Specializare : Comunicare și relații publice An: I grupa 2 Coordonator: Prof. Dr. Gabriela Rățulea – Ianu arie, 2020 – 1 CUPRINS CAPITOLUL 1…. [617536]

REFERAT LA ETICĂ: EUTANASIA

Student: [anonimizat] : Comunicare și relații publice
An: I grupa 2
Coordonator: Prof. Dr. Gabriela Rățulea

– Ianu arie, 2020 –

1
CUPRINS
CAPITOLUL 1. EUTANASIA ………………………….. ………………………….. ………. 2
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
Sinteză ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 2
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA UNEI PROBLEME ETICE DIN VIAȚA
PERSONALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 8

2
CAPITOLUL 1. EUTANASIA

Rezumat

Acest referat explică ceea ce înseamnă eutanasia din punct de vedere etic
și moral prin prisma ideilor exprimate de către Helga Kuhse în volumul de
articole intitulat „Tratat de etică” adunat de către Peter Singer . Această lucrare
evidențiază cele trei mar i categorii în care conceptul de eutanasiere poate fi
împărțit, fiind exemplificat unul dintre acestea cu ajutorul filmului intitulat „Me
before you” bazat pe acțiunile din romanul omonim scris de Jojo Moyes. De
asemenea, prin acest referat sunt evidențiat e avantajele și dezavantajele acestui
proces pentru a susține mai apoi opinia autoarei acestui referat. Pe parcursul
lucrării se face referire atât la argumente religioase, istorice cât și la cele morale
care reliefează într -un mod succint ceea ce este imp ortant despre procesul de
eutanasiere. În final, sunt prezentate câteva concluzii cu privire la conceptul
descris pe parcursul acestui referat și evidențiate câteva idei proprii ale autoarei
despre această procedură.

Sinteză

Fiind un concept care este considerat un subiect nediscutabil și neacceptat de
multe societăți, eutanasia trezește reacții de respingere din partea multor
persoane. Fie că este văzută drept încălcare a unui drept fundamental al omului,
fie că este văzută drept încălcare a unei porun ci din Decalog, această noțiune are
avantajele și dezavantajele ei și diferă în funcție de fiecare situație în care se
apelează la ea.
Eutanasia este, conform definiției oferite de Helga Kuhse în volumul de
articole intitulat „Tratat de etică” adunat de către Peter Singer, un cuvânt care s –

3
a format prin alăturarea a două cuvinte grecești, „eu” și „thanatos” care s -ar
traduce în limba română ca fiind „o moarte bună”. Această acțiune este văzută și
drept un act de compasiune făcut de o persoană c are curmă suferința unei alteia,
prin asistarea sau participarea indirectă la luarea vieții celei din urmă.
Deși această faptă este condamnată din anumite puncte de v edere și
curmarea vieții este pedepsită, s-a dovedit că încă din Grecia și Roma antică
tendințele suicidale și eutanasia erau acceptate, deoarece societățile nu erau atât
de influențate d e o anumită prezență divină care să aibă putere de decizie de
viață și de moarte asupra celor credincioși. Odată cu apariția religiilor, precum
iudaismul și c reștinismul, societatea începe să se bazeze pe niște principii în care
pur și simpla curmare a vieții, fie ea drept sinucidere sau omor, a devenit
condamnabilă indiferent de scopul său. Aspect care este totuși în contradictoriu
cu ceea a urmat ulterior pri n Cruciade în timpul cărora au murit foarte multe
persoane, „pentru numele lui Dumnezeu”, pentru că cei creștini nu erau de acord
cu existența unei alte populații care credea într -un anume Allah, considerându -i
păgâni.
Revenind la eutanasie, aceasta poate fi asociată cu comp asiunea pentru cel
în nevoie și în cazul în care aspectul moral al eutanasiei este susținut de
argumente valide precum o boală incurabilă și o cumplită suferință îl împiedică
pe individ să se bucure în continuare de viață și să fie feric it. Această opțiune
poate fi adoptată atunci când o altă variantă pentru a îmbunătăți situația
individului nu există și nu poate fi luată în considerare.
Conform studiilor, eutanasi a poate avea trei forme: voluntară, nevoluntară
și involuntară.
Eutanasia este voluntară în momentul în care persoana în cauză își
exprimă această dorință încă de dinainte de a i se întâmpla ceva , într -o perioadă
de luciditate, sau atunci când, în momentul în care știe că nu mai are șanse ca
situație ei să se schimbe și pentru a încheia suferința, proprie și a celor din jurul

4
său, decide să opteze pentru această variantă de a se eutanasia, fie printr -o
injecție totală, fie prin deconectarea de la aparatele care o mai țin în viață.
Un exemplu relevant pentru a înțelege acest tip de eutanasie este romanul
scris de Jojo Moyes –„Me before you” , pe care filmul omonim –regizat de
Karen Rosenfelt, în care rolurile principale sunt jucat e de Emilia Clarke și Sam
Claflin, doi actori britanici cunoscuți – se bazează. În acest roman, personajul
principal masculin, Will, este prezentat inițial drept un om cunoscut de afaceri,
activ și fericit, urmând ca mai apoi să aibă ghinionul de a fi vict ima unui
accident, acesta rămânând complet paralizat de la gât în jos. Mama acestuia
reușește să găsească o fată , Lou, pentru a avea grijă de el, pe o perioadă
determinată de 6 lun i. În acest timp cei doi au dezvoltat o relație frumoasă care
urma apoi să f ie ruinată de decizia lui Will de a alege eutanasia drept modul în
care acesta își va curma viața. Faptul că era nevoit să fie îngrijit de cei din jur, să
se miște cu ajutorul unui scaun cu rotile și pentru că nu îi putea oferi lui Lou
ceea ce o femeie își dorește de la un bărbat, Will nu s -a putut răzgândi în
legătură cu această decizie radicală. Acesta zboară alături de familie în Elveția,
fiind apoi acompaniat de Lou, acest proces de eutanasiere având loc într -un
institut privat unde acest lucru era posi bil.
Deși acest film romantizează acest concept de eutanasiere, reprezintă o
exemplificare a eutanasierii care este voluntară, persoana în cauză exprimându –
și o această ultimă dorință, luându -și viața în propriile mâini și curmând
persoanele dragi de la o viață nefericită care se învârtea doar în jurul invalidului
care nu mai are nicio șansă să se însănătoșească.
Eutanasia este nevoluntară atunci când persoana a cărei viață urmează să
fie luată nu poate alege independent acest lucru și atunci când această d orință nu
a fost exprimată anterior.
Eutanasia este involuntară în momentul în care o persoană nu și -a dat
consimțământul în ceea ce privește decizia de eutanasiere, fie pentru că nu a fost
întrebată, fie pentru că odată ce a fost întrebată, aceasta nu și -a dat acordul,

5
dorindu -și să trăiască. Acest caz este totuși unul foarte rar, având loc în cazuri
izolate, în situații speciale în care doctorii iau decizia de a administra o doza
mare de medicamente care duc la decesul persoane sau dacă, prin moartea
persoanei aceasta este curmată și salvată de torturi imense aplicate de către un
torționar.

Argumente în favoarea eutanasiei ș i sinuciderii asistate :

 Este o modalitate de a opri suferința extremă prin care trec unii bonavi în
stadiu terminal și de a le oferi o moarte liniștită. De obicei o moarte bună
este descrisă ca trecerea în neființă într -un mediu plăcut, familiar și fără
durere, ca ș i cum ai adormi. Cicero spunea că „o moarte bună este
modalitatea ideală de a respecta legea naturii, părăsind lumea în liniște ș i
demnitate ”;
 Oamenii ar trebui să aibă dreptul să decidă momentul propriei morți. Î n
secol ul al XVIII -lea, filozoful scoțian David Hume susținea în eseul să u
„Despre sinucidere ” că, î ntr-o societat e liberă, oamenii ar trebui să aibă
dreptul să aleagă modul în care vor să moară. Unele voci susțin și că acest
drept ar trebui totuși temperat prin obligația de a nu face ră u altei persoane;
 Menținerea î n viață a unei persoane, mai mult decâ t durata n aturală de viață
(de exemplu prin conect area la aparate), nu este morală ;
 Oamenilor ar trebui să li se permită să moară cu demnitate. Există mari
diferențe între modurile î n care fiecare vede conceptul de a trăi și a muri î n
demnitate. Cele mai comune umilinț e care ar justifica eutanasia sunt:
persoana devine o povară pentru ceilalț i, incapacitatea de a mai face față
activităț ilor cotidiene, pet recerea ultimei perioade a vieții într -un spital sau
cămin;
 Rudel e bolnavului nu ar mai trebui să în dure c lipele difici le în care își văd
apropiații așteptând o moarte lentă și dureroasă ;

6
 S-ar reduce costurile pentru îngrijirea pacienț ilor incurabili;
 Eutanasia și sinuciderea asistată se practică oricum în cămine și spitale, iar
medicii, membrii famili ei sau apropiații car e acceptă să facă asta pot fi
acuzați de crimă .

Argumentele împotriva sinuciderii asistate ș i eutanasiei se bazează , de
obicei, pe principiile etice ș i religioase cu privire la sacralitatea vieț ii. De
asemenea, sunt voci care susțin că legalizarea eutanasiei ar putea grăbi moartea
unor persoane, împotriva voințe i lor.

 Sacralitatea vieții. Acest argument se bazează pe va lorile religioase care
consideră viața sacră și inviolabilă . Conform ac estui principiu, nicio
persoană nu are dreptul de a lua viaț a altcuiva;
 Diagnosticul greș it sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform aces tui
punct de vedere, unde există viață există speranță. Susținătorii să i sun t de
părere că în condițiile evoluției rapide a societății moderne, a tehnologiei ș i
tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a
benef icia de viitoarele tratamente și implicit de o viață mai bună;
 Legalizarea eutanasiei î n cazurile medicale gr ave ar face din această
practică o rutină, folosită pe scară largă;
 Chiar dacă c ineva își dorește să fie eutanasiat, această dorință ar putea fi
rezultatul depresiei sau a l interpretării eronate a diagnosticului;
 Ar compromite în mod grav relațiile dintre persoanele în vârstă , sau
depe ndente de asistență, și rudele lor, care ar putea să le preseze să nu
devină o povară;
 Ar compromite relația de încredere dintre medic și pacient;
 Orice formă de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate
care rămân în viață ; o as tfel de decizie ar afecta în special copiii din viaț a
bolnavului.

7
Eu consider că eutanasia și sinuciderea asistată ar trebui să fie legalizate
în mai multe țări, acest proces ușurând cu mult situația precară a bolnavilor care
din anumite motive medicale nu își mai doresc să sufere, fie fizic, fie din punct
de ved ere emoțional, sau să fie o obligație, o încărcătură de care ar dori să îi
scape pe cei dragi lor. Fiecare individ, indiferent de starea sa de sănătate, ar
trebui să poată lua această decizie pentru a avea, chiar și în ultimele momente
ale vieții această p utere de a alege ceea ce se întâmplă cu propria ființă, pentru a
simți că este stăpân pe proprile acțiuni până în ultima clipă.
În ciuda gândirii și principiilor creștine , când vine de propria persoană,
individul ar trebui să poată decide pentru el fără a fi presat că ultimele sale fapte
vor avea anumite consecințe într -o „viață de apoi” .
Așadar, eutanasia este un proces dur, dar care odată legalizat ar putea
duce la foarte multe beneficii pentru societate – în timp ce familile persoanelor
decise să facă a cest lucru odată ce se știe că nimic nu va ma putea îmbunătăți
situația acestora vor fi ușurate și scăpate de foarte multe cheltuieli, chinuri și
sacrificii, spitalele și căminele ar putea avea ocazia de a evita suprapopulația
care este prezentă în numeroa se astfel de locuri. Pe lângă faptul că cei din jur
sunt scutiți de chinul de a avea grijă de cei dragi aflați în suferință, această
procedură le oferă șansa de a putea decide pentru propria persoană chiar și
momentul în care vor muri, sentimentul de neputi nță putând fi diminuat. Aceștia
vor fi scutiți de sentimentul de vinovăție asupra nefericirii persoanelor iubite și
le va aduce pace, știind că au putut să facă ceva în legătura cu situația lor, deși
păreau neputincioși și lipsiți de vreo putere asupra per soanei.

8
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA UNEI PROBLEME ETICE DIN
VIAȚA PERSONALĂ

Se presupune că ne aflăm în situația în care descoperi m că o persoană dragă
nouă este înșelată de partenerul de viață, iar noi avem de ales între a -i spune
persoanei respective adevărul, pentru a o scuti de aflarea acestei vești prin alte
mijloace, la un moment mai apropiat prezentului și pentru a -ți impune statutul
de persoană de încredere în viața acesteia, sau omiterea menționării acestui
subiect persoanei pentru a o proteja d e rana emoțională care o va afecta pe viitor
și pentru a nu fi în poziția în care aceasta ar putea să ne acuz e de faptul că ceea
ce i s -a transmis este de fapt o minciună, iar noi îi dorim răul, deși există șanse
ca aceasta să reacționeze într -un mod ieșit din comun deoarece informația a fost
ținută secret de ea, ajungând ca noi să fim acuzați de trădare.
În prima situație, informația cum că persoana dragă este înșelată este
recunoscută și dezvăluită mai departe către aceasta. Da, este moral să spunem
adevărul, dar acesta se poate întoarce împotriva noastră deoarece persoana dragă
poate considera că ceea ce i s -a transmis este doar o invenție și va prefera să
renunțe la p rietenia cu noi, în loc să se asigure că ceea ce i s -a transmis este de
fapt minciună sau adevăr. De asemenea există varianta ca persoana să ne creadă.
Dar suntem noi dispuși să pierdem o prietenie pentru a fi morali și a spune
adevărul?
În a doua situație , omiterea și evitarea intenționată a transmiterii
informației către persoana dragă poate duce la un singur final ipotetic: în
momentul în care persoana în cauză află adevărul despre partenerul său de viață,
va afla implicit și de faptul că noi, cei care ș tiam dinainte această informație, nu
am dorit să îi spunem adevărul. În acest caz, persoana va reacționa impulsiv și
ne va acuza de trădare, iar prietenia va fi de asemenea distrusă.
Ce facem atunci în această situație? Fie spunem adevărul și ne păstrăm
integritatea morală, dar totuși pierdem prietenia cu acea persoană? Fie păstrăm

9
adevărul pentru noi, iar în final prietenia tot se va sfârși deoarece am considerat
că integritatea emoțională a persoanei în cauză este mult mai importantă decât
aflarea adevă rului?