Monografia Ziarului Actualitatea Argeseana.output [617517]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE PSI HOLOGIE, ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA JURNALISM

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific, Absolventă,
Conf. univ. dr. Carmen NICOLESCU Dumitru Ioana -Andrada

PITEȘTI
2018

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE PSI HOLOGIE, ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA JURNALISM

Monografia ziarului “Actualitatea Argeseana”

Coordonator științific, Absolventă,
Conf. univ. dr. Carmen NICOLESCU Dumitru Ioana -Andrada

PITEȘTI
2018

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE LICENȚĂ

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI
PSIHOLOGIE
PROGRAMUL DE STUDII: JURNALISM
NUMELE ȘI PRENUMELE: DUMITRU I. IOANA -ANDRADA
PROMOȚIA: 2015 -2018
SESIUNEA DE LICENȚĂ: IULIE 2018
TITLUL LUCRĂRII
MONOGRAFIA ZIARULUI “ACTUALITATEA ARGEȘEANĂ”

Declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii
proprii, pe baza cercetărilor mele și pe baza in formațiilor obținute din surse care
au fost citate și indicate conform normelor etice, în textul lucrării, în note și în
bibliografie.
Declar că nu s -a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte din
teză/proiect nu încalcă drepturile d e proprietate intelectuală ale altcuiva,
persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentat(ă) sub această formă vreunei instituții
de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori
didactic.
În cazul c onstatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta rigorile legii.

Data: ……………… Numele, prenumele și semnătura
absolvent: [anonimizat]5
Capitolul 1. Noțiuni introductive despre medi ul online și noul climat media……7
1.1. Presa scrisă. Noțiune, stuctură și organigramă …………………………………..7
1.2. Mediul online și aplicațiile social media ……………………………………………10
1.3. Dezvoltarea mediului online și comunicarea în spațiul public ……………..14
1.4. Strategii de comunicare în mass -media. Mediul online ……………………….16
1.5. Internetul și mass -media………………………………………………………………..21
Capitolul 2. Știrile în mediul online ……………………………………………. ……………24
2.1. Apariția știrilor online ș i dezvoltarea mediului online…………………………24
2.2. Evoluția soc ial media în spațiul românesc…………………………………………27
2.3. Presa online și pres a scrisă. Analiza compa rativă……………………………….30
2.4. Rețele sociale online: specifice și caracteristici actuale ……………………….33
2.5. Evoluții ale j urnalismului în mediul online………………………………………..35
Capitolul 3. Studi u de caz -Monografia ziarului Actualitatea Arge șeană…………39
3.1. Scurt isoric al internetului……………………………………………………………….39
3.2. Avantajele și dezavantajele presei online………………………….. …………………40
3.3. Ziarele online și rețelele de socializare………………………………………………..41
3.4. Credibilitatea publicațiilor online………………………………………………………..43
3.5. Studiu de caz. …………………………………………………………………………………..44
Concluzii ……………………………………………………………………………………………….51
Bibliografie……………………. ………………………………………………………………………53
Anexe……………………………………………………………………………………………………55

5
Intoducere

Lucrarea de licentă poartă numele de „Media online presă de azi și de maine” , și am
conturat “Monografia ziarului -Actualitatea Argeseana” – o publicație online de informare din
orașul Curtea de Argeș. Am pus accent pe Internet și pe relația acestuia cu domeniul j uralistic
și am făcut referire la evoluția internetului dar și la ajutorul dat de rețelele de socializare în
presă online.
Am ales această temă deoarece mi s -a părut extrem de interesantă. Partea interesantă,
din punctul meu de vedere, a fost legată de I nternet în șine, atât de istoria acestuia, cât și de
avantajele pe care le prezintă, de faptul că trăim în secolul vitezei și acest lucru face că presă
să evolueze destul de rapid și informațiile să ajungă în timp real la consumatorii de presă.
Temă, cons ider eu, este de actualitate, deoarece în ziua de azi, din ce în ce mai mulți
oameni folosesc atât Internetul cât și celelalte mijloace mass -media. Internetul a pătruns în
anumite zone ale tării noastre ca o noutate , după ce televiziunea sau presa scrisă nu mai e rau
un lucru ieșit din comun.
Dar lucrurile au evoluat, televiziunea a prezentat un mai mare interes decât presă
scrisă, pană la apariția Internetului. Internetul, pe de altă parte, prezintă mai multe avantaje
atât în comparație cu presă scrisă , cât și cu televiziunea : suportul video, grafica, posibilitatea
de a naviga cu ajutorul unui singur click de la un subiect la altul, de la o pagină la altă. Arhive
online în care găsim toate articolele postate vreodată pe o publicație, acest lucru ne fiin d
posibil și în cazul ziarelor clasice.
În primul capitol am expus puterea de extindere a Internetului, care tinde să fie un
izvor de resurse nelimitate. Aspecte principale ale presei scrise, organigramă și structură unui
ziar tipărit. Dezoltarea mediului online într -un ritm alarmant dar și rețelele de socializare ce îi
ajută foarte mult pe jurnaliștii online în promovarea site -urilor ziarelor cât și pentru
distribuirea articolelor și a imaginilor de l a față locului către cititori.
Pentru unii, jurnalismu l nu mai inseamnă tipografie și hârtie, ci informație promptă,
ușor de accesat și de verificat și actualizată în timp real.
În al doilea capitol am arătat pătrunderea știrilor în mediul on -line și dezvoltarea
acestora prin publicațiile on -line. Pe de altă parte am prezentat evoluția social media în
România, cât și o analiză între presa scrisă și presa online. În principiu în acest capitol am
arătat cum au pătruns știrile în mediul online și cum ziarele online au devenit mult mai citite
și mai bine văzute decât cele tipărite.

6
Pentru studiul de caz am încercat să găsesc un subiect deosebit potrivit cu temă
lucrării mele de licentă, și am ales să vorbesc despre Monografia ziarului „Actualitatea
Argeseana”. Am considerat că este un sub iect interesant și de actualitate, deoarece acest ziar a
fost creat în 2014 și plecând de la întrebarea: „Cum poți crește o publicație online că și
credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?” am făcut cercetarea cu ajutorul unor
subcapitole și anum e: m-am legat de un scurt istoric al internetului și de faptul că trăind în
secolul vitezei publicațiile online se dezvoltă din ce în ce mai repede, m -am legat de
credibilitatea știrilor online și de costurile scăzute ale creari unei publicații de acest ge n.
Din punct de vedere al greutătilor întâmpinate pe parcursul redactării lucrării de licentă,
cel mai greu de realizat mi s -a părut studiul de caz deoarece a presupus o documentare foarte
amănuntită cu privire la Ziarul Actualitatea Argeșeană și o căutare îndelungată în arhivă
acestuia pentru a putea r eușii să conturez monografia.
Astfel, într -un secol în care se dorește că presă să fie cât mai ușor de abordat, publicațiile
on-line vin că o completare a acestei cerințe. Cu ajutorul noulu i conținut mass media,
publicațiile on -line sunt într -o continuă expansiune, li se oferă mai multă credibilitate, și
probabil vor fi capabile să atragă atenția unui public mult mai mare.

7
Capitolul 1. Noțiuni introductive despre mediul online și noul climat media
1.1. Presa scrisă. Noț iune, stuctură ș i organigram ă

Presa scrisă î și are originile încă din 1493 când, Cristofor Columb a trimis o scrisoare
către oficialii Barcelonei de atunci și care cuprindea relatări despre experiența sa și noile
tărâmuri descoperite. Descrierea că lătoriei lu i Columb peste ocean a fost tipă rită mai întâi în
Barcelona iar, după o lună la Roma, apoi la Paris, Anvers, Basel și Floreța. Astfel o
experiență proprie a fost cunoscută de mai multe persoane din diferite zone g eografice cu
diferite valori, având în comun doar faptul că consumau același text. Acest lucru a fost posibil
datorită noii tehnologii de atunci și anume tiparul.1
Tiparul este prima formă tehnologică care a permis accesul la informții de larg
consum dând naștere la ceea ce numim astăzi comunicare de masă. Evoluția acestei industrii a
depins de la început de contextul tehnologic – odată cu tiparul, publicațiile au căpătat un
caracter de serie, producerea și distribuția acestor bunuri dezvoltându -se constant , prețul
acestora fiind de asemenea o constantă a industrializării producției.2Serializarea și tipizarea,
impunerea principiului bandei rulante, evitarea unicității artizanale și aplicarea legilor pieței
în definirea criterilor de valoare ale unui produs a u avut drept consecință creșterea eficienței
în producerea acestor bunuri și implicit, creșterea fă ră precedent a cantității de informație și
divertisment oferite spre consum publicului larg .
După cum spuneam, ziarele se încadrează într -un context comercia l deci, pentru a -și
susține costurile și de a genera profit orice instituție de presă trebuie să beneficieze de surse
de venit. Modurile de finanțare a unui ziar sunt venituri obținute pe mai multe căi – vânzarea
la bucată în chioșcuri specializate sau alt e unități de distribuție, abonamente, distribuție în
zone preferențiale ale instituției sub forma unui acord (aeroporturi, restaurante etc.), vânzarea
de spațiu clienți lor sub formă de publicitate sau anunțuri cunoscute drept mica publicitate și
subvenții oferite din part ea statului sau a altor instituț ii filantrope. Conducerea unui ziar poate
adopta una sau toate aceste metode de finanțare. Adaptarea la costurile de producție și
costurile pentru investiții și plata salriilor se face în funcție de poziționa rea acestuia pe piață
deci în funcție de profitabilitatea lui. Pentru că instituția de presă nu crează bunuri de primă
necesitate (hrană, energie), trebuie să se adapteze în permanență publicului consumator și să
găsească calea cea mai convenabilă de producție. “Fluctuațiile pieței generează o slăbiciune

1 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media, Editura Poli rom, București, 2009, p. 43.
2 Richard Keebe, Presa scrisă, Polirom, Iași, 2009, p.56

8
cronică a întreprinderilor care produc bunuri pentru această piață; de aceea ind ustria presei
este preocupată, mai mult decât celelalte industrii, să limiteze costurile de producție sau să
găsescă soluții alternative de finanțare pe de o parte, și să -și lărgească permanent aria de
distrbuție, pe de altă parte.
Prentru producerea acest or bunuri de larg consum sunt necesare anumite resurse care
necesită costuri. În primul rând este materia primă – hârtia și cerneala (costuri stabilie și
negociate cu tipografia), energie, echipamente (calculatoare, reportofoane , telefoane etc.),
forță de muncă calificată și informații. Cum tehnologia evoluează continuu, și conducerea
instituțiilor de presă trebuie să asigure achiziționarea de aparatură și tehnologie nouă care să
le înlocuiască pe cele învechite pentru a -și îmbunătăți performanțele. Toate a ceste costuri și
investiții trebuie să fie amortizate într -un interval de timp stabilit. Producătorii materialelor
jurnalistice (jurnaliștii, managerii și tehnicienii) reprezintă o categorie profesională
specializată și necesită un salariu pe măsură.3
Alături de aceste costuri se mai alătură și alte costuri pe ntru distribuția bunurilor mass –
media care cuprind costuri pentru distribuția poștală, t ranspo rt, comisioanele pentru
distribuitori. La toate acestea se mai adaugă și costuri pentru analiza pieței, ges tiunea
abonamentelor sau promovare. În cazul ziarelor nevândute, instituția de presă trebuie să
investească niște costuri suplimentare pentru returnarea produselor de la distribuitori.
Retururile reprezintă o povară financiară aparte, pe care publicațiile încearcă să le evite prin
echilibrarea relației tiraj -public cumpărător (acest lucru se realizează prin estimări continue
ale audienței) și prin frecvente campanii de promovare în alte media.4
Produsele mass -media sun t formate în princi pal de bunuri create de jurnaliș ti (conținut
editorial) pe de o parte și materialele publicitare pe de altă parte. Anunțurile publicitare au un
interes privat iar conț inutul editorial se integrează î n interesul public. Consum atorii cumpără
un ziar pentru co nținutul creat de jurnaliști la care se adaugă și aceste materiale adiționale dar
importante în suținera financiară a presei. Din acest motiv presa scrisă are un sistem de
finanța re dublă – venituri de la cumpă ratori și venituri din publicitate, jucând astfel pe o piață
dublă. Astfel produsele mass -media se dezvoltă pe o piață a bunurilor culturale și informative
și pe o pi ață a publicității care este practicată tot în funcție de calitatea ziarului în sine. Ziarul
ca produs final livrat cititorilor este rezultatul unei activi tăți profesionale care combină mai

3 Mihai Coman, op. cit., p. 45;
4 Richard Keebe, op.cit., p.57;

9
multe departamente distincte care au același scop ș i anume oferirea unui produs competent
care să răspundă cererii pieței.5
În varful înterprinderii stau directorii care au în grijă mai multe departamente. Aceștia
au ult imul cuvânt în publicarea unui material, comunică cu departamentele de marketing și
contabilitate, aprobă spațiul pe care trebuie să -l ocupe articolele în funcție de procentajul și de
spațiu ocupat de publicitatea atrasă. Ei pe baza analizelor și viziunilo r per -ansamblu definesc
structura zilnică a ziarului. O decizie importantă a unui editor este alegerea articolului care va
deschide ediția.
În conducerea editorială fac parte și redactori i-șefi și redactor ii-șefi-adjuncți care
coordonează activitatea jurn aliștilor. Toate aceste decizii sunt dezbătute în ședințele de
redacție organizate de obicei dimineața când se discută despre evenimentele din cursul zilei.
Într-o altă ședință importantă care se desfășoară după -amiaza sau se ara se discută obiectivele
urmă toarei zile. Ziarele imp ortante organizeză cel puțin do uă ședințe de redacție. Așadar
editorii au o datorie importantă de mediere între angajați și departamente.
Ziarele depind de munca eficientă și de performanța individuală, de ideile creative și
de apl icarea lor cu imaginație. Deși există orgolii din abunde nță, ele sunt ținute sub cel mai
eficient control de presiunea timpului. Din fericire, dezbaterile și disputele trebuie întotdeauna
întrerupte de termenul -limită: trebuie să iasă ziarul. Așadar, deși se aud multe voci, una
singură decide.6
Departamentul jurnalistic este responsabil cu producția efectivă a materialelor
editoriale este nucleul vital al instituției de presă în jurul căruia gravitează întreaga activitate a
instituției. Este organizat în secții structurate pe domenii, conduse de un șef de secție.
Secțiile sunt împărțite de regulă pe domenii de activitate delimitând temele abordate
(politic, administrație, economic, social, cultural, sport etc.) dar și în funcție de genurile
jurnalistice ab ordate (știri, anchete, reportaje, eveniment, fa pt divers, interviu, opinii etc. ).7
Activitatea jurnalistică se desfașoară pe trei etape și anume: colectarea informațiilor,
selectarea informațiilor și prelucrarea informațiilor. Informațiile provin de la agenții de presă,
birouri de presă ale diverselor instituții, instituții de sondare, arhive, biblioteci, de la

5 Richard Keebe, op.cit., p.57;
6 http://semeniucmarius.blogspot.com/p/servicii -internetreeaua -internet .html site-ul a fost accesat in
data de 10.01.2018 la ora 11:44
7 http://ecomunitate.ro/upload/evacanta/386/activitatea_2_5/Internetul.docx site-ul a fost accesat in
data de 10.01.2018 la 12:00

10
colaboratori, alte instituții mass -media, cititori, instituții publice. În următoarele pagini voi
detalia și celelalte departamente care intră în funcțiunea instituției de presă scrisă.8
În funcție de natura și targetul instituției, există ziare locale, regionale și naționale. De
asemenea presa este de mai multe tipuri; avem presă generalistă de informare (Jurnalul
Național, Evenimentul Zilei Adev ărul etc .), economică (Ziarul Financiar, Financiarul,
Săptămâna Finanaciară), pamfletară (Academia Cațavencu, Kamikzee), tabloidă (Libertatea,
Cancan, Click), presă feministă etc. În funcț ie de periodicitatea lor există cotidiene,
săptămânale, bilunare și lunare.9
Reporterii sunt cei care colectează informațiile și concep subiectele în forma brută.
Are datoria de a se adapta cât mai repede și de a învăța cât mai multe într -un timp cât mai
scurt. Ei colecteaz ă informații prin observație directă, prin discuț ii, interviuri, documentare.
Informațiile obținute trebuiesc verificate din mai multe surse iar apoi să pregătească
materialele pentru publicare. De asemenea sursele sunt de mai multe feluri, unele având
interese tendențioase de aceea reporterul trebuie să fie foarte atent când decide să redacteze un
subiecte pe baza unor declarații.10

1.2. Mediul online și aplicațiile social media

Termenul Internet desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate
cu adrese computerizate, interconectate con form protocoalelor (regulilor) de comunicare
„Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împr eună
„stiva TCP/IP”. Primele baze ale ceea ce numim azi World Wide W eb au fost puse de
profesorul de la Universitate a Stanford, Jhon McCarthy c are, găsește soluția de a conecta mai
multe terminale la un singur calculator central: time -sharing ( partajarea timpului). Aceasta
este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații ( programe de calculator) solicită acces
concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit
timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile
universități se pune problema int erconectării acestora. În 1969 începe să funcționeze rețeaua
"ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of

8 Mihai Coman, op. cit., p. 45;
9 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html site-ul a fost accesat in
data de 10.01.2018 la ora 15:50
10 Eager, Bill, Utilizare Internet , Bu curești, Teora, 1996 , p 9;

11
California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate
acestea au fost c odificate într -un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa
finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint
Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca
modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind
sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" un ele cu
altele. În acest fel, i nternetul urma să devină cu adevărat independen t de platforma har dware
utilizată. Creșterea numărulu i de calculatoare conectate la i nternet a devenit exponențială,
astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare.
Primele pagini Web apărute în întreaga lume au fost r aportate în anul 1991, acestea au
apărut în cadrul laboratorului Standford Linear Accelerator Center. Unii consideră faptul că
Web -ul a apărut în anul 1994 atunci când a fost lansat primul navigator performant și anume
(MOSAIC). “Momentul crucial al ră spândirii Web a fost în februarie 1993 câ nd a apărut
prima versiune a programului Mosaic, lansată de NCSA (National Center for
Superconducting Applications).
Programul Mosaic era un na vigator pentru mașinile UNIX , ce rula în sistem X –
Windows și folosea tot ar senalul mediului Windows (iconițe, cuvi nte colorate ce marcau
legături ), înglobând de asemenea imaginile c olor direct în paginile cu text, asigurând și
posibilită țile de folosire a sunetului și a mișcă rii (animației). Din luna octombrie a anului
1993, ca u rmare a folosirii programului Mosaic pentru Windows , numărul serverelor Web
crescuse la 500.
În anii următori numărul serverelor era din ce în ce mai mare, astfel în 1995 se
estimau 12 mii de servere, în 1997 – 800 de mii, iar în iunie 1999 erau estimate 2.2 milioane
de servere accesibile public dintr -un total de 3.6 milioane de servere Web ce puneau la
dispoziția publicului peste 300 de milioane de pagini Web individuale.11
Într-un timp foarte scurt serverele web s -au înmulțit de la sute la zeci de mii. L a primii
ani de web paginile HTML erau statice, conținând în mare parte doar text. Prin 2004 -2005
internetul avea să cunoască o nouă revoluție – web 2.0. Denumirea de generică de web 2.0 se
referă la noile facilități și ale posibilitățiilor internetului.12
În anul 2006 în ța ra noastră exista un număr de peste 50 000 de domenii web, numărul
acestora fiin d într-o continuă creștere atât la niv el național cât și mondial astfel, în anul 2008
s-a ajuns la un număr de 100 000 de domenii web. Această creștere se dat orează dezvoltării

11 Eager, Bill, op.cit,, p 9;
12 Mihai Coman, op. cit., p. 45;

12
serviciilor de internet dar și a pătrunderii internetului în diferite domenii sociale dar și
economice. În anul 2009 numărul românilor care folosesc internetul este foarte ridicat de cei
cu vârste între 12 -18 ani iar un nivel de 43% din aceștia, având peste 18 ani.
Conf orm unui sondaj CURS, efectuat î n perioada 8 -16 aprilie 2009 (realizat pe un
eșantion de 1067 respondenți cu vârsta minimă de 18 ani, în 41 de localități urbane și 36 de
localități rurale la nivel național) din totalul util izatorilor de internet din România peste 40%
au o conexiune de internet acasă (33% au internet prin cablu, 11% prin modem/telefon, 1%
folosesc o conexiune wireless) î n timp ce 15% preferă să navigheze o nline de la serviciu, 5%
de la școală , 3% de la in ternet cafe, 8% de la prieteni și rude ș i doa r 2% folosesc alte
împrejurări. Conform aceluiași sondaj, în topul aplicații lor folosite zilnic de internauții români
se află : mesageria instant (26%), Email (21%), Hărți online (7%), telefonie prin internet
(5%).13
Mediul online a avut o creștere uriaș ă în ultimii ani, acesta ajungâ nd să ocupe din ce în
ce mai mult timp în viața noastră de zi cu zi. Fără a ne interesa atât de mult de acest lucru,
foarte mulți dintre noi am fost prinși în capcana rețelelor sociale, d evenind dependenți de
această lume virtuală și plină de falsuri. Aceasta ar fi partea negativă a mediului online, dar
totuși acesta are și părți bune cum ar fi faptul că avem oricând la dispoziție foarte multe
informații doar la un clic distanță. Analizând toate consecințele am re alizat câteva dintre cele
mai importante probleme ale omului datorate mediului online sau efectele mediului online
asupra vieții noastre pe care le voi prezenta mai jos.14
În primul rând securitatea datelor este după parerea mea pri ncipala problemă când
vine vorba de mediul online și de siguranța datelor noastre personale deoarece în trecut ul nu
prea îndepărtat s -au înregistrat nenumărate cazuri de escrocherii online.
În al doi lea rând putem vorbi de „micșorarea distanțelor” adică la faptul că prin
utilizarea diferitelor aplicații de internet ne putem vedea cu persoane de la mii de kilometri
distanță, de pe un continent pe altul, sau mai bine zis oriunde în lume î n timp real ca și cum
am fi față în față prin intermediul chat-ului virtual. Acest lucru este unul dintre avantajele
internetului și a site -urilor social media. Dintr -un alt punct de vedere, mediul online ne ocupă
foarte mult timp din viața de zi cu zi și de aici pot apărea o serie lungă de probleme. Datorită
faptului că pe internet găsim tot felul de informații avem ten tația și aș putea spune că și
curiozitatea de a petrece foarte mult timp pe internet pentru a citi lucruri noi, pentru a vedea

13 Eager, Bill, op.cit,, p 9;
14 http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet site-ul a fost accesat in data de 12.01.2018 la ora 14:30

13
postări noi, ceea ce în timp p oate duce de la un simplu stat î n fața monitorului la diferite
probleme de sănătate. De exemplu statul foarte mult în fața unui monitor, sau a unui ecren de
telefon mobil ne poate afecta vederea, ne putem îngrășa deoarece în loc să facem sport
prefer ăm să jucăm diferite jocuri online, pe computer sau pe telefon.
Ne poate afecta coloana vertebrală pe termen lung printr -o adaptarea unei poziții
incorecte la birou sau acasă utilizând computerul sau alte aparate cu care ne putem conecta la
internet. La fel ne poate face mai introvertiți, deși ne captează foarte tare conversațiile la
distanță cu persoane pe care le vedem rar sau le simțim lipsa, utilizarea chat -ului live ne face
să devenim mult mai tăcuți când trebuie să vorbim față în față cu o persoană s imțind astfel un
discomfort în momentul în care trebuie sau suntem nevoiți să vorbim cu cineva.15
Internetul și site -urile social media ne pot informa sau la fel de ușor ne pot dezinforma
despre anumite lucruri care se petrec și nu numai. Puterea internetul ui este de -a dreptul
impresionantă. Doar tastând ceea ce vrem să aflăm putem găsi foarte ușor o serie întreagă de
informații, dar tre buie să fim foarte atenți asupr a site -urilor, deoarece nu tot timpul găsim
informațiil e pe care le dorim. Foarte mult e pers oane au repet at faptul că internetul are o putere
uriașă și îl folosesc drept armă pentru a câștiga bani postând și promovând tot felul de știri și
informații nu chiar atât de adevărate.16
O confuzie des întâlnită este aceea că reț elele sociale sunt doar ac ele site -uri care
permit utilizatorilor să socializeze, adică să vorbească și să comunice direct cu diferite
persoane de pe rețeaua de socializare. Un site poate fi considerat o reț ea socială sau
comunitate virtuală dacă utilizatorii pot comenta, vo ta, ap recia ș i distribui i conținutul postat
de alte persoane, și în același tim p utilizatorul poate posta la râ ndul său un conținut care să
poată fi comentat, apreciat și distribuit de către alț i utilizatori. 17
În cadrul unei rețele sociale întregul conț inut este creat de utilizatori, dacă nu ar exista
utilizatori care să aibă cont și să posteze informaț ii pe r espectivul site în cazul nostru (reț eaua
socială) atunci acesta nu ar avea conținut. Evoluția social media este foarte mare în ultima
vreme. Mediul o nline mărindu -și utilizato rii zilnic. Facebook este de câț iva ani buni pe prima
poziție într -un top al celor mai utilizate aplicații sacial m edia, Facebook este urmată într -un
top de You Tube, Mesenger, Linkedin, Google+, Twitter, Instagram, Pinterest, SnapChat s au

15 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html site-ul a fost accesat in
data de 12.01.2018 la ora 16:20
16 Mihai Coman, op. cit., p. 45;
17 Eager, Bill, op.cit,, p 9;

14
Tumblr. Toate aceste aplicații social media pot fi accesate atât de pe computere (desktop,
laptop), cât și de pe telefoanele mobile.
Numărul utilizatorilor de i nternet care accesează conținutul Social Media de pe
telefoane mobile este înr -o continuă cr eștere, depășind deja cu mu lt numărul celor care
folosesc computerele tradiționale. Aplicațiile social -media sunt într -o continuă creștere atât
datorită faptului că în fiecare zi există un număr t ot mai mare de utilizatori cât ș i datorită
faptului că este mult mai ușor să comunici pe aceste site -uri și aplicații.18
Fiecare persoană poate să își facă un cont pe unul dintre aceste site -uri sau aplicații ș i
poate să vizualizeze diferite clipuri, filme, știri și chiar să comunice foarte ușor și la orice oră
cu oricine din țară și chiar din lume, doar fiind conectet la internet.

1.3. Dezvoltarea mediului online și comunicarea în spațiul public

Dezvoltarea tehnologiilor și a rețelelor de internet a dus totodată și la dezvoltarea
mediului online dar și la creșterea comunicării în spațiul pu blic la ora actuală folosind dif erite
site-uri și diferite rețele de socializare, de exemplu Facebook, Messenger, WhatsApp, etc.
Toate aceste aplicații și evoluția internetului, a rețelelor de internet nu face decât să ajute
mediul online și comunicarea în mediul online.
Anul 1975 a însemnat, pe de o parte apariția calculatoarelor personale și pe de altă
parte, ca urmare a restricțiilor în conectarea la ARPAnet impuse de Agenția militară de
comunicații (botezată ARPA), aparița prim elor rețele comerciale prec um TELENET -ul firmei
BBN. Este și anul apariției Microsoft, când Paul Allen și Bill Gates, pornind de la
experiențele cu Altair dezvoltă BASIC -ul pentru noua lume a PC -urilor.
Un an mai târziu, CCITT (Comitetul consultativ pentr u telegrafia ș i telefonia
internațională) anunță X.25 ca standard de comunicație (tot comutare de pachete). Din 1973,
sistemul TCP/IP este propus ca un standard pentru ARPAnet. Este acceptat ca protocol
standard la 1 ianuarie 198 3, când ARPAnet asigură conectare a a peste 500 de centre. Această
dată este considerată mai ales de speciali ști adevăratele începuturi ale i nternetului.19

18 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html site-ul a fost accesat in
data de 12.01.2018 la or a 18:10

19 Denis McQuail, Comunicarea, traducerea în română de Daniela Rusu, Editura Institutul European,
1999, Iași, p.172

15
În anul 1990 ARPAnet dispare datorită faptului că în anul 1987 apare Fundația pentru
Știință, care a creat, NSFNET, aceasta dorea să realizeze o magistrală de mare viteză (56
Kbps) pentru a putea conecta computerele între ele, astfel cei de la ARPA net au trecut la
NSFNET, urmând ca peste 5 ani să își î nceteze activitatea și cei de la NSFNET. Accesul la
internet urmând a fi luat și asigurat de către diferite firme de specialitate. Din acel moment,
cel al anilor 90 internetul și diferitele site -uri au început o creștere foarte mare. Odată cu
apariția primelor rețele de socializare.20
O reț ea de socializare (social network) reprezintă un site de internet care poate permite
persoanelor care îl accesează să socializeze , să împărtășească idei și să își facă noi cunoștinț e,
prieteni. Cunoscute și ca rețele sociale, comunităț i virtuale sau social media, acestea fac parte
din fenomen ul numit Web 2.0, prin care conținutul este creat ș i administrat exc lusiv de că tre
utilizatorii platformei.21 Rețelele sociale se clasifică după tipul și natura conținutului creat de
utilizator și anume vom descoperi următoarele tipuri de rețele sociale:
-fotografi e;
-muzică;
-filme și clipuri video;
-jocuri online;
-colaborare între persoane sau platforme de socializare.

Rețelele de socializre au atins un număr foarte mare, acestea acoperă cu succes absolut
toate domeniil e de interes ale persoanelor care le folosesc. Rețelele sociale sunt folosite la
scară largă, numărul persoanelor care au cel puțin un cont pe o rețea de socializare crește
constant, ajungând î n anul 2015 la peste 1,4 miliarde de utilizatori la nivel global.
În viaț a modernă, rețelele social e capată un rol important și în modul în care se
organizează societatea ca ră spuns la anumiți stimuli tocmai pentru ca oamenii să po ată
comunica în ciuda eforturilor de stopare a acestui lucru din partea anumitor persoane, grupuri
de int eres, instituț ii gu vernament ale sau private, ba mai mult reț eaua de socializare poate fi
accesată printr -un proxy atunci câ nd este interzis accesul la site; fiind necesar doar un
dispozitv mobil sau sistem de calcul cu acces la internet. 22

20 Petru Pânzaru, Mass -media în tranziție , Editura Fundația Rompres, 1996, p.2
21Ion Chiciudean.;Valeriu Țoneș, Gestionarea crizelor de imagine, Editura Comunicare.ro,
București.2010, p 68;

22 http://www.wall -street.ro site-ul a fost accesat in data de 17.01.2018 la ora 09:22

16
Exemple de evenimente ce au fost in fluentațe de comunicarea de pe rețelele sociale
sunt protestele din E gipt care au dus la demisia preș edintelui statului, revoltele d in Tunisia,
protestele publice și mișcarea cetățenilor din Germania î mpotriva proiectului de cale ferată
"Stuttgart 21". Acestea sunt doar câ teva exemple c are au dus la un rezultat care î n mod
normal nu ar fi fost posbil, mai sunt multe alte exemple; dar ceea ce este î ntr-adevar important
de specificat este că mase de oamenii pot utiliza astfel de platforme pentru a convoca pub licul
la diverse întruniri sau demonstraț ii. Vom vorbi puțin despre cea mai populară rețea socială
contemporană și anume Facebook. Acest gigant al site -urilor sociale a apărut pentru prima
dată în anul 2004, fiind creat de Mark Zuckenberg.
La ora actuală i nternetul, mediul online și comunicarea în mediul online a u devenit
foarte ut ilizate atât de pe clasicele com putere, laptop -uri, dar cel mai utilizat a devenit de pe
tablete și telefoa nele mobile datorită faptului că , fiecare tele fon sau tabletă se poate c onecta
extrem de ușor la internet datorită companiilor de telefonie care au adăugat și internetul în
abonamente, dar și a evoluției tehnologiei care permite acest lucru cu foarte mare ușurință.

1.4. Strategii de comunicare în mass -media. M ediul online
Pentru a realiza o comunicare bună cu mass -media, specialiștii în relații publice
trebuie să cunoască specificul sistemului mass -media și să se adapteze acestuia. Astfel,
mesajul trebuie să fie adecvat suportului mediatic, iar stilul în care este elaborat trebuie să
corespundă prin cipiilor generale ale scriiturii jurnalistice.
Practicienii din acest domeniu trebuie să stabilească relații personale bune, bazate pe
respect reciproc, cu oamenii din mass -media. Ei trebuie să fie capabili să le furnizeze
informații, idei, perspective inedite asupra unui subiect de actualitate; totodată, ei trebuie să
fie capabili să reziste presiunilor presei și să nu furnizeze informații neverificate, materiale
care nu au fost discutate și aprobate de conducerea organizației sau opin ii neacoperite de
fapte.
Comunicarea umană se poate constitui pe baza a două mari tipuri de relații:
– directă: comunicarea se realizează între două sau mai multe persoane, aflate în poziții
de proximitate; în actul comunicării ele se influențează reciproc . Acest tip de comunicare
poartă numele de comunicare interpersonală.
– indirectă: comunicarea este mediată de un suport mai mult sau mai puțin complex,
din punct de vedere tehnologic (scrisoarea, telefonul, etc.) sau de un bun produs de un

17
ansamblu de ins tituții, specialiști și dotări tehnologice (cărțile, filmele, ziarele, radioul
televiziunea)” .23
La rândul ei, comunicarea mediată poate fi clasificată în:
a) comunicarea mediată tehnologic , care facilitează comunicarea de un grup sau
public (teleconf erințe, dialogul prin email)
b) comunicarea de masă , care se adresează masei sociale enorme (mass -media,
cinematograful, website -urile prin i nternet) .24
„Majoritatea cercetătorilor din domeniul comunicațional consideră că comunicarea de
masă este practica și p rodusul care oferă divertisment și informații unei audiențe formate din
persoane necunoscute; aceste conținuturi, transmise de medii tipărite, sonore și audiovizuale,
au statutul unor mărfuri, care sunt produse în chip industrial, cu ajutorul unor tehnolog ii
înalte, regularizate de stat și finanțate de particulari; aceste conținuturi sunt consumate în mod
personal, privat de către publicul lor .25
Caracteristici care diferențiază procesul de comunicare în masă de cel interpersonal
sunt multe dar o să le anali zăm pe cele mai principale: în primul rând există o diferență
fundamentală privind participanții. „În mass -media mesajele sunt produse de echipe de
oameni specializați , pe de o parte, în căutare a și procesarea informației și pe de altă parte
conceperea și fabricarea divertismentului; acești specialiști lucrează în structuri
organizaționale complexe, bazate pe o diviziune accentuată a muncii, pe ierarhii clare, pe
norme și proceduri de lucru standardizate .26 Pe de altă parte, audiența, consumatorii de
mesaje este constituită dintr -o multitudine de persoane, risipiți în plan geografic, multicolor
din punct de vedere socio -cultural, aflați în imposibilitate de comunicare între ei sau cu
persoanele care au produs mesajele respective. Singur lucru care îi leagă e ste consumarea
unor produse mass -media identice .27
„Așadar, nu numai că transmițătorul și receptorul nu sunt indivizi, dar ei nu sunt nici
colectivități de același tip și această diferență nu poate să nu afecteze relația dintre ei. Cea mai
izbitoare trăsăt ură a acestei diferențe privește gradul de control și coeziune a.

23 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media, Editura Polirom, Iași, 1999, p.14
24 Ibidem
25 T. O’Sullivan et al., Key Concepts in Communication and Cultural Studies , London, Routledge,
1994, p.173, citat de Aurelian Bondrea în Sociologia opiniei publice și a mass -media , București, 1997,
Editura Fundației „România de Mâine”, p.172
26 Mihai Coman, op.cit., p.21-22
27 Ibidem , p.24

18
Organizația transmițătoare cunoaște foarte precis scopuri, audiența, drepturile și
obligațiile, în timp ce receptorii, deși sunt tratați ca un ansamblu, nu au o percepție de sine
colectivă, așteptări organizate sau vreo concepți e asupra propriilor drepturi . Audiența e lipsită
de reprezentare și capacitate de a răspund e.28 Cu alte cuvinte „în comunicarea de masă nu se
poate realiza două procese de interacțiune specifice formelor de comunicare p ersonală: aceea
dintre emițător și receptor și aceea dintre receptori între ei. Comunicarea este unidirecționată,
emițătorul (organizațiile mass -media) dominând și chiar monopolizând a ctul de transmitere a
mesajelor.29
Cea de -a doua deosebire între comunica rea de masă și cea interpersonală este existența
și dezvoltarea tot mai sofisticată a mijloacelor tehnologice de producție și difuzarea mesajelor
care au fost proiectate pentru a facilita comunicarea într -o singură direcție, ceea ce aproape
anihilează drep tul la replică a receptorului. Medierea contactului prin tehnologii complicate
extinde distanța dintre transmițător și receptor30.
O a treia deosebire privește conținutul mesajului, atât mass -media cât și audiența sunt
libere să definească în chip propriu s ituația și semnificația mesajului. Receptorul devine
„consumator”, care compară informația și îl tratează după placul său. De aceea limbajul mass –
media este perceput de public în diferite moduri.
A patra și cea mai importantă caracteristică a comunicării d e masă este că activitatea
mass -media este legată direct de sfera publică. “ Mass -media reprezintă un mijloc important
de definire a problemelor publice, definite de cele personale sau cele care stau în atenția
experților”31. Prin activitatea sa, mass -media face parte din sistemul social foarte complex, de
aceea scopul mijloacelor de comunicare este a fi în slujba tuturor cetățenilor, promovarea și
apărarea valorilor umane și stabilității sociale.
Strategiile de comunicare în mediul online sunt foarte importa nte deoarece acestea
sunt fațada companiei sau a diverselor activităț i pe care le are, dacă vorbim de imagine și de
activitatea companiei în sine. Poșta electronică sau sistemul de e -mail este una dintre cele mai
importante componente ale i nternetului la m omentul actual. Prin internediul e -mailului pot fi
trimise scr isori electronice în timp real, uneia sau chiar mai mult or personae deodată, astfel
încât poșta electronică poate fi folosită și pentru știri.

28 Denis McQuail, op.cit., p.173
29 Mihai Coman, op.cit., p.25
30 Denis McQuail, op.cit., p.174
31 Ibidem , p.175

19
Oamenii au ajuns să își pună adresa de email pe ca rtea de vizită, acest lucru este
echivalentul un ui număr de telefon. Pentru a putea trimite o scrisoare electronică avem nevoie
de adressa de email a destinatarului, mai avem nevoie de un program de transmitere email, de
exemplu: Mail, Elm sau Pine în cazu l în care utilizatorul lucrează în Unix, sau Inte rnet Mail ,
Netscape Mail, Eudora Pro sau Pegasus pentru Windows.32
Poșta electronică este foarte folosită la scară mondială pentru diferite domenii de
activitate, de la conversații simple între persoane până la folosirea acesteia în mediul
afacerilor, al serviciilor și în multe alte activități. Astfel orice persoană care posedă un
computer are un cont de email și este conectat la o rețea de internet.
Timpul pentru trimiterea și primirea mesajului sau a scrisorii electronice este mult mai
mic decât cel clasic, acesta se compune din timpul necesar livrării mesajului și timpul până la
consultarea e -mail-ului de către destinatar sau receptor. Un avantaj al poștei electronice ar fi
gradul ridicat de accesibil itate al mesajelor, diversitatea componenței mesajelor, adică putem
trimite diferite tipuri de mesaje și anume imagini, text, video, etc. Pentru a putea delimita mai
ușor situațiile în care apelăm la mediul online de cele în care îl putem exclude din strat egiile
noastre, vom realiza o trecere în revistă a principalelor categorii de obiective specifice
proceselor de comunicare și promovare desfășurate online33
În primul râ nd vom vo rbi despre obiectiv ele pentru a crea relații cu publicul în mediul
online. Mai mult decât oricare alte activități din mixul de marketing, activitățile de relații
publice vizează realizarea unei apropieri, chiar și dacă uneori, aceasta poate fi doar aparentă,
între companie și publicul său. Ori mediul online este cel mai mare templu a l creării de
legături între oameni, al cultivării și dezvoltării acestora. Aceste relații cu publicul sunt
gândite pe termen lung, pentru că, pe fondul existenței unei credibilități clădite în timp, ele
pot aduce beneficii de branding sau chiar de vânzări. Cel mai sigur, ele pot lua forma unor
discuții pe blogul companiei sau pe conturile acesteia pe rețelele sociale, abonări
la newsletter -ul firmei, înscrierea într -un grup etc. Ca și în viața reală, este foarte important
ca, odată născute, aceste legături să fie întreținute zilnic sau aproape zilnic.
În al d oilea rând putem vorbi despre obiectivele de cercetare în mediul online și
anume despre faptul că internetul dar și rețelele de socializare sunt surse extrem de va loroase
de informații pe care le avem m ereu la îndemână despre publicul avut într -o companie. Aceste
lucruri putându -se realiza prin întreținerea de conversații, implicarea consumatorilor în

32 Claude -Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comun icare , traducerea în română de Mihaela
Gafițescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, p.18
33 Mihai Coman, op. cit., p. 45;

20
discuții aparent banale, se pot obține diferite înțelegeri despre profilul targetului, valorile după
care se ghidează, informații la care am ajunge foarte gr eu astfel și care pot fi explo atate în
elaborarea diferitelor strategii de comunicare.34
Iar în al treilea rând putem vorbi despre obiectivele de creștere a notorietății în mediul
online. Mediul onli ne a devenit la ora actuală sursa de informare favorită a multor oameni
deoarece încă ofer ă credibilitate. Pentru că este de fapt, un cumul de surse diferite între el e
care conferă informației adevă r. Pentru că are cea mai mare doză de transparență dintre toate
mediile de informare și lasă loc comentariilor, contribuției tuturor oamenilor de rând. De
aceea, atunci când vrem să ne facem cunoscută compania, lansarea unei noi divizii sau a unui
nou produs, trebuie avută în vedere și o propagare a mesajului în mediu l online. 35Aceasta
putându -se realiza atât pe site -uri dar și pe diferite rețele de socializare.
Mai putem vorbi nu în ultimul rând despre obiectivele de creștere a vânzărilor care
probabil pare obie ctivul care s ună cel mai frumos și mai îndraz neț pentru m anangementul
unei firme. Creșterea vânzărilor poate avea loc cu siguranță printr -o propagandă adecvată în
mediul online prin îmbunătățirea strategiilor de marketing, a realizări diferitelor oferte și
promoții, informații noi și actualizate zilnic, acest lu cru cu siguranță poate avea succes.
Acestea ar fi principalele strategii de obiective întalnite în mediul online, pe care le putem
avea în vedere în realizarea anumitor strategii online.
La modul general aceste obiective ar trebui gândite pe o perioadă ma i lungă de timp
nu doar pe perioada desfăș urării unui eveniment sau a implementării unui proiect. Mai mult
decât atât, acestea trebuie să se înscrie în strategia generală de comunicare în mediul online. 36
Programul de relații publice în mediul online se re alizează pe trei direcții de acțiune,
sub care se grupează demersurile strategice:
a. construirea acelor aspecte și elemente de imagine absolut necesare și care lipsesc și
ajustarea celorlalte (reducerea sau eliminarea elementelor negative);
b. menținerea aspe ctelor pozitive sau a aspectelor noi, prin prezență proactivă și
atitudine distinctă în probleme de interes politic sau public;
c. repararea aspectelor negative prin: prevenirea situațiilor de criză, pregătirea în vederea
gestionării lor prin elaborarea de pl anuri de criză, și reconstruirea post -criză, prin
„repararea” nivelului pozitiv al acelor indicatori afectați.

34 Petru Pânzaru, op.cit. , p.9;
35 Ibidem, p18;
36 http://www.wall -street.ro site-ul a fost accesat in data de 26.01.2018 la ora 19:46

21
1.5. Internetul și mass -media

Internetul este, înainte de toate, un mijloc de comunicare în masă. În ultimii ani, acest
fenomen tinde însă să scape de sub control, astfel încât, prin intermediul web -ului oricine
poate să își creeze propria pagina web unde să i ntroducă date și informații pe i nternet .
Internetul a dus la modificări în ceea ce înseamna mass -media, astfel odată cu apariția
internetului s -a transformat și mass -media odată cu acesta. Societatea zilelor noastre se află
într o continuă transformare și dezvoltare, iar în ultimii ani nevoia tot mai mare de cunoaștere
și nevoia schimburilor de informații a devenit tot mai mare este motivul princi pal care stă la
baza dezvoltării mass -media.37
Apariția internetului a dus la o reformă fără precedent având în prim plan schimbarea
sau chiar tehnologizarea mass -media și anume a presei scrise și cea a audiovizualului. În urma
apariției internetului mass -media a dus la un avânt al dezvoltării presei scrise cât și cea a
audiovizualului, astfel la ora actuală găsim atât ziare tipărite cât și ziare online, același lucru
putem spune despre radio și despre televiziune, ele regăsindu -se în ambele forme, clasic și
online. Acest lucru nu poate fi considerat decat unul bun, deoarece tehnologizarea a dus
simplitatea de a ajunge în posesia informației și totodată la comoditate și la faptul că este mult
mai simplu să citești un ziar online doar tastând ceaa ce ne dorim să cautăm decât să mergem
la un magazin de specialitate pentru al cumpăra și pentru a putea mai apoi să î l citim.
Până cu câțiva ani în urmă, internetul nu era decât un mijoc de informare și
documentare, la fel telefonul, textul, biblioteca și toate cele lalte mijloace clasice de informare
și documentare. Un alt avantaj al știrilor și ziarelor online este faptul că orice cititor poate
interveni în timp real prin comentarii și blog -uri. În acest fel are loc o interferență între social
media și mass -media, acest fenomen petrecându -se și în cazul presei audiovizuale care și
aceasta la rândul său are blog -uri, site -uri și conturi pe diferite rețele de socializare astfel încât
pot lua legătura cu audiența.38
Site-urile online afișează și împlinesc anumite funcții cum ar fi: informarea,
clasificarea, dialog, comunicare, postări interactive, dar și funcția ludică de divertisment. La
ziarele online se poate interveni în urma dialogului cu anu miți cititori, astfel încât fiecare
articol publicat este însoțit de un prog ram de accesare a comentariilor pentru cititori, care în
majoritatea cazurilor solicită date de identificare și adresa de email, ceea ce nu este însă

37 I. Chiciudean.;V. Țoneș, op. cit., p 68;
38 https://updoc.tips/download/free -pdf-ebook -internet -presa -online acest site a fost accesat in data de
26.01.2018 la ora 13:00

22
obligatoriu, accesările fiind monitorizate de către site -urile de specialitate, acestea
reprezentând crite riul principal pentru piața de publicitate.
Creșterea pe care a cunoscut -o mediul online în ultimii ani, dar mai ales posibilitățile
nelimitate pe care acesta le pune la dispoziția milioanelor de utilizatori de internet au scos la
iveală o realitate trist ă pentru societatea din zilele noastre. Din nefericire, din ce în ce mai des
avem ocazia să constatăm nu numai gradul redus de educație ce se regăsește pe tot mai multe
pagini web, blog -uri, rețele de socializare, ci și superficialitatea și lipsa de credib ilitate ce le
este din ce în ce mai caracteristică jurnaliștilor școliți sau nu „din mers” sau a așa zișilor
jurnaliști. Aceasta fiind principala problemă și principalul dezavantaj al zilelor noastre.39
Responsabilitatea cea mai mare a mass -mediei electronice este informar ea corectă a
utilizatorilor de i nternet. Cei mai mulț i dintre noi preferă de cele mai multe ori să deschidă
laptop -ul, calculatorul sau chiar telefonul mobil pentru a citi un ziar decât să meargă la chioșc
să-l cumpere, să -l citeas că și chiar să -și murdarească mâinile. Etica din med iul online
românesc nu este încadrată în limitele decenței de cele mai multe ori, foarte mulți utilizatori ai
internetului dornici să descopere numeroase site -uri sau blog -uri pe care sunt promovate tot
felul de subiecte violente sau tot felul de expresii absolut deloc academice, ba din potrivă, aș
putea spune că adoptă un „limbaj de cartier”.40
Cu timpul, mediul on line va fi prielnic oricărei instituții media de a se afirma sau
expune „produsul” informați onal. Mass -media electronică poate naște o adevărată revoluție
informațională în țara noastră, dacă se vor gă si resursele necesare. Din păcate, mass -media
electronică trebuie susținută cu bani, astfel, pentru a face rost de fonduri trebuie să obții
utiliza tori care sunt atrași de informații precise și o interactiv itate atrăgă toare.
Ca mediu de expresie și existenț a, social media au jucat, adesea, rolul de factor de
amplificare al tensiunilor ș i dilemelor cronicizate ale organismu lui social. În această logi că,
internetul devine un spațiu supraordonat î n care nu exi stă "dreptul la uitare", mai ales în ceea
ce privește conținuturile negative, fie că acestea sunt întemeiate sau neî ntemeiate.”41
Rețelele sociale online oferă ambele trăsături necesare: posibilitat ea creării unor
canale sigure și reprezentative în același timp. În calitate de canale de transmitere de mesaje,
rețelele sociale au particularități. Astfel, Twitter reprezintă un canal de emitere de știri

39 https://updoc.tips/download/free -pdf-ebook -internet -presa -online site-ul a fost accesat in data de
27.01.2018 la ora 1 2:08
40 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html site-ul a fost accesat in
data de 27.01.2018 la ora 14:20
41 Mihai Coman, op. cit., p. 45;

23
controlate, iar Facebook un canal prin care simult an se ge stionează relația cu publicul țintă și
se transmit știri. Pentru un om politic/partid politic, acestea reprezintă o oportunitate în
crearea notorietății, dar și modalități de transmitere a punctului de vedere propriu, de aceea
sunt extrem de necesa re.
Pentru persoane publice din domeniul artistic, însă, mai importantă decât Twitter
poate fi crearea unui canal video pe Youtube, care oferă șansa comunicării cu un public cu
nivel mai scăzut de instruire, și transmiterea unor mesaje vizuale fără conțin ut specializat. De
asemenea, pentru companii, poate fi mai importantă și mai utilă folosirea aplicațiilor dintr -o
rețea profesională cum este LinkedIn.
În consecință, care sunt opțiunile pentru crearea și mai ales (în mod particular pentru
mediul românesc) refacerea imaginii și reputației? Acestea reies întotdeauna din concluziile
analizei inițiale asupra reputației online. Dacă o persoană publică (actor instituțional sau
companie) este atacată în special într -un anumit mediu de comunicare (de exemplu, se
postează filme pe Youtube pentru discreditare) atunci acel mediu de comunicare poate fi
primul canal inclus în programul de comunicare. Dacă se urmărește în principal construirea
unui anumit profil reputațional în mediul online (și nu există conturi în prea labil) atunci
primele care se vor include în program vor fi canalele cele mai adecvate publicurilor țintă.
Din acest proces de selecție va rezulta o „mixtură” de canale, fiecare cu specificul său, a cărei
gestionare va aduce un rezultat concertat în final.42

42 Cristina Coman, Comunicarea de criză.Tehnici și strategii, Editura Polirom, Iasi, 2009, p75;

24
Capitolul 2. Știrile în mediul online
2.1. Apariția știrilor online și dezvoltarea mediului online

O dată cu dezvoltarea internetului , spre sfârșitul secolului XX, a apărut o formă a
jurnalismului î mbunătățită, care includea accesul la informația globală, realizarea de
reportaje instantanee și o mare interactivitate. Toate aceste schimbări aveau ca scop
atragerea celor dezinteresați de presa clasică. Dar ca orice schimbare produsă destul de
rapid într -un domeniu, are și dezavantaje. Astfel, adevăru l, autenticitatea conținutului,
acuratețea și verificarea surselor po t fi puse sub semnul întrebării , în cazul în care cineva
intenționează să dezinformeze prin intermediul i nternetului.
Primele site -uri de informație au început să apară pe internetul româ nesc prin 1996 –
1997. Câțiva publisheri de presă scrisă și TV au lansat atunci Ziua.ro, Ex pres.ro (site -ul
„Evenimentul zilei”, devenit EVZ.ro) sau Protv.ro, cu un succes notabil dată fiind penetrarea
internetului în acei ani. În anul 2000, pe internet a ap ărut primul independent de succes,
Revistapresei.ro, transformat în 2003 în HotNews.ro, cu adăugarea de conținut propriu și
actualizare permanentă, față de versiunea anterioară, de tip „selecție din ziare”.
Din 2004 încoace, presa clasică a început să trea că printr -un fenomen de concentrare a
proprietății media. Titluri independente, precum „Cotidianul”, „Adevărul” sau „Gândul” au
trecut în proprietatea unor controversați miliardari români, ca Dinu Patriciu sau Sorin Ovidiu
Vîntu. Din punctul de vedere al d eontologiei și libertății de informare, schimbările de
proprietate au determinat îngrijorarea societății civile și a unora dintre actorii politici,
referitoare la amestecul în politică al „mogulilor”, care în unele cazuri au fost în vizorul
Parchetului și au, în plus, o implicare politică importantă. Din punctul de vedere al business –
ului numit presă, concentrarea de proprietate a conferit instituțiilor de media forță de grup, cu
alte cuvinte: bugete planificate pe câțiva ani, investiții masive, promovare î ncrucișată („cross
promotion), cheltuieli de marketing mari.43
Pe internet, mișcarea s -a tradus în apariția și/sau creșterea notabilă de trafic a unor
site-uri aflate în general în corespondență 1:1 cu brandul „analogic”, ziarul sau televiziunea
care a gene rat extensia pe domeniul .ro. În prima măsurătoare oficială de trafic (SATI –
septembrie), domeniile controlate de Adrian Sârbu sunt în număr de 39 din 190. Desigur că

43 Tiberiu Fărcaș, Colosul cu picioare de hârtie, Editura Eikon, Cluj -Napoca, 2010, Editura
Comunicare.ro, București, 2010 , p 36;

25
studiul nu este în acest stadiu complet, dar 75% din aceste domenii au apărut sau au înc eput să
genereze trafic în ultimii doi ani.
Publisherii clasici au început în același interval de timp să imagineze modalități de
vânzare eficientă a reclamei pe internet. Regiile de felul ARBOmedia sau Boom au concurat
pentru a include în portofoliul cele bru echivalentul on -line al unor branduri celebre de presă
clasică.
Știrile sunt într -o continuă schimbare și sunt actualizate permanent deoarece
utilizatorii pun mare preț pe cât de “proaspătă” este o știre. Tehnologia evoluează pe zi ce
trece, având un impact foarte mare în toate domeniile, îndeosebi asupra jurnalismului.
Redacțiile au o structură din ce în ce mai descentralizată și flexibilă, printre angajați
fiind acceptați și freelanceri. Întreaga industrie media se modifică, astfel furnizorii de ști ri
principali nu sunt doar ziarele sau televiziunile tradiționale, ci c hiar organizații care folosesc
internetul ca mijloc de comunicare în masă și de informare la scară largă. Televiziunile și
ziarele informează pe un spațiu restrâns, unele la scară națio nală. Dar știrile on -line pot
servii arii largi de consum, din moment ce nu există nicio formă de restrângere.44
“Jurnalismul on line presupune producerea articolelor special pentru Web. De
asemenea, există un mod diferit de tratare a informației și un mod diferit de organizare a
conținutului. Media on -line se deosebește de celelalte tipuri de jurnalism prin structura
nonlineară, link-urile, elementele care stimulează interactivitatea. Jurnalismul on line se
dezvoltă rapid dar sigur în România. Astfel, in cațiva ani, nu numai că va crește numărul
jurnaliștilor on line, dar aceștia vor fi învățat să folosească resursele i nternetului la adevăratul
lor potențial, pentru a oferi informație de calitate și elemente care să ad auge valoare acestei
informații , astfel încât să îi diferențieze de concurență. “Jurnalismul on line este definit ca
fiind o formă de presă produsă pentru World Wide Web. Jurnalismul on-line nu este destinat
numai i nternetului, el fiind pliabil și altor suporturi denumite generic “new media” precum
telefoanele mobile. În aceasta formă de jurnalism, sunt inplicate acț iuni de documentare și
colectare a informației dar și structurarea lor după cerințele mediuliu și publicarea lor pe Web
sau alt suport “new media”.45
Jurnaliștii on line diferă de colegii lor din celelalte medii de informare prin folosirea
caracteristicilor specifice internetului î n activitatea lor cotidiană, fiind necesară decizia
jurnaliștilor on -line în privința formatelor folosite pentru transmiterea mesajului multimedia.

44 http://www.wall -street.ro site-ul a fost accesta pe data de 01.02.1018 la ora 17:44
45 https://www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1180227 -viitorul -presei -line.h tm site-ul a fost accesat pe data
de 01.02.2018 la ora 20:00

26
Elementele ese nțiale a le unei publicații on -line sunt : conținut original, fotografii, arhive,
posibilitați de participare ale utilizatorilor, stratificarea conținutului, navigare facilă , forum, și
posibilitățile de customizare. Câteva dintre trăsăturile acestui tip de j urnalism care îl disting
de cel tradițional au fost subliniate de Mike Ward în cartea sa “Journalism On -Line”.
Mike Ward afirmă că printre caracteristicile jurnalismului on -line se numără
“caracterul său imediat, posibilitațile multiple de punere în pagin ă, folosirea elementelor
multimedia, platformele flexibile de distribuție, arhivarea, construcția și receptarea nonlineară
a conținutului, interactivitatea și existența link -urilor”.
Jurnalismul online este diferit faț ă de media tradițională în primul rând datorită
modului în care este transmisă informația. Memoria neliniară, accesarea și posibilitățiile de
prezentare, schimbă structura narativă a articolelor și a publicațiilor. Jur nalismul s -a aflat
întotdeauna î ntr-o relație strânsă cu tehnologia. Ju rnalismul online se bazează pe un sistem
tehnologic complex, din care numai o parte este controlată de cel care publică informațiile.
Editorul supraveghează crearea textului, fotografiile, materialele audio și video, codarea lor în
limbaje precum HTML -ul și pub licarea pe un server web. Odată încheiat acest process,
urmează o serie întreagă d e demersuri tehnice ce se desfăș oară până în momentul în care
vizitatorul accesează ediția online.
O caracteristică definitorie a jurnalismului online este capacitatea sa de a depăși
limitele tradiționale ale distribuției informației într -un mod diferit față de media tradițională.
Felul în care jurnaliștii on line își atrag vizitatorii din î ntreaga lume, depinde, într -o mare
măsură, de modelul commercial cu care lucrează.46
Internetul are marele avantaj de a fi construit mai degrabă ca o arhitectură de rețea
decât de transmisie (narrowcasting) – există în permanență un dublu sens care -i conenctează
pe cititorii de cei care publică . Acest model facilitează o comunicare rap idă și r epetată între
cele două entități. Pe măsură ce web -ul a evoluat, s -a avut în vedere posibilitatea ca
utilizatorii să editeze conținutul. Publicarea și adunarea conținutului de către cititori a
constituit dintotdeauna părți fundamentale ale istoriei web -ului, atât din punct de vedere
tehnologic, cât și din punct de vedere conceptual.47
Capacitatea internetului de a publicarea în timp real le oferă ziarelor online câteva
dintre calitățiile unei transmisiuni în direct.Vizitatorii citesc ediții multiple ale unui site și
revin regulat la el. Pentru prima dată, ziarele pot publica un material pe un rând și articole în

46 T. Fărcaș, op.cit.,p 38;
47 http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul -viitorului/ site-ul a fost accesat pe data de
5.02.2018 la ora 08:57

27
mai multe părți. În mediul virtual nu este nicio limită de spațiu; ziarele sunt îngrădite de
costurile de tipar. Internetul este, înainte de toate, u n mijloc de comunicare în masă. În ultimii
ani, acest fenomen tinde însă să scape de sub control, astfel încât, prin intermediul web -ului
oricine poate să își creeze propria pagina web unde să introducă date și informații pe Internet.
În opinia mea, utiliz area noilor tehnologii pentru comunicare nu va duce neapărat la o
revoluție – chiar dacă unii vorbesc deja de ‘revoluția blogurilor’, de exemplu. Asistăm, pur și
simplu, la deschiderea unui nou nivel de acces – informația și opiniile devin mai accesibile,
circulă mai ușor, pentru că fiecare poate avea o voce. 48

2.2. Evoluția social media în spațiul românesc

Prin social media se înțelege ansamblul format din toate tipurile de comunicare și
interacțiune realizate prin intermediul mediului virtual. În capitolul de față referirile se vor
face în special la bloguri și rețele sociale (și se vor considera inclusiv cazurile în care
interacțiunea are loc pe un portal sau platformă electronică). Întregul mediu virtual tinde să se
transforme în social media, întrucât int eracțiunea devine trăsătura definitorie a mediilor de
comunicare online: de exemplu, site -urile (care aveau inițial doar o funcție de reprezentare)
sunt din ce în ce mai interactive, iar template -urile și funcțiile site -urilo r s-au diversificat,
astfel înc ât diferența între site -uri și bloguri se estompează progresiv.49
În primii ani de după 1989, majoritatea populaț iei din Rom ânia cumpăra cel puțin
două ziare pe zi – o spun statisticile – ceea ce se traduce prin dorința de informare, dezvoltare
intelectuală , dar mai ales de descătușarea dintr -un lanț scurt și atent supravegheat de „cerberii
socialisto -comuniști”. În primul deceniu de după Revoluția din 1 989, unele cotidiene
ajunseseră sa aibă tiraje de aproape un million de exemplare. În prezent, tirajele su nt mult mai
mici, consumatorii nu mai cumpără ziare decât dacă sunt stimulați de ceva, cum ar fi cărț i,
DVD -uri, programe TV sau diferite suplimente, iar mai nou se poate vorbi despre „presa de
nișă” – publicația specializată pe ceva: călătorii, machiaje, paranormal sau teologie.
Se c onstată că oamenii sunt din ce î n ce mai informați. Informația, însă, grosul
acesteia, se prei a astăzi din mediul online. Presa online intră în contact, odată cu creșterea
accesului la internet, cu un număr din ce în ce mai mar e de consumatori care beneficiază din
plin de avantajele ei.

48 Tiberiu Fărcaș, op.cit.,p 38;
49 Petru Pânzaru, op.cit. , p.26;

28
Participarea la discuții libere pe forumuri, comentariile articolelor, vizionar ea
filmulețelor, tratarea obiecțiilor și argumentarea sunt doar câ teva dintre alte mijloace de
comunicare, fă când ș i acestea din urmă trimitere la dialoguri mai mult sau mai puțin
civilizate, la invitații pe blogurile personale, pentru promovarea articolelor sau materialelor
proprii. Astfel, audiența presei online este într -o creștere continuă, în timp ce tirajele pres ei
scrise scad. Audiența online luptă să își țină și să își crească traficul prin tot ceea ce
promovează: conținut – materiale, filmulețe, imagine. Indiferent ca acest conținut este legat
de spor t, politică, monden, femei, modă , tineret, cultură – persoane le care lucrează pentru
site-ul respectiv, fie editorialiști, reporteri, web -redactori, comentatori, fotoreporteri, au
conștiența, responsabilitat ea că audiența va fi dată de informaț ie. 50
Un avantaj al online -ului îl face caracterul de multimedia care reușește să îmbine text,
fotografii (specificul ziarelor) cu materiale video (specificul audiovizualului). Termenul
“multimedia” este relativ nou având în vedere actuala evoluție a dispozitivelor tehnologice de
distribuire a informațiilor și ideilor. Așada r există mai multe definiții și totodată limitele
accepțiuniilor termenului sunt flexibile.
Definiția cea mai simplă a noțiunii este: tehnologia de prezentare a informațiilor
provenite din medii diverse, cu ajutorul altor medii. De obicei ter menul de mul timedia e
utilizat î n sensul de program de derulare a imaginilor în mișcare și sunet aferent.
Această tehnică modernă, care este accesibilă tuturor prin intermediul calculatorului a
deschis o lume nouă în domeniul învățământului și al divertismentului. De asemenea
multimedia reprezintă o combinare între forme diferite și suporturi de conținut formând un
produs final. Aceste forme individuale combinate în multimedia pot fi: text, audio, video,
animație, imagine video iar cele mai elocvente produse multimedi a sunt jocurile video și
paginile web.51
Caracteristica de bază a multimediei este intercativitatea care oferă impresia existenței
unui număr mai mare de căi de explorare, de ales și a unui consum mai activ. Atunci când
interactivitatea este bine concepută, permite un dialog mai bun între utilizator și produs.
Suporturile multimedia pot fi: CD -ROM, DVD -ROM, Internet sau Web, console de joc, orice
altă tehnică informatică ce -i permite unui utilizator nu doar să consulte o lucrare, deopotrivă
grafică și sonoră , dar și să interacționeze cu ea. Produsele multimedia servesc diferitor

50 http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul -viitorului/ site-ul a fost accesat pe data de
05.02.2018 la ora 12:22
51 Mihai Coman, op. cit., p. 45;

29
domenii de activitate ca de exemplu în industria publicității, jurnalismului, în inginerie,
medicină, educație business, etc.52
Definițiile date noilor media în general și media social e în special sunt extrem de
diverse și controversate. Prin social media se înțelege ansamblul format din toate tipurile de
comunicare și interacțiune realizate prin intermediul mediului virtual .
Evoluția formelor de agregare și a mediilor de comunicare în spațiul online românesc
a fost una rapidă. Forumurile, atât de vizitate și de utilizate între anii 2000 – 2007, au intrat în
declin în anii 2007 -2008, odată cu explozia blogosferei (care permitea dezvoltarea unor rețele
virtuale „deschise” dar și conturare a unor poziții proprii în mediul online). 53
În România, blogosfera s -a dublat între anii 2008 (30.000 bloguri, aproximativ) și
2011 (peste 70000 de bloguri). Apoi, blogurile au fost “abandonate” (cel puțin ca preferință a
marii majorități a utilizatorilor) în favoarea rețelelor sociale online. Pe parcursul anului 2010 a
avut loc o ascensiune de influență a rețelei sociale online Facebook, tendință care a devenit
decisivă pe parcursul anului următor.
Explicația răsturnării de locuri în preferințele utilizat orilor se bazează pe facilitățile
oferite de platforma Facebook, posibilitatea de interconectare într -o rețea fără a produce
conținut actualizat (condiție absolut necesară pentru autorii de bloguri), precum și
posibilitatea de a urmări mesajele postate în rețea fără nici un efort (news feed pe Facebook
presupunea primirea automată pe pagina personală de știri, comparativ cu necesitatea
accesării paginilor din blogroll, în blogosferă). Așadar, participarea în cazul rețelelor sociale
este mult mai facilă, int erfața rețelelor sociale online oferă posibilitatea filtrării de „știri
personale” aproape fără efort, iar participarea indivizilor cu conținut original este minimă. Din
punct de vedere calitativ (ca valoare adăugată și originalitate a conținutului) rețele le sociale
reprezintă un pas înapoi față de bloguri, însă sunt preferate pentru că permit integrarea în rol
de „actor”, „utilizator activ” a unui număr mult mai mare de indivizi. Ulterior, a existat o
reîntoarcere la blogosferă a unui public mai cultivat, care caută informație de calitate și/sau
specializată în diferite domenii.54

52 http://www.adiba rbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html acest site a fost accesat pe
data de 07.02.2018 la ora 15:45
53 http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea -in-presa-on-line/ acest site a fost accesat pe data
de 07.02.2018 la ora 16:40

54 http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea -in-presa -on-line/ acest site a fost accesat pe data
de 08.02.2018 la ora 17:05

30

2.3. Presa online și presa scrisă. Analiză comparativ ă

În România ziarele tipărite fac parte din prezența noastră cotidiană încă de la sfârș itul
secolului al XIX -lea. Va mai fi valabil lucrul acesta în viitorul apropiat?
Statisticile arată că presa scrisă este în declin. Tirajele publ icațiilor scad de la an la an , fie că
este vorba de cotidiene generaliste, fie de cotidiene de nișă. Internetul a schimbat definiti v
raportul dintre public și presă . Internetul oferă accesul facil, din câteva click -uri, la o cantitate
de informație covârșitoare. Informația s -a pulverizat pur ș i simplu.
Dacă în presa scrisă puteam vorbi de un număr limitat de surse de informare,
Intern etul este nelimitat. Informația pe i nternet poate fi găsită în edițiile online ale unor ziare
care există și în print, în ediții excl usiv online ale unor publicații și în numeroasele bloguri
afiliate fiecărei publicații sau care există independent de orice publicație.
Până acum, televiziunea era cea care oferea libertatea de a alege, prin mâ nuirea
telecomenzii. Acum însă i nternetul face mai mult de -atât – oferă libertatea cititorului de a -și
construi singur propriul traseu. O parte dintre redactorii unor co tidiane de renume din țară
sunt îngrijoraț i și indignați de faptul că revistele/ziarele online vor ajunge să dezvolte o
afacere pe seama informațiilor oferite de presa scrisă, adică pe munca jurnaliș tilor.
Probabil că în viitor, presa scrisă va deveni o an exă a celei online, iar în final va dăinui
cea care prezintă mai multe avantaje. Principalul avantaj de care beneficiază o informație
online este faptul că poate fi prezentată prin intermendiul celor tre i suporturi: audio, video și
scris. E mult mai uș or pentru cititor să asimileze o informație prezentată în imagi ni și în
sunete decât să o citească din paginile unui ziar. Comoditatea și lipsa timpului cu care se
confruntă majoritatea oamenilor reprezintă un plus adus presei online. Care sunt însă
diferențe le dintre un ziar online și unul tipărit?
Prima diferență ar trebui să o facă limbajul, care ar trebui să fie mult mai îngrijit, astfel
mult mai literar în presa scrisă decât în mediul online, care este caracterizat de viteza, de
eficiență și de flexibilit ate.
Însă exemplele care să o contrazică sunt multe – trebuie doar să menționăm tabloidele
și mai nou și presa mai “serioasă”, unde sunt din ce în ce mai sceptică în ceea ce ține de presa
românească.
În afară de limbaj ar fi însăși conținutul, care pare să fi devenit mai “neserios”, lejer,
plin de poze și cu texte cât mai scurte și în presa scrisă, unde știrile și conținutul scris era pe
primul loc. În mediul online este ceva normal, mai ales că are suport și pentru video.

31
Presa online nu are spațiu limitat de stocare. În pagina online a unui ziar, nu ai limitări
de pagini, nu ai limitări de spațiu pentru poze. Articolele pot fi astfel, în mediul online, mai
complete, susținute de legături către alte publicații, către alte păreri pe această temă, cătr e
studii de caz, cât pot fi deasemenea susținute și de mai multe imagini și filmări.
Informațiile în presa online, ajung deasemenea mai rapid la cititor. Majoritatea
publicațiilor zilnice au un termen limită până la care pot trimite la publicare varianta f inală a
ziarului, pe când această limitare nu există în online, publicația putând fi adusă la curent cu
ultimele noutăți în orice moment din zi și din noapte.
Presa online are marele avantaj de a permite interacționarea între cititorii articolelor
prin int ermediul comentariilor pe care le pot lăsa fie la anumite articole fie pe forumurile de
discuție, special create pe diverse teme din presa zilnică. Se încurajează astfel crearea
comunităților și împărtășirea opiniilor într -un mediu online, neutru, unde ai ocazia să discuți
despre un subiect nu doar cu colegul de serviciu sau vecinul, ci cu toți oamenii dintr -o țară sau
chiar de pe planetă, după caz.55
Presa tradițională consumă mai multe resurse, de mai multe feluri, și implicit costă.
Presa online este eco -friendly și este gratuită. Un mare avantaj pentru viitor pentru presa
online este că aceasta este ecologică: nu consuma hârtie sau cerneală și nici nu are nevoie de
atâtea resurse umane, ci practic, odată ce site -ul web există, doar de editori. Pe de altă parte,
pentru presa tradițională trebuie să faci minimul efort de a te duce până la un punct de presă,
să scoți din buzunar o anumită sumă de bani, în funcție de publicație, și eventual apoi, să ai
grijă să reciclezi ziarul. Jurnalismul a fost susținut pân ă acum de existența acestui cerc vicios
în care audiența plătea pentru știrile pe care le dorea, vânzătorii de publicitate plăteau să
atingă un anu mit target, iar agenția de presă făcea profit din care plătea jurnaliștii, iar
societatea beneficia astfel de informații. Ajungerea presei în online a rupt acest cerc, acum
fiind nevoie de mult mai multă creativitate și mai multe idei ca să se poată menține același
suport pe care s -a făcut jurnalism de calitate atât timp.
“Unde pierde presa scrisă? La partea de p ublicitate. Din nou aceasta pierde teren în
fața online -ului care din nou are o capacitate mai mare de stocare și de redare a publicității,
care nu e doar un print, ci poate fi un clip video sau audio.

55 Richard Keebe, op.cit., p.57;

32
Dezvoltarea presei online este percepută de mulți ca u n fel de apocalipsă a printului
prin efectele negative pe care le are asupra acestuia din urmă: tabloidizarea presei de calitate,
deprofesionalizarea breslei, dispariția presei de autor…”56
Să luăm ca exemplu tot modelul francez, în perioada interbelică e xistau mari reporteri
francezi axați pe ,,le grand reportage ”, o specie nobilă a jurnalismului, situată undeva între
jurnalism și literatură. Se scriau reportaje senzaționale. În ziua de azi nu se mai face așa ceva.
Totul se desfășoară mult mai rapid și ma i superficial. E un proces care nu a început de acum,
ci din perioada respectivă. În acea perioadă a murit ,,le grande reportage ”. A mai mers o
perioadă și după război, dar în cet încet s -a stins. Influența i nternetului se vede și în ceea ce
privește difere nța dintre tipul de inf ormație pe care îl regăsim pe hâ rtie și cel de pe online.
Oamenii au nevoie și de opinie, nu numai de informație. Acesta este și avantajul presei
scrise în comparație cu presa online, unde e mai complicat să stai și să citești un art icol de
opinie. Acolo se află informația scurtă, livrată rapid, care pune la curent cititorul cu ceea ce
are nevoie.
Cu toate avantajele enumarate până acum ale presei online, presa tradițională își va
mai găsi mult timp de acolo utilitate în viață omului contemporan. Veșnicul grăbit spre birou,
va prefera întotdeauna să cumpere repede de la vânzătorul de ziare preferat publicația care îl
interesează și pe care să o lectureze în mijloacele de transport în comun. Călătorul cu trenul,
oamenii de pe plajă, stu denții în timpul cursurilor, toți vor găsi plăcere în a lectura revistele cu
subiectele favorite, fie că sunt ele de afaceri, sau de modă, sau tehnologie, etc.
Diferența dintre cititorul de print și cititorul de online este că primul nu va cumpăra
trei zia re pentru o informație, în timp ce al doilea va verifica zece site -uri ca să priceapă
despre ce e vorba. Șefii ziarelor uită acest lucru atunci când fac strategiile versiunilor online
ale publicațiilor. O altă problemă este că se ui tă un aspect foarte impo rtant câ nd vine vorba de
new media : oricâ t de bun ar fi un jurnalist în domeniul print , în online există întotdeauna o
concurență acerbă. Când vine vorba de new media , viteza nu e totul. Contează modul în care
tratezi informaț ia contează corectitudinea, co ntează unghiul de abordare.
Astfel, putem afirma că i nternetul cu siguranță a adus o mare schimbare în ceea ce
privește circulația ziarelor, rapiditatea transmiterii unui mesaj, unei știri, unei noutăți. Există,
se pare, o bătălie continuă între clasicul z iar de hârtie și multitudinea de portaluri care reunesc
într-o pagină web toate știrile și publicațiile. Este până la urmă o bătălie între stiluri de viață:
între a răsfoi paginile unui ziar abia imprimat, a savura mirosul de hârtie și cerneală și a sorbi

56 Popa, Dorin, Mass media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 29

33
o cafea dimineața, sau tipicul omului care prima oară când se trezește, renunță la romantismul
dimineții, pornește computerul și verifică online ultimele noutăți, și știri.

2.4. Rețele sociale online: specifice și caracteristici actuale

Rețelele sociale online actuale (social networks) reprezintă platforme de comunicare
online care, utilizând instrumente software, funcționează în mod similar rețelelor sociale
naturale, bazate pe contacte interpersonale directe. Rețelele cele mai ample oferă, prin
declaraț iile lor de misiune, promisiunea unei lumi deschise și mai interconectate, în care
utilizatorii au posibilitatea de a împărtăși din viața, experiențele și interesele lor (Facebook).
În mod similar, este adusă în prim plan promisiunea comunicării eficiente, dedicate în funcție
de interese clare, în timp real, depășind limitările de spațiu și timp (Twitter).57
Majoritatea rețelelor sociale sunt construite pe un cadru specific care include profilul
(pagina personală), prietenii, postările (posts/tweets), grupur ile și un set de instrumente care
diferențiază rețeaua și constituie elementul de atracție pentru public. Profilul conține
informații concise despre utilizator, variabile de la caz la caz (identitate, locație geografică,
vârstă, educație, preocupări profes ionale și de timp liber, stare civilă etc.). Prietenii
(Facebook), conexiunile (LinkedIn) sau sursele (Twitter) reprezintă membri ai rețelei cărora
titularul le acordă încredere, și prin urmare accept informații sau interacțiunea cu aceștia.
Întreaga rațiu ne de a active într -o rețea socială online este dată de constituirea și extinderea
permanentă a rețelei personale, pe baza împărtășirii intereselor sau a similarității. Postările
reprezintă mesajele transmise de către utilizatori, care apar pe pagina de pr ofil și sunt
diseminate instantaneu întregului grup de prieteni, aceștia având, la rândul lor, instrumente
variate pentru a participa.58
Unul dintre cele mai importante avantaje ale rețelelor sociale este reprezentat de viteza
foarte mare cu care utilizator ii obțin informații noi. Acest lucru îi ajută să rezolve problemele
într-un mod eficient, ceea ce poate fi de ajutor în situații cât mai diverse. De asemenea, pe
multe rețele de socializare (de ex. Facebook) se pot obține foarte ușor statistici de utilizar e.
Prin ur mare, cercetătorii au început să studieze principalele motive pentru care utilizatorii

57 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html acest site a fost accesat in
data de 10.02.2018 la ora 10:30

58 http://www.glascomun.info /2010/08/comunicarea -in-presa -on-line/ acest site a fost accesat la data
de 10.02.2018 la ora 12:40

34
folosesc rețelele sociale online, modul în care utilizarea acestuia îi influențează și ceea ce
gândesc despre acest subiect.59
Cercetări recente au arătat că ut ilizatorii folosesc sit e-uri de rețele sociale în primul
rând pentru a menține și a face vizibile relațiile lor sociale existente. Cu alte cuvinte,
utilizatorii de pe aceste sit e-uri nu încearcă să se conecteze cu persoane necunoscute, ci mai
degrabă să co munice cu oameni care sunt deja parte din rețeaua lor socială directă sau extinsă.
Această observație implică faptul că un nivel de încredere există deja între utilizatorii de
rețele sociale și că acești utilizatori împărtășesc cel puțin un aspect al vieți i lor: cariera,
hobby -uri, opinii politice și așa mai de parte. Totodată, există studii care arată că rețelele de
socializare au potențialul de a favoriza adaptarea la diferite contexte prin sprijinul oferit
utilizatorilor în identificarea de noi prieteni ș i în obținerea de informații utile.60
În prezent, rețele sociale online, cum ar fi Twitter, Facebook, LinkedIn, YouTube,
Wikipedia nu doar conectează foarte mulți utilizatori, dar, în același timp, colectează cantități
imense de informații asociate cu inter acțiunile lor de zi cu zi. Conținutul creat de utilizator
poate fi utilizat pentru diferite analize și predicții în multe domenii: educație, marketing,
cinematografie, diseminare, alegeri, economie la nivel regional, național sau global.
Utilizarea rețelel or sociale permite utilizatorilor să posteze în mod voluntar informații
personale, să trimită și să primească mesaje, să rămână conectați on -line cu prietenii lor sau să
împărtășească fotografii, clipuri video, citate, blog -uri, mesaje private și să se ală ture
grupurilor. Oamenii petrec mult timp pe sit e-uri de socializare, cum ar fi You Tube, Facebook,
Google+, L inkedIn, Facebook, Twitter , etc., iar această utilizare se asociază cu colectarea
unui volum din ce în ce mai mare de date. Site -urile de socializa re și-au dovedit potențialul de
a conecta persoanele cu alte persoane cu care se pierduse legătura dar și cu persoane noi, iar
acest fapt motivează utilizatorii să le folosească în continuare, cu o frecvență ridicată. 61
Brandtzaeg a împărțit utilizatorii S NS în cinci clustere de utilizare în funcție de modul
în care au descris comportamentele lor pe site (de exemplu Jucători, Socializanți, Oratori,
Sporadici și Avansați) și a identificat diferențe între aceste grupuri la nivelul capitalului
social.

59 Tiberiu Fărcaș, op.cit.,p 38;
60 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html acest site a fost accesat la
data de 10.02.2018 la ora 15:00

61 http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea -in-presa -on-line/ acest si te a fost accesat la data
de 11.02.2018 la ora 09:30

35
În func ție de direcția principală de utilizare, Heidemann. (diferențiază între „rețele
private'” (Facebook, MySpace) și „rețele de afaceri” (LinkedIn, Ryze). Din moment ce OSN
au fost proiectate inițial pentru uz personal, nu este surprinzător faptul că rețelele private, cum
ar fi Facebook sunt printre cele mai populare și bine cunoscute rețele sociale la nivel mondial.
Spre deosebire de rețelele private, rețelele de afaceri se specializează în menținerea
contactelor profesionale și căutarea de noi locuri de muncă . Pe lângă informațiile furnizate de
obicei în OSN, rețelele de afaceri, pot să includă, de asemenea, un curriculum vitae (funcția
actuală, experiența profesională, etc.).
Mai mult decât atât, multe rețele de afaceri includ detalii suplimentare în profilurile
utilizatorilor, cum ar fi data de înregistrare sau un indice care indică activitatea unui utilizator
în cadrul rețelei de afaceri. 62
Site-urile web pentru rețele socia le oferă diferite aplicații, modele și conținuturi pentru
utilizatorii lor. Diferențele dintre aceste sit e-uri, modul în care acestea îi conving pe utilizatori
să se alăture rețelei sau modul în care acestea își promovează imaginea sunt întrebări care
trebuie să fie abordate.

2.5. Evoluții ale jurnalismului în mediul online

Numărul cititorilor de presă on line a crescut de circa patru ori în ultimii ani.
Informația act ualizată la minut și posibilităț ile multimedia sunt avantaje clare față de un ziar
tipărit. Sunt cotidien e care au mai mulți cititori on line decât ziare vândute. Publicitatea pentru
internet este apreciată pentru anul acesta la circa 3,5 milioane de euro. Când a fost lansat
primul ziar exclusiv onl ine în anul 2000, www.revistapresei.ro (actualmen te HotNews.ro)
domeniu l Internet era considerat neatrăgă tor de marile cotidiane din România. 63
Între timp, situația s -a schimbat radical din cauza mai multor factori. Internetul a
cunoscut în ultimii ani o dezvoltare spectaculoasă, iar numărul utilizatori lor e tot mai mare.
Shoppingul pe Internet sau alte servicii sunt acum o realitate. În aceste condiții, publicitatea
pe Internet a început să crească tot mai mult. Cititorul este t ot mai mult atras de ziarele on line

62 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html acest site a fost accesat la
data de 11 .02.2018 la ora 10:20

63 http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul -viitorului/ acest site a fost accesat la data de
13.02.2018 la ora 10:45

36
datorită posibilităților multiple ale ac estora față de presa scrisă: conținut original, fotografii,
arhive, posibilități de participare a utilizatorilor, stratificarea conținutului, navigare facilă,
forum, convergența mediilor, posibilități de customizare. Și încă un amanunt, deloc de
neglijat: gratuitatea informației. Presa scrisă pierde în fața presei on line tot mai multă
publicitate.
Firmele care oferă publicitate presei sunt interesate de două lucruri majore: mesajul lor
să ajungă la câți mai multi oameni sau la un public țintă, iar costuri le să fie cât mai reduse.
Studii recente arată că cetățeanul percepe la fel reclama, indiferent de suportul prin care este
transmisă. Astfel, este evident că internetul e ste o soluție mult mai atractivă pentru publicitari
decât presa scrisă, televiziune sa u radio. Costurile pe internet sunt mult reduse, iar numărul de
cititori este în continuă creștere. 64
Numărul tot mai mare de utilzatori de internet și publicitatea în creștere din acest
spatiu au determinat ziarele scrise să acorde tot mai multă atenție domeniului on line. S -au
investit sume importante în site -uri și conținutul a fost adaptat pentru formatul electronic.
Astfel, multe cotidiene și -au relansat site -urile în ultim ul an și și -au constituit redacții on line.
Încet, încet aceste redacții vor deve ni independente față de redacția ziarului tiparit. Sunt ziare
care au deja mai mulți cititori în format electronic decât pentru ziarul tipărit. Toate statisticile
internaționale arată că în prezent ziarele sunt citite de persoane care a u depășit 20 -21 de a ni.
Din urmă vin însă generații care își iau informațiile aproape exclusiv de pe internet. 65
Drept urmare numărul cititorilor de presă on line va cunoaște creșteri semnificative în
următoarea perioadă. Presa va continua să fie realizată de specialiști. Scr isul se va conforma
în continuare canoanelor obișnuite. Însă, un rol tot mai mare în redarea informației va reveni
și cetățenilor care nu sunt jurnaliști de profesie. Tehnica modernă, telefoanele mobile,
camerele digitale foto și video etc. vor face ca mul te dintre evenimentele fierbinți să fie
surprinse de persoane aflate la fața locului. Fiecare cetățean "înarmat" cu astfel de mij loace va
putea surprinde și reda foarte repede informații de interes general sau local. Aceste lucruri se
manifestă încă de acu m. Tot mai multe ziare au secțiuni de blog -uri, sau cetățenii își pot
exprima nemulțumirea față de autorități prin intermediul site -urilor specializate. Așa cum
bibliotecile virtuale nu au dus la eliminarea cărții tipărite, tot așa nici presa electronică n u va
fi groparul celei tipărite.

64 Ion Chiciudean.;Valeriu Țoneș, op. cit., p 68;
65 http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html acest site a fost accesat la
data de 13.02.2018 la ora 14:10

37
Plăcerea de a ține un ziar în mână îi va face pe oameni să ceară în continuare acest gen
de presă. Dar cu siguranță că importanța presei electronice față de cea scrisă va crește
considerabil. Marile nume de pe piață nu vo r avea de pierdut de pe urma migrației cititorilor
pe internet. Un brand renumit va rămâne același, chiar dacă -și transferă informația și pe alte
suporturi. Provocarea viitorului va fi însă o combinare a presei scrise cu presa video și cea
electronică.66
Internetul a devenit o sursă informațională importantă favorizând dezvoltarea rapidă a
sistemului mass -media. Continua creștere a tehnologiei fa ce ca viitorul jurnalismului online să
depă șească orice graniță. Referit or la viitorul jurnalismului on line s -au născut multe dezbateri
care pun sub semnul întrebării măsura în care această nouă formă a jurnalismului va înlocui
presa pe suport tradițional sau o va completa ca și pâna acum.
Informațiile din presa scrisă vor av ea rolul de a aprofunda și nu de a fi în concurență
cu alte surse de informare. Viitorul presei on line va fi dictat de nivelul de dezvoltare al
tehnologiilor multimedia. Unii specialiști susțin că dezvoltarea sistemului va aduce și unele
probleme etice. Alții susțin că va exista o diferență î ntre media clasică și media virtuală.
Astfel, media virtuală se va folosi tot mai mult de legăturile electronice și de progresil
multimedia pentru a reda utilizatorului o perspectivă mai bună asupra informației. Dar și alte
sisteme media, precum televiziun ea , vor îmbrățișa viitorul mediei on line.
Deoarece televiziunea are un impact puternic asupra publicului și datorită faptului că pentru
producție și pentru distribuție , costurile vor fi tot mai mici, ea va putea exista și la nivel local
sau de cartier. “C omsumul de informaț ii televizate va crește și p rin extinderea interactivității ,
când telespectatorul va putea recupera și se lecționa tipul de informație pe care îl vrea și în
momentul când va vrea, adică un telejurnal la comandă și nu cu orar fix”. 67
Un al t proiect ce va fi dezvoltat în viitorul ap ropiat cuprinde marile companii
audiovizuale care doresc să înființeze așa numitele web-televiziuni. Studiourile sunt
improvizate, discuțiile interactive, totul oferind sentimentul unei intimități confortabile ce nu
poate fi găsită pe posturile clasice de televi ziune. Una din webteleviziunile care s -au impus
deja este Canal web net și a fost înființată în 1998. Are zeci de canale hipert ematice
consacrate cinema -ului, muzicii,știin ței și minorităților naționale. Cit itorul este tot mai mult
atras de ziarele o n-line datorită posibilităților multiple ale acestora față de presa scrisă:
conținu t original, fotografii, arhive, posibilități de participare a utilizatorilor, strat ificarea

66 Tiberiu Fărcaș, op.cit.,p 38;
67 https://updoc.tips/download/free -pdf-ebook -internet -presa -online acest site a fost accesat la data de
15.02.2018 la ora 10:20

38
conținutului, navigare facilă, forum, convergența mediilor, posibili tăți de customizare. Și încă
un amănunt, deloc de neglijat: gratuitatea informației.68

68 http://semeniucmarius.blogspot.com/p/servicii -internetreeaua -internet.html acest site a fost accesat
la data de 15.02.2018 la ora 11:00

39
CAPITOLUL III. Studiu de caz
Monografia ziarului “Actualitatea Argeșeană”

Ziarul Actualitatea Argeșeană este o publicație online de informare din orașul Curtea
de Argeș și a apărut în anul 2014. Că și întrebare de cercetare am ales: „Cum poți crește o
publicație online ca și credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?”, asta pentru că ziarul nu
are o vechi me foarte mare, iar pentru a -ți creea notorietate pe piață este nevoie de mult mai
mult timp.

3.1. Scurt istoric al internetului
Trăim în “Secolul vitezei” sau după părerea mea „Secolul informatiei” pentru că
secolul XXI sa remarcat prin evoluția IT -ului. Spre sfârșitul secolului XX, o dată cu
dezvoltarea Internetului, a apărut o nouă formă de jurnalism, adică un jurnalism imbunătătit,
ce include accesul la informația globală. Acest nou tip de jurnalism, este bazat pe recentele
forme de agregare ale Int ernetului, ce castigă teren. Este vorba despre jurnalismul interactiv
care dă cuvânt și publicului. Toate aceste efecte asupra jurnalismului duc decât spre o cauză
unică și anume aceea de a -i atrage pe cei care erau dezinteresați de presă „clasică”.
Autent icitatea conținutului, verificarea surselor, acuratețea și adevărul sunt puse sub semnul
intrebării, adică dacă cineva intentionează să dezinformeze prin intermediul Internetului. În
lumea mediei analogice o știre care era publicată într -un ziar sau spusă într-un buletin de știri
de seară era actualizată abia a două zi. Astăzi, știrile sunt într -o continuă schimbare,
actualizarea se face permanent.
Când un utilizator de Internet vizitează un site, unul din primele lucruri ce îl
interesează în mod special este actualitatea informațiilor de pe site și viteză cu care acestea
sunt actualizate. Recent, redacțiile nu mai sunt organizate ca acelea din trecut, industria media
s-a modificat semnificativ. Furnizorii de știri nu mai sunt doar ziarele, televiziunile
tradiționale și radioul, ci chiar organizații care folosesc Internetul că mijloc de comunicare în
masă și ca mijloc de informare la scară largă. Ziarele informează pe un spațiu restrâns, unele
din ele la scară locală. Știrile online pot servi unei arii lar gi de consum, din moment ce nu
există nici o formă de restrângere.
Foarte multe persoane folosesc internetul zilnic. Motivele pentru care se întâmplă
acest lucru sunt nenumărate. Sursele de informare au făcut că Internetul să reprezinte un
izvorul infor mațional nelimitat. Niciodată omenirea nu s -a bucurat de o asemenea bogătie de
informație ce este în continuă creștere, iar Internetul se bucură de un succes enorm odată cu
trecerea timpului.
Jurnalismul on -line presupune producerea de articolelor specia le pentru Web și există
moduri diferit de tratare a informației și moduri diferite de organizare a conținutului. Media
on-line se poate deosebi foarte ușor de alte tipuri de jurnalism prin structură nonlineară, link –
uri și elementele care stimulează int eractivitatea. În câțiva ani, numărul jurnaliștilor on -line

40
va crește în mod considerabil și aceștia vor invăta să folosească internetul la adevăratul sau
potențial, și va oferi informații de calitate.

Datorită diversității sale în resurse informațio nale Internetul a devenit unul din cele
mai utilizate mijloace de informare. Dar, trebuie să fim foarte atenți la informațiile pe care le
alegem precum și la calitatea site -urilor pe care căutăm respectivele informații. Motoarele de
căutare ale site -urilo r precum și design -ul cât mai atrăgător sunt elemente foarte importante
care îi atrag pe vizitatori.

3.2. Avanta jele și dezavantajele presei on line

Avantajele presei on -line
Prin faptul că presa online nu se tipărește, ci se păstrează în format elec tronic, aceasta
devine mult mai ecologică față de presa scrisă, unde se folosește hârtia, care se poate pierde,
acest lucru ducând la pierderea informațiilor. De asemenea, tot prin faptul că presa online nu
se tipărește, sunt eliminate costurile tipăririi, editării și publicării, datorită faptului că site -urile
online se plătesc o singură data, iar prețurile acestora sunt cu mult mai scăzute decât cele ale
ziarelor clasice.
De asemenea, site -urile “gazda” oferă o sumă de bani publicației în funcție de
numărul vizitatorilor. Vizitatorii site -ului nu vor cheltui bani pentru știrile pe care vor dori sa
le citească, ci pur și simplu vor intră pe internet, vor vizită site -ul ziarului și vor fi astfel la
curent cu știrile. De asemenea un alt avantaj al presei o nline este acela că se poate accesă din
orice colț al lumii. Jurnalismul online este mult mai eficient din punct de vedere economic,
atât pentru redactor, cât și pentru cititor, astfel încât redactorul primește banii pe vizualizările
făcute de cititor, ban ii catigati cu un singur click.
Cum am afirmat mai sus, costurile sunt ridicate pentru tipărirea unui ziar, dar, bani
sunt oarecum recuperați prin vânzarea acestora, care au sume mult mai ridicate (pe lună) față
de un abonament la o rețea de internet.
Pentru a vedea dacă o anumită știre este verificate, un citititor de presă scrisă v -a fi
nevoit să cumpere mai multe ziare, acest lucru făcând ca implicit, sumă de bani cheltuită să
crească. Acest lucru nu se întâmplă și în cazul publicațiilor online pe care informațiile sunt
gratuite, iar numărul site -urilor publicațiilor sunt nelimitate.
Făcând o mică concluzie vis -à-vis de costurile jurnalismului online pot afirmă că,
orice persoană conectată la o rețea de internet, prin ajutorul blog -urilor cu domen iu gratuit își
poate creeă o publicație de informare, implicit un ziar online.

41
Dezavantajele presei on -line
Când vorbim de dezavantajele presei on -line putem afirmă faptul că acestea fiind pe
internet le putem vedea doar cu ajutorul unui laptop, pc sau telefon mobil, iar acestea ne pot
daună vederii. În cazul presei scrise acest lucru nu este la fel și citind îți poate fi daunata
vederea dar în această instant pierderea vederii este în timp.
Dacă nu ești conectat la o rețea de internet nu vei putea cîți știrile on -line, la fel și în
căzut în care ai o defecțiune tehnică la calculator, laptop sau telefon, acesta este un dezavantaj
foarte mare pentru că pierzi ultimele informații de actualitate . De asemenea navigând în
mediul on -line poți devenii victimă unei piraterii mediatice prin furtul de identitate.
Că un ultim dezavantaj, afrim că în publicațiile on -line se pot găsii materiale
prelucrate și copiate după alte ziare online, de asemenea p e internet trebuie să avem în vedere
și faptul că unii jurnaliștii aleg să dezinformeze în mod direct publicul pentru a se creeă ideea
de senzațional.
Și în presă clasică putem întâlnii articole copiate și prelucrate, de asemenea și aici se
poate dezinfo rma publicul, dar în acelas timp suntem protejați de atacurile cibernetice și de
furtul identității.

3.3. Ziarele online și rețelele de socializare

Ziarele online au un impact foarte mare în zilele noastre deoarece informația ajunge
mult mai rapid la populație prin intermediul rețelelor de socializare. Rețelele de socializare în
raport cu ziarele online îndeplinesc trei funcții fundamentale: de informare, de promovare a
conținutului mediatic și de interacțiune cu cititorii.
Majoritatea ziarelor aleg să transmită informațiile prin distribuirea articolelor pe rețele
de socializare pentru că acestea reprezintă un izvor de informații și de subiecte. Cele mai
apreciate rețel e de socializare pe care ziarele aleg să își facă un cont prin care să își
promoveze aticolele sunt: Facebook, Google+, Twitter, Pinterest sau LikedIn, dar dintre toate
acestea cea mai comună formă de socializare și de răspândire a informației la nivel loc al,
național și chiar internațional este rețeaua de socializare Facebook.
La nivel mondial, platfoarma de socializare Facebook are peste 400 de milioane de
utilizatori, iar în România, există mai bine de un million de conturi active. Din aceasta cauza
ziarele online au considerat că este una dintre cele mai ușoare forme de informare în masă,
fie că este vorba de distribuirea articolelor, de atașarea pozelor sau pur și simplu de a poștă
videoclipuri de la evenimente sau de a intră în direct de la aceste a, facebook -ul rămâne cea
mai veritabilă formă de distribuire a informațiilor. Din moment ce ziarele distribuie
informațiile pe rețelele de socializare se face interactionarea cu cititorii prin comentariile
lăsate de aceștia cu privire la conținutul știril or și la veridicitatea informațiilor. La site -urile de
socializare mai putem adaugă și platformă Youtube, pe care anumite site -uri de știri decid sa
posteze videoclipuri de la față locului.

42
Contul de Facebook al Ziarului Actualitatea Argeșeană (link -ul paginii oficiale de
facebook: ( https://www.facebook.com/ziarulactualitateaargeseana ) este un exemplu de
promovare foarte bună în social media a conținutului informațional. Urmărind zile la rând
fluxul respectivei pagini, am ajuns la următoarele concluzii: administratorii contului folosesc
comentariile pentru a afla părerea directă a consumatorilor de presa cu privire la informațiile
transmise și la cursul evenimentului, astfel le creează acestora sentimentul de includere.

Figură. 1- Pagina oficială de Facebook a publicației
Pagină oficială de facebook a acestui ziar avea un număr de 5425 de aprecieri ai
5641de urmăritori în momentul acesarii acesteia . Acest luc ru ne arată că în aproape cinci ani
de activitate acest ziar a reușit să atragă destul de mulți cititori.
Pe lângă conturile personale ale publicațiilor acestea distribuie articolele și în grupuri
de știri. Acestea sunt tot pagini de socializare create s pecial pentru distribuirea știrilor de către
mai multe ziare online, acest lucru face că publicul să își aleagă publicația cu cele mai
credibile informații și cu cel mai bun conținut.
Una dintre cele mai importante evoluții ale jurnalismului este creșter ea publicațiilor
online și a site -urilor care s -au dezvoltat într -un ritm alarmant. evoluție constituie un avantaj
deoarece materialele variază de la reportaje clasice la știri video, dar prin faptul vizitatorii au
acces la unei publicații mod real d e la începutul acesteia ceea ce nu este posibil într -un mod
de ușor la publicațiile clasice.

43
3.4. Credibilitatea publicațiilor on line

În zilele noastre, omenirea se confruntă din ce în ce mai mult cu fenomenul de
dezinformare. Dezinformarea este formă a minciunii și este intalnită deseori în presă. Acest
fenomen a luat amploare odată cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă. Ar trebui
că societatea să apere libertătile individuale, pentru că în acestea figurează libertatea de a
judeca fap tele și oamenii .
Dezinformarea apare în momentul în care jurnaliștii nu își verifică informația din cel
puțin trei surse, dar există și cazul în care aceștia o dezinformează intenționat. Din cauza că a
crescut numărul mijloacelor de comunicarea a crescu t și posibilitatea de a dezinforma cu
ajutorul presei în principal.
Dezinformarea uneori este confundată cu propagandă, dar aceasta da informațiile
reale dar incomplete. Dezinformarea aduce cu ea fenomentul de manipulare a publicului
pentru că în aces t fel se obțin anumite avantaje. Acest fenomen păstreaza într -o oarecare
măsură credibilitatea pentru că în acest fel poate să exercite influentă asupra persoanelor care
doresc să se informeze.
Consumatorii români de presă on -line sunt în general persoan e ce știu să navigheze în
acest mediu, dar de multe ori aceștia devin critici cu privire la informațiile pe care le citesc.
Aceste critici sunt uneori constructive și nu țin neapărat numai de textul scris cât și de
așezarea în pagină, numărul de imagini și viteză cu care este actualizat un articol. În presă on –
line se poate intervenii cu privire la o informație eronată, deoarece multitudinea publicațiilor
îi face pe oameni sa verifice informațiile prin gratuitatea site -urilor. Aceștia pot interacționa
cu re dactorii foarte ușor cu ajutorul comentariilor și prin rubrică de Contact a fiecărei
publicații, lucru care nu este posibil și în cazul presei tradiționale.
Când vine vorba de credibilitatea informațiilor din ziarele on -line, părerile sunt
impărtite. Uni i consideră că informațiile pot avea de suferit pentru că orice persoană conectată
la Internet poate scrie orice informație dorește și de asemenea o poate trimite sub anonimat.
Majoritatea jurnaliștilor de presa on -line, perefera să nu mai verifice sursele și informația și să
o transmită direct către public, acest lucru ducând la dezinformare.
Jurnaliștii aleg să transmită informațiile neverificate pentru a creeă senzaționalul acest
lucru făcând că respectivă publicație aibă să mai multe vizualizări. Majo ritatea consumatorilor
de presă online se așteaptă că informațiile postate pe aceste site -uri să fie corecte, jurnaliștii
aleg ce informații dau pentru -face pe aceștia citească articolele scrie de ei.
Presa tradițională a ales evolueze mediul on -line pentru posibiliatate celor
dependenți de virtual citească informațiile din . Ideea de credibilitate publicațiilor on -line,
poate fi de faptul Internetul oferă mult multe oportunități.
Menționez că există reversul medaliei ceea ce privește c redibilitatea publicațiilor on –
line. un ziar on -line o știre despre o , poate ziarul printr -o ziarul își pierde semnificativ
credibilitatea.

44
Credibilitatea unui site poate fi prin anumite criterii de evaluare cum ar fi:
1) Scopul – adică informația este de actualitate la timp.
2) Conținutul anume originalitatea articolului, corectitudinea acestuia, seriozitatea
redactorilor, acestuia, calitatea formulării, adică textul fie scris corect citările unde este
cazul.
3) Acce sibilitatea – aici ne referim la la elementele multimedia, la pagini la
interactivitatea cu cititorul
4) Costul – vis-a-vis de costuri, ne referim la faptul site -ul publicației nu percepe nici o
taxă .
Dezinformarea se majoritate domeni ilor, nu doar . poate fi dictată din necesitatea
de obține , dar poate fi pentru se obține succesul. Acest lucru poate fi dezavantajul
societății, deoarece prin dezinformare oamenii pierd contactul cu realitatea.

3.5. Studiul de caz

Foarte mul te persoane folosesc internetul zilnic deoarece acesta este un izvor
nelimitat de informații. Cel important lucru reprezintă diversitatea. Informațiile se găsesc pe
internet despre orice, oricât, oricând , adesea, oricum. Foarte citească ziarele onlin e
favoarea cumpărării tradiționale. Fie nu avem avem resurse financiare, fie nu avem răbdare
la cozi pentru le , cu ajutorul unui calculator conectat la internet avem știrile oriunde ne -am
afla.
Ziarul Actualitatea Argeșeană este o de informare ce se îndeosebi cu știri locale,
după cum spun redactorii sloganul postat pe site -ul oficial
(https://www.ziarulactualitatea.com/) anume „Publicatia pune la dispoziția cititorilor știri din
Argeș, Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung Mioveni.”.

45

Figură 2- Site-ul oficial al ziarului
La o primă privire de ansamblu asupra site -ului observăm că acest ziar se adresează,
tuturor categoriilor de vârstă, acest lucru se observă prin diversitatea rubricilor și implicit a
articolelor. În momentul în care vorbim de site -ul ziarului, vorbim de ju rnalism online.
Articolele după acest ziar sunt scrise excusiv pentru mediul online.
Așadar site -ul este împărțit în mai multe categorii,fiecare dintre acestea având un
număr de pagini cu articole, toate acestea constituind arhiva integrală a acestui zia r online. De
precizat este faptul că fiecare categorie are pe o singură pagină un număr de 15 articole. În
continuare va prezint categoriile cu numărul de pagini al fiecăreia și numărul de articole
postate pe fiecare categorie în momentul accesării pagini i:
-Imobiliare – 1 pagină având un total de șapte anunțuri despre imobile și terenuri de
vânzare în orașul Curtea de Argeș;
-Administrație – 37 de pagini, având un total de 555 de articole ce fac referire la
primăriilor din orașele menționate mai sus, dar și din comunele și satele aferente;
-Politic – 22 de pagini cu un total de 330 de articole ce au în prim -plan politica
județului nostru;
-Video – 16 pagini având un total de 240 de articole din diferite domenii de activitate;
-Cultură -17 pagini cu un total de 255 de articole cu teme din domeniul cultural mai
precis lansări de carte,teatre, etc.;
-Publicitate -15 pagini având un total de 225 de anunțuri de angajare în diferite
instituții și domenii;
-Contact unde găsim paginile de socializare ale a cestui ziar cât și datele de contact.
După cum se vede mai sus, ziarul Actualitatea Argeșeană are o varietate de articole
din mai multe domenii (vezi anexe). Arhivă fiind electronică ajută cititorul să găsească

46
articolele mai vechi, totul fiind posibil cu ajutorul motorului de căutare al site -ului. Acest
lucru nu este posibil în cazul ziarelor clasice deoarece arhivă în acest caz nu este online. Dată
fiind varietatea articolelor, putem vorbi și de felul în care acestea sunt scrise.
Astfel, la ziarul Ac tualitatea Argeșeană, pentru a putea fi ușurată lectura, textul este
împărțit în paragrafe. De obicei, primul paragraf conține cele mai importante informații și
date privind evenimetul. Acest lucru este esențial deoarece majoritatea persoanelor care citesc
presă on -line nu au mult timp liber.
Orice persoană conectată la o rețea de internet poate accesă site -ul publicației, de
asemenea acesta poate fi accesat din orice colț al lumii. Când vorbim de o publicație online ne
gândim și la elementele multimedia ce fac site -ul sa fie mai dinamic, mai viu, elemente ce îi
atrag mult mai mult pe cititori spre ziarele on -line în defavoarea celor clasice.
În presa on -line nu există restictii că în presă clasică, adică titlurile sunt mari și
impunătoare, colorate cu articole ce conțin foarte multe imagini din care cititorul își poate
crea filmul evenimentului produs. Ziarele online, având și categorie video, îi pot determină pe
cititori să aleagă acest gen de presă pentru că este un gen diversificat prin aceste imag ini
video își notorietatea de care au nevoie pentru informariile nu eronate. acest fel, adică cu
ajutorul multitudinii de imagini video aceștia își creează credibilitate. Ziarele online,
Actualitatea Argeșeană, la evenimentele transmit imagini direct pe rețeaua de socializare
Facebook.
Unul dintre cele vizualizate articole ale acestui ziar găsim pe de Facebook este de
un accident cu un autocar cu 29 de pasageri, ce ajuns într -o din Cheile Grădistei, Moieciu –
Fundată din unei manevre greșite șoferului. Clipul are 31 de secunde fost filmat de către un
martor, acest clip avea la momentul accesării 250.000 de vizualizări, 1800 de distribuiri 800
de aprecieri . Judecând după faptul acest articol ajuns la un număr de de vizualizăr i putem
spune acest ziar, faptului are doar ani -creat credibilitate publicului prin depusă de
redactorii acestei publicații.

Figură 3- Știrea accidentului cu autocarul

47
Ziarul Actualitatea Argeșeană, are și o ediție printată, dar aceasta se tipărește o data la
câteva luni și se distribuie în mod gratuit. Din acest motiv nu are un număr foarte mare de
ediții și din această cauză nu voi analiza în mod special acest format a l ziarului. Ediția tipărită
a acestui ziar este alb -negru, este structurat tot pe aceleași categorii. Formatul acestuia este
unul destul de simplu, în colțul din drepata sus, găsim numărul ziarului alături de luna și anul
în care va fi distribuit și faptul că acesta se distribuie gratuit, în mijlocul pagini în partea de
sus se găsește numele ziarului Actualitatea Argeșeană scris cu font italic, alături de sloganul
„Din respect pentru cetățeni, un ziar alb -negru, fără culoare politică” , din acest slogan se
deduce faptul că acest ziar nu are implicații politice și că nu face reclamă nici unui partid
politic.

Figură 4- Prima pagină a ediției tipărite
Judecând după numărul mic de ediții și a faptului că acesta se distribuie gratuit put em
spune că, în cazul acestui ziar presa online a câștigat „teren” în favoarea celei tipărite. Acest
lucru mai poate fi văzut și mai sus unde este afișat numărul de articole postate în on -line.

48
Analiza site -ului „Actualitatea Argeseana”

Figură 5- Site-ul complet, analizat mai jos
Pentru analiza site -ului acestui ziar am decis să folosesc mai multe criterii de evaluare
și anume:
• Design . Designul paginii web a ziarului Actualitatea Argeșeană , se remarcă prin
structu rarea paginii pe trei coloane verticale aș îndrăzni să spun. Astfel pe primă coloană sunt
afișate ultimele videoclipuri postate cât și reclame publicitare, pe coloană centrală găsim
ultimele articole postate în rubricile paginii, iar pe cea de -a treia colo ană găsim anunturile
imobiliare, în partea de sus a paginii găsim pe o bară de culoare neagră se găsesc titlurile
ultimelor aticole împreună cu data și ziua în care accesăm site -ul și sub această se află o bară
portocalie cu rubricile specifice ziarului pr ecum:HOME, IMOBILIARE, ADMINISTRAȚIE,
POLITIC, VIDEO, CULTURĂ, PUBLICITATE și CONTACT, tot aici găsim și motorul de
căutare al paginii. Titlurile știrilor sunt scrise cu culoarea portocaliu, numai în cazul barii
pentru rubrici scrisul este cu alb.
• Frecvența actualizării . Informațiile sunt actualizate la mai puțin de o oră și în căzut
site-ului dar și în cazul știrilor postate exclusiv pe facebook. Dat fiind acest lucru consider că
echipă este activă, iar actualizarea se poate vedea foarte ușor și din datele publicării fiecărui
material dar și din orele acestora.
• ”User friendly features” . Site -ul are o secțiune de comentarii la fiecare articol în
parte unde cititorii își pot exprima părerea despre evenimentul la care face referire știrea în
sine. De asemenea, aceștia își pot exprimă părerea și în secțiunea de comentarii a paginii de
facebook, ce are comentariile pornite pentru absolut toate articolele distribuite sau scrise
acolo. Cititorii își pot trimite opiniile și pe mail -ul ziarului, prin po ștă sau telefonic, aceste
date fiind găsite în rubrica Contact.

49
• Multimedia . Ediția on -line a ziarului Actualitatea Argeșeană ,dispune de numeroase
elemente multimedia, cum ar fi: Videoclipuri, articole cu multe imaginii pentru al face pe
cititor să î nțeleagă mult mai bine cursul evenimentelor, de asemenea regulat acest ziar intră în
direct pe facebook pentru a vedea cititorul și imagini video de la locul faptei.
• Servicii . Cititorii acestui ziar on -line pot să se aboneze atât pe rețelele de socia lizare
ale ziarului și la feed RSS, prin intermediul opțiunilor omonime care se află în partea dreaptă
sus pe pagină în momentul în care intră pe oricare articol al paginii .
• Stilul articolelor . Articolele de pe ziarul on -line Actualitatea Argeșeană construite
astfel încât se inacadreaza perfect on -line. Având vedere o versiune ziarului ,articolele
pentru articolele pentru acolo modificate așa fel acestui de .
• Varietate . La acest capitol web se prezintă foarte bine. Site -ul oferă varitate
vizitatorilor prin multitudinea articolelor din diferite domenii de activitate, acestea fiind doar
locale. Varietatea articolelor se poate vedea pe de facebook acolo unde redactorii postează
uneori articole pe care le actualizează într -un interval scurt de timp, acest lucru se , spre
exemplu cazul unei , unde, decât posteze foarte multe articole aleg posteze doar pe rețeaua
de socializare .

• Interactivitate . Pe acest site o anume Contact unde vizitatorii cu redactorii. De
asemenea acest lucru este posibil prin secțiunea de comentarii la fiecare articol prin
comentariile la articolele distribuite pe facebook tot prin secțiunea de comentarii, acestea fiind
deschise pentru cititorii ziarului, pentru sugestiile acestora pentru aflarea părerii acestora cu
privire la articolele postate.
• Visual appeal . majoritate articolelor însoțite de cel o fotografie. Forografiile
menite facă pe cel ce citește articolul înțeleagă mult ușor decursul evenimentului
gravita tea celor întâmplate. Ziarul Actualitatea Argeșeană, la articole, imagini realizare de
reporteri, foarte rar aceștia preiau o imagine, iar atunci când o fac citează acesteia. Cu un
articol are multe imagini cu articolul este bine văzut vizitatorilo r.
• Publicitate. Pe site publicitatea apare cantitate foarte , acesta are doar reclame la
magazine de „populare” orașul Curtea de Argeș. schimb site-ul are o Publicitate unde
postate anunțuri ale oamenilor cu privire la locuri de angajare anunțuri ale inteprinderilor
care fac angajări.
• Sigla . se găsește la profilul oficial de Facebook. Fundalul acesteia este culoarea
albastru , iar într-un oval de culoare albastru închis ce se găsește centrul fundalului precedent
este scris cu majuscule numele ziarului, acesta pe margine este alb iar acest lucru scoate
foarte bine. De asemenea tot pe se găsește un slogan acestei publicații de informare.
• Slogan . Sloganul este „ CU NOI EȘTI LA ZI CU TOATE INFORMATIILE” acesta
creează sentimentul de apropiere, adică, după părerea mea, face pe cititori se apropie de
redactorii acestui ziar prin faptul informează zilnic cu privire la toat e evenimentele faptele
ce se Județul Argeș.

50
Pentru toate criteriile de voi anexe prin care voi mult bine cele descrise .

Statistica numărului de cititori în cei cinci ani de activitate ai ziarului, pe ani
Tabel 1-Statistica numărului de cititori
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
Media
vizitatorilor/lună 5.000 9.850 13.952 14.937 41.029
Vizitatori unici 8.500 12.400 23.716 120.180 159.317

După câte se vede în Tabelul 1 se pare că vis -a-vis de statistica numărului de
vizualizări se pare că, de la an la an acestea au crescut în număr semnificativ. Dacă în 2014,
anul apariției, acesta era vizitat de aproximativ 5000 de persoana lunar, acum, în 2018 acestea
au crescut semnificativ, însemnând că ziarul Actualitatea Argeșeană se bucură în momentul
de fața de un succes foarte mare.
Inițial am plecat de la întrebarea : „Cum poți crește o publicație online ca și
credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?”, iar acum după ce am analizat site -ul, pagina
de facebook a acestei publicații cât și statistica din fiecare an a numărului de vizitatori, afirm
că, după părerea mea, acest ziar, în mai puțin de cinci ani de activitate și -a creat o adevărată
arhivă electronica cu articole din multe domenii de activitate. Numărul vizitatorilor s -a mărit
cu 150.817 peroane decât în anul în care a debutat.
Vorbind de credibilitatea acestui ziar, am ajuns la concluzia că, datorită elementelor
multimedia, a diversității articolelor și a interacțiunii cu publicul, ac esta este unul dintre
puținele ziare din orașul Curtea de Argeș care a creeat pentru cititori săi sentimentul de
implicare, iar prin veridicitatea informațiilor i -a făcut pe aceștia să se informeze zilnic din
articolele acestei publicații on -line.

51
Concluzii

După ce m -am documentat pentru această temă de licență, atât pentru a obține
materialului necesar pentru primele capitole cât și pentru studiul de cercetare, am ajuns la
concluzia că deși pare un subiect neinteresant, presa online are mai mul te de oferit societății
decât celelalte forme de informare și anume : Televiziunea, radioul și presa tradițională.
În zilele noastre, ziarele tradiționale au tiraje din ce în ce mai scăzute,dar și numărul
cititorilor a scăzut cu mult față de anii trecuți. Î n schimb, în mediul online a crescut
semnificativ numărul cititorilor. Din cauza că în mediul online avem parte de mai multe
oportunități, de o diversitate de articole, o multitudine de imagini cât și videoclipuri ce atrag
cititorul și în plus posibilitate a de a ne exprima părerea față de veridicitatea articolelor, este
clar că noi, consumatorii de presă optăm pentru presa online. Prin faptul că publicațiile sunt
gratuite și că putem consulta diverse surse într -un timp scurt, mulți dintre noi alegem să nu
mai dăm banii pe ziarele clasice.
În prezent, majoritatea oamenilor, indiferent de vârsta pe care o au, folosesc zilnic
rețeaua de socializare Facebook, unde, publicațiile online distribuie articolele atât pe paginile
oficiale ale acestora cât și pe grupur i făcute special pentru astfel de publicații, acolo unde
oameni se pot înscrie gratuit. Foarte puține persoane mai citesc în prezent presa, aceștia sunt
oameni ce nu se pot obișnuii sa folosească Internetul.
Așadar, care e viitorul presi scrise? Oare pe v iitor vor dispărea ziarele tradiționale? La
aceste întrebări nu voi putea răspunde, pentru că asa cum bibliotecile virtuale nu au eliminat
cărtile tipărite, cu siguranță nici presa clasică nu va dispărea definitiv. Importanța presei
electronice față de cea a presei scrisă crește considerabil odată cu dezvoltarea rapidă a
Internetului. De la an la an, din ce în ce mai multe ziare clasice aleg să își creeze și site -uri pe
care să publice în format electronic articolele, acest lucru fiind făcut deoarece cei ma i mulți
oameni în acest moment sunt dependenți de internet.
Prin această lucrare am încercat să ofer o privire de ansamblu asupra mediului online,
a publicațiilor ce activează in acest mediu și a faptului că datorită rețelelor de socializare,
presa online se bucură de o creștere semnificativă cu privire la vizualizările și le vizitatorii din
online. Am încercat să conturez cu ajutorul studiului de caz monografia ziarului “Actualitatea
Argeșeană” plecând de la intrebarea „Cum poți crește o publicație online ca și credibilitate pe
piață în mai puțin de cinci ani?”, iar acum când concluzionez tot ce am documentat, am ajuns
la concluzia că, deși acest ziar online are aproape cinci ani de când activează, din 2014 până
în prezent acesta și -a creat credibilitate i n fața publicului său fiind citit lunar de cel putin
10.000 de persoane.

52
Din statistica numărului de cititori ai ziarului Actualitatea Argeșeană se poate
observa că presa online are un număr din ce în ce mai mare de cititori. Dar din faptul că acest
ziar are și o ediție tiparită ce se distribuie gratuit, tragem concluzia că, mai mulți aleg să
citească in mediul online și datorita gratuității acestuia aleg să nu mai cheltuiască o gramada
de bani pe presa tradițională. Abonamentul lunar la internet este mult mai ieftin decât
abonamentul la o publicație tipărită.
Despre internet pot spune că are un succes enorm în rândul societății și că fiind un izor
nelimitat de informații și îi ajută pe oameni să își alegă de unde să se informeze și să vadă
care publicație transmite cele mai adevărate știri. Publicațiile online acordă mai multă
importanță opiniei cititorilor, le oferă informațiile pe care aceștia și le doresc și
interacționează mult mai mult și mai ușoor prin comentariile cititorilor la articolele
jurnalistilor.
În concluzie, internetul este un mediu într -o continuă schimbare, a cest lucru ne face să
ne gândim dacă în permanență articolele din presa online vor fi gratuite. Expansiunea presei
online în mediul online nu ne face siguri de faptul că presa clasică va dispărea definitiv,
această informație fiind eronată. Ziarele online au un real succes în momentul de față, dar
acest lucru se poate schimba radical, deoarece la un moment dat credibilitatea publicațiilor se
poate schimba considerându -se că toate informațiile postate în acest mediu nu au credibilitate
în fața societății.

53
Bibliografie

1. Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media, Editura Polirom, București, 2009,
p. 43.
2. Richard Keebe, Presa scrisă, Polirom, Iași, 2009, p.56
3. Eager, Bill, Utilizare Internet , București, Teora, 1996, p 9;
4. Denis McQuail, Comunicarea, traducerea în română de Daniela Rusu, Editura
Institutul European, 1999, Iași, p.172
5. Petru Pânzaru, Mass -media în tranziție, Editura Fundația Rompres, 1996, p.2
6. Ion Chiciudean.;Valeriu Țoneș, Gestionarea crizelor de imagine, Editura
Comunicare.ro, Bucure ști.2010, p 68;
7. T. O’Sullivan et al., Key Concepts in Communication and Cultural Studies, London,
Routledge, 1994, p.173, citat de Aurelian Bondrea în Sociologia opiniei publice și a
mass -media, București, 1997, Editura Fundației „România de Mâine”, p.172
8. Claude -Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, traducerea în română
de Mihaela Gafițescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, p.18
9. Cristina Coman, Comunicarea de criză.Tehnici și strategii, Editura Polirom, Iasi,
2009, p75;
10. Tiberiu Făr caș, Colosul cu picioare de hârtie, Editura Eikon, Cluj -Napoca, 2010,
Editura Comunicare.ro, București, 2010, p 36;
11. Popa, Dorin, Mass media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 29
12. http://semeniucmarius.blogspot.com/p/servicii -internetreea ua-internet .html
13. http://ecomunitate.ro/upload/evacanta/386/activitatea_2_5/Internetul.docx
14. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
16. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
17. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
18. http://www.wall -street.ro
19. https://updoc.tips/download/free -pdf-ebook -internet -presa -online
20. https://updoc.tips/download/free -pdf-ebook -internet -presa -online
21. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
22. http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul -viitorului/
23. http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul -viitorul ui/
24. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
25. http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea -in-presa -on-line/

54
26. http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea -in-presa -on-line/
27. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
28. http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea -in-presa -on-line/
29. http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce -este-o-retea -de-socializare -retea.html
30. http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul -viitorului/
31. https://updoc.tips/download/free -pdf-ebook -internet -presa -online
32. http://semeniucmarius.blogspot.com/p/servicii -internetreeaua -internet.html

55
Anexe:

Anexa 1 Site-ul complet al ziarului Actualitatea Argeșeană

Anex a 2-Pagina oficială de facebook

56

Anexa 3- Știre autocar căzut în râpă

Anexa 4- Site-ul ziarului

57

Anexa 5- Rubrica IMOBILIARE

Anexa 6- Rubrica ADMINISTRAȚIE

58

Anexa 7- Rubrica POLITIC

Anexa 8- Rubrica VIDEO

59

Anexa 9-Rubrica C ULTURĂ

Anexa 10- Rubrica PUBLICITATE

60

Anexa 11- Rubrica CONTACT

Anexa 12- Pagina de facebook din altă perspectivă

61

Anexa 13- Ediție tipărită a ziarului