Licenta Drept (2) [617600]
1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
Capitolul I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE ………………………….. ………………………….. .. 4
1.1. Introducer e cu privire la infracțiunile de corupție din noul
Cod Penal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
1.2 Noțiunea de infracțiune de serviciu ………………………….. ……………….. 8
Capitolul II. ANALIZA INFRA CȚIUNII DE DELAPIDARE ………………………….. .. 14
2.1. Obiectul infracțiunii de delapidare ………………………….. ………………. 14
2.1.1 Obiectul juridic special ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
2.1.2 Obiectul material ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
2.2. Subiecții infracțiunii de delapidare ………………………….. ……………… 15
2.2.1. Subiectul activ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
2.2.2 Subiectul pasiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 17
2.3. Latura obiectivă a infracțiunii de delapidare ………………………….. …. 17
2.3.1 Elementul material ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
2.3.2. Urmarea imediată ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.3.3. Legătura de cauzalitate ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
2.4.Latura subiectivă a infracțiunii de delapidare ………………………….. …. 20
2.4.1. Scopul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2.4.2. Mobilul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 20
Capitolul III . FORMELE INFRACȚIUNII DE DELAPIDARE ………………………… 21
3.1 Varianta atenuată ………………………….. ………………………….. …………. 21
3.2 Var ianta agravată ………………………….. ………………………….. …………. 21
3.3. Tentativa, consumarea și epuizarea infracțiunii de
delapidare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 21
Capitolul IV. CRITERII DE DIFERENȚIERE ÎNTRE INFRACȚIUNILE DE
DELAPIDARE ȘI GESTIUNE FRAUDULOASĂ ………………………….. ……………………….. 25
Capitolul V. ANALIZAREA CONCRETĂ A INFRACȚIUNII DE DELAPIDARE
PRIN EXPUNEREA SUMARĂ A UNEI CAUZE JUDECATĂ DE INSTANȚA
PENALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
2 Capitolul VI. EVOLUȚIA CRIMINALITĂȚII ECONOMICO – FINANCIARE ÎN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 44
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 60
3 INTRODUCER E
"Vremurile cele mai corupte sunt acelea în care se minte cel mai mult. Atunci se
conturează neîncrederea generală, neîncrederea dintre tată și fiu, atunci s poresc fără măsură
protestele, jurămintele și perfidiile. Atunci apar diversitățile de opinii politice, religioase și
chiar un continuu îndemn de a născoci fapte și intenții defăimătoare la adresa
adversarilor. ’’1
Studiul economiei sărăciei continuă să fie excesiv de nebulos. Poeții și istoricii
relevă adesea înțelesurile fundamentale a ceea ce înseamnă să fii sărac. Pentru a exprima ce
implicații are faptul de a fi sărac, limba este mai expresivă decât teoria. Este dificil să treci
de la conștiința obligaț iilor morale privind caritatea privată sau publică la exigențele
economice ale îmbunătățirii situ ațieipentru mulțimea de săraci.
Lucrarea de față își propune familiarizarea audienței cu privire la noile infracțiuni
de corupție prevăzute de actualul Cod Penal , atât sub aspectul clasificării lor precum și a
exemplificării sub toate formele reținute de legiuitor, insistându -se în special pe analiza
infracțiunii de delapidare , lucrare structurată pe 6 capitole, astfel:
În capitolul I am făcut referire la n oțiuni introductive cu privire la sistemul judiciar
românesc și cu privire la infracțiun ile de corupție și servic iu.
Capitolul II este dedicat analizei infracțiunii de delapidare sub toate aspectele sale,
trecâ ndu-se în revistă analiza elementelor sale con stitutive( obiect, latură subiect ivă, mobil,
scop etc.)
Capitolul III tratează formele infracțiunii de delapidare precum și modul acesteia de
săvârșire( tentativa, consumarea și epuizarea sa).
În capitolul IV am prezentat criteriile de diferențiere între i nfracțiunea de delapidare
și gestiunea frauduloasă având în vedere faptul că în trecut cele două infracțiuni au fost
incriminate ca fiind infracțiuni contra patrimoniului.
În capitolul V am efectuat un studiu privind evoluția criminalității economico –
finan ciare la nivelul României( analizându -se în special infracțiunea de delapidare).
Capitolul VI este rezervat a naliz ării concret e a modul ui de judecare a unei situa ții
concrete de săvârșire a infracțiunii de delapidare judecată de o instanță civilă din Român ia.
1 Silvio Pellico – Citate și proverbe despre corupție
4 Capitolul I. NOȚIUNI IN TRODUC TIVE
Reali tățile vieții juridice ac tuale au releva t lipsa de celeri tate a desfășurării
proceselor penale în general, neîncrederea jus tițiabililor în ac tul de jus tiție și cos turile
sociale și umane semnifica tive, traduse în consumul ridica t de resurse de timp și financiare.
Toate aces te aspec te au dus la ins taurarea unui clima t de neîncredere în eficiența ac tului de
justiție penală.
Principalele probleme cu care se confrun tă sistemul judiciar penal ac tual sun t
legate de supraîncărcarea parche telor și ins tanțelor, dura ta excesivă a procedurilor,
tergiversarea nejus tificată a cauzelor și nefinalizarea dosarelor din mo tive procedurale.
Așa fiind, s -a impus o in tervenție legisla tivă ce a viza t reduc erea dura tei
proceselor și simplificarea procedurilor judiciare penale, prin in troducerea de noi ins tituții.
În aces t context, s-a dovedi t imperios necesar adop tarea noului Cod Penal care să asigure
crearea unei jurisprudențe uni tare la nivel național, cu respec tarea celor mai exigen te
standarde in ternaționale în ma terie procesual penală, respec tiv standardele Curții Europene
a Drep turilor Omului.2
Noul Cod Penal a intrat în vigoare la da ta stabilită în legea pen tru punerea în
aplicare a aces tuia. În termen de 12 luni de la da ta de 24 iulie 2009, da ta publicării noului
Cod penal în Moni torul Oficial al României, Par tea I, Guvernul trebuie să supună
Parlamen tului spre adop tare proiec tul de lege pen tru punerea în aplicare a Codului penal.
În termen de 4 zile de la da ta publicării în Moni torul Oficial a noului Cod
penal, se abrogă Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publica ta in Moni torul Oficial al
României, Par tea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ul terioare și Legea nr.
294/2004 privind execu tarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, publica tă în Moni torul Oficial al României, Par tea I, nr. 591 din 1
iulie 2004, cu modificările ul terioare.
Termenul pen tru in trarea în vigoare a Codul ui Penal din 2004 și a Legii nr.
294/2004 a fos t amâna t succesiv, ul tima prorogare fiind decisă prin Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 73/2008 pană la da ta de 1 sep tembrie 2009.3
Noul Cod Penal, așa cum es te cunoscu t, din perioada dezba terilor, răspunde
necesi tăților prac tice care, de mul tă vreme reclamau ajus tări ale legislației penale, el
2 Răileanu Ruxandra – Paula, Considerații Privind Noile Reglementări ale Codului Penal și Cod P.Penală
http://www.grefieri.ro/.%5CDocs%5C20100106Noile_reglementari_ale_Codului_Penal_si_Codului_d e_procedura_
penala.doc
3 Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 510, din 24
Iulie din 2009 .
5 răspunde și s tandardelor europene, adăugând că a fost mult dezbă tut, în perioada
premergă toare adop tării sale sub aspec tul privi tor la nivelul sancțiunil or prevăzu te actul
norma tiv.
Mesajul juridic și social al Codului Penal es te întemeia t pe obiec tivul
reformării poli ticii puni tive și pe cel al s tandardelor europene. Abordarea concep tuală
cuprinde o revizuire a pedepselor, o ordonare logi că pri n condensarea legislației (o serie de
infracțiuni din legi speciale au fos t incluse sub forma modifica tă sau nu în cod), fap te și
sancțiuni adap tate reali tăților ac tuale.
În accepțiunea noului cod infracțiunea es te defini tă ca fiind „ fapta prevăz ută
de legea penală, săvârși tă cu vinovăție, nejus tificată și impu tabilă persoanei care a săvârși t-
o” (Ar t. 15 alin. 1). Codul ara tă mai apoi, de asemenea care sun t cauzele jus tificative, care
fac ca fap ta prevăzu tă de legea penală să nu cons tituie infracț iune:
1. legitima apărare;
2. starea de necesi tate;
3. exerci tarea unui drep t sau îndeplinirea unei obligații și consimțămân tul
persoanei vă tămate;
definind totodată și cauzele de neimpu tabilitate:
constrângerea fizică și cea morală ;
excesul neimpu tabil;
minori tatea făp tuitorului;
iresponsabili tatea;
intoxicația ;
eroarea de fap t și de drep t;
cazul for tuit;
În privința la turii subiec tive, ală turi de in tenție și culpă ca forme ale
vinovăției consacra te în Codul Penal ac tual, es te prevăzu tă și vinovăția sub forma in tenției
depăși te (prae terintenția), cunoscu tă până acum numai în doc trina penală, ca formă mix tă
de vinovăție, ce cuprinde culpa și in tenția reuni te și care es te defini tă de dispozițiile art.16
alin 5 care prevăd că „exis tă intenție depăși tă când fap ta cons tând în tr-o acțiune sau
inacțiune in tenționa tă produce un rezul tat mai grav, care se da torează culpei
făptuitorului.”4
4 Directia Acte Normative din cadrul Ministerul Justitiei,(2014) Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal – mentiuni
și precizări p. 217 -226
6 Noul ac t norma tiv in troduce pe lângă al tele și o nouă pedeapsă
complemen tară – interzicerea drep tului de a se a propia de locuință , de locul de muncă,
școală sau de al te locuri unde vic tima iși desfășoară ac tivitățile sociale.
1.1. Introducere cu privire la in fracțiuni le de corupție din noul Cod Penal
Cadrul infracțiunilor de corupție a fos t de asemenea revizui t, prin preluarea
unor incriminări din legea pen tru prevenirea, descoperirea și sancționarea fap telor de
corupție si prin reformularea unor texte deja exis tente.
Infracțiunile de corupție, cuprinse în Capi tolul I al Titlului V, au fos t
elabora te având în vedere pe de o par te, reglemen tarea aces tor fap te în Codul penal în
vigoare, iar pe de al tă parte, dispozițiile din Legea nr. 78/2000 cu modificările și
comple tările ul terioare, inclusiv cele produse prin Legea nr. 161/2003.5
Cu privire la cuan tumul pedepselor s tabilit pentru infracțiunile de corupție,
subliniem fap tul că noul Cod Penal cuprinde o reașezare în limi te normale a tratamen tului
sancționa tor. În aces t sens, prac tica ul timului deceniu a demons trat că nu mărirea exag erată
a limi telor de pedeapsă es te soluția eficien tă pen tru comba terea criminali tății.
Într-un stat de drep t, întinderea și in tensitatea represiunii penale trebuie să
rămână în limi te determina te, în primul rând, prin rapor tare la impor tanta valorii sociale
lezate pen tru cei care înfrâng pen tru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv
pentru cei care comi t mai mul te infracțiuni înain te de a fi defini tiv condamnați și cu a tât
mai mul t pentru cei aflați în s tare de recidivă.6
Așa cum am menționa t mai sus, pedepsele prevăzu te în normele de
incriminare a fap telor de corupție, în noul cod, sun t mult mai reduse decâ t în Codul Penal
în vigoare. Noul Cod Penal cuprinde un regim sancționa tor mai sever pen tru concu rsul de
infracțiun i și recidivă .
Din dispozițiile codului rezul tă și că tratamen tul sancționa tor creș te
progresiv, cuprinde o agravare proporțională în funcție de exis tenta concursului, recidivei.
În caz de concurs de infracțiuni, în privința pedep sei principale, s -a optat
pentru sis temul absor ției în ipo teza în care pen tru una din tre infracțiunile concuren te s-a
aplica t pedeapsa de tențiunii pe viață și respec tiv cumulul juridic în cazul în care pen tru
infracțiunile concuren te s-au aplica t numai ped epse cu amenda ori o pedeapsă cu
închisoarea și al ta cu amenda.
5 Udroiu Mihail Drept Penal. Parte Specială noul Cod Penal, Ed. C.H. Beck, București, 2014 p. 368 -387
6 Noul Cod Penal și de Procedura Penală
7 Daca s -au stabilit numai pedepse cu închisoarea operează cumulul juridic, la
fel ca în Codul Penal în vigoare, cu deosebirea c ă la pedeapsa cea mai grea se adaugă un
spor care nu poa te fi mai mare de 1/2 din totalul celorlal te pedepse s tabilite, cu condiția ca
pedeapsa as tfel rezul tată să nu depășească maximul general al pedepsei închisorii.
Nu în ul timul rând, în ma teria sancționării concursului a fos t introdusă o
dispoziți e de excepție, care permi te ca în si tuația comi terii mai mul tor fap te deosebi t de
grave, ins tanța să poa tă aplica pedeapsa de tențiunii pe viaț ă, chiar dac ă aceas ta nu a fos t
stabilită pen tru niciuna din tre infracțiunile concuren te. Spre exemplu, au torul a comis 4
fapte de viol sau tâlhărie urma te de moar tea vic timei și pen tru fiecare ins tanța a s tabilit
câte o pedeap să de 20 de ani.
Aplicând sis temul clasic de sancționare a concursului, s -ar pu tea adăuga la
pedeapsa cea mai grea un spor de cel mu lt 10 ani (deci, un total de 30 ani de închisoare),
cu toate că față de numărul și gravi tatea infracțiunilor comise se jus tifică aplicarea
detențiunii pe viață. De aceea, ar t. 38 alin.(2) oferă judecă torului aceas tă posibili tate,
urmând a se aprecia de la caz la caz dacă o asemenea opțiune es te sau nu jus tificată. 7
În ma teria tratamen tului sancționa tor al recidivei, reglemen tarea a fos t
simplifica tă, recurgându -se la un cumul ari tmetic în cazul recidivei pos tcondamna torii,
respec tiv la majorarea legală a limi telor speciale de pedeapsă cu jumă tate în cazul
recidivei pos texecu torii.
A fos t consacra tă și în ma teria recidivei pos tcondamna torii, cu titlu de
excepție, posibili tatea aplicării de tențiunii pe viață chiar dacă pedepsele s tabilite cons tau în
închisoare, a tunci când numărul și gravi tatea fap telor comise ar jus tifica aces t lucru.
Așa cum am menționa t mai sus, pedepsele prevăzu te în normele de
incriminare a fap telor con tra pa trimoniului, în noul Cod Penal , sun t mult mai r eduse decâ t
în Codul Penal în vigoare.
Reducerea pedepselor a fos t susținu tă de urmă toarele argumen te:
pedepsele aplica te în concre t de ins tanțe pen tru aceas ta ca tegorie de
infracțiuni;
necesi tatea corelării cu dispozițiile din par tea generala r eferitoare la
mecanismele de sancționare a plurali tății de infracțiuni dar și la limi tele de pedeapsă
prevăzu te pen tru aplicarea modali tăților al ternative de individualizare a execu tării
sancțiunilor;
7 Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510, din 24 iulie
2009
8 necesi tatea reflec tării în limi tele legale de pedeapsă a ierarhiei fireș ti a
valorilor sociale care fac obiec t de ocro tire penală;
necesi tatea revenirii la tradiția Codurilor Penale an terioare (Codul Penal de la
1864, cel din 1936 si Codul Penal în vigoare în forma avu tă la adop tarea sa în 1968).
Noile prevederi in troduc și cali tatea de "suspec t", care o înlocuieș te pe cea de
"învinui t", dar legea nu spune clar când devii „suspec t”. Suspec tul este persoana cu privire
la care, din da tele și probele exis tente în cauză, rezul tă suspiciunea rezonabil ă că a săvârși t
o fap tă prevăzu tă de legea penală, având toate drep turile prevăzu te de lege pen tru inculpa t.
1.2 Noțiunea de infracțiune de serviciu
Capitolul al II – lea din Par tea Special ă, cuprinde incrimin ări cu privire la
faptele de se rviciu, să vârșite fie numai de func ționari, fie de c ătre ace știa și de că tre
persoane fizice care exerci tă o profesie de interes public .8
Infracțiuniile prevăzute de noul Co d Penal sunt următoarele:
1. Delapidarea – Art. 295 C.P.
o Însușirea, folosirea sau traficarea de că tre un func ționar, in in teresul sau ori
pentru altul, de bani, valori sau al te bunuri pe care le ges tioneaz ă sau le adminis trează, se
pedepses te cu închisoare de la 2 la 7 ani ș i interzicerea exerci tării drep tului de a ocupa
o funcție public ă.
o Tentativa se pe depse ște.
2. Purtarea abuziv ă – Art. 296 C.P.
(1) Întrebuin țarea de expresii jigni toare fa ță de o persoan ă, de c ătre cel afla t in
exerci tarea a tribuțiilor de serviciu, se pedepses te cu inchisoar e de la o lun ă la 6 luni sau
cu amend ă.
(2) Amenin țarea ori lovirea sau al te violen țe săvârșite în condi țiile alin.(1), se
sancționea ză cu pedeapsa prevăzută de lege pentru ace ea infrac țiune ale că rei limi te
speciale se majoreaz ă cu o treime. 9
(3) Acțiunea penal ă se pune in mi șcare la plângerea prealabil ă a persoanei
vătămate.
3. Abuzul în serviciu –Art. 29710C.P.
Fapta persoanei care, în exerci tarea a tribuțiilor de serviciu, nu îndeplines te un ac t
sau îl îndepline ște în mod defec tuos și prin aceas ta cau zează o pagub ă ori o v ătămare a
8 ***http://www.euroavocat ura.ro/articole/465/Infractiunile_de_serviciu_in_Noul_Cod_penal__art__295_ -_308,
9 Directia Acte Normative din cadrul Ministeruli Justitiei,( 2014) Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal –
mentiuni și precizări – p. 217 -226
10 Udroiu Mihail Drept Penal. Parte specială Noul Cod Penal, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p. 368 -387
9 drepturilor sau in tereselor legi time ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice,
se pedepse ște cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ă.
Cu aceea și pedeaps ă se sanc ționeaz ă și fap ta perso anei care, în exerci tarea
atribuțiilor de serviciu, îngrădește exerci tarea unui drept al unei persoane, ori creeaz ă
pentru aceas ta o si tuație de inferiori tate pe temei de ras ă, naționali tate, origine e tnică,
limba, religie, sex, orien tare sexual ă, apar tenență politică, avere, v ârstă, dizabili tate, boala
cronic ă necon tagioas ă sau infec ție HIV/SIDA.
Faptele prevă zute în alin.(1) si (2) s ăvârșite de un func ționar se pedepsesc
cu închisoare de la unu la 5 ani și interzicerea exerci tării drep tului de a ocupa o funcție
public ă.
Acțiunea penal ă pentru fap tele prev ăzute în alin.(1) si (2) se pune în mi șcare
la plângerea prealabilă a persoanei v ătămate.11
4. Neglijen ță în serviciu – Art. 298 C.P.
A. Încălcarea din culp ă, de c ătre un func ționar, a unei îndatoriri de s erviciu,
prin ne îndeplinirea aces teia sau prin îndeplinirea ei defec tuoasă, dac ă prin aceas ta se
cauzeaz ă o pagub ă ori o v ătămare a drep turilor sau in tereselor legi time ale unei persoane
fizice sau ale unei persoane juridice se pedepse ște cu închisoare de la o luna la 6 luni sau
cu amend ă.
B. Acțiunea penal ă se pune în mi șcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.
5. Folosirea abuziv ă a func ției in sco p sexual – Art. 299 C.P.
Fapta func ționarului care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a
întârzia îndeplinirea unui ac t privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face
un ac t contrar aces tor îndatoriri, pre tinde ori ob ține favo ruri de na tură sexual ă de la o
persoana in teresa tă direc t sau indirec t de efec tele acelui ac t de serviciu, se pedepse ște cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exerci tării drep tului de a ocupa o funcție
public ă sau de a exerci ta profesia ori ac tivitatea în execu tarea c ăreia a s ăvârșit fapta.
Pretinderea sau ob ținerea de favoruri de na tură sexual ă, de c ătre un
funcționar care se prevaleaz ă sau profi tă de o si tuație de au toritate ori de superiori tate
asupra vic timei, ce decurge din func ția de ținută, se pedepses te cu închisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amend ă și interzicerea exerci tării drep tului de a ocupa o funcție public ă sau de
a exerci ta profesia sau ac tivitatea în execu tarea că reia a s ăvârșit fapta 12
6. Uzurparea func ției – Art. 300 C.P.
11 Noul Cod Penal
12 Udroiu Mihail Drept Penal. Parte Specială Noul Cod Penal, Ed. C.H. Beck, București, 2014 P. 368 -387
10 A. Fapta func ționarului care în timpul serviciului îndepline ște un ac t ce nu intră în
atribuțiile sale, daca prin aceas ta s-a produs una din tre urm ările prev ăzute in ar t.297 C.P.,
se pedepse ște cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ă.
7. Conflic tul de in terese – Art. 301 C.P.
Fapta func ționarului care, în exerci tarea a tribuțiilor de serviciu, a
îndeplini t un ac t ori a par ticipa t la luarea unei decizii prin care s -a ob ținut, direc t sau
indirec t, un folos pa trimonial, pen tru sine, pen tru so țul său, pen tru o rud ă ori pen tru un afin
până la gradul II inclusiv, sau pen tru o al tă persoan ă cu care s -a afla t in rapor turi
comerciale ori de munc ă în ultimii 5 ani sau din par tea căreia a beneficia t ori beneficiaz ă
de foloase de orice na tură, se pedepse ște cu închisoare a de la 1 la 5 ani
și interzicerea exerci tării drep tului de a ocupa o funcție public ă.
Dispozi țiile alin.(1) nu se aplic ă în cazul emi terii, aprob ării sau adop tării
actelor norma tive.
8. Violarea secretului coresponden ței – Art. 302 C.P.
(1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reținerea, fără drept, a unei
corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea fără drept a conținutului unei
asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost
deschisă din greșeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin
telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații se pedepsește cu în chisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost săvârșite de un funcționar
public care are obligația legală de a respecta secretul profesional și confidențialitatea
informațiilor la care are acces, p edeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea
unor drepturi.
(4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau
către public, fără drept, a conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în
cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de aceasta din greșeală sau din întâmplare, se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(5) Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:
a) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea
săvârșirii unei infracțiuni;
b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața
comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs
persoanei vătămate.
11 (6) Acțiu nea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
9. Divulgarea informa țiilor secre te de s tat –Art. 303 C.P.
(1) Divulgarea, f ără drept, a unor informa ții secre te de s tat, de c ătre cel
care le cunoa ște datorită atribuțiilor de serviciu, dac ă prin aceas ta sun t afectate interesele
unei persoane juridice dintre cele prev ăzute în ar t.175 alin. (1), se pedepse ște
cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exerci tării unor drepturi.
(2)Deținerea, f ără drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a
unui documen t ce con ține informa ții secre te de s tat, dac ă poate afec ta activitatea uneia
dintre persoanele juridice prev ăzute în art. 175 alin. (1), se pedepse ște cu închisoare de la 3
luni 2 ani sau cu amend ă.
10. Divul garea informa țiilor secre te de serviciu sau nepublice – Art. 304 C.P.
Divulgarea, f ără drept, a unor informa ții secre te de serviciu sau care nu sun t
destinate publici tății, de c ătre cel care le cunoa ște datorită atribuțiilor de serviciu, dac ă prin
aceas ta sunt afectate interesele sau ac tivitatea unei persoane juridice, se pedepse ște
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă .
Cu aceea și pedeaps ă se sanc ționeaz ă divulgarea, f ără drept, de da te sau
informa ții prin care es te iden tificat sau poa te fi iden tificat un inves tigator sub acoperire,
un martor protejat sau o persoana inclus ă în Programul de Protecție a mar torilor.
Dacă urmare fap tei prev ăzute în alin. (2) s -a săvârșit o infrac țiune împotriva
inves tigatorului sub acoperire, a mar torului pro tejat sau a persoanei incluse in Programul
de Protectie a mar torilor, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, iar dac ă s-a comis
cu intenție o infrac țiune con tra vie ții, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.
11. Neglijen ța în păstrarea informa țiilor – Art. 305 C.P.
Neglijen ța care are drept urmare dis trugerea, al terarea, pierde rea sau
sustragerea unui documen t ce con ține informa ții secre te de s tat, precum și neglijența care a
prilejui t altei persoane aflarea unei asemenea informa ții, se pedepse ște cu închisoarea de la
3 luni la un an sau cu amend ă.
Daca fap tele prev ăzute în art. 303 alin. (1) și art. 304 au fos t săvârșite din
culpă, limi tele speciale ale pedepsei se reduc la jum ătate.
12. Obținere a ilegal ă de fonduri – Art. 30613 C.P.
(1) Folosirea ori prezen tarea de documen te sau da te false, inexac te ori incomple te,
pentru primirea aprob ărilor sau garan țiilor necesare acord ării finan țărilor rambursabile prin
13 Udroiu Mihail (2014),Drept Penal. Parte Specială Noul Cod Penal, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p 368 -387.
12 contractarea da toriei publice, daca are ca rezul tat obținerea pe nedrep t a aces tor fonduri, se
pedepses te cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepses te.
13. Deturnarea de fonduri – Art. 307 C.P.
(1) Schimbarea des tinației fondurilor b ănești ori a resurselor ma teriale
aloca te unei au torități publice sau ins tituții publice, f ără respec tarea prevederilor legale, se
pedepse ște cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceea și pedeaps ă se sanc ționeaz ă și schimbarea, f ără respec tarea
prevederilor legale, a des tinației fondu rilor proveni te din finan țările rambursabile,
contractate direc t sau garan tate de s tat ori de uni tățile adminis trativ-teritoriale.
(3) Tentativa se pedepse ște.
În aceas ta subdiviziune a noului cod s -au p ăstrat toate infrac țiunile de
serviciu prev ăzute în Codul Penal vechi al c ăror con ținut însă a fos t modifica t sau
comple tat, dar au fos t aduse în cuprinsul aces tui capi tol și alte infrac tiuni prev ăzute în
unele legi speciale sau în alte subdiviziuni ale Codului penal vechi.14
Nu în ultimul r ând, au fos t propuse mai mul te incrimin ări noi, meni te să
ofere solu ții unor probleme eviden țiate de practica ultimilor ani.
În primul r ând, trebuie sublinia t că ,,infrac țiunile de abuz în serviciu con tra
intereselor persoanelor, con tra intereselor publice și prin îngrădirea unor drep turi’’ au fos t
unifica te intr-un singur text (art. 297), reglemen tare ce simplific ă modul de aplicare a
dispozi țiilor legale în ma terie.
Neglijen ța în păstrarea inform ațiilor și-a păstrat conținutul din Codul
Penal vechi cu unele modific ări de termina te de necesi tatea corel ării aces tui text cu legea
special ă privind clasificarea informa țiilor dar și cu alte texte care au fos t introduse în
grupul infrac țiunilor de serviciu .
O alta categorie de infrac țiuni de serviciu incluse în Capi tolul II al Titlului V
al părții speciale a noului Codul Penal o cons tituie delapidarea, folosirea abuziv ă a func ției
în scop sexual, uzurparea func ției, divulgarea informa țiilor secre te de s tat, divulgarea
informa țiilor secre te de serviciu sau nepublice, ob ținerea ilegal ă de fonduri și deturnarea
de fonduri .
Delapidarea, în Codul Penal vechi fă cea parte din infrac țiunile con tra
patrimoniului, în proiec t aceas tă faptă a fos t adusă acolo unde ii era locul, în grupul
infrac țiunilor de serv iciu pen tru că prin comi terea ei, se v ătăma, mai întâi rela ția social ă de
14 Directia Acte Normative Din Cadrul Ministeruli Justitiei,( 20 14) Legea Nr. 286/2009 Privind Codul Penal –
Mentiuni Și Precizări – p. 217 -226
13 serviciu și în secundar se afec tează patrimoniul unei persoane juridice . Pedeapsa închisorii
prevăzută în proiec t pentru delapidare este mai redus ă decât cea exis tentă în norma
de incriminare din Codul Penal vechi, iar în plus se prevede aplicarea obliga torie a
interzicerii exerci tării drep tului de a ocupa o funcție public ă, cu titlu de pedeaps ă
complemen tară. Solu ția includerii infrac țiunii de delapidare în aceas tă categorie es te
tradițional ă in drep tul nos tru, ea fiind consacra tă și de Codul Penal din 1936 (ar t. 236).
14 Capitolul II. ANALIZA INFRACȚIUN II DE DELAPIDARE
Infracțiunea de delapidare es te incrimina tă în ar t. 295 C od Penal și cons tă în
,,însușirea, folosirea sau traficarea de că tre un funcționar public, în in teresul său sau pen tru
altul, de bani, valori sau al te bunuri pe care le ges tionează sau adminis trează ’’. Varian ta
agrava tă, po trivit art. 309 C odului Penal, constă în si tuația când s -au produs consecințe
deosebi t de grave .15
Carac terul periculos al infracțiunii este da t, pe de o par te, de condui ta
periculo asă pen tru cel care săvârșeș te o as tfel de fap tă prin nesoco tirea obligației de
fideli tate și probi tate care incumbă oricărui ges tionar sau adminis trator în sfera
patrimoniului unei persoane juridice, iar pe de al tă par te, de urmările dăună toare pen tru
patrimoniul persoane juridice.16
2.1. Obiectul infracțiunii de delapidare
2.1.1 Obiec tul juridic special
Obiec tul juridic special al infracțiunii de delapidare îl cons tituie relațiile
sociale de ordin pa trimonial a căror formare, existență și dezvol tare impune respec tarea și
menținerea si tuației de fap t a bunurilor ce aparțin unei persoane juridice, de in teres public
sau priva t, împo triva ac telor de însușire , folosire sau traficare, săvârși te în in teresul său ori
pentru altul, de că tre cel însărcina t cu adminis trarea sau ges tionarea aces tora.
Relațiile sociale referi toare la buna desfășurare a ac tivității de serviciu
constituie numai obiec tul juridic secundar al infracțiunii, deoarece numai da torită
împrejurării că făp tuitorul are cali tatea de funcționar , prin săvârșirea fap tei se încalcă, în
afara relațiilor sociale cu carac ter pa trimonial și cele referi toare la buna desfășurare a
activității de serviciu, care sun t apăra te în principal prin încriminarea unor fap te făcând
parte din tr-o altă categorie de infracțiuni.
2.1.2 Obiec tul ma terial
Obiec tul ma terial al infracțiunii de delapidare îl cons tituie banii, valorile ori
alte bunuri cu o valoare economică, pe care făp tuitorul le ges tionează sau adminis trează
efectiv(chiar dacă aces tea nu au fos t înregis trate efec tiv în con tabilitatea persoanei
vătămate)
15 Vasile Dobrinoiu, Norel Nea gu, Drept Penal, Partea Specială, Teorie și Practică Judiciară, Editura Universul
Juridic, București 2012, p. 476
16 Alexandru Boroi, Drept Penal , Partea Specială, Ediția 2, Editura C.H Beck, București 2014, p.458
15 Se mai cere ca acel bun să aibă o valoare economică , deoarece in măsură de
aceas ta depinde cuan tumul pagubei, gradul de pericol social al fap tei și să facă par te din
patrimoniul unei persoane . 17
Obiec tul ma terial al delapidării îl formează numai bunurile corporale mobile
indiferen t de sursa aces tora, dar apăru te în cadrul operațiunii de ges tionare sau
adminis trare a bunurilor afla te asupra uni tății (exemple : plusuri de bani ori mărfuri).
Obiec tul ma terial al infracțiunii de delapidare trebuie să aibă o exis tență ma terială deoarece
numai as tfel de bunuri po t fi sus trase, o valoare economică și o anumi tă situație juridică.
Aces t din urmă lucru semnifică faptul că aces ta trebuie să facă par te din
patrimoniul unei persoane juridice, să se afle în posesia ori de tenția aces tuia și în același
timp să se afle în ges tiunea ori adminis trarea făp tuitorului. Un bun se află în pa trimoniul
unei persoane juridice a tunci când a fos t prelua t efectiv de prepusul aces teia și iese din
patrimoniul ei când are loc predarea că tre o al ta persoană juridică sau fizică. Banii, valorile
sau al te bunuri fac par te din pa trimoniul subiec tului pasiv – persoană juridică – pentru a
constitui obiec t material al infracțiunii de delapidare, acestea trebuie să fi fos t prelua te
efectiv, real de că tre subiec tul ac tiv, prin predarea ma terială a lor în ges tiunea sa,
neinteresând dacă s -au îndeplini t ori nu concomi tent și formali tățile scrip tice-contabile care
sunt corespunză toare aces tei operări. 18
Pot constitui obiec tul ma terial al infracțiunii de delapidare și plusurile crea te
în ges tiune, deoarece indiferen t de modali tatea de creare și indiferen t dacă au fos t sau nu
înregis trate, ele revin uni tății care răspunde din punc t de vedere civil față de cei care au
fost prejudiciați. Crearea de plusuri în ges tiune prin mijloace frauduloase cons tituie
infracțiune, iar dacă mijlocul fraudulos cons tituie el însuși o infracțiune, făp tuitorul
răspunde și pen tru aceas tă infracțiune. 19
2.2. Subiecții infracțiunii de delapidare
2.2.1. Subiec tul ac tiv
Nu poa te fi decâ t un „funcționar public" care „ges tionează sau adminis trează"
bunurile unei uni tăți publice. Așadar, la delapidare au torul e ste de două ori califica t; el are,
pe de o par te, calitatea de funcționar public, iar pe de altă par te, cali tatea de adminis trator
sau ges tionar de bunuri care aparțin unei persoane juridice. 20
17 Vintilă. Dongoroz Ș.A.,Op. Cit.,Vol.III, p 596 -597
18 Legea 22/1969 art. 35
19 Dr. Florin Streteanu Institutii Și Infracțiunii În Noul Cod Penal – Manual Pentru Uzul Formatorilor, 2010 p. 338
20 Alexandru Boroi, Drept Penal , Partea Specială, Ediția 2, Editura C.H Beck, București 2014, p.459.
16 Aces te două cali tăți se cer cumula tiv îndeplini te, lipsa oricăreia duce la
excluderea infracțiunii de delapidare. De aceea, un funcționar public care a con tribuit prin
acte nemijloci te la însușirea unor bunuri, fără a fi însărcina t cu adminis trarea sau
gestionarea lor, ală turi de o persoană (funcționar pub lic) care îndeplineș te aces te condiții,
nu va fi coau tor la delapidare, ci complice.
În explicarea noțiunii de „funcționar public", în sensul folosi t de ar t. 295 C od
Penal , trebuie să ținem seama de dispozițiile ar t. 175 C .pen.15.
Potrivit acestui text de lege, alin. (1) prin „funcționar public", în sensul legii
penale, es te persoana care, cu titlu permanen t sau temporar, cu sau fără o remunerație:
o exerci tă atribuții și responsabili tăți, s tabilite în temeiul legii, în scopul real izării
preroga tivelor pu terii legisla tive, execu tive sau judecă torești;
o exerci tă o funcție de demni tate publică sau o funcție publică de orice na tură;
o exerci tă, singură sau împreună cu al te persoane, în cadrul unei regii au tonome,
al altui opera tor ec onomic sau al unei persoane juridice cu capi tal integral sau majori tar de
stat ori, a tribuții lega te de realizarea obiec tului de ac tivitate al aces teia.
De asemenea, es te considera t funcționar public, în sensul legii penale,
persoana care exerci tă un serviciu de in teres public pen tru care a fos t înves tită de
autoritățile publice sau care es te supusă con trolului ori supravegherii aces tora cu privire la
îndeplinirea respec tivului serviciu public. În varian ta prevăzu tă de ar t. 308 alin. (1) C.pen.,
subiec t activ al infracțiunii poa te fi și o persoană care exerci tă, permanen t sau temporar, cu
sau fără o remunerație, o însărcinare de orice na tură în serviciul unei persoane fizice 21
Autor al infrac țiunii poate fi, în principiu, numai un func ționar public care
gestioneaz ă sau administreaz ă bunurile unei persoane juridice publice sau private.
Subiectul activ nemijlocit poate fi at ât o persoan ă fizică cât și o persoan ă juridic ă.
Notiunea de “gestionar” . Gestionarul este persoana care are ca atribuții
principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea,
chiar temporară, a unității în care iși desfășoară activitatea. Poate fi subiect activ al
infracțiunii de delapidare și un gestionar de fapt, adică an gajatul( inclusiv în baza unei
convenții civile) care îndeplinește în fapt atribuțiile principale de serviciu ale unui
gestionar de drept. Gestionarul vine întotdeauna în contact direct, material cu bunurile pe
care le primește, păstrează sau eliberează.
Gestionarul de fapt(persoana care îndepline ște în fapt atribuțiile principale de
serviciu ale unui gestionar de drept) poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de
delapidare.
21 Udroiu Mihail ,Drept Penal. Parte Specială Noul Cod Penal, Ed. C.H. Beck, București, 2014 p. 368 -369
17 Notiunea de “administrator”. Administratorul este fun cționarul care prin
atribuțiile de serviciu le are și pe acelea privind încheierea de acte de dispoziție cu privire
la bunurile persoanei vătămate sau de a administra aceste bunuri (de pildă, directorul unei
persoane juridice). Este administrator în sensul legii penale și administratorul judiciar sau
lichidatorul averii debitorului insolvent, precum și orice reprezenta nt sau prepus al
acestora. Administratorul asocia ției de proprietari sau de locatari este de asemenea subiect
activ nemijlocit al infrac țiunii de delapidare.
Participa ția penal ă este posibil ă in toate formele: coautorat, instigare,
complicitate. Toți coautorii trebuie s ă aibă calitatea special ă cerut ă de lege, altfel se va
reține complicitatea la s ăvârșirea infractiunii de delapidare pentru subiec ții activ i
necalifica ți care contribuie nemijlocit la aceasta.
2.2.2 Subiec tul pasiv
Subiectul pasiv este persoana publică sau priva tă ale cărei bunuri sun t
gestionate sau adminis trate de făp tuitor.
2.3. Latura obiec tivă a infracț iunii de delapidare
Latura obiec tivă a infracțiunii de delapidare cuprinde: elemen tul ma terial,
urmarea imedia tă și legă tura de cauzali tate.
2.3.1 Elemen tul material
a). Elemen tul ma terial cons tă într-o acțiune de sus tragere de bani, valori sau
alte bunuri,care poa te fi realiza t prin modali tățile: însușire, folosire sau traficare. Pen tru
existența elemen tului ma terial și implici t, pentru exis tența infracțiunii, nu are relevanță
dacă sus tragerea s -a făcu t în in teresul făp tuitorului sau al unei al te persoane fizice sau
juridice.
1. ÎNSUȘIREA cons tă în scoa terea unui bun din posesia sau de tențiunea unei
unități pa trimoniale și trecerea aces tuia în sfera de s tăpânire proprie . Aceas tă modali tate de
săvârșire a delapidării, față d e situația bunului care se află în ges tiunea sau adminis trarea
făptuitorului, presupune din par tea aces tuia o ac tivitate de luare în s tăpânire a bunului,
crearea posibili tății de a se compor ta față de bun ca față de un bun propriu, de a efec tua
acte de dis poziție cu privire la acel bun. 22
Pentru exis tența infracțiunii es te necesar ca bunul să treacă efec tiv în
stăpânirea făp tuitorului. Un bun se consideră însuși t în momen tul în care făp tuitorul îl ia în
stăpânire și poa te să dispună de el, adică poate să-l consume, să -l foloseasc ă sau să -l
înstrăineze. În prac tica juridică s -a decis ca îmbracă elemen tele cons titutive ale infracțiunii
22 Vintilă Dongoroz Și Colectiv, Operǎ Citatǎ, p 600
18 de delapidare, fap ta ges tionarului care nu a depus la bancă unele sume de bani proveni te
din încasările zilnice, le -a ascuns în uni tate și nu le -a declara t la începu tul inven tarierii
(chiar dacă el ar avea pre tenții pen tru o par te din aces te sume).
În susținerea aces tei soluții, în li teratura de speciali tate s-a sublinia t că, prin
nedepunerea sumelor de ba ni rezul tate din vânzarea și prin ascunderea lor (chiar în uni tatea
patrimonială) – gestionarul a ascuns aces te sume din pa trimoniul uni tății și, în consecință,
le-a trecut la dispoziția sa, continuând să le dețină și după ce a început inventarierea
gestiu nii (indiferent din ce scop/mobil) el a efectuat un act de însusire, astfel că nu s -a
putut nega existenta delapidării.
2. FOLOSIREA cons tă din tr-un ac t inițial de luare sau scoa tere a unui bun
din sfera pa trimonială a unei uni tăți publice sau p rivate și apoi din tr-un ac t subsecven t de
întrebuințare a bunului sus tras prin care se obține un folos în beneficiul făp tuitorului ori
altei persoane. 23
În mod concre t, folosirea unui bun înseamnă tragerea de foloase, de
exemplu, scoa terea din tr-o uni tate patrimonială (magazin) a unei mașini și folosirea ei.
Spre deosebire de însușire, în cazul căreia bunul lua t rămâne la făp tuitor, în cazul folosirii,
bunul es te readus în uni tatea pa trimonială, fiind vorba de o luare temporală și
întrebuințarea frauduloasă a bunului.
În legă tură cu obiec tul noțiune de "folosire", în literatura de speciali tate s-au
exprima t două opinii. Po trivit uneia din tre ele, folosirea nu ar pu tea avea ca obiec t decât
bunuri neconsump tibile, deoarece bunurile con sump tibile se consumă prin folosire, ceea
ce, în tr-o ultimă analiză înseamnă însușire. În al tă opinie, se consideră că folosirea es te
posibilă și în privința bunurilor consump tibile, cu condiția ca aces tea să aibă car acter
fungibil, adică să fie suscep tibil de înlocuire cu al tele de același fel.
În susținerea aces tui ultim punc t de vedere se ara tă că, enumerând acțiunile
ce po t constitui elemen tul ma terial al delapidării (însușire, folosire, traficare), legiui torul
nu stabileș te nici o dis tincție în funcție de obiec tul ma terial, ci le rapor tează pe toate la
aceleași ca tegorii de bunuri (bani, valori sau al te bunuri), ceea ce înseamnă că și bunurile
consump tibile po t fi folosi te și trafica te.
Aces tui argumen t, în li teratura juridică i s-a adus obiecții în sensul că, deși
articolul 215 Cod Penal nu limi tează expres sfera acțiunilor de folosire și traficare la
anumi te categorii de bunuri, o asemenea limi tare rezul tă, implici t din na tura bunurilor
consump tibile care, prin folosire, își pie rd subs tanța și nu po t fi res tituite.
23 Virgil Rureanu, Comentariu, Codul Penal Comentat Și Adnotat, Partea Specialǎ, Vol. I, Editura Stiințif icǎ Și
Enciclopedicǎ, 1977, p 369.
19 3. TRAFICAREA ca modali tate de realiza re a infracțiunii de delapidare , este
tot o formă de sus tragere și cons tă, pe de o par te, în scoa terea bunului din sfera
patrimoniului persoanei juridice și apoi, din ac tul de speculare, în vederea obținerii unui
profi t. Ca și în cazul primelor modali tăți norma tive de săvârșire a delapidării, în cazul
traficării, bunul es te scos din pa trimoniul uni tății și trecut în stăpânirea făp tuitorului. În
cazul traficării, bunul es te supus temporar unor operații specula tive, făptuitorul urmărind
realizarea și însușirea profi tului sau câș tigului, iar în cazul folosirii – care es te tot o luare
temporară a bunului din uni tatea pa trimonială – se urmăreș te satisfacerea unei nevoi
personal e.
În prac tica judiciară s -a decis că exis tă delapidare prin traficare în cazul în
care magazionerul împrumu tă un bun din ges tiune în schimbul unei sume de bani, ori în
cazul unui ges tionar, de exemplu al unui bufe t care scoa te temporar sume de b ani din
gestiune pen tru a cumpăra din comerț bău turi alcoolice și le vinde în uni tate la un preț de
desfacere în uni tățile de alimen tație publică. În caz de delapidare prin folosire sau traficare,
paguba cons tă în uzura bunului pe timpul câ t a fos t scos di n ges tiune, sau dacă obiec tul
material es te o sumă de bani, în echivalen tul dobânzii legale pe dura ta folosirii sumei. 24
2.3.2. Urmarea imedia tă
b). Urmarea imedia tă constă in scoaterea definitivă sau temporară a bunului
din sfera patrimonială a persoanei vătămate (unitate patrimonială publică sau privată) și
eventual producerea unei pagube acesteia . Unitatea pa trimonială es te lipsi tă, datorită
sustragerii de posibili tatea de a avea și de a folosi bunul sus tras, ceea ce înseamnă și
producerea unei even tuale pagube uni tății respec tive, în afară de valoarea bunului sus tras
prin însușire. 25
Urmare imediată (rezultatul) constă în cazul infracțiunii de delapidare,
indiferent de modalitatea de comitere, în diminuarea patrimoniului subiectului pasiv în
urma acțiunii ilicite a făptuitorului (pricinuirea unei pagube )
2.3.3. Legă tura de cauzali tate
Legă tura de cauzali tate nu poa te fi pusă în discuție până ce nu se face dovada
că s-a săvârși t o sus tragere de că tre ges tionarul sau adminis tratorul bunurilor. Simpla
presupunere că lipsa unui bun s -ar da tora unei sus trageri nu cons tituie o dovadă a legă turii
de cauzali tate între pre tinsa sus tragere și acea lipsă.
Așa cum am ară tat, simpla lipsă a unor bunuri sau valori din ges tiune,
necons tituind prin ea însăși o dovadă a vreunei sus trageri frauduloase (defini tive sau
24 Tribunalul Județean Suceava, Decizie Penalǎ 171/1977, Revista Românǎ De Drept 11/1977, P 52 Cu Notǎ De Gh.
Vizitiu(I); Doru Pavel(II)
25 Vintilă. Dongoroz Și Colectiv, Operǎ Citatǎ, P 601, Gh. Nistoreanu Și Colectiv, Ope rǎ Citatǎ, P 257
20 temporare) nu poa te fi considera tă nici ca elemen t indispensabil rapor tului de cauzali tate al
delapidării.
Pentru exis tența legă turii de cauzali tate este impetuos necesar să se facă o
verificare în fap t; simpla verificare scrip tică nu dovedeș te că reali tatea es te aceeași.
Este necesar ca paguba să fie ma terială (nu morală). În tinderea pagubei es te
determina tă de modali tatea de săvârșire (însușire , folosire, traficare) aceas ta va influența și
încadrarea juridică a delapidării 26.
2.4.Latura subiec tivă a infracțiunii de delapidare
Latura subiec tivă ca elemen t constitutiv al infracțiunii de delapidare
presupune exis tența vinovăției, sub fo rma in tenției în săvârșirea ei. Presupune cunoaș terea
exactă de că tre ges tionar sau adminis trator a apar tenenței bunurilor respec tive la
patrimoniul public sau priva t.
Infracțiunea de delapidare se săvârșeș te numai cu in tenție. Aceas ta implică
știința și voința făp tuitorului de a -și însuși, de a folosi sau trafica bani, valori sau al te
bunuri afla te în ges tiunea sau adminis trarea sa. Făp tuitorul își dă seama de carac terul ilici t
al fap tei, prevede rezul tatul socialmen te periculos al aces teia, îl urmăreș te sau uneori
numai îl accep tă. În trucât textul incrimina tor prevede că făp tuitorul comi te fap ta de
însușire, folosire sau traficare în in teresul său sau al al tuia, aceas tă mențiune semnifică că,
pentru exis tența infracțiunii de delapidare, es te ind iferen t dacă făp tuitorul a săvârși t fapta
pentru sa tisfacerea unui in teres propriu sau pen tru interesul al tei persoane. În mod obișnui t
vinovăția în cazul infracțiunii de delapidare se prezin tă în forma in tenției27
2.4.1. Scopul
Scopul fap tei es te cuprins în însăși noțiunile de "însușire", "folosire"
,"traficare", ca a tare dovedirea elemen tului ma terial al fap tei ilus trează de înda tă existența
intenției. Scopul urmărit de făptuitor este satisfacerea unui interes personal al făptuitorului
sau al a ltei perso ane.
2.4.2. Mobilul
Mobilul fap tei nu are relevanță din momen t ce făp tuitorul a înțeles să -și
realizeze avan tajele ma teriale pe suma pa trimoniului uni tății, dar el poa te folosi la
dimensionarea mai bună a pericolului social al fap tei,la individualizarea juridică a
pedepsei .
26 Gheorghe. Nistoreanu Și Colectiv, Operǎ Citatǎ, p 257
27 Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept Penal Partea Specială, Teorie și Practică Judiciară, Editura Universul
Juridic, București 2012, p. 481.
21 Capitolul III . FORMELE INFRAC ȚIUNII DE DELAPIDARE
3.1 Varian ta atenua tă
Reprezintă v arian ta atenuată a infracțiunii de delapidare săvărșirea fap tei de
către un adminis trator sau ges tionar care exerci tă permanen t ori temporar, cu sau fără o
remunera tie aceas tă cali tate in serviciul unei persoane f izice sau cele prevăzu te la ar t. 175
alin. 2 Cod Penal28
3.2 Varian ta agrava tă
Reprezin tă varian ta agrava tă dacă se re tine fap tul că s -a produs pagube
materiale mai mari de 2 000 000 lei și inclusiv în ipo teza comi terii fap tei de subiecții ac tivi
nemijlociți prevăzuți de ar t. 308 Cod Penal.
3.3. Tentativa, consumarea și epuizarea i nfracțiunii de delapidare
Tentativa
Există tentativă la i nfracțiunea de delapidare atunci când hotărârea făptuitorului
de a sustrage un bun de la o unitate publică sau privată a fost pusă în executare, dar
executarea a fost întreruptă sau nu și -a produs efectul. Punerea în executare a hotărârii de a
delapida con stă în începerea acțiunii care constituie elementul material al infracțiunii de
delapidare.
În literatura de specialitate s -a arătat că limita de jos a tentativei constă în
începerea acțiunii de sustragere. De pildă, așezarea unor mărfuri – produse î ntr-un loc pe
unde ar putea fi ușor scoase din unitatea patrimonială (la poarta unității, lângă un zid peste
care ar urma să fie aruncate),constituie început de executare.
Limita de sus a tentativei constă fie în întreruperea executării acțiunii de
sustragere (cum ar fi surprinderea făptuitorului de către paznic în momentul în care se
pregătea să plece cu bunul) fie în rămânerea fără efect a executării dusă până la capăt (de
exemplu, imposibilitatea de a scoate bunul de la unitate datorită greută ții de a -l transporta).
29
În practica judiciară s -a reținut ca tentativă la infracțiunea de delapidare, de
pildă, fapta unui șef de șantier de a întocmi ștate de plată fictive și de a le înainta forului
competent în vederea plății sumelor respect ive, pe care acesta urma să le însușească –
28 Udroiu Mihail Drept Penal. Parte Spec ială Noul Cod Penal, Ed. C.H. Beck, București, 2014 p.370
29 Vintilă Dongoroz, Octavian Loghin, Tudorel. Toader, Operǎ Citatǎ, p 383.
22 deoarece hotărârea de a comite delapidarea a fost manifestată prin începerea unui act de
executare.
În literatura de specialitate, cât și în practica judiciară, sub Codul Penal
anterior, s-a ridicat pro blema dacă crearea de plusuri în gestiune constituie tentativă la
infracțiunea de delapidare.
Problema a fost rezolvată prin Legea numărul 22/1969 care a incriminat în
articolul 35, ca infracțiune distinctă, crearea de plusuri în gestiune prin mi jloace
frauduloase.
Consumarea
Infracțiunea de delapidare se consumă în momentul în care executarea acțiunii
de sustragere a fost dusă până la capăt și s -a produs urmarea imediată, adică scoaterea
bunului din sfera patrimonială a unității pu blice sau private și trecerea lui în stăpânirea
făptuitorului sau cu alte cuvinte atunci când consumarea infracțiunii are loc când actele de
executare prin care se săvârșește acțiunea păgubitoare au produs urmarea imediată.
Consumarea infracțiunii este legată și de locul bunului, respectiv de locul unde
se află acesta. Când bunul, de pildă, se află în incinta unității publice sau private, în această
situație, fapta este consumată, de regulă, în momentul în care bunul este scos din incinta
unității respective.
Dacă bunul se află în afara incintei unității juridice sau într -un mijloc de
transport, fapta se consumă în momentul în care bunul a fost scos din unitatea de transport
sau din mijlocul de transport în așa fel ca făptuitorul să poată să dispună de acel bun.
În practica judiciară s -a reținut că înțelegerea survenită între doi gestionari ca
unul din ei să nu -i predea celuilalt unele materiale aprobate a -i fi remise – deoarece acesta
din urmă avea plus de materiale în gestiune – ci bani urmată de împărțirea contravalorii
materialelor sus -predate și de întocmirea unor facturi de predare fictive, nu constituie
simple acte de pregătire, ci infracțiunea de delapidare consumată.
De asemenea, s-a reținut ca delapidare consumat ă, iar nu tentativă la
delapidare fapta unui gestionar de a reține asupra sa o parte din banii rezultați din vânzări
în așteptarea rezultatului inventarierii, afirmând în mod mincinos față de organele de
control care i -au cerut să depună toate sumele prove nite din încasări, că nu mai are
asemenea sume.
Într-o altă speță s -a decis că fapta contabilului șef, care are atribuții de
administrare a bunurilor și valorilor aparținând persoanelor juridice, de a -și însuși, în
scopul achitării unor datorii p ersonale, bani din sumele reprezentând garanții depuse de
23 gestionari, aflate în deținerea sa în vederea consemnării la CEC, constituie infracțiunea de
delapidare. 30
Alte exemple din practica judiciar ă:
Administratorul asocia ției de proprietari sau de locatari are calitatea
de func ționar. Fapta acestuia de însușire, folosire sau traficare, în interesul s ău,
sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionez ă sau le
administreaz ă constituie infractiunea de delapidare.31
Fapta in culpatului, inspector de impozite și taxe în cadrul unei
administra ții financiare, de a -și însuși sume de bani din încasările f ăcute în
aceast ă calitate, constituie infrac țiunea de deplapidare și nu infrac țiunea de
gestiune fraudulos ă. Aceasta, deoarece in culpatul are calitatea de func ționar,
iar in cadrul atribu țiilor sale de serviciu ii revenea și obliga ția de a gestiona
sumele încasate, î n timp ce gestiunea frauduloas ă se comite de orice persoan ă
ce are bunuri în conservare sau administrare, nefiind nece sar s ă aibă calitatea
de functionar.32
Inculpatul, factor po ștal, prin falsificarea unor acte, și-a însuțit
sume de bani care, aflate temporar în gestiunea unor func ționari din cadrul
direc țiilor jude țene de po ștă, cum sunt factorii po ștali, aparțin buget ului de stat.
Așa fiind, însușirea de c ătre inculpat a banilor pe care ii avea în gestiune
constituie infrac țiunea de delapidare, iar nu de gestiune frauduloas ă, cum gre șit
a reținut instant a.33.
Epuizarea
Este posibil ca acțiunea de sustrager e să se prelungească în timp după
consumare în cazul folosirii sau traficării (infracțiune continuă) sau actele de sustragere să
se repete în executarea aceleași rezoluții infracționale.
Pentru a se reține caracterul de infracț iune continuată al delapidării, nu este
necesar ca acțiunile repetate săvârșite în realizarea aceleiași hotărâri, să fie de aceeași
natură – numai de însușire, numai de folosire sau numai de traficare; ele pot fi și de natură
diferită, cerința legii fiind satisfăcută, din mo ment ce fiecare acțiune în parte reprezintă o
modalitate alternativă de comitere a uneia și aceleiași infracțiuni, aceea de delapidare.
30 Tribunalul Suprem Secția Penalǎ, Decizia Penalǎ Nr. 492/1976, V. Papadopol, M. Popovici, Repertoriul Alfabetic
De Prac ticǎ Judiciarǎ În Materie Penalǎ Pe Anii 1976 -1980, Pg 187.
31 C.S.J., Sectiile Unite, Decizia nr. III/2002, www.legalis.ro )
32 C.S.J., sectia penală, decizia nr. 1005/1998, in C.P., Ad.,p. 793
33 (C.S.J, sectia penală, decizia 2762/2000, www.legalis.ro )
24 Pentru existența infracțiunii continuate este necesar, sub aspect subiectiv, ca
făptuitorul să -și fi reprezent at,în momentul luării hotărârii, activitatea infracțională
desfășurată ulterior, în ansamblul ei.
Această reprezentare nu implică, însă, în mod necesar, o imagine exactă a
acțiunilor ce urmează a se înfăptui, fiind suficientă numai o prevedere î n linii generale a
condițiilor în care se vor comite acțiunile componente.
În speță, existența unei rezoluții unice, rezultată neîndoios din împrejurarea că
toate acțiunile constitutive ale infracțiunii de delapidare au fost comise în condiții d e fapt
similare și la scurte intervale de timp, cum și din împrejurarea că inculpatul a practicat
timp îndelungat același sistem de însușire a unei importante sume de bani din patrimoniul
per-soanei juridice.
Caracterul continuat al infracțiunii de delapidare nu este afectat de faptul că
inculpatul a condus succesiv două unități distincte, cu lipsuri în gestiune distincte, atâta
timp cât aceste unități fac parte din aceeași unita -te juridică, cu același profil, iar perioada
de gestiune a fost con tinuă.
Delapidarea în formă continuată se epuizează în momentul săvârșirii ultimei
acțiuni de însușire, folosire sau traficare.
25 Capitolul IV.CRITERII DE DIFERENȚIERE ÎNTRE
INFRACȚ IUNIL E DE DELAPIDARE Ș I GESTIUNE FRAUDULOAS Ă
Între gestiune a frauduloasă și delapidare există mai multe cr iterii distincte. Prima
diferențiere și cea mai importantă dintre cele două este faptul că gestiunea frauduloasă este
o infracțiune contra patrimoniului, în timp ce delapidarea se încadrează la inf racțiunile de
serviciu.
În Codul penal din 1968 infracțiunea de delapidare a fost incriminată inițial în art.
223, iar ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 140/1996, publicată în M. Of. nr.
65 din 16 aprilie 1997, delapidarea este incriminată în Titlu III, intitulat „Infracțiuni contra
patrimoniului” sub art. 2151.
Noul Cod penal (Legea nr. 286/2009 ), incriminează delapidarea sub art. 295 . În
esență conținutul legal al infracțiunii este același cu cel din codul penal în vigoare,
elementul de noutate reprezentându -l limita minimă (2 ani) și maximă (3 ani) a pedepsei
prevăzută de lege, precum și aplicarea pedepsei complementare de interzicere a executării
dreptului de a ocupa o funcție publică.
Relaț iile patrimonia le, obiect al ocrotirii penale în cadrul infracțiunilor de gestiune
frauduloasă și delapidare privesc atâ t bunurile proprietate private cât și bunurile proprietate
publică , drept forme fundamen tale de proprietate consacrate î n art. 135 din Constituție,
cărora legea le asigură o protecție egală .
Obiectul juridic special al infracțiunii de delapidare îl constituie relaț iile so ciale de
ordin patrimonial al că ror formare, existență ș i dezvoltare impune respectarea și
menținerea situaț iei de fapt a bunurilor care aparț in unei persoane juridice de interes public
sau p rivat – împotriva actelor de însuș ire, folosire sau traficare, s ăvârșite î n inter esul său
ori pentru altul, de către cel însă rcinat cu administrarea sau gestionarea acestora .
Infracțiunea de delapidare putâ nd fi săvârșita numai de o persoană care are calit ate de
funcționar cu atribuț ii de gestionare sau administrare, în cazul săvârș irii acestei infracțiuni
lezând și relaț iile sociale privitoare la buna și corecta desfăș urare a serviciului. Acest din
urmă mă nunc hi de relații sociale vizate de protecț ia legii penale prin incriminarea
infracț iunii de delapidare se constituie ca obiect juridic special secundar al acesteia.
Obiectul material al infracțiunii de gestiune frauduloasă î l constituie orice bun
mobil sau imobil fungibil sau nefungibil consumptibi l sau n econsumptibil, care intră î n
patrimoniul unei persoane dar care a fost încredințat fă ptuitorului spre administrare sau
conservare.
26 Cerința esențială specifică infracțiunii de gestiune frauduloasă este ace ea ca detenția
asupra bunurilor care se afla la făpt uitor să se î ntemeieze pe un raport jurid ic civil din care
decurg obligaț ii de administrare sau co nservare, raport care trebuie să fie real și efectiv, iar
cel însărcinat să fi fost pus în stăpâ nirea bunurilor respective.
Așadar, î n timp ce la gestiunea fr auduloasă obiectul material poate consta î n bunur i
mobile sau imobile, inclusiv î ntr-o universalitate de bunuri a cărui coproprietar poate fi
însuși făptuitorul și care poate aparține atâ t unei persoane juridi ce cât ș i unei persoane
fizice; la infracț iunea de del apidare obiectul material constă î n “ bani, valori sau al te bunuri
pe care le gestionează sau administrează ” deci ex clusiv bunuri mobile toate aparținâ nd unei
persoane juridice.
Potrivit practicii judic iare ș i doctrinei s -a exprimat punctul de veder e că pot
constitui obiect material al infracțiunii de delapidare chiar și plusurile î n gestiune.
Subiectul activ al infracțiunii de gestiune frauduloasă este calificat putâ nd fi orice
persoana responsabilă penal care a primit in administrare sau conservare bunurile unei
persoane, ori care potrivit legii, are obligația administrării sau conservă rii uno r bunuri,
indiferent dacă are sau nu calitate de “funcț ionar”.
Trebuie reținut că administrarea sau conservarea bunurilor a ltei persoane poate avea
obligația juridică doar: tutorele, curatorul, administratorul unui imobil, intendentul,
executorul testament ar judecă torul sindic al falimentului, depozitorul, procuristul,
consilierul juridic, custodele etc.
Pentru a avea calit atea de autor al acestei infracțiuni es te necesar ca acesta să fie pus
în mod efectiv și real în stăpânirea bunurilor pentru a -și putea exercita dreptul de
administrare sau conservare. Autor al infracțiunii de gestiune frauduloasă poate fi ch iar
coproprietarul bunurilor, când acesta a primit în sărcinarea administrării și conservă rii
bunurilor comune de la ceilalț i proprietari.
Și în cazul infracț iunii de delapidare sub iectul activ este calificat putând fi săvârșită
de către o persoană care are dubla calitate de funcționar ș i de gestionar ori administrator de
bani, valori ș i alte bunuri.
Astfel dacă în cadrul infracț iunii de gest iune frauduloasă subiect ul activ poate fi
orice persoană căruia i s -au încredinț at bunuri spre conservare sau administrare,
delapidarea are ca subiect activ persoana în ca litate de funcționar implicit care gestionează
sau administrează bunurile unităț ii.
Conform art. 1 75 alin. 2 Cod Penal, noțiunea de funcț ionar public e mai
cuprinză toare,fiind definită conform art. 175 alin. 1 Cod Penal ca fiind “ persoana care, cu
titlu pe rmanent sau temporar, cu sau fără remunerație:
27 a) Exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul
realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești
b) Exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție pu blică de orice natură
c) Exercită, singură sau împreună cu alte pe rsoane, în cadrul unei regii autonome,
al unui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de
stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia”.
Prin art. 175 alin. 2 Cod Penal, funcționarul public este considerat și “persoana care
exercită un serviciu de interes public pen tru care a fost învestită de autoritățile publice sau
care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
respectivului serviciu public”.
Dispoziț iile art. 176 din Codu l Penal defineș te termenul pub lic “tot ce privește
autoritățile publice, instituț iile publice, sau alte persoane juridice care administrează sau
exploatează bunurile pro prietate publică ”.
Asadar , pe lângă prima calitate de funcț ionar a doua calificare pe care trebuie să o
aiba subiectul activ al infracțiunii de delapidare trebuie să fie de administrator sau de
gestionar; aceste doua calități se cer a fi împlinite cumulat iv, lipsa oricăreia exclude
existența delapidă rii. Treb uie reținut că potrivit art. 175 alin.2 orice funcționar cu atribuț ii
de gestionare sau administrare î n serviciul unei persoane juri dice poate fi subiect al
infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 2951 Cod Penal.
Este vorba de funcționari de la societăți comerciale pe acț iuni, socie tăți cu
răspundere limitată , regii autonome sau companii naționale, școli, unități de poștă și de
transport cu atribuț ii de gestionare sau administrare ( ex. : casierii, șefii de depozit,
administratorii, directorii etc.).
Prin gestionare potrivit art. 1 d in Legea 22/1969 “ funcționarul care exercită
atribuț ii pri ncipale de serviciu, primire, păstrare și eliberarea de bunuri aflate în
administrarea, folosința sau deținere a, chiar și temporară a unei unități publice sau a
orică rei alte persoane juridice indi ferent de modul de dobândire ș i de locul unde se afla
bunurile”.
Potrivit art. 2 951 Cod penal se inc lude ca subiect activ al infracț iunii de del apidare
și funcț ionarul a dministrator care are ca atribuț ii principale de serviciu efectuarea de acte
de administrare cu privire la î ntreg patrimoniul al unei persoane juridice.
Deosebirea dintre cele doua noțiuni de administrator ș i gestionar se delimitea ză prin
îndeplinirea, păs trarea și eliberarea de bunuri, atribuții aparținâ nd gesti onarului, cu acte de
conducere și dispoziție cu privire la păstrare, primire, întrebuințare de bunuri, atribuții ce
aparț in administratorului.
28 O problemă care a generat disc uții atât în practică cât și în doctrină a fost calit atea
de subiect activ al infracț iunii de delapidar e pentru administratorul asociaț iei de proprietari
sau locatari.
S-a considerat pe bună dreptate că administratorul unei asociaț ii de proprietari sau
locatari având însărcinările stipulate în lege și în contract, are î n mod indubitabil calitate de
funcționar, î n sensul dat acestei notiuni de art. 175 alin.2 putând fi subiect activ al
infracț iunii de delapidare.
În raport de prevederile art.175 alin.2 Cod Penal, în care este defini tă noțiunea de
funcț ionar, subiectul pasiv la infracț iunea de delapidare nu poate fi decât o persoană
juridică, î n timp ce la infracțiunea de gestiune frauduloasă acesta poate fi atât o persoană
juridică cât și o persoană fizică. Așadar, cele două infracți uni se diferențiaza și prin
subiecț ii pasivi, din moment ce gestiunea frauduloasă poate fi săvârșită în dauna atâ t a un ei
persoane fizice cât ș i a unei persoane jur idice, iar la delapidare numai î n paguba unei
persoane juridice.
Criteriul esențial care dif erențiaza cele doua infracțiuni contra patrimoniului îl
reprezintă elementul materia l al laturii obiective a infracț iunii de delapidare ș i cel al
gestiunii frauduloase; definit d e literatura juridica majoritară , ca fiind constituit d in acte
comisive sau om isive, păgubitoare pentru persoana fizică sau juridică, căruia ii aparțin
bunurile săvârș ite de autor cu prilejul admin istrării sau conservă rii acestora.
Acțiunile sau inacț iunile care definesc elementul material al laturii obiective a
gestiunii frauduloas e, pot fi săvârșite de funcționar fie prin: fapte de neîncredere, de
neîncasare a fructelor civile ale bunurilor (chirii, dividende), de plat a a unor sume
exagerate pentru întreț inerea bunurilor, de folosire pentru uz personal în urma că reia s-au
degradat ori distrus, de a îngră di sustragerea sau risipirea bunurilor . Un lucru f oarte
important cu privire la săvârș irea infra cțiunii de gestiune frauduloasă de către făptuitor,
este ca acțiunile sau inacțiunile păgubitoare, să fie rezultate din nesocotirea grij i pe care
făptuitorul era ținut să o aibă î n administrarea sau conservarea bunurilor, adică o încălcare
a obligaț iilor d in însărcinarea primită .
Fără elementele de „administrare sau „conservare”, nu ne -am mai afla în fața
încălcării acestei infracțiuni ș i cu atâ t mai mult, nu ar fi fost necesara incriminarea, dacă
legea nu ar fi prevăzut cerința ca pricinuirea de pagube să fie săvârșită cu ocazia realizării
de că tre gestiona r a însărcină rilor primite cu administr area sau conservarea bunurilor
încredințate . În sprijinul acestei idei s -a susț inut ca sub aspectul elementului material al
laturii obiective, gestiunea frauduloasă apare ca o infracțiune subsidiară, în sensul că ea nu
va fi săvârșită și reținută decât dacă fapta nu constituie o alta infracț iune.
29 Ceea ce legea română a incriminat î n art. 242 sub denumirea de gestiune
frauduloasa privește cu strictețe în conț inutu l ei doar acte de administrare ș i conservare,
alte forme de săvârșire a infracț iunii precum însuș irea, folosirea sau traficarea pentru sine
sau pentru altul , sunt forme de sustragere aparținând infracț iunii de delapidare.
Pentru exemplificarea infracțiunii de gestiune frauduloasă, practica judiciară a
reținut ur mătoarele situaț ii:
-tutorele care a sus tras o parte din pensia de urmaș și din al ocația de stat cuvenită
minorilor aflaț i sub tutela sa
-președintele unei asociaț ii agricole care a pricinuit paguba cu rea -credință cu ocazia
administră rii bunurilor acestei a, prin întocmirea unor borderouri , în baza cărora s -au plă tit
dividende memb rilor consiliului de administrație, deș i reprezentau salar ii, care nu au fost
impozitate și din care și -a însușit o parte ș i el.
Cum am exemplificat ș i mai sus, elementul material al laturii obiective la
infracțiunea de delapidare se săvârșește prin trei modal ități alternative : de însușire,
folosire ș i traficare.
Însuș irea- constă î n scoatere a bunului din posesia sau detenția unei persoane
juridice și trecerea lui definitivă î n stăpânirea proprie a fă ptuitorului sau a altuia.
Folosirea – este definită ca acț iunea de sustragere sau scoatere și întrebuințarea
temporară a bunului dintre cele pe care faptuitorul le gestionează sau adminstrează, pentru
interesul să u sau al altuia. Folosirea presupune doua acte succesive:
-scoaterea bunului din patrimoniul persoan ei juridice
-întrebuinț area bu nului sustras pentru care se obț ine un folos patrimonial
Traficarea presupune scoaterea temporară a bu nului din patrimoniul pe care
făptuitorul î l are în gestiunea sa și efectuarea unor operaț ii spec ulative, fie pentru int eresul
său sau în folosinț a altei persoane cu scopul de a obț ine profit.
Traficarea se deosebește de celalalte modalități de săvârșire a infracț iunii de
delapidare, astfel:
-de însuș ire care p resupune o sustragere definitivă; de folosire care reprezintă o
întrebuințare temporară a bunului, tra ficarea supune bunul unor operaț iuni speculative .
În lumina prevederilor art. 2951 Cod Penal, pentru existența infracț iunii de
delapidare nu inte resează dacă însuș irea, folosirea sau traficarea s-a facut pentru el sau
altul, însa interesează calitatea specială a făptuitorului de funcționar sau funcț ionar de fapt.
Elementul constitutiv al infr acțiunilor analizate este comună, presupunând existenț a
vinovăției sub forma intenției directe însă nu est e exclusă posibilitatea săvârșirii acestor
infracțiuni și cu intenție indirectă. Mobilul faptei nu prezintă importanță î n realizarea
30 laturii subiective din mome nt ce subiectul activ al infracțiunilor a urmă rit să realizeze
avantaje materiale pe seama pa trimoniului subiectului pasiv. În ce privește formele de
săvârșire, la infracț iunea de delapidare este pedepsită atât forma consumată cât și cea a
tentativei, î n schimb la gestiunea frauduloasă, deș i este posib ilă, tentativa nu a fost și nu
este prevazuta de lege.
31 Capitolul V. ANALIZAREA CONCRETĂ A INFRAC ȚIUNII DE
DELAPIDARE PRIN EXPUNEREA SUMARĂ A UNEI CAUZE
JUDECAT Ă DE INSTANȚ A PENALĂ
Voi expune spre analiză o situație concretă privind cercetarea infracțiun ii de
delapi dare prin expunerea de pe site -ul http://portal.just.ro/ din sec țiunea jurispruden ță a
unei spețe judecat ă de instan țele de judecată din România.
Astfel, sub nr X/189/2010 din 29.07.2010 a fost înregistrat la instan ță
dosarul nr. X/P/2008 al Pa rchetului de pe lângă Judec ătoria B ucurești , împreuna cu
Rechizitoriul din 09 iulie 2010 , prin care s -a dispus punerea în mișcare a ac țiunii penale și
trimiterea in judecat ă a inculpatelor: 34
B.A. studii 12 clase, f ără ocupatie, v ăduvă, fără antecedente p enale – pentru
săvârșirea infrac țiunilor prev. de art. 290 al.1 Cod penal; art. 215 1 Cod penal și art. 26
rap.la art. 215 1 Cod penal (fiecare cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal) toate cu aplic. art. 33
lit. a Cod penal;
D.C. studii superioare, c ăsătorită, fără antecedente penale – pentru s ăvârșirea
infrac țiunilor prev. de art. 290 al.1 Cod penal, art. 26 rap.la art. 2151 Cod penal si 2151
Cod penal (fiecare cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal) toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
N.Y. studii 12 clase, funcționar economic, c ăsătorită, fără antecedente penale –
pentru s ăvârșirea infrac țiunii prav. de art. 249 al.1 Cod penal cu aplic. art. 41 al.2 Cod
penal.
R.M. studii 12 clase, func ționar economic, c ăsătorită, fără antecedente penale
– pentru s ăvârșirea infrac țiunii pr ev. de art. 249 al.1 Cod penal cu aplic. art. 41 al.2 Cod
penal .
Din analiza actelor și lucr ărilor dosarului in stanța reține urm ătoarele:
În perioada 2005 -2006, inculpatele B .A. și D.C. au fost angajate în cadrul C.A.R. –
Pensionari B ucurești , pe func țiile de contabil și respectiv casier, timp în care inculpatele
N.Y. și R.M. au ocupat posturile de func ționar economic, locuri de munc ă pe care acestea
din urm ă le de țin și în prezent.
Profit ând de faptul c ă N.Y. și R.M. erau angajate ale unit ății sus -menționate și aveau
o rela ție de încredere cu colegele lor , în perioada sus -amintit ă, inculpatele B .A. și D.C. au
luat hot ărârea de a ob ține diverse credite pe numele unor persoane decedate, inexistente
sau cu date de identificare ori de domiciliu nereale.
34***h http://Portal.Just.Ro/189/Lists/Jurisprudenta/Dispform.Aspx?ID=312
32 Astfel, în perioada august 2005 – iunie 2006 , inculpatele D .C. și B.A. și în perioada
01 iunie – 14 decembrie 2006, inculpata B .A. îndeplinind succesiv func ția de casier la
Casa nr.3 a unit ății de credit, au ob ținut un nr. de 24 și respectiv 26 de credite pe baza unor
cereri de împrumut, pe care le -au și semnat în fals, la care au anexat cupoane sau copii
după cupoanele de pensii ale persoanelor care semnau în calitate de giran ți formularele de
pe verso cererilor de împrumut, intitulate angajament de plat ă, atest ând ca aceste persoane
aveau cuno ștință de împrumuturile solicitate de titularii cererilor de împrumut, cu
distinc țiile pe perioade și inculpate, dup ă cum vor fi detaliate mai jos.
După completarea lor, inculpatele se deplasau cu cererile de împrumut la
funcționarele economice R .M. și N.Y., care aviz ându-le de conformitate, f ără a mai
verifica realitatea datelor consemnate și fără a mai solicita prezenta giran ților și titularilor
de credit, la depunere și înregistrare și le înaintau conducerii unit ății, pentru aprobare,
deși potrivit fi șei postului aveau obliga țiile de verificare și certificare în sensul celor mai
sus aratate.
Ulterior, inculpatele D .C. și B.A. îndeplin ind în perioadele respective func ția de
casier, semnau în calitatea pe care o aveau la rubrica „Achitat”, ridicau sumele de bani
acordate cu titlu de împrumut pe care le foloseau în interes personal.
La data de 17.01.2007, Comisia de Cenzori for mată din numitii S .G. –
președinte și O.L. și R.D. – cenzori, împreun ă cu comisia de verificare format ă din E .M. –
preșe dinte, B .X.– membri, stabilit ă de Consiliul Director l CARP B ucurești efectu ând un
control în 2007 la Casa nr.3, viz ând perioada august 2005 -decembrie 2006 și constat ând la
confruntarea cererilor de împrumut cu fi șele de eviden ță, că adresele titularilor nu
corespund, a dispus efectuarea unor verific ări pe teren.
Întruc ât verificarea acestor aspecte, a condus la concluzia cert ă că unii dintre titularii
cererilor de împrumut nu erau cunoscu ți la adresele mentionate, al ții erau deceda ți de
câțiva ani, fondul cotizant consemnat pe cereri nu corespundea cu suma real ă înregistrat ă
în calculatoare, la data de 30.03.2007 au fost sesizate organele de politie.
În consecin ță, la data de 07.05.2007, organele de politie proced ând la verificarea
datelor de identificare ale persoanelor înscrise pe cererile de împrumut la Serviciul Public
Comunitar Local de Eviden ță a Persoanei, au cons tatat aspectele constate și de echipa de
cenzori .
Din raportul de expertiz ă grafoscopic ă nr. 31779 din 15.01.2010 întocmit de
Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J V, întocmit și ata șat la dosarul cauzei rezult ă
următoarele:
– Scrisul de m ână de pe cererile de împrumut puse la dispozi ție a fost executat de
33 numitele B .A. și D.C. , dup ă cum este men ționat în tabelul din cuprinsul raportului;
– Semn ăturile literare de la rubricile ,,semn ătura și semn ătura de primire ’’ de pe
cererile de imprumut si chitantele de pe numele P D si G E au fost probabil executate de
catre numita B A;
– Semn ăturile literare de rubricile ,,semn ătura si semn ătura de primire ’’ de pe
cererea de împrumut și chitan ța pe numele S .M. au fost pr obabil executate de numita
D.C.;
– Pentru celelalte semn ături de la rubricile ,,semn ătura si semn ătura de primire ’’ de
pe cererile de împrumut și chitant țle puse la dispozitie, precum și cele de pe angajamentele
de plata de pe reversul cererilor nu se poate stabili daca au fost executate de numitele B .A.
sau D .C., datorit ă execut ării arbitrare (la întâmplare) a acestora, precum și lipsei probelor
de semn ături a titularilor sau unei men țiuni exprese cu numele fictive.
În mod concret, inc ulpata D .C. a completat și semnat în fals cererile de împrumut
către titularii acestora, dup ă cum urmeaz ă, cu men țiunea c ă unele dintre aceste rubrici sunt
semnate de c ătre inculpata B .A.
În cazul inculpatei B .A., s-a constatat c ă aceasta a comple tat și semnat în fals cererile,
angajamentul de plat ă sau chitan țele de achitare a împrumuturilor c ătre titularii acestora,
în cazul urm ătoarelor contracte:
– Nr. 2230/22.12.2005 – pe numele X
Menționăm că, pentru trei dintre cereri, și anume cel e cu nr. 1319/16.08.2005
pe numele I .O. și 2184/15.12.2005 pe numele C .M., respectiv nr. 8065/31.07.2006 pe
numele X. O. nu s-a putut stabili dac ă scrisul apar ține inculpatelor D .C. și B.A., dar ținând
cont faptul c ă în cazul primelor dou ă, casier în perioa da respectiv ă era D .C., iar în cazul
celei de -a treia, casier dup ă plecarea acesteia, postul a fost preluat de B .A., este evident c ă
tot acestea au ridicat împrumuturile și de pe aceste contracte.
Din acest punct de vedere, raportul de expertiz ă întocmit în cauz ă,
concluzioneaz ă că pentru rubricile care nu sunt completate în tabelul întocmit nu se poate
stabili dac ă scrisul executat apar ține inculpatelor, dar aceasta datorit ă variabilit ăți sau
deghiz ării scrisului în litigiu.
În modalitat ea prezentat ă, inculpatele D .C. și B.A. au produs un prejudiciu în
dauna C .A.R. – Pensionari B ucurești de 158.841,50 lei din care suma de 139.144 lei este
prejudiciul efectiv, iar diferen ța o reprezint ă penalităț ile de întârziere (dob ânzi
penalizatoare).
În opinia expertului, se sus ține ipoteza c ă, admi țând că sumele ridicate cu titlu de
împrumut în baza cererilor de împrumut întocmite în perioada august 2005 – 01.06.2006
34 au fost însușite tot de c ătre inculpata B .A. cu excep ția împrumuturilor lua te pe numele
S.E., D.L, L.M., G.A. și P.A. care au fost însușite de inculpata D .C., Comisia de Cenzori a
C.A.R. – Pensionari B ucurești a calculat un prejudiciu în total de 139.144 lei din care p ână
în luna decembrie 2006, inculpata B .A .a achitat 68.014 lei, r ămânând un rest de
recuperat imputabil ambelor inculpate în opinia expertului, în suma de 74.030,90 lei,
delimitat astfel:
– suma de 12.140 lei de c ătre inculpata M .C.– reprezent ând împrumuturi întocmite în
fals și plătite de ea în luna decembrie 2005 pe numele S .E., D, L M, G A și P.N. ;
– suma de 61.890,90 lei de c ătre inculpata B .A. – reprezent ând împrumuturi
întocmite în fals și plătite de ea, începand cu luna iunie 2006, dup ă plecarea inculpatei
M.C. de pe postul de casi er.
În cursul cercet ărilor, în baza expertizei contabile efectuate în cauz ă, s-a stabilit c ă
inculpata B .A, a încasat sume de bani cu titlul de împrumut pe baza unor cereri de
împrumut întocmite în fals și pe numele A.I. – în sum ă de 1.565,6 le i și S.D.– în sum ă de
1.340,3 lei și care nu au fost rambursate, precum și un împrumut în sum ă de 6.319 lei – pe
numele s ău.
Din raportul de expertiz ă contabil ă judiciar ă întocmit în cauz ă și ata șat la
dosarul cauzei, rezult ă că prejudiciul total creat prin faptele celor 4 salariate este de
158.841,5 lei – reținându-se că din suma totală, duma de 12.140 lei fost însușită de
inculpata D .C. ca efect al s ăvârșirii infractiunii de delapidare – 5 contracte a șa cum au fost
menționate mai sus ( perioa da august 2005 – 01 iunie 2006 împrumuturilor luate pe numele
S E, DM, L M, G A și (N.I. care au fost însușite de inculpata D .C.) și suma de
146.701,50 lei însușită de inculpata B .A. ca efect al s ăvârșirii infrac țiunii de delapidare,
pentru celelalte co ntracte ( în perioada august 2005 – 14 decembrie 2006).
Analiz ând actele dosarului, expertizele efectuate în cauz ă, instanța constat ă
următoarea situa ție cu privire la prejudiciile produse p ărții vătămate prin faptele
inculpatelor:
– din prejudiciul total sus -menționat, preciz ăm că în cursul cercet ărilor a fost
recuperat prejudiciul produs de c ătre inculpata D .C., prin fapta de delapidare în forma
continuat ă prev. de art. 215 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu
compl icitatea inculpatei B .A., in perioada august 2005 – 01 iunie 2006, dar și cu
contribu ția infrac țional ă a inculpatelor N .Y. și R.M., cu un prejudiciul în sum ă de
12.140 lei, recuperat integral, achitat doar de inculpata D .C.
– prejudiciul p rodus de inculpata B.A. pentru fapta de delapidare în form ă
continuat ă prev. de art. 215 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în perioada
35 august 2005 – 01 iunie 2006, cu complicitatea inculpatei D .C., dar și cu contribu ția
infrac țional ă a inculpatelor N .Y. și R.M., este de total 49.960 lei, și a fost achitat integral
și prin efortul sub stanțial al inculpatei B .A.
– ulterior, pentru prejudiciul creat dup ă 01 iunie 2006, inculpata B .A. a mai achitat,
prin efortul propriu, o parte din prejudiciu creat prin fapta sa de delapidare în form ă
continuat ă prev. de art. 215 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infrac țiune
săvârșită și prin contribu ția infrac țional ă a inculpatelor N .Y. și R.M., în prezent, din
întreg prejudiciul fiind recuperat ă suma de 89.372,8 lei, r ămânând un rest de recuperat de
69.468,70 lei, imputabil celor 3 inculpate care au activat ulterior datei de 01 iunie 2006,
respectiv, inculpatelor B .A., N.Y. și RM ., pentru motivele ce urmeaz ă a fi m ai jos.
Concluziile expertului vor fi avute in vedere de in stanță, doar cu privire la datele
tehnice care rezult ă din actele contabile și nu cu privire la încadrarea juridic ă, răspunderea
penal ă și legătura de cauzalitate dintre fapt ă, autor și prejudiciu, aceste atribute revenind
exclusiv in stanței și nu expertului.
Astfel, in stanța apreciaz ă că autorii prejudiciului sunt to ți făptuitorii care prin
activitatea lor infrac țional ă, în perioadele mai sus men ționate, în care au avut calitatea de
angaja ți ai părții vătămate, au f ăcut posibil ă producerea unui asemenea prejudiciu,
respectiv ob ținerea împrumuturilor și însușirea acestora de c ătre o parte dintre inculpate, în
mod nelegal, fiind nerelevant aspectul c ă doar o parte dintre inculpate au profitat de pe
urma rezultatului infrac țiunii.
În consecin ță și inculpatele R .M. și N.Y., au ajutat la crearea prejudiciului, prin
infrac țiunea de rezultat s ăvârșite de acestea, neglijen ță în serviciu în form ă continuat ă
prev. de art. 249 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, f ără
semn ăturile acestor angajate pe contractele de împrumut în baza func ției de ținute , avizarea
de conformitate, f ără a mai verifica realitatea datelor consemnate și fără a mai solicita
prezen ța giran ților și titularilor de credit, la înregistrare și inaintare conducerii unit ăți
pentru aprobare, nu ar fi fost posibil ă, obținerea sumelor de împrumut din fondul C .A.R..,
ulterior însușite de inculpatele B .A. și D.C.
Prin acela și rechizitoriu, pro curorul a dispus: scoaterea de sub urm ărire penal ă
față de inculpatele B .A. și D.C., pentru s ăvârșirea infrac țiunilor de fals intelectual și uz de
fals – prev. de art. 289 si art. 291 Cod penal, motivat de faptul c ă înscrisurile intitulate
„Cereri de impru mut” completate și semnate în fals de inculpate în calitate de angajate la
C.A.R. – Pensionari B ucurești , nu au caracter oficial, deoarece nu provin de la o unitate de
interes public, din cele prev ăzute de art. 145 Cod penal.
Deoarece în cursul c ercet ărilor, din probatoriul admini strat în cauz ă a rezultat c ă
36 sumele de bani ridicate în mod fraudulos de c ătre inculpatele B .A. și D.C., s-a realizat și cu
concursul numitei B .A., procurorul a disjuns cauza cu privire la aceasta, în vederea
efectu ării de cercet ării sub aspectul s ăvârșirii infrac țiunii de complicitate la delapidare –
prev. de art. 26 rap.la art. 2151 cod penal.
De asemenea, procurorul a dispus disjungerea cauzei privind și pe numi ții L.G și E.M.
în vederea continu ării cercet ărilor pentru s ăvârșirea infrac țiunilor prev. de art. 190 Cod
penal si art. 246 Cod penal (sesiz ările din oficiu a organelor de politie din data de
10.09.2007, 28.09.2007 și 10.10.2007 și sesizarea C.A.R. – Pensionari – Comisia de
Cenzori și a dispus continuarea cercet ărilor fa ță de numi ți B.A., L.T, G .M și E.M. sub
aspectul s ăvâșirii infrac țiunilor de complicitate la delapidare, fals sub semn ătură privat ă și
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor – prev. de art. 26 rap.la art. 2151 Cod penal,
art. 290 și art. 246 Cod penal.
Cele reținute mai sus rezult ă din următoarele probe și mijloace de probă :
declara țiile inculpatelor ;
declara țiile martorilor O .L. –S.G. –R.D. –V.C.-M.S.– B.C –C.R. – B.F. – S.M.
– B.E. G.T. –D.B;
proces -verbal de ap licarea a sechestrului asigurator pe locuin ța și terenul
aferent apar ținând inculpatei B .A. și încheierea nr. 5172/87/04.06.2007 a Oficiului de
Cadast ru și Publicitate Imobiliara V .;
fișa postului inculpatelor ;
proces -verbal de verificare a persoanelor înscrise pe cererile de împrumut
întocmite în fals la Biroul de Eviden ță Informatizat ă a Persoanei din cadrul Serviciului
Public Comunitar B ucurești;
probe de scris ridicate de la C .R, D.C.;
raport de expertiz ă grafoscopic ă nr. 31.779 din 15.01.2010 întocmit de
Servi ciul Criminalistic al I.P.J. V .;
raport de expertiza contabil ă judiciar ă nr. 830 din 25.07.2007 întocmit de
Biroul Local de Expertize din cadrul Tribunalului V . și supliment la raportul de expertiz ă;
cererile de împrumut (ordin e de plat ă, chitan țe și angajamente de plat ă)
întocmite și semnate în fals de inculpate ;
procese -verbale de confruntare între inculpate ;
dosarul privind procesul -verbal de verificare a gestiunii la casa nr. 3 întocmit
de c ătre Comisia de Cenzori din cadrul C.A.R .-Pensionari București;
Inculpata B .A. este în vârstă de 55 ani, are studii 12 clase, f ără ocupați e, văduvă, fără
antecedente penale, a avut o pozi ție nesincer ă în cursul cercet ărilor, nerecunosc ând faptele
37 comise. În faza de cercetare judecă toreasc ă a solicit at judecata în baza procedurii de drept
comun, manifest ând o atitudine de tergiversare a solu ționării cauzei, prin cereri repetate și
nejustificate de amânare a cauzei.
Inculpata D .C. este în vârstă de 31 ani, are studii superioare, consilier cre dite bancare
la B.R.D. B, c ăsătorită, fără antecedente penale, a avut o pozi ție sincer ă în cursul
cercet ărilor, recunosc ând și regret ând faptele comise.
Inculpata NY . este în vârstă de 51 ani, are studii 12 clase, func ționar economic la
C.A.R. – Pensionari B ucurești , căsătorită, fără antecedente penale, a avut o pozi ție sincer ă
în cursul cercet ărilor, recunoscut și regret ând fapta comis ă.
Prin ordonanta procurorului din 04.06.2010, în dosarul nr. 2261/P/2009, s -a dispus
scoaterea de sub urm ărire penal ă față de inculpata N .Y., pentru s ăvârșirea infractiunii prev.
de art. 249 Cod penal cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal, și aplicarea unei sanctiuni cu caracter
admini strativ – amenda în cuantum de 200 lei.
Inculpata R .M. este în vârstă de 42 ani, are studii 12 clase, func ționar economic la
C.A.R. – Pensionari București , căsătorită are 2 copii minori, f ără antecedente penale, a avut
o pozi ție sincer ă în cursul cercet ărilor, recunosc ând și regret ând fapta comis ă.
La judecarea cauzei în prima in stant ă la primul termen de judecat ă, până la
începerea cercet ării judec ătorești, inculpatele: D .C. N.Y. și R.M. au declarat personal c ă
recunosc s ăvârșirea faptelor re ținute în actul de sesizare a in stanței și solicit ă ca judecata s ă
se fac ă în baza probelor admini strate în faza de urm ărire penal ă, în aplicarea dispozitiilor
art. 321 Cod procedura penala privind judecata în cazul recunoa șterii vinov ăției.
Inculpatele au declarat c ă recunosc în totalitate faptele re ținute în actul de sesizare a
instanței și nu solicit ă administrarea de probe ș i au solicitat ca judecata s ă aibă loc în baza
probelor admini strate în faza de urm ărire penal ă, pe care le cunosc și le însușesc.
Față de probatoriul admini strat în cauz ă, instanța apreciază că în modalitatea
descris ă mai sus:
– Faptele inculpatei D .C. de a completa și semna în fals, în calitate de casier la
C.A.R. – Pensionari B ucurești cereri de împrumut, angajamente de plat ă și chitan țe, în
numele unor persoane fie decedat e, cu date de identitate nereale sau care nu au solicitat
împrumuturi în perioada august 2005 – 01.06.2006, în vederea ob ținerii de împrumuturi,
atât pentru inculpata B .A., cât și în numele s ău – întrunesc elementele constitutive ale
infrac țiunilor de fals în înscrisuri sub semn ătură privat ă și complicitate la delapidare,
precum și delapidare, fiecare în form ă continuat ă– prev. de art. 290 al.1 Cod penal, art. 26
rap.la art. 215 1 Cod penal și 215 1 Cod penal (fiecare cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal)
38 toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
– Faptele inculpatei N .Y. de a aviza pentru conformitate, în calitatea lor de
funcționare economice la CAR – Pensionari București , cererile împrumut și angajamente
de plat ă, întocmite de c ătre inculpatele B.A. și D.C., privind veridicitatea datelor
consemnate pe aceste înscrisuri, și fără a solicita prezen ța giran ților și titularilor de credit,
contrar sarcinilor de serviciu înscrise în fișa postului – întrunesc elementele constitutive ale
infractiunii de neglijen ță în serviciu în form ă continuat ă– prav. de art. 249 al.1 Cod penal
cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal.
– Faptele inculpatei R.M. de a aviza pentru conformitate, în calitatea lor de
funcționare economice la CAR – Pensionari București , cererile împrumut și angajamente
de plat ă, întocmite de c ătre inculpatele B .A. și D.C., privind veridicitatea datelor
consemnate pe aceste înscrisuri și fără a solicita prezen ța giran ților și titularilor de credit,
contrar sarcinilor de serviciu înscrise în fișa postului – întrunesc elementele constitutive ale
infrac țiunii de neglijen ță în serviciu în forma continuat ă– prav. de art. 249 al.1 Cod penal
cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal.
Procurorul a apreciat prin actul de sesizare al in stanței, ca faptele inculpatei B .A. de
a-și însuși diverse sume de bani cu titlu de împrumuturi, în calitate de contabil și casier la
C.A.R. – Pensionari B ucurești , atât prin completarea și semnarea în fals de cereri de
împrumut, angajamente de plat ă și chitan țe întocmite în numele unor persoane decedate,
inexistente sau care nu au solicitat împrumuturi, c ât și prin intermediul inculpatei D .C.,
care la r ândul s ău a ridicat sume de bani cu titlu de împrumut – în mod fraudulos – în cazul
a cinci persoane – întrunesc el ementele constitutive ale infrac țiunilor de fals în înscrisuri
sub semn ătură privat ă, delapidare și complicitate la delapidare, fiecare în form ă continuat ă
– prev. de art. 290 al.1 Cod penal; art. 215 1 Cod penal și art. 26 rap.la art. 215 1 Cod penal
(fiecare cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal) toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Audiate fiind în cererile privind aplicarea procedurii speciale prev. de art. 321 Cod
procedur ă penal ă, inculpatele D .C., N.Y. și R.M. au recunoscut în totalitate faptele cu
privire la săvârșirea c ărora a fost trimis in judecat ă, în mod alitatea re ținută în rechizitor iu,
motiv ându-și gestul prin faptul c ă aceasta era practica pe care au g ăsit-o la CAR –
Pensionari și au avut încredere în baza raporturilor de servic iu, în inculpata B .A. în
exercitarea atribu țiilor acesteia.
În consecin ță instanța, a dat eficien ță cererilor celor trei inculpate D .C., N.Y. și
R.M., apreciind c ă îndeplinesc condi țiile prev ăzute de art. 321 ali niat 1 -6 Cod procedur ă
penală, a admis cererea și a trecut la judecarea cauzei numai în baza probelor admini strate
în faza de urm ărire penal ă, trec ând la solu ționarea laturii penale motivat de faptul c ă, din
39 probele admini strate , rezult ă că faptele celor trei inculpate sunt stabi lite și sunt suficiente
date cu privire la persoana acestora pentru a permite stabilirea unor pedepse, faptele
pentru care sunt trimise în judecat ă inculpatele av ând un regim sanc ționator care exclude
pedeapsa deten țiunii pe via ță.
Instanța a apreciat c ă pentru solu ționarea actiunii civile privind pe inculpata D .C.,
nu se impune administrarea de noi probe în fața instanței, expertizele efectuate în cauz ă, în
timpul urm ăririi penale, raspunzand complet la toate obiectivele, iar prejudiciul a fos t
achitat integral, pentru perioada in care s -a desfasurat activitatea sa infractionala, asa cum
s-a aratat mai sus, atat prin contributia sa exclusiva pentru fapta sa de delapidare, cat si prin
contributia coinculpatei B A, pentru infractiunea de complici tate la delapidare retinuta in
sarcina inculpatei D C, perioada analizata fiind august 2005 – 01 iunie 2006.
Instanța a apreciat ca pentru solutionarea actiunii civile privind pe inculpatele N Y
si R M, in legatur ă de indivizibilitate cu acțiunea civil ă privind pe inculpata B A, se
impune analizarea acesteia in faț a instanț ei, care va continua judecarea cauzei privind pe
inculpata B A, at ât in latura penal ă, cât și în latura civil ă, aceast ă inculpat ă întelegand s ă
opteze pentru judecata sa î n baza procedurii de drept comun, iar prejudiciul nu a fost
achitat integral, motiv pentru care urmeaz ă ca sa fie disjuns ă cauza cu privire la aceste
aspecte.
Față de cele expuse, rezult ă că faptele penale mai sus descrise, exist ă, au fo st
săvârșite de c ătre inculpate , iar urm ărirea penal ă este complet ă, existand probele necesare
și legal admini strate .
Conform art. 38 Cod Penal , in cazul de indivizibilitate prev ăzut in art. 33 lit.
a), precum și in toate cazurile de conexitate, in stanța poate dispune, în interesul unei bune
judec ăți, disjungerea cauzei, astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre
infractiuni s ă se fac ă separat.
În temeiul art. 32 1 Cod Procedur ă Penală, judecata în cazul recunoa șterii vinov ăției:
instanța de judecat ă solutioneaz ă latura penal ă atunci c ând, din probele admini strate rezult ă
că fapte le inculpatului sunt stabilite ș i sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a
permite stabilirea unei pedepse.
Conform art. 347 Cod Pr ocedură Penală, care reglementeaz ă rezolvarea separat ă a
actiunii civile, instanța poate dispune disjungerea ac țiunii civile și am ânarea judec ării
acesteia într-o alt ă ședint ă, in cazul cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca
intarzierea solutionar ii actiunii penale.
Față de cererile inculpatelor D C , N Y si R M, de a fi judecate în baza procedurii
speciale de judecat ă în cazul recunoa șterii vinov ăției, raportat la atitudine inculpatei D C
40 de a achita integral prejudiciul produs prin fapt a sa de delapidare, fiind de asemenea
recuperat integral și prejudiciul produs prin fapta acesteia de complicitate la delapidare,
instanța apreciaz ă ca este necesar, oportun pentru buna judecare a cauzei, disjungerea
acțiunii penale privind pe inculpata B A și disjungerea ac țiunii civile privind pe inculpatele
B A, N Y și R M, pentru atingerea scopului noii institu ții reglementate prin art. 320 1 Cod
Procedur ă Penală, respectiv operativitate în economia actului de administrare a justi ției,
dând eficien ță unui drept instituit în favoarea inculpatelor prin noua reglementare de la
art. 320 1 Cod Procedur ă Penală, instituit prin Legea 202/2010, in stanța apreciind c ă
rezolvarea laturii penale privind pe inculpata B A . și a preten țiilor civile privind pe
inculpa tele B A, N Y și R M, ar provoca întârzierea solu ționării ac țiunii penale privind pe
inculpatele D C , N Y și R M, beneficiare ale dispozitiilor art. 320 1 Cod Procedur ă
Penală.
Cele trei inculpate care au recunoscut în totalitate faptele, nu trebuie s ă fie expuse
consecin țelor unui proces îndelungat, solicitat a se judeca pe calea dreptului comun, doar
de una di ntre inculpate, respectiv de B.A.
Trebuie avut ă în vedere finalitatea procesului penal declan șat, în care tragerea la
răspundere penal ă și se poate realiza într-un timp rezonabil și optim pentru inculpatele
care au recunoscut, care au dreptul s ă uzeze de aceasta procedur ă special ă, în condi țiile
recuper ării prejudiciului, cu efect asupra momentului în care devine definitiv ă hotărârea și
respectiv, pe cale de consecin ță a timpului scurs p ână la reabilitarea acestora. Avantajele
acestei proceduri, sunt un drept, de care cele trei inculpate s -au prevalat, prezenta cauz ă
fiind în etapa în care poate opera disjungerea raportat la trăsăturile concrete ale spe ței,
nereg ăsindu -se în cauz ă, în opinia in stanței , circum stanțele reale care prin r ăsfrângerea
asupra inculpatelor s ă impun ă în mod imperios un caracter indivizibil în solu ționarea
cauzei , faptele fiind separate, iar întinderea prejudiciului nu condi ționeaz ă încadrarea
juridic ă de la data faptelor .
Deși activitatea inculpatelor este î n aparen tă global ă, faptele au fost s ăvîrșite distinct,
de fiecare inculpat ă, în func ția si atribu țiile distincte de serviciu, conform fi șei postului,
fiecare fapt ă fiind distinct ă de activitatea infrac țional ă a celorlalte inculpate.
În baza textelor de lege enun țat mai sus și a dispozi țiilor art. 345 Cod Procedur ă
Penal ă, instanța urmeaz ă să aplice fiec ărei inculpate – D C , N Y si R M , câte o
pedeaps ă pentru fiecare fapt ă, (excluz ând fapta care întruneste elementele constitutive ale
infrac țiunii de delapidare în form ă continuat ă prev. de art. 215 1 Cod Penal cu aplicarea
art. 41 alin. 2 Cod Penal, retinut ă în sarcina incu lpatei M ( fosta D) C pentru motivele mai
jos explicate) , la individualizarea c ărora se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod
41 Penal.
Conform acestor texte de lege, la stabilirea și aplicarea pedepselor se va ține seama
și de limitele de pedeaps ă fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei s ăvârșite, de
persoana infractorului și de împrejur ările care atenueaz ă sau agraveaz ă răspunderea
penal ă.
La individualizarea judiciar ă a pedepsei vor fi avute in vedere criteri ile generale
prev. de art. 72 Cod Penal și anume dispozitiile p ărtii generale, gradul de pericol concret al
faptei, împrejur ările concrete în care aceasta a fost comisă. Instanța va pronunta
condamnarea inculpatelor, care beneficiaz ă cu privire la pedea psa ce va fi aplicat ă, de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prev ăzute de lege, în cazul pedepsei
închisorii ș i de reducerea cu o p ătrime a limitelor de pedeaps ă prevăzute de lege, în cazul
pedepsei amenzii ca efect al aplic ării art. 3201 alin. 7 Cod Procedur ă Penală având în
vedere c ă sunt aplicabile dispozi țiile judec ății în cazul recunoa șterii vinov ăției.
Modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplina în munc ă și o via ță
conform ă cu regulile de convie țuire social ă, poate determina concluzia c ă inculpatele nu au
comis infrac țiunea datorit ă înclina ției acestora pentru comiterea unor fapte antisociale, ci
ca urmare a unui complex de împrejur ări care au contribuit ca inculpatele s ă se abat ă de la
conduita acestora obi șnuită.
Având în vedere persoana și conduita inculpatelor D C , N Y si R M , anterior
săvârșirii faptei prin inexisten ța antecedentelor penale, fiind cunoscute ca persoane
liniștite, preocuparea acestora de a realiza venituri din munc ă, cât și atitudinea acestora
după comiterea faptelor, sincer ă, contextul rela țional creat de raporturile de serviciu,
bazate pe încredere, cutuma vicioas ă în baza c ăreia functiona CAR pensionari B și care se
transmitea noilor angajati ca av ând aparen ța unei reg uli legale, instanța apreciaz ă că aceste
aspecte pot fi re ținute la individualizarea pedepsei și că aceste imprejur ări constituie
circum stanțe atenuante în favoarea fiecărei inculpate , fapt pentru care î n temeiul art. 74
alin. 1 lit. a si 74 alin. 2 Cod Penal , urm ând ca in stanța , în temeiul art. 76 Cod Penal, s ă
coboare fiecare pedeapsa sub limit a special ă prevăzută de lege pentru fiecare infrac țiune
mai sus re ținută în sarcina inculpatelor, urmând să aplice o pedeaps ă orientat ă sub limita
minim ă prevăzută de lege ca efect al aplic ării dispozitiilor art. 3201 alin. 7 Cod
Procedur ă Penală, apreciind c ă este suficient ă pentru reeducarea inculpatelor și atingerea
scopului preventiv al pedepsei, aplicarea pedepsei amenzii penale .
Instanța apreciază că aceast ă sancțiune penal ă este eficient ă, propor țional ă cu
gravitatea faptei și conduita inculpatelor, av ând în acela și timp și un caracter disuasiv,
păstrându-și rațiunea pentru care a fost instituit ă și legiferat ă.
42 Cu privire la inculp ata D.C., instanța va constata c ă faptele sunt s ăvârșite în
concurs real în temeiul art. 33 lit. a Cod Penal și în consecin ță, în temeiul art. 34 lit. b Cod
Penal va contopi toate pedepsele in pedeapsa cea mai grea .
În consecin ță va declara fa lse și va dispune anularea în întregime a
înscrisurilor urmă toare:
1 -cerere de imprumut nr. 2174 din 13.12.2 006 – titular P N -2500 lei;
2 -cerere de imprumut nr. 2230 din 25.11.2003 – titular P T -2500 lei;
3 -cerere de imprumut nr. 2956 d in 25.11.200 5 – titular P M C-2500 lei;
4 -cerere de imprumut nr. 1867 din 14.11.2005 – titular P C -2500 lei;
5 -cerere de imprumut nr. 2198 din 19.12.2005 – titular C M -2500 lei;
6 -cerere de imprumut nr. 1694 din 17.10.2005 – titular P V -2500 lei;
7 -cerere de imprumut nr. 2093 din 30.11.2005 – titular V B -2500 lei;
8 -cerere de imprumut nr. 2058 din 25. 11.2005 – titular C R -2500 lei ;
9 -cerere de imprumut nr. 2068 din 28.11.200 5 – titular B C –2500 lei;
10 -cerere de imprumut nr. 222 0 din 21.12.2005 – titular C F -2500 lei;
11 -cerere de imprumut nr. 1989 din 17.11.2005 – titular P I –2500 lei;
12 -cerere de imprumut nr. 29 83 din 29.11.2005 – titular L M -2500 lei;
13 – cerere de imprumut nr. 221 6 din 20.12.2005 – titular S E -2500 lei;
14 – cerere de imprum ut nr. 2005 din 18.11.2005 – titular M E –2500 lei;
15 – cerere de imprumut nr. 257 6 din 14.12.2005 – titular M V -2500 lei;
16 – cerere de imprumut nr. 2245 di n 20.11.2005. titular G A -2500 lei;
17 -cerere de imprumut nr. 175 8 din 26.10.2005 – titular S M-2500 lei;
18 -cerere de imprumut nr. 2136 din 06.12.2005 – titular L O -2000 lei;
19 -cerere de imprumut nr. 21 70 din 13.12.2005 – titular CE -2500 le i;
20 -cerere de imprumut nr. 2207 din 19.12.2005 – titular G V –2500 lei;
21 -cerere de imprumut nr. 21 08 din 30.11.2005 – titular D M –2500 lei;
22 -cerere de imprumut nr. 2577 din 14.12.2005 – titular C R –2500 lei;
23 – cerere de imprumut nr. 20 77 din 29.11.2005 – titular A A -2500 lei;
24 -cerere de imprumut nr. 1755 din 26.10.2005 – titular F F –2500 lei;
25 -cerere de imprumut nr. 627 din 30.01.2006 – titular D I – 2500 lei.
Ca o consecin ță a condamn ării, în temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedur ă
Penală va obliga pe inculpatele M ( fosta D) C, N Y, R M să plăteasc ă, fiecare
statului cheltuieli judiciare , din care onorariu parțial avocat din oficiu pentru
fiecare inculpat ă în faza de judecat ă, va fi pl ătită Baroului V din fondurile Ministerului
43 Justiției și Libert ăților Cet ățenești, motivat de faptul că pe parcursul judec ății fiecare
inculpat ă a beneficiat de serviciile unui avocat ales.
Va disjunge cauza privind pe inculpata B A în latura penal ă și civil ă și cu privire la
inculpatele N Y și R M , în latura civil ă, cu precizarea că este aceea și latură civilă cu
privire la toate trei inculpatele, pentru argumentele mai sus ar ătate, latura civil ă disjuns ă
privind acela și prejudiciu, creat în mod solidar de cele trei inculpate și pe cale de
consecin ță, obligarea inculpatelor la plata acestui prejudiciu, urmând a fi f ăcută tot în
solidar.
Astfel, așa cum am expus mai sus, spe ța sus -menționată este exemplul clasic al
cercetării și judecării de către instanța de judecată a infracțiunii de delapidare, iar conform
noilor prevederi ale Codului Penal și de Procedură Penală, în cazul în care persoana nu a
mai beneficiat în ultimii 5 ani de această prevedere și achită integral prejudiciul creat,
pedeapsa aplicată este mult diminuată, instanța aplicând pedeapsa maximă doar în cazul
persoanelor care refuză să achite prej udiciul creat sau să recunoască fapta făcută.
În concluzie, acest tip de infracțiune a crescut în ultimii 5 ani, dar având în
vedere prevederile legale, foarte pu ține persoane ajung s ă fie condamnate cu pedepse ca
închisoare cu executare, deoar ece majoritatea preferă să achite prejudiciul fiindu -le astfel
date pedepse cu suspendare.
44 Capitolul VI. EVOLUȚIA CRIMINALITĂȚII ECONOMICO –
FINANCIARE ÎN ROMÂNIA
În baza datelor puse la dispoziție de instituțiile de justiție abilitate ale statului am
procedat la efectuarea unei analize com parative a evoluției infracțiun ilor economico –
financiare, în special a infracțiunii de delapidare la nivelul României din ultimii ani.
Criminalitatea economico -financiară pentru anul 2011 s -a manifestat c a un
fenomen complex de o gravitate extremă, înfiltrându -se strategic în economia legală,
tinzând să pătrundă în sferele decizionale cele mai înalte, fiind una din cele mai virulente
amenințări cu care ne confruntăm, multiplele ei co nsecințe fiind greu de estimat.
Eforturile pe linia investigării fraudelor economice s -au concentrat pe combaterea
marii criminalități, acționându -se în sensul intensificării și extinderii activităților de
cercetare a faptelor cu urmări deosebite, prin prisma cuantumului prejud iciului cauzat și a
persoanelor implicate.
În baza documentării efectuate de organele de cercetare penală, procurorii au
confirmat începerea urmăririi penale în 10.560 cauze instrumentate de către Poliția
Română, dintre acestea 8.602 fiind în domeniile p rioritare. Referitor la rezultatele obținute
în cursul anului 2011 de Poliția Română în domeniul prevenirii și combaterii evaziunii
fiscale, datele statistice relevă faptul că, în această perioadă, au fost constate un număr de
16.342 infracțiuni (14,49%).
Din totalul infracțiunilor, un număr de 13.409 ( + 9,69%) au fost constatate de
poliția de investigare a criminalității economice(respectiv 82%). Pentru săvârșirea acestor
infracțiuni au fost cercetate 10.864 persoane, cu 850 mai multe față de 2010 (creșt ere cu
8,49%).
Ca urmare a infracțiunilor de natură economico – financiară, prejudiciul cauzat este
de 24.871.660.500 lei (+133,4%), din care a fost recuperat 1.867.231.600 lei (+305,7%). În
cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, prejudiciu cauzat est e de 3.784.172.900 lei,
(+269,6%), din care a fost recuperat 815.182.110 lei (+549,8%).
Au fost înaintate la Parchet, cu propunere de declinare a competenței, 1.049 dosare
penale, ce au ca obiect 4.692 fapte penale, fiind deferite parchetelor 3.329 perso ane, iar
911 la D.N.A. Au fost implicate în fapte de corupție 1.332 persoane cu funcții de
conducere (393 deferite la D.N.A.).
Infracțiunile economico -financiare au crescut cu 37.107(+11,76%), acestea
reprezentând un procent de 48,1% din totalul infracțiun ilor sesizate de Poliția Română.
45 Au fost înregistrate 6.127 infracțiuni de tâlhărie, comparativ cu anul anterior, când
au fost înregistrate 6.055 (+72), ceea ce reprezintă o creștere de 1,19%. Creșteri s -au
înregistrat la tâlhăriile cu autori mascați (+20 ,93%) și prin smulgere de obiecte (+ 7,83%),
în timp ce la faptele comise cu mod de operare deosebit sau cu impact mediatic ridicat s -au
înregistrat scăderi semnificative, respectiv: tâlhăriile urmate de moartea victimei ( –
54,55%), asupra băncilor ( -66,67% ), asupra caselor de schimb valutar sau amanet ( –
45,45%), cu legarea victimei ( -22,73%) și asupra factorilor poștali ( -16,67%).
Infracțiunile de furt de autovehicule au înregistrat o scădere cu 960 infracțiuni, la
nivel național, fiind furate un număr de 3.125 autovehicule ( -20,93%), din care 2.725
autoturisme ( -21,2%). Ca urmare a activității desfășurate au fost destrămate 457 grupuri
infracționale cu 2.539 persoane, între care 773 membri cercetați în stare de arest. Regimul
armelor, explozivilor și subst anțe.
Pentru anul 2012 criminalitatea de natură judiciară în România se menține pe un
trend crescător (+4,3%), datorat în principal evolu ției infracțiunilor economico -financiare ,
în special al celor din sfera micii criminalități. Infracțiunile de natură ju diciară reprezintă
61,8% din totalul infracțiunilor sesizate.
Infracțiunile economico -financiare sunt favorizate de factori de ordin
socioeconomic (șomajul, lipsa unor soluții de reintegrare socială, degradarea mediului
educațional) și legislativ.
La a cestea se adaugă lipsa reacției publice la comiterea unor astfel de fapte și
tratarea cu superficialitate a măsurilor de protecție recomandate de poliție.
Creșterea infracțiunilor economico -financiare este datorată, în principal, evoluției
infracțiunilor de furt (+6,8%). Furtul rămâne principala problemă în România,
reprezentând 35,3% din totalul infracțiunilor sesizate. Se înregistrează creșteri în principal
la faptele de furt din societăți comerciale (+8,3%) și din locuințe (+9%). Infracțiunile de
furt d e autovehicule au înregistrat o scădere semnificativă ( -18%), procentul de recuperare
fiind de 63,5% .
Pentru anul 2013 criminalitatea economico -financiară, s -a manifestat ca un
fenomen complex de o gravitate extremă, infiltrându -se strategic în economia l egală,
tinzând să pătrundă în sferele decizionale cele mai înalte, fiind una din cele mai virulente
amenințări cu care ne confruntăm, multiplele ei consecințe fiind greu de estimat.
Pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în acest domeniu, au fost
inițiate, organizate și derulate numeroase acțiuni la nivel național, pentru prevenirea și
combaterea infracționalității economico -financiare (Materiale Reciclabile 2013, Fierul
2013, Cheresteaua, Help, Scanner, Soft 2013, Contrafăcute 2013, Free Tax, Replica, Tva
46 Ilicit 2013, Mecano, Bodyguard, Turism, Rent A Car, Fish 2013, Evaziunea 2013, Mov,
Intrafrauda 2013, Exchange 2013, Cambio, Poker Club, Licoarea, Apple, Riviera 2013,
Shut 2013, Uniforma, Ghost, Filiala, Tomis, Vatra 2013, Black River, D evizul, Crown,
React, Intracom 2013, Meat and Fish, Combat 2013, Oborul 2013, Euro 2013,
Angajatorul).
Amploarea, complexitatea și înalta specializare a infractorilor au definit
caracteristicile criminalității economico -financiare în acest an, determinând o reacție pe
măsură a Poliției Române, concretizată într -un complex de activități informativ -operative
proprii care au condus la obținerea la nivel național a următoarelor rezultate:
– au fost sesizate 87.322 de infracțiuni de natură economico -financiară, în
creștere cu 3,97% față anul trecut, 25% dintre acestea fiind de evaziune fiscală;
– au fost constatate de polițiști 86.473 de infracțiuni de natură economico –
financiară (+6,7%), fiind cercetate 47.594 de persoane (+5%);
– au fost înregistrate 2.603 de dosare penale complexe de natură economică,
cu 3% mai puține față de anul 2012;
– au fost soluționate 2.319 de dosare complexe ( -0,5%), dintre care 595 de
dosare declinate și 809 cu trimitere în judecată, restul fi ind alte soluții procedurale;
– în dosarele complexe cu RTUP au fost cercetate 184 de persoane în stare de
reținere sau arest preventiv ( -4,7%) și 1.897 în stare de libertate (+10,5%).
Astfel, conform departament ului de statistică din cadrul Poliției Române, în
perioada 2014 -2015 au fost înregistrate următoarele:
47 Tabel 6.1
Evoluția infracțiuniilor economico -financire în perioada 2014 -2015
I.b. INFRACȚIUNI ECONOMICO FINANCIARE( PATRIMONIULUI)
2014 2015
1. Furt 1
64396 1
54540
2. Inșelăciune 1
3684 1
1234
3. Distrugere 2
4708 2
1234
4. Delapidare 9
57 1
021
5. Gestiunea frauduloasă 2
77 3
20
6. Abuz în serviciu 2
470 2
567
7. Ne glijența în serviciu 4
01 3
75
La nivelul celor 176 judecătorii care funcționează în prezent, s -a înregistrat în
cursul anului 2013, un volum total de 1.914.893 cauze (cuprinzând cauzele rulate, adică
stocul existent la 31 decembrie 2012 la care se adaugă dosarele nou intrate în cursul anului
2013), din care au fost soluționate un număr de 1.466.088 dosare.
Din totalul dosarelor soluționate de judecătorii, au fost atacate cu apel sau, după
caz, cu recurs la tribunal, 185.984 cauze (163.192 cauze în anul 20 12). Rezultă astfel că
ponderea atacabilității hotărârilor pronunțate de judecătorii în fond în anul 2013 a fost de
13% (11% în anul 2012).
Se poate observa că procentul justițiabililor nemulțumiți de hotărârile pronunțate de
judecătorii este relativ mic , gradul de insatisfacție a acestora reprezentând totuși un aspect
de analizat, întrucât conduce la creșterea duratei de soluționare a cauzelor și a întârzierii
valorificării drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești.
Această situație are cauze m ultiple, dintre care are un caracter preponderent lipsa
unei practici judiciare unitare la nivelul instanțelor de grade diferite (ceea ce reduce
48 previzibilitatea jurisprudenței, atât pentru părți, cât și pentru avocații lor), precum și
schimbările legislat ive majore din ultima perioadă.
Din totalul de 170.100 hotărâri pronunțate de tribunale în căile de atac, au fost
pronunțate soluții de admitere în 13.990 cauze, ponderea schimbării hotărârilor fiind în
acest fel de 8%. După cum se poate observa, în cea mai mare măsură nemulțumirile
justițiabililor nu au fost confirmate de instanțele care au soluționat căile de atac, chiar dacă
procentul a crescut comparativ cu anii precedenți.
La nivelul tribunalelor care funcționează în România, au fost soluționate în cursul
anului 2013, în fond și apel 497.367 cauze. Dintre aceste cauze, 240.264 dosare au fost
atacate cu apel sau, după caz, cu recurs la curțile de apel, ponderea atacabilității hotărârilor
fiind în acest fel de 48% (46% în anul anterior). Din totalul ap elurilor și recursurilor
soluționate de curțile de apel în anul 2013, respectiv 249.055 cauze, un număr de 17.023
apeluri și recursuri au fost admise în cadrul acestor instanțe. Raportat la numărul total de
cauze soluționate de tribunale, rezultă un indice de desființare de 7% (5% în anul anterior).
La nivelul curților de apel au fost soluționate în anul 2013 în fond și în apel un
număr de 28.604 dosare. Dintre acestea un număr de 12.696 au fost atacate cu recurs la
Înalta curte de Casație și Justiție ceea ce determină un indice de atacabilitate de 44%. Din
totalul recursurilor soluționate de Înalta Curte de Casație și Justitție în anul 2013, respectiv
18.356 dosare, un număr de 2.074 au fost admise în cadrul acestei instanțe.
Rezultă așadar un indice de d esființare de 11%. Ponderea achitărilor la nivelul
tuturor parchetelor: Numărul inculpaților trimiși în judecată în anul 2013 a fost de 65.711
persoane (59.739 în anul 2012), înregistrându -se așadar o creștere de 10% față de anul
anterior.
Dintre aceștia , numărul inculpaților arestați preventiv a fost de 10.431 (în creștere
cu 4,4% față de cifra de 9.988 în anul 63 2012), cu o pondere în totalul inculpaților trimiși
în judecată de 15,9%. Au existat și 42 de învinuiți arestați preventiv, însă netrimiși în
judecată (51 în anul 2012).
Dispozițiile art. 181 C.pen. au fost aplicate față de un număr de 111.187 de
învinuiți și inculpați (comparativ cu 113.101 în anul 2012, în scădere cu 1,7%). Numărul
inculpaților achitați definitiv a scăzut cu 12,51% în anul 2 013, la 853 achitați definitiv în
comparație cu 975 de achitați în anul 2012, din care ponderea celor achitați în anul 2013 în
baza art.18/1 C.pen. este de 31,7% din total (față de 32,5% în 2012).
Pe categorii de infracțiuni, cele mai semnificative creșter i ale numărului de inculpați
trimiși în judecată s -au constatat la:
49 Tabel 6.2.
Indicele de creștere a infracțiuniilor sesizate din anul 2015
Așa cum se observă datorită conjucturii economice, se observă o rată ridicată de
creștere a infracțiuniilor economico -financiare, în special cele din domeniul falsificării de
valori străine.
Totodată, se observă un trend ascendent până în anul 2015 al infracțiunii de
delapidare care se menține la același nivel cu cel al infracțiunii de evaziune fiscală, având
în vedere că făptuitorii identifică noi metode de eludare a prevederilor legale, metode cu
care organele de cercetare penală trebuie să fie în permanent la curent pentru a reuși
combaterea și menținerea sub control săvârșirea acestor tipuri de infracțiuni.
În anul 2015, au fost cercetate 1794 persoane de persoane sub măsuri preventive
(+37,9%) față de 1030 de persoane cercetate in anul 2014. De asemenea au fost aplicate
măsuri asiguratorii de recuperare a prejudiciului cauzat în cauzele instrumentate în valoa re
de aproape 20 de miliarde de lei.
În domeniul combaterii evaziunii fiscale, în d osarele de urmărire penală aflate i n
instrumentarea proprie a polițiștilor, au fost dispuse mă suri preventive fata de 795 de
persoane. Valoarea măsurilor asigurătorii dispus e în cauzele penale de evaziune fiscală
pentru recuperarea prejudiciului a crescut de 16 ori.
În cursul anului 2016, din cele 2.218 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni
din sfera criminalității economico -financiare (din care 1.327 cauze nou înre gistrate în
perioada de referință), au fost soluționate 335 cauze, față de 383 cauze soluționate în 2015.
S-a înregistrat o scădere cu 6,29% a cauzelor de soluționat, cu 7,65% a cauzelor nou
înregistrate și cu 12,53% a cauzelor soluționate.
50 Dintre acestea , au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a
vinovăției 90 cauze la fel ca în 2015, cu 683 inculpați trimiși în judecată, față de 878
inculpați trimiși în judecată în 2015 (scădere cu 22,20%), dintre care 183 inculpați arestați
preventiv trimiși în judecată față de 180 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată în
anul 2015 (creștere cu 1,67)
Pe tipuri de infracțiuni, situația se prezintă astfel:
Infracțiuni de evaziune fiscală Din cele 863 cauze de soluționat în 2016 (din
care 519 cauze nou înregistrate în perioada de referință), au fost soluționate 66 cauze, față
de 76 de cauze în 2015. S -a înregistrat o scădere cu 13,15% a cauzelor soluționate, cu
6,39% a cauzelor de soluționat și cu 15,19% a cauzelor nou înregistrate. Dint re acestea au
fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 24 cauze față de
23 cauze în anul 2015 (creștere cu 4,34%), cu 194 inculpați trimiși în judecată, față de 260
inculpați trimiși în judecată în 2015 (scădere cu 25,38% ), dintre care 31 inculpați arestați
preventiv trimiși în judecată față de 53 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată în
anul 2015 (scădere cu 41,5%);
Infracțiuni prevăzute de Codul vamal
Din cele 588 cauze de soluționat în 2016, din care 303 c auze nou înregistrate în
perioada de referință, au fost soluționate 164 cauze, față de 211 cauze în 2015. S -a
înregistrat o scădere de 22,27% a cauzelor soluționate, cu 25,38% a cauzelor de
soluționat și cu 34,97% a cauzelor nou înregistrate. Au fost soluț ionate prin
rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 17 cauze, față 40 cauze în anul
2015 (scădere cu 57,50%), cu 212 inculpați trimiși în judecată, față de 330 inculpați
trimiși în judecată în 2015 (scădere cu 35,75%), dintre care 105 inculpa ți arestați
preventiv trimiși în judecată față de 101 inculpați arestați preventiv trimiși în
judecată în anul 2015 (creștere cu 3,96%);
Infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002
Din cele 388 cauze de soluționat în 2016, din care 231 nou înregistrate î n perioada
de referință, au fost soluționate 56 cauze, față de 55 cauze în 2015, ceea ce
reprezintă o creștere de 1,81% a cauzelor soluționate, o creștere cu 13,11% a
cauzelor de soluționat și cu 45,28% a cauzelor nou înregistrate. Dintre acestea au
fost s oluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 32 cauze,
față de 17 cauze în anul 2015 (creștere cu 88,23%), cu 227 inculpați trimiși în
judecată, față de 92 inculpați trimiși în judecată în 2015 (creștere 146,73%), dintre
care 43 in culpați arestați preventiv trimiși în judecată față de 19 inculpați arestați
preventiv în anul 2015 (creștere cu 126,31%);
51 Alte infracțiuni economice
Din cele 379 cauze de soluționat (din care 274 nou înregistrate în perioada de
referință), au fost solu ționate 49 cauze, față de 41 cauze în 2015, ceea ce reprezintă
o creștere de 19,51% a cauzelor soluționate, o creștere cu 20,70% a cauzelor de
soluționat și cu 37% a cauzelor nou înregistrate.
Au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoașt ere a vinovăției 17
cauze, față de 10 cauze în anul 2015 (creștere cu 70%), cu 50 inculpați trimiși în judecată,
față de 196 inculpați trimiși în judecată în 2015 (scădere cu 74,48%), dintre care 4
inculpați arestați preventiv trimiși în judecată față de 7 inculpați arestați preventiv în anul
2015 (scădere cu 42,85%).
Prejudiciul total cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, în dosarele înregistrate la
Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în anul
2016, a fost de 2 48.644.101 RON și 21.255.643 Euro (aproximativ 76.632.948 Euro) față
de 498.452.182 RON și 25.104.769 Euro (aproximativ 135.871.921 Euro) în 2015.
Valoarea totală a măsurilor asigurătorii luate în anul 2016 a fost de 156.943.756
RON (aproximativ 34.954.065 Euro) față de 488.311.704 RON (aproximativ 108.513.712
Euro) în 2015.
În anul 2017, au fost emise 1.947 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a
vinovăției de către unitățile de parchet, iar valoarea prejudiciului recuperat la emiterea
rechizitoriulu i a fost de 433 milioane lei. Un număr de 1015 persoane au fost cercetate sub
măsuri preventive pentru combaterea criminalității economico -financiare.
În urma analizei activității Poliției Române pentru combaterea criminalității
economice, în anul 2018 au fost înregistrate următoarele:
52 Figura 6.1 Acțiunile Poliției Române pentru combaterea criminalității economice în
anul 2018
În cursul anului 2018, din cele 1.599 cauze de soluționat, din care 625 cauze nou
înregistrate, au fost soluționate 2 50 cauze, față de 214 în 2017.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a
vinovăției 64 cauze, față de 80 în 2017, cu 476 inculpați trimiși în judecată, față de 626 în
2017, dintre care 86 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 78 în anul 2017.
Pe tipuri de infracțiuni economico -financiare, situația se prezintă astfel:
infracțiuni de evaziune fiscală
Din cele 563 cauze de soluționat în 2018, din care 187 nou înregistrate, au fost
soluționate 53 cauze, față de 64 în 2017.
Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției 16 cauze,
față de 32 în anul 2017, cu 194 inculpați trimiși în judecată, față de 118 în 2017, dintre care
6 inculpați arestați preventiv trimiși în j udecată, față de 5 în anul 2017.
infracțiuni prevăzute de Codul vamal
Din cele 635 cauze de soluționat în 2018, din care 229 nou înregistrate, au fost
soluționate 123 cauze, față de 92 în 2017. Dintre acestea, au fost soluționate prin
rechizitoriu și acor d de recunoaștere a vinovăției 27 cauze, față de 25 în anul 2017, cu 193
inculpați trimiși în judecată, față de 237 în 2017, dintre care 59 inculpați arestați preventiv
53 trimiși în judecată, față de 59 în anul 2017. Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de
recunoaștere a vinovăției 21 cauze, față de 23 cauze în anul 2017, cu 89 inculpați trimiși în
judecată, față de 271 în 2017, dintre care 21 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată,
față de 14 în anul 2017.
Infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 (infracțiunea de spălare a banilor
dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea
infracțiunilor date în competența Directiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terori sm).
Din cele 459 de cauze de soluționat în 2018, din care 157 nou înregistrate, au fost
soluționate 99 cauze, față de 75 în 2017. Prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a
vinovăției au fost soluționate 44 cauze, față de 38 în anul 2017, cu 114 inc ulpați trimiși în
judecată, față de 183 inculpați în 2017, dintre care 19 inculpați arestați preventiv trimiși în
judecată, față de 21 în anul 2017.
Conform Ministerului Public, evoluția infracțiunii de corupție și de serviciu în
perioada 2009 -2018 este ur mătoarea:
Tabel 6.3. Infracțiuni de corupție și de serviciu
54
Tabel 6.3. Infracțiuni de corupție și de serviciu -continuare
În perioada 2010 -2019, evoluția numărului de inculpați persoane fizice trimise în
judecată pentru infracțiuni de corupție es te conform figurii de mai jos:
Figura 6.2 Numărul de inculpați persoane fizice trimise în judecată pentru
infracțiuni de corupție
55
Figura 6.3 Numărul de inculpați persoane juridice trimise în judecată
În cursul anului 2019, din cele 1.626 cauze de soluționat având ca obiect
infracțiuni din sfera criminalității economico -financiare, din care 773 cauze nou
înregistrate, au fost soluționate 366 cauze, față de 250 în anul 2018, din cele 1.599 cauze
56 de soluționat, din care 625 cauze nou înregistrate în 2018. Cifrele arătate indică o creștere
cu 1,69% a cauzelor de soluționat, cu 23,68% a cauzelor nou înregistrate și o creștere cu
46,40% cât privește cauzele soluționate.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a
vinovăției 118 cauze, față de 64 în anul 2018 (creștere cu 84,38%), cu 501 inculpați trimiși
în judecată, față de 476 în anul 2018 (creștere cu 5,25%), dintre care 71 inculpați arestați
preventiv trimiși în judecată, față de 86 în anul 2018 (scădere cu 17, 44%).
Pe tipuri de infracțiuni, situația statistică din anul 2019, detaliată, se prezintă astfel:
Infracțiuni de evaziune fiscală:
Din cele 524 cauze de soluționat în anul 2019, din care 216 nou înregistrate în
perioada de referință, au fost soluționate 10 2 cauze, față de 53 în anul 2018, din 563 cauze
de soluționat, din care 187 nou înregistrate în anul 2018, ceea ce reprezintă o creștere cu
92,45% a cauzelor soluționate, o scădere cu 6,93% a cauzelor de soluționat și o creștere cu
15,51% a cauzelor nou în registrate.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a
vinovăției 43 cauze, față de 16 în anul 2018 (creștere cu 168,75%), cu 239 inculpați trimiși
în judecată, față de 194 în anul 2018 (creștere cu 23,20%), dintre care 17 inculpați arestați
preventiv trimiși în judecată, față de 6 în anul 2018 (creștere cu 183,33%).
Infracțiuni prevăzute de Codul vamal:
Din cele 669 cauze de soluționat în anul 2019, din care 307 cauze nou înregistrate,
au fost soluționate 172 cauze, față de 123 în anul 2018, din 635 cauze de soluționat, din
care 229 nou înregistrate în 2018, ceea ce indică o creștere cu 39,84% a cauzelor
soluționate, o creștere cu 6,35% a cauzelor de soluționat și o creștere cu 34,06% a cauzelor
nou înregistrate.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a
vinovăției 48 cauze, față de 27 în anul 2018 (creștere cu 77,78%), cu 149 inculpați trimiși
în judecată, față de 193 în anul 2018 (scădere cu 22,80%), dintre care 27 inculpați arestați
preventiv trimiși în judecată, față de 59 în anul 2018 (scădere cu 54,24%).
Alte infracțiuni economice:
Din cele 433 cauze de soluționat în anul 2019, din care 250 nou înregistrate, au fost
soluționate 92 cauze, față de 74 în anul 2018, din cele 401 cauze de soluționat, din care 209
nou înregistrate în anul 2018, ceea ce indică o creștere cu 24,32% a cauzelor soluționate, o
creștere cu 7,98% a cauzelor de soluționat și o creștere cu 19,62% a cauzelor nou
înregistrate.
57 Dintre acestea, au fost soluț ionate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a
vinovăției 27 cauze, față de 21 în anul 2018 (creștere cu 28,57%), cu 113 inculpați trimiși
în judecată, față de 89 în anul 2018 (creștere cu 26,97%), dintre care 27 inculpați arestați
preventiv trimiș i în judecată, față de 21 în anul 2018 (creștere cu 28,57%).
Din analiza datelor puse la dispoziție de instituțiile statului, se observă un trend
descendent al persoanelor trimise în judecată cu privire la aceste infracțiuni de corupție și
de serviciu , ponderea cea mai ridicată fiind pentru infracțiunea de delapidare și cea mai
scăzută pondere având infracțiunea de neglijență în serviciu .
De asemenea, se poate constata că punctul maxim s -a înregistrat în cursul anului
2016, unul din cauzele generatoare fiind legislația ambiguă și interpretabilă care deschide
ușa oportunităților persoanelor cu funcții de conducere din instituțiile publice de a exploata
aceste prevederi pentru a obține beneficii în scop personal sau al apropiaților săi.
58 CONCLUZI I
Așa cum am relevat în cadrul studiilor de caz, în ultim ii ani (2017 -prezent),
s-a observat un trend de scendent cu pr ivire la săvârșirea infracțiuni lor de serviciu,
respectiv săvârșirea infracțiunii de delapidare, datorită conjuctu rii econ omice actuale la
nivel național. Totodata, se observă o cauză care favorizează comiterea acestui gen de
infracțiune și anume, legislația lacunară existentă din prezent care favorizează producerea
ei.
Din analiza datelor puse la dispoziti e de institutiile de justiție ale statului, se
observă un trend descen dent al persoanelor trimise în judecată cu privire la aceste
infracțiuni de corupție și de serviciu, ponderea cea mai ridicată fiind pentru infracțiunea de
delapidare și cea mai scăzută pondere având infracțiunea de neglijență în serviciu .
De asemenea, se poate constat ă că punctul maxim s -a inregistrat în cursul
anului 2016 , unul din cauzele generatoare fiind legislatia a mbiguă și interpretabilă care
deschide ușa oportunităților persoanelor cu funcții de conducere din institutiile publice de a
exploata aceste prevederi pentru a obține beneficii in scop personal sau al apropiaților săi.
Astfel, așa cum am expus mai sus, speța sus -menționată este exemplul perfect
al cercet ării și judecării de către instanța de judecată a infracțiunii de delapidare, iar
conform noilor prevederi ale Codului Penal și de Procedură Penală, în cazul în care
persoana nu a mai beneficiat în ultimii 5 ani de această prevedere și achită integral
prejudiciul creat, pedeapsa aplicată este mult diminuată, instanța aplicând pedeapsa
maximă doar în cazul persoanelor care refuză să achite prejudiciul creat sau să recunoască
fapta făcută.
În concluzie, acest tip de inf racțiune a avut un număr osci lant în ultimii ani,
dar având în vedere prevederile legale, un număr relativ mic de persoane ajung să fie
condamnate cu pedepse ca inchisoare cu executare, deoarece majoritatea preferă să achite
prejudiciul fiindu -le astfel date pedepse cu suspendare.
Astfel, se observă că actualii manageri ai institutiilor publice și private nu
dețin suficiente cunoștiinte cu privire la prevenirea producerii unor astfel de infracțiuni de
serviciu, iar doar tragerea la ră spundere a persoanelor identificate și tr imise în judecată nu
soluționează problema pe fond.
Totodată, se observă că prin adoptarea noii legisla ții în materie penală ( noul
Cod Penal), s -a apreciat de legiuitor că este necesar reducerea limitelor pedepselor pentru
săvârșirea acestui gen de infracțiuni și s -a apreciat, așa cum am relevat mai sus, în speța
analizată, că în măsura recuperă rii prejudiciului creat, nu mai sunt nevoie aplicarea unor
59 măsuri coercitive aspre, fapt pentru care așa cum s -a observat din analiza efectuată pe
ultimii ani, acest gen de infracțiuni de serviciu, implicit și infracțiunea de delapidare a
cunos cut un trend ascedent alert.
Ca și soluții posibile apreciez că ar fi necesare adoptarea următoare lor
măsuri :
Înbunătățirea legislaț iei actuale;
Înscriere a obligatorie a persoanelor cu func ții de conducere din cadrul
societ ăților comerciale private și publice la cursuri de specialitate privind riscurile și modul
de prevenire generate de anomaliile legislative, care să ducă la o mai mare responsabili zare
a acestora, cu privire la identificarea și pedepsirea persoanelor care produc pagube
semnificati ve în patr imoniul entităților publice sau private ;
Simplificarea administrativă (debirocratizarea);
Informatizarea sistemului public și interoperabilitate bazelo r de date;
Mijloace de control administrativ mai suple și mai eficace;
Creșterea rolului administrației financiare în corelarea dintre veniturile supuse
impozării și standardul de viață / bunurile al contribuabilului;
Creșterea transparenței și respon sabilității publice a corpurilor profesionale
(avocați, notari etc);
Asigurarea independenței reale a justiției;
Proceduri mai bune ale concursurilor pentru funcții publice;
Monitorizarea implementării aplicării legii accesului la informațiile de inte res
public și uniformizarea practicii autorităților publice în acest domeniu.
60 BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Boroi, Drept Penal , Partea Specială , Ediția 2, Editura C.H Beck,
București 2014, p.458
2. Alexandru Boroi, Tratat de Cooperare Judiciară Inter natională în materie
penală , Ed.C.H. Beck, 2016, p .502
3. Alexandru Boroi, Drept Penal , Partea Specială , Ediția 2, Editura C.H Beck,
București 2014, p.459
4. Dr. Florin Streteanu Institutii Și Infracțiunii În Noul Cod Penal – Manual
Pentru Uzul Formatorilor , 2010 p. 338
5. Gheorghe. Nistoreanu Și Colectiv, Operǎ Citatǎ , p. 257
6. Noul Cod Penal și de Procedură Penală, Legile de executare , Ed itura.
Hamangiu, 2016, p. 100-300
7. Udroiu Mihail , Drept Penal. Parte Specială Noul Cod Penal , Editura. C.H.
Beck, București, 20 14 p. 368-369
8. Udroiu Mihail, Drept Penal. Parte Generală , Editia 3, Ed itura. C.H. Beck,
București 2016, p .50-60
9. Udroiu Mihail Drept Penal. Parte Specială noul Cod Penal , Editura. C.H.
Beck, București, 2014 p. 368-387
10. Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept Pena l Partea Specială, Teorie și
Practică Judiciară , Editura Univer sul Juridic, București 2012, p. 481.
11. Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept Penal, Partea Specială, Teorie și
Practică Judiciară, Editura Univer sul Juridic, București 2012, p. 476
12. Vintilă Dongoroz Și Colectiv, Operǎ Citatǎ , p.600
13. Vintilă Dongoroz, Octavian Loghin, Tudorel. Toader, Operǎ Citatǎ , p.383
14. Vintilă. Dongoroz Ș.A., Operă. Citată.,Vol.III, p .596-597
15. Vintilă. Dongoroz Și Colectiv, Operǎ Citatǎ , p. 601, Gh. Nistore anu Și
Colectiv, Operǎ Citatǎ , p.257
16. Virgil. Rureanu, Comentariu, Codul Penal Comentat Și Adnotat, Partea
Specialǎ , Vol. I, Editura Stiințificǎ Și Enciclopedicǎ, 1977, p .369
17. Noul Cod Penal Comentat, Partea specială , Editia 3, Ed itura Universul
Juridic, 2016, p. 120-140
18. Tribunalul Județ ean Suceava, Decizie Penalǎ 171/1977, Revista Românǎ De
Drept 11/1977 , P 52 Cu Notǎ De Gh. Vizitiu(I); Doru Pavel(II)
61 19. Directia Acte Normative din cadrul Ministerul Justitiei,( 2014) Legea nr.
286/2009 privind Codul Penal – mentiuni și precizări p. 217 -226
20. Silvio Pellico – Citate și proverbe despre corupție
21. Răileanu Ruxandra – Paula, Considerații Privind Noile Re glementări al e
Codului Penal și Cod P.Penală
22. Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal Publicată În Monitorul O ficial Al
României, Partea I, Nr. 510, din 24 Iulie din 2009
23. Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală, publicată în
Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014.
24. Legea 22/1969 art. 35
25. http://www.grefieri.ro/.%5CDocs%5C20100106Noile_reglementari_ale_Codul
ui_Penal_si_Codului_de_procedura_penala.doc
26. http://www.euroavocatura.ro/articole/465/Infractiunile_de_serviciu_in_Noul_
Cod_penal__art__295_ -_308_
27. https://www.politiaromana.ro/ro/utile/statistici -evaluari/statistici
28. http://Portal.Just.Ro/189/Lists/Jurisprudenta/Dispform.Aspx?ID=312
29. http://www.stiriong.ro/documente/634.pdf accesat în 17.05.2016
30. https://www.avocatpenal.ro/gestiune -frauduloasa -vs-delapidare/
31. https://mpublic.ro/ro/content/raport -de-activitate
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Licenta Drept (2) [617600] (ID: 617600)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.