ȘCOALA DOCTORALĂ ÎN ȘTIINȚE SOCIO -UMANE [617564]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ȘCOALA DOCTORALĂ ÎN ȘTIINȚE SOCIO -UMANE
DOMENIUL CONTABILITATE

Serju DUMITRESCU

Rezumat
TEZĂ DE DOCTORAT

CONTABILITATEA – SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU
OPTIMIZAREA CONTR OLULUI FISCAL

Conducător de doctorat
Prof.univ.dr. Marioara AVRAM

CRAIOVA
2014

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

1

CUVINTE CHEIE:

asociat
baze
combatere
contabilă
control
date
detectare
evaziune
financiar
fiscal
fraudă
intracomunitar
legal
mecanism
persoană
perso nal
pierdere
produs
profit
provenien ță
stat membru
subterană
sustragere
taxă
valută
venituri

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

2

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Lista abrevierilor ……………………………………….. …………………………….
Indexul tabelelor ……………………………………………………………………….
Indexul figurilor ………………………………………………………………………..

INTRODUCERE ………………………….. …………………………………………….

Capitolul 1
NECESITATEA CONTROLULUI FISCAL ÎN COMBATEREA EVAZIUNII
FISCALE ……………………………………………………………………………………
1.1. 1.1. Importanța indicatorilor la nivel global în dimensionarea și
fundamentarea controlului fiscal…………………………………………………..
1.2. Principalii indicatori la nivel european în abordarea controlului
fiscal……………….. ……………………………………………………………………….
1.3. Indicatori la nivel național în fundamentarea controlului fiscal……..
1.4. Structura veniturilor fiscale la nivel comunitar și național…………….
1.5. Econo mia subterană și implica țiile acesteia în Uniunea Europeană..
1.6. Evoluția evaziunii fiscale în România în perioada 2001 -2012………..

Capitolul 2
DIHOTOMIA ORGANISMELOR PROFESIONALE IMPLICATE ÎN
DETECTAREA FRAUDEI ……………………………. ………………………………..
2.1. Abordarea fraudei din perspectiva globală………………………………….
2.2. Abordarea fraudei din perspectiva comunitară……………………………
2.3. Abordarea fraudei din perspectiva națio nală………………………………
2.3.1.Frauda fiscală din perspectiva reorganizării A.N.A.F. –
D.G.A.F…………………………………………………………………………………………….
2.3.2. Frauda fiscală din perspectiva organismelor profesionale…….
2.3.3. Analiza modului de implicare a organismului profesional
CECCAR în depistarea fraudei………………………………………………………….

Capitolul 3
CONTROLUL FISCAL ASUP RA PERSOANELOR JURIDICE ȘI ASUPRA
PERSOANELOR FIZICE PRIN ACCESAREA INFORMAȚIILOR …………..
3.1. Controlul fiscal asupra persoanelor juridice……………………………….
3.1.1.Situațiile finaciare – sursă de informații contabile în
combaterea fraudei…………………………………………………………………………
3.1.2. Accesul la informația contabilă………………………………………..
3.2. Controlul fiscal asupra persoanelor fizice…. ……………………………….
3.2.1. Necesitatea controlului fiscal asupra persoanei fizice…………
3.2.2. Controlul fiscal asupra persoanei fizice înainte de decembrie

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

3 1989………………………………………… …………………………………………………….
3.2.3. Controlul fiscal asupra persoanei fi zice după decembrie
1989…………………………………………………………………………………………….
3.2.3.1. Controlul fiscal asupra persoanei fizice cu obligația de
declarare a averii………………………………………………… ………………………….
3.2.3.2. Controlul fiscal asupra persoanei fizice fără obligația de
declarare a averii…………………………………………………………………………………

Capitolul 4
ANALIZA MECANISMELOR FINA NCIAR -CONTABILE DE FRAUDĂ
FISCALĂ ……………………………………………………………………………………
4.1.Mecanismele de fraudă fiscală. Prezentare generală……………………..
4.2.Mecanisme financiar -contabile utilizat e în operațiunile
intracomunitare…………………………………………………………………………..
4.2.1. Coordonate legislative privind operațiunile intracomunitare.
4.2.2. Frauda fiscală în comer țul intracomun itar. Caracteristici
generale………………………………………………………………………………………….
4.2.3. Frauda fiscală realizată în România din achizi ții
intracomunitare legale………………………….. ………………………………………
4.2.4. Combinări de opera țiuni intracomunitare și naționale în
realizarea fraudei fiscale……………………………………………………………
4.3.Mecanisme financiar -contabile utilizate în operațiunile economice
din România… …………………………………………………………………………….
4.3.1. Frauda fiscală în comerțul cu amănuntul.Studii de caz……….
4.3.2. Frauda fiscală privind aprovizionarea fictivă de bunuri sau
servici i…………………………………………………………………………………………….
4.3.3. Frauda fiscală în comerțul cu deșeuri……………………………….
4.3.4. Frauda fiscală la cesionarea părților sociale………………………

Capitolul 5
DETECTAREA FRAUDEI ȘI OPTIMIZAREA CONTROLULUI FISCAL .
STUDII DE CAZ ………………………………………………………………………
5.1. Infracțiunile de evaziune fiscală……………………………………………….
5.2. Optimiza rea controlului fiscal prin utilizarea informa ției contabile…
5.3. Detectarea fraudei fiscale în comerțul cu amănuntul în România.
Studiu de caz………………………………………………………………………………
5.4. Detectarea f raudei în comerțul intracomunitar. Studiu de caz………
5.5. Detectarea fraudei în comerțul cu ridicata în România. Studiu de
caz………………………………………………………………………………………..

CONCLUZII, PROPUNERI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE ………………
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………… …………………..

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

4

Rezumat

Lucrarea „ Contabilitatea – sursă de informa ții în optimizarea controlului
fiscal” , a avut ca scop cercetarea modului în care informa ția financiar –
contabilă poate fi identificată și utilizată în optimizarea contr olului fiscal.
Motiva ția alegerii temei supuse cercetării a rezidat din faptul că , la nivel
național, fenomenul de evaziune și fraudă fiscală provoacă pierderi
considerabile în resursele aflate la dispozi ția statului. Tema abordată este de
actualitate, d eoarece găsirea unor solu ții prin care controlul fiscal să limiteze
pierderile din manifestarea evaziunii și fraudei fiscale are efecte pozitive în
atragerea unor sume suplimentare la bugetul de sta t.
La momentul actual controlul fiscal din România nu are o viziune de
ansamblu asupra legalită ții activită ților economice desfă șurate de persoana
juridică sau fizică supusă verificării fiscale și datorită faptului că nu are o
bază de referin ță la care să se raporteze. În acest sens, sunt analizate păr ți din
fenomen fără a se ajunge la substan ța lucrurilor și anume proveninen ța
surselor de bani prin care se finan țează o persoană fizică sau o afacere.
În viziunea noastră sumele care se sustrag de la plata obliga țiilor fiscale
ajung, mai devreme sau mai târziu, în buzu narele celor care comit frauda, iar
pentru aceste venituri persoanele implicate nu dețin documente legale de
provenien ță. Ținând cont că sumele obținute din frauda fiscală sunt introduse
în circuitul economic prin achiziționarea de active, există o d iscrepanță între
resursele legale ale fraudatorului, pe de o parte și bunurile și sumele deținute
de acesta, pe de ală parte.
Cunoscând că unii fraudatori de țin și participa ții în capitalul social al
unor societă ți comerciale, precum și diverse calită ți la entită ți patrimoniale sau
nonpatrimoniale, pentru a avea o imagine de ansamblu am vizat corelarea
informa ției contabile, rezultată din analiza entită ților de ținute, cu cea existentă
la nivelul persoanei fizice, cu interese într -o entitate. Credem că analiza, ca
întreg, a activită ților de afaceri și personale, permite cotrolului fiscal să aibă o
imagine globală a verificării fiscale și nu informa ții trunchiate care nu
abordează în profunzime fenomenul.
Cercetarea științifică a fost orientată ini țial cătr e dezbateri de natură
teoretică axate pe fundamentări concrete, astfel încât să caracterizeze
conținutul temei abordate. În acela și timp, am manifestat un interes deosebit
pentru partea aplicativă, fapt ce ne -a permis să identificăm unele solu ții
pragmatic e care, înso țite de un suport legislativ adecvat, au rolul de a
îmbunătă ți mijloacele și metodele de efectuare a controlului fiscal utilizând
informa ția contabilă de la toate nivelurile de accesare a acesteia.
În primul capitol „Necesitatea controlului fi scal în combaterea
evaziunii fiscale ” am analizat situa ția Uniunii Europene și a României în
context global. Am vizat cunoa șterea informa țiilor despre mărimea economiei
subterane și a pierderilor din evaziunea fiscală, atât la nivel comunitar, cât și
național. De asemenea, au fost avu ți în vedere factorii, care, în accep țiunea
noastră, influen țează fundamentarea și realizarea unui control fiscal eficient.
S-a constatat că la nivel comunitar, combina ția dintre evaziunea fiscală și

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

5 evitarea taxelor produce p ierderi anuale de peste 1.000 mld. Euro,
reprezentând costul guvernelor din țările membre. La nivel na țional , pierderile
din evaziunea fiscală s -au situat, la nivelul anului 2012, la 18 mld. Euro,
reprezentând aproximativ 14% din P.I.B. Astfel, controlul f iscal capătă noi
valen țe, atât la nivelul fiecărui stat membru U.E., cât și la nivelul Uniunii
Europene în ansamblu . Provocările privind prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale sunt tot mai mari, ținând cont de fenomene ca: globalizarea economiei,
dezvo ltarea tehnologică și internaționalizarea fraudei. Din cercetarea
efectuată, a rezultat că nu există „rețete” general valabile pentru abordarea
unitară a controlului fiscal, atât la nivel comunitar, cât și la nivel na țional. S -a
apreciat că piloni importan ți în fundamentarea controlului fiscal sunt
informa țiile despre valoarea adăugată, referitoare la: locul unde se produce, ce
persoane o produc și în ce sector de activitate. De ținerea unor informa ții cu
privire la sectorul de activitate, în care se formeaz ă valoarea adăugată,
permite, în primul rând, încadrarea opera țiunilor desfă șurate în categoria
legală sau ilegală, iar în al doilea rând, identificarea riscurilor de sustragere de
la plata obligațiilor fiscale la care sunt expuși agenții economici care ac tivează
în acel s ector. De asemenea, a rezultat că în dezvoltarea economiei subterane
și practicarea evaziunii fiscale cea mai mare influen ță este datorată unor
factori ca: presiunea fiscală, morala fiscală și modul de func ționare a
institu țiilor statului . O componentă care nu depinde neaparat de nivelul
presiunii fiscale și care ne -a atras aten ția a fost slăbiciunea administra ției
fiscale . În acest sens, s -a conturat ideea că subiectul impozabil care „simte”
că probabilitatea de a comite frauda fiscală este mare, fără să existe un risc de
aceiași intensitate ca el să fie depistat și să suporte consecințele faptelor sale,
va „gusta” din fructul oprit al evaziunii fiscale . Astfel , controlul fiscal trebuie
să-și identifice slăbiciunile și să ia măsuri de co recție a acestora astfel încât
interesele financiare ale statului să fie prejudiciate cât mai puțin ca efect al
manifestării fenomenului de evaziune fiscală.
În cel de al doilea capitol „Dihotomia organismelor profesionale
implicate în detectarea fraudei ” am efectuat o analiză la nivel global,
comunitar și național a organismelor cu inciden ță în fenomenul de fraudă .
În abordarea globală am analizat frauda, la nivelul organiza ției, prin
prisma rapoartelor de activitate, ale celei mai mari organizații profes ionale
antifraudă, Asociația Examinatorilor Certificați în Fraudă. Am desprins ideea
că frauda fiscală este strâns legată de frauda la nivelul organizațiilor, având în
vedere că sumele și activele sustrase din organizații „scapă” impozitării de
către organ ele fiscale. Fraudele la nivelul organiza țiilor au fost grupate în trei
categorii principale și anume: însu șirea ilicită de active, corup ție și raportare
financiară frauduloasă. Concluzia este că însu șirea ilicită de active este cea
mai răspândită categori e de fraudă, urmată de frauda prin corup ție. Frauda
prin raportarea financiară frauduloasă înregistrează cea mai mică pondere din
cazurile instrumentate, dar generează cele mai mari pierderi dintre toate
categoriile de fraudă. În majoritatea cazurilor inv estigate autorul fraudei a
afișat trăsături neobișnuite de comportament, așa numitele steaguri roșii .
Steagul ro șu cu cea mai mare importan ță a fost cel al posibilită ților financiare
care depășesc mijloacele fraudatorului. Procentul mediu de 50% din ca zurile
instrumentate, în care pierderile din fraudă nu sunt recuperate niciodată, a
arătat importanța majoră a prevenirii fraudei. S -a desprins concluzia că

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

6 existența unor organisme puternice, care să identifice frauda, în forma
inițială, este imperios nec esară astfel încât pierderile rezultate din
manifestarea acesteia să fie minime.
La nivel comunitar, Comisia Europeană a creat sisteme electronice ce
facilitează schimbul reciproc de informa ții, atât între autoritățile competente
din statele membre, precum și între acestea și O.L.A.F. S-a observat că sunt
întreprinse măsuri de transparentizare a activităților efectuate de autoritățile
fiscale, entitățile economice și persoanele fizice cu rolul de a limita fenomenul
fraudei, corupției și evaziunii fiscale. Pe lângă măsurile adoptate la nivelul
fiecărui stat, cheia cooperării în combaterea fraudei fiscale este schimbul de
informații. S -a reafirmat ideea că problema combaterii evaziunii și a fraudei
fiscale au devenit probleme globale, ce necesită adoptarea un or soluții globale,
astfel a fost prezentat noul standard global privind schimbul automat de
informații, adoptat în anul 2014.
La nivel na țional, frauda fiscală a fost abordată atât din perspe ctiva
organismelor profesionale, cât și din cea a reorganizării A.N.A.F., din anul
2013. Din perspectiva principalului organism profesional, CECCAR , a fost
realizat ă o analiză statistică privind implicarea în prevenirea fraudei. În
perioada 2011 -2012 , s-a urmărit corelarea numărului de contribuabili activi,
înregistrați la Oficiul Registrului Comerțului Mehedinți, pentru care este
obligatorie conducerea eviden ței contabile, cu numărul de clienți, beneficiari ai
prestărilor de servicii contabile, declarat în rapoartele de act ivitate ale
membrilor filialei CECCAR Mehedin ți. Între numărul clien ților înscri și ca
beneficiari ai prestărilor de servicii contabile în rapoartele de activitate ale
membrilor filialei CECCAR Mehedin ți și numărul contribuabililor activi înscri și
în eviden ța O.R.C. Mehedin ți, pentru care era obligatorie conducerea eviden ței
contabile, au fost constatate diferen țe semnificative. Având în vedere aceste
discrepan țe este pusă la îndoială credibilitatea informa ției contabile,
prezentată în situațiile financiare ale agenților economici, precum și calitatea
persoanei care f urnizează informația contabilă, din punct de vedere al
pregătirii profesionale și întocmirii formelor legale pentru prestarea de servicii
contabile.
În cel de al treilea capitol intitulat „Contro lul fiscal asupra persoanelor
juridice și asupra persoanelor fizice prin accesarea informa țiilor” am
supus analizei realizarea controlului fiscal atât asupra persoanei juridice , cât
și asupra persoanei fizice cu interese în entitatea economică: ac ționari, asocia ți
sau administratori.
În controlul fiscal asupra persoanelor juridice au fost detaliate informa țiile
financiar -contabile ce pot rezulta din analiza situa țiilor fiananciare, în func ție
de componen ța acestora. Modul în care poate fi procurată informa ția contabilă
a fost structurat pe trei niveluri de acces, astfel: nivelul 1, presupune accesul
oricărei persoane interesate la date publice ; nivelul 2, specific persoanelor
care î și desfă șoară activitatea în cadrul autorită ților care gestionează diverse
baze de date; nivelul 3, specific organelor de control ale Ministerului
Finanțelor Publice sau altor organe abilitate prin lege pentru a efectua
controale la agenții economici.
După prezentarea modului în care poate fi accesată informația contabilă,
s-a concluzionat că informațiile rezultate din contabili tatea unei persoane
juridice ar trebui conexate și extinse la persoanele fizice care dețin calitatea de

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

7 asociat/acționar sau administrator la persoana juridică investigată, din punct
de vedere al sursei de proveniență a averii deținute.
În controlul fiscal asupra persoanei fizice am avut în vedere perioada de
dinaintea Revolu ției din decembrie 1989 și cea după această dată, până la
momentul actual. Înainte de Revolu ția din decembrie 1989 controlul fiscal al
unei persoane fizice se făcea conform Legii 18/1968, celebra lege a ilicitului.
Am observat că, de și în unele cazuri au fost constatate abuzuri din partea
organelor de verificare, pe fond legea ilicitului a constituit un cadru de
referință, la care se puteau raporta bunurile deținute de o persoană în
contrapartidă cu veniturile declarate organelor fiscale.
După Revolu ția din decembrie 1989 controlul fiscal asupra persoanelor
fizice cu interese în entită țile economice a fost abordat pe două paliere.
Primul palier a avut în vedere persoana cu obliga ția de declarare a averii,
pentru care au fost adoptate o serie de acte normative care au avut drept scop
corelarea surselor de venit cu bunurile și sumele de ținute. Declara ția de avere
a devenit document publ ic începând cu anul 2003. Pentru declan șarea
verificărilor de către Agen ția Na țională de Integritate, suma considerată
diferență vădită, între averea deținută și veniturile realizate de persoana
investigată, trebuie să fie mai mare de 10.000 Euro sau echi valentul în lei al
acesteia.
Al doilea palier a vizat persoanele care nu au aveau obliga ția declarării
averii pentru care nu a existat nicio prevedere legislativă, privind corelarea
surselor de venit cu bunurile și sumele de ținute, până în luna decembrie
2010. Pentru prima dată, după Revolu ția din decembrie 1989, a fost
men ționat într-un act normativ faptul că veniturile constatate de organele
fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 16%
aplicată asupra bazei impozabile aj ustată. Pentru declan șarea controlului
fiscal diferen ța între veniturile declarate și situația fiscală personală trebuie să
fie mai mare de 10%, dar nu mai mică de 50.000 lei.
Corelarea informa țiilor de la nivelul persoanei juridice cu cele de la
nivelul persoanei fizice a avut în vedere considerentul că toate „instrumentele”
folosite de persoanele juridice, pentru reducerea sau a nularea impozitelor și
taxelor, au corespondent în creșterea averii persoanei fizice care deține
calitatea de asociat/acționar s au administrator în cadrul persoanei juridice.
În anumite cazuri, când asociatul/acționarul deține funcții cu obligații de
declarare a averii, pentru a nu intra în „vizorul” organelor fiscale bunurile și
sumele pentru care nu are proveniență legală sunt de ținute „scriptic” de
interpuși, iar în realitate sunt la dispoziția acestuia.
Pentru a în țelege cum ia na ștere și se dezvoltă frauda, în capitolul al
patrulea „Analiza mecanismelor financiar – contabile de fraudă fiscală ”
am urmărit modul în care se sustr ag de la plată obliga țiile fiscale, pe două
niveluri: comunitar și național.
În abordarea la nivel comunitar au fost analizate trei mecanisme de
fraudă.
Primul mecanism de fraudă a avut în vedere practicarea de circuite ilegale
de vânzare de bunuri, atât pe teritoriul statului membru U.E ., de unde au fost
efectiv livrate bunurile, cât și pe teritoriul României, unde se găseau
beneficiarii finali ai bunurilor achiziționate intracomunitar. Am constatat că

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

8 pierderile fiscale sunt înregistrate atât la nivelul statului membru de expedi ție,
cât și la nivelul României, ca stat beneficiar.
Al doilea mecanism de fraudă a vizat practicarea unui circuit legal de
vânzare de bunuri pe teritoriul statului membru U.E ., de unde sunt efectiv
livrate bunurile, urmat de un circuit ilegal de vânzare de bunuri pe teritoriul
României. S-a observat că pierderile fiscale sunt înregistrate la nivelul
României și constau în ascunderea sau diminuarea bazei impozabile la
calculul impozitului pe profit/venit și/sau TVA. Au fost identi ficate două
ramifica ții în sensul că scăderea din gestiune a mărfurilor achizi ționate
intracomunitar se făcea p rintr-o livrare intracomunitară fictivă sau prin
bonuri fiscale .
Al treilea mecanism a abordat fraudarea fondurilor europene , accesate de
benefic iari din România. În acest sens, au fost identificate circuite fictive de
aprovizionare de bunuri și servicii la valori supraevaluate, față de cele
practicate pe piață, prin interpunerea într -o achizi ție intracomunitară a unei
firme din România, cu un comp ortament fiscal specifi c firmelor fantomă.
Pierderile fiscale au fost atât la nivelul bugetului U.E., cât și la bugetul de
stat al României.
În abordarea la nivel na țional au fost analizate patru mecanisme de
fraudă fiscală practicate pe teritoriul Româ niei.
Primul mecanism a vizat frauda fiscală în come rțul cu amănuntul , prin
detalierea circuitelor de aprovizionare și comercializare de bunuri fără
documente legale. Implica țiile fiscale au constat în sustragerea de la plata
obliga țiilor privind impozit ul pe profit/veniturile microîntreprinderilor și/sau
TVA.
Al doilea mecanism de fraudă a relevat aprovizionarea fictivă de bunuri
și/sau servicii de la firme din România cu un comportament specific firmelor
fantomă . Au fost identificate două ramifica ții în utilizarea mecanismului.
Prima ramifica ție a vizat introducerea pe cheltuieli a bunurilor aprovizionate
fictiv, pentru avantajul fiscal. A doua ramifica ție a avut rolul de a crea
provenien ță pentru b unuri care există în realitate, dar nu au provenien ță
legală. Implica țiile fiscale ale mecanismului au constat în diminuarea bazelor
de impozitare, și “scoaterea” de sume din firma beneficiară.
Al treilea mecanism de fraudă s -a referit la comerțul cu de șeuri feroase
sau neferoase . Pentru a evita plata contribu ției la fondul de mediu și impozitul
pe venit , aferente de șeurilor achizi ționate de la persoane fizice, fără emitere de
documente , au fost practicate ci rcuite ilegale de aprovizionare.
Al patrulea mecasnism de fraudă a avut în vedere sustragerea de la plat a
obiliga țiilor prin cesionarea păr ților sociale , din care o componentă se referea la
o firmă cu datorii acumulate pe perioada de func ționare, iar cealaltă viza
sustragerea de la plata impozitului pe investi ții având ca bază impozabilă
diferen ța dinte valo area de vânzare și valoarea nominală a păr ților sociale.
Scopul ultimului capitol intitulat „Detectarea fraudei și optimizarea
controlului fiscal. Studii de caz” a fost de a adăuga valoare, prin studii de
caz, întregului demers științific și, astfel, să observăm cum informa ția
contabilă, rezultată din ver ificarea unei persoane juridice, este utilizată în
extinderea controlului fiscal asupra persoanei fizice ce de ține calitatea de
asociat, ac ționar sau administrator în cadrul persoanei juridice.

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

9 Primul studi u de caz, privind detectarea fraudei în comer țul cu amănuntul ,
a vizat, în special, analiza informa ției financiar – contabile regăsită în situa țiile
financiare publicate pe site -ul Ministerului Finan țelor Publice cu privire la
activitatea desfă șurată de o persoană juridică în perioada 2001 -2012. S -a
conturat ideea că cercetarea documentară prealabilă are ca rezultat formarea
unor ipoteze de lucru, care pot fi clarificate pe perioada desfășurării
controlului fiscal. Din analiza de risc efectuată a rezultat c ă agentul economic
supus investigației întrunește caracteristicile pentru a se încadra în „portretul
robot” privind contribuabilii care nu înregistrează obligațiile față de bugetul de
stat.
Al doilea studiu de caz a vizat detectarea fraudei în come țul
intracomunitar . În analiza efectuată au fost prelucrate informa țiile din bazele
de date ale A.N.A.F., privind o persoană juridică înregistrată fiscal în
România, de ținută de o persoană fizică de origine bulgară. Au fost identificate
circuitele ilegale de vânz are practicate de asociatul b ulgar, pe teritoriul
Bulgariei. Circuitele ilegale au reflectat faptul că bunurile au fost
comercializate efectiv pe teritoriul Bulgariei „la negru”, iar pentru descărcarea
gestiunii au fost î ntocmite documente privind livrări intracomunitare fictive
din Bulgaria în România. Pentru optimizarea controlului fiscal s -a conturat
ideea reducerii timpului în care sunt efec tuate schimburile de informații și
intensificarea cooperării directe între repre zentanții autorităților fiscale din
statele membre U.E .
Ultimul studiu de caz s -a axat pe detectarea fraudei în comer țul cu
ridicata efectuat pe teritoriul României. În analiza efectuată am avut acces la
informa ții publice, baze de date A.N.A.F., precum și la documentele de eviden ță
primară și contabilă ale persoanei juridice investigate. S -a conturat ideea că
sunt practicate circuite ilegale atât la aprovizionarea, cât și la comercializarea
bunurilor. În timp ce circuitele ilegale de aprovizionare presupuneau achizi ții
de bunuri sau/ și servicii de la firme cu comportament fiscal specific firmelor
fantomă, circuitele ilegale de vânzare av eau ca beneficiari firme reale.
Circuitul banilor privind plă țile către firme le furnizoare a avut ca „fundament”
depuneri însemnate în numerar ale asoc iatului. Caracterul fictiv al
depunerilor în firmă a reie șit și din faptul că asociatul nu deținea documente
privind provenien ța legală a acestor sume, având în vedere și faptul că în
ultimii zece ani nu a ob ținut venituri impozabile.
Din studiile de caz a nalizate s -a conturat ideea că după efectuarea
opera țiunilor de fraudă persoanele fizice implicate de țin a șa numi ții „bani
negri”, pentru care nu există provenien ță legală. De as emenea, s -a desprins
ideea că în cazul în care organul fiscal ar avea „punctul de sprijin” într -o
declara ție de patrimoniu, la nivelul persoanei fizice, actualizată anual cu
bunurile și sumele dobândite, controlul fiscal ar putea avea o altă viziune de
abordare, atât a persoanei juridice, cât și a persoanei fizice, cu interese în
cadrul persoanei juridice. În acest sens, sumele, fără provenien ță legală,
obținute în toate domeniile de activitate, inclusiv prin mită și corup ție, „ar
scoate capul”, mult mai u șor. În completarea aceastei observa ții am avansat
ideea existen ței unui flux i nforma țional, atât pentru persoanele juridice, cât și
pentru persoanele fizice, în ceea ce prive ște analiza informa ției financiar –
contabile, în corela ția surselor de finan țare cu activele de ținute, ceea ce, în
opinia noastră, ar crea alte premise de verif icare fiscală.

CONTABILITATEA -SURSĂ DE INFORMA ȚII PENTRU OPTIMIZARE A CONTROLULUI FISCAL

10 Concluzia generală desprinsă este că, pe lângă măsurile ferme, adoptate
la nivelul fiecărui stat membru, sunt necesare eforturi conjugate, atât la nivel
comunitar, cât și la nivel global, pentru combaterea evaziunii și fraudei fiscale.
Apreciem că abordarea teoretică întreprinsă, precum și analiza modului
de func ționare a mecanismelor de fraudă, prin studii de caz, au condus la
realizarea obiectivului propus, de conturare a unei imagini de ansamblu în
verificarea fiscală, prin corelarea inf orma ției contabile , rezultată din analiza
entită ților de ținute, cu cea existentă la nivelul persoanei fizice, cu interese
într-o entitate.
Cercetarea referitoare la utilizarea informa ției contabile în optimizarea
controlului fiscal s -a concretizat, într -o anumită măsură, prin rezultate
descrise în prezenta lucrare, dar și în lucrările și articolele publicate de
autorul lucrării, și astfel, considerăm că lucrarea nu epuizează toate aspectele
teoretico -metodologice și aplicative pe tema abordată, ci poate re prezenta un
punct de reper spre o nouă abordare a problematicii care poate surprinde
aspecte neabordate în prezenta lucrare. Totodată, credem că aspectele
teoretice și cele aplicative, înso țite de opiniile, concluziile și propunerile
formulate în cadrul lu crării pot fi folositoare, atât în rândul teoreticienilor, cât
și practicienilor în domeniu.