III.1 Eficiența politicii fiscale a României Cheltuielile publice, în teoria keynesistă, au un impact mai mare asupra PIB comparativ cu nivelul… [617572]

Capitolul III
STUDIU DE CAZ
EVOLUȚIA VENITURILOR FISCALE
III.1 Eficiența politicii fiscale a României
Cheltuielile publice, în teoria keynesistă, au un impact mai mare asupra PIB
comparativ cu nivelul taxelor, deoarece acestea nu declanșează o influență directă asupra
producției, ci afectează mai întâi venitul disponibil și numai după aceea, într -o măsură mai
mică, nivelul consumului privat. Așadar, multiplicatorul cheltuielilor statului crește în timp și
este mai ridicat în țările care practică mai puțin importul . În alte teorii economice putem
întâlni faptul că importanța creșterii cheltuielilor publice p entru stimularea , impulsionarea
economiei , este negată , multiplicatorul scăzând în timp la zero. Prin urmare se instituie
creșterea impozitelor în viitor pentru acoperirea deficitelor bugetare, iar pe termen lung
guvernul substituie cheltuielile private cu cele publice.
Conform lui Keynes, politica fiscală declanșează efecte și pe termen scurt, dar și pe
termen lung . Această politică expansionistă prezintă o eficiență scăzută în relansarea
economiei, deoarece rezultatul obținut acționează foarte puțin la șocurile fiscale.
Noua economie clasică prezintă următoarele argumente privind scăderea șocului fiscal:
 salariile împreună cu prețurile prezintă un grad înalt de flexibilitate;
 evoluția cererii agregate în privința producției și a veniturilor, influențeaz ă într -o
măsură mai mică;
 modifică rile reale influențează decizia de consum.
Sinteza neoclasică (Hicks, Samuelson) prezintă aspectele keynesiste pe termen scurt
combinate cu elementele neoclasice, potrivit cărora dezvoltarea PIB este determinată de
aspectele caracteristice ofertei – acumularea de capital și de forță de muncă . Din această
teorie rezultă faptul că politica fiscală expansionist ă va determina sporirea consumului ș i a
PIB-ului doar pe termen scurt .
Noua economie keynesiană (Taylor, Blanchard, Mankiw) se asem ănă cu teoriile noii
economii clasice, dar presupune și existența unor rigidități , inflexibilități nominale și reale .
Din teoriile neokeynesiene rezultă faptul că politica fiscală are un impact mai scăzut asupra
economie i, din următoarele motive:
 expansiunea fiscală cauzează anticipații inflaționiste ;

 consumul aparține de venitul permanent, astfel că indivizii vor reacționa la o
expansiune fiscală doar dacă aceasta determină o sporire a venitului pe termen lung ;
 oferta agregată nu va răspunde variațiilor cererii, așadar politica fiscală poate
influența fluctuațiile ciclului de afaceri.1
III.2 Politica fiscală și bugetară pe anul 2018 – obiective specifice
România determină obiectivele construcției bugetare pentru anul 2018 și orizontul
2019 -2021 ca fiind următoarele:
 Menținerea unei creșteri economice intelige nte, stimularea și consolidarea
acesteia, în vederea stabilizării unui stat puternic, dinamic, activ și a unei
societăți echilibrate, raționalale , cu scopul de a mări încrederea investitorilor
în economia românească;
 Alocarea , repartizarea unor sume însemnate pentru a sprijinii investiț iile
publice, prin asigurarea infrastructurii și serviciilor, pe ntru remedierea calității
vieții, cu efect multiplicator și contribuția direct ă la formarea brută de capital
fix;
 Constituirea unei politici fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri și
impulsionarea investițiilor în sectoar ele cu valoare adăugată mai mare ,
reducerea, schematizarea fiscalității și fluidizare a proceselor interne, pentru a
forma premisa une i creșteri economice posibile ;
 Extinderea instrumentelor, procedeelor de management ale datoriei publice;
 Guvernul propune măsuri privind stimularea c onsumului, măsuri cu privire la
salarii, la garantare a protecției sociale și securității sociale pentru persoane
vârstnic e, pensio nari și alte asemenea categorii;
 Îmbunătățirea și aplicarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței
bugetare și rentabilitatea cheltuielilor publice.2
În schemele de mai jos se prezintă o sinteză a obiectivelor politicii fiscale și bugetare pe
parcursul anilor 2018 -2021:

1 http://www.store.ectap.ro/articole/527_ro.pdf accesat la data de 25.03.2019
2 http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2018/raport/ Raport_buget_2018.pdf accesat la data de 27 .03.2019

Schema nr.1
Sursa: www.mfinanțe.ro

Menținerea unei creșteri
economice inteligente,
stimularea și consolidarea
acesteia, în vederea
stabilizării unui stat
puternic, dinamic, activ și
a unei societăți
echilibrate, raționalale, cu
scopul de a mări
încrederea investitorilor
în economia românească;
 Creștere economică de 5,5 % în anul
2019 ;
 Srijinirea mediului de afaceri prin
faptul că :
 Se reduce cota impozit ului
pe venit de la 16% la 10 %;
 Se reduce cota totală a
contribuțiilor sociale
obligatorii, de la 39,25% la
37,25%;
 Se reduc contribuțiile sociale
la 2, mai exact contribuția de
asigurări sociale (CAS),
contribuția de asi gurări
sociale d e sănătate (CASS);
 Susținerea sectorului IMM , cum ar
fi ajutorul primit de la stat privind
dezvoltarea economiei durabile,
implementarea Programului Start –
Up Nation .

Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada 2017 – 2021
Tabelul nr. 1
-% din PIB
2017 2018 2019 2020 2021
VENITURI
buget general
consolidat (cash) 29,40 31,38 33,51 32,23 31,97
CHELTUIELI
buget general
consolidat (cash) 32,24 34,29 36,28 34,55 33,98
SOLD buget
general
consolidat (cash) -2,84 -2,91 -2,76 -2,33 -2,01
SOLD buget
general
consolidat
(ESA) -2,88 -2,96 -2,78 -2,68 -2,45
SOLD structural -3,36 -3,03 -2,97 -3,03 -2,77
Sursa: www.mfinanțe.ro

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, v eniturile bugetare proiec tate pentru
anul 2019 constituie 33,51 % din PIB, 32,23 % în anul 2020, urmând ca în anul 2021 să
reprezinte 31,97 % din PIB , deci o scădere . Cheltuielile bugetare proiec tate pentru anul 2019
constituie 36,28% din PIB, ajungând 33,98 % în 2021, fiind în scădere .
În anul 2017 deficitul bugetar cash a reprezentat 2,84% din PIB, echivalent unui
deficit ESA înregistrat de 2,88 % din PIB și unui deficit structural de 3,36 % din PIB, iar în
anul 20 18 deficitul cash a reprezentat la 2,91 % din PIB, căruia î i corespunde un deficit ESA
estimat de 2,96 % din PIB și un deficit structural de 3,03% din PIB .
Estimările pe perioada 2019 -2021 prezintă deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,78
% din PIB, o scădere de 0,18 puncte procentuale față de anul 2018 , care va continua pe
orizo ntul 2020 -2021,ajungând în anul 2021 la 2,45 % din PIB, o scădere de 0,33 puncte
procentuale față de anul 2019 .

Sursa: www.mfinanțe.ro
Schema nr.2

Graficul nr. 1. Cheltuielile cu inv estițiile și deficitul bugetar în perioada 2017 -2021 % în
PIB

Sursa: www.mfinanțe.ro
-3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
2017 2018 2019 2020 2021 Deficit bugetar
Cheltuieli de
investitii Alocarea de sume
însemnate pentru a
sprijinii investițiile
publice, prin
asigurarea
infrastructurii și
serviciilor, pentru
remedierea calității
vieții, cu efect
multiplicator și
contribuția directă
la formarea brută de
capital fix;
 În perioada 2017 -2021 cheltuielile de
investiții s -au situat în permanență peste
nivelul deficitului bugetar;
 Se preconizează că, cheltuielile de
investiții înregistrează 3,66% din PIB în
anul 2021, f ind în creștere cu 0,02 puncte
procentuale față de anul 2018.

În graficul prezentat se poate vedea faptul că, cheltuielile de investiții se află în
perioada 2017 -2021 cu mult peste nivelul deficitului bugeta r. În anul 2019 se manifestă cea
mai mare creștere a cheltuielilor de investiții , de aproximativ 4,89 % în PIB.
Cheltuielile de investiții au în structura lor cheltuielile aferente programelor cu
finanțare din fonduri externe nerambursabile, cheltuieli le de capital și cheltuieli le aferente
programelor cu finanțare rambursabilă , pe când deficitul bugetar este un indi cator
macroeconomic prin care cheltuielile depășesc veniturile.

Sursa : www.mfinanțe.ro
Schema nr.3

2017 2018 2019 2020 2021
Deficit bugetar -2.84 -2.91 -2.76 -2.33 -2.01
Cheltuieli de investitii 3.12 3.64 4.89 3.9 3.66
Constituirea unei
politici fiscale pentru
sprijinirea mediului de
afaceri și
impulsionarea
investițiilor în
sectoar ele cu valoare
adăugată mai mare ,
reducerea,
schematizarea
fiscalității și fluidizare a
proceselor interne,
pentru a forma premisa
unei creșteri
economice posibile ;  Reducerea cotei standard de TVA la 19% ,
care determină efecte pozitive
semnificative asupra mediului de afaceri ;
 Reducerea evaziunii fiscale ;
 Constituirea u nui mediul de afaceri
concurențial.

Sursa : www.mfinanțe.ro
Schema nr. 4

Schema nr. 5
Sursa : www.mfinanțe.ro

Extinderea
instrumentelor,
procedeelor de
management ale
datoriei publice;
 Titlurile de stat constituite în favoarea
populației vor fi vândute și prin unităț ilor
operative ale Trezoreriei Statului ;
 Se preconizează că în 2018 – 2021 nivelul
estimat al datoriei guvernamentale brute se
va afla sub 40% din PIB.
Guvern ul propune
măsuri privind
stimularea
consumului , măsuri
cu privire la salarii,
la garantarea
protecției sociale și
securității sociale ;
 Acordarea voucherelor de vacanță în
cuantum de 1.450 lei pentru un salariat,
potrivit prevederilor Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 46/2017 pentru
modificarea și completare a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind
acordarea voucherelor de vacanță;
 Salariul minim brut a crescut la 1950 lei;
 Garantarea unor venituri decente, în cazul
pensionarilor care sa le permită acestora să
ducă o viață decentă.

Sursa : www.mfinanțe.ro
Schema nr. 6

Îmbunătăț irea și
aplicarea
guvernanței
bugetare, creșterea
transparenței
bugetare și
rentabilitatea
cheltuielilor publice
 Transparența și rentabilitatea cheltuielilor
publice vor participa la mărirea spațiului
fiscal pentru investiții, îmbunătățirea
sustenabilității finanțelor publice pe termen
mediu și lung
 Măsuri de limitare a cheltuielilor:
 munca suplimentară efectuată de
către personalul din sectorul
bugetar, precum și munca prestată
în zilele de sărbători legale și în
celelalte zile în care, în
conformitate cu reglementările în
vigoare, nu se lucrează, în cadrul
schimbului normal de lucru, se va
compensa numai cu timp lib er
corespunzător;
 neacordarea de ajutoare, plăți
compensatorii la pensionare;
 În anul 2018 ordonatorii de credite ai
instituțiilor și autorităților publice nu vor
achiziționa autoturisme și mobilier, cu
anumite excepții.

III.3 Evoluția veniturilor fiscale în România
Prin clasificarea indicatorilor cu privire la bugetul de stat, impozite, taxe și celelalte
venituri, bugetul are următoarea structură:
I. Venituri curente
a) Venituri fiscale
b) Contribuții de asigurări
c) Venituri nefiscale
II. Venituri din capital
Veniturile fiscale reprezin tă impozitele directe și impozitele indirecte . Ca și impozite
directe putem enumera: impozitul pe profit, impozitul pe venitul din salarii, din activități
independente, din activități agricole, impozitul pe clădiri, impozitul și taxa pe teren, taxa
asupra mijloacelor de transport, iar impozitele indirecte sunt suportate de consumatorul final
și amintim: taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole, etc.3

Veniturile fiscale în perioada 2016

Tabelul nr. 2
2015 2016
Denumire mil. Lei % din
PIB % din
total mil. Lei % din
PIB % din
total
PIB 712.832,3 761.473,6
Impozitul pe
profit 13.824,3 1,94 11,18 15.442,0 2,03 12,67
Impozitul pe
salarii și ven it 26.640,1 3,74 21,55 27.756,4 3,65 22,78
TVA 57.132,2 8,02 46,22 51.675,1 6,79 42,42
Accize 26.018,0 3,65 21,05 26.957,0 3,54 22,13
TOTAL 123.614,6 17,35 100 121.830,5 16,01 100
Sursa: www.mfinanțe.ro

3 Georgeta Vintilă, Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale, Editura Economică, Ediția a II -a, p.17 -18

% din total -2015 % din total -2016

Veniturile fiscale înregistrează în anul 2016 aproximativ 122 de milioane de lei și
aproximativ 16% din PIB. S-au re dus, în termeni nominali, cu aproximativ 1.800 mil. lei față
de anul 2015 , iar ca procent în PIB s -au redus cu 1,3 puncte procentuale.
Sunt influențate pozitiv de încasările din impozitul pe profit cu 1,5% din total, din
impozitul pe venit și salarii cu 1,2 % și de încasările din accize cu 1,08 % și în paralel
influențate negativ de scăderea veniturilor din taxa de valoarea adăugată cu 3,8 %.
Impozitul pe profit este un impozit datorat bugetului statului de către toți
contribuabilii, așa cum apare în Codul Fiscal.
Impozitul pe venit este o sursă de venit a bugetului de stat, o sumă de bani provenită
dintr -o sursă permanentă și însușită în mod periodic,4 care se aplică așa cum apare în Codul
Fiscal.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect pentru bugetul statului, stabilit și
înregistrat asupra valorii adăugate în fiecare stadiul al producției și al distri buției.5
Accizele sunt taxe incluse în pretul de vânzare al produselor comercializate în
interiorul unei tari.
Încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creștere de 1.617,7 mil. lei în
principal, datori tă dezvoltării încasărilor de la agenții economici care au fost în creștere cu
13,9% , pe când încasările de la băncile comerciale erau inferioare față de anul anterior cu
217,1 milioane lei.

4 Constantin I. Tulai, Finanțele publice și fiscalitate , Casa Cărții de Stiință Cluj -Napoca, 2003, p.227
5 Georgeta Vintilă, Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale, Editura Economică, Ediția a II -a, p.302
Impozitul
pe profit,
12.67% Impozitul
pe salarii și
venit,
22.78% TVA,
42.42% Accize,
22.13%
Impozitul
pe profit,
11.18% Impozitul
pe salarii
și venit,
21.55%
TVA,
46.22% Accize,
21.05%

În cadrul acestui impozit în 2016, s -a avut în vedere modificarea privind anul fiscal,
mai exact c ontribu abilii care își schimbă exercițiul financiar, conform reglementărilor
contabile, pot decide și alege ca anul fiscal care se modifică să coincidă cu exercițiul
financiar , iar pentru determinarea acestui an modificat este nevoie să se ap lice unele reguli
care apar așa cum sunt în Codul Fiscal.6
La amortizarea fiscală, se includ și alte mijloace fixe amortizabile cum ar fi mijloacele
fixe folosite pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, conform
reglementărilor legale din domeniul educației naționale , dar și investițiile făcute în scopul
desfășurării învățământului profesional și tehnic .7
Cu privire la încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 1.116 mil. l ei pe
fondul creș terii numărului de salariați și al câștigului salarial mediu brut cu 13,0% .
Ca și influențe pozitive asupra înc asărilor din impozitul pe venit, a mai fost prezentă și
majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 1.250 lei lunar8, dar și
majorarea valorii punct ului de pensie de la 830,2 lei în anul 2015 la 871,79 lei pentru anul
2016.
În ceea ce privește veniturile neimpozabile, s-a introdus o nouă categorie de venituri
acestea fiind „ bursele, premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport,
echipamente de lucru/protecție și altele asemenea primite de elevi pe parcursul
învățământului profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației
naționale; ”10
Trebuie făcută referire și la art. 81 alin. (1) care privește plătitor ii de venituri din
salarii , articol care s -a modificat potrivit Ordonanței de Urgență n r. 84/2016 din 16 noiembrie
2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar -fiscal ,
aceștia având datoria de a depune “d eclarația cu privire la obligațiile de plată a contribuțiilor
sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare
beneficiar de venit, până la termenul de plată a impozitului, inclusiv11.”
Cu privire la încasările din TVA, ele au înregistrat o scă dere cu 5.457 mil. lei față de
anul 2015, datorată scăder ii încasărilor din operațiuni interne cu 11,3%, a încasărilor din
importurile de bunuri cu 13,5%, dar și a reducerii majorărilor de întârziere aferente taxei pe

6 conform OUG nr. 84/2016 din 16 noiembrie 2016, art. 16, alin. (5)
7 conform OUG nr. 84/2016 din 16 noiembrie 2016, art. 28, alin. (3)
8 conform H.G. nr. 1017/2015 din 30 decembrie 2015, art. 1
9 conform Legii nr.340/2015, cap III, art. 18
10conform OUG nr. 84/2016 din 16 noiembrie 2016, art. 62
11conform OUG nr. 84/2016 din 16 noiembrie 2016, art. 81, alin. (1)

valoarea adăugată cu 7,9%. A fost influențat negativ datorită faptului că nu s-a realiza t
programul de încasări privind obligațiile restante la bugetul general consolidat, dar și din
cauza rambursărilor din luna decembrie, care au fost peste media anuală.
Acestă scădere a încasărilor din TVA în anul 2016 are următoarele cauze :
 introducerea cotei de TVA de 9% (față de cota standard de 24%) pentru
livrările de alimente și băuturi non -alcoolice, animale și păsări vii din specii
domestice, semințe, plante și ingrediente alimentare, servicii de restaurant și
catering, începând cu 1 iunie 2015;
 reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie
2016;
 reducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, a cotei de TVA de la 9% la 5%
pentru livrările de manual e școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor
destinate exclusiv sau în principal publicității precum și pentru serviciile
constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheolog ice, grădini
zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe,
altele decât cele scutite precum și pentru serviciile constând în permiterea
accesului la evenimente sportive;
 reducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2016, a cotei de TVA la 9% pentru
livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură.12
Încasările din TVA prezintă și niște aspecte pozitiv e precum: creșterea volumului
cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul cu excepția autovehiculelor și motocicletelor
cu 13,5%13 dar și creșterea importurilor din zona extra comunitară cu 8,1%14.
Încasările din accize , după cum se poate observa și în tabelul de mai sus, au fost în
sumă de aproximativ 27 miliarde lei , în creșter e cu 1 % comparativ cu anul anter ior .
Modificările ce intervin la încasările din accize, comparativ cu anul 2015, a fost
determinate în principal de majorarea volumului cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul al
carburanților pentru autovehicule cu 10,2%15, de creșterea vânzărilor de produse alimentare,
băuturi și tutun cu 13,7% dar și de o serie de măsuri de natură fiscală adoptate odată cu

12 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
13 Comunicat de presă INS nr.27/3 februarie 2017 evoluție an 2016 comparativ cu an 2015
14 Comunicat de presă INS nr.30/9 februarie 2017, evoluție an 2016 comparativ cu an 2015 în moneda națională
15 Comunicat de presă INS nr.27/3 februarie 2017 evoluț ie an 2016 comparativ cu an 2015

intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2016, a prevederilor Legii nr 227/2015, privind Codul
fiscal cum ar fi:
 evoluți a nivelului accizelor la alcool ;
 majorarea accizelor la produse le din tutun;
 excluderea accizel or la cafea și la alte produse precum: blănuri, bijuterii, arme,
iahturi .
Accizele din tutun care au fost încasate au oscilat comparativ cu anii precedenți;
comportamentul principalilor plătitor i a fost influențat de nesiguranța cu privire la data
aprobării transpunerii Directivei tutunului în legislația n ațională, care a cauzat anumite
modificări în procesul de fabricației. Aceste incertitudini , îndoieli au adus ca și urmări
afectarea producției și a managementul ui stocurilor, fapt pentru care s-a refl ectat în fluctuația
încasărilor bugetare.

Veniturile fiscale în perioada 2017
Tabelul nr. 3
Denumire mil. Lei % din PIB % din total
PIB 858.332,8
Impozitul pe profit 14.732,1 1,72 11,78
Impozitul pe salarii
și ven it 30.143,1 3,51 24,11
TVA 53.543,7 6,24 42,83
Accize 26.604,1 3,10 21,28
TOTAL 125.023 14,57 100
Sursa: www.mfinanțe.ro

% din total -2017

Veniturile fiscale înregistrea ză în anul 2017 aproximativ 1 25 de milioane de lei și
14,5% din PIB. Se înregistrează o creștere comparativ cu anul 20 16 de aproximativ 3.200
milioane de lei, datorată majorării impozitului pe salarii și venit care a crescut cu aproximativ
2.400 milioane lei și a TVA -ului de aproximativ 1.900 mil. l ei.
Încasările din impozitul pe profit sunt mai mici față de anul 2016 cu 0,90 %, pe fondul
reducerii încasărilor de la agenții economici , pe când încasările de la băncil e comerciale au
fost superioare comparativ cu anul anterior.
Printre potențialii factori care au exercitat influențe negative a supra impozitului pe
profit s -a numărat și modificarea sistemului de plată a impozitului datorat de societăți,
conform dispozițiilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
Un aspect pozitiv în ceea ce privește acest impozit, este scutirea de la plata lui în
primii 10 ani de activitate a unei entități, pentru cei care desfășoară exclusiv activități de
cercetare -dezvoltare.16
Având în vedere că nivelul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici
s-a red us comparativ cu anul 2016, în termeni n ominali, cifra de afaceri din serviciile de piață
prestate în principa l întreprinderilor, a crescut pe ansambl u cu 12,8%, datorită majorărilor
înscris e, existente la transporturi de 15,7% , alte servicii furnizate în principal întreprinderilor
de 15,4% , activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuza re

16 conform OUG nr. 3/2017 din 6 ianuarie 2017 , art. 22
Impozitul
pe profit
11,78% Impozitul
pe salarii și
venit
24,11% TVA
42,83% Accize
21,28%

și transmitere de programe cu 14,0% , activitățile de servicii informatice și în tehnologia
informației cu 4,3% și la comunicații cu 4,2% .17
Un alt aspect important în ceea ce privește impozitul pe profit a fost excluderea
limitării de timp privind scutirea de impozit a profitului reinvestit , așadar a fost scos termenul
până la care se poate aplica facilitate, care avea ca și scop p rofitul investit în echipamente
tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de
control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a
programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing
financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit
de impozit .18
Încasările din impozitul pe venit și salarii au înregistrat o creștere cu 1,33%, fiind
influențate pozitiv de creșterea fondului bru t de salarii la nivel național cu 18% , dar și de
majorarea de la 1 februarie 2017 a salariului de bază minim brut pe țară de la 1 .250 lei la
1.450 lei19.
Un aspect negativ l -a avut înregistrarea impozitul ui pe veniturile din pensii , valoarea
punctului de pensie în ianuarie 2017 fiind 917,5 lei ,20 iar din iulie s -a majorat cu 9% la 1000
lei 21. Venitul impozabil lunar din pensii are în vedere modificarea sumei care se deduce,
neimpozabilă lunar aceasta fiind de 2.000 lei , potrivit Legii Nr. 2/2017 din 12 ianuarie 201 7.
O altă modificarea a mai fost și d ezvoltarea sferei de aplicare a prevederilor din
"TITLUL III Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor" pentru persoanele juridice române
care au obținut venituri între echivalentul în lei a 100.000 euro si echivalentul în lei a 500.000
euro, concomitent cu abrogarea cotei de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat și
intrarea în vigoare a cotei de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți
salariați.22
Se po ate observa că veniturile din TVA au înregistrat o creștere de 1900 milioane lei
fată de anul anterior, creștere datorată mai ales încasărilor din a doua parte a anului, în
condițiile în care s -au aplicat măsurile de reducere a cotei standard de TVA de la 24% la 20%
începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s -a reflectat în încasările din luna februarie 2016,
dar și reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

17 INS – Comunicat de presa nr.41 / 14 februarie 2018
18 conform OUG nr. 84/2016 din 16 noiembrie 2016, art. 22
19 conform H.G. nr. 1/2017 din 6 ianuarie 2017 , art. 1
20 conform Ordonanței de Urgență nr.99/2016 din 15 decembrie 2016, cap. II, art. 12
21 conform Ordonanței de Urgență n r. 2/2017 din 6 ianuarie 2017 , art. 2, alin (1)
22 intră în vigoare la data publicării Ordonanță De Urgență Nr. 3/2017 din 6 ianuarie 2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Acestă reducere a cotei generale de TVA la 19% va provoca un impact semnificativ
atât la nivelul consumatorilor, cât și la nivelul agenților economici , care vor fi nevoiți să își
actualizeze softurile caselor de marcat și documentele de natură comercială, dar și să fie
atenți la tranzacțiile aflate în cur s de desfășurare la momentul reducerii taxei. Pe de altă parte
acestă micșorare a TVA -ului va provoca o majorarea a vânzărilor companiilor, atât pentru
cele care produc, cât și pentru cele care distribuie bunuri.
Veniturile în casate din TVA în anul 2017 sunt prezintate astfel:
 operațiuni le interne au fost majorate cu 1,7%, în situația în care
volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția
comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada
1.I‐30.XI.2017, față de perioada 1.I‐30.XI.201623 a înregistrat o
creștere cu 10,3% ;
 încasările din im porturile de bunuri au fost în creștere cu 7%;
 valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a scăzut cu 3%.
Cu privire la valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri24 (Extra -UE28) aceasta
a crescut cu 21,2% la importuri și cu 8,7% la exporturi .
Începând cu 1 ianuarie 2017, se pune la dispoziție regimul special pentru agricultori,
persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau între prinderi
familiale, care desfășoară activ ități/servicii agricole în România și care se întâlnesc cu
dificultăți în apl icarea regimului normal de TVA, conform OUG nr. 84/2016.
Regimul s pecial pentru agricultori ar e în vedere utilizarea unei compensații în cotă
forfetară pentru acoperirea taxei aferente achizițiilor, astfel încât prețul produselo r
agricole/ serviciilor agricole să fie mai mic față de taxă. Procentul de compensare este de 1%
în 2017, de 4% în 2018 și de 8% încep ând cu 2019. Agricultorii nu deduc taxa pe valoare a
adăugată pentru achiziții și nici nu colectează TVA pentru livrări de produse agricole.25
În ceea ce privește încasările din accize, acestea au înregistrat 26. 604 mil. lei, fiind
într-o mică scădere de 353 mil. lei comparativ cu anul 2016.
Încasările din accize la produse energetice pentru anul 2017 au înregistrat o diminuare
cu 6,0 % față de ace eași perioadă a anului 2016 . Accizele la produse le energetice au fost
influențate din punct de vedere legislativ de intrarea în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017 a

23 INS- Comunicat de presă nr.4/2018 privind comerțul și serviciile
24 INS- Comunicat de presă nr.6/2018 privind comerțul internațional de bunuri
25 conform OUG nr. 84/2016 din 16 noiem brie 2016 , art. 315

prevederil or Legii nr . 227/2015 care face referire la micșorarea nivelului accizelor la
produsele energetice.
Accizele la tutun care au fost încasate în anul 2016 au fost influențate de
incertitudinile , de nesiguranța referitoare la data aprobării transpunerii Directivei tutunului în
legislația națională, care provocau anumite modificări de ordin major condițiilor de fabricație
și vânzare a produselor din tutun. În noiembrie 2016 a fost aprobată Legea 201/2016 care a
eliminat aceste incertitudini existente. Nivelul accizei s -a majorat de la 430,71 lei/1000 de
țigarete în 2016 la 435,58 lei/1000 țigarete în 2017 conform unui calendar aprobat pentru
perioada 2017 -2022, al accizelor pentru unele produse din tutun prelucrat, precum: țigarete,
tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tut unuri de fumat. Începând cu 24
iulie 2017, nivelul accizelor pentru țigarete a crescut de la 435,58 lei/1000 țigar ete la 439,94
lei/1000 țigarete, iar acciza specifică a fost în valoarea de 333,582 lei/1.000 țigarete .26

Veniturile fiscale în perioada 2018
Tabelul nr.4
Denumire mil. Lei % din PIB % din total
PIB 949.600, 0

Impozitul pe profit 15.652, 5
1,65 12,38
Impozitul pe salarii și
venit 22.679, 0
2,39 17,93
TVA 59.609, 0
6,28 47,14
Accize 28.518, 1
3,0 22,55
TOTAL 126.458,6 13,32 100
Sursa: www.mfinanțe.ro

26 Legea n r. 177/2017 din 18 iulie 2017 , art.342

% din total -2018

Veniturile fiscale înregistrează în anul 2018 aproximativ 126.500 de milioane de lei și
13,3% din PIB. Se poate observa o creștere comparativ cu anul 2017 de aproximativ 1.450
milioane de lei, datorată majorării impozitului pe profit care a crescut cu aproximativ 920
milioane lei , a TVA -ului de aproximativ 6.000 mil. lei și a accizelor de aproximativ 1.900
mil. lei.
Sunt influențate negativ de încasările din impozitul pe salarii și venit care se află în
scădere cu aproximativ 7 .500 mil. lei comparativ cu anul 2017 .
Încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creștere de 920 mil. lei în principal,
datoriă evoluției încasărilor de la agenții economici , pe când încasările de la băncil e
comerciale au fost inferioare comparativ cu anul anterior . De asemenea, impozitul pe profit a
crescut în termeni nominali cu 0,6 % din total , față de anul precedent, iar ca procent în PIB a
scăzut cu 0, 07 puncte procentuale.
Începând cu 1 ianuarie 2018 are loc conso lidarea încasărilor din domeniul impozitului
pe profit, prin extinderea bazei de impozitare, potrivit căreia s-a restrâns deducerea
cheltuielilor care constituie valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon
de 30% din valoarea cre anțelor înstrăinate.
La art. 25 alin. (3) se modifică litera h) cheltuielile care se pot deduce limitat fiind
“cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic ”27, nu cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar care er au înainte, prin
urmare art. 27 abrogându -se.

27 Ordonanță De Urgență Nr. 79/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal , art. 25, alin.(3)
Impozitul pe
profit,
12.38% Impozitul pe
salarii și venit,
17.93%
TVA,
47.14% Accize,
22.55%

Cu privire la încasările din impozitul pe venit și salarii au scăzut cu aproximativ 7.500
mil. lei , datorită reducerii cotei impozitului pe venit de la 16% la 10% . În ceea ce privește
veniturile din drepturile de proprietate intelectuală , cota impozitului care trebuie reținut la
venitul brut s-a redus de la 10% la 7% .28
Un aspect pozitiv l -a avut creșterea de la 1 ianuarie 2018 a salariului de bază minim
brut pe țară , în funcție de care se acordă deducerea personală, creștere care a avut loc de la
1.450 lei la 1 .900 lei29, dar și majorarea nivelului deducerilor persoanale.
Prin urmare, modificarea cotei la 10% aduce schimbări în stabilirea impozitului final
pentru veni turile din drepturile de proprietate intelectuală , care se calculează prin reținere a la
sursă la momentul plății veniturilor de către persoane le juridice sau alte entități care conduc
evidență contabilă, prin aplicarea cot ei de 10% asupra venitului brut cu cheltuielile stabilite
prin raportarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut .
Putem constata o majorarea a încasărilor din TVA cu aproximativ 6.000 mil. lei fată
de anul 2017 , creștere datorată mai ales încasărilor din a doua parte a anului , de la începutul
lunii mai. În privința cotei standard, aceasta rămâne 19% ca și în anul 2017.
Se poate observa ca în anul 2018 , TVA a înregistrat o creștere cu 4,31%, pe baza
creșterii înc asărilor din operațiuni interne, a încasă rilor din importurile de bunuri, dar și a
reducerii rambursărilor de taxă.
În cazul regimului de deducere art. 297, se introduce un alineat nou, acesta făcând
referire la dreptul de a refuza deducerea TVA de către organele fiscale competente , în cazul
în care persoana impozabilă era impli cată într -o fraudă privind taxa pe valoa rea adăugată care
a intervenit pe durata livrări/prestări de bunuri/servicii.
Încasările din accize au înregistrat în acest an 28.500 mil. lei, situându -se în creștere
față de anul anterio r cu aproximativ 1.900 mil. lei și cu 1,27% din total , datorită majorării
cuantumului accizelor la benzină fără plumb, benzină cu plumb, motorină și petrol lampant
(kerosen) ef ectuată pe parcursul anului 2017 precum și a influenței pozitive determinată de
creșterea volumului cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul al carburanților pentru
autovehicule , dar și de creșterea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun .
Din anul 2019 se introduc noi modif icări, în cazul impozitului pe profit , la cheltuielile
care nu sunt deductibile sunt incluse și sponsorizările efectuate către unitățile de cult, sumele
aferente acestora scăzându -se din impozitul pe profit care trebuie datorat. Entitățile de cult

28 Ordonanță De Urgență Nr. 79/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal , art. 64/72
29 conform H.G. nr.846/2017 din 29 noiembrie 2017, art. 1

care beneficiază de deduceri fiscale sunt numite de A.N.A.F. , iar pentru a fi înscrise în
registru trebuie să solicite acest lucru și să îndeplinească anumite condiții, așa cum apare în
Legea Nr. 30/2019 din 10 ianuarie 2019 .30
La impozitul pentru veniturile realizate în baza con tractelor de activități sportive, s -a
schimbat art. 68^1 alin. (7), acesta incluzând doar cota de 3,5% din impozitul stabilit , pentru
susținerea entităților nonprofit c are se întemeiază și funcționează conform legii, dar și pentru
acord area de burse private, în acest sens se modif ică și art. 72 alin (8), art.78 mai adaugă un
alinea t nou, alin. (6) , art. 82 alin. (6) , art.101 alin. (12) și art. 123 alin . (3), (4) 31.
Calculul impozitului pe venit se realizează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului
brut pentru veniturile prevăzute la art. 114. În situația câștigul ui din transferul de monedă
virtuală, daca acesta se află sub 200 lei/tranzacție nu se impozitează.
În privința TVA -ului, la cota d e 5% aplicată asupra bazei de impozitare pentru anumite
bunuri sau servicii se modifică punctul 3, făcând referire la “livrarea de locuințe care au o
suprafață utilă de maximum 120 , excluzând anexele gospodărești, a căror valoarea nu
depășește suma de 450.00 lei”32. Acestă cotă se aplică doar la locuințele care pot fi locuite în
momentul vânzării.
Nivelul accizelor a crescut în anul 2019 , câteva exemple ar fi accizele la tutun de la
448,74 lei/1000 țigare te la 457,7 1 lei/1000 țigarete, acciza la motorină 2.243,76 lei/tonă de la
2.175,24 lei/tonă , iar în cazul benzinei fără plumb, acesta a scăzut de la 2.945,75 lei/tona la
2.647,56 lei/tonă .33

30 Legea Nr. 30/2019 din 10 ianuarie 2019 , art.25, alin (4)
31 Legea Nr. 30/2019 din 10 ianuarie 2 019, art. 68^1, 72, 78, 82
32 Lege a Nr. 30/2019 din 10 ianuarie 2019 , art.291, alin (3)
33 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/nivelaccize2019.pdf accesat la data 20.05.2019

Capitolul IV
CONCLUZII
Concluzia pe care o putem formula este aceea că în cadrul politicii financiare reiese
rolul, menirea pe care o are politica fiscală în sensul că susține creșterea economică, fie din
punct de vedere al cererii agregate, fie din punct de vedere al ofertei agregate, având ca și
scop minimizarea inflați ei.
Putem spune că politica fiscală constituie ansamblul dec iziilor de natură fiscală prin
intermediul căruia, statul le adoptă pentru a asigura resursele financiare necesare în realizarea
atribuțiilor sale.
Politica fiscală are aceleași funcții ca și politica bugetară și împreună formează
instrumentele care sunt puse la dispoziția statului . Acestea două sunt subordonate politicii
financiare, având influență directă asupra echilibrului financiar.
În principiu, politica fiscală are la bază impozitele și taxele ca și pârghii, dar și ca
instrumente financiare în economie și în societate. Atunci când este nevoie de relansarea
economică, aceasta se manifestă prin diminuarea impozitelor și taxelor, acest lucru cauzând
majorarea veniturilor agenților economici, astfel se încurajează consumul și investițiile, iar în
sens invers se acționează la creșterea impozitelor și taxelor.
Politica fiscală împreună cu politica monetară fac parte din politica economică , având
ca și scop menținerea stabilității prețurilor și a cursului de schimb.
Teoriile neokeynesiene arată că politica fiscală are un impact mai scăzut asupra
economiei datorită expansiunii fiscale care cauzează anticipații inflaționiste , dar și a ofertei
agregate care nu va răsp unde variațiilor cererii, fapt p entru care politica fiscală poate
influența fluctuațiile ciclului de afacer i.
În urma studiului de caz realizat am observat cum veniturile fiscale abordate au
evoluat de la un an la altul. Mediul de afaceri a fost sprijinit prin reducerea cotei standard a
impozitului pe venit de la 16% la 10% în anul 2018, an în care impozitul pe venit a înregistrat
cele mai joase valori din toți acești trei ani analizați.
În privința impozitului pe profit , acesta rămâne la cota standard de 16%, ceea ce
prezintă un inter es pentru investitori. O dificultate remarcată o constituie schimbările
legislative care sunt destul de dese atât în privința impozitelor directe, cât și a impozitelor
indirecte.

Reducerea cotei standard de TVA la 19% constituie o importanță deosebită pen tru
dezvoltarea economiei naționale , prin elaborarea premiselor utile pentru reducerea prețurilor
la bunurile și serviciile generale.
Pentru stimularea creșterii economice, un motiv aparte îl reprezintă reducerea
evaziunii fiscale, dar și conceperea unui mediul concurențial potrivit.
Cu alte cuvinte, diminuarea cotei de TVA participă la creșterea productivității și a
eficienței economice , cauzând efecte pozitive asupra mediului de afaceri și prin acestea
remedierea fluxurilor de cash -flow, astfel se reduc o serie de dificultăți cu care se întâlneau
agenții economici.
De asemenea , impozi tele indirecte sunt considerate ca fiind elemente ale bugetului
general , iar utilizarea acestora influenț eaza direct realizarea de investiții, crearea unui mediul
avantajos și a unei economii de piață competitive .
Prin urmare, politica fiscală este considerată un instrument , care are o deosebită
însemnă tate în îndrumarea, potrivirea activității economice interne și în influențarea relațiilor
economice externe. Prin ea deciziile de politică fiscală se interpun în practică, iar acțiunea sa
asupra economiei se efectuează pe baza sistemului fiscal.