Specializarea: Română -Franceză [617603]

CO
Limba română

Student: [anonimizat]: Română -Franceză
Anul II
Profesor: Ichim Laurențiu

Facultatea de Litere
Universitatea Dunărea de Jos, Galați

Cuprins

1. Obiceiurile la români

2. Obiceiuri de vară – Rusaliile

3. Obiceiuri de iarnă – Sfântul Andrei

Obiceiurile la români

Obiceiurile tradiționale românești au ca și modalități de exprimare: muzica,
coregrafia, gestica sau mimica. Sunt fapte culturale complexe, menite înainte
de toate, să organizeze viața oamenilor, să marcheze momentele importante
ale trecerii lor prin lume, să le modeleze comportamentul.
Cele două mari categorii de obiceiuri sunt: cele care marcheaz ă diferite
evenimente ce se desfășoară de -a lungul anului ( sărbători religioase , cele
legale, de muncă agricolă, de factori de mediu). Acestea vizau viața col ectivă a
satului, având un caracter public și ciclic.
A doua mare categorie se referă la obiceiurile care atestă diferite momente
importante din viața omului, desfășurarea lor fiind legată de momente bine
determinate, care nu se repetă.
Obiceiurile d e peste an erau, în general, în directă legătură cu trecerea
timpului, a calendarului, dar și a muncilor în colectivitățile agricole sau de
păstori. Îndeplinirea lor potrivit da tinei, era în interesul întregii colectivități,
toată lumea aducându -și aportul .
La obiceiurile legate de momentele importante ale vieții omului, interesul
îndeplinirii obiceiului cădea, înainte de toate, asupra individului și a familiei lui.

Obiceiuri de vară – Rusaliile

Rusaliile (din latina vulgară – in napolitană se folosește "Pasca rusata" iar în
aromână "Arusaľi" )este sărbătoarea ce amintește de pogorârea Sfântului Duh
asupra ucenicilor lui Iisus, fiind cinstită în fiecare an la 50 de zile după

sărbătoarea de Înviere. Peste această sărbătoare s -a suprapus sărbătoarea
pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost
împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în
marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost
creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii
sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.
De-a lungul timpului, Rusaliile au căpătat diverse denumiri printre care
regăsim: Ielele, Ursoaicele, Zânele, Fetele câmpului, Doamnele etc. Tradiția
românească spune că aceste Iele sunt de fapt niște spirite malefice, care aduc
boala cunoscută în popor ca “luat din Rusalii”.
Pe alocuri, se mai păstrează tradiția unde credincioșii aduc la biserică
crenguț e de tei pentru a fi sfințite, pe care le vor folosi, mai apoi, să
împodobească icoanele și casele, cu gândul că așa vor alunga “Rusaliile”. În
unele zone, pe lângă ramurile de tei, credincioșii mai folosesc frunze de nuc,
leuștean, usturoi ș i pelin . În plus, se obișnuiește ca aceste plante să fie purtate
în sân sau în buzunare, pentru a nu fi “luat din Rusalii ” sau pocit de către Ielele
neiertătoare.
La sate, unii gospodari doresc să se facă sfințirea holdelor pentru a înlătura
relele și a avea parte de roade din belșug. Tot aici, bătrânele merg să culeagă
ierburi cu puteri vindecătoare, deoarece se povesteș te că numai culese pană î n
ziua de S ânziene au acele puteri lecuitoare.

Hora Ielelor
Ielele sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducție, care
sălășuiesc în văzduh, munți, peșteri, păduri și pe malul apelor și cascadelor. Pe
timpul nopții, în lumina lunii, Rusaliile se scălda goale în izvoare, despletite și
dezlănțuite.
Încă din timpuri vechi, dânsul lor, denumit “Hora Ielelor” este foarte temut.
Aceste făpturi adoră să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit,
clopoței la glezne și purtând voaluri subțiri, transparente, iar dansul lor este
unul magic, bogat în taine și simboluri de neînțeles pentru muritori. Ielele nu
fac rău celor care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă
dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe ” vinovat ” luându -i
mințile definitiv.

În Duminica Rusaliilor nu e bine să te urci în arbori sau în locuri înalte și nici
să călătorești departe de casă. La poartă și în casă se pun flori, frunze de tei sau
de n uc.
De Rusalii să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele. E bine să ai la tine trei fire
de usturoi, în sân sau la brâu. Femeile duc la biserică frunze de nuc și de tei. De
la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac.
Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la
fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviți să faci aceste
lucruri.

Obiceiuri de iarnă – Sf. Andrei

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii
sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii
Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol
Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii N eamului
românesc.
Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul
popular sub denumirea de Sântandrei Cap -de-Iarnă. Terminarea timpului
autumnal este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale
calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei . Este momentul în care, după credințele
populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se
dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.

În popor, noaptea de Sfântul Andrei este un fel de Halloween al românilor,
însoțită de foarte multe tradiții și superstiții. Conform oamenilor, în această
seară spiritele ies în lume, lupii vorbesc cu grai omenesc în timp ce oamenii se
apară de toate cele rele cu ajutorul vrăjilor și al usturoiului .
Există foarte multe obiceiuri și superstiții legate de Sfântul Andrei . Marea
majoritate au de -a face cu revolta, cu măritișul și cu protecția oamenilor
împotriva spiritelor rel e care în această seară bântuie alături de cei vii.
Oamenii mai superstițioși sunt de părere că în noaptea Sfântului Andrei lupii
încep a vorbi cu grai de om, spunând lucruri de -a dreptul înfiorătoare. Mai mult,
cei care au nenorocul de a fi atacați de ace ști lupi în această noapte se vor
transforma în vârcolaci.
Iată și câteva obiceiuri care se practică în noaptea de Sfântul Andrei:
Pentru a reuși să alunge spiritele rele, românii folosesc usturoiul pretutindeni,
fie la grajdurile animalelor, fie la cruciu lițele făcute pe mâinile copiilor.
Aceasta este o așa -zisă noapte magică, când pentru a se ține în cumpănă răul,
se recurge la diferite gesturi care au menirea de a proteja oamenii. Unul dintre
acestea este faptul că se unge cu usturoi pragul casei, ușile, geamurile și toate
locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. Până și la grajduri se punea
usturoi, astfel încât vrăjitoarele sau răul să nu intre în animale.
De asemenea, oamenii cred că în ajun apar și strigoii, ființe cu suflete pedepsite
deoarece au dus o viață nepotrivită sau luată prin violență, care bântuie străzile.
Pentru a se apăra, oamenii se foloseau de usturoi, în timp ce copiilor li se făcea
cruciuliță cu usturoi pe mânuțe, mâncare cu usturoi.
Fetele care doresc să se mărite obiș nuiesc să ascundă sub perna un fir de busuioc
pentru a -și visa iubitul.
În miezul nopții fetele obișnuiesc să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos și pun
pe fundul vasului 3 cărbuni încinși. Mai apoi rostesc o incantație pentru a cuceri
inima iubitului cu care ajung să se mărite.
Iar fetele care doresc să își vadă ursitul obișnuiesc să stea goale între doua oglinzi
la miezul nopții, ținând în mâini două lumânări aprinse. În oglinda din spate se
văd de obicei scene din viitorul acestora, dar și chipul ce lui sortit.

O altă modalitate de a afla cum arată iubitul este următoarea: fata ține în mână
două lumânări aprinse și privește într -un pahar cu apă în care a fost pusă o
verighetă sfințită pentru cununie.
Iar cei care vor să afle dezlegarea unor mistere sa u enigme din trecutul lor
trebuie să ia parte la un ritual bizar în cimitir. Într -un vas cu apă descântată
aceștia vor vedea tot ce s -a petrecut.
Din popor a mai apărut și superstiția conform căreia spiritele rele nu vor putea
intra in casa daca gospodinel e întorc de cu seara toate cănile sau vasele cu gura
în jos. Tot pentru alungarea spiritelor se agață și usturoi la intrare, iar animalelor
li se pune busuioc în mâncare și în apă câteva picături de agheasmă.
Gospodarii obișnuiesc ca de Sfântul Andrei să p ună grâu la încolțit pentru a afla
cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prosperă va fi casa și familia lui în
anul ce vine.
De sfântul Andrei nu se piaptănă și nu se coase și de asemenea se ia o creangă
verde de măr și se pune în apă, iar dac ă înflorește până la sfântul Vasile e semn
că anul viitor va fi roditor. În această zi se fierbe și se împarte grâu, ca să fie
recolta bună, și de asemenea se serbează prin post negru pentru îndeplinirea
unei dorințe.
Nu în ultimul rând, vremea din noa ptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va
fi iarna care urmează. Daca oamenii au parte de un cer senin în această noapte,
iarna care vine va fi una blândă. Tot în această noapte se poate afla prognoza
pentru anul următor. Tradiția spune că se iau 12 cepe c are se duc în podul casei
și se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o
ceapă. Cepele care s -au stricat semnifica luni ploioase cu grindină, iar cele care
au încolțit, luni favorabile pentru recoltă.

Bibliografie

http://www.ziuaveche.ro/cultura -religie/religie -cultura -religie/rusaliile –
obiceiuri -superstitii -si-traditii -37869.h tml/
http://traditii -superstitii.ro/rusaliile -traditii -si-superstitii/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusalii
http://calendarulortodox.ro/datini -obiceiuri -traditii/sfantul -andrei -traditii -si-
superstitii/
http://www.cimec.ro/Etnografie/sf -andrei/sfantul -andrei.html