
0
Total 2.94 3.89 5.02 4.32 0.29 0.0
0 20.0
0 1.0
0 4.00 7.0
0

Tabelul VI.7 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui
caod vs. nr de copii în familie
Cao – lot II F (95% interval de confidență) p
Testul ANOVA 9.2765 0.001

În urma evaluării analizei statistice numărul copiilor în familie vs. indicele
cao pentru lotul II observăm o creștere a indicelui cao direct proporțională cu
2,8 2,93,1
1 copil 2 copii mai mult de 2 copiiLotul I

9
creșterea numărului de copii din familie. Dacă pentru un singur copil în familie
valoarea medie a indicelui de carie este de 2.40, pentru copiii din familiile cu câte doi
minori valoarea indicelei cao crește ușor, ca apoi să crească semnificativ pentru cei
din familiile cu mai mulți copii (caod=3.45).

Fig. 6 .2 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului II
Rezultatele testului ANOVA indică diferențe semnificativ statistice între
valorile medii ale indicelui caod la pacienții lotului II de studiu în funcție de numărul
copiilor din familie (p=0.001%CI).
Tabelul VI.8 .Corelația Kendall
Cao d – lot II vs. copii în familie r – coeficient de corelație
(95% interval de confidență) p
0.71576 0.004222
Dreapta de regresie în corelația numărul de copii din familie vs. indice cao
pentru lotul II ne indică o creștere semnificativă a indicelui cao direct proporțională
cu creșterea numărului de copii din familie.
Tabelul VI.9 Indicatori statistici ai indicelu i CAOD pentru lotul II
LOT II Media
cao Media Dev.std Er.std
-95%
Singur la părinți 0.90 3.01 3.26 0.31
2 copii 1.11 3.18 3.49 0.32
Mai mult de 2 copii 1.45 3.89 4.89 0.84
Total 1.15 3.36 3.88 0.49
Rezultatele analizei statistice numărul copiilor în familie vs. indicele
CAOD pentru lotul II observăm o creștere a acestuia direct proporțională cu creșterea
numărului de copii din familie. Dacă pentru un singur copil în familie valoarea medie
a indicelui de carie este de 0.9, pentru copiii din familiile cu câte doi minori valoarea
indicelei cao crește ușor, ca apoi să crească ușor pentru cei din familiile cu mai mulți
copii (caod=1.45)(tab.VI.9).
Status familial – lotul I
Tabelul VI.10 Incidența statusulu i familial raportat la anul de studiu (lotul I)
Status familial 2009 2010
2,42,93,45
1 copil 2 copii mai mult de
2 copiiLotul II

10
Casătoriți (2
părinți) Casătoriți (2 părinți) 258 248
86.70% 83.04%
1 părinte Necăsătoriți 9 12
2.96% 4.09%
Trăiesc despărțiți 9 7
1.97% 2.34%
Văduvi 1 1
0.49% 0.58%
Alte situații Divorțați 4 5
1.48% 2.92%
Concubinaj 14 11
4.93% 4.09%
Nici un răspuns Nici un răspuns 4 7
1.48% 2.34%
Incidența răspunsurilor privind situația statusului familial pentru lotul I de
studiu arată ponderea cea mai ridicată (83-86%) pentru situațiile cu părinți căsătoriți
(tab.VI.10).
Observăm inițial, în anul 2008, o valoare relativ mică a indicelui caod
(1.9) pentru copii din familiile cu 2 părinți. În anul 2010 valoarea indicelui cao a
crescut până la 2.8, iar celelalte va lori ale indicelui de carie se mențin asemănătoare
sau au crescut foarte puțin de la o evaluare la alta, ceea ce se justifică și prin analiza
testului neparametric ANOVA, care nu indică semnificație statistică.
Valoarea indicelui de carie (2.5 în anul 2009 și 2.9 în anul 2010) pentru
copii care provin din familii cu un singur părinte ne face să concluzionăm că statusul
familial cu un singur părinte incriminează prezența experiențelor și leziunilor carioase
de timpurii.
Tabelul VI.13 Repartiția dinți indemni / dinți cariați vs. status familial vs. an de
studiu (lotul I)
An de studiu Indice caod 2 părinți Un părinte Alte situații Total

2009 Caries free (caod=0) % 43.50% 2.00% 4.00% 49.50%
Dinți cariați (caod≥1) 44.50% 3.50% 2.50% 50.50%

2010 Caries free (caod=0) % 35.33% 1.80% 3.59% 40.72%
Dinți cariați (caod≥1) 49.70% 5.99% 3.59% 59.28%

11

Fig. 6.4 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului I
Analizând repartiția cazurilor dinți indemni/dinți cariați pentru lotul I de
studiu se observă, în anul 2009, un raport de aproximativ 1/1 (0.98), iar în anul 2010
un raport subunitar (0.68), ceea ce se justifică prin creșterea numărului de dinți
cariați.
Analizând cazurile în funcție de statusul familial se observă că procentele cele mai
ridicate atât pentru dinții indemni, cât și pentru dinții cu indice caod ≥ 1 le dețin
copiii din familiile cu părinți căsătoriți.
Tabelul VI.14 Repartiția dinților indemni vs. status familial vs. an de studiu (lotul I)
An de studiu 2 părinți Un părinte Alte situații Total cazuri
(cao=0)
2009 87 4 8 99 87.88% 4.04% 8.08%
2010 59 3 6 68 86.76% 4.41% 8.82%
Status familial – lotul II
Tabelul VI.15 Incidența statusului familial raportat la anul de studiu (lotul II)
Status familial 2009 2010
Casătoriți (2 părinți) Casătoriți (2 părinți) 349 351
87.07% 87.37%
1 părinte Necăsătoriți 9 8
2.38% 2.02%
Trăiesc despărțiți 7 6
1.70% 1.52%
Văduvi 1 0
0.34% 0.00%
Alte situații Divorțați 27 13
6.80% 6.57%
Concubinaj 7 10
1.70% 2.53%

Ca și în lotul I, ponderea cea mai ridicată (87%) o dețin copiii din familiile
cu părinții căsătoriți.
Tabelul VI.16 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II (evaluare II și III) 1,92,5 2,42,82,92,6
0246
2 parinti 1 parinte alte situatiiIndicele cao vs status familial
2010
2009

12
În anul 2010 valorile medii ale indicelui cao pentru copiii din familiile cu
părinți căsătoriți, respectiv „alte situații” au crescut ușor față de valorile anului 2009,
în schimb observăm o scădere a indicelui caod în anul 2010 față de anul 2009 pentru
copiii care au un singur părinte.

Fig. 6.5 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului II
Tabelul VI.17 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui
caod vs. status familial
caod – lot II
F (95% interval de confidență) p
Testul ANOVA 0.40234 0.763267

Rezultatele testului ANOVA pentru compararea valorilor medii ale
indicelui cao vs. status familial nu indică prezența diferențelor semnificativ statistice
(p=0.763267, 95% CI).
Tabelul VI.18 Repartiția dinți indemni/ dinți cariați vs. status familial vs. an de
studiu (lotul II)
An de studiu Indice caod 2 părinți Un părinte Alte situații Total

2009 Caries free (caod=0) % 26.87% 0.34% 2.04% 29.25%
Dinți cariați (caod≥1) 60.20% 4.08% 6.46% 70.75%

2010 Caries free (caod=0) % 23.23% 0.51% 2.02% 25.76%
Dinți cariați
(caod≥1) 64.14% 3.03% 7.07% 74.24%
Analizând repartiția cazurilor dinți indemni/dinți cariați pentru lotul II de
studiu se observă, în anul 2009, un raport de 0.41, iar în anul 2010 – 0.35.
Analizând cazurile în funcție de statusul familial pentru lotul II observăm că
procentele cele mai ri dicate, atât pentru dinții indemni cât și pentru dinții cu indice
caod≥1, le dețin copiii din familiile cu părinți căsătoriți (23 -26%, respectiv 60 -64%).

3,6 4,3 3,84,1 3,4 4,2
2 parinti 1 parinte alte situatii2009 2010

13
Tabelul VI.19 Incidența dinților indemni vs. status familial vs. an de studiu (lotul II)
An de studiu 2 părinți Un părinte Alte situații Total cazuri
(cao=0)
2009 79 1 6 86
91.86% 1.16% 6.98%
2010 46 1 4 51
90.20% 1.96% 7.84%
125 2 10 137

Nivel de școlarizare mamă vs. cunoștințe în sănătatea orală
În relatarea cunoștințelor privind starea de sănătate orală a mamelor am
optat la un număr de 4 întrebări din chestionar, întrebări prin care se evidențiază
nivelul de cunoștințe al intervievaților privind sănătatea orală.(anexa 1, întrebările 58 –
61) Fiecare întrebare primește un punct pent ru răspunsul afirmativ, astfel încât
răspunzând pozitiv la cele 4 întrebări mama va obține punctajul maxim 4,
corespunzător unui nivel înalt de cunoștințe. Astfel am considerat:
0-1 puncte -scorul 1 – nivel scăzut de cunoștințe în sănătatea orală,
2 puncte – scorul 2 – nivel mediu de cunoștințe,
3-4 puncte – scorul 3 – nivel înalt de cunoștințe.

Fig. 6.6 Repartiția cazurilor în funcție de nivelul de școlarizare al mamei vs.
relatarea cunoștințelor în sănătatea orală (loturile I și II)
Pentru mamele cu nivel de școlarizare scăzut (până în 8 clase) rata de
cunoștințe în sănătatea orală se situează la un nivel mediu (50% scor 2). Pe măsură ce
crește nivelul de educație profesională scade rata de răspuns pentru nivelul mediu și
crește rata răspunsurilor pentru nivelul înalt de cunoștințe (scorul 3). Cu alte cuvinte,
rata scorurilor privind gradul de cunoștințe în sănătatea orală crește direct
proporțional cu creșterea nivelului de școlarizare al mamelor.
Tabelul VI.21 Corelația între nivelul de școlarizare al mamei vs. relatarea
cunoștințelor în sănătatea orală
Corelația între nivelul de școlarizare
al mamei vs. relatarea cunoștințelor
în sănătatea orală Corelația neparametrică Spearman Rank R
r – coeficient de corelație
(95% interval de confidență) p
0.3176787 p=0.00016
8 clase
8-10 clase
liceu
facultate16,67%17,78%12,57%
3,15%50%
4,40% 22,51%22,05%33,33% 48,89% 64,92% 74,80%
scor 1
scor 2
scor 3

14

Din analiza statistică privind corelația neparametrică Spearman Rank R se
indică prezența diferențelor semnificative între nivelul de școlarizare al mamei și
relatarea cunoștințelor în sănătatea orală (p=0.00016, 95% CI).
Asocierea semnificativă între nivelul de școlarizare al mamei și relatarea
cunoștințelor în sănătatea orală a fost susținută de rezultatele testului Chi -pătrat
(χ2=19.71, p=0.00311, 95%CI). Există o corelație semnificativă între aceste aspecte
(r=0.31767).

Tabelul VI.22 Parametrii estimați în testarea asocierii

Relatarea cunoștințelor mamelor în sănătate orală vs. indice caod copii
Din analiza indicatorilor statistici ai indicelui caod pentru lotul I de studiu
vs. scor nivel de cunoștințe în sănătatea orală se constată că indicele de carie cel mai
scăzut (caod=2.20) îl dețin copiii ai căror mame prezintă un scor 3 (un nivel mai înalt
de cunoștințe) în sănătatea orală.
Tabelul VI.24 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod vs.
scor nivel de cunoștințe în sănătatea orală
Caod – lot I F (95% interval de confidență) p
Testul ANOVA 0.471467 0.6123
Rezultatele testului neparametric ANOVA nu indică prezența diferențelor
semnificativ statistice între valorile medii ale indicelui cao și scorul pentru nivelul de
cunoștințe în sănătatea orală.
Se observă, pentru lotul I de studiu, că indicele de carie cu valoarea cea
mai mică o prezintă copiii ai căror mame dețin un nivel înalt de cunoștințe, urmați de
copiii ai căror mame prezintă un nivel scăzut de cunoștințe în sănătatea orală.
Din analiza indicatorilor statistici ai indicelui cao pentru lotul II de studiu
reiese că mamele care dețin mai multe cunoștințe în sănătatea orală au copii ce
prezintă un in dice de carie scăzut (caod=3.22) față de mamele care dețin mai puține
cunoștințe, iar copiii lor prezintă un indice de carie mult mai mare (caod=3.92).
Tabelul VI.26 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod
vs.scor nivel de cunoștințe în sănătatea orală (lot II)
Caod – lot II F (95% interval de confidență) p
Testul ANOVA 1.175484 0.227231
Deși statistic nu găsim diferențe semnificative (p=0.2272, 95% CI) observăm că
valoarea indicelui de carie pentru copiii din lotul II nu scade direct proporțional cu
creșterea nivelului de cunoștințe al mamelor în sănătatea orală.
Nivelul de pregătire profesională (mame) vs. surse de informare
Din analiza incidenței cazurilor în funcție de nivelul de școlariz are al
mamei vs. sursele de informare se desprinde concluzia că încă o mare parte dintre
părinți nu dețin informații privind starea de sănătate oro -dentară (51 -71%).

15
Cărțile, revistele, ca surse de informare în sănătatea orală, sunt utilizate în
procente mici de persoanele cu studii superioare (7.87%) și doar pasager de către
mamele cu studii medii (liceu – 2.62%). Mamele cu nivel educațional scăzut (până în
8 clase) preferă ca sursă de informare mass -media (16.67%), în schimb, celelalte
categorii de mame preferă consultațiile și informațiile de la medic, fie stomatolog, fie
generalist. Persoanele cu un nivel de școlarizare mai înalt (facultate) se informează
accesând internetul (2.36%), și, deși într -un procent foarte mic (1.57%), relatează că
au primit informații și din familie. Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în
unitățile de învățământ (grădinițe) reprezintă o sursă importantă de preluare a
informațiilor în sănătatea orală pentru toate categoriile și nivelele sociale (8 -16%).
Tabelul VI.28 Parametrii estimați în testarea asocierii

2 df p

M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 33.26671 df=18 p=0.0028
Coeficient de contingență 0.3242978
Rezultatelor testelor parametrice indică o asociere semnificativ statistică
între nivelul de școlarizare al mamei și sursele de informare în sănătatea orală
(χ2=33,266, p=0.0028).
Parametrii testului de corelație demonstrează prezența asocierii semnificative
(p=0.03859) între nivelul educațional al mamei și sursele de informare ale acesteia,
rezultate valabile pentru un interval de confidență de 95% CI.
Periajul dentar
Tabelul VI.30 Periajul dentar pentru lotul I – studiu comparativ părinți vs. copii
PERIAJUL DENTAR
LOT I nu se spală o dată /zi 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional
2008 copii 23 33 32 1 44
17.29% 24.81% 24.06% 0.75% 33.08%
mame 3 18 76 20 16
2.26% 13.53% 57.14% 15.04% 12.03%
tați 8 23 73 13 16
6.02% 17.29% 54.89% 9.77% 12.03%
2010 copii 0 71 60 5 35
0.00% 41.52% 35.09% 2.92% 20.47%
mame 3 23 116 20 9
1.75% 13.45% 67.84% 11.70% 5.26%
tați 11 27 97 18 18
6.43% 15.79% 56.73% 10.53% 10.53%

16

Fig. 6.8 Periajul dentar pentru lotul I – studiu comparativ părinți vs. copii

Analizând incidența răspunsurilor pozitive în ceea ce privește efectuarea
periajului dentar la copiii lotului I de studiu se observă că în anul 2010 ponderea
copiilor care nu se spală p e dinți este nulă comparativ cu anul 2008, unde procentajul
a fost de 17.29%. De asemenea, se dublează, în anul 2010, numărul de copii care își
efectuează periajul dentar o dată pe zi, și crește cu 11 procente numărul copiilor ce se
spală de două ori pe zi . Cu privire la efectuarea periajului dentar ocazional au rămas
la această afirmație, în anul 2010, doar 1/3 din copii ce o susțineau în 2008.
Se menține procentajul mamelor care se spală o dată pe zi (13.5%), crește cu 10%
numărul celor care își efectueaz ă periajul de două ori pe zi și se reduce la jumătate
procentajul mamelor ce se spală ocazional (12.03% în anul 2008 și 5.26% în 2010).
În ceea ce privește situația periajului dentar pentru tați, aceștia își mențin opiniile în
ambele evaluări.
Analizând c omparativ periajul dentar efectuat de părinți și periajul
efectuat de către copiii acestora, pentru lotul I, reiese că ponderea cea mai mare în
efectuarea periajului dentar de două ori pe zi o dețin părinții, iar copii preferă periajul
o dată și/sau de dou ă ori pe zi, în ordine descrescătoare.
Tabelul VI.31 Parametrii estimați în testarea asocierii anului de studiu vs. periajul
dentar lot I

2 df p
Copii M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 53.93068 df=4 p=0.00000
Coeficient de corelație 0.878841 p=0.005862
Mame M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 6.229965 df=4 p=0.18263
Coeficient de corelație -0.51543 p=0.035019
Tați M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 0.3608479 df=4 p=0.98555
Coeficient de corelație -0.002010 p=0.976682

copii mame tati copii mame tati17,292,26 6,02 0 1,75 6,4324,8113,53 17,2941,52
13,45 15,7924,0657,14 54,8935,0967,8456,73
0,7515,04 9,77 2,9211,7 10,5333,08
12,03 12,0320,475,26 10,53nu se spala 1/zi 2/zi 3/zi ocazional

17
În răspunsurile copiilor și mamelor există o corelație semnificativă;
parametrii estimați în testarea asocierii anului de studiu vs. periajul dentar, pentru
lotul I, susțin această concluzie (p=0.0058, p=0.035, 95% CI).
În cazul răspunsurilor date de tați nu este remarcată o asociere cu anii de
studiu (p=0.98), ceea ce reiese și prin faptul că tații nu își schimbă opiniile de la o
evaluare la alta.

Tabelul VI.32 Periajul dentar pentru lotul II – studiu comparativ părinți vs. copii
PERIAJUL DENTAR
LOT II nu se spală o dată /zi 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional
2008 copii 9 85 103 21 79
3.03% 28.62% 34.68% 7.07% 26.60%
mame 4 117 130 24 22
1.35% 39.39% 43.77% 8.08% 7.41%
tați 17 128 99 21 32
5.72% 43.10% 33.33% 7.07% 10.77%

2010 copii 0 69 95 4 30
0.00% 34.85% 47.98% 2.02% 15.15%
mame 1 25 143 21 8
0.51% 12.63% 72.22% 10.61% 4.04%
tați 12 33 120 20 13
6.06% 16.67% 60.61% 10.10% 6.57%

Fig.6.9 Periajul dentar pentru lotul II – studiu comparativ părinți vs. copii
copii mame tati copii mame tati3,3 1,3 5,70 0,5 628,639,4 4335
13 17354333487261
7 8 7 211 1027
7 11 154 7nu se spala 1/zi 2/zi 3/zi ocazional2010

18

Urmărind analiza incidenței periajului dentar pentru copiii lotului II de
studiu se observă, ca și în lotul I, că în anul 2010 valoarea procentuală a celor care nu
se spală pe dinți este nulă (în anul 2008 incidența a fost de 3%). Crește ușor numărul
de co pii care se spală o dată pe zi, crește, de asemenea, frecvența periajului de 2 ori
pe zi (cu 13 procente) și scade cu 11.5% numărul copiilor lotului II ce se spală pe
dinți ocazional.
Situația periajului dentar la părinți ne indică scăderi cu 26% a număru lui
celor ce se spală o dată pe zi și creșteri cu 27 -28% a numărului de părinți ce își
efectuează periajul dentar de două ori pe zi. Crește ușor, cu 2.5 -3%, frecvența
periajului de 3 ori pe zi și scade cu 3 -4% frecvența periajului ocazional.
Analizând comp arativ periajul dentar efectuat de părinți și periajul
efectuat de către copiii acestora pentru lotul II de studiu rezultă, în urma
demonstrațiilor și lecțiilor de educație sanitară prezentate în unitățile de învățământ
preșcolar, în urma discuțiilor pe te ma educației pentru sănătatea orală, creșterea
considerabilă a frecvenței periajului dentar de două ori pe zi atât la părinți cât și la
copii.
Tabelul VI.33 Parametrii estimați în testarea asocierii anului de studiu vs.
periajul dentar – lot II

2 df p

copii M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 25.80531 df=4 p=0.00003
Coeficient de corelație -0.70606 p=0.001072
Mame M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 50.99793 df=4 p=0.00000
Coeficient de corelație 0.358975 p=0.00000
Tați M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 51.12326 df=4 p=0.00000
Coeficient de corelație 0.261869 p=0.00000
Este demonstrată asocierea semnificativă între anul de studiu și periajul
dentar, pentru lotul II de studiu, explicată prin creșterea numărului de răspunsuri
pozitive de la o evaluare la alta, atât în cazul copiilor, cât și în cazul părinților.
Cine îl aj ută să se spele pe dinți?
Tabelul VI.34 Distribuția pacienților din lotul II
%
2008 Altcineva 7.41%
Nu îl ajută nimeni 92.59%
2009 Altcineva 9.18%
Nu îl ajută nimeni 90.82%
2010 Altcineva 5.05%
Nu îl ajută nimeni 94.95%

19

Fig.6.10 Ajutorul acordat în efectuarea periajului dentar pentru lotul II de studiu
Analizând ajutorul acordat în efectuarea periajului dentar, în lotul II de
studiu, reiese că 90 -95% dinte copii își efectuează singuri manopera periajului dentar.
În anul 2010 doar 5% dintre copiii lotului II primesc sprijin în efectuarea periajului
dentar. Există diferențe semnificative (p=0.0390, 95% CI) între ajutorul primit de
copii la efectuarea periajului dentar și efectuarea periajului fără sprijin din partea
părinților.

Îngrijirea co pilului

Fig. 6.11 Afirmația "Educația copilului mă obosește peste măsură" vs. an evaluare
Analizând scala gradului de acord pentru afirmația "Educația copilului mă
obosește peste măsură", la cele două loturi de studiu, ne confruntăm cu o creștere
vertig inoasă a numărului de răspunsuri pozitive de la scorul 4 (educația mă obosește
→se potrivește exact) către scorul 0 (educația mă obosește→nu se potrivește deloc).
De asemenea, observăm creșterea numărului de răspunsuri pozitive, în anul 2010 față
de evalua rea anului 2008, pentru scorul 0, ceea ce ne face să concluzionăm că avem
de a face cu o creștere a gradul de interes al părinților în ceea ce privește factorul
educațional.

2008 2009 20107,41 9,18 5,0592,59 90,82 94,95
altcineva
nu il ajuta nimeni
47,9131,63
10,933,72 2,7957,99
22,49
8,941,08 1,36
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 42008 2010

20
Atât statistica
2 cât și corelația inversă prezentă între anii de studiu și
scorul evaluării indică scăderea semnificativă a numărului de răspunsuri pozitive
pentru scorul 0 (χ2=28.49, r= – 0.523).
Afirmația „ Igiena orală și protecția dinților sunt foarte importante
pentru mine” vs. ani de studiu

Fig. 6.12 Afirmația „Igiena orală și protecția dinților sunt foarte importante pentru
mine”vs. ani de studiu
Analizând scala gradului de acord, în ambele loturi de studiu, pentru
afirmația „Igiena orală și protecția dinților sunt foarte importante pentru mine”
observăm în anul 2008 crește ri gradate de la scorul 0 (nu se potrivește deloc) către
scorul 4 (se potrivește exact). În anul 2010 incidența pentru scorul 0 este nulă, crește
foarte ușor pentru scorul 1, crește gradat către scorurile 2 și 3, atingând un maximum
de 71% pentru scorul 4.
De asemenea, se observă, în funcție de anii de evaluare, diferențe pentru
scorurile 2 și 3, în favoarea anului 2008, iar pentru scorul 4 diferențe majore (16%),
în favoarea anului de studiu 2010. Acest fapt ne face să concluzionăm că pe parcursul
anilor de evaluare a crescut interesul părinților pentru igiena și protecția dinților,
precum și gradul de conștientizare al acestora față de propria sănătate.
Tabelul VI.39 Parametrii estimați în testarea asocierii răspunsurilor la afirmația
„Igiena
orală și pr otecția dinților sunt foarte importante pentru mine” vs. an evaluare

2 df p
95% interval de confidență
M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 85.12312 df=10 p=0.0000
Coeficient de contingență 0.242540 p=0.0000

Rezultatele testelor neparametrice indică diferențe semnificativ statistice
între scorurile afirmației „Igiena orală și protecția dinților sunt foarte importante
pentru mine” și anii de evaluare (p=0.00).

3,025,35
13,2621,1655,35
0,62,01
3,6214,4973,24
02,717,59 15,7271
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 42008 2009 2010

21
Vizita mamelor la stomatolog

Fig. 6.13 „Vizita mamelor la stomatolog” vs. ani de studiu
Ponderea răspunsurilor pozitive, în ceea ce privește vizita mamelor la
stomatolog, ne indică o creștere procentuală mai puternică pentru scorul 2 (se
potrivește puțin) în toți cei trei ani de evaluare (24 -30%). Nu apar diferențe mari între
răspunsuri de la o evaluare la alta pentru fiecare scor în parte, ceea ce dovedește că
mamele își mențin opiniile. Ponderea mare pentru scorul 2 ne face să concluzionăm
că vizitele regulate la stomatolog nu reprezintă o pri oritate, fie datorită lipsei de timp,
fie datorită multiplelor activități pentru care părinții consideră că acestea ar avea
întâietate.
Tabelul VI.41 Parametrii estimați în testarea asocierii răspunsurilor la
„Vizita mamelor la stomatolog” vs. an evaluare

2 df p
95% interval de confidență
M-L (maximum likelihood)
Chi-pătrat –
2 33.57547 df=10 p=0.00022
Coeficient de contingență 0.032551 1.288508 0.197569
Sunt prezente diferențe semnificativ statistice între scorurile acestei
afirmații (χ2=33.57, p=0.00022, 95% CI), însă răspunsurile nu se corelează
semnificativ cu anii de studiu (r=0.0325, p=0.1975), astfel putem spune că nu sunt
diferențe importante între incidențele răspunsurilor corespunzătoare celor 3 ani de
studiu.
Controlul copiilor după efe ctuarea periajul dentar. 13,7220,2328,3
16,2 17,9
3,513,61424,35
16,719,1
12,0712,219,2410,89
14,3616,26
7
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4 nu raspunde 2010 2009 2008

22

Fig. 6.14 Controlul copiilor după efectuarea periajului dentar
O altă cerință a chestionarului îi întreabă pe părinții dacă își controlează
sau nu copii după ce aceștia și -au efectuat periajul dentar. Incidența răspunsurilor
afirmative, pentru cele două loturi de studiu, la această întrebare, ne indică procente
ridicate pen tru răspunsurile „uneori” (33 -47%) și „regulat” (40 -47%). Crește anual,
cu 6 -7%, rata răspunsurilor pozitive pentru afirmația „uneori” și scad brusc, cu 7
procente, răspunsurile pozitive pentru afirmația „regulat”, în anul 2010 față de anii
anteriori. În c oncluzie, incidența răspunsurilor în ceea ce privește controlul copiilor,
de către părinți, în efectuarea periajului dentar ne arată că o mare parte dintre părinți
(40% mame) își controlează copii regulat dacă aceștia și -au efectuat periajul dentar, o
altă parte (40 -46%) își controlează doar uneori copiii, și o mică parte (14,19% – în
2008 și 11,39% în anul 2010) își controlează copiii rar sau chiar niciodată.
Este remarcată o diferență semnificativă (χ2=51.90, p=0.000, 95%CI) a
părinților ce își urmăresc „uneori” și „regulat” copiii după efectuarea periajului dentar
față de cei ce nu realizează controlul (niciodată / rar).
Corelația neparametrică a răspunsurilor cu anul de evaluare indică
prezența unei asocieri semnificative (r=0.3889, p=0.0359), ce este dată, în special, de
creșterea anuală a numărului de răspunsuri pozitive pentru afirmația „uneori”
(33.26% – 2008 – 46.88% – 2010).

Utilizarea de către părinți a mijloacelor de igienă dentară în realizarea educației
orale
Referitor la utilizarea materia lelor educaționale în efectuarea educației
sanitare a copiilor se observă că, în anul 2008, – 38.60% dintre părinți nu cunoșteau
existența materialelor de educație sanitară, ca în anul 2010 rata răspunsurilor pozitive
pentru această afirmație să scadă până la valoarea de 24.12%. Aceasta se justifică
prin creșterea (în 2010) numărului de părinți care utilizează materiale educaționale
(periuțe dentare ale firmelor producătoare de materiale dentare, corespunzătoare
grupelor de vârstă, oglinzi dentare din truse le medicale, paste de dinți cu fluor, pentru
copii, desene animate pe tema educației sanitare) cu 14.92% față de anul 2008. 9,7 5,358,833,242,8
3,63,45,2340,647
1 4,6 6,846,840,6
nici u
raspunsniciodata rar uneori regulat2008 2009 2010

23

Fig.6.15 Ponderea de material educațional utilizat de către părinți în realizarea
educației sanitare
Există, un procent relativ mic de părinți (2 -2.5%) care încă refuză ideea
utilizării de material educațional în scopul schimbării de comportamente și atitudini
sanogene, care poate fi explicat prin nivelul modest de școlarizare pe care îl dețin.
Asocierea răspunsurilor pozitive în u tilizarea materialului educațional vs.
anul de evaluare este semnificativă (χ2=51.920, p=0.000, 95%CI).
Corelația inversă semnificativă (r= -0.2161, p=0.00014, 95%CI) între anii
de studiu și răspunsurile la afirmația „Utilizarea de către părinți a material elor de
igienă dentară în realizarea educației orale” este justificată prin scăderea prevalenței
răspunsurilor pozitive la afirmația „nu se cunosc”, pentru anii 2008 – 2010.
Consumul de băuturi – lotul I
Tabelul VI.45 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru
lotul I vs. băuturile utilizate vs.
anul de studiu
LOT I Medi
a
caod Media Dev.s
td Mi
n Ma
x Media
na –
95
% –
95%
200
8 Nici un răspuns 1.36 0.18 2.55 2.66 0 11 0
Ceai/lapte îndulcit 1.44 0.54 2.34 2.18 0 7 0
Lapte 1.05 0.10 2.01 1.99 0 7 0
Apă minerală 0.00 0.00 0 0 0
Soft drinks 2.60 0.16 5.04 3.41 0 8 1
Suc fructe/suc
vitmine 0.83 –
0.56 2.23 1.33 0 3 0
Apă plată 1.24 0.48 2.01 2.67 0 14 0
200
9 Nici un răspuns 2.54 –
0.16 5.24 4.46 0 16 1
Ceai/lapte îndulcit 1.56 0.86 2.25 2.31 0 8 0
Lapte 3.00 1.45 4.55 3.31 0 10 2
Apă minerală 1.18 –
0.01 2.38 1.78 0 5 0
Soft drinks 1.07 0.18 1.96 1.54 0 5 0
Suc fructe/suc 3.00 – 15.9 5.20 0 9 0 5,154,1 38,628,6568,219,23,84,369,1
24,1 2,4
nici un
raspunsda nu se
cunoasterefuza indeea2008 2009 2010

24
vitmine 9.91 1
Apă plată 2.02 1.42 2.62 2.94 0 18 0
201
0 Nici un răspuns 2.44 –
0.25 5.14 3.50 0 11 1
Ceai/lapte îndulcit 2.59 0.89 4.30 4.31 0 16 0
Lapte 1.33 –
0.94 3.61 2.96 0 9 0
Apă minerală 1.33 –
0.83 3.50 2.07 0 4 0
Soft drinks 5.27 2.53 8.01 4.95 0 19 4
Suc fructe/suc
vitmine 4.00 –
0.50 8.50 4.86 0 13 2
Apă plată 2.64 1.98 3.30 3.30 0 15 1
Total 2.08 1.80 2.35 3.15 0 19 0

Din analiza indicatorilor se observă că indicele de carie cel mai ridicat, în
anul 2010, (caod=5.27) îl prezintă copiii lotului I de studiu care utilizează frecvent, ca
băuturi, soft drinks -urile, urmat, în ordine descrescătoare, de cei ce beau sucuri din
fructe naturale (caod=4).

Fig. 6.16 Incidența consumulu i de băuturi pentru lotul I vs. anul de studiu vs. indice
caod

Deși rata de consum a băuturilor utilizate de către copii ne indică că cel
mai frecvent aceștia beau apă plată, urmat, în ordine descrescătoare, de ceai/lapte
îndulcit, băuturi de tip soft dri nks, și apoi lapte, valoarea indicelui de carie cea mai
ridicată o prezintă copiii care beau frecvent băuturi soft drinks și sucuri naturale din
fructe.

Analiza statistică rezultată în urma evaluării examenelor clinice

LOTUL I

Lotul I de studiu este reprezentat de copii cu vârste cuprinse între 5 și 7
ani, pe parcursul celor trei ani de evaluare.
Nivi un
raspunsceai/lapte lapte apa soft drinks suc apa plata16,6 18,914,3
0,77,5 4,537,1
6,522
9,55,5 6,91,547,2
5,215,8
5,2 3,58,84572008 2009 2010

25
Astfel în anul 2008, lotul I a fost reprezentat de copii cu vârsta de 5 ani, în anul 2009
copii de 6 ani, iar în anul 2010 copii cu vârsta de 7 ani.
Pentr u a realizarea statusului odontal am luat în considerație, pentru
studiu, toți cei 220 de copii, evitând faptul că pe parcursul evaluărilor, au existat
plecări din lot, de cauză obiectivă.
Indicele caod vs. sex

Fig. 6.17 . Indicatori statistici ai indic elui caod pentru lotul I vs. perioada de evaluare
vs.
sexul copiilor

Urmărind evoluția indicelui caod în funcție de sexul copiilor și anul de
evaluare am constatat că în anul 2008 indicele de carie a avut valori mai ridicate
pentru fetițe comparativ cu băieții. Evaluarea anului 2009 echilibrează oarecum
balanța pentru valorile medii ale indicelui de carie la fetițe și băieți (1.82 indice caod
la fetițe și 1.97 la băieți), ca în anul 2010 să observăm valori mai ridicate ale indicelui
de carie pentru băieți comparativ cu fetele (2.57 față de 2.23).
Tabelul VI.48 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de
evaluare
LOT
I Medi
a
caod Media Dev.st
d Er.st
d Median
a –
95% –
95%
2008 1.14 0.61 1.56 2.48 0.22 0.00
2009 1.67 1.21 2.10 2.92 0.15 0.00
2010 2,23 2.07 2.36 3.46 0.18 1.00
Total 1,68 1.29 2.00 3.07 0.10 0.00

Calculând media indicelui cao, per global, pentru lotul nostru, de 220 de
copii, observăm creșterea progresivă a indicelui de la o evaluare la alta, astfel că, în
2008 2009 20101,521,822,23
1,161,972,57Valoarea cao/sex
feminin masculin

26
anul 2008 am găsit o medie de 1.14 indice caod, 1,67 în anul 2009 și 2.23 în anul
2010.

Fig.6.18 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de studiu

Analiza testelor neparametrice indică semnificație statistică (p=0.0013,
95%CI), prin creșteri ale valorii medii a indicelui caod, în decursul celor trei evaluări.

Tabelul VI .50 Repartiția cazurilor caries free și a cazurilor cu leziuni carioase vs.
anul de evaluare
Lot I 2008 2009 2010
Nr. cazuri % Nr. cazuri % Nr. cazuri %
cao=0 139 63.26% 130 59.14% 106 48.22%
cao ≥ 1 62 28,34% 94 42.86% 109 49.62%

Analiza cazurilor lotului I de studiu indică faptul că la vârsta de 5 -5.5 ani
61.26% dintre copii au dinți indemni. De asemenea, observăm că pe măsură ce
copilul crește procentajul de dinți caries free (caod=0) scade și crește prevalența
leziunilor carioase. Dacă în anul 2008 – 28.34% dintre copii prezentau leziuni
carioase, în anul 2010 rata leziunilor cavitare este de 49.62%.

Tabelul VI.51 Valorile indi celui caod în lotul I vs. anii de studiu
Valorile indicelui caod 2008 2009 2010
cao d 1.14 1.67 2.23
cd 1.04 1.48 1.92
ad 0.01 0.03 0.09
od 0.09 0.16 0.22
sic 3.15 4.65 5.13
1,141,672,23
2008 2009 2010Dinamica cao dlot I
cao

27

Valoarea indicelui caod reprezintă suma indicelui de carie (c d), a indicelui
de dinți absenți (a d) și a indicelui de obturație (o d).
Media indicelui caod este dată, în special, de valoarea mare a indicelui de
carie c d, și mai puțin de valorile indicilor a d și o d.
Valoarea indicelui de carie c d crește progresiv de la 1.14 în anul 2008,
1.67 în anul 2009 la 2.23 în anul 2010.
Indicele de dinți absenți (a d) prezintă valori foarte mici (0.01 -0.09) la
aceste categorii de vârstă, iar valoarea indicelui de obturație crește ușor, de la un an la
altul, ajungând, în anul 2010 , la o medie de 0.22.

Fig.6.19 Valorile indicelui caod în lotul I vs. anii de studiu

S-a calculat valoarea indicelui Sic (significant caries index) , pentru dinții
temporari, care reprezintă treimea din lot cu valorile cele mai mari ale indicelui cao.
Am constatat că valoarea indicelui sic, pentru lotul I de studiu, în anul 2008, a fost de
3.15, la 5 -5.5 ani iar in 2010, valoarea indicelui sic a ajuns la 5.13. Aceasta ne arată
că în treimea din lot cu valorile cele mai mari ale indicelui cao d se înreg istrează valori
mari.

Incidența marmorațiilor calculată la nivelul dinților indemni (caod=0)

Analizând frecvența dinților indemni la carie se observă că in 2008
valoarea a fost 61,26% dintre copii au dinții indemni, ajungand in 2010 la 46.34%
frecvența cazurilor cu dinți caries free .
Raportat la numărul de cazuri cu dinți indemni (134), în anul 2008 s -au
găsit 69 dinți marmorați, din cei 1560 de dinți (care reprezintă numărul de dinți cu
risc de marmorații), aceștia (76) reprezentând un proce nt de 4.49% marmorații din
totalul de 61.26% cazuri dinți indemni.
Numărul dinților marmorați crește direct proporțional cu anul de evaluare,
astfel că în anul 2009 ele reprezintă 4.99% din totalul de 53.14% dinți indemni, iar în
anul 2010 5.37% reprezin tă procentul de marmorații din cele 102 cazuri (copii) cu
dinți caries free.
1,14 1,04
0,01 0,093,15 1,67 1,48 0,03
0,164,65
2,23 1,92 0,090,225,13
caod cd ad od sic2008 2009 2010

28

Cu alte cuvinte, din totalul de dinți indemni, 95.51% reprezintă dinții
indemni fără marmorații și 4.49% dinți cu marmorații, în anul 2008. Pentru anul
2010, 94.63% sunt dinți indemni fără marmorații și 5.37% dinți indemni cu
marmorații.

Fig.6.20 . Repartiția dinților indemni cu și fără marmorații vs. an de evaluare (lot I)

Indice caod ≥ 1

Tabelul.VI.53 . Indicatori statistici ai indicelui caod (caod≥1) pentru lotul I vs.
perioada de evaluare
LOT I
(caod≥1) Media
caod Media Dev.std
-95% -95%
2008 3.71 2.87 4.54 2.88
2009 4.06 3.61 4.52 3.08
2010 4.50 4.00 4.99 3.60
Total 4.23 3.91 4.54 3.32

Am înlăturat cazurile cu dinți indemni la carie (caod = 0) pentru a evalua
doar dinții cu leziuni carioase (caod ≥ 1). Prin analiza indicatorilor statistici s -a găsit
o medie a indicelui caod ≥1 egală cu valoarea de 3.71 în anul 2008, 4.06 în anul 2009
și 4.50 în anul 2010.
Analizând indicele caod ≥ 1, pentru fiecare an de evaluare, se constată că
fiecare componentă a indicelui crește. Valorile indicelui c d sunt mult mai mari față de
valorile celorlalți indici, astfel că în anul 2008 valoarea medie a indicelui de carie a
fost de 3.59, în anul 2009 – 3.85, iar în anul 2010 s -a ajuns la o medie a valorii de
4.30.
2008 2009 201094,63 95 95,55,37 5 4,5
dinti indemni la carie
marmoratii

29

Tabelul VI.54 . Indicatori statistici ai componentelor indicelui caod
(caod ≥ 1) pentru lotul I
vs. perioada de evaluare
LOT I
(cao≥1) Media
cao Media Dev.std Mediana -95% -95%
c 2008 3.59 3.01 4.11 2.84 3.00
2009 3.85 3.41 4.30 3.05 3.00
2010 4.30 3.81 4.80 3.59 3.00
a 2008 0.020 0.0 0.04 0.19 0.0
2009 0.028 0.0 0.06 0.25 0.0
2010 0.034 0.0 0.08 0.30 0.0
o 2008 0.091 0.066 0.197 0.51 0.0
2009 0.179 0.075 0.283 0.70 0.0
2010 0.181 0.074 0.248 0.63 0.0
Indicele a d prezintă creșteri ușoare în decursul celor trei evaluări, astfel că
de la valoarea de 0.020 în anul 2008 se ajunge la o valoare medie de 0.034 în anul
2010.
De asemenea, valorile indicelui de obturație cresc ușor, dublându -se în
anul 2010 (0.181) față de anul 2008 (0.091).
În anul 2008, din numărul total de dinți evaluați (2660), corespunzători
pacienților cu caod ≥1, frecvența resturilor radiculare este 2.80%, a cariilor
complicate – 0.10%, iar pentru carii simple – 10.54%. Se remarcă faptul că, pe
parcursul anilor de studiu, numărul de cazuri cu dinți caod ≥ 1 crește, astfel că în anul
2010 vom găsi 205 cazuri, corespunzătoare la 3960 dinți caod ≥ 1. Frecvența
resturilor radiculare, în anul 2010, este de 3.1 0%, a cariilor complicate – 0.56%, iar
pentru carii simple – 18.34%. Se observă ponderea cea mai ridicată pentru carii
simple, urmată de resturi radiculare și carii complicate.

Calculând media indicelui de obturație, pentru o d≥1, observăm creșteri
ușoare ale valorii indicelui de la 1.67 în anul 2008, la 2.13 în anul 2009, și 2.19 în
anul 2010. Datorită faptului că aceste creșteri au fost gradate, analiza indicatorilor nu
indică semnificație statistică (p=0.6425, 95% CI).
Am întâlnit, ca materiale ut ilizate în tratamentele odontale la dinții
temporari, materiale pentru obturații definitive: ciment oxifosfat, glassionomeri și
composit.
2,8 0,110,52,8 0,216,3
3,1 0,518,3
resturi radiculare carii complicate carii simple
2008
2009
2010

30
Dacă în anul 2008, respectiv 2009 obturațiile definitive cu ciment
oxifosfat au avut frecvența cea mai scazuta, compa rativ cu celelalte materiale, iar în
anul 2010 observăm că atât obturațiile cu compozit și cele cu glassionomeri sunt
utilizate în proporție ridicate.

Fig.6.22 Materiale de obturație utilizate în tratamentele odontale vs.
an de evaluare (lot I)
Tabelul VI.58 Repartiția indicelui c d în funcție de
numărul de leziuni vs. anul de studiu
Lot I 2008 2009 2010
caod ≥ 1
caod 1 -2 15.79% 19.37% 20.16%
caod 3 -5 11.28% 16.23% 18.32%
caod 6 -10 7.52% 8.64% 11.26%
caod 11 -15 1.50% 2.36% 2.88%
caod 16 -20 0.00% 0.26% 1.05%

Am dorit să evaluăm prevalența indicelui de carie în funcție de numărul de
leziuni existente în cavitatea orală. În anul 2008 (lotul I de studiu) frecvența cea mai
ridicată (15.79%) apare pentru grupul de 1 -2 leziuni prezente la un pac ient, urmate de
grupul cu 3 -5 leziuni (11.28%), 6 -10 leziuni (7.52%), 11 -15 leziuni cavitare (1.50).
Se remarcă faptul că, în decursul anului 2008, frecvența indicelui c d scade
proporțional cu creșterea numărului de leziuni carioase existente în cavitatea orală a
pacientului.
Pentru anii 2009/2010 rata leziunilor odontale își păstrează același ritm de
creștere pentru fiecare grup în parte.
Frecvența dinților cu leziuni cavitare comparați pe maxilar și pe dinte

Urmărind evoluția leziunilor carioase la nivelul dinților maxilari și
mandibulari, pentru lotul I de studiu, este de remarcat că frecvența cea mai ridicată se
provizorii obturatii
cu cimentobturatii
cu glassobturatii
compozit0,01 0,091,17 1,24
0,2 0,21,262,05
0,27 0,182,483,162008 2009 2010

31
întâlnește la nivelul molarilor 1 și 2 mandibular ( 15.84 și 15.58%/2009, iar în anul
2010 – 19.37 , respectiv 19.50%).
În ordine descrescătoare, molarul 1 maxilar (17.41% în 2010), incisivul
central maxilar (17.02% / 2010) și molarul 2 maxilar (11.13% / 2010). sunt
incriminați ca fiind susceptibili în a dezvolta mai frecvent leziuni carioase.
Analiz ând frecvența resturilor radiculare pe fiecare dinte, la maxilar și
mandibulă, se observă creșteri gradate ale acestora în funcție de anul de evaluare.
Molarul 1 maxilar, cu o frecvență de 0.43% în anul 2010, pentru lotul I de
studiu, este primul incriminat în risc potențial de rest radicular. Incisivul lateral
maxilar (0.31% / 2010) și molarul 1 mandibular (0.30% / 2010) continuă succesiunea
resturilor radiculare, urmați, în ordine descrescătoare, de incisivul central maxilar
(0.24% în anu l 2010) și molarul 2 mandibular (0.14%/2010).

Analiza statistică rezultată în urma evaluării examenelor clinice
LOTUL II
Lotul II de studiu este reprezentat de copii preșcolari cu vârste cuprinse
între 8 -9 ani în anul 2008 și 11 -12 ani în anul 2010.
Pentru realizarea statusului odontal am luat în considerație toți cei 402 de
copii, chiar dacă, pe parcursul evaluărilor, au existat plecări din lot, de cauză
obiectivă.

Indicele caod vs. sexul copilului

Fig. 6.25 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II vs. perioada de
evaluare vs.sexul copiilor
Analiza indicatorilor statistici pentru indicele caod, în funcție de sexul
copiilor și perioada de evaluare, constată că, între fetițele și băieții lotului II de studiu,
există valori medii ale i ndicelui aproximativ egale, în toți cei trei ani de evaluare.
Tabelul VI.63 Indicatori statistici ai indicelui caod (per global) pentru lotul II vs.
perioada de evaluare
LOT II Media
caod Media Dev.std Er.std Mediana -95% -95%
2008 2.39 2.06 2.72 2.89 0.17 2.00
2009 3.45 3.10 3.80 3.81 0.18 2.00
2010 3.89 3.54 4.25 3.85 0.18 3.00
Total 3.36 3.15 3.56 3.67 0.11 2.00
2008 2009 20102,33,43 3,84
2,43,483,94
feminin
masculin

32
Analiza indicelui caod, per global, pentru lotul II de studiu, indică faptul
că valoarea medie a indicelui caod crește direct proporțional cu anul de evaluare,
astfel în 2008 valoarea indicelui a fost de 2.39, în anul 2009 – 3.45, iar în anul 2010 a
avut o valoare medie de 3.89.
În urma analizei testelor neparametrice, pentru compararea valorilor medii
ale indicelui caod, în funcție de anii de evaluare, în lotul II de studiu, observăm
diferențe semnificativ statistice între valorile acestora (p=0.0000, 95% CI).

Tabelul VI .65 Repartiția cazurilor caries free și a cazurilor cu leziuni carioase vs.
anul de evaluare
LOT II 2008 2009 2010
% % %
caod=0 37.14% 32.53% 25.93%
caod ≥ 1 62.86% 67.47% 74.07%

Din analiza cazurilor dinților indemni (caries free) și a celor cu leziuni
carioase reiese faptul că, pe măsură ce scade numărul de dinți caries free (caod=0) din
anul 2008 (37.14%) către anul 2010 (caries free 25.93%), crește numărul de leziuni
carioase, astfel că, în anul 2008 valoarea lor a fost de 62.86%, iar în anul 2010 a ajuns
la 74.07%.

Fig. 6.27 Valorile indicelui caod în lotul II vs. anii de studiu

Se observă că valoarea indicelui caod este dată, în principal, de valoarea
mare a indicelui de carie, și mai puțin de valorile indicelui de obturație, respectiv a
indicelui de dinți absenți. Indicele de carie, c d, crește din anul 2008 de la valoarea de
2.39, la 2.12 în 2009 și la valoarea de 1.76 în anul 2010. De asemenea, observăm și
reduceri, minime, ale dinților absenți de la 0.09 în anul 2008 la 0.06 în anul 2010.
Indicelui de obturație scade în anul 2009 față de anul 2008 ajungând la valoarea 0.22
în 2010.
Actualmente, se pune accentul pe calcularea indicilor de carie diferențiat,
astfel încât să poată fi identificată grupa cu cele mai mari valori și, implicit, cu cele
mai mari necesități de tratament. Pentru aceasta, am calculat valoarea indicelui sic
(significant caries index) pentru dinții temporari. Am constatat că valoarea indicelui 2,39 1,290,091,24,89 2,121,26 0,03 0,865,01
1,761,480,06 0,225,12
caod cd ad od sic2008 2009 2010

33
sic, pentru lotul II de studiu, în anul 2008, la grupa de vârstă 4.5 -5 ani a fost de 6.1 în
2009, la 5.5 -6 ani, a avut o valoare de 7.9, iar în anul 2010, pentru cop iii de 6.5 -7 ani,
valoarea indicelui sic a ajuns la 8.4. Aceasta ne arată că în treimea din lot cu valorile
cele mai mari ale indicelui cao d se înregistrează valori mari.

Incidența marmorațiilor calculată la nivelul dinților indemni (caod=0)

Analizând cazurile de dinți indemni (cao=0) observăm că numărul
acestora scade cu anului de evaluare. Dacă în anul 2008 am găsit, pentru lotul II de
studiu, 169 cazuri (copii), din cele 455 evaluate, cu dinți indemni, în anul 2010
numărul cazurilor s -a redus până la valoarea de 118, aceasta reprezentând 25,93%
cazuri cu dinți indemni (din totalul de 455).
Raportat la numărul de cazuri cu dinți indemni am găsit, în anul 2008, 216
dinți marmorați, din cei 1352 (ce reprezintă numărul de dinți cu risc de marmorații),
aceasta reprezentând un procent de 15,98% marmorații , adică aproximativ 1/6 din
totalul de 37,14% cazuri dinți indemni.
De asemenea, concluzionăm că numărul de dinți marmorați crește din anul 2008 către
2009, respectiv 2010, ajungând să reprezinte aproxim ativ 1/4 (27,22%) din totalul
dinților caries free pe anul 2010 (25,93%).
Cu alte cuvinte, din totalul de dinți indemni, 82.9% reprezintă dinți indemni fără
marmorații și 17.1% dinți cu marmorații, pentru anul 2008, iar pentru anul 2010,
15.1% reprezintă d inți indemni cu marmorații, iar 84.9% sunt dinții indemni fără
marmorații din totalul dinților indemni.

Fig. 6.28 Frecvența dinților indemni cu și fără marmorații vs. an de evaluare (lot II)

Tabelul VI.69 Indicatori statistici ai indicelui caod (caod≥1) pentru lotul II vs.
perioada
de evaluare
LOT II
(caod≥1) Media
caod Media Dev.std Er.std Min Max
-95% -95%
2008 3.37 3.23 3.58 2.75 0.21 1.00 12.00
2009 4.02 4.33 4.87 3.60 0.21 1.00 20.00
2010 4.22 4.64 4.96 3.59 0.20 1.00 20.00
Total 3.87 3.98 5.16 3.46 0.12 1.00 20.00

20082010
82,984,684,9
17,115,415,1dinti indemni dinti cu marmoratii

34
Înlăturând dinții caries free (caod=0) pe lotul nostru, de 622 de copii, am
analizat prezența dinților cu leziuni carioase (caod≥1). Prin analiza indicatorilor
statistici am găsit o medie a indicelui caod≥1 egală cu valoarea de 3.37 în anul 2008,
4.02 în a nul 2009 și 4.22 pentru evaluarea din anul 2010.
Observăm, de asemenea, că valoarea cuartilei Q25 este 2 pentru toți cei
trei ani de evaluare, ceea ce ne indică faptul că 25% dintre copii au câte 2 leziuni
carioase, iar 75% (Q75) au câte 5 leziuni în anu l 2008, 7 leziuni în 2009 și câte 8
leziuni carioase în anul 2010.

Fig. 6.29 Indicatori statistici ai indicelui componentelor indicelui caod pentru lotul II
(cao≥1)
vs. perioada de studiu

Analizând componența indicelui caod ≥ 1, pentru fiecare an de st udiu, constatăm că
valoarea cea mai mare o prezintă indicele de carie (c d).
În anul 2008 valoarea indicelui de carie (c d) a fost de 3.11, a crescut,
considerabil, în anul 2009, până la 3.73, ca în anul 2010 să observăm doar o creștere
ușoară a indicelui până la valoarea de 3.87.
Indicele a d prezintă valori crescătoare din anul 2008 către anul 2010,
ajungând, la finalul ce lei de a treia evaluări, la o medie de 0.09.
Din analiză, se constată că valoarea medie a indicelui de obturație, o d, este
mult mai mare comparativ cu valoarea indicelui a d, dar suficient de mică raportată la
media indicelui de carie (0.26 față de 3.87 în anul 2010).
2008 2009 20103,374,02 4,22cao≥1

35

Fig. 6.30 Componența indicelui c d pentru lotul II vs. an de studiu
Indicele ce carie c d este reprezentat prin suma leziunilor carioase simple,
leziunilor carioase complicate și a resturilor radiculare.
Din analiza componentelor indicelui ct se observă creșteri anuale pentru
toate categoriile de leziuni cavitare, astfel cariile simple constituie rata majoritară
(19-21%) din totalul leziunilor, urmată, în ordine descrescătoare, de prezența
resturilor radiculare (2 -3.40%) și a leziunilor car ioase complicate (0.21 -1.13%).
Am dorit să evaluăm prevalența indicelui de carie în funcție de numărul de
leziuni existente în cavitatea orală. Astfel, am găsit, în anul 2008, pentru lotul II de
studiu, frecvența cea mai ridicată (25.08%) pentru grupul de 1-2 leziuni prezente
pentru un subiect, urmate, în ordine crescătoare, de grupul cu 3 -5 leziuni (20.07%), 6 –
10 leziuni (12.71%), 11 -20 leziuni cavitare. Este de menționat faptul că, în decursul
anului 2008, indicele c d scade direct proporțional cu creșter ea numărului de leziuni
carioase existente în cavitatea orală a unui pacient.
Semnificativ, pentru anul 2009, este creșterea grupului de 6 -10 leziuni,
precum și dublarea numărului de leziuni multiple (11 -20). Tot pentru anul 2009,
scade ușor frecvența gr upului cu 1 -2 leziuni și se menține constantă pentru grupul de
3-5 leziuni carioase existente la un pacient.
La evaluarea clinică, pentru anul 2010, crește ușor grupul cu 1 -15 leziuni
cavitare și scade numărul grupului de 16 -20 leziuni, fapt explicabil f ie prin
îndepărtarea unităților odontale datorită fenomenului natural de rizaliză, fie prin
creșterea ușoară a numărului de obturații.
050
20082009
20101,963,183,40,210,571,1192121,2
restruri radiculare carii complicate carii simple

36

Fig. 6.31 Distribuția indicelui cao d în funcție de numărul de leziuni vs. anul de studiu
Parametrii estimați în testarea asocierii valorilor indicelui cao d cu numărul
de leziuni carioase existente la un pacient, în funcție de anul de evaluare, nu indică
semnificație statistică, valorile modificându -se progresiv de la un an la altul.
Calculând media indicelui de obt urație, pentru o≥1, se evidențiază creșteri
ușoare ale valorii indicelui de la 1.50 în anul 2008, la o medie de 2.25 în anul 2010,
creșteri ce sunt semnificative din punct de vedere statistic (p=0.03697, 95% CI).
Am întâlnit, ca materiale utilizate în tra tamentele odontale la dinții
temporari, materiale pentru obturații definitive: glassionomeri și composit. Utilizarea
materialului de obturație provizorie l -am găsit doar în procent foarte mic, 0.44%, în
anul 2010.
Dintre materialele de obturație definitiv ă ponderea cea mai ridicată se
întâlnește la glassionomeri între anii 2009/2010, ca în anul 2010 obturatiile provizorii
să reprezinte majoritatea obturațiilor existente (0.44%). Obturațiile definitive din
composit sunt rare (0.02 -0.13%) comparativ cu celel alte două situații.

Fig. 6.33 Materialele de obturație utilizate în tratamentele odontale vs. an de
evaluare (lot II)
cd 1-2cd 3-5cd 6-10cd 11 -15cd 16 -20
25201320,6
21202141,3
22232350,82008 2009 2010
obturatii
provizoriiobturatii cu
glassobturatii cu
compozit0,31 0,360,9
0,34 0,4
0,10,44 0,42
0,122008 2009 2010

37
Incidența dinților cu leziuni cavitare la nivel maxilar și mandibular
Urmărind evoluția leziunilor carioase la nivelul dinților maxilari și
mandibulari, pentru lotul II de studiu, este de remarcat că frecvența cea mai ridicată
se întâlnește la nivelul molarului 1 mandibular (35.93% în anul 2010).
În ordine descrescătoare, molarul 2 mandibular și molarul 1 maxilar
(28.46% în 2010) sunt incriminați ca fiind susceptibili în a dezvolta mai frecvent
leziuni carioase, urmați de incisivul central și molarul 2 maxilar (20 -21%). Restul
dinților prezintă leziuni cavitare, dar în proc ente moderate.
Este remarcată o creștere semnificativă a numărului de leziuni carioase în
perioada studiată (2008 – 2010), atât la nivel mandibular cât și la nivel maxilar,
aspect explicat de rezultatele corelației neparametrice, prin valorile semnificati ve ale
coeficienților de corelație (r mandibulă =0.361, r maxilar =0.360) și valorile foarte mici ale
nivelului de semnificație (p=0.000), corespunzătoare unui interval de confidență de
95%.
Dreptele de regresie în evoluția leziunilor carioase la nivel maxil ar și
mandibular ne indică creșteri ale numărului de leziuni cavitare din anul 2008 către
anul 2010, pentru lotul II.
CONCLUZII
Statusul familial cu ambii părinți relevă valori mai reduse ale indicilor de
carie la copii, comparativ cu cei care provin din f amiliile cu un singur
părinte.
În urma programului de educație pentru sănătatea orală, desfășurat în
unitățile de învățământ preșcolar, a crescut frecvența periajului dentar de
două ori pe zi atât la copii cât și la părinți.
Chiar dacă există o creștere a gradului de interes al părinților, în ceea ce
privește factorul educațional, vizitele la stomatolog nu reprezintă o
prioritate majoră, în momentul actual.
Consumul exagerat de dulciuri și băuturi carbogazoase au efecte negative
asupra organului dentar, pri n creșterea valorilor indicilor de carie și a
evoluției rapide către sindromul de carie severă precoce.
Valoarea indicelui cao d este dată, în principal, de valoarea mare a indicelui
de carie și, mai puțin, de indicele de obturație, o d, respectiv indicele d e
dinți absenți.
Valorile ridicate ale indicelui sic ne indică faptul că o treime dintre copii
evaluați prezintă leziuni carioase multiple, fapt care crește necesitatea
mare de tratament pentru dinții temporari.
Deși valoarea medie a indicelui de carie a c rescut, de la o evaluare la alta,
s-a observat o îmbunătățire în acumulările de cunoștințe, precum și
schimbări de comportamente și atitudini în rândul preșcolarilor.
Campania de educație sanitară pentru copiii preșcolari, mame și educatori
a condus la con știentizarea importanței igienei oro -dentare, a factorului
alimentar, a controlului periodic la medicului stomatolog; a condus, în
final, la concluzia că rolul primordial în educația sănătății orale îi revine
prevenției primare în stomatologie.

38

Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în unitățile de învățământ
(grădinițe) reprezintă o sursă importantă de preluare a informațiilor și
acumulare de cunoștințe în sănătatea orală, pentru toate categoriile și
nivelele sociale.
Capitolul VII
Influența factorului bacterian, a ratei fluxului salivar și a pH -ului salivar
asupra experienței carioasă la elevii de 12 ani din Iași
Scopul acestui studiu a fost de a evalua relașia dintre microflora cariogenă,
capacitatea tampon a salivei, rata secreției salivar e și experința carioasă (dmft) la
școlarii de 12 ani din Iași.
Obiectivele studiului:
– Stabilirea asocierii dintre experiența carioasă și nivelul de S.mutans
din salivă;
– Stabilirea asocierii dintre experiența carioasă și prezența lactobacillus
în salivă;
– Stabilirea asocierii dintre capacitatea tampon a salivei și experința
carioasă;
– Stabilirea asocierii experiența carioasă și fluxul salivar .

7.3. Material și metodă Lotul participant la studiu a fost format din 156 de
subiecți proveniți din 5 școli din mu nicipiul Iași, elevii fiind aleși randomizat dar în
număr egal din toate școlile participante. Studiul s -a realizat pe parcursul unui an de
zile (octombrie 2008 -octombrie 2009).
S-a obținut permisiunea realizării studiului atât din partea conducerii
școlil or cât și prin semnarea consimțământului informat și mandatat de către părinți.
Criteriile de includere a subiecților în lotul de studiu au fost următoarele:
copii să provină din Iași si din județul Iași ;
numai elevii a căror consimțământ informat a fos t semnat de
către aparținători sau tutori.
Criteriile de excludere au fost:
Copii care prezintă afecțiuni generale ;
Copii necooperanți;
Copii care au urmat tratament cu antibiotic în ultima lună;
Copii cu aparate ortodontice;
Copii a căror consimțământ i nformat nu a fost semnat de către
aparținător sau tutore legal.
Studiul a fost structurat în 2 părți: prima parte a constat în culegerea
datelor generale privind vârsta, sexul, mediul de proveniență și nivelul socio –
economic al aparținătorilor. Cea de -a doua parte a constat în realizarea examentului
clinic și paraclinic.
Examenul clinic s -a realizat în cabinetele școlare folosind lumina naturală
și o oglindă plană și o sondă dentară WHO. Sterilizarea instrumentarului s -a facut la
pupinel. Nu s -au făcut ra diografii. Copii au fost examinați de către un singur
examinator calibrat anterior după criteriile OMS. S -a constatat o corelație
semnificativă a coeficientului kappa de 0.96, p<0.05 pentru cariile dentare. Statusul
odontal a fost determinat prin intermedi ul dmft, dmfs, DMFT, DMFS [201].

39
Analiza salivară:
S-a recoltat salivă stimulată de la fiecare subiect iar determinările
microbiologice și testele salivare s -au facut în primele 24 de ore de la recoltare
Saliva a fost colectată după realizarea examenului c linic. Elevul a fost
așezat confortabil în scaunul dentar. Pentru o determinare corectă a fost sfatuit să
înghită saliva existentă în cavitatea orală, apoi, a fost pus să mestece o bucată de
parafină de marime standard, timp de 5 minute și să colecteze sal iva acumulată într –
un vas gradat. Probele de salivă au fost etichetate pentru a fi ușor de recunoscut.
Secreția salivară a fost determinată prin măsurarea cantității de salivă
recoltată de catre elev în vasul gradat, după dispariția spumei. Scorurile pentr u
determinarea secreției salivare au fost următoarele (TAB.VII.1) :
Tabel VII.1. Scorurile pentru determinarea secreției salivare
Scor Explicații
0 Secreție salivară normală; rata fluxului salivar stimulat > 0,7ml / min
1 Secreție salivară scăzută; rata fluxului salivar stimulat = 0,3 -0,7 ml / min
2 Secreție salivară scăzută; rata fluxului salivar stimulat = 0,3 ml / min
Pentru evaluarea capacității tampon a salivei s-a determinat pH -ul
salivar cu ajutorul testelor Saliva -Check Buffer (GC), urmând protocolul recomandat
de firma producătoare: din saliva colectată anterior s -a prelevat, cu o pipetă, o
picătură care a fost depusă pe banda indicatoare de pH; după 5 minut e s-a comparat
culoarea existentă pe bandă cu modelul furnizat de producător. Pentru înregistrare au
fost disponibile scorurile pezentate în tabel VII.2. Tabelul VII.2 . Scorurile factorului
„capacitatea tampon a salivei”
Scor Explicații
0 Capacitate tampon salivară normală, pH salivar ≥ 6,0
1 Capacitate tampon salivară redusă, pH salivar = 4,5 – 5,5
2 Capacitate tampon salivară foarte redusă, pH salivar ≤ 4,0
Determinarea numărului de S. mutans s-a realizat cu ajutorul kit -urilor
Dentocult ® SM Strip mutans (Orion Diagnostica Oy) la nivel salivar, respectând
indicațiile firmei producătoare: s -a plasat discul de bacitracină în fiola cu mediul de
cultură cu aproximativ 15 minute înainte de prelevarea probelor; pentru determinarea
la nivel sal ivar pacientul a fost invitat să mestece o tabletă de parafină timp de 1
minut, pentru a facilita transferul Streptococilor mutans de pe suprafețele dentare în
salivă; pacientul a fost instruit să elimine excesul de salivă, după care banda cu
capătul rotun jit a fost aplicată cu presiune pe suprafața limbii, apoi retrasă printre
buzele apropiate, dar nu strânse; s -a agitat ușor fiola cu mediul de cultură pentru a
asigura distribuirea uniformă a bacitracinei; banda este apoi introduse în fiola cu

40
mediul de c ultură; fiolele au fost etichetate cu datele pacientului, apoi incubate la 35 –
37°C timp de 48 de ore; după incubare, benzile au fost îndepărtate din mediul de
cultură și uscate, apoi s -a comparat densitatea coloniilor apărute cu cea de pe modelul
furnizat de producător, acordându -se unul din următoarele scoruri: 0 = < 10 4 UFC /
ml;1 = < 10 5 UFC / ml;2 = 10 5 – 10 6 UFC / ml;3 = > 10 6 UFC / ml .
Pentru determinarea Lactobacillus s-au utilizat kit -urile Dentocult® LB
(Orion Diagnostica Oy). Saliva a fost aplicată pe benzile care conțin mediu de cultură
apoi sunt închise în fiolă și incubate 4 zile; după incubare se face citirea numărului de
UFC/ml apărute pe benzi .
Analiza statistică a datelor colectate a fost realizată cu ajutorul
programului informatic The Statistical Package for Social Science 14.0 (SPSS INC
Chicago). Pentru anliză s -au utilizat testele Kruskal – Wallis, ANOVA urmat de testul
Mann – Whitney pentru compararea între grupe, iar diferențele între medii s -au
analizat cu ajutorul testului AN OVA urmat de testul Turkey și testul t. Pentru
corelații s -a utilizat coeficientul de corelație Sperman. Nivelul de semnificație
statistică a fost stabilit la p < 0.05.

7.4. Rezultate

Experiența carioasă: Numărul total de participanți la studiu a fost d e 156
de elevi dintre care 76 subiecți (48.98%) au fost băieți și 80 de elevi (51.02%) au fost
fete (fig.7.1)

Fig. 7.1. Distribuția lotului pe sexe

Din totalul subiecților numai 48% erau indemni la carie (dmft, DMFT =
0) și 52% au prezentat leziuni carioase (dmft, DMFT > 0), dintre care 42% au fost
subiecți de sex masculin și 58% de sex feminin. Nu au existat diferențe semnificative
statistic (p = 0 .086) între cele două grupe (fig.7.2) .

49% 51%
feminin
masculin

41

Fig.7.2.Distribuția subiecților indemni la caria dentară
Valoarea medie a dmft și dmfs pentru ambele grupe a fost 3.20 și
respectiv 5.43. Media DMFT și DMFS a fost 0.23 și respectiv 0.25. Diferența
semnificativă statistic (p < 0.05) a fost depistată între mediile ft și fs la ambele
sexe.
Secreția salivară a fost între 0.4 -1.5 ml / min cu o medie a ratei fluxului
salivar de 0.96 = / -0.23 ml / min. Majoritatea participanților (89.29%) au prezentat
o rată a fluxului salivar 0 (>0,7ml / min) (tab.VII.3).
Capacitatea tampon a salivei: Analiza datelor colectate au indicat faptul
că majoritatea participanților au prezentat pH > 6 (75%), urmat de 23.47% care au
avut un scor 1 (pH 4.5 -5.5) și de 1.53% cu un scor 2 (pH<4.5) (tab.VII. 4).
Rezultatele analizei microbiologice a kit -urilor Dentocult SM au indicat
că un total de 98.47% dintre subiecți au prezentat nivele detectabile de S.mutans
și dintre aceștia 46.94% au prezentat S.mutans scor 2 (104 _105 UFC/ml) și
29.59% scor 3 (>105 UFC / ml) (tab. VII. 5).
Analiza kit -urilor Dentocult LB a indicat că 87.24% dintre subiecți au
prezentat nivele detectabile lactobacilli dintre care 37.75% au prezentat scorul 2
(105 UFC/ml) și 34.18% scorul 1 (104 UFC/ml).
Statusul odontal în funcție de variabilele salivare: 78.79% dintre subiecți
cu carii au avut o secreție salivară normală (scor 0 > 0.7ml / min). 52% dintre
subiecți au prezentat un pH > 6 și 98.97% dintre copii indemni la carie au avut pH >
6, diferența dintre cele două grupe fiind semnificativă statistic (tab.VII.6).
Majoritatea subiectilor care au prezentat carii au prezentat scorul 2
pentru lactobacilli în comparație cu 26% dintre copiii indemni la carie care au
prezentat scorul 2 pentru l actobacilli iar diferența dintre grupuri a fost semnificativă
statistic .
Majoritatea subiecților (49%) au prezentat scorul 3 pentru S. mutans, în
comparație cu 10.31 % dintre copii indemni la carie. Diferența dintre cele două
grupe a fost semnificativă s tatistic (tab.VII. 7).
Valorile medii ale indicatorilor odontali și parametrii salivari: În urma
analizei s -au constatat diferențe semnificative statistic între S.mutans și valorile medii
ale DMFT, dmft și dmfs. Diferențe semnificative statistic au fost ob servate și între 48%42%58%52%dmft >0 dmft = 0 sex masculin sex feminin

42
valorile medii ale DMFT, DMFS, dmft și dmfs și capacitatea tampon a salivei și rata
fluxului salivar (tab.VII. 8).
În ceea ce privește corelații între prevalența cariei dentare prin intermediul
indicatorilor DMFT, DMFS, dmfs, dmft și facto rii salivari rezultatele analizei indică
faptul că există corelații semnificative (p<0.001) între parametrii salivari și dmft și
dmfs (tab.VII. 9).
7.6 Concluzii
Prevalența cariei dentare la copii de 12 ani rămâne la cote ridicate;
Între nivelele de S. mutans și lactobacilli la nivel salivar și indicatorii odontali
(dmft, dmfs, DMFT, DMFS) au existat corelații semnificative statistic ceea ce
impune realizarea de programe preventive de sănătate orală;
Acest studiu poate servi drept bază pentru dezvoltarea unui model de predicție a
cariei dentare prin intermediul altor variabile cum ar fi statusul de igienă orală,
factorii alimentari, sociodemografici, etc

Capitolul VIII
Evaluarea gradului de neglijență dentară în grupurile de copii prin
prisma scorului de neglijență orală (SNO) (Dental Neglect Scale)
Scopul acestui studiu a fost determinarea relației dintre scorul SNO,
statusul sănătății orale și prezența la controalele de rutină într -un grup de copii dar și
validarea acestui scor ca instrument de deter minare a gradului de implicare a copiilor
adolescenților și adulților tineri în menținerea sănătății orale.
Material și metodă : În acest studiu au fost utilizate două chestionare.
Chestionarul copiilor conținea întrebări variate, incluzând și cele 6 într ebări din
SNO ( anexa 2). Fiecare întrebare avea răspunsul pe o scară de la 1 la 5, variind între
„Categoric nu” și „Categoric da”. Scorurile posibile se încadrau între valorile 6 si 30,
valori mai mari indicând un grad mai mare de neglijență orală. Chest ionarul mai
includea și o întrebare privind accesul la cabinete stomatologice, o întrebare despre
mersul la dentist în mod curent, întrebări demografice și altele nemenționate aici.
Al doilea chestionar, pentru părinți, conținea o întrebare despre vizita de
rutină la dentist a copilului în ultimii trei ani.
Utilizând datele din studiile realizate anterior, s -a considerat că un
subgrup de 12 copii cu grad mare de neglijență orală este suficient pentru a determina
diferențe semnificative între media scoruri lor SNO între acest grup și cel cu grad de
neglijență moderat -redus, la o putere de 95% cu un p< 0.05. Studii realizate în
școlile din zona Iașului au găsit că 62% dintre copii aveau acces la un cabinet
stomatologic în zonă ( în principal cabinetele sto matologice școlare). Skaret și colab.
au găsit că 12% dintre copiii care aveau acces la cabinete stomatologice evitau
vizitele la stomatolog. Drept urmare, dimensiunea eșantionului țintă a fost stabilită la

43
120-125, pentru a putea include în jur de 100 de copii cu acces la cabinete
stomatologice, dintre care aproximativ 12 să prezinte un interes redus pentru igiena
orală și vizitele la dentist. Personalul școlilor au oferit părinților informații despre
studiu. Atât părinții cât și copii și -au dat acordul sc ris. Părinții care au consimțit, au
completat și chestionarul destinat lor. Copiii care au fost incluși în studiu au
completat și ei chestionarul, după care li s -a făcut un scurt examen clinic, utilizând
doar oglinda și lumina naturală. Examinatorul calib rat a evaluat fiecare dinte în parte
(cu excepția molarilor de minte, care nu erau prezenți la toți copiii), urmărind
prezența cariilor sau a obturațiilor. Prezența și gradul afectării carioase a fost evaluată
cu autorul unui ghid OMS. Un dinte a fost cons iderat indemn dacă nu era prezentă
caria, moderat afectat, dacă pierderea de substanță era vizibilă (scor OMS 1 sau 2),
sau sever afectat dacă prezenta smalț subminat vizibil (scor OMS 3 sau 4). După
completarea chestionarelor, toți au primit o copie a rez ultatelor examinării.

Analiza datelor :Datele obținute au fost introduse în calculator, după care
au fost verificate. În analiză au fost incluse numai cazurile cu date complete. Analiza
datelor a fost realizată cu ajutorul programului SPSS Versiunea 14.0 (Chicago, IL).
Fiecărui copil i s -au realizat două evaluări în ceea ce privește leziunile carioase. În
primul rând, copii au fost cotați în funcție de prezența sau nu a cariilor vizibile. În al
doilea rând, întrucât majoritatea copiilor prezentau mai mult de o leziune carioasă cu
grade diferite de severitate, au fost cotați și în funcție de cel mai mare grad de
afectare al unuia dintre dinți. În ceea ce privește al doilea cod, s -au considerat ca fiind
fără carii vizibile, cu carii moderat vizibile (cel puț in un dinte cu scor OMS 1 sau 2 și
nici un dinte cu scor OMS 3 sau 4) sau cu carii severe (cel puțin un dinte cu scor
OMS 3 sau 4). Au fost utilizate și teste t pentru a compara media scorurilor SNO ale
băieților și fetelor, prezența sau absența copiilor la controale de rutină în ultimii trei
ani, mersul in mod curent la dentist și prezența sau nu a leziunilor carioase. Testele t
au fost utilizate și pentru a compara media celor 6 întrebări pentru copiii care merg
sau nu la dentist; valoarea critică a lui p a fost stabilită 0,05 pentru grup .A fost
realizat și un test one -way ANOVA pentru a stabili relația globală între gradul
leziunilor carioase (fără carii vizibile, carii moderate, carii severe) și scorurile SNO.
Testele ulterioare au fost realizate cu a jutorul testului Turkey. Întrucât distribuția
scorurilor SNO nu a fost regulată (majoritatea adolescenților prezentau scoruri SNO
scăzute), s -a folosit testul de corelatie Spearman pentru a investiga legătura dintre
vârstă / SNO și dintre numărul obturaț iilor / SNO. Determinarea reproductibilității
testului a fost realizată cu autorul corelațiilor. Analiza structurii întrebărilor a fost
realizată cu testul Var -imax. La analiza relațiilor dintre SNO și prezența cariilor,
prezența la un control de ruti nă în ultimii doi ani și vizitele regulate la dentist au fost
luați în calcul doar copiii care aveau acces la cabinete stomatologice. Pentru toate

44
analizele au fost folosite date de la prima administrare a SNO (exceptând analiza
reproductibilității, care a folosit date de la ambele administrării ale SNO).
Rezultate
La studiu au participat 126 de copii. Puțin peste jumătate (51.2%) au fost
de sex masculin si 48.8% de sex feminin (fig.8.1) .Vârsta medie a fost de 12.3 ani
(SD=2.1, intre 11.7 -13). Distribuți a pe vârste nu a fost normală, 58% dintre
participanți având între 11.7 și 13 ani. 90% dintre copii provin din mediul urban și
10% din mediul rural (împrejurimile Iașului) (fig.8.1,82).

Dintre aceștia, 117 (92.9%) au completat chestionarul SNO în prima zi de
colectare a datelor și au fost incluși în analiză.Media scorurilor SNO pentru toți copiii
a fost 13.2 (SD=3.8, media=13, intre 6 -23). Media pentru băieți a fost 13.6 (SD=4.2,
media=14, intre 6 -23). Pentru fete, media a fost 12.8 (SD=3.3, media=13, i ntre 7 -23).
Aceste diferențe nu au fost semnificative, de aceea în continuare analizele s -au făcut
împreună pentru băieți și fete. În grupul mixt, corelația între scorurile SNO și vârstă a
fost pozitivă (r = 0.31, p=0.001). Analiza factorilor exploratori a produs doi factori
cu valori Eigen mai mari de 1, explicând astfel variația totală de 54.61%. Încărcătura
factorilor și variația totală explicată pentru cei 2 factori sunt indicate în tabelul VIII.
1. Patru dintre intrebari (numărul 1, 4, 5 și 6) au cor espuns cu primul factor, iar
celelalte doua intrebari ramase (numărul 2 și 3) au corespuns cu al doilea factor.
Copiii care merg în mod curent la dentist au prezentat scoruri semnificativ mai mici
la aceste doua întrebări ( t = 8.76, df = 106, p < 0.001 pentru întrebarea 2; t =4.48,
df= 106, p< 0.001 pentru întrebarea 3) față de copiii care nu merg la dentist. În
cazul celorlalte întrebări nu au existat diferențe semnificative. 66 dintre copii au
completat SNO a doua oară. Majoritatea (60%) au completat chestionarul a doua oară
după o săptămână, 31% după două săptămâni și 9% după trei săptămâni.
Reproductibilitatea testului (corelații intraclasă, two -waz mixed) a fost 0,81 (p <
0,001). 97 (83%) dintre copii au indicat că au acces la cabinete st omatologice. 47%
din ei erau de sex masculin, cu media vârstei de 12 ( SD = 2.1, media = 13, intre
49%51
%
femi
nin
90%10%
urb
an

45
11,8-12,3 ). Media scorurilor SNO a fost 12.8 ( SD = 3.8, media = 13, intre 6–23).
Nu au existat diferențe între sexe în ceea ce privește scorurile SNO în acest subgrup,
de aceea în continuare s -a analizat grupul de băieți și fete împreună. Scorurile SNO
au fost corelate p ozitiv cu vârsta ( r = 0.297, p = 0.003).
Dintre copiii care aveau acces la cabinete stomatologice, 21% nu s -au
prezentat la un control de rutină în ultimii trei ani, 19% nu merg în mod curent la un
dentist și 31% prezentau carii vizibile.
Tabelul VIII.2 indică statistica descriptivă pentru media scorurilor SNO
pentru copiii care au acces la cabinete stomatologice. Copii care au acces la cabinete
dar nu s -au prezentat la un control de rutină în ultimii trei ani au avut scoruri SNO
semnificativ mai mare față de cei care s -au prezentat la controale de rutină ( t = 2.94,
df = 87, p = 0.004). Copiii care au acces la dentist dar care au declarat că nu merg
în mod curent la medic au prezentat scoruri SNO semnificativ mai mari față de cei
care merg ( t = 4.00, df = 88, p < 0.001 ). În plus, scorurile SNO au fost semnificativ
mai mari pentru cei care prezentau carii vizibile ( t =2.17, df = 95, p = 0.032).
Dintre cei 30 de copii cu carii vizibile, 24 prezentau carii de severitate
moderat. Ceilalți 6 prezentau carii severe. Statistica descriptivă pentru cele 3 grupuri
(fără carii vizibile, carii moderate, carii severe) este prezentată în tabelul VIII.3.
Mediile SNO ale celor trei grupuri au fost diferite semnificativ una față de alta ( f =
3.66, p= 0.029). Comparațiile ulterioare au indicat faptul că media SNO nu a fost
diferită semnificativ la copiii fără carii vizibile față de cei care prezentau carii
moderate. Totuși, cei ce prezentau carii severe aveau un SNO semnificativ mai
crescut față de cei care nu aveau carii vizibile (p=0,038).Numărul de dinți obturați a
fost folosit la determinarea is toricului bolii carioase. Copiii cu SNO mai mare
prezentau un număr semnificativ mai crescut de dinți obturați ( Spearma n's r = 0.22,
p = 0.03).
Concluzii
SNO este un instrument reproductibil și valid în grupul de copii studiat;
scala funcționează similar cu modul în care a funcționat și în studii
realizate pe pacienți adulți;
SNO prezintă bune proprietăți psihometrice atunci când este aplicat
copiilor;
SNO poate fi util în predicția și înțelegerea variațiilor în sănătatea orală ,
dar și în promovar ea sănătății orale ;
Realizarea SNO evidențiază grupurile sau indivizii care pot beneficia de
eforturile intense de promovare a sănătății orale, dar poate evalua și
efectele programelor de promovare a sănătății orale.

46

Capitolul IX
Sănătatea orală și nivelul de cunostințe și atitudini în rândul copiilor , mamelor
și învățătorilor din Iași, Romania
Material și metodă
Studiul epidemiologic a fost realizat în 5 școli din municipiul Iași și în
concordanță cu obiectivele acestui studiu au fost investigați 345 de copii de 6 -7
ani(clasa I) și 297 copii de 11 -12 ani (clasa VI) în anul școlar 2009 -2010, urmărindu –
se statusul odontal(DMFT), starea de igienă orala(OHI -S) și sănătatea parodontală
(CPITN) prin examenul clinic realizat a nual în cabinetele de medicină școlară, datele
fiind înscrise în fișele OMS conform criteriilor de către cadre medicale calibrate
anterior. Consimțământul informat a fost obținut într -un procent de 97% .
Examenul clinic s -a realizat cu lumina artificială, oglinda dentară și sondă
. In paralel, prin intermediul chestionarelor s -au cules informații de la 523 mame și
125 învățători, datele statistice fiind analizate cu ajutorul programului SPSS 14.0,
testul ANOVA.
Chestionarul pentru mame include întrebări d espre cunoștințele de
sănătatea orală, atitudinea față de prevenirea afecțiunilor orale, comportamentul
sanogen al copilului și mamei, suportul parental în atitudinile sanogene ale copilului,
autoevaluarea sănătății orale și a necesarului de tratament pen tru copil, sursa de
informații depre sănătatea orală și nivelul de educație a mamei. Același chestionar a
fost completat de către învățători.

Rezultate
Rezulatele obținute în urma examenului clinic indică o prevalență crescută
a cariei dentare , comparat iv cu obiectivele OMS pentru anul 2010, la ambele grupe
de vârstă ,86% pentru copii de 6 -7 ani și de 76% la 11 -12 ani, dar mai scazută în
comparație cu anii anteriori. Valoarea dmft la copii de 6 -7 ani a fost de 2,9 cu un
procent de 4,2 % dintre copii cu dinți indemni la carie iar DMFT la 11 -12 ani a fost
de 2,8 cu 23% dintre copii cu dinți indemni la carie În ceea ce privește starea de
igienă orală (OHI -S) și statusul parodontal(CPITN) valorile sunt crescute la ambele
grupe de vârstă(tabel IX 2)

47
În gener al, 47% dintre mame au indicat că asocierea "bacterii+ zahăr "
este cauza apariției cariilor dentare, 35% au răspuns că a fost "bacteriile", 27%
asociază apariția cariilor cu consumul de „zahăr”.
Cu toate acestea, la întrebarea cu privire la influența dăunătoare a unor
produse alimentare, 83% dintre mame au indicat efectul negativ al zahăr și 85%
dintre ele efectul negativ al bomboanelor. Cu toate acestea, mamele au
raportat că băuturile au un risc de producere a cariei mai redus .
Doar 1,2% din mame consideră că fructele (merele) ar putea fi dăunătoare pentru
dinți (fig.9.1). In fig .2 se observ ă distribuția răspunsurilor mamelor în ceea ce
privește atitudinile preventive ale afecțiunilor orale la copiilor.
Alte cau ze ale cariilor dentare selectate de către mamele participante la studiu
au fost ereditate (38%), bolile generale (28%) și sarcina (24%). 4,2% din mame nu au
putut defini în răspuns.
La întrebarea care sunt cauzele sângerării gingivale, următorii factori au
fost raportați: periajul dentar incorect realizat (49%), placa bacteriană
(44%), dieta nesănătoasă (35 %), bolile generale (30%), ereditatea (9%) și 9% dintre
mame nu a știut care pot fi cauzele sângerării gingivale.
Auto -evaluarea stării de sănătate orală .
În general , numai 1,5 % dintre mame au fost sigure că sănătatea orală
a copilului lor a fost foarte bună , 17% au declarat că dinții au fost buni , 47% au
remarcat condițiile satisfăcătoare ale statusului oral , 19% au afirmat că copilul lor a
avut dinți afectați , și 4% din mame nu au putut răspunde . În ceea ce privește
necesitatea îngrijirilor dentare , 66% din mamele răspuns că copilul lor are
nevoie de unul sau mai multe tratamente stomatologice , 28% au raportat nu au
nevoie de îngrijire stomatologică iar 5% dintre mame nu au răspuns la întrebare . La
evaluarea propriei stării de sănătate orală 24% din mame au menționat
că dinții lor sunt într -o stare bună și nu au avut nevoie de tratamente
stomatologice și 57% au declarat că dinții lor erau într-o stare precară și au
nevoie de la tratament stomatologice .
48,94,597,4454098,3230,7
49,23,298,6236091882,5
lapte indulcitzaharulceaiulfumatulmame invatatori

48

Tabelul IX.3 rezumă atitudinile sanogene ale copiilor și mamele lor din
Iași. Din analiza datelor se observă că 43,7% dintre copii de 6 ani și
67,8% din mamele lor a răspuns că realizează periajul dentar cel puțin de două ori pe
zi. Periajul dentar realizat după micul dejun a fost raportat doar pentru 78,9%
dintre copii și 92,3 % dintre mame. Distribuția răspunsurilor la întrebarea privind
controlul anual stomatologic a fost următoarea : 23,1% dintre copii de 6 ani și
88,7% dintre mamele participante au făcut controale stomatologice în ultimile 12
luni.
În tabelul IX.4 sunt expuse rezultatele analizei bivariate privind
cunoștințele și atitudinile sanogene , auto-evaluare necesarului de îngrijire dentară și
practicile de sănătate orală a copiilor în raport cu frecvența controalelor
stomatologice ale mamelor participante la
studiu . Datele privind frecvența consumului de hidrocarbona te la școlarii de
6 ani (pe baza rapoartelor mamele lor ) sunt prezentate în tabelul IX 5 .
Rezultatele analizei bivariate privind cunoștințele sanogene
, atitudinile și practicile mamelor în concordanță cu nivelul cunoștințelor
de educație sanita ră sunt prezentate în tabelul IX 6. Se observă ca mamele cu studii
superioare tind să aibă mai multe cunoștințe privind sănătatea dentară dar și
atitudini sanogene regulate și participă activ împreună cu copii la realizarea
periajului dentar , încer când să limiteze consumul de zahăr .

Cunoștințele și atitudinile sanogene la învățătorii de școală primară

59% dintre învățători consideră că asocierea de "bacterii + zahăr "
a fost cauza cariilor dentare , 55% au declarat ca numai "bacterii" sunt cauza și
36% dintre ei au declarat că leziunile carioase sunt cauzate "zahăr". Cu toate
acestea, efectele negative ale zahărului a fost raportate de 98% de învățători
și al bomboane lor în 91% dintre răspunsurile învățătorilor (tabelul IX.7). Cu toate
acestea , 2,5% a cadrelor didactice a declarat că fructele (mere) și băuturile
răcoritoare pot avea efecte nocive. Alte cauze de carie dentare menționate , au fost de
exemplu ereditate (48%), sarcina (27 %) sau bolile generale (27%). 96,272,597,583,590,484,7
94,57297,788,693,487,7
consult regulat la
dentistperiaj dentar
supravegheatconsumul exagerat
de duclciuri …parintii trebuie sa
controleze …fluorurile
protejeaza dintii …mame invatatori

49
În ceea ce privește întrebarea despre cauzele sângerării gingivală , următorii
factori de risc au fost selectați : periajul incorect realizat (66%), placa bacteriană
(61%), bolile generale (51 %), dieta nesănătoasă (45%), ereditatea (20%),consumul
de alimente calzi și reci (16%), iar 3,3% dintre cadrele didactice nu știu care sunt
cauzele de sângerării gingivale .
Concluzii
Familia este responsabilă pentru stilul de viață sanogen al copilului
deoarece ea este prima sursă de informare în ceea ce privește sănătatea orală. O
modalitate creșterea a interesului copilului pentru sănătatea orală este furnizarea de
informații reactualizate perma nent, educarea și motivarea permanentă a părinților. În
același timp școala are un potențial important pentru formarea obiceiurilor sanogene
datorită timpului considenrabil pe care copii îl petrec în această locație. Rezultatele
prezentului studiu arată că obiceiurile sanogene ale adulților dar și nivelul de
cunoștințe sunt factori importanți în educația sanogenă a copiilor.
Concluzii
Statusul familial cu ambii părinți relevă valori mai reduse ale indicilor de
carie la copii, comparativ cu cei care provin din familiile cu un singur
părinte.
Gradul de cunoștințe al mamelor în sănătatea orală crește direct
proporțional cu creșterea nivelului lor de școlarizare.
Cu cât nivelul de cunoștințe al mamelor în sănătatea orală este mai mare
cu atât valoarea medie a i ndicelui cao, la copii, este mai mică.
Se remarcă o proporție dramatică de mame care nu dețin informații și nu
au cunoștințe despre starea de sănătate orală.
În urma programului de educație pentru sănătatea orală, desfășurat în
unitățile de învățământ preș colar, a crescut frecvența periajului dentar de
două ori pe zi atât la copii cât și la părinți.
Chiar dacă există o creștere a gradului de interes al părinților, în ceea ce
privește factorul educațional, vizitele la stomatolog nu reprezintă o
prioritate majoră, în momentul actual.
Consumul exagerat de dulciuri și băuturi carbogazoase au efecte negative
asupra organului dentar, prin creșterea valorilor indicilor de carie și a
evoluției rapide către sindromul de carie severă precoce.
Valoarea indicelui cao d este dată, în principal, de valoarea mare a indicelui
de carie și, mai puțin, de indicele de obturație, o d, respectiv indicele de
dinți absenți.
Valorile ridicate ale indice lui sic ne indică faptul că o treime dintre copii
evaluați prezintă leziuni carioase multiple, fapt care crește necesitatea
mare de tratament pentru dinții temporari.
Deși valoarea medie a indicelui de carie a crescut, de la o evaluare la alta,
s-a observa t o îmbunătățire în acumulările de cunoștințe, precum și
schimbări de comportamente și atitudini în rândul preșcolarilor.

50

Campania de educație sanitară pentru copiii preșcolari, mame și educatori
a condus la conștientizarea importanței igienei oro -dentare, a factorului
alimentar, a controlului periodic la medicului stomatolog; a condus, în
final, la concluzia că rolul primordial în educația sănătății orale îi revine
prevenției primare în stomatologie.
Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în unitățil e de învățământ
(grădinițe) reprezintă o sursă importantă de preluare a informațiilor și
acumulare de cunoștințe în sănătatea orală, pentru toate categoriile și
nivelele sociale
Prevalența cariei dentare la copii de 12 ani rămâne la cote ridicate;
Între ni velele de S. mutans și lactobacilli la nivel salivar și indicatorii
odontali (dmft, dmfs, DMFT, DMFS) au existat corelații semnificative
statistic ceea ce impune realizarea de programe preventive de sănătate
orală;
Acest studiu poate servi drept bază pentr u dezvoltarea unui model de
predicție a cariei dentare prin intermediul altor variabile cum ar fi statusul
de igienă orală, factorii alimentari, sociodemografici, etc.
SNO este un instrument reproductibil și valid în grupul de copii studiat;
scala funcțio nează similar cu modul în care a funcționat și în studii
realizate pe pacienți adulți;
SNO prezintă bune proprietăți psihometrice atunci când este aplicat
copiilor;
SNO poate fi util în predicția și înțelegerea variațiilor în sănătatea orală ,
dar și în p romovarea sănătății orale ;
Realizarea SNO evidențiază grupurile sau indivizii care pot beneficia de
eforturile intense de promovare a sănătății orale, dar poate evalua și
efectele programelor de promovare a sănătății orale.
Familia este responsabilă pentru stilul de viață sanogen al copilului
deoarece ea este prima sursă de informare în ceea ce privește sănătatea
orală
În același timp școala are un potențial important pentru formarea
obiceiurilor sanogene datorită timpului c onsidenrabil pe care copii îl
petrec în această locație.
Rezultatele prezentului studiu arată că obiceiurile sanogene ale adulților
dar și nivelul de cunoștințe sunt factori importanți în educația sanogenă a
copiilor.

51

Bibiografie

1. World Health Organization. World health report 2003. Shaping the
future. WHO Regional Office for Europe , Copenhagen, 2003 .
2. Eriksen HM, Dimitrov V. The human mouth: oral functions în a social
complexity perspective. Acta Odontol Scand 2003; 61: 172 -7.
3. Wilkinson R, Marmot M. Social determinants of health. The solid facts .
WHO Regional Office for Europe , Copenhagen, 2003.
4. Petersen PE . The World Oral Health Report 2003: continuous
improvement of oral health în the 21st century – the approach of the WHO
Global Oral Health Programme. Community Dent Oral Epidemiol 2003;
31 (Suppl. 1): 3 -24.
5. Australian National Advisory Committee Oral Health. Healthy mouths,
healthy lives. Australia’s National Oral Health Plan 2004 – 2023;
(2004), USA Department of Health and Human Services: Healthy people
2010 ; 2000. www. os. dhhs. gov
6. Pitts NB. Prevention and quality of life. Oral Health and Preventive
Dentistry 2004; 2 (Suppl 1): 283 -5.
7. Vasilov M , Damaschin F. Sănătatea copiilor – indicator de sănătate al
comunității. Ed. Comandor, 1999.

52
8. Petersen PE. Social inequalities în dental health – towards a theoretical
explanation. Community Dent Oral Epidemiol 1990; 18: 153 -158.
9. Petersen PE. Inequalities în oral health: the social context for oral health.
In: Pine C, Harris R, eds. Community oral health . London,
Quintessence Publishing Co. Ltd, 2007.
10. Kwan S. and Petersen P. E. (2010). Oral health: equity and social
determinants (pp 159 -176). In: Blas E. and Sivasankara Kurup A. (Eds).
Equity, social determinants and public health programmes. Geneva:
World Health Organization.
11. Diehnelt DE, Kiyak HA. Socioeconomic factors that affect international
caries levels. Community Dent Oral Epidemiol 2001; 29: 226 -33.
12. Campus G, Lumbau A, Lai S, Solinas G, Castiglia P. Socio -economic
status and behavioural factors related to caries în twelve -year-old
Sardinian children. Caries Res 2001; 35: 427 -34.
13. Marthaler TM. C hanges în dental caries 1953 – 2003. Caries Res 2004;
38: 173 -81.
14. Peterson H, Brathall D. The caries decline: a review of reviews. Eur J
Oral Sci 1996;104: 436 -43.
15. Poulsen S . Dental caries în Danish children and adolescents 1984 -1994.
Community De nt Oral Epidemiol 1996; 24: 282 -5.
16. Truin GJ, van Rijkom HM, Mudler J, van‟t Hof MA. Caries trends 1996
– 2002 among 6 – and 12 -years old children and erosive wear prevalence
among 12 -year-old children în the Hague. Caries Res 2005; 39: 2 -8.
17. Marthaler TM. The caries decline: a statistical comment. Eur J oral Sci
1996; 104: 430 -2.
18. Axelsson S, Söder B, Nordenram G et al. Effect of combined caries –
preventive methods: a systematic review of controlled clinical trials. Acta
Odontol Scand 2004; 62: 16 3-9 .
19. Bratthal D, Hänsel -Petersson G, Sundberg H. Reasons for the caries
decline: what do experts believe? Eur J Oral Sci 1996; 104: 416 -22.
20. Marthaller TM. Caries status în Europe and predictions for future trends.
Caries Res 1990; 24: 382 -9.
21. World Health Organization. Oral Health for the 21st Century. Geneva,
1999.
22. Hanganu SC, Dănilă I. Stomatologie comunitară , Editura Tehnica -Info,
Chișinău, 2002.
23. Pine C, Harris R. Community Oral Health, Quintessence Publishing Co.
Ltd, 2007.
24. World Health Organization. Oral health country / area profile programme .
Department of noncommunicable diseases surveillance/oral health. WHO
collaborating centre, Malmö University, Sweden, 2004; http://www.
whocollab. od. mah. se/euro. html
25. Dănilă I, Hanganu C, Timiș T. Trends în oral health status în
schoolchildren from Iași, Romania. Oral Health and Preventive
Dentistry 2004: 2 (1): 71. Abstract of the Minimally Invasive Dentistry
Congres s, Copenhagen.
26. Petersen PE, Dănilă I, Delean A, Grivu O, Ioniță G, Pop M, Samoilă
A. Oral health status among schoolchildren în Romania, 1992.
Community Dent Oral Epidemiol 1994; 22: 90 -93.

53
27. Widström E, Eaton KA, Borutta A. Oral health care î n transition în
Eastern Europe. Br. Dent J 2001; 190: 580 -4.
28. Locker D. Deprivation and oral health: a review. Community Dent Oral
Epidemiol 2000 , 28: 161 -9.
29. Watt RG. Emerging theories into the social determinants of health:
implication for oral hea lth promotion. Community Dent Oral Epidemiol
2000; 30: 241 -7.
30. Wierzbicka M, Petersen PE, Szatko F, Dybizbanska E, Kalo I.
Changing oral health status and oral health behaviour of schoolchildren în
Poland. Community Dental Health 2002; 19: 243 -250.
31. Emerich K. , Adamowicz -Klepalska B. Trends în dental caries
experience among children and adolescents în northern Poland between
1995 and 2003. Community Dental Health 2010; 27:218 -221
32. Armfield JM, Spencer AJ. Consumption of nonpublic water: implications
for children‟s caries experience. Community Dent Oral Epidemiol 2004;
32: 283 -96.
33. Bader J. A systematic review of selected caries prevention and
management methods. Community Dent Oral Epidemiol 2001; 29: 399 –
411.
34. Buck D. The efficiency of the community dental service în England: a
dată envelopment analysis. Community Dent Oral Epidemiol 2000; 28:
274-80.
35. Cărăușu M. Studiul comparativ al eficienței unor metode de prevenire a
cariei dentare la populația infantilă. Teză de doctorat, UMF “GR. T.
Popa”, Iași, 1997.
36. Dănilă I, Păruș M. Programul Național de Prevenție Stomatologică.
Medicina Stomatologică 1999; 2 (6): 36 -39.
37. Dāly B, Watt R, Batchelor P, Treasure E. Essen tial dental public health.
Oxford University Press, 2002.
38. Dean K. Creating a new knowledge base for the new public health.
Journal of Epidemiol Community Health 1994; 48: 217 -9.
39. Devey S, Bartley M, Blane D. The Black report on socioeconomic
inequ alities în health 10 years on. Br Med J 1990; 301: 373 -7.
40. Ferjeskov O. Changing paradigms în concepts on dental caries:
consequences for oral health care. Caries Res 2004; 38:182 -91.
41. Gallagher J, Rowe J, Community nurses' contribution to oral heal th. ,
British journal of community nursing 6: 10, 526, 528 -34, Oct, 2001.
42. Gallagher JE, Oral health needs: how can they be met?, British Journal of
Community Nursing, 3(1), 25 -35, 1998
43. Downer MC, Gelbier S, Gibbons DE and Gallagher JE, Introduction to
Dental Public Health; FDI World Dental Press Downer M C, Gelbier S,
Gibbons D E and Gallagher J E (1994) Introduction to Dental Public
Health; FDI World Dental Press, FDI World Dental Press
44. Hanganu C, Murariu A -Caries risk assessment î n dental students from
Iași, Romania, OHDMBSC – Vol. VII – No. 3 – September, 2008. pag.
41-47
45. Hauwkins RJ, Zanetti D, Main PA, Jokovic A, Locker D. Oral hygiene
knowledge of high -risk grade one children: an evaluation of two methods
of dental ed ucation. Community Dent Oral Epidemiol 2000; 28: 336 -43.

54
46. Hugoson A, Koch G, Hallonsten AL, Nordeyrd J, Aberg A. Caries
prevalence and distribution în 3 – 20-year-olds în Jönköping, Aweden în
1973, 1978, 1983 and 1993. Community Dent Oral Epidem iol 2000, 28:
83-9.
47. Ismail A, Hasson H, Sohn W. Dental caries în the second millennium. J
Dent Educ, 2001; 65: 953 -59.
48. Ivankovič A. Dental caries în postwar Bosnia and Herzegovina.
Community Dent Oral Epidemiol 2003, 31: 100 -4.
49. König KG. Clini cal manifestation and treatment of caries from 1953 to
global changes în the 20th century. Caries Res 2004; 38:168 -72.
50. Kressin NR, Reisine S, Spiro A, Jones JA. Is negative affectivity
associated with oral quality of life? Community Dent Oral Epidemi ol
2001; 29: 412 -23.
51. Kunzel W, Fischer T, Lorenz R, Brühmann S. Decline of caries
prevalence after the cessation of water fluoridation în the former East
Germany. Community Dent Oral Epidemiol 2000;28: 382 -9.
52. Leao A, Sheiham AL. Relation between c linical status and subjective
impacts on daily living. J Dental Res 1995; 74: 1408 -13.
53. Lister -Sharp D. Health promoting schools and health promotion în
schools: two systematic reviews. Health Technology Assessment,
University of Southampton, 1999
54. Locker D. Deprivation and oral health: a review. Community Dent Oral
Epidemiol 2000, 28: 161 -9.
55. Mahler H. The meaning of health for all by the year 2000. World Health
Forum 1998; 1: 5 -22.
56. Marcu GM, Mincă D. Sănătate publică și management sanitar. Ed.
Universitara "Carol Davila", 2002.
57. McDonagh MS, Whiting PF, Wilson PM, Sutton AJ, Chestnut I,
Cooper J. Systematic review of water fluoridation. Br Med J 2000; 321:
855-9.
58. Nazma N, Gallagher JE, 3. Children's oral health, In. Childrens Health:
diet nutrition and exercise, http://www. statistics. gov.
uk/StatBase/Product. asp?vlnk=11941&Pos=1&ColRank=1&Rank=272. ,
Office of National Statistics, 2004
59. Nicolau B, Marcenes W, Bartely M, Sheiham A. A life course approach
to as sessing causes of dental caries experience: the relationship between
biological, behavioural, socio -economic and psychological conditions
and caries în adolescents. Caries Res 2003; 37: 319 -26.
60. Nishi M, Bratthall D, Stjernswärd J. How to calculate the Significant
Caries Index. WHO Collaborating Centre, Faculty of Odontology,
University of Malmö, Sweden, 2001. (bobu)
61. Office for Public Health în Scotland: Oral health promotion, 1999.
62. Peres MA, Lattore MR, Sheiham A, Peres KGA, Barros FC,
Hernandez PG, Maas AM, Romano AR, Victoria CG. Social and
biological early life influences on severity of dental caries în children aged
6 years. Community Dent Oral Epidemiol 2005; 33:53 -6.
63. Petersen PE. The world health report 2003. WHO, Geneva, 2003.

55
64. Pieper K, Schulte AG. The decline în dental caries among 12 -years -old
children în Germany between 1994 and 2000. Community Dent Oral
Epidemiol 2004; 21: 199 -206.
65. Poulsen S. Dental caries în Danish children and adolescents 1984 -1994.
Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 282 -5.
66. Public Health Division. Department of Human Services, Melbourne,
Victoria Australia. Promoting oral health 2000 – 2004. Strategic
directions and framework for action. Health Development Section, 1999;
www. dhs. vic. gov. au/phd/9909034/index. htm
67. Public Health Division. Department of Human Services, Health
Development Section, Melbourne, Victoria, Australia. Evidence -based
health promotion. Res ources for planning, 2000. www. dhs. vic. gov.
au/phd/0001045/index. htm
68. Rusu M. Oral health status în Romania. Rapport for ORCĂ Satellite
Symposium, Ljubliana, 1990.
69. Sadana R. Describing population health în six domains: comparable
results from 66 household surveys. WHO, Geneva, 2002.
70. Spencer AJ. An evidence -based approach to the prevention of oral
diseases. Medical Principles and Practice 2003; 12 (Suppl 1): 3 -11.
71. Stewart R, Hale J. The paradigm shift în the etiology, prevention and
mana gement of dental caries: its effect on the practice of clinical dentistry.
Journal of the California Dental Association 2003, 31 (3): 35 -9.
72. Szöke J, Petersen PE. Evidence for dental caries decline among children
în an East European country (Hungary). Community Dent Oral Epidemiol
2000; 28: 155 -60.
73. Swedish Council on Technology. Assessment în health care. http://www.
sbu. se
74. Tickle M. Inequalities în the dental treatment provided to children: an
example from the UK. Community Dent Oral Epidemiol 2002; 30: 335 –
41.
75. Timiș T. Schimbari în comportamentul sanogen al mamelor și
invatatorilor din Romania (1993 – 2003). Lucrare de licență, UMF “GR.
T. Popa”, Iași, 2003.
76. Timoșcă G. Orientarea profilactică în stomatol ogie. Stomatologia
1987;2: 34 -7.
77. Truin GJ, van Rijkom HM, Mudler J, van‟t Hof MA. Caries trends 1996
– 2002 among 6 – and 12 -years old children and erosive wear prevalence
among 12 -year-old children în th Hague. Caries Res 2005; 39: 2 -8.
78. Aiinamo, J. Development of the World Health Organization Community
Periodontal Index of Treatment Needs , Int Dental J, 1982, 32: 281.
79. Ainamo, J., Ainamo, A. Validity and relevance of the criteria of the
CPITN , Int Dental J, 1994, 3: 281 -291.
80. Albandar, J.M., Brunelle, J.A., Kingman, A. Distructive periodontal
disease in adults 30 years of age and older in the United States , 1988 –
1994 , J Periodontol, 1999, 70 (1): 13 -29.
81. Andrian, S. Tratamentul minim invaziv al cariei dentare, Editura Princeps
Edit., 2002, 7 -57.
82. Antunes, J.L.F., Narvai, ZJ. Measuring inequalities in the distribution of
dental caries , Community Dent Oral Epidemiol, 2004, 32: 41 -48.

56
83. Barrow, S.Y., Xue, X., LeCaras, A. Dental caries prevalence among a
sample of Afr ican American adults in New -York City , Dent Clinic Nord
Am J, 2003, 47: 57 -65.
84. Brodeur, J.M., Payette, M., Benigeri, P. Dental caries in Quebec adults
aged 35 to 44 years , J Can Dent Assoc, 2000, 66: 374 -379.
85. Chen, M., I., Andersen, R., Barmes, E. et al. Comparing oral health care
systems , World Health Organization, 1997, Geneva.
86. Covrig, D. Aspecte privind influența unor factori de risc în boala
parodontală , Rev Medicina Stomatologică, 2004, 8, 1, 59 -60.
87. Dănilă, I. Dentistică preventivă , Editura Didactică și Pedagogică, 2005,
București
88. Dumitriu, H. T. Parodontologie , Editura Viața Medicală Românească,
București, 1998.
89. Gluck, M.G., Morganstein, M.W. Oral health indicators, Community
Dent Health, 2003, 3: 173 -188.
90. Gomez, E., Gania, A., Fernandez -Crehuet, J . The periodontal treatment
needs of malagan adults , Eur J Epidemiol, 1993, 9(2): 229 -232.
91. Hanganu, C., Dănilă, I., Bârlean, L. et al. Boala parodontală – aspecte
microbiologice actuale, Rev Medicina Stomatologică, 2003, 7 (4): 43 -47.
92. Hanganu, C., Murariu, A., Mihailovici, L. Determinarea computerizată a
riscului carios la adolescenți și tineri , Vol. Zilele Facultății de Medicină
Dentară, 2005, 166 -169.
93. Iliescu, A., Gafar, M. Cariologie și odontoterapie restauratoare , Editura
Medicală, 2001, București.
94. Ismail, A.I., Lewis, D.W. Periodontal disease classification, diagnosis,
risk factors and prevention , J Can Med Assoc, 1993, 149 (10): 1409 -1422.
95. Ivan, A. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile , Editura Polirom,
2002, Iași.
96. Jaba, E., Grama, A. Analiza statistică cu SPSS sub Windows , Editura
Polirom, 2004, Iași.
97. Kunzel, W. Trends in coronal caries prevalence in Eastern Europe:
Poland, Hungary, Czeck R., Slovak R., Romania, Bulgaria and the former
States of USSR , Int Dent J, 19 96, 46 ( suppl ): 204 -210.
98. Marcu, A. Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate , Editura
Institutului de Sănătate Publică, 2002, București.
99. Mârțu, S., Mocanu, C. Parodontologie clinică , Editura Apollonia, 2000,
Iași.
100. Murariu, A. Metodologia epidemiologică de evaluare a patologiei odonto –
parodontale , Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, 2003, 7,
(4): 395 -397.
101. Nunin, M.E. Understanding the etiology of periodontitis: an overview of
periodontal risk factors , Periodontol 2000, 2005, 32 (1): 11 -23.
102. Oral health U. S. The National Institute of Dental and Cranio -Facial
Research, U.S.A., 2002.
103. Organisation Mondiale de la Santé. Rapport sur la santé dans le monde :
La vie au 21 eme siècle. Une perspective pour tous , Rapport du Directeur
Genera l, 1989, Genève.

57
104. Petersen, P.E., Aleksejuniene J., Christensen, L.B. et al. Oral health
behavior and attitudes of adults in Lithuania , Acta Odontol Scand, 2000,
58: 243 -248.
105. Petersen, P.E., Rusu, M. Oral health status of Romania schoolchildren –
national su rvey 2000, Copenhagen: WHO Regional Office of Europe.,
2001.
106. Petersen, P.E., Tănase, M. Oral health status in an industrial population in
Romania , Int Dent J, 1997, 47 (4): 194 -197.
107. Reich, R. Trends in caries and periodontal health epidemiology in Europe ,
Int Dent J, 2001, 6: 392 -398.
108. Socransky, S.S., Haffajee, A.D. Periodontal microbial ecology ,
Periodontol 2000, 2005, 38: 135 -187.
109. Ungureanu, L . Caria dentară la elevi și adolescenți și parodontopatia la
adulți în localități din Delta Dunării și a județului Constanța , Teză de
doctorat, 1999, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași.
110. USA Department of Health and Human Services A national call to
promote oral health: National Institute of Dental and Cranio -Facial
Research, 2003, www.fdiworlddental.org .
111. Vataman, R. Parodontologie , Litografia I.M.F., 1992, Iași.
112. World Health Organization Periodontal Profile. An overwieus of CPITN
Data in the WHO Globe Data Bank , Geneva, 1994.
113. World Health Organization Oral He alth Surveys: Basic Methods , Geneva,
1997.
114. World Health Organization Global Oral Health Data Bank . Geneva:
World Health Organization, 2002.
115. * * * Starea de sănătate a populației României în context european –
CCSS -Ministerul Sănătății, 1993.
116. * * * Anuarul Statistic al României, 2005.
117. * * * Ancheta medicală a stării de sănătate a populației, Morbiditatea buco –
dentară: iunie – iulie 1997, CCSS -Ministerul Sănătății, 1998.
118. * * * Ancheta stării de sănătate a populației în 1982 – CCSS -Ministerul
Sănătății, 1985.
119. World Health Organization. The World Health Report 2002. Reducing
risks, promoting health life. Geneva: WHO; 2002.
120. Irene A Kida, Anne N Astrom, Gunhild V Strand, Joyce R Masalu:
Clinical and socio -behavioral correlates of tooth loss. BMC Oral Health
2006, 6:5 doi:10.1186/1472 -6831 -6-5
121. Richards ND, Cohen LK, editors. Social sciences and dentistry. A critical
bibliography. The Hague: A Sijthoff, 1971.
122. Cohen LK, Bryant PS, editors. Social sciences and dentistry: a critical
bibliography. Vol. II. London: Quinte ssence Publ Co.; 1984.
123. Chen M. Oral health of disadvantaged populations. In: Cohen LK, Gift H,
editors. Disease prevention and oral health promotion. Socio -dental
sciences in action. Copenhagen: Munksgaard; 1995.
124. Chen M, Andersen RM, Barmes DE, Leclerq M -H, Lyttle SC. Comparing
Oral Health Systems. A Second International Collaborative Study.
Geneva: World Health Organization; 1997.
125. Aubrey Sheiham: Strategies for oral health care. Euro Observer 2005,
Volume 7, Number 3

58
126. Petersen PE, Kjo¨ ller M, Christensen L B, Krustrup U. Changing dentate
status of adults, use of dental health services, and achievement of national
dental health goals in Denmark by the year 2000. J Public Health Dent
2004;64:127 –35.
127. Petersen PE. Oral health behaviour of 6 -year-old Danish child ren. Acta
Odontol Scand 1992;50: 57 –64.
128. Sundby A, Petersen PE. Oral health status in relation to ethnicity of
children in the Municipality of Copenhagen, Denmark. Int J Pediatric
Dent 2003; 13:150 –7.
129. Moynihan P, Petersen PE. Diet, nutrition and the prevent ion of dental
diseases. Publ Health Nutr 2004;7:201 –26.
130. Burt B, Pai S. Sugar consumption and caries risk: a systematic review. J
Dent Educ 2001;65:1017 –23.
131. Petersen PE, Poulsen VJ, Ramahaleo J, Ratsifaritara C. Dental caries and
dental health behaviour sit uation among 6 – and 12 -year old urban
schoolchildren in Madagascar. Afr Dent J 1991;5:1 –7.
132. Petersen PE, Nyandindi U, Kikwilu E, Mabelya L, Lembariti BS, Poulsen
VJ. Oral health status and oral health behaviour of schoolchildren,
teachers and adults in Tanz ania, Technical Report. Geneva: World Health
Organization; 2002.
133. Al-Tamimi S, Petersen PE. Oral health situation of schoolchildren,
mothers and schoolteachers in Saudi Arabia. Int Dent J 1998;48:180 –6.
134. Petersen PE, Hoerup N, Poomviset N, Prommajan J, Watan apa A. Oral
health status and oral health behaviour of urban and rural schoolchildren
in southern Thailand. Int Dent J 2001;51:95 –102.
135. Peng B, Petersen PE, Fan MW, Tai BJ. Oral health status and oral health
behaviour of 12 -year-old urban schoolchildren in PR China. Community
Dent Health 1997;14:238 –44.
136. Zhu L, Petersen PE, Wang HY, Bian JY, Zhang BX. Oral health
knowledge, attitudes and behaviour of children and adolescents in China.
Int Dent J 2003;53:289 –98.
137. Cohen L, Gift H, editors. Disease prevention and oral health promotion.
Socio -dental sciences in action. Copenhagen: Munksgaard; 1995.
138. Batchelor P, Sheiham A. The limitations of a „„high risk‟‟ approach for the
prevention of dental caries. Community Dent Oral Epidemiol
2002;30:302 –12.
139. Bratthal D. Introd ucing the Significant Caries Index together with a
proposal for a new global oral health goal for 12 -year-olds. Int Dent J
2000; 50: 378 -84. 32
140. Nishi M, Bratthall D, Stjernward J. How to calculate Significant Caries
Index . WHO Collaborating Centre. Faculty of Odontology, University of
Malmö, Sweden. http://www.whocollab.od.mah.se/expl/significant.pdf
http://www.whocollab.od.mah.se/expl/siccalculation.xls
141. Dănilă I, Amariei C, Barna S, Hanganu C, Baciu I. Riscul carios –
terminologie, modele de apreciere, strategii . Medicina Stomatologică
1997; 2 (3): 64 -72.58
142. Autio -Gold JT, Courts F. Assess ing the effect of fluoride varnish on early
enamel carious lesions in the primary dentition . J Am Dent Assoc 2001;
132 (9): 1247 -53. 16

59
143. Locker D. Comparison of the GOHAI and OHIP -14 as measures of the
oral helath -related quality of life of the elderly . Community Dent Oral
Epidemiol 2001; 29: 373 -81.140
144. Robinson PG. Validity of two oral health -related quality of life measures .
Community Dent Oral Epidemiol 2003, 31: 90 -9.217
145. Jonston DW: Current status of professionally applied topical fluorides.
Community Dent Oral Epidemiol 1994; 22: 159 -63.116
146. Skaren E. Reliability and validity of the Dental Indifference Scale in a
population of 18 -year-olds in Norway. Community Dent Oral Epidemiol
2000; 28: 330 -5.233
147. Landrivon G, Delahaye F . Cercetarea clinică. De la id ee la publicare. Ed.
Dan, 2002130
148. Azoicăi D. Ancheta epidemiologică în practica medicală , Editura
Polirom, Iași, 1998 20
149. World Health Organization. Oral Health Surveys: Basic Methods , 4th
edition, Geneva, 1997.300
150. Gluck G, Morganstein WM. Jong’s Community Dental Health , 5th edition,
Mosby, 2003 120
151. Dănilă I, Vataman R, Iliescu A, Ungureanu C. Profilaxie stomatologică ,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 69
152. Pitts N. Modern concepts of caries measurement. J Dent Res 2004 a;
83(5): 100 -115 224
153. Lewis JM. Improving dental health status indicators for evaluation.
Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 32 -36.162
154. ***http:// www.whocollab.od.mah.se . Oral Health Profiles for Countries –
accesat august 2008.316
155. Anusavice K. Management of dental caries as a chronic infectious disease.
J Dent Educ 1998; 62: 791 -802.16
156. Harris NO, Garcia -Godoy F. Primary preventive dentistry , 6th edition,
Pearson Education, Inc., 2004.134
157. Brook PH, Shaw WC. The develo pment of an orthodontic treatment
priority index. Eur J Orthod 1989; 11: 309 -320. 44
158. Maxim A. Adam, Dentația temporară – predictor integrativ sistemic al
calității vieții copilului – o revizuire a literaturii de specialitate, Revista
Romană de Medicină Den tară, Nr.5/2006, Vol.IX, UNAS; 165
159. Reisine S., Douglass J.M.(1998): Psychosocial and behavioral issues in
early childhood caries. Community Dentistry and Oral Epidemiology 26
(suppl 1), 32 -44; 223
160. Rippa L.W. Nursing caries: a comprehensive review. Pediatric Dentistry
10, 268 -282, 1998. 227
161. Beltran -Aguilar E.D., Estupinan -Day S., Baez R. Analysis of prevalence
and trends of dental caries in the Americans between the 1970s and 1990s.
International Dental Journal 49, 322 -329, 1999 40
162. Burt B. Tr ends in caries prevalence in North American children.
International Dental Journal 44, 403 -413, 1994; 49
163. Marthaler T.M., O‟Mullane D., Vbric V. The prevalence of dental caries
in Europe 1990 -95. Caries Research 30, 237 -255, 1996; 160
164. Dănilă I., Pe tersen P.E., Hanganu Carmen, Amariei C., Podariu Angela,
colab. Tendințe ale comportamentului pentru sănătatea orală la educatori

60
în Romania (1993 -2003), Supliment al Revistei Medicina Stomatologică 7
(4), 341 -346, 2003 72
165. Skeie MS., Raadal M., Straud GV., Espelid I. Caries în primary teeth at 5
and 10 years of age : a longitudinal study. European Journal Paediatric
Dentistry, 2004, 5(4):194 – 202
166. Sharaff AA. The application of fibre core posts in restoring badly
destroyed primary incisors. J Clin Pediatr Dent 2002; 26(3): 217 -24.
167. Woudimar B.,Dahhof G. Atitudes of swidish dentists to pain and pain
management during the treatment of children and adolescents . Enr.J.Paed
Dent .2005;6(2):66 -72
168. Litt M.D., Reisine S., Tinanoff N . Multidimensional causal model of
dental caries development low -income preschool children. Public Health
Reports 110, 607 -617, 1995.
169. S.Nelson, H.Eggerson, B.Powell. Dental examinars consistency in
applying the ICDAS criteria for a caries prevention commu nity trial
.Community Dental Health, 2011, Vol.28;3:238 -242
170. Ivan Aneta, Luca Rodica, Stanciu Ioana, Vinereanu Arina, Factori socio –
demografici și comportamentali în producerea cariei severe precoce la
dinții temporari, Revista Română de Medicină Dentară, UNAS, vol.VIII,
Nr.2, 2005; 130
171. Schiller Eleonora, Early childhood caries: prevention through knowledge,
in Journal Oral Health and Dental Management in the Black Sea
Countries, Volume V, no.3 [17], September, 2006; 246
172. Pine M Cynthia, , Adair M Pauline , Petersen Poul Erik, Douglass Chester
and collab., Developing explanatory models of health inequalities in
childhood dental caries, Community Dental Health (2004), No.21
(Supplement), 86 -95; 205
173. World Health Organization (2000a): Global Oral Health Data B ank.
Geneva: WHO;287
174. Petersen P.E., Holst D. Utilization of dental services. In: Disease
Prevention and Health Promotion: Socio -Dental Sciences in Action, eds.
Cohen L. and gift H, 1995, pp 341 -386. New York and Copenhagen:
Munksgaard;200
175. Dănilă I., Peters en P.E., Hanganu Carmen, Amariei C., Podariu Angela,
colab. Tendințe ale comportamentului pentru sănătatea orală la educatori
în Romania (1993 -2003), Supliment al Revistei Medicina Stomatologică 7
(4), 341 -346, 2003;72
176. Kunzel W. Trens in caries expirience of 12 -year-old children in east
European countries. International Journal Pediatric Dental 1996, 6: 221 –
226;143
177. Petersen P.E., Dănilă Ioan, Dalean F.A., Grivu O., Ioniță G., Pop M. et al.
Oral health status among schoolchildren in Romania 1992. Community
Dentistry and Oral Epidemiology 1994; 22: 90 -93:199
178. World Health Organization. Monitoring and evaluation of oral health.
Geneva: WHO; 1989;291
179. World Health Organization. Oral health surveys – basic methods. 3rd ed.
Geneva: WHO; 1987:293

61
180. Greenwell A.L., Johns en D., Disantis T.A., Gerstenmaier J., Limbert N.
Longitudinal evaluation of caries patterns from the primary to the mixed
dentition. Paediatric Dentistry 12, 278 -282, 1990;112
181. Li Y., Wang W. Predicting caries in permanent teeth from caries in
primary teet h: an eigth -year cohort study. Journal of Dental Research 81,
561-566, 2002;151
182. Milnes A.R. (1996): Description and epidemiology of nursing caries.
Journal of Public Health Dentistry 56, 38 -50 in Early childhood caries and
risk factors in Jordan;
183. Winter G.B. Caries in the preschool child. Journal of dentistry 18, 325 –
326, 1990 :286
184. Tsubouchi J., Tsubouchi M., Maynard R.J., Domoto P.K. and weinstein P.
A study of dental caries and risk factors among Native American infants.
ASDC Journal of Dentistry for C hildren 61, 283 -287, 1995;274
185. Quartey J.B. and Williamson D.D. Prevalence of early chilhood caries at
Harris Country clinics. ASDC Journal of Dentistry for Children 66, 127 –
131, 1999; 218
186. Ramos Gomez F.J., Tomar S.L., Ellison J., Artiga N., Sintes J. and V icuna
G. Assessment of early childhood caries and dietary habits in a population
of migrant Hispanic children in Stockton, California. ASDC Journal of
Dentistry for Children 66, 395 -403, 1999;220
187. Shantinath S.D., Breiger D., Williams B.J. and Hasazi J.E. T he
relationship of sleep problems and sleep -associated feeding to nursing
caries. Pediatric Dentistry 18, 375 -378, 1996;251
188. Loesche W. Role of streptococcus mutans in human dental
decay.Microbiol Re v. 1986;50:353 -80.
189. Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan –Day S, Ndiaye C. The
global burden of oral diseases and risks to oral health. Bull World Health
Organ. 2005;83: 661 -9.
190. Hegde PP, Ashok Kumar BR, Ankola VA. Dental caries experien – ce and
salivary levels of streptococcus mutans and lactobacilli in 13 -15 years
old children of Belgaum city,Karrnataka. J Indian SocPedod Prev Dent.
2005;23:23 -6.
191. Das UM, Beena JP, Azher U. Oral health status of 6- and 12 -year-old
school going children in Bangalore city: an epidemiological stud y. J
Indian Soc Pedod Prev Dent. 2009;27:6 -8.
192. Beighton D, Adamson A, Rugg -Gunn A. Associations between dietary
intake, dental caries experience and salivary bacterial levels in 12-
year -old English school children. Arch Oral Biol.1996;41:271 -80.
193. Zoitopoulos L, Brailsford SR, Gelbier S, Ludford RW, Marchant SH,
Beighton D. Dental caries and caries -associated micro -or- ganisms in the
saliva and plaque of 3- and 4- year- old Afro -Ca- ribbean and Caucasian
children in south London. Arch Oral Biol.1996;41:10 11-8.
194. del Rio Gomez I. Dental caries and mutans streptococci in selected groups
of urban and native Indian Schoolchildren in Mexico. Com – munity Dent
Oral Epidemiol. 1991;19:98 -100.
195. Campus G, Lumbau A, Bachisio SL. Caries experience and strep – tococci
and lactobacilli salivary levels in 6-8-year-old Sardinians. Int J Paediatr
Dent. 2000;10:306 -12.

62
196. Bader JD, Graves RC, Disney JA, Bohannan HM, Stamm JW,
Abernathy JR, Lindahl RL. Identifying children who will expe – rience
high caries increments. Community Dent OralEpidemiol.1986;14:198 –
201.
197. Leverett DH, Featherstone JD, Proskin HM,Adair SM, Eisenbe rg ,
Mundor ff-Shrestha SA et al. Caries risk assessment by a cross – sectional
discrimination model. J Dent Res. 1993 ;72:529 -37.
198. Raitio M, Pienihakkinen K, Scheinin A. Assessment of single risk
indicators to caries increment in adolescents. Acta Odontol
Scand.1996;54: 113-117.
199. Alaluusua S, Kleemola -Kujala E, Nystrom M, Evalahti M, Grön – roos
L. Caries in primary teeth and salivary streptococcus mutans and
lactobacillus levels as indicators of caries in permanent teeth. Paediatr
Dent. 1987;9(2):126 -30.
200. Vanobbe rgen J, Martens L, Lesa ffre E, Bogaerts K, Declerck
D.Assessing risk indicators for dental caries in the primary dentition.
Community Dent Oral Epidemiol. 2001;29:424 -34.
201. Braga MM, Oliveira LB, Bonini GA, Bonecker M, Mendes
FM.Feasibility of the International Caries Detection and Assessment
System (ICDAS -II) in epidemiological surveys and comparabili – ty
with standard World Health Organization criteria. Caries
Res.2009;43:245 -9.
202. Gamboa F, Estupinan M, Chaves M, Galindo A. Bacteriocins in S.
mutans strains isolated from children with and without den- tal caries:
biotypes and sensitivity to antibiotics. Acta Odontol
Latinoam.2008;21:97 -104.
203. Alaluusua S, Myllarniemi S, Kallio M. Streptococcus mutans in-
fection level and caries in a group of 5 year old children. Caries Res.
1989;23:190 -4.
204. Brezt WA, Djahjah C, Almeida RS, Hujoel PP, Loesche WJ. Rela-
tionship of microbial and salivary parameters with dental caries in
Brazilian pre-school children. Community Dent Oral
Epidemiol.1992;20:261 -4.
205. van Houte J. Microbiological predictors of caries risk. Adv DentRes.
1993;7:87 -96.Revie w.
206. Twetman S, Stahl B, Nederfors T. Use of the strip mutans tests in the
assessment of caries risk in a group of preschool children. Int J Paediatr
Dent. 1994;4:245 -50.
207. Raitio M, Pienihakkinen K, Scheinin A. Assessment of single risk
indicators in relation to caries increment in adolescents. Acta Odontal
Scand. 1996;54: 113-7.
208. Alaluusua S. Salivary counts of mutans streptococci and lactoba – cilli
and past caries experience in caries prediction. Caries
Res.1993;27:68 -71.
209. Shi S, Zhao Y, Hayashi Y, Yakushiji M, Machida Y. A study of the
relationship between caries activity and the status of dental ca – ries:
application of the Dentocult LB method. Chin J Dent Res.1999;2:34 –
7.
210. Dasanayake AP, Caufield PW. Prevalence of dental caries in

63
SriLankan aboriginal Veddha children. Int Dent J. 2002;52:438 – 44.
211. Gudkina J, Brinkmane A. Caries experience in relation to oral
hygiene, salivary cariogenic microflora, buffer capacity and secre – tion
rate in 6- year olds and 12 year olds in Riga.
Stomatologija.2008;10:76 -80.
212. Sullivan A. Correlation between caries incidence and secretion
rate/bu ffer capacity of stimulated whole saliva in 5 -7-year-old children
matched for lactobacillus count and gingival state. Swed Dent J.
1990;14:131 -5.
213. Russell JI, MacFarlane TW, Aitchison TC, Stephen KW, Burchell CK.
Caries prevalence and microbiological and salivary caries ac – tivity tests
in Scottish adolescents. Community Dent Oral Epide – miol.
1990;18:120 -5.
214. Ruiz Miravet A, Montiel Company JM, Almerich Silla JM. Evalua – tion
of caries risk in a young adult population. Med Oral Patol Oral Cir Bucal.
2007;12:412 -8.
215. Thomson WM, Spencer AJ, Gaughwin A: Testing a child dental neglect
scale in South Australia. Community Dent Oral Epidemiol1996, 24:351-
356.
216. Riley JL, Gilbert GH, Heft MW: Dent al attitudes: proxim al basisfor oral
health disparities in adults. Community Dent Oral Epide-miol 2006,
24:289-298.
217. Sanders A E, Spencer AJ, Slade GD: Evaluating the role of
dental behaviour in oral health inequ alities. Community Dent Oral Epi-
demiol 2006, 34:71-79.
218. McG rath C, Bedi R: Can dental attendance improve quality oflife? Brit
Dent J 2001, 190:262-265.
219. Thomson WM, Locker D: Dental neglect and dental health among 26-
year-olds in the Duned in Multidisciplinary Study. Community Dent Oral
Epidemiol 2000, 28:414-418.
220. McGrath C, Sham AS-K, Ho DKL, Wong JHL: The impact of dental neglect
on oral health: a population based study in Hong Kong. Int Dent J
2007, 57(1):3-8.
221. Skaret E, Åstrøm AN, Haugejorden O, Klock KS, Trovik TA: Assess -ment
of the reliabi lity and validity of the Dental Neglect Scale in
Norwegian adults. Community Dent Health 2007,24(4):247-252.
222. Jamieson LM, Thomson WM: The Dental Negle ct and Dental
Indifference scales comp ared. Community Dent Oral Epidemiol 2002,
30:168-175.
223. Stokes E, Ashcroft A, Platt MJ: Determining Liverpo ol adolesce nts'
beliefs and attitudes in relation to oral health. Health Ed Res 2006,
21:192-205.
224. Östberg A-L, Jarkman K, Lindblad U, Halling A: Adoles cents' per-
ceptions of oral health and influen cing factors: a qualitative study. Acta
Odontol Scand 2002, 60:167-173.
225. Ameri can Acade my of Pediatric Dentistry: Guide line on adoles – cent
oral health care. 2005 http://w ww.aapd.o rg/ media/
policies_guidel ines /g_ad oleshea lth. pdf].
226. Adekoya-Sofowora CA, Lee GT, Hum pris GM: Needs for dental

64
informati on of adolescen ts from an inner city area of Liver- pool. Brit
Dent J 1996, 180:339-343.
227. Craven RC, Blinkhorn AS, Schou L: A campaign encouraging den -tal
attendance among adolescents in Scotland: the barriers to behavi our
change. Community Dent Health 1994,11(3):131-134.
228. Hawley GM, Holloway PJ: Factors affecting dental attendance among
school leave rs and young workers in Greater Man-chester. Community
Dent Health 1992, 9(3):283-287.
229. Hawley GM, Holloway PJ, Davies RM: Documented dental
attenda nce patterns du ring childhood and adolescen ce. BritDent J 1996,
180:145-148.
230. Nuttall NM, Bradn ock G, White D, Morris J, Nunn J: Dental atten d-ance in
1998 and implications for the future. Brit Dent J 2001,190:177-182.
231. Skaret E, Raadal M, Berg E, Kvale G: Dental anxiety and
dental avoidance among 12 to 18 year olds in Norway. Eur J Oral
Sci1999, 107:422-428.
232. Regis D, Macgregor IDM, Baldi ng JW: Diffe rential prediction of
dental health behaviour by self-esteem and health locus ofcontrol in
young adolescents. J Clin Periodontol 1994, 21:7-12.
233. Skaret E, Raadal M, Kvale G, Berg E: Missed and cancelled
appointments among 12–18-year-olds in the Norwegian Public
Dental Service. Eur J Oral Sci 1998, 106:1006-1012.
234. Macgregor IDM, Balding JW, Regis D: Motivation for
dental hygiene in adolescents. Int J Paediatr Dent 1997, 7:235-241.
235. World Health Orga nization: A Guide to Oral Health Epidemiological
Investigations Geneva; 1979.
236. Campbell DT, Fiske DW: Convergent and discrimin ant valid a-tion by
the multitrait -multimethod matrix. Psych ol Bull 1959,56:81-105.
237. Skaret E, Weinstein P, Milgrom P, Kaakko T, Getz T: Factors r
elated to severe untreated tooth decay in rural adolescents: a case-control
study for public health planning. Int J PaediatrD ent 2004, 14:17-26.
238. Mejàre I, Källestål C, Stenlund H: Incidence and progre ssion
ofapprox imal caries from 11 to 22 years of age in Sweden:
aprospective radiographic study. Caries Res 1999, 33:93-100.
239. Schwartz M, Gröndahl H-G, Pliskin JS, Bo ffa J: A longitudinal analy-sis
from bite-wing radio graphs of the rate of progression ofapproximal
carious lesions through human dental enamel.Archs Oral Biol 1984,
29:529-536.
240. Lissau I, Holst D, Friis-Hasché E: Use of dental services among Danish
youths: role of the social environme nt, the individu al,and the delive ry
system. Community Dent Oral Epidemiol 1989,17(3):109-116.
241. Abramson JH, Abramson ZH. Survey methods in community medicine.
London: Churchill Livingstone, 1999.
242. Downer MC. The improving oral health of United Kingdom adults and
prospects for the future. Br Dent J 1991; 23:154 -8.
243. Kaivusilta L, Honkala S, Honkala E, Rimpela A. Tooth brushing as a
part of the adolescents lifestyle predicts educational level. J Dent Res
2003; 82(5):361 -6.
244. Machiulskiene V, Nyvad B, Baelum V. Prevalence and severity of dental

65
caries in 12 -year-old child ren in Kaunas, Lithuania 1995. Caries Res
1998; 32:175 -80.
245. Marthaler T, O‟Mullane DM, Vbric V. The prevalence of dental caries in
Europe 1990 -1995. Caries Res 1996; 39:237 -55.
246. O‟Mullane D., Whelton H. Caries prevalence in the Republic of Ireland.
Int Dent J. 1994; 44:387 -91.
247. Petersen PE. Guttman scale analysis of dental attitudes and knowledge.
Community Dent Oral Epidemiol 1989; 17:170 – 20.
248. Rajab LD, Petersen PE, Bakaeen G, Hamdan MI. Oral health behaviour
of schoolchildren and parents in Jordan. Intern J Paediatr Dent 2002,
12(3): 168 -176.
249. Taani DS, Wahadni AM, al Omari M. The effect of frequency of
toothbrushing on oral health of 14 -16 year old. J Int Assoc Dent Child
2003: 49(1): 15 -20.
250. Dănila I.,Bârlean L.,Săveanu I.,Mihailovici L.Knowledge and attitud es
towards oral health among parents and teachers in Iasi, Romania. The
12th Annual Conference of the European Association of Dental Public
Health: Poster Presentation Sessions,September 2007