Afacerile romanesti – intre moralitate si legalitate [617562]

Afacerile romanesti – intre moralitate si legalitate
Abstract:
Consideram ca sunt multi factori care pot sa stimuleze dezvoltarea constiintei etice, pana la atingerea
stadiilor superioare de evolutie, iar unul dintre acestia este educatia. Etica in calitatea sa de autolegiferare
universal a si obiectiva, nu este intotdeauna prezenta si nici evident a in compor tamentul firmelor romanesti,
pentru ca nu toate au acelasi nivel de competenta etica. Comportamentul etic cere ca ratiunea sa controleze
vointa, lucru care se dobandeste atat prin invatare, dar mai ales prin practica, prin exercitiu, sa se treaca de la
perceptia eticii ca fiind o componenta periferica, la statutul de componenta de baza a practicilor de afaceri la
nivelul cat mai multor firme romanesti.
Cuvinte cheie: comportament etic, etica in afaceri, moralitatea deciziilor manageriale, cod de etica.
Anal izand economia Romaniei dupa anul 1989, aceasta a cunoscut un deceniu de instabilitate și declin
economic, cauzat într -o anumită măsură de o bază materiala depășită și de lipsa unor reforme structural
coerente. O alta problema din acea perioada poate fi cat alogata acum drept un “sindrom de decompresie severa”,
in fapt o manifestare exuberanta a tuturor formelor de initiative particulare, dupa atatia ani de represiune,
descrisa prin aparitia prea multor partide politice, prea multe universitati etc. Totuși, î ncepând cu anul 2000, in
plan economic, România a cunosc ut transformari importante, devenind o economie bazată pe o stabilitate
macroeconomică relativă si caracterizată printr -o creștere sustinuta, o rată redusă a șomajului și o rată a inflației
în scăde re.
În urma privatizărilor și a reformelor care au avut loc la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, s-a
constatat o mult mai mica interventie a statului asupra economiei din România , decât în cazul altor economii
europene . Criza economic a manifestata pe plan mondial din perioada 2007 -2009 a afectat si Romania, unde a
avut avut impact asupra tuturor sectoare economice, concretizat in scădere a considerabilă a cererii, cresterea
numărului împrumuturilor și instabilitate a a cursului de sch imb al monedei naționale.
A fost poate perioad a in care Romania a cunoscut ade varata fata a capitalism ului, care nu poate exista deca t cu
purtători i valorici ai practicilor capitaliste. Reactia mediului de afaceri romanesc a fost poate mai incetinita si
din cauza faptului ca , în economia românească de dinainte de ’89, n-au existat “insule de capitalism ”, iar tot
ceea ce presupunea „spiritul antreprenorial“ era repede descurajat. Contextul crizei mondiale a fost momentul
in care s -au ridicat cele mai acute intrebari cu privire la principiile care trebuie sa guverneze actiunile firmelor
romanesti . Economia romaneasca se afla si ea sub presiunea complexului de forte de natura economica,
tehnologica si politica , supunandu -se procesului internationalizari i economice din era globalizarii: “ economia
mondiala se formeaza prin procesul globalizarii pietelor”.1 Practic asistam la tranzitia de la formele clasice de
afaceri, la o configuratie mult mai complexa, “in care prevaleaza imbinarea si intrepatrunderea t ot mai
accentuate a fluxurilor comerciale, tehnologice, de investitii si servicii – dirijate si derulate tot mai mult prin
intermediul retelelor globale, inlesnite prin progresele tehnologice spectaculoase di n sfera informaticii si
telecomu nicatiilor”.2
Putem spune ca asistam la o crestere a complexitatii afacerilor sub toate aspectele lor. Din perspective
capitalismului global, afacerile trebuie regandite din prisma orizontului cel mai inalt si cuprinzator al reflectiei

1 Andreff Wladimir, Les Multinationales globales, Edition La decouverte, Paris, 1996, pag. 79.
2 Badescu V.S., Etica in afaceri, Editura ProUnivessitaria, Bucuresti, 2014, pag.42.

umane, cel etic , iar “etica a facerilor nu trebuie sa fie etica aplicata afacerilor, ci insusi fundamentul afacerilor”.3
Dincolo de orice context economic -socila , este evident faptul ca oamenii , si in special cei de afaceri, au nevoie
de un sistem etic care sa fie axat pe valori precum responsabilitatea si onestitatea. Referindu -ne la contextual
economic romanesc, credem ca ar trebui ca oamenii de afaceri sa constientizeze ca este mai profitabil pe termen
mediu si lung sa -si dezvolte propria lor moralitate , pentru a -si atrage profitul f irmei, mizand pe realitatea ca, cu
cat aceasta moralitate este mai puternica, cu atat ea va contribui la consolidarea reputatiei firmei .
Intrebati despre semnificația termenului etică , oamenii de afaceri americani au dat cateva
răspunsuri tipice: 1. „Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele imi spun că este bine sau rău; 2. Etica este
legată de credința mea religioasă; 3. A fi etic inseamnă să respecți legea; 4. Etica reprezintă modelele de
comportament acceptate de societate; 5. Nu știu ce in seamnă acest cuvant.“4
Se poate constata ca ruptura dintre etica filosofică a afacerilor și practicienii afacerilor se explică prin
caracterul problematic din punct de vedere moral pe care -l presupune „scopul afacerilor “.
Intrebarea de natura etica in ceea ce priveste afacerile este prin ce mijloace și cu ce consecințe se obține
rentabilitatea . In momentul actual, orice om , cu sau fără pregătire economica , este de accord că termenul de
etica afacerilor este sinonim cu ideea de comportament corect, cinstit in sfera schimburilor de bunuri, a
afacerilor de orice fel . Asta i nseamnă că, societatea este dispus a să accepte că moralitatea elementară (să nu
furi, să nu minți) cuprinde nu numai relațiile interpersonale di recte sau cele publice ci și activ itățile diverse
cuprinse in sintagma „afaceri“.
Un pas necesar consideram ca este definirea eticii in afaceri, avand in vedere ca in literature de
specialitate demersul nu este unul nou. Cele mai cunoscute opinii o defines c drept ” perspectiva etica, fie
implicita in comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ care face afaceri”.5 De
George R.T. situeaza astfel etica in afaceri la nivelul unei descrieri a ceea ce declara si ceea ce face efectiv un
agent economic, in raport cu an umite consideratii etice.6
Etica mai este definite ca “acel set de principia sau argument care ar trebui sa guverneze conduit in
afaceri, la nivel individual sau colectiv”.7 Potrivit acestei definitii, ar trebui sa fim de acord ca exista lucruri pe
care oa menii de afaceri nu ar trebui sa le practice in activitatea lor, etica delimitandu -se la nivelul normelor de
comportament moral.
O definitie mai apropiata de realitate si mai acceptata in practica ar fi : “etica in afaceri este astudiul
modului in care normele morale personale se aplica in activitatile si scopurile intreprinderii comerciale. Nu este
un standard moral separate, ci studiul modului in care contextual afacerilor pune persoanei morale, ce
actioneaza ca agent al qacestui system, propriile sale problem specifice”.8
In opinia specialistilor romani, etica afacerilor es te ” o etica economica, definita ca o forma particulara a
eticii apl icate, un ansamblu de norme morale care vizeaza conduit a comerciantilor in activitatea economica, atat
la nivel in dividual, cat si colectiv”.9
Bineinteles ca fata de toate definitiile aflate in discutie, foarte multi oameni de afaceri isi manifesta
scepticismul in ceea ce priveste relevant a eticii in afaceri, atat fata de toate problemele lor curente, cat si fata de
dilemele practice cu care ei se confrunta in activitatea zilnica.
Atat dezvoltarea cat si parcursul practice al afacerilor se afla la anumite nivele ale moralitatii,
incadrandu -se in modelul de dezvoltare morala a lui Kolhberg,10 care a fost pus in context ual afacerilor in sase
trepte11, pe care le vom analiza din perspectiva economica romaneasca:

3 Lewia P.V., Defining Business Ethics, Journal of Business Ethics, 1985, pag. 839.
4 Mitchell Charles, International Business Ethics, World Trade Press, Novato, California, 2003, pag.8.
5 De George R.T., Business Ethics, 3rd edition, New York, Mac Milla, 1990, pag. 12.
6 6 De George R.T., Business Ethics, 3rd edition, New York, Mac Milla, 1990, pag. 5.
7 Lewis P.V., Defining Business Ethics, Journal of Business Et hics, 1985, pag. 839.
8 Nash L., Good intentions Aside, A Manager”s Guide to Resolving Ethical Problems, 2nd edition, Boston, Massachusetts, Harvard
Business School Press, 1995, pag.5.
9 Iamandi I.E., Filip R., Etica si responsabilitate sociala corporativa in afacerile international e, Editura Economica, Bucuresti, 2008,
pag. 28.
10 Kolhberg Lw., The Meaning and Measurement of Moral Development, Clark University Press, Worchester, Mass, 1981, pag. 216.

 Prima treapta este cea de debut al rationalitatii morale, si poate fi descrisa prin expresia
conceptuala: putera, forta reprezinta temeiul dreptatii. In aceasta et apa cel mai tare isi impune
vointa, folosind atunci cand este nevoie si forta fizica sic ea materiala. Este o “ legea jungle”,
sinonim cu lipsa totala de constientizare morala, etapa care poate fi usor recunoscuta cu perioada
anilor 90” din economia roman easca, cand era chiar si un vid legislativ in domeniul economic;
 Cea de -a doua etapa poate fi surprinsa prin expresia: totul este admis, ceea ce s -a si intamplat in
Romania de la sfarsitul anilor 90” si prina jumatate a anilor 2000. A fost etapa in care
intreprinzatorii romani au crezut ca pot face orice pentru a obtine profituri cat mai mari, atata
timp cat nu au fost descoperiti. Este perioada in care s -a constatat neplata impozitelor pe scara
larga, tradusa intr -o evaziune fiscal la cele mai inalte cot e, mita data ofocialitatilor, sau practici
precum declaratii vamale false, nerespectarea intelegerilor. La acest nivel putem spune ca
functioneaza ration amente destul de fracvent auzit in mediul de afaceri ro manesc: “ Nu ma
intreba de primul milion”;
 A tre ia etapa corespunde urmatoarei caracterizari: maximizarea profiturilor pe termen lung. Este
etapa in care s -a constientizat necesitatea maximizarii profitului actionarilor, vizandu -se obi ctive
pe termen mai lung. Este perioada parcursa de afacerile romanes ti dupa mijlocul anilor 2000,
cand au inceput sa se gandeasca la idea de afacere sanatoasa si durabila, iar actionarii au inceput
sa fie dispusi sa gandeasca la un “interes mai general”. Este perioada in care Romania s -a
pregatit pentru integrarea in UE, c u masuri preponderent legislative, lucru care a condus la o
oarecare conformare si a mediului de afaceri.
 Cea de -a cincea etapa este caracterizata prin conceptual de stakeholder, astfel ca misiunea
economica si sociala a firmelor trebuie sa tina cont si de interesele altor grupuri particulare, cum
ar fi clientii, furnizorii, angajatii, comunitatea locala sau regional, fara a mai pune pe prim plan
interesul strict al actionarilor. La acest nivel, pe langa considerentele de ordin financiar, firmele
trebuie sa tina cont si de indicatori precum calitatea produsului/serviciului, gradul de satisfactie
al consumatorului, autorealizarea profesionala si sociala a angajatilor, protejarea mediului
inconjurator. Este de fapt etapa parcursa in present de afacerile romane sti, dar fiind un concept
“importat”, conformarea este, cel putin in present, mai mult la nivel declarativ.
 Treapta a sasea poate fi caracterizata cel mai bine prin conceptual de intreprindere cetateneasca –
sociala. Acestei etape ii revine misiunea redefini rii activitatii economice in societate. Judecata la
acest nivel tine seama de cateva fapte considerate fundamenatle pentru lumea de azi: a) sunt
problem grave de care sufera omenirea; b) lumea afacerilor trebuie sa aiba un rol primordial in
rezolvarea aces tora;c) un intreprinzator la acest nivel de constiinta nu va mai fi animat de stimuli
financiari, ci si de idea de a face bine in societate. Un asemenea stadiu corespunde de fapt
conceptului de “ comunitate morala”.12
Analiza practicilor managerial de la ni velul firmelor romanesti arata faptul ca etica afacerilor nu este
inca o problema care sa ii preocupe pe intreprinzatorii romani, care considera chiar ca a face afaceri
profitabile si a avea un comportament etic sunt aspect care se exclude reciproc. Acest lucru nu poate
fi considerat socant, ca lipsa de responsabilitae si cinste in afaceri, daca urmarim cu atentie
fenomenele specifice perioadei de tranzitie de la o economie centralizata, la cea de tip capitalist .
Lipsa de moralitate a indivizilor are drept consecinta generala, instabilitatea sociala. Daca nu
exista o baza morala solida putem aprecia ca se poate ajunge p ana la tulburari politice grave . Aceasta
este de fapt situatia Romaniei in momentul de fata. Desi comportamentul etic pare sa nu contribui e
la prosperitatea unei firme, cel putin pe termen scurt, pe te rmen lung insa, conduita morala ajuta la
stabilizarea si chiar la cresterea profitului unei firme. Problema pe care am pus -o in discutie se re fera
la legalitatea versus moralitatea afacerilor roma nesti. Chiar din enuntare rezulta ca aceste doua
component ale ordinii sociale coexista, pentru ca prima provine de cele mai multe ori din cea de -a
doua, deci morala nu este considerate izvcor de drept. Se poate spune ca baza lela este o baza

11 Starcher G., Etichs and Entrepreneurship -an Oximoron, A . Transitionto a Free Market Economy in Eastern Europe, EBBF , 2003 , pag.
129.
12 Rachels J., Introducere in etica, Editura Punct, Bucuresti, 2000, pag. 179.

morala, dar c eva mai restransa. Dar cele doua component ale ordinii sociale au insa acelasi scop,
acela al regularizarii raporturilor sociasle si orientarea activitatii lor. Dar ordinea sociala nu se
impune de la sine, ci este rezultatul unor actiuni din partea grupur ilor sociale primare, a
organizatiilor cu c aracter politic, juridic, educative, religios. In Romania activitatea de afaceri este
reglemetata printr -o serie de acte normative, cuprise cu preponderenta in Codul Fiscal si Codul
Muncii.
Analizand mediul de afaceri romanesc, in care 99% sunt IMM -uri, putem constata ca nu exista coduri
etice formulate explicit la acest nivel, ci doar regulamente interne, ca o respectare formala a unei obligatii
legale, potrivit dispozitiilor articolului 246 din Codul Muncii, p rin care angajatorul are posibilitatea de a
implementa la nivelul intreprinderii regului si politici proprii, sub rezerva legalitatii acestora. Prin intocmirea
regulamentului intern, angajatorul se oblige sa respecte dispozitiile legale prevazute in Codul Muncii13, iar
prevederile regulamentului intern trebuie sa se circumscribe principiului bunei – credinte a participantilor la
raporturile de munca sis a nu contina regului sau obligatii imorale: a) reguli privind protecția, igiena și
securitatea în muncă în cadrul unității ; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării
oricărei forme de încălcare a demnității ; c)drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților ; d) procedura
de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților ; e) reguli concrete privind disciplina
muncii în unitate ; f) abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile ; g)reguli referitoare la procedura disciplinară ;
h) modalit ățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specific .
O analiza care a luat în considerare dimensiunea IMM -urilor14 din Romania , a constatat
următoarele: – microîntreprinderile înregistrează cel mai des percepții negative și cel mai puț in frecvent
aprecieri pozitive atât în ceea ce privește starea actuală, cât și evoluția viitoare a mediului de afaceri ; –
firmele mici dețin cele mai mari procentaje ale entităților în care se consideră /se estimează că mediul
economic este/ va fi favorab il dezvoltării afacerilor în prezent și în viitor ; – firmele de mărime medie
consemnează proporții mai ridicate ale IMM -urilor în care se consideră că mediile anilor viitori vor fi
neutre. In cadrul aceluiasi studiu15, dintre evoluțiile contextuale care se consideră că vor influența
negativ activitatea și performanțele IMM -urilor în anul acesta, cel mai frecvent semnalate au fost
evoluția cadrului legislativ (în 45,80% din totalul firmelor investigate), corupția (29,20%), criza
economică mondială (26,64%), b irocrația excesivă (26,64%), politicile băncilor din România față de
firme (24,82%) și insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului , de a contracara efectele viitoarei
crize mondiale (23,81%).
In aceasta perioada etica deciziilor luate la nivelul firmelor reprezinta subiectul cel mai mult
discutat . Sunt preze nte frecvent situatii in care sunt implicati intreprinzatori/ directori de societati
comerciale, in care ignora sau se neglijeaza aspect importante ale vietii sociale, si care sunt de natura s a
aduc a prejudicii societatii in general . Se ignora foarte usor faptul ca decizia in afaceri are si o
componenta etica, prin care stabileste si impune o condu ita care trebuie sa fie in conformitate cu
anumite valori fundamentale, reguli, principii, legi si norme. In aceste conditii, practica managerial
fireasca ar trebui sa o constitui o atitudinea favorabila fata de comportamentele, conceptele, ideile si
modelele pe care le statueaza etica, acea stiinta care ofera coordonatele morale ale existentei si acti vitatii
omului. Principalii factori care determina nivelul eticii managerial sunt reglementarile legale, normele si
regulamentele comunitatii, codurile etice ale sectoarelor de activitate economica, regulamentele
firmelor, starea firmei si caracteristicile sale individuale, precum si presiunea sociala. Daca ne referim la
Codul Fiscal, atunci nu putem sa nu remar cam cele aproximativ 261 de modi ficari aduse pentru anul
2018, dup a alte 178 de modificari din anul 2016, efectele pentru mediul de afaceri din Romania fiind
traduse in pierderea oportunitatilor, a dica mai putine locuri de munca, mai putine taxe pentru bugetul de
stat si pierderea avantajelor pe care orice potential investirie il poate aduce.

13 Legea nr. 53/2003 actualizata pentru anul 2018
14 Carta Alba a IMM -urilor din Romania , anul 2017, pag. Nr. 36.
15 Carta Alba a IMM -urilor din Romania , anul 2017, pag. Nr. 47.

Ideea de a se face demers ul de alca tuire a unui co d etic ar trebui sa plece de la baza firmei – de la
opinia angajatului , vazuta ca fiind foarte valoro asa. Codurile de etica si conduita profesionala, adica
acele documente care contin norme care sa reglementeze aspectele morale si cele profesionale implicat e
in activitatea unei intreprinderi , trebuie sa se bazeze pe valorile si principiile angajatilor acelei
intreprinderi , altfel, se pune intrebarea : cum po ti cere unui angajat sa respecte un cod de etica pentru
care angajatul respectiv nu simte nici un atasa ment , fiindca nu contine valori pe care el sa le
impartaseasca? Bineinteles ca este un proces complex, prin care angajatii sunt implicati in identificarea
valoril or lor co mune pentru a se putea dezvolta un cod de etica valid la nivelul firmei .
Concluzii :
Realitatea mediului de afaceri din Romania arata ca multe firme nu actioneaza din perspective
etice, la baza activitatii lor de afaceri aflandu -se alte conceptii, unele venind chiar in contradictie cu
cerintele eticii si responsabilitatii. In noul context, etica afacerilor trebuie sa faca parte din evolutia
previzibila a firmelor romanesti , cu toate ca acum nu toata lumea este convinsa de oportunitatea eticii de
a se pronunta asupra conduitei agentilor economici. Cu timpul insa, intreprinzatorii/managerii r omani
vor accepta cu siguranta sa tina cont de corectitudine si leg alitate in deciziile de afaceri, chiar ci numai
din perspectiva cresterii profitabilitatii. Putem spune ca este vorba de a reflecta asupra consecintelor pe
care deciziile intreprinderilor le au asupra societatii in general .