Literatură comparată [617526]

1
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Litere
Departamentul de Românistică, Jurnalism și Științe ale comunicării și
Literatură comparată

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific, .Candidat: [anonimizat]. univ. dr. Alexandru Lăzescu Neculai Iosub

IAȘI
Iulie 2020

2
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din I ași

Facultatea de Litere
Departamentul de Românistică, Jurnalism și Științe ale comunicării și
Literatură comparată

AUDIENȚE ȘI DREPTURI TV ÎN LUMEA
SPORTULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific . Candidat: [anonimizat]. Univ. Alexandru Lăzescu Neculai Iosub

IAȘI
Iulie 2020

3
Cuprins
Introducere ………………………………………………………….4
Capitolul I. Istoria audientelor si drepturilor TV
I.1 Istoria drepturilor TV in Romania………………… ……………………………6
I.2 Istoricul sistemului de audiență media î n România…………………………….8

Capitolul II Categorii de sporturi si Mediatizarea lor
II.1 Categorii de sporturi. Popularitate…………………………… ……………….10
II.2 Campania de promovare a comp etitiilor sportive………………………………21

Capitolul III . Detinatori de drepturi TV. Campania de promovare a
drepturilor TV
III.1 Drepturi TV exclusive……………………………………………………… ….23
III.2 Drepturi TV la comun…………………………………………………….. …..25
III.3 Campania de promovare a drepturilor TV…………… ……………………..…27
III.4 Drepturile sportive audiovizuale intre excl usivitate si dreptul la informare……29
III.5 Clasamente si statistici ale drepturilor TV ………………………………..……50

Capitolul IV . Bugete & dificultati
IV.1 Sumele investite in drepturile TV…………………………… ……………..….53
IV.2 Dificultati la negociere…………………………………………………… ..…..56
IV.3 Tipul de abordare in negocierea drepturilor TV si reguli de negociere……..…57

Capitolul V. Impactul Covid – 19 asupra evenimente lor sportive ………….. 59
V.1 Sinteza interviurilor cu Vlad Enăchescu și Mihn ea Ionescu din perspectiva
Covid………………………………………………………………………………………….63

Capitolul VI. Concluzii………………………………………………………………..……66
Bibliografie……………………………………………………………….. …69
Anexe……………………………………………………………………..….73

4
Introducere
Lucrarea de față își propune să analizeze modul în care sunt gestionate drepturile TV ale
competițiilor sportive de către principalii plătito ri de drepturi și audiențele TV pe care le
produc aceste competiții, precum și clasamente, sta tistici, sume de bani, modul de negociere și
principalii plătitori din jurul acestei industrii.
În capitolul I, am analizat modul în care au „migra t” drepturile TV ale Ligii 1 (Divizia A)
după perioada comunistă și până în prezent. Am mennț ionat posturile TV care au transmis
competiția în anii precedenți, dar și în prezent: T VR (1990-1997), PRO TV (1997-2003),
TVR, PRO TV, Național TV și Prima TV (2003-2004), T VR și Național TV (2004-2006),
TVR, Antena 1 și Kanal D (2006-2009) – în anii urmă tori, drepturile TV au continuat să fie o
afacere împărțită de mai mulți investitori, de la K anal D, la Antena 1, Boom Sport și GSP TV
– Digi Sport și Telekom (2009-2014), Look TV, Digi Sport, Telekom (2015-2020). De
asemenea, am scris despre trecerea celor mai import ante competiții fotbalistice europene
(Premier League, Bundesliga, Ligue 1, Serie A, La L iga, Uefa Champions League, Uefa
Europa League) de la un post TV la altul, dar și de spre turneele finale la fotbal (Campionate
Mondiale și Europene) și cum au rămas ele în propri etatea exclusivă a TVR, cu excepția
Europeanului din 2016 (transmis de Telekom și PRO T V), dar și a Europeanului care ar fi
trebuit să aibă loc în vara acestui an și a fost re programat pentru 2021 (transmis de PRO TV).
Mai mult, am analizat istoricul sistemului de audie nță media în România, cum a început
„rivalitatea” dintre Antena 1 și PRO TV, dar și evol uția companiei Kantar Media, actualul
furnizor de date de audiență pentru Asociația Româ nă pentru Masurarea Audiențelor
(ARMA), organizație ce reunește agenții, televiziuni si clienți de publicitate. Compania
masoară audiențele începând din 1 ianuarie 2011.
În capitolul al II-lea, am realizat un top al celor mai populare zece sporturi, clasament bazat
pe valoarea globală estimată, sfera de influență, a udiențe de televiziune, dar și potențialul de
reclamă / puterea de cumpărare a telespectatorilor. Am dedicat o parte specială pentru fotbal
(soccer), cel mai popular sport în rândul spectator ilor și telespectatorilor. Cu 4 miliarde de
fani (estimare la nivel global), fotbalul se situea ză mult în fața sportului de pe locul 2 din
acest punct de vedere, care este cricket-ul. De ase menea, am scris despre campania de
promovare a unui eveniment sportiv și care sunt eta pele prin care acel eveniment ajunge să
aibă o vizibilitate mare asupra publicului țintă. Î n plus, am analizat felul în care factorii
externi (sponsori, autorități locale, branduri loca le, agenții de turism) pot contribui la
promovarea unui eveniment sportiv local sau naționa l.

5
În capitolul următor, am observat care sunt princip alii deținători de drepturi TV, cine deține
exclusivitatea și ce posturi TV împart competițiile sportive de top. Am prezentat două dintre
cele mai importante exclusivități de pe piața media din România: Premier League la Eurosport
șu Cupa Mondială din Qatar 2022, dar și posturile T V care își împart competițiile sportive:
Digi, Telekom și Look trasnsmit Liga 1 Casa Pariuri lor și Competițiile Uefa (Uefa
Champions League, Uefa Europa League). Am enumerat câteva metode prin care canalele de
televiziune își promovează competițiile sportive od ată ce au achiziționat drepturile TV. Mai
mult, am scris o scurtă istorie despre comercializa rea sportului. De asemenea, am analizat
câteva statistici despre media de spectatori din li gile internaționale de fotbal, dar și din
România. Am realizat un tabel cu media banilor pe c are îi încasează un club în douăzeci
dintre țările europene.
În capitolul al IV-lea, am realizat un tabel în car e sunt prezentate sumele pe care le-a încasat
fiecare echipă din Liga 1 în sezonul 2018-2019 din Liga 1. Am prezentat felul în care au
variat sumele plătite de televiziuni către cluburi în perioada 2000-2019. Mai mult, am analizat
modul în care fostul președinte al Ligii Profesioni ste de Fotbal, Dumitru Dragomir, s-a ales cu
un dosar penal pentru că nu ar fi făcut o licitație a drepturilor TV și le-ar fi cedat direct către
un partener TV pentru un comision de 3 milioane de euro. Metodele de negociere și pașii care
trebuie urmați pentru a duce o tranzacție la bun sf ârșit au fost sintetizate tot în acest capitol.
În ultimul capitol, am făcut o analiză a impactului Covid-19 asupra competițiilor sportive, dar
și asupra canalelor sportive. Astfel, sportivii au fost nevoiți să se antreneze de acasă în această
perioadă de pandemie, iar moderatorii emisiunilor s portive au trecut de la dezbatarea unei
faze dintr-un meci de fotbal – toate competițiile s portive fiind suspendate – la subiectul
principal al perioadei pe toate posturile TV, corona virus și pericolul pe care l-a adus acest
virus. Legăturile directe cu fotbaliști sau alți sp ortivi au fost realizate prin Skype, iar
moderatorii, în cazul în care au avut invitați, au păstrat distanța regulamentară la masa din
studio.

6
Capitolul I. Istoria audientelor si drepturilor TV
I.1 Istoria drepturilor TV in Romania

În România, drepturile TV au început să reprezinte cu adevărat o sursă de venit pentru echipele
de fotbal românești după anii 2000, când televiziune a a început practic să fie cea mai populară
sursă de informare în rândul cetățenilor. Înainte de Revoluția din decembrie 89’, nu existau
drepturi TV, iar televiziunea nu reprezenta o sursă de venit pentru cei care se învârteau în jurul
acestui domeniu. Televiziunea Română (TVR) era sing urul post care emitea în România și doar
la anumite ore. Știrile emise pe post elogiau siste mul comunist și conducătorul acestui sistem,
Nicolae Ceaușescu. În primii ani de după Revoluție, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ la
nivelul banilor pe care îi producea televiziunea. Z iarul a rămas principala sursă de informare
pentru români.
Primul canal privat de televiziune în România a apă rut în anul 1991 sub numele de „Societatea
pentru o Televiziune Independentă” (SOTI) și își di fuza emisiuniledupă ora 23:00 pe TVR 2. În
1993, apare postul de televiziune Antena 1, iar în 1994 își face apariția canalul Tele 7 ABC. Pe
1 decembrie 1995, canalul de sport „C31” își schimb ă denumirea în PRO TV. Andreea Esca
este prima persoană care apare pe post, prezentând primele știri și descriind ceea ce va oferi
PRO TV românilor: filme, emisiuni, seriale, program e sportive și informative.
În 1997, PRO TV achiziționează drepturile de televi ziune ale Divizei A la fotbal masculin
(actuala Liga 1 Casa Pariurilor), devenind prima te leviziune privată din România care transmite
meciuri de fotbal. Până la acel moment, TVR a trans mis orice competiție sportivă de fotbal,
cum ar fi Diviza A, Campionatul Mondial sau Campion atul European. Meciurile Diviziei A
erau analizate la emisiunea de specialitate realiza tă de jurnalistul Ovidiu Ioanițoaia, „Procesul
Etapei”. Invitații erau formați din fotbaliști, pre ședinți de cluburi, antrenori, arbitri și jucători.
Comentatorii partidelor de fotbal din România erau Costi Mocanu, Mihai Mironică, Felix
Drăghici și Vali Moraru. PRO TV a revoluționat toto dată transmisiile live ale competițiilor
sportive asigurate de camere foto și video mult mai performante decât cele folosite de
Televiziunea Română. Meciurile veneau, pe lângă emi siunea de specialitate, cu rezumate
pentru fiecare partidă și analiza arbitrajelor asig urată de Ion Crăciunescu tot la emisiunea
„Procesul Etapei”. Cel care a reușit să achizițione ze aceste drepturi a fost Adrian Sîrbu,
proprietarul firmei MediaPro încă din anul 1990. To t în acei ani, PRO TV a reușit de asemenea
să achiziționeze și drepturile TV pentru Uefa Champ ions League, cea mai importantă
competiție sportivă intercluburi la nivel european.
Campionatele Mondiale și Europene au rămas în propr ietatea Televiziunii Române în anii 90,
dar și după acei ani. Singurul turneu final care nu a fost transmis de postul de stat l-a
reprezentat Campionatul European din 2016 din Franț a, transmis de Telekom Sport în
parteneriat cu PRO TV.
Drepturile TV ale Diviziei A la fotbal au fost deți nute exclusiv de PRO TV din anul 1997 până
în 2003. Anul 2003 a reprezentat o premieră în mate rie de drepturi TV în România. Principala

7
competiție fotbalistică la nivel național, Divizi A , era transmisă de patru posturi de televiziune:
TVR, PRO TV, Național TV și PRIMA TV. Cele 8 meciur i ale etapei erau împărțite în mod
egal de către cele patru posturi, câte două meciuri pentru fiecare televiziune.
Un an mai târziu, TVR și Național TV au rămas singu rele televiziuni transmițătoare de fotbal
românesc. PRO TV și PRIMA TV s-au retras din compet iție.
Sezonul 2006-2007 de fotbal în România a fost trans mis de TVR în parteneriat cu Antena 1 și
un nou post de televiziune cu capital turcesc apăru t pe piața media națională, Kanal D.
În anii următori, drepturile TV au continuat să fie o afacere împărțită de mai mulți investitori,
de la Kanal D, la Antena 1, Boom Sport și GSP TV.
În 2009, RCS RDS lansează posturile de televiziune Digi Sport și Digi Sport Plus care au
început să difuzeze meciuri din Liga 1 împreună cu Antena 1 (GSP TV) și Dolce Sport, post de
televiziune al firmei nemțești Telekom.
În timp, Digi Sport și Dolce Sport (actualul Teleko m Sport) au acaparat piața media de
transmisie a drepturilor TV ale competițiilor sport ive, achiziționând împreună sau în
exclusivitate cele mai importante meciuri de fotbal ale Europei. Printre competițiile transmise
de cele două televiziuni se numără: Liga 1, Ligue 1 (Franța), Serie A (Italia), Bundesliga
(Germania), La Liga (Spania), Uefa Champions League , Uefa Europa League.
În 2014, UPC reușește să cumpere exlcusivitatea dre pturilor TV ale meciurilor din Liga 1.
Astfel, posturile de televiziune Look TV și Look Pl us au transmis un tur de campionat
românesc în exclusivitate. Doar că problemele financ iare ale companiei au făcut ca aceștia să
caute parteneri. Astfel, Digi și Telekom au accepta t parteneriatul și au reluat transmisiile
partidelor de fotbal.
În prezent, Liga 1 din România este transmisă de Di gi Sport, Telekom Sport și Look Sport.
Toate meciurile sunt difuzate pe toate trei canalel e în același timp.
Campionatul englez de fotbal – Premier League – și, din această iarnă Cupa Angliei (FA CUP)
sunt transmise în exclusivitate în România de Euros port, care a încheiat colaborarea cu
Telekom în vara lui 2019. Mai mult, Eurosport a ieș it din grila de programe a celor de la
Telekom din cauza neînțelegerilor financiare. Super cupa Angliei dintre Liverpool și
Manchester City a fost transmisă de asemenea de Eur osport în exclusivitate.
Bundesliga (care se vede și pe canalele Telekom), S erie A, La Liga și Ligue 1 se văd pe Digi
Sport și Telekom Sport
Campionatul Turciei și cel al Portugaliei se văd pe canalele Look, în timp ce campionatul
Cehiei se vede pe Telekom Sport.
Uefa Champions League și Uefa Europa League sunt tr ansmise de Digi Sport, Telekom Sport
și canalele Look.

8
Campionatul European din această vară, la care Româ nia ar fi urmat să găzduiască patru
meciuri, a fost reprogramat pentru vara lui 2021 di n cauza pandemiei de coronavirus. Turneul
va fi transmis în exclusivitate în România de PRO T V.
Campionatul Mondial de fotbal din 2022 din Qatar va fi transmis în exclusivitate de TVR.

I.2 Istoricul sistemului de audiență media în Româ nia

Sistemul de măsurare a audienței cu ajutorul people meter-ului a fost introdus în România în
2004, când Asociația Română pentru Măsurarea Audien țelor a decis că furnizorul de date este
TNS-AGB România. În urma unei licitații, contractul a fost preluat de către GfK România, cu
începere de la 1 ianuarie 2008. Asociația Română pe ntru Măsurarea Audienței a fost înființată
în anul 2001 și are trei categorii de membri: stați i de televiziune (44 la număr), clienți de pu-
blicitate (în număr de 11) și agenții de publicitat e și media (35 la număr).
În țara noastră, audiența pentru presa scrisă și ra dio este măsurată de către Biroul Român de
Audit al Tirajelor, respectiv, Studiul Național de Audiență, SNA. În anul 2001, pe piața de
televiziune din România se inaugura sistemul de măs urare electronică a audiențelor TV
(peoplemeter). Era un pas important în sincronizare a pieței noastre cu media occidentală.
Până atunci, audiențele TV erau măsurate („manual”) pe baza jurnalelor de audiență. Sistemul
peoplemeter a permis televiziunilor să afle cu rapi ditate (a doua zi) ce ratinguri au obținut
programele difuzate cu o seară înainte. De asemenea , pe baza acestor măsuratori, posturile TV
au început să vândă spațiile de publicitate pe punc tul de rating. Astfel, clienții publicitari au
putut să plătească în mod exact pentru audiența obț inută de reclamele comandate. Tot de
atunci, rivalitatea dintre Pro TV și Antena 1 s-a î ncins în sondajele de audiență, fiecare punct
de rating cântărind enorm în atragerea de publicita te.
Pe plan mondial, metodele și echipamentele de măsur are a audienței au evoluat substanțial în
decursul ultimelor decenii. La început, audiența er a evaluată prin combinarea a două metode
de culegere a datelor. Pe de o parte, numărul gospo dăriilor care vizionau un anumit program,
la un moment dat, era stabilit cu ajutorul unui dis pozitiv electronic numit audimetru, atașat la
aparatul TV al fiecărei gospodării dintr-un panel r eprezentativ la nivel național. Pe de altă
parte, fiecare gospodărie dintr-un panel separat me nținea un jurnal în care consemna
obiceiurile sale de vizionare a programelor TV și f urniza, totodată, informații demografice
legate de mărimea gospodăriei, de venitul și nivelul de pregătire al membrilor familiei etc.

9
Prin corelarea datelor obținute cu ajutorul celor do uă paneluri, se calcula audiența și se
identificau caracteristicile demografice ale audien ței fiecărui program. Pe măsură ce gama
programelor TV a sporit datorită creșterii numărului de posturi și rețele de televiziune, metoda
combinată de evaluare a audienței nu mai era eficie ntă. Compania britanică Audits Great
Britain (AGB Television Research) a creat un dispoz itiv inovator, numit peoplemeter . În 1984,
compania a introdus noul echipament de observare pe piața SUA, dar nu a reușit să îi
valorifice potențialul, retrăgându-se de pe piața a mericană după câțiva ani. La scurt timp după
sosirea AGB în SUA, în 1987, A.C. Nielsen a lansat propria variantă de peoplemeter pentru
măsurarea audienței TV. Un peoplemeter este un disp ozitiv puțin mai mare decât un selector
de canale TV. Dispune de mai multe butoane pentru m embrii unei gospodării și de butoane
suplimentare pentru vizitatori. Ori de câte ori sel ectează un canal, un membru al familiei sau
un vizitator trebuie să apese pe butonul corespunză tor. Dispozitivul se atașează la aparatul TV
al gospodăriilor incluse într-un panel reprezentati v.1

Kantar Media este actualul furnizor de date de audi ență pentru Asociația Română pentru
Masurarea Audiențelor (ARMA), organizație ce reuneș te agenții, televiziuni si clienți de
publicitate. Compania masoară audiențele începând din 1 ianuarie 2011. Kantar a fost
desemnată să măsoare audiențele intr-o licitație de sfașurată pe parcursul anului 2011. Din 2012,
ARMA a comandat de trei ori audit extern asupra ser viciului Kantar și de fiecare dată analiza a
confirmat că acesta se desfășoară bine sau cel puți n se incadrează in parametrii contractuali.
Kantar Media a fost contesată pe tema corectitudini i măsurătorilor, cum se întâmplase și în
cazul furnizorului precedent de date de audiență, G fK.
Compania Kantar Media a fost realeasă pentru a real iza și in următorii patru ani măsurătorile de
audiență TV. Comisia ce a reunit reprezentanți ai a gențiilor de publicitate, ai televiziunilor și ai
CNA a desemnat Kantar drept câstigătoarea licitație i pentru realizarea studiului de măsurare a
audiențelor (SNMATV) in perioada 2016-2019, proces d esfășurat incepând din mai 2014 si la
care a mai depus oferta un joint-venture Nielsen-Me dia Research. Cifrele de audiență sunt
"moneda de schimb" in publicitate TV, segment ce re vendică peste 60% din totalul pieței de
publicitate din România.2

1www.diacronia.ro
2 https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitat e-19099051-kantar-media-masura-urmatorii-patru-
ani-audientele.htm

10
Capitolul II Categorii de sporturi si Mediatizare a lor
II.1 Categorii de sporturi. Popularitate
Sportul a devenit de-a lungul timpului un fenomen s ocial din ce în ce mai răspândit. Trăim
vremuri in care omenirea nu mai stă chiar așa de bi ne cu practicarea sportului, insă îl urmărește
din fața televizorului, competițiile sportive deve nind spectacolul preferat. Explicația constă în
faptul că sporturile au reguli simple, ușor de înț eles și adaugă o combinație specială
divertismentului prin dramatism, suspans, pasiune.
In jurul unui spectacol sportiv se învârt din ce in ce mai mulți bani, in funcție de cât de urmărit
este, sportul devenind o mega afacere.
La nivel mondial, sportivii de valoare sunt foarte bine plătiți, mult mai bine decât medici,
președinți de corporații, ingineri, etc., devenind bogați și faimoși.
Printre cele mai populare sporturi din lume (clasam ent bazat pe valoarea globală estimată, sfera
de influență, audiențe de televiziune, dar si pote ntialul de reclamă / puterea de cumpărare a
telespectatorilor), enumerăm:
10. Golful- 450 milioane de fani

Golful are o valoare globală estimată de 450 milioa ne de fani, iar influența sa principală este în
Europa de Vest, Asia de Est și America de Nord. Spo rtul modern a fost jucat pentru prima dată
în Scoția de unde s-a răspândit în Regatul Unit și în restul lumii. Este foarte apreciat în USA,
Japonia, Korea și UK, dar și în restul Europei și A ustralia.

11
9. Rugby-ul- 475 milioane de fani

Rugby-ul are sfera principală de influență în Rega tul Unit și în Commonwealth și o valoare
globală de 475 milioane de fani. Fundamentul sportu lui modern a fost stabilit în Anglia
medievală. Din Marea Britanie, el s-a răspândit în colonii britanice precum Australia și Noua
Zeelandă. Sportul este jucat de două echipe de câte 15 jucători, care poartă, dau lovituri sau trec
o minge peste linia de capăt pentru a câștiga punct e.
8. Baseball – 500 milioane de fani
Baseball-ul are un număr estimat de 500 de milioane de adepți la nivel mondial și se bucură de
cele mai înalte niveluri de popularitate în Statele Unite, Caraibe și Japonia. Diferite versiuni ale
sportului au fost jucate în SUA înainte de a câștig a popularitate la nivel național în secolul 19.
Din SUA, sportul s-a răspândit în alte părți ale lu mii și a evoluat spre jocul modern așa cum a
fost jucat astăzi. Numărul mare de spectatori / tel espectatori se explică prin faptul că meciurile
de baseball sunt foarte dese.

12

7. Baschet – 825 milioane de fani
Baschetul se mândrește cu un număr estimat de 825 d e milioane de fani în întreaga lume și o
sferă globală de influență. Sportul a fost inventat de Dr. James Naismith în 1891 din
Massachusetts, Statele Unite ale Americii. El a fos t creat ca o alternativă la fotbal, deoarece
sportul ar putea fi jucat în interior și ar avea un potențial mai mic de a provoca accidente.
Sportul este jucat de două echipe de câte cinci juc ători, fiind foarte răspândit în SUA și China și
deasemenea foarte popular în Europa și America de S ud. Finala NBA este transmisă în peste
200 de țări.

13
6. Tenis de masă – 875 milioane de fani
Tenisul de masă se bucură de o sferă globală de inf luență și are un număr estimat de 875 de
milioane de persoane care au aderat la nivel mondia l. Sportul a început în secolul 19 din Anglia
ca o versiune miniaturală a tenisului de câmp. Spor tul a devenit pe scară largă denumit "Ping
Pong". Sportul modern implică două echipe între doi până la patru jucători, lovind o minge
ușoară peste o plasă pe o masă tare, prin utilizare a de rachete. Țările in care acest sport este
foarte popular și cu rezultate formidabile includ Coreea de Sud, Suedia și China.

5. Volei – 900 milioane de fani
Influența principală a voleiului este observată în Europa de Vest și America de Nord, iar sportul
are o valoare globală estimată de 900 milioane fani . Sportul a fost inventat în SUA de William
G. Morgan în 1895. El a făcut parte din Asociația C reștină a Tinerilor ca instructor și a
împrumutat de la baschet, tenis, handbal și element e de baseball. Sportul a evoluat de-a lungul
anilor în sportul modern, caracterizat de două echi pe de câte 6 jucători, fiecare dintre aceștia
aruncând o minge peste o plasă. Acest sport este foa rte răspândit în Brazilia, dar și în Asia și
Europa. Voleiul este sportul cu cele mai multe fede rații naționale – peste 200 la număr.

14

4. Tenis – 1 miliard de fani
Tenisul are o valoare globală estimată după 1 milia rd de fani și o sferă globală de influență.
Deși sportul modern a fost popularizat pentru prima dată în Franța, se crede că diferite versiuni
ale sportului au fost jucate de egipteni, romani și greci. Din Franța s-a răspândit în alte părți ale
Europei și, apoi, în întreaga lume. Sportul este ju cat de două echipe de câte unul sau doi
jucători fiecare și implică o minge deasupra unei n ivele prin utilizarea de rachete de tenis.
Punctele sunt câștigate atunci când adversarul nu a runcă înapoi mingea în dimensiunile
predeterminate ale curții rectangulare. Este probab il sportul cu cea mai uniformă răspândire,
fiind in top 7 preferințe în orice țară. În topul c elor mai urmărite 10 evenimente sportive din
lume se află finala de la Wimbledon.

15
3. Hochei pe iarbă si pe gheață – 2 miliarde de fan i

Hocheiul pe iarbă are o valoare globală estimată de 2 miliarde de fani și iși are sfera principală
de influență în Europa, Africa, Asia și Australia. Acest tip de sport a fost jucat pentru prima
dată în Anglia în 1800. Jocul este în mare parte si milar fotbalului, cu excepția faptului că
jucătorii folosesc bastoane pentru a conduce mingea în loc de picioare. Sportul este jucat pe
scară largă în India, Australia și Pakistan, ale că ror echipe au rezultate formidabile.
Hocheiul pe gheață este cel mai urmărit sport în C anada, în Rusia se află pe locul 2 ca
importanță și pe locul 4 în USA. În Europa este po pular în țările nordice și Cehia.
Campionatele mondiale se transmit în peste 100 de ț ări și au o audiență de peste 700 milioane
de oameni, în ciuda faptului că multe vedete din ho chei (toți angrenați în NHL – competiția din
SUA) nu participă și la campionatul mondial.
2. Cricket – 2,5 miliarde de fani
Acest sport are un număr estimat de 2,5 miliarde f ani, iar sfera sa principală de influență este
în țările din Regatul Unit și Commonwealth. Își are originile în Century England, în secolul 16,
devenind sport național în secolul 18. Sportul est e caracterizat de două echipe de câte
unsprezece jucători fiecare. Este foarte popular î n fostele colonii britanice precum India, Sri
Lanka, Bangladesh, Pakistan și Australia. Locul 2 în acest clasament se datorează Indiei (cu o
populație de peste 1 miliard), țară in care cricket -ul este cel mai popular sport. Finala cupei
mondiale este văzută de aproximativ 400 milioane de spectatori, iar un meci India – Pakistan
este urmărit de peste 1 miliard de spectatori.

16

1. Fotbalul– 4 miliarde de fani
Fotbalul este cel mai popular sport din lume. Se es timează că mai mult de jumătate din
populația lumii se consideră a fi fanii unei echipe de fotbal. Sportul se bucură de un număr
estimat de 4 de miliarde de fani și o sferă globală de influență. Fotbal antic a fost urmărit în
China, încă din secolul 2. Romanii, grecii și japon ezii au fost de asemenea considerați a fi
primii jucători ai acestui sport. Fotbalul contempo ran a început în Anglia, unde a acumulat un
interes considerabil și s-a răspândit în alte părți ale lumii. Sportul este mai popular în Europa și
America decât în orice alt continent.
Așadar, fotbalul este considerat sportul rege nu nu mai în România, ci și pe întreaga planetă.
Finala Campionatului Mondial de Fotbal strânge în j ur de 600 milioane de telespectatori în
timp ce finala Football Champions League se bucură de o audiență de 300 milioane de
telespectatori. Peste 200 de țări se înscriu la sta rtul calificărilor pentru Football World Cup.3

3 https://ro.ripleybelieves.com/most-popular-sports- in-world-39

17

Tip sport Estimare la nivel global
dupa: Nr.fani
Sfera primară de influență
1 Fotbal 4.0 miliarde La nivel global
2 Cricket 2.5 miliarde Marea Britanie și Commonweal th
3 Hochei pe iarbă 2 miliarde Europa, Africa, Asia ș i Australia
4 Tenis 1 miliarde La nivel global
5 Volei 900 milioane Europa de Vest și America de N ord
6 Ping-pong 875 milioane La nivel global
7 Baschet 825 milioane La nivel global
8 Baseball 500 milioane Statele Unite, Caraibe și J aponia
9 Rugby 475 milioane Marea Britanie și Commonwealth
10 Golf 450 milioane Europa de Vest, Asia de Est și
America de Nord

Trebuie precizat ca exista si alte categorii de spo rturi, pe langa cele mentionate mai-sus, care
se bucura de o popularitate deosebită.

Fotbalul american este cel mai îndrăgit sport în USA, fiind foarte popular și în țările vecine
precum Canada și Mexic. Superbowl a devenit cel mai urmărit eveniment anual Ținând cont că
olimpiadele și campionatele mondiale de fotbal se de sfășoară doar o dată la 4 ani, Superbowl a
devenit cel mai urmărit eveniment anual, 30 de secu nde de publicitate în pauza Superbowl
costând peste 4 miloane de dolari. De aceea compani ile care cumpără spațiu publicitar s-au
străduit de-a lungul timpului să facă reclame memor abile, iar acest lucru a sporit și mai mult
numărul celor care se uită la acest eveniment.

18

Formula 1 – Este foarte populară în Europa și America Latină , dar se extinde rapid și în țări
din Asia – Japonia, Malaezia, Singapore, China, Zo na Golfului Persic. Cursele sunt transmise
în peste 200 de țări, iar fiecare cursă de formula 1 adună aproape 500 milioane de
telespectatori. Jucătorii mari din industria auto s unt implicați în Formula 1 și investesc în jur de
3 miliarde dolari anual în echipe și în dezvoltarea prototipurilor .

19
Handbalul atrage numeroși suporteri, cei mai mulți dintre ei provenind din țările scandinave sau
est-europene, în ciuda faptului că nu se bucură de succesul fotbalului sau rugby-ului pe plan
mondial. Originile acestui sport vin dintr-un joc t radițional al inuiților din Groenlanda. Să nu
uităm că selecționata masculină a României a câștig at nu mai putin de 4 turnee finale ale
Campionatului Mondial. Totuși cel mai mare succes i n acest sport îl au țări precum
Norvegia, Suedia sau Danemarca. Cu evoluții constante de-a lungul timpului, selecț ionatele
scandinave și-au păstrat mereu locurile fruntașe in cele mai importante competiții
internaționale, fie ele destinate handbalului mascu lin sau feminin, numărul uriaș de școli de
handbal sau de echipe profesioniste asigurând succe sul acestora și in competițiile intercluburi.
Evident, nici țări precum Spania, Germania, Rusia, Franța, Coreea, Ungaria sau România nu s-
au lăsat mai prejos in turneele internaționale, dar pasiunea scandinavilor pentru handbal este, de
departe, cea mai aprinsă dintre toate. In prezent, Federația Internațională de Handbal are
166 de membri, cu 795.000 de echipe in toată lumea care adună sute de milioane de
telespectatori.4

Și în România , fotbalul se află pe primul loc în preferințele publicului, fiind cel mai urmărit
sport. De câteva decenii incoace, turneele si compe tițiile fotbalistice sunt promovate și difuzate
pretutindeni, accesul publicului fiind cât mai les ne posibil. Interesul românilor pentru sportul
rege poate fi observat din audiențele foarte mari a le posturilor de televiziune ce dețin drepturile

4 https://www.stelianmuscalu.ro/cele-mai-populare-sp orturi-cei-mai-tari-sportivi/

20
TV de difuzare a meciurilor, din prezența pe stad ioane a iubitorilor fotbalului , dar și din
conținutul biletelor puse la casele de pariuri ( re prezentanții acestora afirmând că cele mai
multe pariuri sunt plasate pe competițiile de fotba l, atat din țară, cat și din străinătate).
Tenisul , este un alt sport aflat in topul preferințelor rom ănilor. Acest fapt se datorează in
special succesului Simonei Halep la nivel mondial, tot mai multi români fiind atrași de turneele
și competițiile de tenis de câmp. Rezultatele remar cabile ale Simonei Halep precum și
câștigurile fabuloase stârnesc tot mai mult interes ul celor pasionați către desfășurarea acestui
tip de sport.

Gimnastica a reprezentat România cu mare succes la campionat e europene, mondiale, jocuri
olimpice, țara noastră având o tradiție îndelungată în ceea ce privește acest sport. Nadia
Comăneci rămâne cel mai cunoscut sportiv român în î ntreaga lume, reprezentând un motiv de
mândrie, impreuna cu ceilalti sportivi care au cast igat medalii de aur, argint si bronz la
competițiile internaționale.

Handbalul , nu putea lipsi din acest top, România având in palmares câștigarea a patru turnee
finale ale Campionatelor Mondiale.

21
II.2 Campania de promovare a competitiilor sportive
Campania de promovare a unui eveniment sportiv repr ezintă un obiectiv esențial al
marketingului sportiv. Fie că promovăm un meci de b aschet între două echipe din subsolul
clasamentului, fie că dorim să atragem unui număr c at mai mare de fani la un derby al
campionatului de fotbal, pașii care trebuie urmați in campania de promovare sunt aceiași.
Un prim pas este reprezentat de stabilirea obiecti vului strategiei de marketing, în raport cu
publicul, organizatorii având ca țintă prioritară vâ nzarea de bilete, deci atragerea unui număr
cât mai mare de spectatori.
Următorul obiectiv constă în obținerea unui feedba ck important pe rețelele de socializare
(Facebook, Twitter, Instagram, Youtube), in același timp cu crearea unei comunități asociate
evenimentului sportiv.
Vor fi stabilite apoi coordonatele traseului pe ca re publicul țintă îl parcurge de la primirea
informației primare până la cumpărarea biletului. T raseul acesta este reprezentat prin
acronimul AIDA (Awarness – informare, Interest – trezirea interes ului prin materiale
suplimentare, precum clipuri video, Desire – apelul la orgoliul fanilor, Action – detalii despre
cum se pot procura biletele).
Procesul de comunicare va trebui să înceapă cu șas e săptămâni înainte de ziua desfășurării,
fiind anunțat evenimentul, iar acțiunea de promovar e va trebui să fie continuă, conform unui
calendar bine pus la punct.
Vor fi utilizate toate canalele de comunicare posib ile. Pentru a fi cât mai eficient, mesajul
trebuie adaptat la caracteristicile mediului de pro pagare și trebuie să răspundă la o întrebare
capitală: „Ce fel de conținut se potrivește cel mai bine pentru audiența țintă?”.
Un rol important îl are „conținutul contextual”, ca re poate îngloba istoria evenimentului,
declarații ale sportivilor, atmosfera din jurul eve nimentului.
În promovarea unui eveniment sportiv, este necesară atragerea și altor mijloace de promovare
decât cele proprii, precum colaborarea cu cu sponso rii,cu autoritățile locale, cu branduri locale,
cu agenții de turism.
Atunci când evenimentul sportiv are strânsă legătur ă cu comunitatea locală, colaborarea cu
autoritățile locale, ca și cea cu brandurile din or aș sau din regiune, este recomandată. Spre
exemplu, un meci al Politehnicii Iași poate fi med iatizat cu ajutorul Primăriei municipiului
Iași, însă aici vorbim despre un caz special, fiind vorba despre un club al municipalității.

22
Când notorietatea evenimentului este națională, put em face referire la parteneriatul cu agenții
de turism, acestea incluzând în ofertă pachete spe ciale pentru fanii din regiuni îndepărtate, care
doresc să participe la eveniment. La rândul lor, sp onsorii evenimentului/echipelor pot organiza
concursuri pentru clienți, premiile oferite fiind b ilete gratuite la evenimentul sportiv.
La finalul campaniei, rezultatele acestor eforturi concentrate se vor vedea la finalul campaniei,
când, într-un tabel, vor fi trecute cifrele corespun zătoare indicatorilor de performanță. Cel mai
ușor de măsurat este feedback-ul avut pe rețelele d e socializare:
Facebook – like-uri, comentarii, distribuiri, click -uri pe link.
Twitter – număr de urmăritori, distribuiri, aprecie ri, replici.
Instagram – număr de abonați, like-uri, comentarii.
Youtube: vizualizări, comentarii, like-uri, minute u rmărite.
Newsletter – număr de abonați, rată de deschidere, click pe linkuri.
Într-un articol despre strategia conținutului de ma rketing, autorul american Allen Graves sugera
abordarea demersului promovării unui eveniment ca p e o competiție de idei între membrii
echipei de marketing. De obicei, aceștia sunt foart e competitivi și vor avea, astfel, o motivație
suplimentară în căutarea celor mai bune soluții.5

5 https://cristiangheorghe.ro/ghidul-promovarii-unui -eveniment-sportiv/

23
Capitolul III. Detinatori de drepturi TV. Campania de promovare a
drepturilor TV

III.1 Drepturi TV exclusive
Premier League la Eurosport
În februarie 2019, Eurosport a anunțat că a semnat prelungirea cu trei ani a drepturilor pentru
Premier League. Astfel, postul de televiziune va co ntinua să transmită meciuri din campionatul
englez de fotbal până în 2022. Telekom Sport a cump ărat două meciuri din Premier League în
precedentele contracte, 2014-2016 și 2016-2019. Eur osport a încheiat colaborarea cu Telekom
în vara lui 2019 și, astfel, fotbalul englez se ved e în exclusivitata la brandul de sport premium
al Discovery.
Fanii Premier League vor putea urmări meciurile atâ t pe Eurosport HD, cât și pe platforma
online Eurosport Player, serviciu disponibil pe ori ce dispozitiv. Prețul anual al unui abonament
la această platformă online este de 12,49 euro.
Mai mult, în februarie 2019, Eurosport a achizionat în exclusivitate și Cupa Angliei (FA CUP),
care se va vedea până în 2021.
La finalul anului 2019, Discovery a anunțat că toat e canalele sale (Eurosport 1&2, Discovery
Channel, TLC și Travel Channel) vor ieși din gria d e programe Telekom începând cu anul
2020.
Astfel, aproximativ 1.500.000 de abonați6, nu se vor mai putea bucura de conținutul exclusiv
oferit de Eurosport și anume Premier League și cele patru turnee de Grand Slam (Wimbledon,
Roland Garros, Australian Open și U.S. Open).
„Către toți fanii noștri, abonați în rețelele Teleko m și Nextgen:
Ne pare rău să vă informăm că, începând cu 1 ianuar ie, Premier League, cel mai tare campionat
din lume, nu mai este disponibil în rețelele voastr e.

6 https://www.gsp.ro/gsp-special/media/update-lovitu ra-dura-pentru-1-500-000-de-telespectatori-
eurosport-iese-din-grila-de-programe-telekom-de-la- 1-ianuarie-reactia-operatorului-586366.html

24
În ciuda eforturilor noastre pentru a încheia un n ou acord cu Telekom, operatorul a refuzat o
nouă înțelegere. Astfel, din nefericire, Arsenal – Manchester United, dar și celelalte meciuri din
Premier League de anul viitor, nu vor mai putea fi urmărite de voi.
Pentru a continua să aveți acces la conținutul nost ru, vă sfătuim să contactați operatorul
Telekom prin Call Center la 021.404.1234 / 0766.12.1 234 sau pe canalele lor oficiale de
comunicare online” – A fost comunicatul oficial Eur osport din decembrie 2019.

Cupa Mondială din Qatar 2022
La fel ca toate campionatele mondiale transmise în România și următorul turneu final mondial
se va vedea în exclusivitate la TVR. Este vorba des pre Cupa Mondială de fotbal din Qatar
2022, care se va desfășura, în premieră, în perioad a 21 noiembrie 2022 – 18 decembrie 2022.
Acesta este primul turneu final care nu se va desfă șura în perioada iunie-iulie.
Modul în care Qatar a câștigat dreptul de a organiz a turneul s-a soldat cu numeroase acuzații de
corupție. Fifa a făcut o investigație internă asupr a acestor acuzații și a emis un raport ce a
absolvit Qatarul de orice suspiciune.
Emblema oficială a turneului a fost dezvăluită pe 3 septembrie 2019, în cadrul unor evenimente
simultane la Turnul Doha, Amfiteatrul Satului Cultu ral Katara, Msheireb Downtown Doha și
Zubarah. Acesta este conceput pentru a semăna cu tr ofeul turneului, simbolul infinitului și
numărul "8", reflectând asupra evenimentului "inter conectat" și a celor opt stadioane gazdă. De
asemenea, evocă imagini ale șalurilor pentru a semni fica programarea de iarnă a turneului și
conține valuri asemănătoare dunelor din deșert. Tip ografia semnului de cuvânt al emblemei
încorporează kashida — practica alungirii anumitor părți ale caracterelor în scrierea arabă
pentru a oferi accent tipografic.
O serie de grupuri și mass-media și-au exprimat îng rijorarea cu privire la capacitatea Qatarului
de a găzdui evenimentul, în ceea ce privește interp retările drepturilor omului, în special
condițiile lucrătorilor și drepturile fanilor din c omunitatea LGBT din cauza ilegalității
homosexualității în Qatar. Hassan Abdulla al Thahadi , directorul executiv al Campionatului
Mondial din Qatar 2022, a declarat că statul musulm an va permite de asemenea consumul de
alcool în timpul evenimentului, însă consumul de al cool în public nu este permis, deoarece
sistemul juridic din Qatar se bazează pe Sharia.

25
Alegerea Qatarului ca țară gazdă7 a fost controversată. Oficialii FIFA au fost acuza ți de
corupție și că au permis Qatarului să "cumpere" Cup a Mondială, tratamentul muncitorilor din
construcții a fost pus sub semnul întrebării de căt re grupurile pentru drepturile omului, iar
costurile ridicate necesare pentru ca planurile să devină realitate au fost criticate. Condițiile
climatice i-au făcut pe unii să numească găzduirea turneului din Qatar nefezabil, planurile
inițiale pentru stadioanele cu aer condiționat dând drumul la o potențială schimbare a datei de
la vară la iarnă.
În mai 2014, Sepp Blatter, care era președinte fifa la momentul respectiv, dar mai târziu scos
din funcție pentru plăți ilegale, a remarcat că aco rdarea Cupei Mondiale Qatarului a fost o
"greșeală" din cauza căldurii extreme. Cu toate ace stea, în timp ce se adresa delegaților
confederațiilor africane și asiatice, Blatter a dec larat că acuzațiile de corupție și unele dintre
critici, inclusiv cele ale sponsorilor, sunt „foart e legate de rasism și discriminare”.
III.2 Drepturi TV la comun
Liga 1 Casa Pariurilor
În vara anului 2019, a fost semnat un nou contract pentru drepturile TV ale Ligii 1. Firma eAD
este cea care a reușit să cumpere drepturile de tel evizare ale meciurilor din pima ligă de fotbal a
României pentru suma de 28 de milioane de euro pe s ezon, contractul fiind semnat pe cinci
sezoane. Televiziunile partenere firmei eAD care tr ansmit competiția de fotbal sunt Digi Sport,
Telekom Sport și Look Sport.
Aceste trei televiziuni transmit toate cele șapte m eciuri din Liga 1 simultan, iar interviurile cu
jucătorii și antrenorii de după meciuri sunt realiz ate în același timp de Digi și Look, iar
Telekom intervievează separat oamenii implicați în meci.
Contractul semnat între firma eAD și Liga profesion istă de fotbal (LPF) este valabil până în
2024, timp în care formațiile din Liga 1 vor primi cumulat 28 de milioane de euro pentru
fiecare sezon.
De-a lungul timpului, mai multe firme au deținut dr epturile TV ale Ligii 1.
Cum au variat drepturile de televiziune în România:
2000-2004 – 12,2 milioane de dolari – ProTV

7 https://en.wikipedia.org/wiki/2022_FIFA_World_Cup# Sponsorship

26
2004-2008 – 28,2 milioane de dolari – Telesport
2008-2011 – 101,15 milioane de euro – Antena 1 și R CS
2011-2014 – 101,18 milioane de euro – RCS-RDS
2014-2019 – 167 de milioane de euro – Intel Sky

Competițiile Uefa
Uefa Champions League și Uefa Europa League se văd în acest moment și până în 2021 pe trei
posturi de televiziune din România, la fel ca și în cazul Ligii 1: Digi Sport, Telekom Sport și
Look Sport.
Contractul semnat în 2018 între cele trei televiziu ni de sport și Uefa este valabil până în 2021,
iar suma plătită de televiziuni este necunoscută, p entru că de-a lungul timpului reprezentanții
forului european au încercat să păstreze secretul î n privința tratativelor privind drepturile de
televizare.
La presiunea marilor echipe din Europa, care își do resc cât mai mulți bani, Uefa a eliminat
opțiunea „free to air”, care permitea unui post gen eralist (aflat în grila tuturor firmelor de cablu)
să transmită un meci pe etapă din Uefa Champions Le ague. Astfel, postul PRO TV, care a
cumpărat această opțiune pentru perioada 2015-2018 u ltima dată, a primit o lovitură grea prin
această decizie, pierzând dreptul de transmisie. Pr actic, decizia prevede ca Uefa Champions
League și Uefa Europa League să se vadă doar pe pos turile cu tematică sportivă.
Începând cu sezonul 2018-2019, orele de disputare a le meciurilor din Uefa Champions League
au fost schimbate față de ceea ce se întâmpla în an ii trecuți: 19:55 și 22:00. Înainte de 2018, ora
clasică de disputare pentru meciurile din Liga Camp ionilor de când s-a înființat competiția, în
1992. Aceleași ore au fost stabilite și pentru meci urile din Uefa Europa League.
De-a lungul anilor, posturile de televiziune din Ro mânia care au transmis Uefa Champions
League au fost: TVR, PRO TV, Dolce Sport (actualul Telekom), Digi Sport, Boom Sport și
Look Sport.
Ca o comparație între sumele care se învârt în jurul drepturilor TV din România și Marea
Britanie, BT Sports, deținătorul de drepturi din UK , plătește 1,5 miliarde de euro pentru

27
perioada 2018-2021. Cu 470 de milioane de euro8 mai mult decât precedentul contract (2015-
2018). Această sumă astronomică vine de la faptul c ă Premier League are, începând cu 2018, la
fel ca La Liga, Serie A și Bundesliga, patru echipe direct în grupele competiției. Conform
înțelegerii, BT Sports deține drepturile exclusive ale tuturor meciurilor și ale rezumatelor din
Liga Campionilor. În România, suma de achiziție a d repturilor pentru principala competiție
UEFA nu a fost divulgată, dar cu siguranță nu depăș ește câteva zeci de milioane de euro.

III.3 Campania de promovare a drepturilor TV
Odată ce un post de televiziune de sport a cumpărat drepturile TV pentru o competiție sportivă
(campionate importante de fotbal, turnee de tenis, meciuri de handbal, o gală UFC sau K1,
Formula 1), începe să-și promoveze produsul.
Metode de promovare a drepturilor TV:
• Plasarea de burtiere la emisiunile TV dedicate comp etiției și nu numai (la orice fel de
emisiune competiția poate fi promovat);
• Moderatorii emisiunilor TV și comentatorii competiț iilor sportive anunță la o anumită
perioadă de timp sau când există o pauză în timpul meciului de fotbal, de exemplu, că
postul respectiv a cumpărat drepturile TV pentru re spectiva competiție;
• Site-urile posturilor TV afișează știri, imagini st atice sau în mișcare legate de competiția
respectivă care să rămână în permanență vizibile pe pagina web;
• Compania de cablu de care aparține postul respectiv oferă pliante prin sunt promovate
cele mai importante competiții sportive pe care le deține;
• Oamenii care lucrează pentru companie (angajații Doo r-to-Door, oamenii de la birouri)
oferă informații despre avantajele postului de tele viziune de sport respectiv pentru a-i
convinge pe clienți să semneze contractul.

8 https://www.digisport.ro/fotbal/champions-league/d repturile-tv-pentru-ucl-si-uel-vandute-pentru-o-
suma-record-in-uk-bt-confirma-una-dintre-schimbaril e-majore-276613

28
Comercializarea sportului
Profitabilitatea sportului la televizor a determina t ligile să se extindă în orașele cu mari
puncte de vânzare media, precum și să extindă durat a sezoanelor. Ei comandă salarii mari și
pun o presiune mult mai mare pe corpurile lor pentr u a performa decât jucătorii din trecut.
Directorii de televiziune vor sublinia că fără bani i pe care ei îi livrează, multe evenimente
sportive nu ar exista. Pentru a se familiarize cu t eleviziunea, sporturile au trebuit să-și
adapteze programele, ritmul de joc și locațiile. Ba seball-ul profesionist a trecut de la un
sport jucat mai ales după-amiaza, la un joc care se vede mai ales seara cu ajutorul luminilor
artificiale. Baschetul, hocheiul și fotbalul au int rodus pauzele de televiziune, pentru a
permite accesul reclamelor.
Influența televiziunii a adus în cadrul evenimentel or sportive bannere, logo-uri și sponsori.
Rețelele de televiziune vând spațiu publicitar pent ru lucruri precum raportul la pauză
(analiza) acelui eveniment sportive sau berea ofici ală a evenimentului. De exemplu,
acoperirea NBC a Jocurilor Olimpice de iarnă din 20 02 a folosit tie-in-uri, împreună cu
pauze comerciale. Una dintre aceste tie-in-uri a fo st "Chevy Moments". Acestea au fost
profiluri personale produse de NBC și sponsorizate de Chevy pentru a atrage telespectatorii
asupra unora dintre sportivii mai puțin cunoscuți d e care se aude doar o dată la patru ani.
Un alt exemplu este "AT&T Half Time Report" de la T uner Sports, folosit pentru
programarea NBA.
Evenimentele sportive regulate aduc, de obicei, rat ing scăzut. În cadrul programului
Televiziune și Sport Național, Chandler (1988)9 a evaluat ratingurile de televiziune pentru
săptămâna 28 septembrie 1980. Cel mai bine cotat eve niment sportiv a fost "Monday Night
Football, " clasat pe locul 24, clasat în spatele s pectacolelor de success ale vremii precum
„Little House on the Prairie” și „The Jeffeson’s. C ercetările sale continuă pentru a arăta că
evenimentele sportive programate în mod regulat nu au avut rating.
Marile evaluări pentru sport provin din evenimente mari, cum ar fi Super Bowl, World
Series și Jocurile Olimpice (Chandler, 1988). Cinci dintre primele zece programe de top din
America sunt evenimente sportive. Patru dintre aces tea sunt finale de Fotbal American
(Super Bowl), inclusiv "Super Bowl XVI", jucat în 1 982 între The San Francisco 49ers și
Cincinnati Bengals, cel mai bine cotat eveniment sp ortiv. Acesta a obținut un rating de

9 http://people.wcsu.edu/mccarneyh/acad/Mendes.html

29
49,1, văzut de aproape jumătate dintre televizoarel e din America și este pe locul patru în
general (Brown & Morrison, 2000).
Unul dintre cele mai apreciate evenimente sportive, cu excepția Super Bowl, este finala de
patinaj feminin de la Olimpiada de Iarnă din 1994. E ste al treilea cel mai urmărit eveniment
sportiv și al șaselea la general, cu un rating de 4 8,5. A fost urmărit pe scară largă datorită
circumstanțelor în care au fost implicați doi dintr e concurenți, Tonya Harding și Nancy
Kerrigan (Brown & Morrison, 2000).

III.4 Drepturile sportive audiovizuale intre exclu sivitate si dreptul la informare
Sportul și mass-media sunt două zone strâns legate. Cei mai mulți oameni care doresc să
urmărească o competiție sportivă nu sunt întotdea una în poziția de a participa la ea fizic și,
prin urmare, au nevoie de un mod diferit de a parti cipa la experiența live. Mass-media poate fi
de ajutor în această privință: poate asigura accesu l la informații de primă mână despre
eveniment prin intermediul știrilor, dar, de asemen ea, poate asigura acoperirea directă completă
prin transmisiuni live. Pentru a face acest lucru, furnizorii de servicii mass-media trebuie să
dobândească drepturi de transmisie, care sunt, în c azul evenimentelor sportive premium,
deosebit de valoroase. Acest lucru înseamnă că ei t ind să prefere să fie titularii de drepturi
exclusive de evenimente, astfel încât să profite de veniturile și taxele de publicitate de la
abonații lor. Titularii de drepturi exclusive nu sun t în mod necesar operatori de televiziune cu
plată, deoarece aceasta este o alegere care depinde în întregime de modelul de afaceri al
radiodifuzorului în cauză, dar, în astfel de cazuri , experiența de vizionare este limitată numai la
abonați. Un efect limitativ similar apare în cazul unui emițător cu acoperire teritorială limitată.
Pentru a asigura o echilibrare adecvată a diferitel or interese, inclusiv dreptul la informare al
telespectatorilor și dreptul de proprietate al radi odifuzorilor, au fost instituite norme specifice.
Observatorul European al Audiovizualului a explorat deja acest subiect de trei ori în ultimii
doisprezece ani, și anume:
– IRIS Plus privind "Sportul așa cum este reflecta t în legislația europeană a mass-mediei",, în
2004;10

10 Scheuer A., Strothmann P., “Sport as Reflected in European Media Law – Part I”, IRIS Plus 2004-4,
European Audiovisual Observatory, Strasbourg, 2004,
http://www.obs.coe.int/documents/205595/264577/IRIS +plus+2004en2LA.pdf and Scheuer A., Strothmann P.,

30
– IRIS Plus privind "Evenimente majore și drepturi de raportare", în 2006;11
– IRIS Plus privind "Drepturi exclusive și raportar e scurtă", în 2012.12
Relevanța crescândă a drepturilor sportive audioviz uale, poate fi ilustrată printr-un exemplu.
Gândiți-vă la un spaniol care este un fan Real Madr id, dar locuiește în Franța. Pentru a urmări
meciurile echipei sale preferate, acest fan al fotb alului ar trebui să plătească pentru accesul la
un anumit canal de televiziune cu plată, care dețin e drepturi exclusive pentru Liga Spaniolă din
Franța. Pentru a viziona meciurile din Liga Campion ilor, ar trebui să se aboneze la încă un alt
canal pay-TV. Întrebările juridice relevante ar fi: „De ce trebuie să plătească?”; „Cât de
exclusive pot fi drepturile de difuzare?"; și "De c e nu există alte opțiuni?". În cazul în care
fanul nostru de la Real Madrid nu dorește să plătea scă bani pentru vizionarea meciurilor de
fotbal, în timp ce dorește să fie informat cu privi re la rezultatul acestor meciuri, Directiva
privind serviciile mass-media audiovizuale (AVMSD) oferă un set de norme care să permită
radiodifuzorilor să aibă acces la evenimente de mar e interes pentru public, care sunt transmise
în mod exclusiv de către un alt post de televiziune . Mai precis, radiodifuzorilor liberi li se
permite să aleagă în mod liber extrase scurte din s emnalele celorlalte radiodifuzori, ceea ce le
va permite să își informeze telespectatorii cu privi re la cele mai relevante aspecte ale
evenimentelor în cauză.
Statele membre ale Uniunii Europene pot întocmi o listă a evenimentelor desemnate, atât
naționale, cât și non-naționale, pe care le conside ră de o importanță majoră pentru societate și
pentru care trebuie asigurată o acoperire gratuită pentru accesul publicului. Toate aspectele
juridice de mai sus sunt discutate în acest IRIS Pl us. Publicația pornește dintr-o perspectivă
economică și explică modul în care sunt negociate dr epturile audiovizuale, tipurile de drepturi
pe care le acoperă și care este natura lor juridică . Aceste aspecte sunt apoi stabilite într-un
context de reglementare mai larg, explorând obligaț iile internaționale și europene înainte de a
se îndreaptă către cadrele naționale.
BBC și ITV au dobândit drepturile de a transmite fi ecare 7 jocuri live din Premier League
pentru o sumă totală de £ 3.1m, pentru sezoanele de fotbal 1986-1987. În sezonul 2015-2016,

“Sport as Reflected in European Media Law – Part II ”, IRIS Plus 2004-6, European Audiovisual Observato ry,
Strasbourg, 2004, http://publi.obs.coe.int/document s/205595/264577/IRIS+plus+2004en3LA.pdf
11 Schoental M., “Major Events and Reporting Rights”, IRIS Plus 2006-4, European Audiovisual
Observatory, Strasbourg, 2006, http://www.obs.coe.i nt/documents/205595/264581/IRIS+plus+2006en2LA.pdf
12 Matzneller P., “Short Reporting Rights in Europe: European Legal Rules and their National
Transposition and Application”, in IRIS Plus 2012-4 , “Exclusive Rights and Short Reporting”, European
Audiovisual Observatory, Strasbourg, 2012, http://w ww.obs.coe.int/documents/205595/264635/Iris_plus_20 12-
4_EN_FullText.pdf

31
Sky și BT Sport au transmis un total de 154 de meci uri live pentru 1 miliard de lire sterline.
Aceste cifre arată în ce măsură rolul sportului la TV s-a schimbat de-a lungul anilor și modul în
care sportul a devenit conținut premium pentru tele viziunea cu plată. Dar mai multe schimbări
sunt la orizont, pe măsură ce concurența dintre deț inători în ceea ce privește drepturile sportive
audiovizuale crește, de la noii jucători de pe Inte rnet și, de asemenea, de la titularii de drepturi
înșiși. Evenimentele sportive sunt difuzate de princ ipalele canale de televiziune de interes
general, dar spațiul de pe aceste canale este limit at, iar finanțarea prețurilor de lansare a
principalelor drepturi sportive audiovizuale prin p ublicitate sau resurse publice de-a lungul
anilor a devenit din ce în ce mai dificilă. Cel mai popular sport, fotbalul, s-a retras progresiv de
pe canalele de televiziune gratuite, atât publice, cât și private, iar televiziunea cu plată a preluat
difuzarea campionatelor naționale. În fiecare țară, un pachet de plată de mai multe canale
sportive a fost, prin urmare, construit în jurul di fuzării campionatului național de fotbal, și
îmbunătățită cu evenimente sportive suplimentare.
De-a lungul anilor, ligile de fotbal au încercat în mod constant să mărească numărul
operatorilor de televiziune cu plată care concureaz ă pentru drepturi pentru a crește sumele
colectate, uneori la somația autorității de concure nță: licitația pentru drepturile din
Bundesliga, Liga germană de fotbal a trebuit să in troducă o regulă "nici un cumpărător unic"
pentru a garanta că drepturile au fost împărțite înt re cel puțin doi jucători. În principalele țări,
drepturile sunt acum împărțite între doi jucători: Sky și Mediaset Premium în Italia; Canal+ și
beIN Sports în Franța; Sky și BT Sports în Marea Br itanie; Telefonica și beIN Sport
(Mediapro) în Spania; și Sky și Eurosport în German ia. Această politică a condus, într-adevăr,
la o creștere bruscă a taxelor pentru drepturile de fotbal audiovizual, dar a impus, de asemenea,
consumatorului necesitatea de a se abona la mai mul te oferte pentru a accesa campionatul
național complet.
Deși sunt private de campionatele naționale de fotb al, radiodifuzorii liberi (publici și privați)
oferă în continuare evenimente puternic atrăgătoare , în special bazându-se pe obligația de a
oferi evenimente sportive de "importanță majoră" în fața televiziunii gratuite. Dar sportul poate
reprezenta doar o parte limitată a programării, iar modelul de afaceri în publicitate este în
pericol, deoarece veniturile din publicitate pot fi strâns legate de performanța echipelor
naționale.
Chiar dacă unii dintre operatorii pachetelor tv spo rt premium (de exemplu, Sky, Eurosport,
beIN) sunt activi în mai multe țări, drepturile pen tru competițiile naționale sunt negociate

32
pentru fiecare țară în parte. Cu toate acestea, dre pturile străine ale ligilor naționale de fotbal (de
exemplu, Premier League din Regatul Unit) pot fi di stribuite nu numai jucătorilor naționali
individuali, ci și agențiilor pentru drepturile spor tive sau grupurilor TV active în mai multe țări.
Canalele TV de nișă sportivă (de exemplu, Canalele sporturilor extreme editate de AMC
International) nu concurează pentru principalele ev enimente sportive și sunt într-o poziție mai
bună pentru a dobândi drepturi europene și, prin ur mare, pentru a ajunge la un public care
acoperă mai multe țări.
Eurosport poate fi un exemplu de strategie integra tă europeană. În timp ce Eurosport difuza
doar evenimente sportive de mâna a doua, bazându-se pe acoperirea sa europeană, a intrat în
competiția pentru conținut sportiv premium. Eurospor t și canalul său partener Eurosport 2 sunt
disponibile în Europa în 17 versiuni lingvistice di ferite și oferă o combinație de programe
europene comune și sporturi locale. În urma preluăr ii de la TF1, grupul american Discovery a
stimulat resursele Eurosport pentru a investi în co nținut sportiv premium, iar canalul a primit
drepturile europene pentru Jocurile Olimpice din 202 2 (în Franța și Marea Britanie) și 2018
(pentru restul Europei). În iunie 2016, Eurosport a primit și o cotă minoritară din campionatul
național de fotbal al Germaniei.
Capacitatea tot mai mare a Internetului de a gestio na video live, vizualizate de către mulți
utilizatori simultan, a dus la creșterea difuzării evenimentelor sportive pe Internet. Pirateria s-a
dezvoltat pentru a oferi redifuzarea în direct a joc urilor de fotbal în țările în care acestea nu sunt
disponibile sau în care numai abonații la un servic iu de televiziune cu plată le pot accesa.
Periscope, o aplicație de pe Twitter concepută pent ru a difuza orice eveniment live, poate
contesta și mai mult exploatarea legală a drepturil or sportive, deoarece orice utilizator cu un
telefon mobil poate redifuza un joc de pe un stadio n. Cu toate acestea, radiodifuzorii, de
asemenea, au tendința de a dezvolta ofertele lor onl ine de sport. În timp ce serviciile de reluare
("catch-up TV") nu par să aducă o valoare adăugată s emnificativă pentru evenimentesportive
(cu excepția evidențierilor), internetul este utili zat pentru a extinde oferta. Un exemplu în acest
sens este France Televisions, deținătoarea drepturi lor turneului de tenis Roland-Garros, care
"difuzează" jocuri de tenis suplimentare pe Interne t. Alți jucători au lansat un jucător online
dedicat pentru a extinde acoperirea programelor lor dincolo de canalele TV și rețelele în care
sunt disponibile. Eurosport și-a lansat playerul înc ă din 2008, iar serviciul este disponibil în 22
de limbi din întreaga lume. Jucătorul oferă acces l a programarea canalului TV, dar și la
conținut mai puțin popular (de exemplu, ca în cazul France Télévisions, la mai multe meciuri
ale unui turneu de tenis). beINSport connect, în mo d similar, face conținutul canalelor beIN
disponibile pe un PC, smartphone sau tabletă.

33
Mai perturbator este cazul Perform Group, care a ac hiziționat drepturile străine ale ligilor de
fotbal ale Regatului Unit, Spaniei, Italiei și Franț ei pentru teritoriile vorbitoare de limbă
germană. Perform Group intenționează să lanseze un serviciu internet "Over-The-Top",
"Perform OTT", pentru a le exploata mai târziu în 2 016.
Mișcările semnificative ale „Internetului” în arena competițiilor sportive:

• În octombrie 2015, Yahoo a testat difuzarea la nive l mondial a unui joc din Liga
Națională de Fotbal a SUA pe Internet
• Google a dobândit drepturile de difuzare a Cupei Sp aniei de Fotbal 2015-2016 pe bază
de pay-per-view sau abonament într-o serie de țări și a achiziționat drepturile de
difuzare online a campionatului gratuit de la liga canadiană de fotbal.
• Facebook a făcut, de asemenea, o mișcare inițială p rin difuzarea în direct unui
antrenament al unui club de baschet din SUA.
• În aprilie 2016, Twitter a cumpărat drepturile la n ivel mondial pentru a difuza 10 jocuri
ale Ligii Naționale de Fotbal din SUA.
• BT a difuzat gratuit Liga Campionilor la Fotbal pe YouTube în 2016.

Unele federații și cluburi sportive testează o stra tegie directă către client, adică distribuie
evenimentele lor direct pe Internet sau prin rețele prin cablu și IPTV, ocolind astfel canalele de
televiziune. Canalele TV înființate de organizații sportive, majoritatea cluburi de fotbal, fac
parte din această categorie. Cu toate acestea, deoa rece drepturile de difuzare în direct a
jocurilor lor este deținută de principalele canale TV, acestea tind să propună doar reluări ale
jocurilor anterioare, în plus față de conținutul bo nus de pe club și jucătorii săi. Ligile majore de
sport din SUA (NBA, NFL, NHL, etc) au lansat servic ii online dedicate pe Internet deschis, în
scopul de a servi piețele de nișă de adepți ai spor tului din SUA în afara SUA. Aceste servicii
sunt foarte scumpe și comercializate pe bază de pla tă pe meci sau abonament.
În cele din urmă, disponibilitatea online poate fi, de asemenea, o oportunitate pentru sport, fără
popularitate suficientă pentru a declanșa interesul canalelor TV. Mai multe campionate sunt,
de exemplu, disponibile gratuit pe YouTube. Cu toa te acestea, pentru marile federații și cluburi
sportive europene, ocolind marile posturi de televi ziune, cel puțin pentru viitorul apropiat,
poate părea o mișcare riscantă. Cu toate acestea, p entru EURO 2016, mai mult de jumătate din

34
jocuri nu au fost achiziționate de niciun canal de televiziune din Spania și Venezuela.
Organizatorul evenimentului, UEFA, a făcut astfel a ceste jocuri disponibile online în aceste
două țări. Prin urmare, pe termen mediu, unele fede rații ar putea fi tentate de strategia direct
către client, cel puțin pentru anumite evenimente s au teritorii specifice. O astfel de mișcare ar
modifica radical peisajul sportului la televizor.
Având în vedere rolul social al evenimentelor sport ive și impactul macroeconomic pe care
acestea îl au asupra economiei, definirea limitelor și a domeniului de aplicare al protecției
juridice de care se bucură constituie o provocare i mportantă pentru legiuitorii naționali și
europeni. O parte din ce în ce mai mare a valorii e conomice a sportului este legată de drepturile
de proprietate intelectuală. Aceste drepturi se ref eră la drepturile de autor, comunicările
comerciale, mărcile comerciale și drepturile de ima gine și audiovizual. Cu toate acestea, există
un număr mare de opinii divergente între părțile in teresate și legiuitorii naționali cu privire la
forma și domeniul de aplicare al protecției care ur mează să fie acordată evenimentelor sportive.
Pluralitatea actorilor și partenerilor de afaceri i mplicați în lanțul valoric al organizării și
exploatării evenimentelor sportive, inclusiv sporti vi, cluburi, ligi, federații, sponsori, mass-
media și proprietari de facilități sportive, sporeș te și mai mult complexitatea problemelor
juridice ridicate. Aspectele legate de relația dint re sport și mass-media au devenit esențiale,
deoarece acoperirea mediatică este una dintre princ ipalele surse de venit pentru sportul
profesionist din Europa. Acordurile privind dreptur ile se ridică la milioane de euro și sunt în
continuă creștere în ultimul deceniu, în ceea ce pr ivește evenimentele de top. În schimb,
drepturile sportive audiovizuale reprezintă o sursă decisivă de conținut pentru operatorii mass-
media și un factor important care determină dezvolt area de noi platforme pentru distribuirea
conținutului audiovizual. Această secțiune va preze nta principiile de bază legate de drepturile
sportive audiovizuale, inclusiv proprietatea și tem eiul juridic al acestora, condițiile de achiziție
și transfer ale acestora, precum și problema execut ării acestora.
Printre drepturile care intervin în legătură cu eve nimentele sportive, drepturile de proprietate și
drepturile de proprietate intelectuală joacă un rol important. Legislația UE impune limite
importante ale drepturilor de proprietate intelectu ală, în special prin dispozițiile sale privind
concurența și piața internă. Cu toate acestea, aces te norme nu reglementează în mod direct
forma și dreptul de proprietate asupra acestor drep turi. Este în măsura statelor membre să
definească beneficiarii acestor drepturi, conținutul și domeniul lor de aplicare, precum și
diferitele drepturi de exploatare care le sunt afer ente. Deși principalele reglementări pe această
temă pot varia substanțial de la o țară la alta, es te posibil să se identifice principalele drepturi

35
care sunt frecvent atașate evenimentelor sportive d in statele membre ale UE. Dar, în primul
rând, este necesar să se definească proprietarul sa u beneficiarul acestor drepturi, care este de
obicei organizatorul evenimentului sportiv, și să s e aprecieze domeniul de aplicare și limitele
acestui concept. Nu în ultimul rând, drepturile de proprietate intelectuală aferente înregistrării
evenimentelor sportive joacă un rol fundamental în exploatarea comercială a unor astfel de
evenimente.
Legislația UE nu oferă detalii cu privire la dreptu l de proprietate asupra drepturilor de
organizare a evenimentelor sportive și nici nu ofer ă o definiție a noțiunii de "organizator". Prin
urmare, este de datoria statelor membre să legifer eze cu privire la aceste aspecte în legislațiile
lor interne. Cu excepția câtorva țări care au adopt at legi specifice privind sportul, în
majoritatea statelor membre nu există un concept cl ar de proprietate asupra drepturilor aferente
evenimentelor sportive sau al definiției evenimente lor sportive "organizator".
În principiu, organizatorul ar trebui definit ca fi ind persoana fizică sau juridică care poartă
responsabilitatea organizării evenimentului. Organi zatorilor li se acordă drepturile de
exploatare, pe baza legislațiilor naționale care de finesc care sunt drepturile în cauză și modul în
care acestea vor fi transferate, de obicei în temei ul acordurilor de drept civil. În practică,
evenimentele sportive sunt deținute de o serie de p ărți cu drepturi individuale și colective în
legătură cu evenimentul, iar drepturile proprietarul ui evenimentului nu sunt nici absolute, nici
nelimitate.
Federațiile naționale și internaționale au, de obic ei, un cadru organizatoric pentru sportul
competitiv, care clarifică responsabilitățile în fun cție de tipul de eveniment avut în vedere (serie
sau eveniment sportiv unic organizat sub auspiciile unei federații). Pentru seriile de evenimente
sportive regulate care implică membri ai unei feder ații sau ai unei ligi (de exemplu, o ligă
profesionistă de fotbal), clubul de origine este de obicei considerat a fi organizatorul
evenimentului, pe baza faptului că poartă responsab ilitatea organizațională și financiară. Pentru
evenimentele unice naționale sau internaționale reg ulate, organizate sub auspiciile unei
federații, cluburile sau asociațiile ale căror echi pe participă la eveniment sunt uneori
considerate co-organizatori, datorită investițiilor economice pe care le-au furnizat în urma
vânzării drepturilor mass-media (furnizarea de spor tivi, organizarea locului de desfășurare
etc.). În acest caz, clubul poate fi considerat co- titular al drepturilor de comercializare. Aceeași

36
situație se poate aplica și asociației naționale re levante în ceea ce privește meciurile individuale
care fac parte dintr-o competiție internațională.13
Evenimentele sportive se desfășoară, de obicei, în locuri dedicate, de exemplu, jocuri de fotbal
care au loc pe un stadion. Proprietatea acestor loc uri generează drepturi de proprietate pentru
organizatorul sportiv. Cu excepția cluburilor de to p care dețin propriul stadion, stadioanele
sportive sunt de obicei deținute de autoritățile pu blice locale. Proprietarii sălilor de sport
încheie apoi acorduri specifice cu organizatorii ev enimentului sportiv sau cu cluburile, care le
acordă drepturile de utilizare exclusivă a locului, limitate, de cele mai multe ori, la evenimentul
respectiv. Drepturile de proprietate sau de utiliza re exclusivă a locurilor de sport sunt de obicei
denumite drepturi de "casă" sau "acasă". În cazul d repturilor de ,,casă”,organizatorii
evenimentului sportiv au posibilitatea să controlez e accesul la locul evenimentului în
conformitate cu dreptul privat național și să stabi lească termenii și condițiile acestuia. Mai
important, în ceea ce privește mass-media, drepturi le de ,,casă" servesc, de obicei, drept bază
legală pentru ca organizatorii de evenimente sporti ve să negocieze condițiile și normele pentru
companiile de producție audiovizuală și pentru radi odifuzori pentru înregistrarea sau difuzarea
evenimentului.14
După cum s-a menționat mai sus, nu există o abordar e armonizată la nivelul UE și la nivel
internațional în ceea ce privește obiectul și ceea ce poate constitui o operă de autor în temeiul
dreptului de autor. Cu toate acestea, în toate cele 28 de state membre ale UE, principiile
comune ale dreptului de autor impun existența unei forme originale sau creative de exprimare
pentru a fi calificată drept operă de autor. Toți c onsideră în legile lor interne că evenimentele
sportive nu se califică ca atare, din cauza absențe i oricărei forme originale sau creative de
exprimare, a imprevizibilității și incertitudinii l egate de executarea lor, precum și a lipsei unui
scenariu sau a unui complot în legătură cu jocuri s au competiții. Curtea de Justiție a Uniunii
Europene (CJUE) a confirmat această interpretare în 2011 în hotărârea sa în cauzele din
Premier League. Aceasta a concluzionat în mod expli cit că evenimentele sportive în sine, în
special meciurile de fotbal, nu ar putea fi clasifi cate în niciun caz drept opere în sensul
dreptului de autor la nivelul Uniunii, deoarece nu sunt o anumită "creație intelectuală a
autorului", în sensul Directivei 2001/29/CE privind societatea informațională. CJUE a

13 Pentru mai multe detalii: T.M.C. ASSER Instituut, ASSER International Sport Law Centre, “TV Rights an d Sport –
Legal Aspects”, Blackshaw, I., Cornelius, S., Siekm ann, R. (Ed.).

14 T.M.C. Asser Institute, Centre for International & European Law, Instituut voor Informatierecht (IViR ), Study
on sports organisers’ rights in the European Union, Final Report, February 2014,
http://ec.europa.eu/sport/news/2014/docs/study-sor2 014-final-report-gc-compatible_en .pdf.

37
considerat că, pentru a fi clasificat în acest sens , obiectul în cauză ar trebui să fie original, în
sensul că este creația intelectuală a autorului său. Potrivit CJUE, evenimentele sportive, în
special meciurile de fotbal, care sunt supuse regul ilor jocului, nu lasă loc libertății creative în
sensul drepturilor de autor și, ca atare, sunt excl use de la protecția drepturilor de autor. Acest
lucru se extinde și la excluderea de la orice altă bază în domeniul drepturilor de proprietate
intelectuală (inclusiv drepturile învecinate și dre pturile de bază de date sui generis). Cu toate
acestea, în concluziile sale, Curtea a deschis posi bilitatea ca statele membre să ofere un anumit
tip de protecție evenimentelor sportive din cauza c aracterului "unic și original" al unor astfel de
evenimente. Anumite state membre, cum ar fi Franța, Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria și
România, au creat forme speciale de protecție pentr u organizatorii de evenimente sportive în
legislația lor sportivă internă.15

Printre drepturile tradiționale recunoscute la nive l internațional se numără interpretările
artistului, înregistrările sonore și emisiunile orga nismelor de radiodifuziune (UE recunoaște, de
asemenea, dreptul producătorului de film de a fixa primul film). De aici, singurul drept vecin
care s-ar putea aplica evenimentelor sportive ar fi un drept de performanță al sportivilor. Cu
toate acestea, după s-a menționat mai sus, evenimen tele sportive nu constituie opere de autor,
astfel sunt definite de legea dreptului de autor, ș i nu sunt, în principiu, acoperite de drepturile
de performanță. Această interpretare este confirmat ă și de hotărârea CJUE în cauzele din
Premier League, în care evenimentele sportive au fo st excluse de la orice formă de protecție
bazată pe drepturile de proprietate intelectuală, i nclusiv drepturile învecinate.
În consecință, sportivii nu pot fi considerați, în principiu, artiști executanți ale căror drepturi
trdiționale ar putea fi transferate organizatorilor evenimentului, cu excepția anumitor sporturi
specifice care includ mișcări coregrafice efectuate pe o anumită piesă muzicală (de exemplu, o
competiție de înot sincronizată).
Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că a numite legi interne din UE oferă drepturi
speciale organizatorilor de evenimente sportive. De exemplu, în Italia, un nou drept vecin a fost
introdus în 2008 în legea italiană privind drepturi le de autor, pentru a proteja organizatorii de
evenimente sportive. Acest drept s-a bazat pe neces itatea de a proteja investițiile pe care le fac
(în special în sectorul fotbalului) și de a asigura posibilitatea unui randament economic adecvat
pentru investitori atunci când negociază drepturi de exploatare a mass-mediei.16Cu același scop

15 Vedeți T.M.C. Asser Instituut et al., op.cit.
16 Article 28 of Italian Law Decree no. 9 of 9 January 2008 introduces audiovisual sport rights in the ar ea of
neighbouring rights under a new Article 78 quarter of Italian Copyright Law ( Decreto legislativo 9 gennaio 2008,

38
de a proteja investiția economic a organizatorului, legislația germană oferă organizatorului
commercial al spectacolelor un drept specific vecin (Schutz des Veranstalters).17

În anumite circumstanțe, legislația concurenței poa te proteja organizatorii de evenimente
sportive împotriva deturnării de fonduri de către t erți. Deturnarea se referă la un avantaj abuziv
luat din valoarea comercială a unui concurent, de e xemplu: prin copierea sau imitarea
produselor, bunurilor și serviciilor sale; inducere a în eroare a publicului și crearea de confuzie
cu privire la sursa inițială a produselor și servic iilor, sau care cauzează daune fondului
comercial al unui concurent.18 "Ambush marketing" este adesea menționată în legăt ură cu
evenimente sportive. Acesta constă în activități de comercializare neautorizate destinate în
mod specific obținerii unei asocieri comerciale sau a unei alte asocieri benefice cu un
eveniment sportiv și reputația, identitatea sau buna voință a acestuia, fără a solicita autorizația
organizatorului și fără a sprijini evenimentul și s ectorul, fie financiar, fie prin alte mijloace.
Procedurile de asigurare a mărcilor comerciale și a altor proceduri de asigurare a respectării
drepturilor de proprietate intelectuală pot fi inef iciente în combaterea acestui tip de practici
ilegale, din cauza timpului restrâns în care se re alizează evenimentul și beneficiile comerciale.
De fapt, organizatorii de evenimente sportive se pl âng că timpul necesar pentru a introduce o
acțiune în instanță poate depăși în practică cu mul t durata evenimentului, în cursul căruia
contravenientul a obținut beneficiul comercial pe c are îl solicită.19

Un alt temei juridic pentru acțiune este cel al "con curenței neloiale". Protecția împotriva
"concurenței neloiale" ar putea fi invocată indepen dent de alte domenii ale dreptului, astfel
încât se poate aplica evenimentelor sportive, chiar dacă acestea nu beneficiază de protecția
legislației privind proprietatea intelectuală. Cu t oate acestea, întrucât nu există o armonizare
amplă a legislației neloiale în materie de concuren ță la nivelul UE, este de partea statelor
membre să asigure protecția în legislația lor inter nă în materie de concurență și, ca atare, forma

n. 9 recante disciplina della titolarita' e della c ommercializzazione dei diritti audiovisivi sportivi e relativa
ripartizione delle risorse )
http://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/it/it/it199i t.pdf. See also T.M.C. Asser Institute, Centre for International
& European Law, Instituut voor Informatierecht (IVi R), Study on sports organisers’ rights in the Europ ean Union,
Final Report, op. cit.
17 See Article 81, Gesetz über Urheberrecht und verwa ndte Schutzrechte of 1965, as amended,
https://www.gesetze-im-internet.de/bundesrecht/urhg /gesamt.pdf.
18 Vezi T.M.C. Asser Instituut et al., op.cit .
19 Sport Rights Owners Coalition (SROC) position pape r on the study on sports organisers’ rights in the European
Union, T.M.C. Asser Instituut et al., op.cit.,
http://sroc.info/files/9513/8667/7878/SROC_position _paper_on_Asser_Study_-_08_11_13.pdf.
http://www.forbes.com/sites/forbespr/2015/06/10/for bes-announces-2015-list-of-the-worlds-100-highest-p aid-
athletes/#695673815f02.

39
și nivelul de protecție variază substanțial de la o țară la alta. Acest lucru este valabil în special
în rândul țărilor din sistemele de drept continenta l, în mod tradițional mai protectoare împotriva
practicilor comerciale neloiale și al țărilor din t radițiile de drept comun care sunt mai puțin
intervenționiste în acest domeniu. De cele mai mult e ori, instanțele naționale sunt cele care
dezvoltă conceptul de avantaj neloial și de însușir e ilegală. Aplicarea sa poate depinde de
existența altor drepturi care protejează organizator ul evenimentelor sportive (de exemplu,
drepturile de casă, drepturile speciale învecinate) .

Interesul imens al mass-mediei pentru fotbal, statut ul de jucători de fotbal ca celebrități din
întreaga lume, combinate cu apariția de noi tehnolo gii, toate au dat o importanță sporită pentru
exploatarea comercială a imaginii de jucători de fo tbal profesioniști. Taxe de aprobare derivate
din drepturile de imagine contribuie substanțial la veniturile globale ale celor mai celebri
jucători de fotbal. Conform clasamentului Forbes di n 2015 al primilor 10 sportivi bine plătiți
din lume, fotbalistul Cristiano Ronaldo s-a clasat pe poziția a treia, aproape 34% din câștigul
său total fiind obținut din susținere (27 de milio ane de dolari). 20
În general, drepturile de imagine ale sportivilor, denumite și drepturi de personalitate sau drept
de publicitate, cuprind de obicei exploatarea comer cială a numelor, imaginii, vocii și a tuturor
celorlalte aspecte ale personalității lor, ar fi, de exemplu, publicitatea sau comercializarea.
Drepturile de personalitate pot avea, de asemenea, o dimensiune necomercială și pot include
dreptul la viață privată, astfel este consacrat la articolul 8 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO) și la numeroase constituț ii naționale.
Drepturile de imagine nu au fost armonizate la nive lul UE și există un număr mare de diferențe
în ceea ce privește forma și nivelul de protecție of erite în întreaga UE. În unele țări, protecția
drepturilor de imagine are o tradiție juridică pute rnică, bazată pe noțiunea de drepturi de
personalitate, care au dublul scop de a proteja atâ t interesele economice și comerciale
(publicitate), cât și interesele neeconomice (viața privată), cum ar fi, de exemplu, în Germania.
Alte sisteme juridice nu recunosc drepturile de ima gine ca atare, dar oferă acțiuni de protecție a
sportivilor împotriva exploatării comerciale neaut orizate a imaginii lor, de exemplu în Olanda.
În Franța, protecția drepturilor de imagine se baze ază în principal pe jurisprudența privind
protecția generală acordată prin drepturile de pers onalitate în temeiul Codului civil francez. În
Regatul Unit, drepturile de imagine nu sunt recunos cute ca atare în lege, iar imaginea

20 http://www.forbes.com/sites/forbespr/2015/06/10/fo rbes-announces-2015-list-of-the-worlds-100-highest- paid-
athletes/#695673815f02.

40
sportivilor este protejată prin diferite doctrine juridice, cum ar fi viața privată, defăimarea și
legea delictuală.
În majoritatea țărilor, consimțământul persoanei re prezentate este necesar atunci când imaginea
sa este utilizată în scopuri comerciale, cum ar fi publicitatea sau comercializarea, cu excepția
cazului în care există un interes public predominan t în ceea ce privește informațiile. Cele mai
multe evenimente sportive majore sunt considerate de jurisprudența internă ca evenimente
publice și, ca atare, imaginile legate de ele, prec um și imaginile legate de jucători în timpul
jocului, vor fi considerate a fi parte a interesului public.
După cum a subliniat Curtea de Apel din Amsterdam21 într-o hotărâre din 2013, jucătorii de
fotbal profesioniști sunt plătiți pentru participar ea la aceste meciuri și au primit deja
compensații financiare pentru difuzarea drepturilor lor de imagine sub forma salariilor lor, care
sunt în mare parte finanțate din venituri din drept uri sportive audiovizuale. Curtea a subliniat,
de asemenea, faptul că imaginile prezentate descriu jucătorii de fotbal ca făcând parte dintr-o
echipă, nu individual, și că acest lucru nu a avut un impact negativ asupra drepturilor lor
individuale de portret (sau imagine). Pe baza acest ei ipoteze, Curtea a considerat că niciun
fotbalist profesionist din liga olandeză nu are un drept absolut la imagine care să le permită să
interzică orice imagine realizată în timpul meciuri lor fără consimțământul acestora.
În practică, atunci când intră într-o relație de mun că cu un club, jucătorii de fotbal profesioniști
permit clubului să profite de drepturile lor de ima gine (sau o parte din ele, în cazul jucătorilor
de top). Acest acord este de obicei inclus într-un contract separat pentru drepturile de imagine,
a căror durată poate depăși contractul de muncă. În acest caz, atunci când jucătorul ajunge la
sfârșitul contractului său de muncă, fostul club po ate solicita ca noul club să cumpere
contractele de drepturi de imagine.22
Anumite legi naționale specifice sportului se refer ă în mod explicit la normele federației
naționale privind publicitatea și comercializarea, în conformitate cu normele organismului
național de conducere, ale UEFA și FIFA, precum și ale sponsorilor sau partenerilor comerciali
ai acestora în ceea ce privește drepturile de imagi ne ale jucătorilor de nivel național (cum ar fi,
de exemplu, în Polonia23). Altele (de exemplu, Ungaria) prevăd că angajator ul trebuie să fi

21 Gerechtshof Amsterdam (Court of Appeal of Amsterda m), 10 December 2013, ECLI :NL :GHAMS ;
2013 ; 4501 (Centrale spelersraad, Vereniging van c ontractspelers and Proprof v (all) KNVB soccer club s).
22 For more details, see Siekmann, R. C. R., “Introdu ction to International and European Sports Law”,
T.M.C. Asser Press, 2012.
23 Act of 25 June 2010 on Sport, Official Journal of the Republic of Poland, Dz. U. No. 127 position
857, as amended.

41
obținut consimțământul scris prealabil al jucătorul ui pentru a-și folosi imaginea în reclame (de
exemplu, in Spania24).

În unele state membre, organizatorii de evenimente sportive sau cluburile sportive au dreptul,
prin lege, la drepturile audiovizuale ale eveniment elor sportive pe care le organizează, în
conformitate cu normele stabilite chiar de federați i, pe baza apartenenței clubului la federațiile
sportive relevante (de exemplu, Bulgaria, Grecia, U ngaria și România). Alte state membre se
bazează pe autoreglementarea ligilor și federațiilor relevante pentru a asigura drepturile
organizatorilor de sport (de exemplu, Spania, Repub lica Cehă, Portugalia și Suedia25). Deși
evenimentele sportive ca atare nu se califică drept opere de autor și, prin urmare, nu sunt, în
principiu, supuse dreptului de autor și drepturilor învecinate, acest lucru nu este în valabil
pentru înregistrările audiovizuale ale evenimentelor sportive, ca atare nu se califică drept opere
de autor și, prin urmare, nu sunt, în principiu, su puse dreptului de autor și drepturilor
învecinate, acest lucru.
În practică, legislațiile naționale și jurisprudenț a din UE (cu excepția Suediei) consideră că
aceste înregistrări îndeplinesc nivelul de original itate necesar pentru a se califica drept opere de
autor. Numărul de camere implicate în filmarea meci urilor de fotbal, precum și diferitele
unghiuri și perspective alese sunt considerate în m od normal suficiente pentru a le distinge de
documentația simplă a evenimentului, care nu benefi ciază de protecția drepturilor de autor.

Statele membre ale UE califică în mod obișnuit înre gistrarea audiovizuală a unui meci de fotbal
drept operă cinematografică sau cinematografică. De și operele audiovizuale implică o
pluralitate de coautori (inclusiv regizorul filmului , autorul scenariului, adaptarea, autorul
muzicii), în practică, drepturile economice ale aut orilor sunt atribuite producătorului de film
prin lege sau prin acord contractual împotriva unei taxe negociate. În cazul înregistrărilor
audiovizuale ale meciurilor de fotbal, drepturile e conomice asupra înregistrării ar fi, prin
urmare, în mod normal, deținute de organizatorul eve nimentului sportiv sau de club sau de
federație. În cazul în care înregistrarea ar fi efe ctuată de o terță parte (un emițător sau o
companie de producție), drepturile economice ar fi apoi licențiate prin contract organizatorului
de evenimente sportive (sau clubului sau federației ). Reproducerea, distribuirea sau
comunicarea către public a operei audiovizuale nece sită autorizarea titularului drepturilor.

24 Royal Decree 1006/1985, of 26 June, regulating the special employment relations of professional
sportspeople, http://noticias.juridicas.com/base_da tos/Laboral/rd1006-1985.html.
25 For more details on self-regulation, see Chapter 4 of this publication.

42
Orice reproducere, distribuire sau comunicare neaut orizată către public ar constitui o încălcare
a drepturilor de autor care face obiectul unor căi de atac. Pe lângă protecția drepturilor de autor
atașată înregistrării audiovizuale a unui meci de f otbal, Directiva UE26 privind dreptul de
închiriere oferă producătorului primei fixări a fil mului un drept vecin, care vine ca recompensă
pentru riscul financiar asumat în legătură cu reali zarea filmului. Dreptul vecin al producătorului
de film durează 50 de ani de la data primei publică ri sau comunicări către public a operei.

În 2007, Comisia Europeană a adoptat prima inițiati vă europeană la scară largă privind sportul
printr-o carte albă, în care a stabilit orientări s trategice privind rolul sportului în Uniunea
Europeană, în special la nivel social și economic. În Cartea albă, Comisia recunoaște rolul
crucial al drepturilor de televiziune ca sursă princ ipală de venit pentru sportul profesionist în
Europa. În schimb, acesta recunoaște, de asemenea, c ă sportul a fost o forță motrice în spatele
apariției noilor mijloace de comunicare în masă și a serviciilor de televiziune interactivă și
subliniază că drepturile sportive audiovizuale sunt o sursă esențială de conținut pentru mulți
operatori. Cartea albă abordează, de asemenea, ceri nțele specifice ale vânzării drepturilor
sportive audiovizuale, în special în lumina dreptul ui UE în materie de concurență. Această
secțiune se va concentra asupra gestionării dreptur ilor sportive audiovizuale, subliniind relația
interdependentă dintre mass-media și sport, evidenț iind unele dintre caracteristicile-cheie ale
drepturilor sportive audiovizuale și particularităț ile legate de acordarea licențelor acestora.

Conținutul sportiv premium este deosebit de valoros pentru furnizorii de conținut media la
diferite niveluri. Conținutul sportiv are un potenț ial unic de a atrage acțiuni de audiență ridicate
și nu este substituibil; este puțin probabil ca spe ctatorii care doresc să vadă un anumit
eveniment sportiv să fie mulțumiți de acoperirea unu i alt eveniment. Ele au, de asemenea,
caracteristica distinctivă de a atrage o gamă mult diversificată de telespectatori, care garantează
furnizorilor de conținut mass-media venituri mai ma ri din publicitate. În plus, programarea
sportivă este considerată a fi "prietenoasă cu publ icitatea", deoarece este încă consumată în
primul rând în timp real, spre deosebire de alte pr ograme care sunt din ce în ce mai mult
înregistrate și urmărite mai târziu, privitorul săr ind probabil prin reclame în loc să le
urmărească.

26 Directive 2006/115/EC of the European Parliament an d of the Council of 12 December 2006 on rental righ t
and lending right and on certain rights related to copyright in the field of intellectual property (“R ental Right
Directive”),
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/? uri=CELEX:32006L0115&from=EN.

43
Transmisia live a evenimentelor sportive oferă o va loare importantă și un avantaj competitiv
serviciilor liniare tradiționale care ajung la publ icul de masă. Evenimentele sportive majore
sunt, de asemenea, o forță motrice esențială pe pie țele europene ale televiziunilor cu plată,
deoarece pot stimula vânzarea abonamentelor de tele viziune cu plată. Acestea sunt un atu cheie
de branding pentru furnizorii de conținut media și contribuie la promovarea noilor servicii
media, ar fi rețelele mobile de a patra generație.
Datorită cererii crescute de conținut sportiv premi um și a numărului stabil de evenimente
sportive premium capabile să atragă audiențe masive , conținutul sportiv premium a devenit o
resursă rară, ceea ce a contribuit la creșterea dra matică a taxelor pentru drepturi. Achiziționarea
drepturilor sportive audiovizuale reprezintă un cos t enorm pentru furnizorii de conținut media
și operatorii de televiziune cu plată din Europa și reprezintă o mare parte din cheltuielile lor
totale de programare.
Printre cele mai semnificative și atractive dreptur i pentru furnizorii de conținut media sunt cele
pentru evenimente sportive internaționale și global e majore, precum și campionatul de nivel
superior al sporturilor majore ca fotbal. Aceste eve nimente majore generează audiențe uriașe,
cu jocurile finale și ceremoniile de deschidere și închidere atrăgând câteva milioane de
spectatori. Alte evenimente sportive, ar fi Formula 1, rugby, Jocurile Olimpice, și tenis, de
obicei, vin în poziția a doua îndepărtată în cheltui elile totale pe drepturile sportive
audiovizuale. În plus, există o gamă largă de alte evenimente sportive care sunt foarte populare
în ceea ce privește publicul și variază de la o țar ă la alta (de exemplu, schi în Austria, ciclism în
Belgia, handbal în Danemarca, box în Ungaria).27
Atractivitatea sportului difuzat este demonstrată î n mod clar de taxele pe care furnizorii de
conținut media sunt dispuși să le plătească pentru dreptul de a oferi telespectatorilor lor o
transmisiune în direct a unui eveniment de campiona t, a unei serii de curse sau a unui program
regulat de meciuri live pe un sezon de campionat pe canalele lor free-to-air sau pay-TV.
Drepturile mass-media la taxele de evenimente sport ive premium au explodat în ultimele
decenii; de exemplu, în cazul Campionatului Mondial de Fotbal, crescând cu peste 900% în
ultimii 20 de ani.

Vânzarea drepturilor audiovizuale a devenit unul di ntre pilonii principali ai fluxului de venituri
pentru sportul profesionist, împreună cu sponsoriza rea, vânzarea de bilete pentru evenimente
sportive live și comercializarea. Veniturile obținu te din vânzarea drepturilor audiovizuale

27 For more details on the EU legal framework on even ts of major importance for society, see Chapter 2,
Section 2.2.2.1 of this publication.

44
pentru conținutul sportiv premium sunt deosebit de importante în finanțarea fotbalului, astfel se
indică în ultimul raport financiar al FIFA.

Deși aceste cifre sunt complet diferite în ligile m ai mici, care sunt mai puțin atractive pentru
furnizorii de conținut media și agenții de publicit ate, acoperirea media poate avea alte efecte
pozitive indirecte asupra sportului profesionist. D e exemplu, efectele pozitive indirecte includ
atragerea de noi susținători, creșterea vânzărilor de bilete la eveniment și a valorii contractelor
de sponsorizare sau găsirea de noi posibilități pri n intermediul platformelor online pentru a
ajunge pe piețele de nișă.

Vânzarea drepturilor sportive audiovizuale include o serie de caracteristici specifice care
trebuie luate în considerare. Una dintre acestea es te durata deosebit de scurtă a acestor drepturi,
datorită faptului că evenimentele sportive sunt dir ect legate de transmisia lor în direct.

O altă specificitate importantă a drepturilor sport ive audiovizuale este deficitul lor, datorită
concentrării lor în mâinile federațiilor sportive. Acest lucru este valabil mai ales în cazul
fotbalului, în care ligile determină numărul de echi pe din ligă, precum și numărul de jocuri care
vor fi jucate de echipe. Aceasta înseamnă, de aseme nea, că ligile determină cantitatea maximă
de drepturi audiovizuale care pot fi vândute. Număr ul stabil de drepturi sportive audiovizuale
asociate cu un număr tot mai mare de posturi de rad iodifuzori reprezintă în parte taxele enorme
aferente acestor drepturi, care reprezintă o invest iție pe care doar câțiva furnizori de conținut
media din fiecare teritoriu au capacitatea financia ră de a o face. Disponibilitatea drepturilor
sportive audiovizuale este limitată și mai mult de un număr tot mai mare de acorduri de licență
pentru drepturi încheiate exclusiv pe o durată înde lungată sau care acoperă un număr mare de
evenimente, ceea ce consolidează poziția pe piață a celor mai importanți furnizori de conținut
media, deoarece aceștia sunt singurii operatori car e pot licita pentru toate drepturile
audiovizuale vândute în pachete mari.

Modelul obișnuit de afaceri privind drepturile spor tive audiovizuale este de așa natură încât
organizatorul jocului sau al evenimentului sportiv negociază acordarea de licențe pentru
drepturile audiovizuale cu furnizorii de conținut m edia. În majoritatea sporturilor de echipă
profesionistă, drepturile audiovizuale naționale sun t exploatate de ligă (iar echipele individuale
pot păstra doar anumite drepturi, ar fi drepturile radio sau unele drepturi de televiziune locale).

45
Pentru competiții sportive individuale, cum ar fi turneele de tenis și meciurile de box,
organizatorii evenimentului exploatează de obicei dr epturile audiovizuale.

În cazul în care mai mulți operatori sunt interesaț i de drepturi, poate avea loc o procedură de
licitație, ceea ce determină plata taxelor pentru dr epturi. În cazul fotbalului, de exemplu,
vânzătorul, o ligă, oferă drepturi TV în mod colect iv la un preț egal cu prețul său de rezervare,
adică cel mai mic preț la care este dispus să vândă . Pe de altă parte, cumpărătorii,
radiodifuzorii, licitează pentru aceste drepturi ș i aceste oferte sunt determinate de "dorința lor
de a plăti". Având în vedere că prețul este determi nat de prețul maxim pe care radiodifuzorii
sunt dispuși să îl plătească pentru drepturi, deter minarea prețului va depinde apoi de numărul
de cumpărători care concurează pentru drepturile TV .28

Drepturile audiovizuale în direct la fotbalul inter n sunt în principal autorizate pentru posturile
de televiziune cu plată și există doar câteva țări în care radiodifuzorii liberi reușesc să păstreze
drepturi semnificative asupra jocurilor live ale li gilor naționale de top. În unele cazuri,
drepturile de difuzare sunt incluse în pachetul pri vind drepturile în direct; în alte țări se
negociază separat.
Radiodifuzorii free-to-air au deținut anterior drep turi la marile campionate naționale pe echipe,
cum ar fi Cupa Mondială și Campionatele Europene. R adiodifuzorii de servicii publice
negociază, de obicei, achiziționarea în comun a dre pturilor TV prin intermediul Uniunii
Europene de Radiodifuziune (EBU), care are acorduri de lungă durată cu UEFA sau FIFA în
legătură cu evenimente sportive de top din țările e uropene.29
Același lucru s-a întâmplat și cu Jocurile Olimpice , care timp de decenii au rămas prerogativa
radiodifuzorilor de serviciu public prin intermediul EBU. Cu toate acestea, 2015 a marcat un
punct de cotitură în strategia de acordare a licenț elor comitetului olimpic internațional (IOC),
prin vânzarea tuturor drepturilor audiovizuale tv ș i multiplatforme din Europa către Discovery
și Eurosport pentru cele patru Jocuri Olimpice care se încadrează în perioada 2018-2024, cu
obiectivul de a asigura o acoperire mai largă a Joc urilor Olimpice pe toate platformele.30

28 For more details, see Hoehn, T., and Kastrinaki, Z ., “Broadcasting and sport: value drivers of TV
rights deals in European football”,
http://www.city.ac.uk/__data/assets/pdf_file/0007/1 20130/Hoehn_Kastrinaki_Sports_Rights_Feb_2012.pdf.
29 European Broadcasting Union, “EBU awarded media ri ghts for European qualifiers of UEFA EURO
2016 and 2018 FIFA World Cup in 30 countries”, pres s release, 10 April 2013,
http://www.ebu.ch/fr/contents/news/2013/04/ebu-awar ded-media-rights-for-eur.html.
30 Discovery has acquired the exclusive rights, value d at €1.3 billion, across all platforms, including
free-to-air television, subscription/pay-TV, Intern et and mobile phones, in all languages across 50 co untries and

46

Tenisul a cunoscut, de asemenea, o schimbare majoră , dar își păstrează unele drepturi de
difuzare gratuită în cadrul evenimentelor majore pr in legislația națională privind evenimentele
de importanță majoră pentru societate.31
Negocierea teritoriului pe care difuzarea poate sau trebuie să fie distribuită este direct legată de
negocierea taxei de licență, deoarece drepturile ex clusive asupra evenimentelor sportive
determină creșterea taxelor. În plus, drepturile sp ortive audiovizuale pot fi negociate ca un
singur pachet pentru un singur teritoriu sau pot fi împărțite în funcție de tipul de drepturi și de
mass-media implicate, de exemplu, pentru emisiuni de televiziune, de telefonie mobilă sau pe
internet. Alți termeni-cheie în negocierea acordulu i de licență includ durata tranzacției,
procesul de selectare a anumitor jocuri pentru difu zare, dreptul de proprietate asupra drepturilor
de autor și drepturile de sponsorizare.

Drepturile sportive audiovizuale pot fi împărțite du pă cum urmează:

• Transmisia în direct: cel mai important și valoros drept. Acest lucru atrage cele mai
înalte audiențe TV, dar interesul scade brusc odată ce evenimentul se încheie;
• Webcasting: streaming live pe Internet câștigă audi ențe tot mai mari. Multe evenimente
sunt webcast live în numeroase teritorii;
• Difuzare/streaming întârziat: acest format atrage î n continuare audiențe mari;
În principiu, sunt posibile acorduri de drepturi di ferite în ceea ce privește producția conținutului
evenimentului sportiv. Astfel de acorduri ar fi dup ă urmează:
• Drepturi și afacere de producție: furnizorul de conț inut media plătește titularului
drepturilor o taxă, este responsabil pentru toate c osturile și cheltuielile asociate cu
producerea jocului sau a evenimentului pentru telev iziune, vinde tot timpul publicitar în
sine și păstrează toate veniturile;
• Acord doar pentru drepturi: furnizorul de conținut media plătește o taxă de drepturi, iar
organizatorul este responsabil pentru producția car e trebuie să îndeplinească standardele
de calitate ale furnizorilor de conținut media. În aceste tipuri de acorduri, organizatorul

territories in Europe, with the exception of Russia . For more information, see
http://www.broadbandtvnews.com/2015/06/29/discovery eurosport-win-olympics-rights.
31 For more details on the EU legal framework on even ts of major importance for society, see Chapter 2,
Section 2.2.2.1 of this publication.

47
evenimentului sportiv are dreptul la unele venituri din publicitate pentru a contribui la
compensarea costurilor de producție;
• Acord de cumpărare a timpului: organizatorul cumpăr ă efectiv timpul (de exemplu, în
blocuri de o oră sau două ore) pentru conținutul me dia furnizor și, sub rezerva
controlului calității sale, este responsabil pentru producție și vânzări.

Comisia Europeană și diverse autorități naționale de concurență au elaborat cadrul de
reglementare în temeiul căruia sunt negociate acordu rile privind drepturile sportive
audiovizuale în Uniunea Europeană.
În plus, guvernele naționale au pus în aplicare no rmele UE privind evenimentele de importanță
majoră pentru societate, care obligă să rezerve un procent din anumite evenimente enumerate
radiodifuzorilor care ajung la peste 90 % din popul ație.
În Europa, acordarea de licențe pentru drepturile s portive audiovizuale se caracterizează prin
vânzarea în comun a drepturilor și prin exclusivita te. Vânzarea în comun a drepturilor sportive
audiovizuale descrie situația în care cluburile spor tive își atribuie drepturile asociației lor, care
vinde drepturile în numele cluburilor. În mod norma l, asociațiile grupează toate drepturile în
pachete exclusive mari și le vând unui singur emiță tor din fiecare țară. Acordurile de vânzare în
comun împiedică cluburile să concureze în vânzarea drepturilor lor. În consecință, aceasta
poate limita concurența între radiodifuzori, limitâ nd astfel posibilitatea consumatorilor.
Comisia Europeană a acceptat vânzarea în comun a dr epturilor sportive audiovizuale de către
asociațiile de fotbal în numele cluburilor de fotba l (spre deosebire de vânzarea acestor drepturi
chiar de către cluburile individuale), cu condiția îndeplinirii anumitor condiții.
Acestea includ, printre altele: vânzarea drepturil or sportive audiovizuale prin proceduri de
licitație deschise și transparente, o limitare a du ratei drepturilor (de obicei nu depășește trei
ani) și împărțirea drepturilor în pachete diferite pentru a permite mai multor concurenți să
dobândească drepturi.32
O altă practică economică în domeniul drepturilor s portive audiovizuale este acordurile comune
de cumpărare, în cazul în care un grup de operatori care în mod individual nu ar avea resursele
necesare pentru a dobândi drepturile își unesc forț ele.

32 For more information on EU competition policy, see Chapter 2, Section 2.2.1. of this publication.

48
Această practică ar putea avea efecte anticoncurenț iale în funcție de poziția pe piață a grupului
comun de achiziții, iar atât durata exclusivității, cât și domeniul de aplicare al drepturilor
dobândite trebuie examinate de la caz la caz.
Deși există unele diferențe între sistemele de vânz are din diferite țări, în Europa ligile preferă,
în general, să vândă drepturi audiovizuale în mod e xclusiv. În consecință, exclusivitatea este
una dintre cele mai importante aspecte în ceea ce p rivește vânzarea și achiziționarea în comun a
drepturilor sportive audiovizuale.
Exclusivitatea se poate referi la restricții de ti mp, și anume licențiatul cărora li se acordă
drepturile exclusive de exploatare a drepturilor au diovizuale pentru o perioadă prestabilită (de
exemplu, vânzarea anumitor drepturi audiovizuale am ânate pentru a garanta exclusivitatea
pentru prima dată a drepturilor live mai valoroase) .
Exclusivitatea se poate referi, de asemenea, în anu mite cazuri, la platformele de distribuție;
vânzarea drepturilor audiovizuale separat către dif erite platforme de vânzare. Cu toate acestea,
modelul tradițional al drepturilor sportive audiovi zuale se bazează pe exclusivitatea teritorială,
și anume licențiatul dobândește dreptul exclusiv de a exploata drepturile audiovizuale într-un
anumit teritoriu.
Atât organizatorii de sport, cât și furnizorii de conținut media au stimulente puternice pentru a
negocia acorduri de licențiere pe o bază teritorial ă de exclusivitate. Din perspectiva furnizorilor
de conținut media, exclusivitatea teritorială le pe rmite să se diferențieze de concurenții lor de
pe piață pentru cota de audiență și să își recupere ze investiția prin vânzări de publicitatate.
Pentru a garanta exclusivitatea teritorială, licenț iatul trebuie să fie de acord să elimine
posibilitatea de primire și vizualizare a transmite rii sale în afara teritoriului.
Protecția teritorială absolută înseamnă că licenția tului i se interzice nu numai să vândă activ pe
teritoriile altor licențiați, ci și pasiv, ar fi pr in răspunsul la solicitările nesolicitate ale clienț ilor
din alte țări.
De obicei, acest lucru va necesita furnizorul de c onținut media pentru a se asigura că
transmiterea sa pe bază de plată și/sau pay-per-vie w și prin satelit sunt criptate; transmisiile sale
digitale și analogice terestre nu depășesc limitele teritoriului, altele decât ca o consecință
naturală a utilizării sistemelor de transmisie tere stră; și că transmisiile sale prin internet sunt
geo-blocate.
În principiu, în temeiul dreptului CONCURENȚEI al U E, restricțiile teritoriale care
fragmentează piața internă a UE, ar fi protecția te ritorială absolută, limitează concurența prin
însăși natura lor (fără a fi necesară dovedirea efe ctelor acestora).

49
Cu toate acestea, jurisprudența și practica decizion ală privind exclusivitatea teritorială în
acordurile dintre titularii drepturilor de sport au diovizual și furnizorii de conținut media au fost
limitate până în prezent și au fost interpretate ca permițând o astfel de protecție teritorială
absolută.
În ultimii ani, titularii de drepturi sportive audi ovizuale au lansat unele strategii alternative de
vânzare cu amănuntul direct către consumatori prin intermediul unor modele de acordare a
licențelor neexclusive.
Unul dintre aceste modele este inspirat direct de S UA și constă în autoexploatarea de către
organizatorii de sport a drepturilor lor audiovizua le prin intermediul propriilor canale dedicate,
care sunt apoi distribuite de mai mulți operatori de platforme.
Cu toate acestea, din cauza costurilor ridicate de infrastructură și operaționale pe care acest
model le suportă pentru titularii de drepturi, aces ta se referă doar la o mică minoritate dintre
aceștia.
Alte modele sunt direct legate de disponibilitatea sporită a accesului în bandă largă, cum ar fi
autoexploatarea de către organizatorii de sport a d repturilor audiovizuale secundare pe diferite
platforme, inclusiv repere specific, clipuri de mec iuri sau jocuri pe canale youTube dedicate,
ori exploatarea drepturilor audiovizuale în teritor iile în care acestea nu au fost achiziționate.

După cum s-a menționat anterior, un element tot mai important al valorii economice a sportului
este legat de drepturile de proprietate intelectual ă. Cu toate acestea, tehnologiile de comunicații
mai sofisticate, accesibile unui public mai larg, n u numai că au permis oamenilor să urmărească
sportul live din orice locație, dar au oferit și noi posibilități de exploatare comercială
neautorizată și oferte ilegale online.
Evenimentele sportive în toate formatele, inclusiv textele, audiovizualul, radioul și difuzarea pe
internet, care fac obiectul acordurilor exclusive de acordare a licențelor pentru drepturile
audiovizuale, sunt acum transmise pe scară largă pe internet, fără autorizarea titularilor de
drepturi implicați. Printre aceștia se numără edit orii, producătorii, radiodifuzorii și jurnaliștii.
Pirateria digitală și streamingul ilegal sunt consi derate o problemă majoră asociată cu
conținutul sportiv premium și meciurile de fotbal, în special datorită atractivitatea lor populară
uriașă în rândul publicului.
Premier League a detectat aproximativ 33.000 de flu xuri live neautorizate în sezonul 2012/13,

50
și aproximativ 17.500 pentru meciurile din Bundesli ga.33 Aceste cifre au cunoscut o creștere în
ultimii ani. Acest lucru se datorează în parte dis ponibilității pe scară largă a tehnologiilor low-
cost care facilitează retransmiterea ilegală a emis iunilor cu relativă ușurință și investiții reduse.
Calitatea fluxurilor în sine se îmbunătățește rapid, iar utilizarea lor a evoluat dincolo de home-
user, deoarece acestea se găsesc acum în spații com erciale, potrivit Sports Rights Owners
Coalition (SROC).34

Având în vedere investiția economică implicată în o bținerea de licențe exclusive pentru a
acoperi evenimentele sportive majore, încălcarea dr epturilor de proprietate intelectuală
cauzează prejudicii considerabile tuturor părților contractante. Proprietarii de drepturi sunt
preocupați de amploarea și impactul pirateriei digi tale și de repercusiunile sale economice și
sociale mari. Pirateria semnalului nu numai că ameni nță veniturile din publicitate și vânzări ale
furnizorilor de conținut media care au plătit pentr u drepturi exclusive de a prezenta o
transmitere în direct a evenimentelor sportive, dar riscă, de asemenea, să reducă valoarea
acestor drepturi și, prin urmare, veniturile organi zațiilor sportive.

III.5 Clasamente si statistici ale drepturilor TV

Drepturile TV reprezintă principalul motor de dezvo ltare a industriei sportive în lume, începând
cu Liga 1 din România și terminând cu Jocurile Olim pice. Banii proveniți din drepturile TV
sunt o sursă importantă în asigurarea bugetelor des tinate organizatorilor, generând astfel și
creșterea premiilor acordate participanților la com petițiile sportive.
Dacă în cazul marilor competiții sportive există di scuții legate de presiunea existentă la nivelul
guvernelor de a asigura sume din ce în ce mai mari pentru televiziunile publice pentru a
transmite competiții precum Campionatul Mondial de Fotbal sau Campionatul European de
Fotbal, în partea extremă, sunt ligile naționale ca re, de la caz la caz, sunt obligate să-și asume
strategii diferite.
Într-un raport anual, UEFA , a prezentat situația acestora pe țări, România oc upând poziția 13,
cu o valoare anuală a drepturilor de 24 de milioane de euro.

33 Vezi SROC position paper on the study on sports or ganisers’ rights in the European Union, op.cit.
34 The Sports Rights Owners Coalition (SROC) is a for um of over 50 international and national sports
bodies and competition organisers with a particular focus on rights issues. See http://sroc.info/. Ibid .

51
Valoarea totală a drepturilor TV pentru cele 20 de campionate de fotbal din Europa se ridică
la 5,77 miliarde de euro , din care 37,3% reprezintă drepturile TV pentru Premier League.
Cu excepția Franței și Italiei, campionatele din An glia, Germania și Spania au înregistrat o
creștere consistentă a drepturilor de televizare de peste 13% pe an în ultimii 10 ani.
Superliga din Turcia a înregistrat o creștere anuală de pest e 20% în ultimii 10 ani, fiind o
excepție.
Ceea ce este mai interesant de remarcat este faptul că într-un TOP 10 al prezenței publicului pe
stadion: Anglia ocupă trei poziții în primele 3 lig i de fotbal, urmată de Germania cu primele 2
ligi, de Spania tot cu primele 2 ligi și apoi de It alia, Franța și Olanda cu prima ligă din fiecare
țară.
O comparație care nu lasă prea mult loc de comentar ii, legată de Liga 1 și de top 10 prezență pe
stadion în Europa, arată că a doua Ligă din Spania (Segunda Division) are o medie de 7.667 de
spectatori pe meci, comparativ cu Liga 1 din România, care are undeva sub 3.000 de spectatori
pe meci.
Liga 2 din România are o medie de sub 300 de spectatori pe meci. Liga 2 este gestionată
integral de FRF, iar Liga 1 este gestionată independent de LPF.
Nu putem să criticăm managementul Ligii 1 fără să a nalizăm datele de mai sus. Acestea vin să
demonstreze că suntem într-un punct în care este bi ne să privim un plan de ansamblu și nu doar
cel mai vizionat produs sportiv din România, Liga 1 .
Dacă am face astfel, ar trebui să comparăm și Liga a 2-a din România cu ligi de același nivel
din alte țări.
Drepturile de televiziune pentru campionatele de fotbal din Europa

52

35 https://cristiangheorghe.ro/drepturile-tv-din-20-d e-tari-valoreaza-peste-57-miliarde-de-euro/ Milioane de euro Media câștigului pentru clubul participant (milioan e de euro)
ANGLIA 2.160 108
ITALIA 953 47,7
SPANIA 734 36,7
GERMANIA 649 36,1
FRANȚA 499 24,9
TURCIA 298 16,5
PORTUGALIA 102 5,7
BELGIA 66 4,1
OLANDA 70 3,9
DANEMARCA 30 2,5
RUSIA 39 2,4
GRECIA 34 2,1
ROMÂNIA 27,5 1,96
POLONIA 26 1,6
AUSTRIA 15 1,5
SCOȚIA 17 1,4
NORVEGIA 22 1,4
ELVEȚIA 12 1,2
SUEDIA 16 1,0
CIPRU 10 0,735

53
Capitolul IV . Bugete & dificultati

IV.1 Sumele investite în drepturile TV
Odată cu evoluția televiziunii, drepturile TV au că pătat importanță la nivel economic. În
România, ultimul contract pentru difuzarea meciuril or de fotbal din Liga 1 a fost parafat în
primăvara anului 2019. Acesta a fost semnat între L iga Profesionistă de Fotbal (LPF) și
posturile de televiziune Digi, Telekom și Look pe o durată de 5 ani. Suma plătită de televiziuni
către echipele de fotbal este de 28 de milioane de euro pe an.
"S-a aprobat în Adunarea Generală36 semnarea contractului cu firma care deține în aces t
moment drepturile TV pe o perioadă de cinci ani, cu valoarea de 28 de milioane plus TVA. Nu
intrăm în amănunte, că au mai suferit unele modific ări prin contract, pe care o să le sesizați în
momentul în care începe sezonul următor. De doi ani facem cu firma eAd, de doi ani firma
aceasta a plătit drepturile TV pentru liga profesion istă de fotbal. Va fi aceeași procedură, o să
vândă în continuare celor care sunt interesați. Sunt în continuare interesați Telekom, Digi, Look
și alte societăți mai mici. Este și un interes din străinătate, dar acele societăți din străinătate
trebuie să ia legătura cu firma respectivă, noi am cedat toate drepturile TV acestei firme. Noi
suntem mulțumiți, noi suntem vocea cluburilor, club urile au fost mulțumite, au stat cu emoții,
nu credeau că mai putem face un asemenea contract. Nu am organizat licitație pentru că la
licitație se puteau lua bani mai puțini, din experi ența noastră și din ce am testat piața. Se depun
garanții bancare cu o lună înainte de termenele de plată. În general s-a plătit înainte ca să
depună garanția. Dacă sunt manageri buni la cluburi , cu drepturile TV care se iau la ora asta pot
să trăiască bine în Liga I. Am fost președinte de c lub zece ani în Liga I și nu am avut banii ăștia
și tot am supraviețuit", a declarat Iorgulescu, înt r-o conferința de presă din aprilie 2019.

Cum s-au împărțit banii din drepturile TV la echipe le din Liga 1 în sezonul 2018-2019
Formația de pe prima poziție (în funcție de clasame ntul de la finalul sezonului 2017-2018), în
speță CFR Cluj, a primit 3,7 milioane de euro. FCSB , echipa clasată pe locul 2, a încasat 3,5
milioane de euro. Craiova și Astra, echipele clasat e pe locurile 3 și 4, au primit 3,3 milioane de
euro, respectiv 3 milioane de euro. Viitorul Consta nța a încasat 2,8 milioane de euro, iar ultima
echipă din play-off, CSM Poli Iași a fost recompens ată cu 2,6 milioane de euro. Restul banilor,

36 https://www.fanatik.ro/cum-se-impart-banii-din-dre pturile-tv-ce-suma-primesc-echipele-din-play-off-
ul-ligii-1-betano-18789776

54
până la 34,1 de milioane de euro (suma totală încas ată de echipele românești în sezonul 2018-
2019), au fost împărțiți de cele 8 echipe din play- out.
Chiar și pentru cele mai bogate cluburi din România , CFR și FCSB, banii din drepturile TV și-
au dublat valoarea față de ceea ce se întâmpla în t recut. De exemplu, în sezonul 2013-2014,
FCSB a desfășurat un buget de aproape 25 de milioan e de euro, iar din drepturi TV, în calitate
de campioană, a primit 3,5 milioane. Procentul e de sub 15%. În prezent a ajuns să treacă de
30%. La fel și pentru CFR, care în sezonul 2012-201 3 a rulat un buget fantastic, de aproape 28
de milioane de euro, iar încasările de la televiziun i pentru Liga 1 au fost de numai 3,5 milioane,
adică 12,5%. În actualul sezon, procentajul e mai m are de aproape două ori și jumătate.
Drepturile TV înseamnă 52% din bugetul Ligii 1
Există 8 cluburi37 care, pe lângă veniturile din drepturile TV, au pr odus bani și din vânzarea
unor jucători. Din această perspectivă, două grupăr i au atins 100% din buget din cele două
surse de venit. U Craiova a vândut fotbaliști de 5, 45 milioane de euro, iar FC Botoșani l-a cedat
pe Moruțan la FCSB pentru 1 milion de euro. Viitoru l a depășit pragul de 90% din cele două
direcții, Poli Iași a atins 80%, iar FCSB se apropi e și ea de

37 https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/drepturile-tv-act ionar-majoritar-in-liga-1-cum-se-impart-banii-ce-
urmeaza-cand-expira-actualul-contract-557627.html

55
80%.
Cât la % au câștigat
echipele românești din drepturile TV și din vânzări le de jucători din bugetul total al clubului
Cum se împart banii din TV în procente
PRIMA RATĂ, DE 17,05 MILIOANE DE EURO:
– 30% din bani se repartizează în mod egal cluburil or
– 70% din sumă în funcție de clasamentul din sezonu l precedent
A doua rată, tot de 17,05 milioane de euro:
– 50% echipelor din play-off, se ține cont de clasa mentul sezonului regulat
– 50% echipelor din play-out, se ține cont de clasa mentul sezonului regulat
Deținătorii de
drepturi TV ale campionatului României de-a lungul a nilor

SEZON RATAT ÎN EUROPA
Ponderea drepturilor TV a depășit 50% din bugetul c umulat al echipelor din Liga 1 și din cauza
faptului că a fost un sezon complet ratat în cupele europene. Nicio echipă nu a reușit accesul în

56
grupele continentale, acolo unde bonusurile sunt fo arte mari. De exemplu, prezența în Europa
League ar produce cu tot cu bilete vândute, dar și market pool în jur de 10 milioane de euro.
Toate cele 4 reprezentante, CFR, FCSB, Craiova și V iitorul au adunat împreună doar 2,5
milioane de euro din bonusurile UEFA:

IV.2 Dificultati la negociere
De-a lungul anilor, au existat tot felul de dispute pentru banii din drepturile TV, atât între
televiziuni, cât și între președintele LPF și patron ii de cluburi.
Dumitru Dragomir, președintele LPF în perioada 1996 -2013, a intrat în numeroase scandaluri și
a fost cercetat penal, fiind acuzat de spălare de b ani și evaziune fiscală, cu prejudicierea
patrimoniului LPF. În 2018, Dumitru Dragomir a fost achitat, după ce în primă instanță a primit
7 ani de închisoare în dosarul drepturilor TV ale L igii 1, din perioada 2011-2014. Fostul
președinte LPF a fost trimis în judecată în 2014, a lături de alte 40 de persoane, pentru evaziune,
delapidare și spălare de bani, cu un prejudiciu de aproximativ 5,4 milioane de euro.
"Mă curăță numai dacă e ordin! Altfel, pe dreptate, n-au ce să-mi faca. Nu există nicio probă.
Uitați-vă pentru ce am fost condamnat la Tribunal: delapidare din patrimoniul Ligii! Păi, Liga
nu a avut niciodată bani! Banii din drepturile TV38 erau ai cluburilor. Aia nu a ințeles
judecătoarea din prima instanță. Membrii Adunării G enerale LPF nu sunt persoane fizice, ci
juridice. Iar Adunarea Generală a decis să dea comi sion celor care au adus banii. Pai, ce treabă
am eu cu asta? Mi-au dat cinci ani pentru evaziune f iscală fiindcă Liga, după ce n-am mai fost
eu președinte, a cerut pe una dintre chitanțe să re cupereze un TVA sau ceva de genul ăsta. Nu e
semnătura mea, nu mai eram președinte. În plus, Lig a nu e chemată în proces”, a declarat
Dumitru Dragomir într-un interviu pentru Gazeta Spo rturilor din 2018.

38 https://ziare.com/dumitru-dragomir/stiri-dumitru-d ragomir/dumitru-dragomir-a-fost-achitat-dupa-ce-
in-prima-instanta-a-primit-7-ani-de-inchisoare-1537 995î

57
IV.3 Tipul de abordare in negocierea drepturilor TV si reguli de negociere

În general, tipul de abordare în negocierea unor dr epturi TV39 între vânzător și cumpărător este
asemănătoare cu orice altă negociere.
Factorii de influențare ai puterii de negociere sunt :
• Mediul de negociere spațial și temporal
• Mixul potențial de strategii, tactici și tehnici de negociere
• Aptitudinile negociatorului
• Raportul cerere-ofertă
• Mărimea partenerilor de negociere
• Puterea economică a părților
• Gradul de cunoaștere a pieței
• Viteza și capacitatea de reacție a părților
• Existența aliaților strategici și de conjunctură
• Experiența și personalitatea negociatorului
• Capabilitatea de a risca

Conform opiniei unor autori, există câteva modele s tructurale ale procesului de negociere.
Potrivit lui Mircea Malița, negocierea are trei faz e:

Prenegocierea sau faza de pregătire a negocierii. Î n această etapă sunt concepute
dosarele de negociere pe baza analizei sistematice a informațiilor posibile.

Negocierea propriu-zisă care se referă la forma și fondul înțelegerii, la abordarea în
detaliu a unor probleme speciale pe baza unor argum ente și contra-argumente, a unor
concesii reciproce și a textului final al contractul ui.

39 ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRAT IVE; Cursul: Tehnici de
negociere
Conf. univ.dr. Mircea Aurel Niță

58

Postnegocierea poate fi cea mai importantă fază, înt rucât se referă la îndeplinirea tuturor
clauzelor înțelegerii.
În lucrarea The perfect negociation, Gavin Kennedy a identificat patru faze principale ale
negocierii: pregătirea, dezbaterea, propunerea și t ranzacția.
Winkler a propus un algoritm care cuprinde următori i pași: culegerea informațiilor, analiza
situației, evaluarea puterii de negociere, stabilir ea obiectivelor, dezvoltarea strategiei,
anticiparea necesităților partenerelui, exploatarea necesităților partenerului, deschiderea
discuțiilor, dialogul, adoptarea obiectivelor, jocur i tactice, identificarea zonei de interes comun,
încheierea negocierii, elaborarea documentelor.
Un conflict între cele două părți nu poate fi rezol vat mereu cu ajutorul negocierii.
Alternative:
 Persuasiunea – „Serviciile noastre sunt cele mai bun e, totuși…”
 Concesia – „Bine, vom reduce prețurile pentru dumne avoastră cu 10%”
 Constrângerea – „Ori satisfaceți cererea noastră, o ri renunțăm”
 Rezolvarea în comun a problemelor – instrucțiunile pot fi acceptate în schimbur unor
compensații
 Arbitrajul – opțiune care nu prea este utilizată, de oarece reduce puterea de negociere a
părților și rezultatul poate fi total opus realităț ii.
În negocierea drepturilor TV pentru competițiile sp ortive, intervine licitația la care iau parte
eventualii cumpărători. Cel care oferă suma cea mai mare, câștigă dreptul de a transmite
respectiva competiție sportivă. Poate exista un sin gur câștigător (și atunci dreptul TV
devine exclusiv; exemplu: Premier League la Eurospor t) sau câștigători multiplu(drepturi
TV la comun; exemplu: Liga 1 transmisă de Digi, Tel ekom și Look).

59
Capitolul V. Impactul Covid – 19 asupra evenimente lor sportive

În ultimele săptămâni, în întreaga lume, epidemia C OVID-19 a luat lumea prin surprindere și a
adus o mare presiune asupra tuturor părților societ ății, inclusiv asupra orașelor și organizațiilor
implicate în găzduirea evenimentelor sportive inter naționale. Pentru a înțelege modul în care
orașele din întreaga lume au făcut față crizei actu ale, a ceea ce se așteaptă să se întâmple în
săptămânile următoare și care sunt preocupările lor pentru viitor, BCW Sports Practice a
dezvoltat un sondaj ale orașelor gazdă, organizato are ale evenimentelor sportive, pentru a-și
colecta mărturiile. Acest sondaj a fost trimis unei selecții internaționale de 100 de orașe gazdă
și a fost realizat pe o perioadă de o săptămână, în perioada 23-29 martie 2020. Următorul raport
prezintă șase perspective cheie despre peisajul sent imental actual dintre orașele gazdă cu privire
la impactul COVID-19 asupra viitorului evenimentelo r sportive și asupra strategiilor de
găzduire.
COVID-19 perturbă planificarea evenimentelor sporti ve, dar orașele gazdă se așteaptă la
o revenire la normal anul viitor
Într-o perioadă frenetică de o lună, nenumărate eve nimente sportive – locale, naționale sau
internaționale – au fost amânate în cel mai bun caz sau anulate în cel mai rău caz. Niciun
eveniment sportiv nu a fost cruțat – nici măcar Joc urile Olimpice de la Tokyo 2020 și UEFA
EURO 2020 care au fost amânate pentru 2021. Epidemi a de coronavirus a lăsat orașele gazdă
în dezordine, fără altă opțiune decât să-și revizui ască planurile. Peste 84% dintre orașele gazdă
intervievate consideră că COVID-19 va avea un impac t ridicat asupra evenimentelor sportive
planificate în 2020. Cu toate acestea, atunci când sunt întrebați despre viitor, 58% dintre aceștia
consideră că epidemia de coronavirus va avea un imp act scăzut pentru 2021. Orașele gazdă se
așteaptă ca lucrurile să revină în curând la normal .
„Cred că evenimentele sportive sunt mult mai distrac tive și foarte importante pentru orașul
nostru – dar în același timp sănătatea noastră, loc urile de muncă ale oamenilor, siguranța
noastră sunt pe primul loc” – Un reprezentant al orașului din Țările de Jos
„Se pare că evenimentele sportive nu vor fi princip alul pilon al dezvoltării sportului în
viitorul apropiat. Factorii de decizie se pot conce ntra asupra organizării sportive locale
pentru a-i pune din nou pe picioare” – Un reprezentant al orașului din Danemarca

60

Repercusiunile financiare vor dura, probabil, după 2 020
Industria evenimentelor sportive s-a dovedit în mar e măsură a fi oarecum rezistentă la
recesiune. Cele mai multe organizații sportive major e au rezistat căderilor economice ale
atacurilor teroriste din 11 septembrie și crizei fi nanciare din 2008. Cu toate acestea, actuala
criză globală forțează anularea sau amânarea evenim entelor sportive pentru a opri răspândirea
coronavirusului. Iar această situație extraordinară are consecințe financiare grave pentru orașele
gazdă. Într-adevăr, 78% dintre orașele gazdă interv ievate recunosc că vor suferi pierderi
financiare în 2020 din cauza anulării sau amânării evenimentelor sportive din orașul sau
regiunea lor. Când a fost întrebat despre următorii doi ani, rezultatele arată că există o
probabilitate mare ca bugetul alocat pentru găzduir ea de evenimente sportive în orașul lor va fi
afectat negativ.
„Înțelegerea din toate părțile că partea de finanța re a evenimentelor sportive este afectată pe
termen scurt și lung. Recuperarea banilor publici p entru a sprijini evenimentele din viitorul
apropiat va fi foarte, foarte limitată” – Un reprezentant al orașului din America de Nord

Orașele gazdă sunt împărțite cu privire la impactul COVID-19 asupra sprijinului
publicului larg pentru găzduirea evenimentelor spor tive internaționale în viitor
Incertitudinea și teama care însoțesc această pande mie pot duce la noi comportamente și
credințe. Oamenii vor deveni mai suspicioși și mai creduli în legătură cu găzduirea
evenimentelor sportive internaționale? Sau sunt oam enii destul de nerăbdători să se întoarcă la
viața lor normală și vor dori să se bucure de parti ciparea la evenimente sportive majore?
Când publicul larg a fost întrebat dacă găzduirea de evenimente sportive internaționale în
orașul, regiunea sau țara lor va fi influențată neg ativ de focar COVID-19, orașele au fost destul
de împărțite pe această temă, după cum arată rezult atele.
„Peisajul evenimentelor sportive se va schimba pent ru totdeauna!” – Un reprezentant al
orașului din Marea Britanie
COVID-19 forțează orașele gazdă să-și regândească s trategia de găzduire a evenimentelor
sportive și să se concentreze mai mult pe dezvoltar ea social.

61
Evenimentele sportive au fost întotdeauna platform e excelente pentru atingerea obiectivelor
extinse ale orașelor gazdă. Criza COVID-19 poate c onsolida acest efect catalitic – fie că este
vorba de sport, branding, dezvoltare socială sau ec onomică, orașele gazdă afirmând că
evenimentele sportive vor juca un rol important în depășirea crizei.
Când li s-a cerut opinia, orașele gazdă au accentua t rolul pe care evenimentele sportive îl pot
juca în dezvoltarea socială. Într-un moment în care distanțarea socială a devenit noua normă,
evenimentele sportive par să reprezinte oportunitat ea perfectă de a readuce oamenii împreună.
Noul focar de coronavirus poate forța, de asemenea , orașele gazdă să-și revizuiască strategia
de găzduire. Când au fost întrebate despre impactul pe care COVID-19 l-ar putea avea asupra
tipului de evenimente care urmează să fie găzduite, orașele au spus că planifică mai puține
evenimente sportive internaționale și mai multe eve nimente sportive locale sau naționale.
Orașele gazdă sunt foarte active în crearea de noi activități sportive pentru populația lor în loc
de găzduirea de evenimente sportive.
Într-un moment în care jumătate din populația lumii se limitează la casele lor (de la 1 aprilie
2020), oportunitățile pentru sport sunt destul de l imitate. Și, dacă ne gândim cât de important
este stilul de viață activ pentru sănătatea oamenil or – și, prin urmare, pentru economie în
general – multe orașe din întreaga lume au fost inov atoare în găsirea de noi modalități de a
implica oamenii în sport. Ca o chestiune de fapt, 6 4% din orașele gazdă au raportat că au inițiat
sau sunt în curs de dezvoltare programe pentru a în curaja populația lor să continue să practice
sport de acasă în timpul perioadei de izolare. Prin tre activitățile citate de orașele gazdă:
programe de formare pe web, videoclipuri live pe pl atformele de social media sau chiar
emisiuni tv locale pentru care cluburile locale fur nizează conținut.
„Nimic nu va fi cum a fost înainte – dar criza are o șansă pentru progresul tehnic, de
asemenea, în afaceri sportive” – Un reprezentant al orașului din Danemarca
Orașele gazdă sunt, în general, mulțumite de nivelu l de comunicare cu titularii de
drepturi de eveniment, dar caută să devină un adevă rat partener
În general, majoritatea orașelor gazdă intervievate (56%) se simt informate de organizațiile
sportive naționale/internaționale relevante cu privi re la evenimentele pe care ar fi trebuit să le
găzduiască și care sunt acum amânate sau anulate. C u toate acestea, câteva orașe gazdă și-au
împărtășit interesul de a primi mai multe informați i – și de a deveni parteneri de decizie

62
adevărați ai organizațiilor sportive naționale/inte rnaționale în luarea deciziilor privind noile
date ale evenimentelor.
Am dori să știm ce decizii se vor lua cu privire l a amânarea, anularea sau modificările
evenimentului și vom informa comitetul local de org anizare – Un reprezentant al orașului din
Canada
Am dori să știm dacă întreruperea ciclului Jocurilo r Olimpice va afecta programarea
evenimentelor sportive internațional e – Un reprezentant al orașului din Norvegia
Vrem să luăm parte la decizie. Orașul este văzut ca un loc, nu un partener sau creator de
valoare – Un reprezentant al orașului din Danemarca
Concluzie Rezultatele acestui sondaj arată că orașele se aște aptă în unanimitate ca această criză
COVID să aibă repercusiuni negative importante și i mediate asupra găzduirii evenimentelor
sportive – unii chiar prevăd că impactul financiar al crizei va dura după 2021.
Deși orașele nu sunt sigure în ce mod această criză va afecta sprijinul viitor al publicului larg
pentru găzduirea evenimentelor sportive, acestea re cunosc totuși că, în lunile și anii următori,
orașul lor poate găzdui mai puține evenimente sport ive internaționale în comparație cu
evenimentele sportive naționale sau locale – o proi ecție care poate fi reflectorizantă a
pierderilor financiare induse de criză și a momentul ui în care orașele vor trebui să se redreseze.
Orașele gazdă sunt de acord că sportul va juca un r ol important în ceea ce privește dezvoltarea
socială și economică.
În aceste vremuri grele, cu toate acestea, orașele gazdă sunt animate de dorința de a găsi noi
modalități de a atrage populațiile lor să facă spor t. Programele de instruire bazate pe web s-au
dezvoltat, iar platformele de social media au deveni t mai mult ca oricând punctul de întâlnire
pentru comunitățile sportive și entuziaști. Orașele interacționează online cu populațiile lor,
încurajându-le să rămână active, oferindu-le altern ative gratuite și inovatoare pentru a practica
activități fizice.
Epidemia actuală este la fel de gravă pentru lumea s portului pe cât a fost de bruscă și
neașteptată. Deși va avea, fără îndoială, un impact puternic asupra strategiilor de găzduire ale
orașelor, sportul va învăța din această provocare ș i va ieși mai puternic decât înainte cu
instrumentele necesare în mână pentru a face față p rovocărilor viitoare care ar putea veni în
calea sa.

63

V.1 Sinteza interviurilor cu Vlad Enăchescu și Mihn ea Ionescu din
perspectiva Covid
Având în vedere că pandemia de coronavirus a oprit competițiile sportive din întreaga lume,
implicit si din România, audiențele televiziunilor de sport de la noi din țară scăzând dramatic,
m-am gândit să realizez niște interviuri cu oameni d e televiziune,
În urma discuțiilor cu oamenii de televiziune Vlad Enăchescu (Telekom Sport) și Mihnea
Ionescu (TVR), mi-am putut forma o părere completă asupra felului în care gestionează
televiziunile drepturile și audiențele.
Mihnea Ionescu a descris perioada pandemică ca fiin d una foarte grea, deoarece televiziunile
au fost nevoite să-și adapteze programele și să pre zinte știri legate de felul în care se
antrenează sportivii acasă. Din punctul lui de vede re, partea cea mai interesantă a acestei
pandemii a fost cea în care televiziunile s-au conc entrat pe reluări, pe meciurile istorice ale
fotbalului românesc, dar și pe personalități care d epănau amintire memorabile din cariera lor.
Vlad Enăchescu are o părere asemănătoare și spune c ă perioada a fost complicată pentru
televiziuni, deoarece competițiile sportive au fost oprite. Astfel, programele de sport și-au
regândit oarecum formatul și au realizat interviuri prin skype sau zoom. Asemenea lui Mihnea
Ionescu, Vlad spune că Telekom a apelat la foarte m ult material de arhivă pe ideea „best of”.
În legătură cu sumele imense care se învârt în juru l fotbalului și dacă acestea se vor micșora,
Mihnea este de părere că momentan investitorii s-au oprit din a plăti sume imense (cum se
întâmpla până la pandemie) pentru jucători tocmai di n cauza incertitudinii creată de
coronavirus. Totuși, este de părere că această peri oadă va fi depășită ușor și că sumele uriașe
plătite altă dată pe fotbaliști și pe drepturi TV v or fi chiar depășite. În România, crede el, va
urma un recul.
Vlad Enăchescu spune că este foarte posibil ca sume le plătite pentru drepturile TV să fie
ajustate, pentru că acele contracte semnate pentru meciurile / competițiile sportive nu au fost
respectate în totalitate.
În ceea ce privește comparația la nivel de audiență dintre Liga 1 și competițiile, Vlad
Enăchescu spune că prima ligă de fotbal românească rămâne în continuare în top, dar că
marile meciuri din Uefa Champions League se apropie de competiția internă. În privința,
campionatelor de fotbal internă, Vlad spune că La L iga este cel mai urmărit campionat extern

64
în România, datorită rivalității Real – Barcelona ș i, până acum câțiva ani, Messi vs Ronaldo.
Urmează Premier League, Serie A, iar top 5 este com pletat de Bundesliga și Ligue 1. Legat de
audiențele pe care le înregistrează echipa național ă de fotbal, Vlad Enăchescu spune că
rămâne în continuare un reper, peste orice altă com petiție, chiar dacă nu poate depăși
audiențele din perioada 90-2000.
Mihnea Ionescu spune, de asemenea, că echipa naționa lă înregistrează cele mai mari audiențe
și că potențialul este chiar mai mare dacă urmărim ce s-a întâmplat cu echipa națională de
tineret la turneul final din Italia de anul trecut. Cu privire la Liga 1, Mihnea spune că
audiențele sunt foarte mari în comparație cu ceea c e oferă competiția. În Liga a II-a, susține
Mihnea, doar echipele de tradiție gen Rapid și Petr olul înregistrează o audiență rezonabilă.
Legat de fotbalul extern, doar marile meciuri din U efa Champions League aduc telespectatorii
în fața televizoarelor și marile derby-uri internaț ionale, cum ar fi Real Madrid – Barcelona.
Omul de televiziune al TVR spune că Premier League are succes în România, dar că anul ăsta
a fost o mică excepție, deoarece Liverpool a luat u n avantaj destul de mare de puncte încă din
start.
Pe subiectul echipelor internaționale care se bucur ă de o bună audiență, directorul Telekom
Sport spune că Real Madrid și FC Barcelona sunt în top din acest punct de vedere. De
asemenea, Bayern Munchen, Borussia Dortmund, Liverp ool, United sau Juventus se bucură
de o comunitate mare de fani în România.
Mihnea Ionescu are aceeași părere: Real și Barca pr oduc cea mai mare audiență, chiar mai
mare decât cea înregistrată de Liverpool. Bayern, P SG și principalele echipe din Italia (Juve,
Inter, Milan) sunt alte echipe care excelează la ac est capitol.
În ceea ce privește concurența pe care o are Teleko m cu posturi TV precum Digi, Eurosport și
parțial cu TVR, Vlad Enăchescu spune că posturile T V de sport nu se mai concentrează pe
ideea de exclusivitate, din cauza prețurilor foarte mari. Astfel, mai multe posturi TV
achiziționează produsul și îl transmit simultan. Ma joritatea știrilor, spune Vlad, s-au mutat în
mediul online, iar televiziunile trebuie să ofere î n schimb competiție și analiză. Fotbalul este
de departe cel mai important sport pentru grila de programe Telekom, urmat de tenis și
handbal
Mihnea Ionescu crede că această competiție pe care o poartă TVR cu posturile TV
specializate este injustă. Canalele de sport au omor ât canalele generaliste, crede Mihnea. El
spune că asta nu se întâmplă în România, ci și în a lte țări europene, cum ar fi Germania. Omul

65
de televiziune al TVR dă exemplul BBC, care, pentru prima dată de la înființarea Premier
League, transmite patru meciuri pe etapă. Acest luc ru a fost posibil, spune el, doar cu ajutorul
guvernamental creat din cauza pandemiei.
Pe subiectul diferenței pe care o înregistrează în România fotbalul în comparație cu celelalte
sporturi, ambii oameni de televiziune au o părere c omună: diferența este foarte mare.
Echipele favorite ale lui Mihnea Ionescu sunt Unive rsitatea Craiova și Bayern Munchen, în
timp ce Vlad Enăchescu o susține pe Barcelona și nu a răspuns pe cine favorizează din
campionatul românesc, din cauza meseriei.

66
Capitolul VI. Concluzii
În mod cert, sportul a devenit o industrie profitab ilă în ultimii 20 de ani, atât pe plan intern, cât
și pe plan internațional. Dacă înainte de anii 90 ș i chiar mulți ani după această perioadă, banii
încasați de către cluburile sportive erau foarte puț ini (deși audiențele atât în rândul
spectatorilor, cât și a telespectatorilor erau la f el de mari), astăzi lucrurile stau cu totul diferit .
Spre exemplu, un club de fotbal din prima ligă a Rom âniei poate „supraviețui” un sezon doar
din banii primiți de la televiziui, indiferent de l ocul pe care se clasează la finalul
campionatului. Situația se schimbă când vine vorba de Liga a II-a de fotbal, unde banii sunt
infinit mai puțini decât în Liga 1.
Din statisticile rezultate, observăm că audiențele la marile întreceri sportive au fost
întotdeauna foarte ridicate indiferent despre perio ada la care facem referire (anii 90, 2000 sau
prezentul). Clar este faptul că, la nivel global, f otbalul este cel mai popular sport (4 miliarde
de fani) și creează diferite stări în rândul microb iștilor: de la pasiune, emoție, deznădejde,
bucurie și până la lacrimi, speranță și iubire.
Diferența dintre banii plătiți în campionatele mari de fotbal ale Europei (Anglia, Spania,
Germania, Franța, Italia) și cei plătiți în România . Dacă în Anglia, de exemplu, un club
câștigă pe sezon minim 100 de milioane de euro, în România această sumă este de aproape
100 de ori mai mică. Cu toate acestea, echipele rom ânești pot trăi liniștite cu un milion de
euro timp de un sezon.
Desigur, fotbalul adună în jurul său cei mai mulți oameni, dar celelalte sporturi nu trebuie
neglijate. Tenisul, Handbalul, Rugby-ul sau Voleiul sunt, de asemenea, foarte populare în
Europa, dar și în alte colțuri ale planetei (Americ a de Sud, Noua Zeelandă, Australia, Africa).
Cricket-ul este foarte iubit în Marea Britanie și I ndia. Basseball-ul, baschetul, golful și
hocheiul pe gheață sunt sporturi foarte populare în Statele Unite ale Americii.
În România, pe lângă fotbal, handbalul (în special la meciurile de Champions League ale
echipei CSM București) face o audiență foarte bună, în timp ce un meci al Simonei Halep din
fazele superioare ale unui turneu de Grand Slam poa te întrece în audiență un derby de Liga 1.
Mulți oameni din domeniu spun că suma plătită de te leviziuni pentru echipele din Liga 1 este
exagerată în raport cu nivelul slab la care se ridi că echipele. Cu toate acestea, meciurile de
fotbal din prima ligă a României stârnesc în continu are interes și fac o audiență greu de

67
depășit de orice alt eveniment sportiv (cu excepția meciurilor europene ale echipelor
românești).
Se pare că bătălia pentru exclusivități din anii tr ecuți nu mai este de actualitate. Sumele mari
cerute pentru transmiterea exclusivității unor comp etiții cum ar fi Liga 1, Uefa Champions
League sau Uefa Europa League au determinat posturi le de televiziune să se alieze și să
cumpere împreună aceste competiții, astfel înjumătă țind sau chiar împărțind la trei sumele
cerute.
Dacă în România Uefa Champions League costă undeva la câteva zeci de milioane de euro,
BT Sports din Marea Britanie plătește 1,5 miliarde de euro pentru trei sezoane (2018-2021).
Suma această uriașă provine de la faptul că Anglia trimite în cea mai importantă competiție
europeană intercluburi patru echipe direct în grupe .
Sumele imense de bani au adus dosare penale în rându l oamenilor care gestionau această
industrie. În România, Dumitru Dragomir, președinte le LPF în perioada 1997-2013, s-a ales
cu un dosar penal din cauza faptului că nu a făcut licitație în 2009 pentru drepturile TV ale
Ligii 1 și a cedat drepturile către RCS-RDS pentru un „comision” de trei milioane de euro. El
a fost achitat în cele din urmă. La nivel mondial, Michel Platini, fostul președinte UEFA și
Sepp Blatter, fostul președinte FIFA, au fost suspe ndați pentru opt ani de către comisia de
etică a FIFA din cauza unei plăți de 1,8 milioane de euro din 2011 făcută de Blatter către
Platini, pentru servicii de consiliere.
Covid-19 a întrerupt orice fel de activitate sporti vă, ceea ce a creat dezechilibru pe mai multe
paliere. Televiziunile de sport au fost nevoie să i mprovizeze, transmițând meciuri din trecut
sau performanțe mari ale sportivilor români din ani i precedenți. Câteva din posturile TV au
transmis meciuri din eLiga 1, campionatul național de fotbal la FIFA 20. Evident, nu doar
televiziunile au fost afectate din cauza pandemiei. Sportivii nu au putut să se antreneze sau au
făcut acest lucru de acasă, dar nu în condiții opti me. Unii dintre ei nu și-au primit salariile
întregi, au fost trecuți în șomaj tehnic și au avut astfel dificultăți financiare. Coronavirus a
afectat atât psihic, cât și fizic unii dintre sport ivi. Paulo Dybala a fost infestat cu acest virus de
două ori, dar a trecut cu bine peste această perioa dă. Din cauza faptului că au trebuit să stea în
casă, ei fiind în general oameni activi, sportivii au avut nevoie de consiliere psihologică. În
concluzie, coronavirus a creat dezechilibru pentru întreaga societate, iar sportivii s-au aflat
într-o postură delicată.

68
Totuși, pandemia nu a influențat sumele de bani car e sunt plătite pentru drepturile TV ale
competițiilor sportive. Probabil că odată cu trecer ea acestei perioade și revenirea oamenilor pe
stadion, banii vor fi din ce în ce mai mulți pentru că sportul și în special fotbalul este o
industrie care produce. Chiar dacă mulți spun că ba nii au știrbit din frumusețea acestui sport și
a creat mercenari, sunt de părere că sportivii meri tă să fie răsplătiți așa cum se cuvine pentru
că există o muncă foarte mare în spate pe care ei o depun pentru a ajunge să câștige atât de
mult. Industria fotbalului va continua să funcțione ze la cel mai înalt nivel și după această
pandemie, pentru că sportul rege adună în jurul său oameni și implicit bani, emoții, drame și
bucurii.

69
Bibliografie

www.diacronia.ro
https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate -19099051-kantar-media-masura-urmatorii-
patru-ani-audientele.htm
https://ro.ripleybelieves.com/most-popular-sports-i n-world-39
https://www.stelianmuscalu.ro/cele-mai-populare-spor turi-cei-mai-tari-sportivi/
https://cristiangheorghe.ro/ghidul-promovarii-unui- eveniment-sportiv/
https://www.gsp.ro/gsp-special/media/update-lovitur a-dura-pentru-1-500-000-de-telespectatori-
eurosport-iese-din-grila-de-programe-telekom-de-la- 1-ianuarie-reactia-operatorului-
586366.html
https://en.wikipedia.org/wiki/2022_FIFA_World_Cup#S ponsorship
https://www.digisport.ro/fotbal/champions-league/dr epturile-tv-pentru-ucl-si-uel-vandute-
pentru-o-suma-record-in-uk-bt-confirma-una-dintre-s chimbarile-majore-276613
http://people.wcsu.edu/mccarneyh/acad/Mendes.html
Scheuer A., Strothmann P., “Sport as Reflected in E uropean Media Law – Part I”, IRIS Plus
2004-4, European Audiovisual Observatory, Strasbour g, 2004,
http://www.obs.coe.int/documents/205595/264577/IRIS +plus+2004en2LA.pdf and Scheuer A.,
Strothmann P., “Sport as Reflected in European Medi a Law – Part II”, IRIS Plus 2004-6,
European Audiovisual Observatory, Strasbourg, 2004,
http://publi.obs.coe.int/documents/205595/264577/IR IS+plus+2004en3LA.pdf
Schoental M., “Major Events and Reporting Rights”, IRIS Plus 2006-4, European Audiovisual
Observatory, Strasbourg, 2006,
http://www.obs.coe.int/documents/205595/264581/IRIS +plus+2006en2LA.pdf
Matzneller P., “Short Reporting Rights in Europe: E uropean Legal Rules and their National
Transposition and Application”, in IRIS Plus 2012-4 , “Exclusive Rights and Short Reporting”,
European Audiovisual Observatory, Strasbourg, 2012,
http://www.obs.coe.int/documents/205595/264635/Iris _plus_2012-4_EN_FullText.pdf

70
T.M.C. ASSER Instituut, ASSER International Sport L aw Centre, “TV Rights and Sport –
Legal Aspects”, Blackshaw, I., Cornelius, S., Siekm ann, R. (Ed.).
T.M.C. Asser Institute, Centre for International & European Law, Instituut voor
Informatierecht (IViR), Study on sports organisers’ rights in the European Union, Final Report,
February 2014, http://ec.europa.eu/sport/news/2014/docs/study-sor20 14-final-report-gc-
compatible_en.pdf .
T.M.C. Asser Instituut et al., op.cit.
Article 28 of Italian Law Decree no. 9 of 9 January 2008 introduces audiovisual sport rights in
the area of neighbouring rights under a new Article 78 quarter of Italian Copyright Law
(Decreto legislativo 9 gennaio 2008, n. 9 recante d isciplina della titolarita' e della
commercializzazione dei diritti audiovisivi sportiv i e relativa ripartizione delle risorse)
http://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/it/it/it199i t.pdf. See also T.M.C. Asser Institute,
Centre for International & European Law, Instituut v oor Informatierecht (IViR), Study on
sports organisers’ rights in the European Union, Fi nal Report, op. cit.
See Article 81, Gesetz über Urheberrecht und verwan dte Schutzrechte of 1965, as amended,
https://www.gesetze-im-internet.de/bundesrecht/urhg /gesamt.pdf .
T.M.C. Asser Instituut et al., op.cit.
Sport Rights Owners Coalition (SROC) position paper on the study on sports organisers’ rights
in the European Union, T.M.C. Asser Instituut et al ., op.cit.,
http://sroc.info/files/9513/8667/7878/SROC_position _paper_on_Asser_Study_-_08_11_13.pdf .
http://www.forbes.com/sites/forbespr/2015/06/10/for bes-announces-2015-list-of-the-worlds-
100-highest-paid-athletes/#695673815f02 .
http://www.forbes.com/sites/forbespr/2015/06/10/for bes-announces-2015-list-of-the-worlds-
100-highest-paid-athletes/#695673815f02
Gerechtshof Amsterdam (Court of Appeal of Amsterdam ), 10 December 2013, ECLI :NL
:GHAMS ; 2013 ; 4501 (Centrale spelersraad, Verenig ing van contractspelers and Proprof v
(all) KNVB soccer clubs).
Siekmann, R. C. R., “Introduction to International and European Sports Law”, T.M.C. Asser
Press, 2012.

71
Act of 25 June 2010 on Sport, Official Journal of t he Republic of Poland, Dz. U. No. 127
position 857, as amended.
Royal Decree 1006/1985, of 26 June, regulating the s pecial employment relations of
professional sportspeople, http://noticias.juridica s.com/base_datos/Laboral/rd1006-1985.html.
Self-regulation, see Chapter 4 of this publication.
Directive 2006/115/EC of the European Parliament an d of the Council of 12 December 2006 on
rental right and lending right and on certain right s related to copyright in the field of intellectual
property (“Rental Right Directive”),
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/? uri=CELEX:32006L0115&from=EN .
EU legal framework on events of major importance fo r society, see Chapter 2, Section 2.2.2.1
of this publication
Hoehn, T., and Kastrinaki, Z., “Broadcasting and sp ort: value drivers of TV rights deals in
European football”,
http://www.city.ac.uk/__data/assets/pdf_file/0007/12 0130/Hoehn_Kastrinaki_Sports_Rights_F
eb_2012.pdf .
European Broadcasting Union, “EBU awarded media rig hts for European qualifiers of UEFA
EURO 2016 and 2018 FIFA World Cup in 30 countries”, press release, 10 April 2013,
http://www.ebu.ch/fr/contents/news/2013/04/ebu-awar ded-media-rights-for-eur.html .
Discovery has acquired the exclusive rights, valued at €1.3 billion, across all platforms,
including free-to-air television, subscription/pay- TV, Internet and mobile phones, in all
languages across 50 countries and territories in Eu rope, with the exception of Russia. For more
information, see http://www.broadbandtvnews.com/2015/06/29/discovery eurosport-win-
olympics-rights .
EU legal framework on events of major importance fo r society, see Chapter 2, Section 2.2.2.1
of this publicatio
EU competition policy, see Chapter 2, Section 2.2.1 . of this publication
SROC position paper on the study on sports organise rs’ rights in the European Union, op.cit.
The Sports Rights Owners Coalition (SROC) is a foru m of over 50 international and national
sports bodies and competition organisers with a par ticular focus on rights issues. See
http://sroc.info/. Ibid .

72
https://cristiangheorghe.ro/drepturile-tv-din-20-de -tari-valoreaza-peste-57-miliarde-de-euro/
https://www.fanatik.ro/cum-se-impart-banii-din-drep turile-tv-ce-suma-primesc-echipele-din-
play-off-ul-ligii-1-betano-18789776
https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/drepturile-tv-acti onar-majoritar-in-liga-1-cum-se-impart-banii-
ce-urmeaza-cand-expira-actualul-contract-557627.htm l
https://ziare.com/dumitru-dragomir/stiri-dumitru-dr agomir/dumitru-dragomir-a-fost-achitat-
dupa-ce-in-prima-instanta-a-primit-7-ani-de-inchiso are-1537995î
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATI VE; Cursul: Tehnici de
negociere, Conf. univ.dr. Mircea Aurel Niță

73
Anexe
Interviu Mihnea Ionescu – TVR
1. Cît de dificilă a fost munca unui moderator de t eleviziune / jurnalist din
domeniul Sport în această perioadă de criză în care , pînă de curînd, toate
competițiile sportive au fost înghețate?
Eu zic că a fost foarte dificilă. În primul rând, s ă identifice subiecte interesante pentru
telespectatori. În al doilea rând, dacă vorbim de o televiziune generalistă, cum este cazul TVR,
foarte mare parte din ceea ce numești tu moderație, adică interviuri cu diverși sportivi, cum se
adaptează, cum fac antrenamente, cum văd perspectiv a postpandemie, a trebuit să se mute în
mediul online. Televiziunile generaliste au fost ne voite să se axeze mai mult pe știri în această
perioadă, știri de actualitate, majoritatea legate de perioada de pandemie. Atunci au trebuit să se
mute în mediul online unde au identificat tot felul de posibilități de a face interviuri și de
personalități de a fi intervievate. Eu cred că mai interesant pentru public a fost perioada a doua,
pentru că în prima parte toată lumea s-a înghesuit cu filmulețe care arătau cum ne antrenăm
acasă, cum ne afectează pandemia. La un moment dat, lucrurile acestea au ajuns la o anumită
saturație și astfel au intervenit acele reluări, me ciuri istorice, evenimente mari pentru sportul
românesc, personalități care depănau momente memora bile din cariera lor.
2. Drepturile de difuzare, și în general sumele veh iculate pentru fotbal (salarii,
sume de transfer) au atins în Europa un nivel care multora li se pare cu totul
nerealist. Credeți că în condițiile crizei de acum lucrurile se vor schimba în viitor
din acest punct de vedere?
Și da, și nu. De ce? Într-o primă fază, sumele sunt foarte mari, nerealiste inclusiv în România,
nu doar în țările mari cu fotbal puternic în care d repturile TV se vând pe foarte mulți bani. De
ce spun și da, și nu? Pentru că, în momentul de faț ă, asistăm în piața fotbalului la o reținere în
ceea ce privește transferurile. Adică acele zeci sa u poate sute de milioane aruncate pe geam în
anumite situații sau foarte ușor oferite s-au trans format într-o negociere mult mai strânsă, s-au
transformat într-o reținere mult mai mare. Dar cred că nu va dura foarte mult. Chiar dacă pe un
termen lung se va juca fără spectatori să spunem, p rodusul va fi în continuare la fel de vandabil,
poate chiar mai vandabil, pentru că acei spectatori se vor transforma în telespectatori. Și,
atunci, probabil produsul își va păstra prețul. Înt r-adevăr, după cum observi, cluburile nu au

74
arunca sume mari pe piața de transferuri până acum, dar negocierile sunt în toi în ceeea ce
privește multe staruri, multe echipe. Vom asista la niște sume peste ceea ce ar trebui să fie sau
peste ceea ce este normal. În România, probabil va u rma un recul într-adevăr.
3. Din perspectiva audienței, cum stau lucrurile co mparativ între meciurile din
campionatul intern de fotbal, cele din marile ligi europene (Anglia, Italia, Spania,
Germania, Franta – apropo care Ligă majoră este cea mai populară, cea mai
urmărită?) și competițiile UEFA? Dar din perspectiv a meciurilor echipei
naționale?
Dacă te referi la audiență, echipa națională a fost și va rămâne un lider de audiență în ceea ce
privește fotbalul. Și este normal să fie așa, pentr u că ne reprezintă pe toți pasionații sau mai
puțin pasionații de fotbal. Dacă Steaua joacă în Ch ampions League cu Barcelona există șansa
ca acele două meciuri tur-retur să facă audiență ma i mare. Pe un termen foarte lung, dacă te
uiți, meciurile echipei naționale sunt cele care sun t vârfuri an de an. Asta în condițiile în care
Steaua în Champions League e la un nivel super, în timp ce echipa națională în ultimii ani este
într-un oarecare con de umbră. Și atunci audiențele sunt cu atât mai surprinzătoare. Dacă te uiți,
de exemplu, ce a făcut naționala de tineret anul tr ecut la turneul final de Campionat European,
îți dai seama ce se poate scoate de la echipa națio nală mare dacă ai avea și performanțe. În
ceeea ce privește fotbalul intern, deși este sărac atât ca vedete, audiențele sunt foarte mari, dacă
mă întrebi pe mine. Trebuie să ne gândim în același timp că dacă o anumită persoană are un
Telekom simplu într-un sat din România – fără mari pretenții – abonamentul minimal cum ar
veni, are un Telekom Sport 3și 4 unde nu vezi meciu rile din România sau vezi un Clinceni –
Voluntari, ceea ce nu e ceva extraordinar. Digi și Telekom merg pe abonamente, fidelizarea
abonaților, care să rămână captivi în rețeaua lor p entru mai multe lucruri. Audiențele sunt mari
pentru puține meciuri. Pentru niște meciuri de trad iție, din Liga a II-a niște meciuri ale
echipelor gen Rapid, Petrolul, formații de tradiție care se luptă și la promovare. Fotbalul străin,
excepție făcând Champions League (acolo sunt niște super meciuri care se uită orice iubitor de
fotbal), face audiențe la meciurile echipelor foart e mari cum ar fi Real Madrid și Barcelona, ale
cărăr nume spun mai multe în România decât Manchest er United, Liverpool sau Arsenal.
Eurosportul, de ani de zile, merge pe această idee de Premier League, un produs regional care
se bucură de succes. Bundesliga nu s-a bucurat prob abil de același succes pe Eurosport
România. Premier League este un produs mult mai scum p decât Bundesliga. Bundesliga a
crescut foarte mult în această perioadă de pandemie , pentru că a fost primul campionat mare

75
care s-a repornit și a avut mult de câștigat din ac est punct de vedere ca imagine și poate și din
cauza unui Premier League în care în acest sezon Li verpool s-a distanțat categoric cu un avans
confortabil de 20 de puncte față de Manchester City .
4. Pe aceeași linie, sunt echipe europene ale căror meciuri au un impact
semnificativ asupra audienței? Care ar fi acelea?
Real Madrid, Barcelona spun mai multe în România ch iar și decât Liverpool, o formație care
are niște fani efervescenți în România. Bayern Munc hen din Germania, Paris Saint-Germain
din Franța. Câteva echipe de tradiție din Italia pr ecum Juventus, Milan (care este într-un con de
umbră), la fel și Inter care nu traversează o perio adă bună. Lazio, prin prisma faptului că joacă
un român acolo, e o echipă mediatizată. De exemplu, Ludogorets, care are trei români în
componență e mai promovată în România decât Borussi a Dortmund, de exemplu.
5. Cum se descurcă TVR în competiția nu doar cu Eur osport, ci și cu alte două
televiziuni care au pachete de canale de sport?
E o competiție injustă, deoarece cabliștii au un al tfel de business în ceea ce privește canalele de
sport. Și astfel canalele lor de sport au omorât ce lelalte canale de sport ale unor posturi care
sunt generaliste. În ceea ce privește ligile intern aționale e foarte simplu. Deținătorul de drepturi
face o licitație și cine dă mai mulți bani câștigă. Mai ales că a început un trend în Europa de a
se renunța la „Free TV”. După cum ai observat, Cham pions League nu se mai vede pe nici un
alt canal, în afară de cele de nișă sportivă. Asta înseamnă că s-a renunțat la vânzarea pachetului
„Free TV”, care până nu de mult era obligatoriu. Tu , ca televiziune generalistă, dacă ai vinde
publicitate – vorbesc din punctul de vedere al unui privat – îți faci un calcul și constați că un
meci de costă de două ori mai mult față de cât poți să încasezi din publicitate pentru acel meci.
Se întâmplă peste tot în Europa, nu doar în România . Și în Germania este aceeași situație. Deși
acum, cu pandemia, lucrurile s-ar putea schimba un pic. Vedem că BBC difuzează în premieră
de la crearea Premier League patru meciuri pe etapă . E posibil să fie în spate un fel de ajutor
guvernamental din cauza acestei pandemii.
6. Există o mare diferență între sumele solicitate pentru drepturi de difuzare
pentru fotbal si celelalte sporturi. Sunt diferențe le de audiență atît de mari sau
există și alți factori care intră în joc? Și, din a cest punct de vedere, care ar fi
ierarhia de audiență pentru celelalte competiții sp ortive?

76
Diferențele de audiență sunt semnificative. Fotbalul face niște audiențe care par de neatins
pentru alte ramuri sportive. În USA, Major League S occer (MLS) este în creștere. Pe de altă
parte, în America fotbalul nu are cum să rivalizeze cu un meci de Baseball sau de Fotbal
american. Nici cu un meci de baschet sau hochei. În State există o altă tradiție pentru sporturile
lor. Dacă te-ai uitat la documentarul lui Michael J ordan, o să constați cât de mult a crescut
NBA-ul în câțiva ani prin identificarea unui supers tar. Aveau niște vedete și înainte, dar nu
aveau superstarul absolut, care a fost Jordan. În E uropa, da, sunt diferențe foarte mari, iar
fotbalul nu este sportul rege doar ca denumire. Est e sportul rege ca încasări, ca tot ce vrei.
Sigur, există țări care fac excepție. De exemplu, U ngaria care se axează pe niște sporturi la care
ei sunt foarte buni și atunci automat se duc mai mul ți bani acolo. Maghiarii se bazează foarte
mult pe polo, natație. Chiar și la handbal, dacă te uiți, Gyor, de exemplu, câștigă cupe
europene. Au o echipă de handbal masculin foarte bu nă în Champions League. Fotbalul lor nu
mai excelează din anii 50-60 și atunci se orienteaz ă către alte sporturi. E greu de făcut o
ierarhizare a audiențelor după fotbal. Strict vorbi nd de România, probabil, după fotbal, cel mai
popular sport de echipă este handabalul. Apoi urmea ză gimnastica, deși este într-un declin.
Sunt sporturile olimpice care ne atrag, ne captivea ză preț de o lună o dată la 4 ani. Tenisul este
o excepție în ceea ce privește audiența crescută da torită fenomenului Simona Halep. Dacă te
uiți până la Simona Halep, nu cred că te identifica i nici tu atât de mult cu tenisul din România.
Te mai uitai poate la Cupa Davis, dar nu era acelaș i impact. Dacă vom avea vreo șansă reală de
medalie olimpică la Tokyo și îmi ceri o părere pers onală, probabil la canotaj vor fi acele șanse.
În rest, nu prea văd un sport românesc care să aibă o șansă reală la o medalie de aur. Poate la
lupte sau la tir, cum a fost Alin Moldoveanu.
7. Care este echipa dumneavoastră favorită pe plan intern? Dar pe plan
internațional?
Universitatea Craiova, pe plan intern. Acum nu face m discuția care este ea. Nimeni nu mai știe
adevărul. Pe plan internațional, Bayern Munchen.

77
Interviu Vlad Enăchescu – Telekom

1. Cît de dificilă a fost munca unui moderator de t eleviziune / jurnalist din
domeniul Sport în această perioadă de criză în care , pînă de curînd, toate
competițiile sportive au fost înghețate?
Jurnalistul de televiziune a avut o provocare major ă în această perioadă pentru că practic și-a
pierdut „obiectul muncii”. Pandemia a închis orice fel de competiție și în felul acest ne-a
obligat să ne mutăm în zona de online și să realiză m interviuri/povești via Skype, zoom, sau
alte aplicații, pentru a îi ține în priză pe telesp ectatori. S-a apelat la foarte mult material de
arhivă și am gândit multe produse pe ideea “best of ”.

2. Drepturile de difuzare, și în general sumele veh iculate pentru fotbal (salarii,
sume de transfer) au atins în Europa un nivel care multora li se pare cu totul
nerealist. Credeți că în condițiile crizei de acum lucrurile se vor schimba în viitor
din acest punct de vedere?
Banii proveniți din drepturile TV asigură o foarte mare parte a bunăstării sportului mondial, dar
nu reprezintă singura sursă de venit. La noi procen tul este clar în favoarea drepturilor, în
Europa sunt importante, dar sunt completate cu ticke ting, merchendasing, food & beverage, etc.
Ultimii 20 de ani au arătat o creștere accentuată a drepturilor TV la nivel global, în cea mai
mare parte datorită sistemelor pay-tv implementate de stații/provideri. La sfârșitul zilei vorbim
despre un business și banii trebuie recuperați din piață, de la consumator. Este foarte posibil ca
în perioada următoare să asistăm la o ajustare a sum elor și asta din cauza faptului că nici
sportul nu a mai livrat toate meciurile/competițiil e prevăzute în contracte. Iar acest lucru va
atrage o diminuare a plăților dinspre televiziuni.

3. Din perspectiva audienței cum stau lucrurile com parativ între meciurile din
campionatul intern de fotbal, cele din marile ligi europene (Anglia, Italia, Spania,
Germania, Franta – apropo care Ligă majoră este cea mai populară, cea mai

78
urmărită?) si competițiile UEFA? Dar din perspectiv a meciurilor echipei
naționale?
Tipologia de consum este destul de constantă în cee a ce privește publicul român, care a rămas
fidel campionatului național. Liga 1 este în contin uare produsul cel mai solicitat de clienții
rețelelor de cablu tv, dar și cel mai urmărit. S-a constatat o creștere importantă a consumului de
partide de super-top din Liga Campionilor, competiț ie care a micșorat sesizabil diferența în
topul preferințelor, dar nu a detronat fotbalul aut ohton. În ceea ce privește fotbalul internațional
constatăm că La Liga are cei mai mulți urmăritori ( asta în principal datorită rivalității Real-
Barca și duelului care a ținut capul de afiș o bună perioadă, Ronaldo-Messi), vine imediat
Premier League, apoi Serie A și top 5 se încheie cu Bundesliga și Ligue 1(FRA).
Echipa națională rămâne un reper, indiferent de per formanțele obținute și produce în continuare
audiență, ce-i drept nu chiar la nivelul anilor 90 s au 2000. Dar este un vector important de
imagine.

4. Pe aceeași linie, sunt echipe europene ale căror meciuri au un impact
semnificativ asupra audienței? Care ar fi acelea?
Categoric. Barcelona și Real Madrid sunt poate cele mai urmărite. La fel și Liverpool sau
Manchester United, Bayern München sau Borussia Dort mund și să nu uităm de Juventus. În
general echipele cu tradiție, cu performanțe remarc abile, au reușit să coaguleze o mare parte a
fanilor, avantajul ligilor importante fiind expuner ea globală – iar televiziunea a jucat un rol
esențial, oferind pe tot globul imagini cu super-er oii fotbalului, ceea ce s-a transformat într-un
business extrem de profitabil pentru cluburi.

5. Pe plan intern sunteți în competiție directă în principal cu Digi și parțial cu
TVR, dar si cu Eurosport care transmite competiții sportive comentate în
românește. Care este în linii mari strategia de pro grame pe care ați adoptat-o?
La ora actuală piața este destul de saturată de spor t, nu mai există atât de pregnant ideea de
“exclusiv” și asta pentru că prețurile ridicate ne- au obligat în mare măsură să punem banii la

79
comun și să achiziționăm drepturile și ulterior să le exploatăm, împreună. Știrile s-au mutat în
zona de online și în acest moment televiziunea de s port trebuie să ofere competiție și analiză.
Ne ghidăm permanent după preferințele publicului și achiziționăm evenimentele care sunt
cerute de piață. Fotbalul este de departe cel mai i mportant, urmat de tenis și handbal. Încercăm
o grilă echilibrată, cu mult fotbal, dar fără a igno ra și ceilalți amatori de rugby, handbal, volei,
Formula 1 sau baschet.

6. Există o mare diferență între sumele solicitate pentru drepturi de difuzare
pentru fotbal si celelalte sporturi. Sunt diferențe le de audiență atît de mari sau
există și alți factori care intră în joc? Și, din a cest punct de vedere, care ar fi
ierarhia de audiență pentru celelalte competiții sp ortive?
Diferența este colosală. Cu banii investiți în Liga 1 de exemplu, acoperi aproape toate celelalte
evenimente sportive extra-fotbal care ar putea cont a. E drept că și audiență este la fel de clară,
în favoarea fotbalului. Probabil că ar mai trebui a rmonizate prețurile de achiziție pentru fotbal.
Celelalte competiții aș spune că stau într-un preț fair pentru piață și consumator. Audiența în
celelalte sporturi este dată de performanța românil or. Un meci al Simonei Halep, o semifinala
sau finală de turneu poate rivaliza cu un super der by din Liga 1 sau cu un meci de echipă
națională. Fără Simona însă, tenisul coboară vertig inos și stă într-o zonă nesemnificativă. La
handbal e la fel. CSM București produce interes cân d joacă în Liga Campionilor, dar nu mai
aduce același public la tv cu ocazia unui meci de L iga Florilor. Sau echipa națională feminină
de handbal este mega urmărită la o semifinală de ca mpionat mondial sau european, în timp ce o
partidă de Preliminarii nu suscită același interes. În afară de fotbal, așa cum am mai spus,
ierarhia ar putea arăta ceva de genul tenis (Halep) , handbal, baschet. Au dispărut performanțele
din gimnastică sau atletism – a scăzut dramatic și interesul telespectatorului.

7. Care este echipa dumneavoastră favorită pe plan intern? Dar pe plan
internațional?
Barcelona. Intern e bine să mă abțin, în virtutea m eseriei.

IOSUB NECULAI
TBU
7MʅTJOFʲUJ

DPNVOB
7MʅTJOFʲUJ

TUS
-VOB

OS

KVE
#PUPʲBOJ
21.12.1995
Litere
+VSOBMJTN
ǷJ
ƷUJJOǹFMF
$PNVOJDNJSJJ 2020
-FDU
ES
"MFYBOESV
-ʅ[FTDV"VEJFOǹF
ǷJ
%SFQUVSJ
57
ÔO
MVNFB
TQPSUVMVJ1951221070038
26.06.2020
lect.dr.AIeraudrulatesaeot.qg.noGaff