ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI [617559]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEM ENT

PLAN DE AFACERI
S.C. MICA ITALIE SRL

REALIZAT DE:
IANCU ANA MARIA
GRUPA: 156
SERIA: B
AN: 3

BUCURESTI
2019

CUPRINS

1. Sinteza planului de afaceri
2. Prezentarea intreprinderii
3. Produsele si serviciile firmei
4. Programul de marketing si de vanzari
5. Programul de dezvoltare a produselor si/sau serviciilor
6. Programarea activitatilor operationale
7. Managementul activitatilor
8. Planul financiar
9. Oferta intreprenoriala

1. Sinteza planului de afaceri
Descrierea succinta a firmei
S.C. Mica Italie SRL. este o firma a carei principala afacere este in sectorul tertiar (servicii), respectiv
un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis in orasul Bucuresti si va oferi servicii d e o calitate
deosebita de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de
atractie, va concura designul interior distingandu -se prin mobileru l deosebit si modul de decorare, dar
si mancarea italieneasca si nu in ultimu l rand muzica de ambient .
Italia este o destinație de vis pentru oricine iubește mâncarea și băutura bună. Dar nu e nevoie să
călătorești ca să te delectezi cu deliciile italiene. Poți aduce Italia la tine acasă dacă încerci rețetele
delicioase de paste sa u pizza.
Totuși, nu uita că acestea sunt cele mai cunoscute mâncăruri din bucătăria italiană , dar nu sunt
singurele delicii pe care le propune această țară.
Bucătăria italiană este una din cele mai cunoscute din lume și a influențat cultura culinară a mul tor țări.
Prezentarea produselor
Meniul propus va fi variat, vom aduce diverse tipuri de mancare din diverse regiuni ale Italiei.
Cateva exemple de feluri de mancare, care vor fi in meniul restaurantului sunt: risotto, lasagna,
minestrone, salata cu mozza rela, dar si faimoasa pizza.
Aceste feluri de mancare, sunt doar o parte din ceea ce va cuprinde meniurile restaurantului nostru.
Preturile vor varia in functie de tipul de mancare si de compleitatea acestora. Meniul va fi diversificat
si complex, cu manc aruri specifice bucatariei italienesti. Toata mancarea va contine ingrediente
naturale si de cea mai buna calitate.
Piata potentiala
Piata potentiala este reprezentata, de persoane de toate va rstele. Totusi piata tinta a intreprinderii o
constitu ie persoan ele cu varsta intre 18 -40 ani.
Chiar daca restaurantele sunt multe si diversificate, mai ales in Bucuresti, acest mic restaurant italian
va fi de succes, deoarece toata mancarea va fi specifica Italiei, iar toate ingredientele vor fi de cea mai
buna calita te, de asemenea si bucatarii nostri, vor avea o experienta vasta in bucataria italieneasca.
Clientii cu disponibilitate de a cheltui vor constitui piata tinta si vor oferi o imagine de prestigiu
restaurantului.

Proiectiile cercetarii de piata
Dupa ce am observat cam ce vor clientii, am aflat ca le place sa incerce mancarea din diferite colturi
ale lumii, fara a fi nevoiti sa calatoareasca in acea tara. De aceea ne -am gandit sa aducem mancarea din
Italia la noi tara, este o mancare pe care mai toata lumea o prefera, cum ar fi pastele si pizza, dar si
mancaruri specifice anumitor regiuni.
Prin urmare un astfel de restaurant ar putea sa intre usor, usor pe piata din Romania, deoarece este ceva
comun, dar in acelasi timp vine si cu ceva nou in realizarea lui .
O alta caracteristica proprie afacerii va fi persona lul de deservire, acesta evident iindu -se prin
comportament, tinuta si”eticheta”.
Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive restautrantului , concretizandu -se in
castigarea unei cliente le fidele, daca nu frecvente, dispusa sa cheltuiasca pentru a -si oferi un serviciu
diferentiat.
Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul sau va da clientilor sai
certitudinea unui serviciu deosebit.
Avanatjul competitiv al produselor
Ne axam pe pret si calitate. Vrem ca prin mancarea pe care o vom servi clientilor sa aducem o parte
din Italia, prin gustul si savoarea mancarii . De asemenea, vrem ca produsele noastre sa fie de cea mai
buna calitate, dar in acelasi timp vre m ca preturile sa fie accesibile astfel incat clientii sa fie multumiti
atat de mancare dar si de pretul acesteia. Vom analiza concurenta si in functie de aceasta vom incerca
sa oferim cli entilor preturi accesibile, dar mancare de calitate si mereu proasp ete. Toata mancarea va fi
facuta de catre bucatari cu experienta in acest tip de bucatarie.
Principalele aspecte financiare implicate
Modul de finanțare: în totalitate din aportul asociaților.
Profitabilitatea afacerii
O astfel de afacere este profitabila, daca are clientela, restaurantele cu putini clienti sunt m ai putin
profitabile sau chiar deloc, de aceea unele se si inchid, la putin timp dupa deschiderea lor. Pentru a
avea o afacere profitabila, trebuie sa venim cu ceva nou, cu ceva diferit fata de restul, prin decor,
mancare etc.
Un restaurant este o afacere profitabila, clientii vin, mananc, iar daca sunt multumiti de servicii, revin,
poate chiar il si recomanda altor persoane. Clientii sunt cei care decid viitorul afacerii.

Echipa manageriala
Echipa manageriala se va pune la punct dupa deschiderea restaurant ului. Ana si Madalina sunt cele
doua asociate. Iar managerii ce urmeaza a fi angajati, trebuie sa aiba experienta in domeniu dar si
studii superioare, si de asemenea sa stie sa lucreze in echipa.
Oferta sau propunerea adresata destinatarului planului de a faceri
Pentru a putea deschide acest restaurant este nevoie de inchirierea sau cumpararea unui spatiu, in
Bucuresti in Centru Vechi, ceea ce poate fi destul de costisitor , aproximativ 5 000 euro .
Principalele actiuni ce trebuie desfasurate pentru deschide rea restaurantului :
1. inchirierea unui spatiu in Centru Vechi ;
2. amenajarea spatiului ( zugravire , decorare etc.);
3. achizitionarea mobilierului necesar si a ustensilelor (congelatoare, aragaze, hote ,gratar ,
tigai, oale, vesela, tacamuri, mese, scaune etc.) ;
4. aranjarea spatiului de lucru;
5. finalizarea si inaugurarea.
Valoarea totala a afacerii este estimata la 100 000 euro, aceasta suma presupune acoperirea tuturor
cheltuielilor pentru lansarea restaurantului .
Iar profitul estimat in primul an este de 20 000 euro, daca nu se apeleaza la credite.
2. Prezentarea intreprinderii
Societatea comerciala din punct de vedere a formei se doreste a fi „Societatae cu raspundere limitata –
SRL”. Are ca principal obiect de activitate restaurant cu codul CAEN 5610, cu un capital social de
400 lei. Sediul este situat in Bucuresti.
S.C. Mica Italie S.R.L se doreste a fi o firma care prin serviciile pe care le va oferi, va fi sa schimbe
imaginea restaurantelor din Bucuresti , prin aparitia unuia „mai altfel” decat celelalte. Principalul scop
al afacerii este de a reusi atragerea unei clientele fidele, si mai ales deosebite, chiar daca aceasta
necesita timp si investitii ridicate.
Strainii, functionarul „cu dare de mana”, micii s au marii proprietari, intreprinzatorii desucces,
intelectualii sau oamenii de cultura, toti acestia trebuie sa formeze in mare clientela restaurantului.
Acest restaurant ar trebui sa fie un restaurant select prin el insusi, select prin ceea ce ofera, prin
atmosfera sa, prin clientii sai.
Capitalul necesar initie rii afacerii este evaluat la 471.2 00.000 lei (cheltuieli de lansare, costul utilajelor,
a echipamentelor, a mobilierului si mijlocului de transport si cheltuielile previzionate a fi facute in
prima l una de desfasurare a activitatii ).
Forma juridica – SRL- a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive:

 raspundere limitata a asociatilor;
 capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor;
 formulare simple la constituire;
 capit al social redus.
Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica: obiect limitat de activitate nu constituie
un impediment pentru scopul propus.
Activitatea vizata prin constituirea societatii este in sectorul tertiar respectiv servicii, con cretizat in
deschierea unui restaurant cu specific italienesc .
Produsele oferite, asa cum s -a precizat, vor avea in general specific italienesc. Se vor avea in vedere si
preparate de bucatarie selecta, deosebita prin calitate, aroma si savoare.
Restaurant ul prin care se vor oferi serviciile, numit ,, La Classe”, va fi pe cat posibil amplasat in zona
centrala a orasului. Calitatea, modul de prezentare al preparatelor, serviciul si amabilitatea personalului
si nu in ultimul rand amplasarea vor fi atuurile ac estui restaurant.
Ca perspective se va incerca, in principalele orase ale tarii (Constanta, Timisoara, Brasov) dezvoltarea
unui lant de restaurante. Ele vor avea aceeasi fatada exterioara, aceeasi firma (nume, tip de scris,
culoare) si decoratiuni interioar e.
In ceea ce priveste meniul oferit va fi identic in toate orasele, fara diferente notabile. Se va evita
oferirea de specialitati culinare care nu exista in planul de productie al vreunuirestaurant echivalent
aflat in alt oras. Intr -un cuvant, meniul va f i acelasi pentru intreglantul de restaurante tinand cont de
gusturile consumatorilor din fiecare oras si incercand o cat mai buna satisfacere a cerintelor generale
indiferent de zona de provenienta.
Dezvoltarea unui lant de restaurante este o politica nece sara pentru atingerea unor scopuri pe termen
mediu si lung (formarea unei clientele fidele, selecte, marirea profitului societatii). Prin aceasta
strategie se evita fluctuatiile in nivelul general al vanzarilor societatii, aplatizand nivelurile minime si
maxime generate de perioadele estivale.
Concretizand, in cazul unui restaurant amp lasat in municipiul Bucuresti maximul incasarilor se va
inregistra pe toata perioada anului ; in schimb maximul profiturilor inregistrate intr -un restaurant din
Constanta se va observa in trimestrul III (lunile iu lie-august). Analizand in continuare restaurantele
aflate in oras ele Timisoara, Brasov vor inregistra cele mai inalte rate ale profiturilor pe intreaga
perioada a anului, fara fluctuatii semnificative, datorita ampasar ii in zonele vestice si sudice, cele mai
dinamice din punct de vedere al dezvoltarii economice.
Pe plan local nu se vad posibilitati de extindere si nici nu s e va urmari acest lucru. In Bucuresti firma
va detine un singur restaurant pentru a asigura exclus ivitatea si unicitatea serviciu lui. Se va incerca
imbunatatirea pe cat posibil a serviciilor, a meniurilor, dotarea cu noi utilaje, echipamente (noi anexe
pentru bar) daca toate aceste investitii duc la cresterea productivitatii muncii, scaderea consumuri lor
energetice si prezinta un nivel ridicat de fiabilitate avand ca rezultat spo rirea profitului.

3. Produsele si serviciile firmei
Activitatea vizata prin constituirea societatii este in sectorul tertiar,respectiv servicii,concretizat in
deschierea unui restaurant cu specific italienesc.
Restaurantul este alcatuit din 2 parti principale: sala de mese si bucataria.
Sala are 100 m² si ofer a o capacitate de aproximativ 40 -45 de locuri. Mobilierul este din lemn, pentru a
parea mai rustic, iar peretii vor fi refl ecta Italia .
Bucataria are 36 m² si este impartita si ea pe mai multe zone, fiecare echipata corespunzator: gratarul,
cuptorul, aragaz , locul de preparare al salatelor, al garniturilor. Locul de s palare a vaselor se afla intr –
un loc retras de zona de preg atire si preparare a mancarii pentru a se evita distrugerea calitatii
mancarii. Exista de asemenea o magazie de depozitare a produselor, dotata cu frigidere frigorifice in
care se pastreaza fiecare clasa de produs separat.
Pentru a acoperi o capacitare mai mare de clienti, pe timp de vara se insta leaza mese in fata
restaurantului .
Produsele oferite, asa cum s -a precizat, vo r avea exclusiv specific italienesc .
Meniul cu specialitate sarbeasca este alcatuit din:
Gustari reci : salmone affumicato (somon afumat, rucola, unt, lamaie ); buratta fresca ( burata proaspata
italieneasca ); prosciutto con ananas ( jambon italian cu ananas ); prosciutto e mozzarela (jambon italian
si mozzarella ); formaggi misti ( mix de b ranza); carpaccio di vitello (carpaccio de vita, rucola,
parmezan, ulei de masline ); caprese con prosciutto (rosii, mozzarella, jambon italian);
Paste : spaghetti al pomodoro fresco (spaghete cu rosii proaspete); penne adagio (pene, somon afumat,
gamereti, spanac, smantana); spaghetti al tonno (spaghete cu ton, sos de rosii, patrunjel); gnocchi al
pesto (gnocchi cu crema de busuioc); spaghetti alla carbonara (spaghete, pancetta italiana, ou,
smantana); penne ai quatro formaggi (pene cu 4 feluri de branza);
Felul 2 : petto di pollo ai quattro formaggi (piept de pui cu 4 f eluri de branza); petto di tacchino con
asparagi (piept de curcan, sparanghel, sos de vin alb); pollo fra diavola (piept de pui, legume, ulei de
masline, orez); filetto di vitello ai quattro formaggi ( muschi de vita cu 4 feluri de branza); straccet ti di
vitello con rucola e parmigiano (file de vita, rucola, parmezan, ulei de masline);
Carne la gratar : filetto di vitellino ( muschi vitel de lapte); braciola di maiale (cotlet de porc/file de
porc); filetto di vitello (muschi de vita); petto di pollo (p iept de pui); petto tacchino (piept de curcan) ;
Garnituri : patate al forno (cartofi la cuptor); legumi al tegane (mix de legume proaspete la tigaie);
spinace/bricoli in padella (spanac, brocoli, usturoi la tigaie); pure di patate (piure de cartofi); risott o
con legumi (orez cu legume proaspete); asparagi in padella (sparanghel tras la tigaie);
Peste : calamaretti alla griglia (calamar la gratar); frutti di mare alla griglia (fructe de mare la gratar);
gamberi al vino buanco (creveti in sos de vin alb); gambe ri fra Diavola (creveti, sos de rosii picant,
orez); salmone al forno con verdure (somon la cuptor cu legume proaspete); orata alla griglia (dorada
la gratar); caciucco di pesce (fructe de mare cu 3 feluri de peste, sos roze);

Pizza : pizza marinara (sos de rosii, usturoi, oregano); pizza margherita (sos de rosii, mozzarella,
oregano); pizza prosciutto (sos de rosii, mozzarella, sunca); pizza funghi (sos de rosii, mozzarella,
ciuperci); pizza calzone (sos de rosii, mozzarella, sunca, ciuperci); pizza napolet ana (sos de rosii,
mozzarella, capere, ansoa); pizza vegetariana (sos de rosii, mozzarella, porumb, ardei gras, ciuperci,
masline, ceapa, vinete); pizza tonno e cipola (sos de rosii, mozzarella, ton, ceapa); pizza sorpresa (sos
de rosii, mozzarella, sunca, ciuperci, salam afumat, gogosari);
Salate : insalata italiana (salata verde, rosii, morcov, porumb, ton, mozzarella); isalata caesare (salata
verde, rosii, castraveti, porumb, pui, smantana); insalata con salmone (salata verde, somon afumat,
gorgonzola, pa rmezan, andive, ceapa); insalata di mare (salata verde, fructe de mare, rucola, dressing);
insalata tonno ( salata mixta, castraveti, porumb, ton); insalata con avocado (salata mixta, avocado,
pere, piept curcan, ceapa rosie); insalata con polipo (salata m ixta, caracatita, cartofi fierti, sedano,
masline, ardei gras); insalata con gamberetti (salata mixta verde, creveti, morcov, castraveti, fulgi de
migdale);
Deserturi de casa : mille foglie; cheessecake; torta della casa; tiramisu; gelato; platou di frutta.
Mancarea este p reparata de catre bucatari cu experienta in bucataria italieneasca din cele mai alese
produse. Carnea macra de pui, curcan, vita, porc, fructe de mare si peste, precum si legumele sunt
cumparate zilnic din cele mai bune locuri.
Aprovizioana rile se vor face cu mijloc de transport propriu pentru a obtine economii de timp si resurse
financiare. Gestionarea stocurilor si controlul acestora se va realiza de catre managerul firmei.
4. Programul de marketing si planul de vanzari
In cadrul sectorulu i tertiar, serviciile de alimentatie publica ocupa locul 14 la nivel national. In aceste
conditii, activitatea restaurantelor private reprezinta cca. 90% din totalul activitatii de alimentatie
publica.
Conform unei cercetarii de piata, romanii cheltuiesc in medie 7% din venituri pentru a lua masa in
oras. Potrivit statisticilor oficiale, acest procent a inregistrat o evolutie fluctuanta in ultimii 4 ani. In
anul 2004 veniturile din activitatea restaurantelor au crescut in termeni reali, ajungand la 3% din
veniturile sectorului tertiar. Aceasta tendinta este expl icata de un raport intocmit de a gentia de
monitorizare a tendintelor de consum ca fiind efectul schimbarii stilului de viata, climatului economic
si cresterea varietatii ofertei existente de piata.
Anual in Bucuresti se deschid in medie de 10 -15 restaurante, 90% fiind localizate in zone usor
accesibile ale orasului. Aceste activitati se dezvolta in special in zone bune, in apropierea centrelor de
afaceri/ spatilor de birouri, calitatea ofertei scazand in general odata cu departarea de zona centrala .
Activitatea vizata prin constitu irea societatii Mica Italie este in sectorul tertiar, respectiv servicii,
focalizandu -se pe segmentul consumatorilor cu pretentii. Conditia esentiala de competitivitate intr -un
astfel de sector o reprezinta satisfacerea exigentelor clientilor printr -un meniu variat, de o calitate
ireprosabile si asigurarea unui ambient placut in incita restaurantului.
Preturile practicat e sunt de la medii la mari , motiv pentru care majoritate clientilor care pot lua masa la
acest restauran t trebuie sa aiba un venit mediu.

Clientii vizati de afacere au varsta de peste 18 ani, o pondere ridicata detinand -o cei cu varsta cuprinsa
intre 30 -40 de ani. Si cei de 20 -30 ani formeaza o parte importanat a, dar mai ales pe termen lung
acestia facand parte dintr -un segment de consumatori in formare,care in viitor pot deveni fideli.
Consumatorii vizati de afacere se deosebesc prin comportament si ocupatie (oameni deafaceri,
intelectuali, functionari). Calita tea acestor clienti potentiali este data deposibilitatile lor financiare si de
disponibilitatea lor de a cheltui pentru a -si oferi un serviciu de buna calitate.
Motivatiile cumpararii serviciului -produs oferit de restaurantul nostru ar putea fi urmatoarele :
 Petrecerea unei seri placute in compania persoanei/persoanelor care ii insotesc;
 Servirea unei mese bune intr -o atmosfera linistita;
 Discutii/intalniri intre oameni de afaceri;
 Oferirea unei seri romantice persoanei iubite.
Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentatie publica, acesta
satisfacand nu doar necesitati vitale dar si morale.
Punctele de atractie care pot influenta decizia potentialilor clienti in vederea cumpararii serviciului
sunt: calitatea deosebita a preparatelor, comportamentul placut si amabil al personalului, curatenia,
lumina si designul interior, atmosfera aparte.
Specialitatile culinare si bauturile oferite se individualizeaza prin calitate simod de prezentare.
Asocierea serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului
constituie un portofoliu de avantaje in raport cu restaurantele deja existente.
Segmentul de piata vizat este situat cu preponderenta in municipiul Bucuresti . Marimea acestui
segment pe car e afacerea urmeaza a se concentra este estimat la 20 % din populatia totala a orasului.
Tendintele pietei tinta arata o crestere usoara. Se previzioneaza ca in urmatorii 2 -3 ani sa cunoasca
ritmuri de crestere rapida fiind influentata de situatia economica a zonei si a Romaniei.
Pe langa previziunile optimiste in privinta dezvoltarii pietei tinta si numarul consumatorilor considerat
destul de confortabil pentru a avea certitudinea ca exista o piata de desfacere asigurata, un alt motiv
pentru deschiderea unui astfel de restaurant il constituie numarul si marimea competitorilor.
Concurentii principali potentiali ii reprezinta restaurantele cu specific frantuzesc, grecesc, chinezesc si
arab, dar si alte restaurante cu specific italienesc . Faptul ca ele deja exis ta (deci sunt cunoscute), si -au
format o oarecare reputatie (destul de buna in lipsa de altceva), au o clientela oarecum fidela, sunt
cateva din avantajele concurentiale pe care aceste afaceri le prezinta.
Cu toate acestea, lipsa unui segment de piata prop riu stabil ca si nivelul calitativ al serviciului care a
scazut odata cu trecerea timpului, formeaza puncte slabe ce pot fi, si trebuie, atacate printr -o buna
strategie de marketing.
Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar daca nu va fi un concuren t direct
restaurantul M cDonalds acapareaza o parte a clientilor, datorita faptului ca are un nume de marca
foarte cunoscut, preturi relativ rezonabile in raport cu calitatea produselor.

Cu toate acestea, atragerea acestor clienti nu va rep rezenta pentru afacerea firmei „o lovitura”. De
exemplu in perioada decembrie -ianuarie, clientela restaurantului Mica Italie fiind preconizata a fi
formata numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un local cu
caracter specific, di ferit, ce nu corespunde gusturilor si obisnuintelor culinare.
Partea de piata „furata” de M cDonalds este constituita din tineri (maxim 30 de ani) si studenti cu o
putere de cumparare mai ridicata decat media. Aceasta „pierdere”, practic nu este observabila , aceasta
fiind estompata de ritmul de crester e firesc de la inceputul anului
Efectul p ozitiv al existentei afacerii M cDonald s va fi intarirea concurentei, si cum concurenta
stimuleaza competitia, cei care vor avea cel mai mult de castigat sunt clientii, a caror satisfactie finala
este urmarita in fapt. Consider ca existenta unui restaurant cu un serviciu si o calitate foarte ridica ta si
un puternic concurent cum este M cDonald s, va duce in fapt, la „i mpartirea” consumatorilor intre
aceste doua afaceri. Asa cum am mai arat at, segmentul de piata al lui M cDonald s si Mica It alie nu
coincide in intregime dar se adreseaza celor cu o putere financiara ma i ridicata si care au gusturi si
exigente mai mari privind pr odusele si serviciile cumparate.
Tinand cont de cateva din asp ectele implicate de acest tip de afacere: produs -serviciu de inalta calitate,
castiguri reduse in primul an de activitate si de alti factori care pot influenta negativ mersul afacerii
(inflatie, rata dobanzii) este deci obligatorie analiza atenta si concep erea unei foarte eficiente strategii
de marketing si de promovare a serviciului oferit. Politica firmei in domeniul marketingului si reclamei
va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari si administrator)
trebuie sa con ceapa o strategie de marketing care sa contina metode si elemente specifice fiecarei etape
din viata restaurantului.
Astfel, in chiar ziua deschiderii localului vor fi invitate personalitati publice ale orasului Bucuresti,
oameni de cultura, oameni de afac eri de succes care se bucura de o buna reputatie. Reclama in aceasta
perioada va fi bine orientata, tintind segmentul de piata urmarit. Acest lucru se va realiza prin
intermediul:
Cartilor de vizita trimise pe adresa societatilor comerciale, a firmelor, sa u institutiilor publice, culturale
si de invatamant;
Difuzarii de brosuri in cazul sosirii unor delegatii straine sau desfasurarii unor conferinte sau
comunicari stiintifice;
Un mediu de comunicare im masa, radioul va fi o alta cale de a face reclama; insa acest procedeu va fi
folosit doar pe perioade scurte si intermitente;
Inainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se deschide un nou
restaurant cu un anumit specific si diferentiat prin calitate;
Data inaugurarii lo calului va fi si ea atent aleasa. Este recomandabila perioada propice unor astfel de
actiuni si in care volumul cheltuielilor populatiei pentru bunuri de larg consum sau de lunga durata este
cea ridicata. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, re spectiv sfarsitul lunii februarie si
inceputul lunii martie. Datorita acumularii in aceasta perioada a unor sarbatori traditionale (Martisor, 8

Martie), inaugurarea restaurantului X ar putea fi receptionata de catre consumatori drept un „cadou” cu
ocazia a cestor evenimente iar noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vizita localul.
In ceea ce priveste mesajul si continutul reclamei: indiferent daca aceasta se face prin posta, difuzare
de brosuri sau radio ea se va axa pe ideea oferirii unui serviciu deos ebit.
Ideea centrala pe care mesajul trebuie sa o transmita este aceea a existentei unui restaurant select prin
el insusi, ce se evidentiaza mai ales prin atmosfera, aspect interior (mobilier, lumina), calitatea
personalului (comportament, tact). T extul me sajului va remarca varietatea meniului, originalitatea si
calitatea acestuia. Se vor evita specificatii de pret, folosindu -se aluzii fine, subtile cu privire la
nemultumirea generala ca exista putine restaurante de calitate la un pret rezonabil.
Oricum, pr etul specialitatilor culinare va fi in functie de preturile preparatelor echivalente oferite de
concurenta; in acest caz pretul va fi asemanator. Diferentierile de pret vor apare la „specialitatile
casei”, acestea prevazand un pret mai ridicat ce trebuie s a demonstreze calitatea deosebita a produselor
ce ofera siguranta unui serviciu receptionat ca unic.
5. Programul de dezvoltarea a produselor si serviciilor
Procesul de productie este variabil in timp si foloseste in realizarea produsului final diferite ma terii
prime. In principiu acestea sunt de origine animala si vegetala, exceptie facand bauturile alcoolice ce
nu necesita un timp de productie, ci doar de des facere. Carnea macra de pui, curcan, vita, porc, fructele
de mare si peste, precum si legumele sun t cumparate ziln ic din cele mai bune locuri.
Materiile prime necesare procesului de productie sunt achizitionate de persoane special desemnate,
care nu numai se ocupa cu achizitionarea produselor dar se ocupa si de depozitarea lor si de evidenta
stocurilor . Marfa este depozitata in functie de tipul ei. Legumele si fructele sunt depozitate la
temperaturi ce impiedica perisarea lor si permite pastrarea prospetimii si calitatii lor. Carnea este
pastrata in camere frigorifice si depozitata separat in functie de tipul de carne.
Ca timp, procesul de productie dureaza intre 15 min. (salate de legume si fructe) si 1 h si 45 min. (de
ex. fripturile). Procesul de productie necesita diferite utilaje (cuptoare, gratare, aragaz etc) si se
realizeaza intr -o incapere de ci rca 36 m².
Procesul de desrvire cu preparatele culinare va avea loc intr -o sala cu suprafata de 100 m², ce poate
acoper i o capacitate de aproximativ 40 -45 de persoane. Exista 15 mese. Barul are 7 m. lungim e si
poate deservi simultan sapte clienti. Cei trei ospatari si un barman vor reusi in conditiile in care
restaurantul este ocupat 100% sa -si indeplineasca responsabilitatiile cu eficienta.
6. Programul activitatilor operationale
Gestiunea stocurilor s controlul acestora se va realiza de catre proprietari in colaborare cu managerul
firmei.
Se va asigura, pe cat posibil, o aprovizionare optima cu materii prime si diminuarea stocurilor la un
nivel ce implica cheltuieli minime de intretinere si inventariere fara a afecta negativ desfasurarea
normala a activita tii. Pentru aceasta se va folosi procedeul: JUST IN TIME (sosirea stocurilor se face
la momentul potrivit si in cantitatile strict necesare).

Introducerea acestui sistem se aplica chiar de la inceputul activitatii pentru a nu fi necesare schimbari
majore in optica personalul ui, dar mai ales a furnizorilor.
Un alt motiv de aplicare a metodei JUST IN TIME este dat de natura stocurilor formate in mare parte
din produse perisabile care au un termen de garantie limitat la 3 -7 zile pentru carnuri si
semiprepara tele din carne, si maxim 24 ore pentru legume si fructe. Pentru unele produse (fructe
exotice , condimente) stocurile pot fi mai mari. Si in cazul bauturilor alcoolice scumpe (romanesti si
straine ) se pot face stocuri mai ridicate, aceasta pentru a evita fe nomenul des intalnit de crestere a
preturilor acestor produse in preajma sarbatorilor legale si religioase .
Aprovizionarea va fi previzionata si se va realiza in functie de fluctuatiile si diferentierile anuale ce
apar in preferintele co nsumatorilor. In tr imestrul I si IV primeaza meniurile ce au in componenta
materii prime consistente. Incepand cu trimestrul II preparatele vor avea la baza ingrediente proaspete,
usoare. Sub aspect valoric (al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai mult cerute in lunile iulie, august
si ianuarie.
Motivele sunt diverse:
 In perioada calda segmentul de piata caru ia i se adreseaza restaurantul Mica Italie se va micsora
prin plecarea consumatorilor in alte zone ale tarii pentru petrecerea concediilor.
 Luna ianuarie inregistrea za o diminuare a vanzarilor datorita micsorarii disponibilitatilor
banesti acestea fiind destinate, in mare parte, cheltuielilor ocazionate de sarbatorile de iarna.
7. Managementul activitatilor
Strategia organizationala vizata va trebui sa mentina organiz atia activa, dinamica si cu un nivel ridicat
al fortei competitionale. Aceasta strategie va avea ca obiectiv dezvoltarea produsului sau, respectiv
imbunatatirea serviciului sau si a meniurilor. O alta strategie va consta in patrunderea in domenii de
afacer i furnizoare, realizandu -se o integrare in amonte. Se va incerca in acelati timp o strategie de
diferentiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic.
Strategia de diferentiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioar a, posibilitatea de
a practicapreturi mai mari, realizand profituri mai ridicate si o mai larga flexibilitate cu furnizorii.
Conducerea firmei va fi asigurata de un manager angajat care va administra firma si care va prezenta
periodic un raport de activita te si care va fi selectat in special dupa trasaturile sale „umane”:
 asumarea responsabilitatii;
 puterea ridicata de munca;
 placerea de a lucra in domeniu;
 pricepere organizatorica;
 originalitate in gandire;
 sinceritate si loialitate;
 spirit inovator.

Pentr u acest post este cea mai potrivita o persoana cu o varsta cuprinsa intre 25 -30 de ani, dinamica,
capabila sa asimileze rapid cunostintele si sa invete din greseli; sa aiba un caracter deschis, prezinta de
spirit si sa prezinte, de ce nu, o infatisare plac uta.
Profesional nu este absolut necesar sa fie absolvent(a) al unei scoli, al unor cursuri de specialitate sau a
unei institutii cu caracter economic, dar este recomandabil.
Ca importanta, al doilea dupa administrator va fi bucatarul -sef al restaurantului . Experienta va fi
caracteristica sa principala, care va cantari in luarea hotararii de a fi angajat. Acesta va trebui sa fie
absolvent al unor unor cursuri de specialitate si sa faca dovada priceperii sale in arta culinara.
Postul de economist, al treilea in piramida ierarhica, va fi ocupat de o persoana cu experienta,
absolvent de Stiinte Economice.
Restul posturilor nu necesita personal cu o pregatire inalta, bucatarii si chelnerii trebuind sa fie, totusi
absolventi ai unui liceu de profil sau ai unor cu rsuri de specialitate. Suprafetele de depozitare propuse
de circa 3 m2 (spatiu frigorific) si 7.5 m2 (spatiu la temperatura constanta de 200) sunt considerate a fi
suficiente pentru desfasurarea normala a activitatii restaurantului.
Procesul de productie v a avea loc pe o suprafata de 36 m2, bucataria fiind dotata cu urmatoarele utilaje:
cuptor clasic, cuptor cu microunde, roboti de bucatarie, spalator vase,mese de lucru, rastele, dozatoare
si masina de inghetata.
Servirea si procesul de productie va fi real izat de un numar diferit de angajati in functie de orarul zilnic
si zilele de sarbatori.
Afacerea necesita 18 angajati din care 3 nepermanenti. Ca pregatire acestia vor avea cunostinte de
economie, contabilitate, specifice fiecarui post. In afara de initia torii afacerii, economist (contabil
autorizat sau expert), bucatar -sef(absolvent al unei scoli sau cursuri de specialitate), restul angajatilor
nu necesita pregatire speciala; soferul va avea carnet de sofer profesionist.
Personalul necesar va fi identific at si recrutat de la agentiile de recrutare -plasare a fortei de munca, sau
prin intermediul anunturilor de mica publicitate. In cazul ajutorilor de bucatar si a ospatarilor, ei vor fi
identificati dintre absolventii cei mai bine pregatiti ai liceelor econo mice.
Este necesar a se evidentia ca adminisratorul si economistul vor fi primii angajati.
Impreuna cu acestia initiatorii afacerii vor urma a recruta bucatarul -sef si ospatarul -sef. In continuare
administratorul, bucatarul si ospatarul -sef vor recurge la selectionarea candidatilor pentru celelalte
posturi: bucatari, chelneri, barmani, garderobiera.
Testarea solicitantilor se va face cu scopul masurarii abilitatii ti cunostintelor acestora prin
demonstrarea practica a capacitatii indeplinirii sarcinilor. Pe langa testul de performanta, candidatii vor
tebui sa indeplineasca si conditii de comportare, tact, tinuta si infatisare fizica.

Candidatii vor fi supusi unor examinari medicale amanuntite pentru a se verifica daca sunt apti pentru
munca solicitata si pen tru a se asigura protectia celorlalti angajati, a clientilor si a produselor realizate
in cadrul restaurantului.
Instruirea personalului admis, daca este necesara, va fi efectuata de fiecare dintre responsabilii de
„sectie”, respectiv bucatarul -sef si ospa tarul-sef.
Indatoririle si responsabilitatile fiecaruia dintre angajati vor fi prevazute in fisa postului astfel:
1. administrator:
 executa aprovizionarea;
 primeste si receptioneaza marfurile;
 pune la punct cu bucatarul -sef planul -meniu;
 initiaza introducerea unor sortimente noi;
 executa prezenta si efectueaza instructajul profesional;
 verifica tinuta zilnica si vestimentatia;
 controleaza zilnic aparatele de casa, obiectele de inventar;
 intretine discutii cu consumatorii, recomanda unele preparate;
 solicita pa rerea acestora asupra calitatii preparatelor;
 serveste personal in unele cazuri consumatorii.
2. bucatar -sef
 indruma, supravegheaza si controleaza intreaga activitate profesionala;

culinara;
 raspunde de calitatea si cantitatile preparate;
 supravegheaza modul in care se monteaza preparatele in vesela de servire;
 verifica personalul din sectia de productie;
 livreaza preparatele culinare.
3. ospatar -sef
 organizeaza si raspunde de intreaga activitate din procesul de servire;
 verifica prezenta si tinuta personalului;
 verifica starea de curatenie si de igiena a salonului de servire;
 verifica si intocmeste meniul cu administratorul si bucatarul -sef;
 primeste consumatorii la intrarea in sala si ii conduce la masa;
 primeste comanda si serveste consumatorii mai importanti;
 supravegheza modul in care ospatarii si barmanul isi executa serviciul;
 efectueaza demonstratii de pregatire, prezentare si servire a diferitelor specialitati culinare;
 rezolva o perativ sesizarile clientilor;
 instruieste personalul .
4. ospatar
 executa activitatea de pregatire a salonului de deservire;
 verifica starea de curatenie a salonului;
 executa aranjarea meselor;

 serveste consumatorii.
5. barman
 efectueaza operatiile de servire a clientilor cu bauturi specifice sectiei;
 verifica stocul zilnic si valoric al gestiunii;
 se aprovizioneaza cu toate sortimentele de bauturi;
 se doteaza cu toate tipurile de pahare.
Politica de salarizare va avea la baza o analiza a factorilor ce influentea za nivelul salariilor: cererea si
oferta de munca, legislatia (valoarea minima a salariului), fluctuatia costului vietii), posibilitatile de
plata ale firmei, salarii acordate de concurenta.
Pentru a -si forma o imagine pozitiva si a -si pastra prestigiul, f irma va adopta o politica de salarii
ridicate, peste nivelul mediu de salarizare. Fondul de salarii nu va fluctua in functie de profitul obtinut
si se va garanta un salariu de baza, corectat in functie de inflatie, de costul vietii, salariu corectat
indife rent de veniturile firmei. Planul de salarizare va prevedea si adaugarea unor prime, stimulente,
plati suplimentare.
Pe langa nivelul salariului motivarea personalului se va realiza si prin garantarea locului de munca
(contracte de 5 ani) si in viitor, pla cerea de a lucra intr -un restaurant de marca.
Politica de management a r esurselor umane este reprezentata d e urmatorii factori:
a) Sincronizare;
b) Selectie;
c) Recompensarea salariatiilor.
Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform pr ecizarilor din planul
operational. Recrutarea personalului se va executa fie prin colaborare cu firme de recrutare si plasare a
fortei de munca,fie prin intermediul anunturilor de mica publicitate.
Intregul personal va fi angajat cu carte de munca, remuner area sa se face prin salariu fix si se vor
acorda prime cu ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite. Evolutia salariala
si primele se vor corela cu rezultatele individuale ale fiecarui angajat.
Politica societatii de management a r esurselor umane presupune programe de pregatire comuna a
angajatiilor restaurantului, mai ales din perioada de acomodare si verific are a persoanelor nou angajate.
8. Planul financiar
Valoarea totala a afacerii este estimata la 100.000 euro, acesti bani acoperind in totalitate cheltuielile
presupuse de lansarea afacerii, rezervele, costurile cu eventualele remodelari ale spatiilor pentru
desfasurarea activitatii.
Veniturile lunare sunt comparabile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. In urma torii ani
veniturile realizate de pe urma acestor activitati vor acoperi in totalitate cheltuielile generate de

lansarea afacerii, la sfarsitul celui de -al II-lea an de activitate estimandu -se realizarea unor profituri
reale.
Profitul estimat pe primul an se ridica la circa 20.000 euro (in cazul in care nu se contracteaza nici un
credit).
Lansarea afacerii va costa aproximativ 10 000 de euro. Investitiile mari in mijloacele fixe, 30 00 0 de
euro, se explica prin faptul ca acestea sunt achizitionate noi si sun t de buna calitate.
Decorarile si remodelarile spatiului necesita 7 000 de euro, fapt justificativ prin pretul ridicat al
materialelor folosite si costul mare al unor astfel de lucrari.
Cheltuielile ocazionale de reclama si relatii cu publicul sunt motivat e de reclama directa si inaugurarea
restaurantului.
Evidenta contabila va fi asigurata de catre o persoana cu experienta in domeniu si care trebuie sa fie
obligatori contabil autorizat sau expert contabil.
Analizand cererea publicului pentru servicii de calitate si pozitia favorabila a afacerii data de noutatea
ofertei sale se considera ca punctul critic este posibil de atins doar in situatii de criza deosebit de dure.
Aceste dificultati ar putea sa fie gene rate de situatii nefavorabile ale economiei nationale, schimbari
bruste ale sistemului politic (o exagerata politica fiscala), dar si nepricepere organizatorica si
concurenta neloiala. Considerand acest situatii ca limita, avem certitudinea, ca nici macar accidental,
afacerea nu va activa in pierdere.
Modul de finanțare: în totalitate din aportul asociaților.
Rezu ltatele ne conduc la un termen de recuperare de 2 ani, apreciat ca fiind bun, comparativ cu durata
de viață a proiectului, ce este de cel puțin 5 ani .
BILANȚ PREVIZIONAT

Denumirea elementului Sold la:
Începutul exercițiului
financiar Sfârșitul exercițiului
financiar
A 1 2
ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 17 00 0 lei
ÎI. CREANȚE 190 lei
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT

IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 90 000 lei
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 107 190 lei
CHELTUIELI ÎN AVANS
DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 3 000 lei
ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII
CURENTE NETE 104 190 lei
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 132 088 lei
I. CAPITAL, din care: 94 24 0 lei
– Capital subscris vărsat 94 240 lei
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 100 000 lei
Patrimoniul public
CAPITALURI – TOTAL 100 000 lei
Rata rentabilităț ii economice = Profit brut/A ctive totale x 100
Rata rentabilitatii economice = 91 200/ 107 190 x 100 = 85,08%
Rata rentabilităț ii financiare = Profit net/Cap propriu x 100
Rata rentabilitatii financiare = 91 200/100 000 x 100 = 91,2%
9 . Oferta finala sau intreprenoriala a planului de afaceri
Conditiile de parteneriat
Fiecare Parte se angajează să ia parte la implementarea eficientă a Proiectului, să coopereze, să
efectueze și să îndeplinească, prompt și la timp, toate obligațiile care îi revin în temeiul Contractului și
al acestui Acord de Parteneriat care pot fi solic itate în mod rezonabil de la ea și într -o manieră de bună –
credință în modul stabilit de legislația națională.
Fiecare Parte se angajează să notifice prompt, în conformitate cu structura de conducere a Proiectului,
orice informație semnificativă, fapt, prob lemă sau întârziere susceptibilă de a afecta Proiectul.
Fiecare Parte va furniza prompt toate informațiile solicitate în mod rezonabil de către Consiliul
Executiv al Proiectului sau de către Promotorul de Proiect pentru a -și îndeplini sarcinile.
Fiecare Pa rte va lua măsuri rezonabile pentru a asigura acuratețea oricăror informații sau materiale ce
le furnizează celeilalte Părți.

Nicio Parte nu este responsabilă față de orice altă Parte pentru orice pierderi indirecte sau în consecință
sau daune similare, cum ar fi, dar nu sunt limitate numai la, pierderi de profit, pierderi de venituri sau
pierderi de contracte, cu condiția ca un astfel de prejudiciu să nu fi fost cauzat de un act premeditat sau
printr -o încălcare a confidențialității.
Termenii acestui Acord de Parteneriat nu vo r fi interpretați pentru a modifica sau limita răspunderea
legală a oricărei Părți.
Profitul estimat al afacerii
Profitul estimat pe primul an se ridica la circa 20.000 euro (in cazul in care nu se contracteaza nici un
credit).
Rata rentabilitatii economice este de 85,08%, iar rata rentabilitatii financiare este de 91,2%.
Rezu ltatele ne conduc la un termen de recuperare de 2 ani, apreciat ca fiind bun, comparativ cu durata
de viață a proiectului, ce este de cel puțin 5 ani .