la tema : TRANZ IȚIA DE LA ”BANCA TRADIȚIONALĂ” LA ”BANCA VIRTUALĂ” ȘI IMPLICAȚIILE SALE Efectuată de studentul Frunză Mihail Facultății… [617495]
M O L D C O O P
UNIVERSITATEA COOPERATIST – COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA
Catedra Finanțe și Bănci
Se admite pentru susținere
Șef catedră Fuior Elena
„___” _____________ 201 6
TEZA DE LICENȚĂ
la tema : TRANZ IȚIA DE LA ”BANCA
TRADIȚIONALĂ” LA ”BANCA VIRTUALĂ” ȘI
IMPLICAȚIILE SALE
Efectuată de student: [anonimizat] 3FB-1241c ______________
/ semnătura /
Conducător științific
Zugrav Inga, conf. univ., dr . ____________ __
/N.P., titlu științific/ / semnătura /
Chișinău 201 6
2
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………… ..…………….. 3
Capitolul I. A ccepțiuni teoretic o-conceptuale privind banca și sistemul bancar
1.1. Originea băncii ca instituție financiară. Evoluția sistemului bancar în Republica Moldova ……..6
1.2. Stabilitatea sistemului bancar ca factor pro pulsor asupra creșterii economice ……………… ….14
1.3. Bancă Virtuală reprezintă un nivel ultimul de evoluție în tehnologizare………………………… 18
Capitolul II. Analiza , structura și dinamica sistemului bancar din Republica Moldova
2.1 Studiul indicatorilor de performanță în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova …..….27
2.2 Analiza economico -financiară a BC "EuroCreditBank" S.A…………………………… .…… ……31
2.3 Analiza operaținilor moderne implimentate în cadrul BC "EuroCreditBank" S.A…………… ……50
Capitolul III. Identificarea oportunităților funcționării „băncilor virtuale” în cadrul sistemului
bancar autohton
3.1. Perspectivele sistemului bancar autohton după aderarea la Uniunea Europea nă………………………..56
3.2. Efectele funcționării băncilor virtuale și viziunea sistemului bancar prin prisma noilor tehnologii
informaționale………………………………………………………………… …………… …………… …63
Concluzii și recomandări ………………………………………………………………………… …….71
Bibliografie …………………………………………………………………………………… …….…..75
Anexe ……………… ……………………………………………………………………………………77
3
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Instituțiile bancare dețin un rol important în cadrul sectorului financiar, în
buna funcționare a unităților economice și a economiei în ansamblu, astfel că de -a lungul timpului a
constituit o preocupare permanentă crearea unui sistem bancar funcțional, capabil să ofere o gamă largă
de produse și servicii, care să satisfacă exigențele tut uror potențialilor clienți, de la apariția primelor
manifestări bancare până în prezent.
Globalizarea piețelor, revoluția în tehnologia și tehnica comunicațiilor, concurența tot mai
acerbă între bănci privind produsele oferite au determinat pe plan mondial mutații fără precedent în
activitatea din acest domeniu. Relațiile directe, clasice dintre client și bancă sunt structural schimbate
atât la nivelul conținutului cât și al formei concrete de realizare. Accesul la informații sau diverse
servicii bancare pr in telefon, Internet, telebanking, vor schimba natura raporturilor dintre bancă și
clienții săi, iar dezvoltarea rețelelor de comunicații va elimina treptat ghișeul clasic. În fapt, asistăm la
înlocuirea băncilor cu ghișee numeroase, cu o armată de funcțio nari și un munte de dosare și hârtii, cu
băncile în întregime informatizate, accesibile pe rețea 24 de ore din 24, din orice colț al lumii, capabile
să furnizeze orice serviciu specializat în secunda următoare. În unele țări dezvoltate, “banca virtuală ” a
devenit o realitate.
Popularitatea și utilizarea în masă a produselor ce intră în componența Home -Banking -ului a
schimbat fundamental caracterul industriei bancare. Prin intermediul acestui instrument bancar oamenii
au devenit capabili să își aranjeze afacerile lor și resursele financiare, astfel încât aceștia rareori au
nevoie să interacționeze fizic cu subdiviziunile băncilor. Cea mai simplă definiție al conceptului de
Home -Banking este efectuarea operațiunilor și tranzacțiilor financiar e oriunde cu excepția unei
reprezentanțe bancare. În general home -banking se referă la efectuarea operațiunilor bancare prin
intermediul telefonului mobil sau al calculatorului.
Home -Banking -ul nu numai a adus o adevărată revoluție în procesul bancar pent ru oameni.
Acest concept a micșorat considerabil costurile băncii, de aceea la rândul său băncile au redus
dobânzile, comisioanele și au oferit mai multe stimulente pentru cei care doresc să efectueze tranzacții
bancare online. Home -Banking -ul pe termen lu ng a oferit atât băncilor, cât și consumatorilor avantaje
care sunt relevante și până în ziua de azi.
Scopul lucrării îl const ituie crearea unui sistem de analiză bancară bazat pe obținerea
performanțelor bancare ce vor fi influențate de apariția și funcți onarea băncilor virtuale în Republic a
Moldova. Scopul propus ne impune stabilirea obiectivelor cercetării :
4
aprofundarea conceptelor fun damentale referitoare la sistemul bancar, stabilitatea și siguranța
bancară;
identificarea și analiza principalilor indic atori de performanță financiară în sistemul bancar
autohton;
analiza principalilor indicatori de performanță financiară în cadrul unor instituții bancare;
aprofundarea analizei standardelor și practicilor europene în domeniul asigurării stabilității
sistem ului bancar și abordarea beneficiilor preluării și aplicării unor practici eficiente în
sistemul bancar autohton;
analiza sistemului bancar virtual internațional și aplicarea în sistemul bancar național;
stabilirea conținutului, a structurii și a metodelor de identificare, evaluare și control a riscurilor
bancare, în special a riscului de credit, de lichiditate, de piață și operațional,
analiza cerințelor organelor de supraveghere bancară, respectiv prevederile Acordurilor
Comitetului de la Basel;
determin area efectelor apariției băncilor virtuale în cadrul dezvoltării concurențiale a sistemului
bancar în Republica Moldova.
Obiect ul cercetării îl cuprinde sistemul bancar al Republicii Moldova, Banca Națională a
Moldovei și băncile comerciale din republică în baza exemplului BC "EuroCreditBank" S.A.
Structura și conținutul tezei . Considerăm oportun următoarea structur ă a tezei: introducere,
trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografi e și anexe.
În Introducere este specificată actualitatea temei, sunt determinate scopul și obiectivele
cercetării , obiectul, structura și conținutul lucrării, suportul metodologic și științific.
În capitolul I intitulat ”Accepțiuni teoretico -conceptuale privind banca și sistemul bancar ”
este reflectat ă originea și evol uția sistemul ui bancar, structura și stabilitatea funcționării acestuia,
totodată , este remarcată evoluția în tehnologizare și importanță băncii virtuale .
Capitolul II ”Analiza, structura și dinamica sistemului bancar din Republica Moldova ”
este centrat as upra studiului indicatorilor de performanță ce nme prezintă situați a actuală a sistemului
bancar din Republica Moldova . În acest capitol se prezintă și analiza economico -financiară a BC
"EuroCreditBank" S.A , cît și a naliza operaținilor moderne implimentate în cadrul acestei bănci .
În capitolul III “Identificarea oportunităților funcționării „băncilor virtuale” în cadrul
sistemului bancar autohton ”, sunt descrise perspectivele sistemului bancar autohton după aderarea la
Uniunea Europeană și rolul Acordului Basel în funcționarea sistemului bancar din republică. Totodată,
5
sunt evidențiate efectele funcționării băncilor virtuale și viziunea sistemului bancar prin prisma noilor
tehnologii informaționale .
Compartimentul Concluzii și recomandări conține concluziile propunerile efectuate drept
rezultat al cercetărilor, care reprezintă importante măsuri și direcții de consolidare și stabilizare a
sistemului bancar autohton în viziunea trecerii la băncile virtuale . Totodată, concluzia care se poate
trage în urma realizării studiului este că, activitatea ebanking crează, încă, probleme atât pentru bănci,
cât și pentru cei care reglementează această activitate. De aceea, este necesară continuarea muncii, atât
la nivel național, cât și la nivel internațional, î n vederea identificării și înlăturării barierelor care pot
împiedica desfășurarea activității e -banking. Chiar dacă în activitatea e -banking sunt riscuri, sunt, de
asemenea, oportunitiăți și importante beneficii potențiale pentru clienți, bănci și pentru c ei care
reglementează domeniul.
Drept suport metodologic și științific al cercetării, au servit lucrările ce fundamenteză
reglementarea și dezvoltarea activități bancare, printre care putem enumera lucrările savanților și
economiștilor naționali și internaționali: R.Levine, T.Mayer, O.Lavrușin, I.Balabanova, D.Moldovanu,
A.Caraganciu, G.Iliade, A.Berea, C.Krițescu, Ș.Dumitrescu, N.Dardac, C.Basno, T.Barbu, N.Hoanța
etc.
6
CAPITOLUL I. A CCEPȚIUNI TEORETIC O-CONCEPTUALE PRIVIND BANCA ȘI
SISTEMUL BANCAR
1.1.Originea băncii ca instituție financiară. Evoluția sistemului bancar în Republica Moldova
În trecut fiecare agent economic își desfășura activitatea sa bazându -se numai pe
capitalul propriu. În legătură cu faptul că mărimea capitalului necesar pentru desfășurarea
neîntreruptă a activității permanent oscilează, agenții economici nu puteau să folosească
efectiv capitalurile sale, deoarece era necesar permanent de menținut rezerve de capital în
afara rotației, pentru asigurarea oscilațiilor de mărire a necesităților în capital. Rezervele menționate nu
aduceau profit. Cu scopul de a mări eficiența acestor capitaluri, unii agenți eco n o m i c i , a u
încep u t s ă a c o r d e î m p r u m u tur i d i n c o n t u l r e z e r v e l o r f o r m a t e p e n t r u
asigurarea neîntrerupt ă a activității sale.
Odată cu apariția relațiilor economiei de piață și dezvoltarea acestora a început să se mărească
brusc cererea la mijloacele împrumutate. În legătură cu aceasta a crescut prețul acestor
împrumuturi și profitul de la acordarea acestor împrumuturi. Au apărut agenți
rentabilitatea activității cărora era mai mică decât rentabilitatea acordării împrumuturilor.
În legătură cu acest fapt s -au început procesele de returnare a capitalurilor din
diferite tipuri de activități în activitatea de ac ordare a împrumuturilor. Însă, folosirea
capitalului propriu de unii agenți economici pentru desfășurarea activității creditare
nu putea să satisfacă cerințelor economiei, pe de o parte, iar pe de altă pa r te , m a jor i tatea
a g e n ț i l o r e c o n o m i c i c o n t i n u a u s ă a c tivez e î n d i ferit e r a m u r i a l e econom iei,
având rezerve proprii de capital. În legătură cu aceast a, unii agenți economi ci a u î n c e p u t
s ă t r a n s m i t ă r e z e r v e l e p r o p r i i d e c a p i t a l a l t o r a g e n ț i e c o n o m i c i , c a r e s e
spe c i a l iza u î n a c ordar e a c r editelor. Transmiter e a s e î nfăpt u i a
î n c o n d i ț i i d e r a m b u r s a b i l i t a t e , s c a d e n ț ă ș i p l a t ă . Î n a ș a m o d , a u
a p ă r u t a g e n ț i e c o n o m i c i c a r e s e specializau în acordarea creditelor din surse
proprii și din contul surselor atrase.
Însă, maj o r i t a t e a c a p i tal u l u i c o n t i n u a s ă s e a f l e î n a f a r a instituțiilor
c r e d i t a r e , d e o a r e c e capitalurile erau invest ite în dif erite ramuri ale economiei .
Pentru atragerea acestor capitaluri, instituțiile creditare au început să acorde servicii de
transferare a mijloacelor atrase la dispoziția proprietarului aces tor mijloace. Acest
mod de achitare a plăților a devenit atrăgător pentru agenți economici, deoarece el
permite economisirea timpului și mijloacelor necesare pentru achitarea plăților.
7
Reeșind din aceasta, majoritatea capitalului care activa în diferite domenii ale economiei, a fost
atras de instituțiile creditare. Instituția creditară care atrag depozite transferabile se numește
bancă, iar cele ce atrag depozite netransferabile se numesc instituții financiare .
Majoritatea băncilor se organizează ca socie tăți pe acțiuni. Organul suprem
de conducere este Adunarea Generală a Acționarilor. Din componența acționarilor se alege
Consiliul Băncii, care concretizează strategia și politica băncii și asigură dirijarea zilnică a activității
băncii. Președintele bănci i este unul din membrii Consiliului Băncii. Consiliul Băncii
determină structura organizatorică și angajează numărul necesar de funcționari. Structura
organizatorică a băncii depinde de volumul și caracterul operațiilor pe care le
efect u e a z ă .
B a n c a î ș i f o rme a z ă o r g anu l i n ter n d e c o n t r o l , c a r e i n for m e a z ă
p e r i o d i c acționarii despre modul de dezvoltare a băncii. La sfârșitul anului se determină
profitul primit în decursul anului și direcțiile de repartizare a acestuia. Mărimea profitului destinată
pentru divide nde se reparti zează între acționari în dependență de cot ele ace stora
în capitalul băncii. Desfășurându -și activitatea, banca intră în relații contractuale
cu mai mulți agenți economici și cu alte bănci. Banca este responsabilă pentru
îndeplinirea obligațiunilor sale contractuale cu capitalul său propriu, care este
format din cotele acționarilor și alte fonduri formate din profitul băncii. Cu scopul de a
atrage un număr m a x i m d e c l i e n ț i , b ă n c i l e p e r m a n e n t s e a f l ă î n c ă u t a r e a
n o i l o r f o r m e d e d e s e r v i r e a clienților. Cu scopul de micșorare a riscurilor, băncile tind spre
diversificarea operațiunilor sale active.
O bancă, ca orice altă întreprindere este o afacere, i ar orice afacere trebuie să genereze profit,
pentru a susține propria sa dezvoltare și crește re, dar în același timp, să atingă o poziție financiară
puternică și sigură. Principală activitate a băncii este „să cumpere și să vândă”, aceasta fiind esența ei
pentru a realiza profit. O bancă cumpără bani, prin atragerea depozitelor clienților, și îi v inde, prin
oferirea creditelor. Ceea ce s -a cumpărat de bancă reprezintă pasivul ei, ceea ce s -a vândut reprezintă,
activul ei.
Stabilitatea sistemului bancar este un obiectiv integrat politicii de stabilizare macroeconomicã,
ca urmare, sistemul bancar este unul din cele mai reglementate domenii. Are un anumit specific și are
nevoie, deci, de un tratament special fatã de alte secto are ale economiei, de și se bazeazã tot pe
mecanismele pietei.
8
Sistemul bancar este organizat având în centru banca de emisiune. Odatã cu monopolizarea
dreptului de a emite bancnote, Banca Centralã s -a detasat de celelalte bãnci din sistem și din concuren ța
lor s-a transformat, treptat, într -o institutie de supraveghere, control si sustinere a sistemului bancar în
ansamblul sãu. Altfel spus, banca centralã este în prezent bancher al celorlalte bãnci sau bancã a
bãncilor. Aceastã pozitie s -a impus si prin ac ceptarea tacitã a unei pozitii de relativã subordonare de
cãtre celelalte bãnci.
Sarcina principalã a bãncii de emisiune o reprezintã influentarea comportamentului celorlalte
bãnci în conexiune cu obiectivele politicii economice atât prin utilizarea unor instrumente specifice cât
si prin mãsuri de control selectiv al creditelor. Prin aceste instrumente banca centralã supravegheazã
lichiditatea economiei si actioneazã ca un creditor în ultimã instantã pentru celelalte verigi ale
sistemului bancar. La toate acestea mai putem adãuga si calitatea ei de bancher si casier al statului.
Sistemul bancar este un ansamblu coerent de instituții bancare, ce funcționează într -o țară,
răspunzînd necesităților unei etape de dezvoltare social -economică, după cum defînește a utoarea
autohtonă C. Grigoriță [ 21, pag.15].
Însă, savanții români C. Krițescu și E. Dobrescu definesc sistemul bancar ca fiind un ansamblu
al operațiunilor și tranzacțiilor active și pa sive efectuate de aparatul bancar. Termenul de “aparat
bancar” în lucr area autorilor prevede “ansamblul diverselor categorii de bănci cu capital autohton sau
privat, precum și combinații mixte ale acestora, ce își desfășoară activitatea pe teritoriul unei țări”. [24,
pag.2 9].
Potrivit savanților români C. Basno și N. Dardac totalitatea băncilor care funcționează într -o
economie formează sistemul bancar, care cuprinde următoarele: banca centrală; băncile comerciale sau
de depozit: societățile comerciale, băncile și instituțiile de credit specializate [ 13, pag.112].
În general, sistemul bancar dintr -o țară cuprinde:
cadrul instituțional – format din banca centrală (cu rol de coordonare și supraveghere), bănci
comerciale și alte instituții financiare asimilate acestora;
cadrul juridic – format din ansamblul reglementărilor care g uvernează activitatea bancară.
În evoluția sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare și sectorizare .
Specializarea (din punct de vedere al persoanelor economice) reprezintă limitarea producției la
anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restrînse de produse. În acest context,
specializarea bancară poate fi privită ca fiind orientarea activității diferitelor bănci doar spre anumite
servicii, operațiuni, produse bancare.
9
Noțiunea de sectorizare poate fi definită, ca fiind un tip aparte de specializare ce constă în
orientarea activității bancare spre anumite domenii de activitate economică (sectoare ale economiei
naționale).
Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea
disponibilităților monetare a le economiei și orientarea lor spre desfasurarea unor activități economice
eficiente. Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe piață prin
intermediul creditelor, a operațiunilor de scont și a altor operațiuni pe p iața financiară, băncile
îndeplinesc rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora.
În exercitarea acestei diversități de operații, acționează în numele lor, pe contul lor propriu,
depunătorii și împrumutătorii neavînd nici o legatură de drept între ei. Ne referim la faptul că banca
gestionează depozitele și mijloacele de plată din econom ie.
În vederea realizării obiectivelor finale, Banca Centrală urmarește stabilirea valorii interne și
externe a monedei naționale, concomitent cu punerea la dispoziția economiei naționale a cantității
optime de monedă, necesară creșterii economice. Sistem ul bancar, transformînd resursele pe care
mediul economici le pune la dispozitie, se constituie subsistem al macrosistemului economico -social.
Sistemul bancar se afla într -o continuă interacțiune cu mediul economic, din care preia “intrări”
sub diferite fo rme (resurse umane, resurse financiare, informații) pe care le prelucrează în vederea
obținerii “ieșirilor” (produse și servicii bancare, informații financiar -bancare). Altfel spus, sistemul
bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor d eschise (deci și sistemului bancar) este
faptul că își regleaza activitatea prin conexiune inversă (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.
Conceptele moderne privind dezvoltarea economică consideră ca un rezultat necesar al evoluției
societății, obț inerea de economii ale agenților economici sau persoanelor fizice, reprezentînd venituri
neconsumate în perioada curentă și destinate unei utilizări viitoare. În cadrul acestor concepte
investițiile , reprezentînd achiziția de instalații și echipament, stru cturi, mașini și inventar, destinate
dezvoltării producției, reprezîntă o altă realitate a economiei și expansiunei ei ce afectează pe agenții
economici. Acești, agenți economici, iși gasesc resursele necesare, fie prin propriile economii, fie
recurgînd la credite ce sunt acordate prin bănci.
Locul și rolul băncilor în economie sunt determinate și de creația monetară factor specific al
funcționării băncilor în economie. S -au afirmat esențial ca instituții monetare, ca intermediari
monetari, a căror caracter istică esenățială este posibilitatea de a pune în circulație creanțe asupra lor
însăși care sporesc masa mijloacelor de plată, volumul circulației monetare.
10
Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor nemateriale în
monedă. Emisiunea de bancnote, funcție inițială deschisă tuturor băncilor și restrînsă ulterior numai la
banca de emisiune, reprez intă forma principală a creației monetare și cadrul primordial prin care are loc
expansiunea masei monetare.
În cadrul sistemului bancar s -au inclus în timp și intermediari nemonetari a căror funcții
principale sunt: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen lung sau scurt , direct către
beneficiari (pentru investiții, comert exterior ipoteca, consum) sau prin angajar ea de capitaluri pentru
recreditare. Multiplicarea centrelor de emisiune a creat condiții de încălcare a normelor de emisiune și
încarcarea canalelor de circulație cu bancnote smise, cu sau fără justificație economică.
Astfel ca, în momente istorice diferi te, toate țările dezvoltate au trebuit să delimiteze funcțiile
băncii de emisiune, acestea concentrîndu -se la o singura bancă, banca centrală. Același lucru sa
petrecut și în SUA , unde, deși există 12 bănci federale de emisiune, acestea acționează cu un t ot unitar
sub egida unei autorități monetare.
Specializarea băncilor a fost o tendință ce sa manifestat în șirul băncilor timp de o întrega
epocă. La începutul afirmării tendințelor de specializare, acestea erau adesea declarative,
propagandistice, fără a obliga la execlusivitate sau interziceri. Criza economică din anii 1929 –1933,
care a bîntuit în toate țările dezvoltate, dar a facut ravagii în SUA prin crahul banesc de proporții (36 de
bănci fiind declarate în stare de faliment) a impus o reglamentare s everă a regimului bancar, care să
acționeze în scopul protejării deponenților. Astfel ca, statutul băncii a trebuit bine conturat, instituindu –
se un regim limitativ de control asupra instituțiilor de credit ce primesc depuneri și asupra modului de
folosire a acestor resurse în procesul de creditare.
Băncile specializate au o misiune de interes public. Principalele lor orientări sunt: leasing -ul,
factoring -ul, acordarea și garantarea de credite pe termen mijlociu și lung pentru întreprinderi,
creditarea mărf urilor cu plata în rate,garantarea locuințelor cu garanții ipotecare, gestiunea mijloacelor
de plată, în special prin cărți de credit etc.
În considerarea structurii sistemului bancar trebiue să avem în vedere că în componentele
naționale se afirmă și trăs aturi generale dar și particularități ale alcătuirii verigilor componente.
Astfel în SUA în mod firesc se considera în componența sistemului bancar instituțiile aflate în
postura de furnizori importanți de resurse, cum ar fi companiile de asigurări, instit uțiile de constituire și
administrare a fondurilor de pensii , fondurile comune de creanță etc.
Dimpotriva, în alte țari, în Franța de exemplu, instituțiile de credit importante: Casa de
Depuneri și Consemnatiuni, Poșta, deținatoare a conturilor de depuner i poștale, sunt atașate Tezaurului
11
și nu sunt cuprinse în sistemul bancar. Cum însa Tezaurul este el însași considerat partener în sistemul
de credit al economiei, putem aprecia ca nu este decît o interpretare formală ce ține de subordonarea
ierarhică a pa rticipanților.
Unele bănci acționează ca intermediari în anumite ramuri sau domenii de activitate, desfasurînd
activități de mobilizare a resurselor, cît și de distribuire a creditelor în sfera lor specifică, în cadrul unui
echilibru relativ între operațiu nile active și pasive proprii.
O mare parte din bănci sunt însa unități profilate unilaterale, fie primordial pentru mobilizarea
de resurse , fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce -i sunt puse la dispoziție.
În acest cadru, băncile joac a rolul de intermediar. Astfel băncile își exercită rolul lor de
intermediar nu numai între agenți în afăra sistemului bancar, ci au un rol major în reciclarea și
valorificarea capitalului, în mobilizarea de resurse și distribuirea de credite. În acest pro ces se afirmă și
se detașează că principalele funcții ale băncii cele doua laturi ale intermedierii: mobilizarea resurselor;
distribuirea creditelor .
Legatura directă cu mii și milioane de agenți economici, titulari de cont, în legatură cu
constituirea și utilizarea depozitelor, conferă băncilor o alta principală funcție în economia modernă,
cea de centru de efectuare a plaților între titulari de cont, și prin aceasta băncile determina și
controleaza fluxurile circulației monetare scripturale.
În îndeplinirea funcțiilor lor băncile îndeplinesc anumite operațiuni specifice conșiderate și
reunite dupa sensul lor în pasive și active.
Constituirea sistemului bancar modern în Republica Moldova a parcurs mai multe etape de
dezvoltare, urmărind scopul de a servi relațiile economice ale epocii respective. Etapele dezvoltării
sistemului bancar au fost determinate de relațiile general economice ale Moldovei cu țări le vecine și de
specificul statului din care Moldova făcea parte într -o anumită perioadă istorică .
În anul 1871, se înființează o instituție bancară pe acțiuni, cu denumirea de Bancă Comercială
Chișinău. Aceast ă bancă privat ă a fost fondată de moșierii aut ohtoni I.V. Cristi, frații Leonard, E.L.
Rișcani -Derojînschi, boierul Sinadino și influentul bancher din Odesa F.P. Rodoconachi. De asemenea,
un rol important în această perioadă l -a jucat Banca Obstească a orașului Chișinău, înființată cu un
capital de 3 8, 2 mii de ruble, dintre care 15 mii ruble au fost varsate de primărie.
Această bancă primea depozite spre funcționare și acorda credite pe polițe și pe gajuri de valori,
mărfuri, obiecte de valoare, imobile etc. Una din particularitățile deosebite ale a cestei bănci era
sprijinirea comerțului. Dobînda la credite practicată de banca era de 7 -8% anual și se consideră destul
de avantajoasă pentru clienți.
12
Pe lîngă băncile menționate anterior, în Basarabia au funcționat în acea perioadă două sucursale
de băn ci rusești cu caracter ipotecar, ce erau destinate pentru creditarea agriculturii: Banca Țarănească
și Banca Agrară de Stat a Nobilimii. În perioada anilor 1875 -1877 s -a deschis la Chișinau Banca
Comercială a Chișinăului cu sucursala la Histria, care , avî nd o activitate destul de slabă, a fost
preluată de către Banca de Stat din Odesa în anul 1881. În anul 1901 a fost înființată o bancă a orașului
Cetatea Albă, iar în anul 1911, după modelul Băncii Obștești din Chișinău, a fost creată o bancă în
orașul Tig hina.
După 1905 marile bănci ale Rusiei de atunci au deschis sucursale în cele mai mari orașe ale
Basarabiei. Banca Rusă pentru Comerțul Exterior a deschis sucursale în Chișinău, Cetatea Albă și
Bălți; Banca Ruso -Asiatică a deschis o sucursala la Chișinău; Banca Înternațională la Chișinău; Banca
Siberiană de Comerț la Cetatea Albă; Banca Rusă de Comerț și Industrie a deschis agenții la Tighina,
Ismail și Bălți; Banca de Scont din Odesa la Chișinău; Creditul Mutual din Moscova în Chișinău trei
sucursale și î ncă trei în suburbii.
Pe lîngă toate aceste instituții mari particulare, se mai găseau în diferite capitale de județe ale
Basarabiei instituții de credit reciproc, dintre care una în orașul Bălți, trei în Tighina, două în Orhei, iar
în Soroca și Ismail -doar cîte una. Toate aces te mari bănci și instituții de credit ale Basarabiei de atunci,
dețineau la începutul anului 1918 un activ de 574,17 mln. lei și un pasiv de 559, 75 mln. Pentru
gestionarea activului și pasivului, capitalul tuturor acestor instituții de credit constituia 1 4,72 mln. lei.
Această sumă ce reprezenta întregul capital a instituțiilor de credit din Basarabia era relativ
considerabilă în acea perioadă, dacă luăm în considerare extrema “ieftinătate” din această provincie,
față de alte mari gubernii rusești. Cu toa te acestea, mulți comercianți, cultivatori etc înainte de război
se aflau în criza fînanciară, care îi punea în imposibilitatea de a contribui la o nouă productivitate în
economie.
Una dintre cele mai mari bănci autohtone ce a activat pe parcursul a 20 de ani a fost Banca
Basarabiei fiind înființată în iunie anul 1920 la Chișinău. Banca Basarabiei prin intermediul celor 22
de sucursale și agenții din toată țară acorda împrumuturi industriașilor, comercianților, țarănilor. Banca
avea sucursale, agenții și în unele centre industriale ale României cu care Basarabia avea relații
comerciale stabile: București, Galați, Cernăuți, Constanța, Cîmpulung etc. Însă activitatea acestei bănci
prospere a fost sistată în iunie 1940, odată cu anexarea Basarabiei la Rusia.
Schimbarea forțată a regimului politic capitalist cu cel socialist a condus la naționalizarea
băncilor particulare și crearea unui mecanism unic, centralizat de gestionare a resurselor fînanciare
preluate de stat. În decursul anilor 1944 -1991 sistemul monet ar și cel bancar al RSSM era parte
13
componentă a sistemului bancar și cel monetar al URSS. Acest sistem se caracteriza prin acomodarea
la regimul sovietic administrativ de comandă în scopul deservirii necesităților bancare ale economiei.
Dezastrul economic de la începutul anilor 1990 a condus la deteriorarea sistemului bancar
monetar și a fînanțelor publice, a dezechilibrat total comerțul exterior. În această perioadă, atît în
Republică Moldova, cît și în alte republici sovietice, are loc adaptarea băncilor și a altor instituții de
credit la noile principii de activitate comercială.
În RM din 1991 este format sistemul bancar din două nivele. Nivelul
superior – B.N.M., iar cel inferior 19 bănci comerciale și 4 sucursale a băncilor străine (1
ianuarie 2002). Î n prezent 1 1 bănci comerciale, iar Banca Națională a Moldovei
îndeplinește funcția de bancă centrală de emisie, asigură reglarea și supravegherea
băncilor comerciale, deasemenea elaborează politica monetar -creditară și cea valutară a statului.
Funcțiile d e bază ale B.N.M. sunt: det e r m ina r ea p o l i t i c i i m o net a r-cred i t a r e ;
asigură reglare a masei m onetare și, în special, a num erarului; det e r m ină
p o l i tic a v a l u t a r ă a s t atulu i , p r e cum ș i e f e c tue a z ă c o n t r o l u l v a l u tar asupra
persoanelor juridice cărora li s -a dat dreptul de a efectua asemenea operațiuni;
eliberarea licențelor băncilor com erciale și controlul asupra activi tății
lor;stabilește re zervele m inime ale băncilor comerci ale; sta b i l eșt e r ata
dob â n z i i ;asigură dirijare a cu rezerve le valu tare ale st atului; asi g u r ă
c o n t rolu l v alutar.
Nivelul inferior îl formează băncile comerciale, ce asigură decontările prin virament și cele
de casă ale persoanelor juridice și fizice și acordă un spectru larg de servicii
ba n c a r e d e c a r a c ter u n ive r sal. M a r e a m a joritat e a u f o r m a t A s oci a ț i a
B ă n c i l o r d i n Moldova. Multe din ele au pe teritoriul Republicii Moldova filiale și reprezentanțe.
Toate au legături de corespondent între ele, precum și cu bănci din țările dezvoltate:
S.U.A., Germania, Austria, Israel, Turcia, precum și cu țările C.S.I. D e l a 1 i u l i e 1 9 9 5 ,
l u n a r , s e p u b l i c ă d a t e r e f e r i t o r l a r e z u l t a t e l e a c t i v i t ă ț i i băncilor comerciale,
ce asigură agenț ilor economici de a primi informația despre starea financiară a băncilor
comerciale, care îi deservesc și gradul de risc la care sunt supuși aceștea colaborând
cu banca dată.
În permanență Consiliul de Administrație a B.N.M. revede capitalul normativ total.
A ș a d a r , d i n 1 9 9 1 s -a u î n t r e p r i n s o s e r i e d e m ă s u r i d e î n t ă r i r e a s i s t e m u l u i
bancar. Băncilor le rămâne să efectueze restructurizarea activelor și pasivelor, să
14
se elibereze de operațiunile neeficiente și neprofitabile, să perfecționeze gestiunea riscuri lor și
lichidității, să ridice nivelul de pregătire a cadrelor cu scopul implicării lor cât mai activ și rezultativ în
toate funcțiile bancare pe piețele financiare internaționale și mondiale.
1.2. Stabilitatea sistemului bancar ca factor propulsor asupra creșterii economice
Stabilitatea și siguranța sistemului bancar reprezintă o importanță majoră pentru protejarea
intereselor deponenților și pentru asigurarea continuității intermedierii activității fînanciare și a prestării
serviciilor bancare sigure age nților din diverse ramuri ale economiei naționale. Măsurile întreprinse în
vederea realizării și menținerii stabilității sistemului bancar, de asemenea, contribuie la crearea
premiselor necesare pentru atragerea învestițiilor în sistemul bancar și acumular ea mijloacelor bănești
temporar libere, fapt ce favorizează dezvoltarea economică a țării.
Problemele asigurării stabilității sistemului bancar, de care sunt preocupați atît deponenții, cît și
autoritățile statale, organismele fînanciare internaționale, s unt abordate în lucrările științifice ale
specialiștilor din instituțiile naționale și internaționale și abordate în diverse strategii de dezvoltare a
sistemului fînanciar, implimentate pe plan național și internațional. Autoritățile multor state acordă, î n
ultimii ani, o atenție deosebită cu privire la asigurarea stabilității și siguranței sectorului fînanciar,
înclusiv al celui bancar, fapt confirmat prin numărul crescînd al rapoartelor cu privire la stabilitatea
fînanciară, publicate de către instituțiil e fînanciare internaționale și băncile centrale.
Existența unui sistem bancar stabil, capabil să acorde agenților economici servicii moderne, să
protejeze interesele debitorilor și creditorilor băncilor este unul din factorii principali necesari pentru
dezvoltarea ramurilor de bază ale economiei Republicii Moldova. Anii 1990 au fost marcați de
schimbări importante în sistemul bancar, cele mai relevante fiind:
1. creșterea concurenței din partea instituțiilor fînanciare creditare non -bancare (companii de
asigur are, de investiții, fondul de pensii);
2. diversificarea metodelor non -bancare de atragere a mijloacelor bănești (emisiunea valorilor
mobiliare);
3. utilizarea activă a unor noi tipuri de hîrtii de valoare (obligațiuni de stat, cambia fînanciară
ale unor întreprinderi);
4. apariția elementelor de concurență din partea instituțiilor non -bancare străine (“Micro –
Entreprise Credit”, Consiliul Mondial al Uniunilor de Creditare).
Constituirea și consolidarea sistemului bancar din Republica Moldova a parcurs mai mul te
etape de dezvoltare, și anume: Privatizarea băncilor; reînnoirea și perfecționarea bazei legislative;
15
schimbarea conjuncturii pieții; dezvoltarea și diversificarea rețelei bancare; evoluția serviciilor bancare
și consolidarea stabilității fînanciare a b ăncilor; aderarea Republicii Moldova la diverse organisme
fînanciare internaționale.
Etapele evoluției au fost determinate în mare măsură de condițiile economice interne și de
relațiile economice ale Moldovei cu țările vecine, precum și cu partenerii săi c omerciali. Sistemul
bancar al RM este structurat în două niveluri, și anume:
Banca Națională a Moldovei (BNM) – banca centrală a țării, persoana juridică
subordonată Parlamentului Republicii Moldova. Prin instrucțiunile BNM sunt stabilite standardele de
funcționare a sistemului bancar, care corespund normativelor prevăzute de convenția de la Basel.
Printre acestea putem enumera: suficiența capitalului; evaluarea riscului de creditare și reducerea
pierderilor în procesul de creditare; monotorizarea procesului de utilizare a creditelor “mari”, adică a
celor ce depășesc 10% din capitalul normativ al băncii; monitorizarea lichidității sistemului bancar;
limitarea creditelor “legate”.
Bancile Comerciale . În Republica Moldova activează 1 1 bănci comerciale, dintre c are
una bancă-fiică (româna – BCR – Chișinău), două bănci – cu 100% capital străin (“Eximbank”,
“Comerțbank”), și patru bănci cu o pondere esențială a capitalului străin (“Victoriabank”,
“Mobiasbancă”, EuroCreditBank”, “Energbank”).
Comparativ cu băncile, instituțiile fînanciare non -bancare din Moldova sunt mai puțin
dezvoltate. Însă, unele dintre acestea, totuși, înregistrează un ritm intens de dezvoltare – uniunile de
creditare și companiile de asigurare.
După criza fînanciară din anul 1998, sistemul ban car din Moldova a fost impus să se adapteze
noilor condiții. Politica, ce presupunea asigurarea stabilității fînanciare a sectorului bancar din punctul
de vedere al securității statului, a inclus următoarele direcții: realizarea măsurilor anticriză, ale c ăror
obiective principale au fost susținerea lichidității sistemului bancar, restabilirea rolului acestuia în
procesul de creditare a sectorului real al economiei, perfecțioanarea sistemului de supraveghere
bancară și aducerea lui în concordanță cu acordul de la Basel, restabilirea încrederii populației față de
sectorul bancar; restructurarea și mobilizarea sistemului bancar în scopul depistării băncilor
“problematice” și lichidarea băncilor neviabile pe calea inițierii procedurii de faliment, stimularea
proceselor de fuziune și absorbție a instituțiilor fînanciare creditare; recapitalizarea scopul căreia ar fi
constat în restabilirea funcției de bază a sistemului bancar – cea de intermediar fînanciar.
Cadrul juridic al pieții bancare este asigurat prin Lege a cu privire la Banca Națională a
Moldovei, Legea cu privire la instituțiile financiare. Există și alte documente legislative care au drept
16
scop consolidarea rolului BNM în procesul de elaborare și implementare a politicii monetare și
valutare, precum și î n ceea ce ține de asigurarea durabilității sistemului fînanciar.
BNM îndeplînește funcția de bancă centrală, care autorizează, supraveghează și reglementează
activitatea instituțiilor fînanciare, reglează funcțioanarea sistemului bancar, dar care nu se an gajează în
activitatea bancară comercială. Grație asistenței tehnice acordate de FMI și de agenția SUA pentru
dezvoltare, BNM depune un efort permanent pentru a aduce în concordanță sistemul bancar național
cu standardele internaționale. Banca Națională a Republicii Moldova răspunde de politica monetară și
cea valutară. Statutul său definește ca principal obiectiv al BNM: "asigurarea stabilității monedei
interne în vederea menținerii stabilității prețurilor". În fiecare an Guvernul stabilește o rată obiect ivă a
inflației, în acord cu FMI.
Sistemul fînanciar -bancar care are ca obiect instrumentele și tehnicile de plată, reprezintă un
domeniu de pregnanță importantă în desfășurarea operațiunilor economice și fînanciare în economia de
piață. Aceste operațiuni economice se efectuează cu ajutorul capitalului băncii, instrumentul cu care
banca își desfășoară activitatea, în același timp fiind ca o garanție a băncii pentru deponenții săi. Toate
aceste trasături ale capitalului au făcut ca resursele băncii, baza fo rte a băncii, să fie un obiect cu cea
mai mare importanță în studiul activității bancare, să i se acorde o importanță primordială.
În tările dezvoltate, ultimii 10 -15 ani au reprezentat o etapă de ample transformări în domeniul
bancar care au solicitat ac țiuni ample de organizare și reorganizare a resurselor băncii. Un asemenea
proces continuă cu efervescență, promovat fiind de cerințele creșterii eficienții activității bancare.
Extinderea relațiilor bancare cu țările din Uniunea Europeană și toate stradu ințele sistemului
bancar de a ne alinia și integra cît mai repede în spațiul economic European necesită cu prioritate
cunoașterea normelor bancare care în principal țin de resursele băncii, de mărimea lor și de
administrare.
Este evident că pentru Republi ca Moldova aceste norme, tehnici și tehnologii noi au cu
necesitate o eminență pregnantă, fie ca elemente componente ale reformei sistemului fînanciar bancar
de la noi de către forurile internaționale monetare și bancare sau pur și simplu că o aliniere la normele
și tehnicile utilizate în țările dezvoltate din Europa și chiar pe plan mondial.
Și totuși, datorită ajutorului pe care îl primește Republica Moldova de la țările înalt dezvoltate,
țara noastră are multe șanse de a fi o țară prosperă. Dacă ne uită m în trecut, observam o creștere și o
dezvoltare a sistemului bancar național. Această dezvoltare se datorează organismelor internaționale,
care prin marea lor putere fînanțează și în RM anumite proiecte non -guvernamentale, mai ales cele
bancare pentru atr agerea clienților noi și păstrarea celor vechi prin noi propuneri și oferte. Economia
17
de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea disponibilităților monetare
ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități economice eficiente.
Prin activitatea de colectare de resurse fînanciare, concomitent cu plasarea lor pe piață prin
intermediul creditelor, a operațiunilor de scont și a altor operațiuni pe piața fînanciară, băncile
îndeplinesc rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora.În exercitarea
acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor propriu, depunătorii și
împrumutătorii neavînd nici o legătură de drept între ei. Ne referim la faptul că bă ncile gestionează
depozitele și mijloacele de plată din economie. Astfel, colectînd depozitele, băncile au
responsabilitatea gestionării eficiente a acestora cu maxim de randament, în beneficiul propriu și al
depunătorilor.
În vederea realizării obiectivelor fînale, Banca Centrală urmărește stabilirea valorii interne și
externe a monedei naționale, concomitent cu punerea la dispoziția economiei naționale a cantității
optime de monedă, necesară creșterii economice. Sistemul ba ncar, transformînd resursele pe care
mediul economic le pune la dispoziție, se constituie sub sistem al macrosistemului economico -social.
O creștere economică ar putea avea loc în următoarele condiții:
Plasarea unui accent sporit asupra cheltuielilor ce f avorizează creșterea economică în
investiții publice și servicii economice; pe termen mediu cheltuielile mai mari orientate
spre creștere economică vor necesita un acces îmbunătățit la finanțarea externă prin
dezvoltarea unui plan satisfăcător în vederea s oluționării ratelor la plățile externe;
Lărgirea bazei fiscale prin simplificarea structurii impozitelor, reducerea scutirilor de la
impozite și ameliorarea administrării impozitelor și a mecanismelor de aplicare;
Minimizarea riscului în raport cu stabilit atea macroeconomică prin plasarea accentului
primar al politicilor monetare asupra inflațiilor și prin acordarea posibilității de ajustare
a ratei de schimb reale la echilibru.
O problemă gravă a economiei naționale rămîne necorespunderea investițiilor rea le cu nivelul
ce ar asigura modernizarea pe scară largă a economiei Republicii Moldova. La rîndul ei, această
problemă rezultă din dezvoltarea insuficientă a sistemului bancar național și dezvoltarea imatură a
pieței de valori. Cu cît efectele sistemului b ancar sunt pozitive, cu atît și impactul asupra creșterii
economice va avea o importanță mai bună.
18
1.3. Bancă Virtuală reprezintă un nivel ultimul de evoluție în tehnologizare
Ca o consecință fireasca a eforturilor băncilor de a atrage clienții, de a -și menține și imbunătăți
cota de piață și de a face fața concurenței, este banca virtuală – o bancă a viitorului. Acest model este
rezultatul noilor tehnologii informatice, care determină reconsiderări majore în ceea ce privește
managementul strategiilor com erciale, managementul activelor și pasivelor bancare, dar și strategiile de
marketing.
Activitatea electronică, cunoscută și sub denumirea de „e -banking”, reprezintă o parte
componentă a comerțului electronic, care cuprinde toate tipurile de tranzacții des fășurate prin
intermediul rețelelor electronice. În urmă cu câțiva ani, activitatea de e -banking era reprezentată de
operațiuni de tip phone banking și remote banking. În prezent, sfera noțiunii de e -banking s -a extins,
utilizându -se termeni ca internet ba nking și mobile banking pentru a desemna noi modalități prin care
clienții stabilesc raporturi bilaterale cu băncile fără a fi prezenți fizic în clădirile acestora. Serviciile
bancare prin Internet (Internet Banking, Web Banking) sunt din ce în ce mai folo site, în special, pentru
ca pot avea loc în condiții de siguranța sporită și pot oferi gama completă de servicii bancare.
Așa cum scrie Li dia Georgescu -Goloșoiu în cartea ,,Business of banking”, e -banking reprezintă,
practic, un fel de ,,umbrelă” care acop eră întregul proces prin care un client poate să realizeze tranzacții
bancare pe o cale electronică, fără a fi nevoie să viziteze banca. E -banking -ul este definit de Comitetul
de Supraveghere Bancară ca fiind activitatea de distribuire a serviciilor și pro duselor bancare detailiste
de valori diferite, prin intermediul canalelor electronice. Aceste produse și servicii bancare pot include:
atragerea depozitelor bancare, acordarea împrumuturilor, managementul contabil, acordarea de
consultanță financiară, prec um și furnizarea altor servicii și produse de plată electronică, cum ar fi
moneda electronică. Conceptul de bancă virtuală a fost definit în literatura de specialitate ca fiind
“banca în care contactul poate fi făcut printr -o varietate de canale, dar menți nând aceeași interfață și
accesând aceleași servicii”.
Termenul ,,on -line” a devenit popular la sfârșitul anilor ’80 și s -a referit la utilizarea unui
calculator pentru a accesa sistemul bancar folosind o linie telefonică. Serviciile on -line a început a f i
utilizate în New York, în 1981, când patru dintre cele mai importante bănci americane (Citibank, Chase
Manhattan, Chemical și Manifactured Hanover). Serviciile bancare la distanță (Remote Banking),
realizate pe cale electronică (e -banking), au început să se dezvolte începând cu anul 1995, an în care
banca americană Prezidențial Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet. La
jumătatea anului 2004, peste 17% dintre americani utilizau serviciile bancare electronice (e -bancă). În
19
prezen t, serviciile bancare electronice sunt folosite, în special, de europeni: 48 de milioane de europeni,
față de 21 de milioane de americani și, respectiv 20 de milioane de japonezi.
Serviciile e -banking utilizează computerul și tehnologiile electronice ca su port pentru efectuarea
de plăți și alte trasferuri de documente. Prin utilizarea serviciului „Personal Computer Banking” nu mai
este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a -ți ridica extrasele de cont, pentru a efectua plăți și
pentru a verifica dacă d ebitorii și -au onorat obligațiile. Toate aceastea se pot efectua de la birou, prin
intermediul computerului. În plus, serviciul „Personal Computer Banking” este disponibil 24 de ore din
24, 7 zile pe săptămână.
În comparație cu canalele tradiționale prin care se oferă servicii bancare prin intermediul
sucursalelor, e -banking -ul utilizează Internetul pentru a distribui clienților lor servicii bancare
tradiționale, cum ar fi: deschidrea de conturi, transferul de fonduri și plățile electronice de facturi. E –
banking -ul este distribuit clienților prin Internet și prin paginile web utilizând Hypertext Markup
Language (HTML). În vederea utilizării serviciilor e -banking, clienții au nevoie de acces la Internet și
de un program care să permită navigarea pe Internet (web browser software).
În general, serviciile bancare electronice, se pot clasifica în două categorii:
– furnizarea de informații
– efectuarea de transferuri de fonduri și de plăți.
a) Informațiile bancare furnizate electronic de bancă sunt informații cu privire la contul bancar
și informații financiar -bancare generale, cum ar fi cele referitoare la cursul de schimb valutar,
dobânzile sau comisioanele curente, rețeaua de ATM -uri, cele de utilitate generală. Informațiile cu
privire la cont se referă la: val oarea soldului contului curent, istoricul tranzacțiilor efectuate în și din
cont, situația extraselor de cont. Tot în categoria informațiilor bancare furnizate electronic se pot
încadra și mesajele SMS trimise de bancă deținătorului de cont de card, la mom entul efectuării unei
tranzacții cu cardul.
b) Transferurile de fonduri din cont pot fi transferuri intrabancare (contul receptor e în aceeași
bancă cu contul emițător) sau interbancare. Plățile ordonate se pot efectua către un cont intrabancar
(între cli enții băncii), către o alta bancă sau către trezorerii, în moneda țării sau în altă monedă. Se
poate ordona vânzarea sau cumpărarea de valută. O companie poate ordona plata salariilor către
angajații săi, pornind de la un cont de salarii al companiei, cătr e o listă prestabilită de conturi de
salariați (care pot fi și conturi de card). Se pot face plăți de facturi și de reîncărcare a cartelelor
telefonice.
20
Fiecare bancă devenită e -bancă oferă unele dintre aceste servicii sau chiar pe toate, grupate pe
pache te de servicii adecvate unor anumite canale de acces. Pentru a avea acces la toate aceste servicii,
un deținător de cont, persoană fizică sau companie, trebuie să se înregistreze la e -banca la care deține
contul. Ca urmare a aprobării înregistrării, sistem ul bancar informatizat al băncii (SBI) îl înregistrează
în lista celor care au drept de acces și îi furnizează o metodă de identificare, care va fi folosită de
solicitant în momentul apelării serviciului.
În general, identificarea se face prin nume și paro lă, dar pot fi și alte metode, cum ar fi alocarea
unui PNB (Personal Banking Number; util atunci când accesul la servicii se face prin mai multe canale
de acces, la alegere), împreuna cu un PIN, cuplarea la calculatorul de acces la Internet a unui cititor de
carduri cu cip de identificare sau 10 furnizarea unui mic dispozitiv de securitate, care generează un cod
recunoscut de server -ul băncii, cod care e citit din dispozitiv și introdus de solicitant.Solicitantul va
plăti aceste servicii printr -un abonament lunar, în care intră diverse servicii de furnizare de informații la
care se pot adăuga comisioane pentru unele servicii, cum ar fi plățile.
Ca un element inalienabil al procesului de asimilare a standardelor internaționale, sectorul
bancar autohton a fost marcat de necesitatea creării cadrului de reglementare a plăților prin mijloace
electronice. Companiile autohtone din sfera IT au continuat să pună la punct necesarul de programe
privind efectuarea tranzacțiilor electronice, contribuind la introducerea el ementelor de internet –
banking; au creat sisteme de protecție în domeniul dat, inclusiv pentru cardurile de credit.
Implementarea acestor inovații a decurs însă cu mult mai mult succes în afara granițelor Republicii
Moldova, întrucât elaborarea cadrului nor mativ și legislativ național nu ținea pasul cu ritmul evoluției
tehnologiilor informaționale în acest domeniu.
Perfecționarea acestui cadru de reglementare a culminat în anul 2005, o dată cu adoptarea prin
hotărâre de Guvern a Regulamentului cu privire la cardurile bancare și a Regulamentului adoptat de
Banca Națională privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanță în aprilie, 2006.
În anul 2006, sistemul de plăți interbancare din Moldova a fost marcat de finalizarea procesului
de implementa re a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) de generație nouă, care a fost dat
în exploatare la 21 aprilie 2006. SAPI este compus din sistemul de decontare pe baza brută în timp real
(sistemul DBTR) și sistemul de compensare cu decontare pe ba za netă (sistemul CDN). Sistemul
DBTR este destinat procesării și decontării plăților urgente și de mare valoare, iar sistemul CDN este
destinat prelucrării plăților de mică valoare.
Începând cu darea sa în exploatare, participanții la SAPI erau Banca Nați onală a Moldovei, 15
bănci autorizate și Centrul de casă și decontări din orașul Tiraspol, iar din 1 martie 2007 participant la
21
SAPI a devenit și Trezoreria Centrală din cadrul Ministerului Finanțelor. SAPI a fost conceput, astfel
încât să respecte practic ile și standardele internaționale și să corespundă obiectivelor de siguranță și
eficiență stabilite de către Banca Națională a Moldovei.
Băncile comerciale din Republica Moldova prestează online servicii de culegere, autorizare și
transmitere pentru execu tare în formă electronică a dispozițiilor de plată și a dispozițiilor de plată
trezoriale învaluta natională, a cererilor de cumpărare, vînzare și convertire a valutelor straine, a
cererilor de eliberare a numerarului, recepție de către client de la bancă în formă electronică a
extrasului din cont în lei și în valută străină, a documentelor de creditare și debitare a contului in lei,
cursului de schimb valutar, altor informații despre produsele bancare și condiții de prestare. Băncile
prestează acest servic iu prin intermediul sistemului Client -Bancă (Internet -banking, dotBank, ECB –
OnLine etc.)
După funcționalitate și riscurile implicate, sistemele de deservire bancară la distanță sunt
divizate în informaționale (utilizate în scopul obținerii de informații pr ivind starea contului bancar și a
operațiunilor realizate și se caracterizează prin riscuri potențiale de nivel jos) și tranzacționale (utilizate
în scopul efectuării de plăți în numele și din ordinul deținătorului și se caracterizează prin riscuri
potenți ale de nivel înalt).
După tipul aplicației utilizate de deținător și al mijlocului de comunicație sistemele de deservire
bancară la distanță vor fi clasificate de bancă în felul următor:
a) pc -banking;
b) internet -banking;
c) mobile -banking;
d) phone -banki ng;
e) ATM -banking.
Sistemele de deservire bancară la distanță tip pc -banking se bazează pe o aplicație program a
băncii instalată la stațiile de lucru la sediul deținătorului și pot utiliza în calitate de mijloc de
comunicare atât rețele private cât și re țeaua Internet. Sistemele de deservire bancară la distanță de tip
internet -banking utilizează tehnologia Internet (www – World Wide Web). Sistemele de deservire
bancară la distanță tip mobile -banking presupun utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA –
Personal Digital Assistant etc.) și a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicații.
Sistemele de deservire bancară la distanță tip phone -banking se bazează pe metoda vocală de
transmitere a informației prin intermediul operatorului deser virii telefonice (Call Center) sau prin
autoservire utilizând telefonul cu culegere prin taste (Touch Tone Telephone) și a mijloacelor telefoniei
22
computerizate (cum sunt de ex. tehnologiile IVR (Interactiv Voice Response), Speech to Text, Text to
Speech). Sistemele de deservire bancară la distanță tip ATM -banking se bazează pe o aplicație program
instalată la ghișeul automat al băncii (ATM – Automated Teller Machine).
Cerințele privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanță Sistemul de deser vire
bancară la distanță va fi pus la dispoziția clientului numai în baza unei cereri scrise și a unui contract
încheiat. Contractul încheiat între bancă și deținător se va conforma Regulamentului privind utilizarea
sistemelor de deservire bancară la dista nță. Acest contract prevede obligațiile și responsabilitățile
părților semnatare, inclusiv cele ce se referă la recunoașterea puterii juridice a tranzacțiilor electronice
transmise/primite, dacă autenticitatea acestora este demonstrată.
Banca este obligat ă să asigure confidențialitatea datelor privind deținătorul sistemului de
deservire bancară la distanță și a tranzacțiilor efectuate prin intermediul acestuia, în conformitate cu
prevederile legislației în vigoare aferente secretului comercial. Banca va lu a toate măsurile necesare
pentru prevenirea riscurilor ce pot apărea în utilizarea frauduloasă a sistemului său de deservire bancară
la distanță. Banca este responsabilă:
a) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a tranzacțiilor efectuate pri n
intermediul sistemului de deservire bancară la distanță, chiar dacă acestea au fost inițiate prin utilizarea
mijloacelor care nu se află sub controlul băncii, cu condiția să se facă dovada că tranzacția a fost
inițiată în conformitate cu prevederile cont ractuale;
b) pentru tranzacțiile inițiate după momentul notificării băncii de către deținător a pierderii
controlului asupra sistemului de deservire bancară la distanță (de ex. funcționării defectuoase,
cunoașterii parolelor sau a altei informații sensibil e de către persoane neautorizate etc.);
c) pentru pierderile suportate de către deținător ca rezultat al unei fraude comise de către o
persoană sau grup de persoane terțe prin exploatarea unei vulnerabilități a sistemului, cu condiția că
deținătorul a respectat toate prevederile contractuale de utilizare a sistemului.
Banca va furniza periodic deținătorului sau la cererea expresă a acestuia
informații referitoare la tranzacțiile efectuate prin intermediul sistemului de deservire bancară la
distanță sau informații privind situația contului bancar al deținătorului. Aceste informații trebuie
prezentate în scris, pe suport hârtie și/sau prin mijloace electronice și vor include cel puțin următoarele:
a) numărul de referință al tranzacției;
b) data și timpul când a fost realizată tranzacția;
c) valoarea t ranzacției (suma transferată, retrasă);
d) valoarea oricăror rate, taxe și comisioane aplicate pentru anumite tipuri de operațiuni;
23
e) soldul inițial și curent (pe perioadă) al contului bancar.
Deținătorul sistemului de deservire bancară la distanță are ur mătoarele obligații:
a) să utilizeze sistemul de deservire bancară la distanță în conformitate cu prevederile
contractuale;
b) să păstreze în bune condiții sistemul de deservire bancară la distanță și să ia măsuri
rezonabile de protejare a elementelor de s ecuritate;
c) să înștiințeze banca imediat ce constată modificarea neautorizată a soldului contului său
bancar; orice eroare apărută în urma gestionării de către bancă a contului bancar; elementele ce creează
suspiciuni cu privire la posibilitatea cunoaște rii informației de autentificare a deținătorului de către
persoane neautorizate; disfuncționalități ale sistemului de deservire bancară la distanță sau dacă
parolele de acces primite sunt incorecte; să asigure confidențialitatea elementelor de autentificar e (de
ex. chei, parole etc.); să manifeste o atitudine responsabilă privind asigurarea siguranței și securității
sistemului de deservire bancară la distanță.
Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în prezent 177 mii de moldoveni folosesc internet
bank ing-ul sau efectuarea serviciilor bancare la distanță. Piața internet -banking -ului din Moldova crește
cu 30% anual, arată un studiu realizat de compania „Deeplace”, cel mai mare furnizor și elaborator de
soft bancar din țară. Deservirea bancară la distanță cuprinde cel mult 1% din numărul potențial al
beneficiarilor din republică, care este de 1 milioane persoane. 80% dintre băncile moldovenești
folosesc sistemele informaționale bancă -client (schimbul de documente financiare sub formă de fișiere
cifrate, cu semnături electronice), 56% – internet -banking (destinat deservirii complete a plăților –
decontărilor și deservirii informaționale a persoanelor fizice și juridice) și 38% – telefon -client
(deservirea conturilor prin telefon).
În ceea ce privește sectorul afacerilor, doar 10% din cele 40 mii de persoane juridice active
aplică sistemul de deservire bancară. Analiștii spun că această piață rămâne în urmă față de tendințele
internaționale, pentru că spectrul de produse bancare, elaborate special pentru aceste sisteme, este
îngust, chiar dacă acestea dețin toată infrastructura necesară. Bancherii susțin că oamenii nu cunosc
avantajele internet banking -ului și că aceste servicii vor deveni mai populare după creșterea numărului
utilizatorilor de internet. Există o rezervă, un domeniu care nu este utilizat la justa lui valoare. Cauzele
pot fi: insuficiența de informație/publicitate pentru promovarea acestor servicii, necesitatea deținerii
calculatorului și a accesului la internet pentru utilizarea Internet -banking -ului și practic lipsa serviciilor
din categoria mobile -banking, care ar putea mări esențial numărul beneficiarilor de astfel de servicii.
24
Până în prezent, nu toate băncile din republică dispun de elementele serviciului dat, chiar dacă
aceasta ar putea contr ibui la creșterea rapidă a cifrei de afaceri a băncii, fără a suporta cheltuieli
suplimentare pentru deschiderea de noi sucursale. Astăzi, întreprinderile au posibilitatea de a utiliza de
la distanță sistemul de e -banking Bank Client/Client Bank. Acesta es te instalat într -unul din
computerele de birou și folosit pentru obținerea de informații bancare și efectuarea plăților. Ce -i drept,
acest lucru este posibil numai în timpul programului de lucru al băncilor autohtone.
Dacă managerul unei companiei se află , spre exemplu, în SUA, el este nevoit să se trezească cu
noaptea -n cap, pe la ora 3, pentru a asigura efectuarea imediată a plăților prin intermediul sistemului
bancar din Republica Moldova. Pentru persoanele fizice, cea mai simplă metodă de a achita dife rite
servicii (în principal, prestate de companiile private), evitând îngroșarea cozilor la ghișeele din
sucursalele băncilor, este utilizarea terminalelor de plată. Cu toate acestea, nu orice terminal este
echipat corespunzător pentru achitarea tuturor ti purilor de servicii.
Pentru realizarea plăților pe internet, băncile din țară care oferă astfel de servicii impun
procurarea unui card de client special al unei bănci anumite. La noi, singurul segment bine dezvoltat al
plăților electronice este cel al tra nsferurilor bancare internaționale. În ultimii ani, doar concurența
acerbă între diferitele sisteme implicate în astfel de transferuri a favorizat scăderea costului pentru acest
serviciu, în același timp crescând disponibilitatea lui pe teritoriul țării.
Specialiștii IT din sectorul privat sunt de părere că mecanismul de prevenire a spălării banilor,
care la ora actuală funcționează eficient în sistemul bancar, poate fi folosit și pentru alte proiecte din
sectorul bancar. Pentru a îmbunătăți situația în ace st domeniu, 29 de companii autohtone din domeniul
IT, membre ale Asociației Naționale, au decis să creeze o companie publică unică, care să furnizeze
servicii privind elaborarea produselor software pentru utilizatorii finali.
Până în prezent, companiile I T de pe piața internă au găsit deja soluții care să permită
desfășurarea oricăror operațiuni bancare și servicii electronice, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână,
folosind pentru identificare IDNO -ul utilizatorului. O opțiune pentru desfășurarea acestui tip de
operațiuni poate fi folosirea terminalelor speciale automatizate (iqOffice), racordate la o conexiune
securizată. Un astfel de terminal (un fel de birou mobil al băncii) se poate găsi chiar și la sute de
kilometri de sediul principal al băncii. Term inalele sunt dotate cu sisteme de identificare a persoanei:
fie conform unui document, codului fiscal sau codului de bare, fie conform indicatorilor biometrici (de
exemplu, amprentele digitale), și au un scaner special pentru documente.
Ele oferă posibili tatea de a efectua plata pentru întreținere și diferite alte plăți, inclusiv
transferurile, precum și a primi indemnizații și transferuri, a beneficia de credite expres, a efectua
25
schimburi valutare, a achita cecuri de călătorie American Express, a rezerva bilete de avion, a imprima
documente ce confirmă plata, inclusiv în formă securizată. Terminalele sunt dotate și cu servicii simple
de telefonie – pentru a cere direct sfatul operat orilor poligloți , precum și cu camere video și foto. În
procesul de identi ficare, în caz că fotografia și înfățișarea utilizatorului concret nu coincid, decizia
finală rămâne de partea operatorului.
Cu toate acestea, potrivit unor experți, chiar și aceste terminale sunt deja o poveste veche –
există tehnologii mult mai avansate și soluții mult mai interesante, iar Republica Moldova are șansa de
a sări peste acest pas, pentru a accede direct la un nivel superior. La momentul actual, costul
operațiunilor bancare în Republica Moldova, comparativ cu alte țări, este exagerat de mare, cu toate că
în acest domeniu există un potențial uriaș. De exemplu, transferul de bani în țară folosind cardul Visa
este taxat cu o sumă enormă, deși în acest scop poate fi folosit sistemul național.
În prezent, operatorii sistemului transnațional al așa -numitei „monede electronice” (atunci când
banii electronici sunt convertiți în monedă reală și viceversa, pentru achiziționarea de produse și
servicii on -line, comisionul este de 2 -3%) încă nu cooperează oficial cu operatorii din Republica
Moldova. Deocamd ată, reprezentanții Republicii Moldova nu au reușit să încheie un acord de
colaborare cu compania PayPal, sistemul PayPal funcționează astăzi în peste 150 de țări ale lumii,
furnizând servicii de mediere la efectuarea plăților cu carduri de credit și factu ri care îi permit clientului
să păstreze anonimatul datelor financiare în fața magazinelor și serviciilor on -line. Pe termen scurt,
compania PayPal planifică să se lanseze pe piața rusească, fapt pentru care poartă tratative simultane cu
mai mulți operator i de telefonie mobilă.
Pentru piața din Republica Moldova, în calitate de alternativă, se intenționează a propune un
sistem național de monedă electronică MoldMoney. Sistemul este rodul muncii unei întreprinderi
moldo -germane și a fost elaborat pe baza leg islației europene în vigoare.
Este o banca a viitorului, ea fiind consecinta fireasca a eforturilor bancilor de a atrage clientele,
de a-si mentine si imbunatati cota de piata si de a face fata concurentei. Acest model este rezultatul
noilor tehnologii in formatice, care determina reconsiderari majore in ceea ce priveste managementul
strategiilor comerciale, managementul activelor si pasivelor bancare, dar si strategiile de marketing
Unul din inconvenientele băncilor fără sucursală este , evident, lipsa contactului direct. Clientul
nu poate să întâlnească în persoană un consilier, să ceară lămuriri sau să facă o reclamație. Însă, pentru
persoanele care nu se simt confortabil să folosească Internetul cu siguranță că o bancă tradițională es te
de preferat.
26
Pentru omul modern însă, adaptat tehnologic și care nu are o oră de pierdut în trafic pentru a
rezolva o problemă minoră, serviciile unei bănci virtuale o să îl mulțumească pe deplin. Desigur, lipsa
ghișeelor automate face ca tranzacțiile s ă se poată efectua numai prin carduri bancare sau pe Internet,
ceea ce nu convine tuturor persoanelor.
Băncile virtuale au service à la clientèle disponibil între orele normale de lucru, iar acest
serviciu nu este localizat în India sau în Insulele Maldiv e, ci chiar în Montréal sau în orașul Québec.
Unele bănci virtuale au creat chiar un site Internet dedicat exclusiv clienților, unde aceștia pot consulta
principalele caracteristici ale împrumutului sau pot face modificări asupra acestuia.
Un avantaj deloc de neglijat al împrumuturilor acordate de băncile virtuale este faptul că ele
oferă direct dobânda “negociată”, adică redusă. Nu mai este nevoie de a parlamenta cu consilierul în
sucursală, pentru a obține “cea mai bună dobândă”. Acest fapt are și alte conse cințe, mai puțin
evidente. Prin lege și tradiție, o bancă clasică oferă pentru împrumuturile ipotecare mai întâi o dobândă
fără reducere, numită dobânda afișată. De exemplu, astăzi, dobânda afișată de bănci pentru un termen
ipotecar de 5 ani este de 5,14%. Pentru a obține o dobândă mai mică, clientul trebuie să negocieze cu
banca. Să presupunem că, după lupte grele, puteți ajunge la o dobândă între 3,4 și 3,7%. Adresându -vă
unei bănci virtuale, veți primi o ofertă de 3,4 – 3,7% direct, făr ă a mai avea nimic de negociat.
Deoarece o bancă virtuală folosește doar dobândă cu reducere, clientul este avantajat în
momentul în care ar dori să întrerupă ipoteca înainte de sfârșitul termenului. Penalitățile la băncile
virtuale sunt calculate având c a referință dobânda deja redusă (de pildă, 3,4%), spre deosebire de ce se
întâmplă la o bancă “clasică”, unde la calculul pena lităților se folosește dobânda afi șată (adică, în
exemplu nostru, 5,14%). Așa dar, și în acest caz, sunteți câștigători dacă fa ceți apel la o bancă virtuală.
O altă situație avantajoasă în cazul în care alegeți să lucrați cu o bancă virtuală se prezintă în
momentul în care ați ales un împrumut cu dobândă variabilă convertibilă. Să zicem că ați început cu o
dobândă variabilă, dar r emarcați că tendința pieței este spre creșterea dobânzilor. Decideți atunci să o
stabiliți la un procent fix, ca să nu mai aveți stres. Convertirea se face la dobânda fixă oferită de
instituție în momentul schimbării, adică la o dobândă cu reducere, deoare ce este singura existentă la
băncile virtuale. Pentru băncile tradiționale, în schimb, dacă nu este specificat expres în contractul de
ipotecă, veți obține teoretic dobânda fixă afișată, fără reducere.
27
CAPITOLUL II. ANALIZA, STRUCTURA ȘI DINAMICA SISTEMULUI BANCAR DIN
REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Studiul indicatorilor de performanță în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova
Economia mondială continuă să se recupereze, însă cu ritmuri din ce în ce mai mici, ca urmare a
intensificării și propagării crizei datoriilor suverane în rândul economiilor dezvoltate, ceea ce are
impact asupra evoluției piețelor financiare internaționale și determină deteriorarea rapidă a indicatorilor
din economiile dezvoltate. Riscurile principale care ar putea schimba semn ificativ evoluția economiei
mondiale în viitorul apropiat țin de problemele cu care se confruntă finanțele publice și sistemele
bancare din economiile dezvoltate, de insuficiență a politicilor pentru redresarea consecințelor crizei
economice și de volatili tatea piețelor de mărfuri.
Anul 2014 va intra pentru totdeauna în istoria bancară a Republicii Moldova: în noiembrie, 3
bănci ( Banca de Economii – BEM, Banca Socială – BS și Unibank – UB) care reprezintă peste o treime
din întregul sistem bancar al țării, au ajuns în prag de faliment, iar BNM a instituit un regim de
administrare specială asupra acestora. este important de menționat că la originea acestei crize nu au stat
factori externi sau de ordin macroeconomic: în perioada 2013 -2014, economia moldoveneas că a
crescut cu 9,2% și, respectiv, cu 4,6%, iar situația la restul băncilor nu s -a schimbat esențial, iar la unii
indicatori chiar s -a îmbunătățit1.
Faptul că criza de la cele 3 bănci nu a avut origini sau repercusiuni sistemice este relevată de
faptul că, începând cu a doua jumătate a anului 2014, nivelul de capitalizare a sistemului bancar cu
excepția BEM, BS și UB, măsurat prin indicele suficienței capitalului ponderat la risc2, a început să
crească, respectiv informatia o vedem în figura ce urmează:
Figura 2.1. Suficiența capitalului ponderat la risc (min. 16%), %
Sursa: Centrul Analitic independent expert -Grup în parteneriat cu Friedrich -ebert -stiftung
1 http://crjm.org/wp -content/uploads/2015/07/Raport_de_Stare_a_Tarii_2015.pdf
2 Raportul dintre Capitalul Normativ total al băncii și volumul activelor expuse la risc.
28
În acest context putem menționa, că calitatea portofoliului de credite, măsurată prin ponderea
creditelor neperformante în total credite, s -a îmbunătățit cum se reflectă și în figura de mai jos .
Figura 2.2. Ponderea creditelor neperformante în total credite, %
Sursa: Centrul Analitic independent expert -Grup în parteneriat cu Friedrich -ebert -stiftung
Mai curând, situația critică de la cele 3 bănci a fost cauzată de o serie de fraude care au avut
drept scop final decapitalizarea băncilor prin acordarea de credite în proporții deosebit de mari, cu
implicarea unor firme off -shore, firme locale, bănci stră ine și, cel mai probabil, cu sprijinul unor
reprezentanți din instituțiile de stat. În esență, ingineriile financiare care au adus BEM, BS și UB în
prag de faliment au constat în majorarea artificială a indicilor de lichiditate prin intermediul depunerilor
interbancare și mascarea creditelor neperformante, prin cesionarea acestora unor companii off -shore.
Scopul final a fost de a majora artificial capacitățile de creditare ale celor 3 bănci și a emite
unele unor volume imense de credite unui grup de compan ii afiliate. Astfel, în urma unui efort
concertat din partea acționarilor, beneficiarilor de credite, unor companii off -shore și a unor bănci din
Rusia și Lituania, volumul de credite acordate de BEM, BS și UB la finalul anului 2014 a constituit
circa 13,4 miliarde lei (~950 milioane USD ). Această cifră coroborează creditele de urgență acordate
de BNM celor 3 bănci pentru a evita intrarea acestora în incapacitate de plată (~ 10 -15 miliarde lei).
Prin hotărârile Comitetului Executiv nr.62, nr. 63 și nr. 64 ale BN M din 16.10.2015 au fost
retrase licențele de desfășurare a activităților financiare a BC Băncii de Economii S.A., BC „BANCA
SOCIALĂ” S.A., respectiv B.C. „UNIBANK” S.A. și inițiate procesele de lichidare silită a acestora.
Astfel, în prezent în Rep ublica Moldova după analogia altor țări ca SUA, Marea Britanie,
Germania, Austria este creat un sistem bancar de două niveluri. Primul nivel îl constituie Banca
Națională a Moldovei (reorganizată din Filiala din RSSM a Băncii de stat a URSS). Ea este insti tuția
guvernamentală, care asigură funcionarea și supravegherea sistemului bancar la nivel național, prin
29
puterile și responsabilitățile dobândite din momentul înființării sale. Banca Centrală se află în fruntea
aparatului bancar, cu rol de supraveghere și organizare a relațiilor monetar -financiare ale statului atât
pe plan intern , cât și în relațiile cu alte sisteme monetare.
N i v e l u l d o i e s t e f o r m a t d i n b ă n c i l e c o m e r c i a l e c a r e sun t o r g a nizate c u
s t a t u t d e s o c i e t ăți p e actiu ni. In scopul acordarii autorizatiei, BNM stabileste cerinte
unice pentru băncile care vor s ă activeze pe teritoriul republicii. Actual mente în Republica Moldova
sunt 1 1 banci comerciale:
1. Banca Comercială „COMERȚBANK” S.A.
2. Banca Comercială „VICTORIABANK” S.A.
3. Banca comercială „ MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A.
4. Banca Comercială „Moldindconbank” S.A.
5. Banca Comercială „EuroCreditBank” S.A.
6. „Banca de Finanțe și Comerț” S.A.
7. Banca Comercială „ENERGBANK” S.A.
8. Banca Comercială „ProCredit Bank” S.A.
9. Banca Comercială Română Chișinău S.A.
10. Banca Comercială „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A.
11. Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” S.A.
Pe parcursul anului 2015, sectorul bancar (cu excepția BC „BANCA SOCIALĂ” S.A., Banca
de Economii S.A. și BC ”UNIBANK” SA.) a înregistrat următoarele tendințe:
Activele totale au constituit 69,095.6 mil. lei, majorîndu -se comparativ cu finele anului
precedent cu 9,117.0 mil. lei (15.2 la sută).
La situația din 31.12.2015, capitalul de gradul I a constituit 8,996.4 mil. lei și pe parcursul
anului 2015 a înregistrat o creștere de 1,385.6 mil. lei (18.2 la sută). Creșterea capitalului de gradul I a
fost determinată de obținerea profitului pe parcursul anului în mărime de 1,442.7 mil. lei și micșorarea
mărimei calculate, dar ne rezervate a reducerilor pentru pierderi la active și angajamente condiționale cu
51.7 mil. lei. Concomitent, a avut loc majorarea imobilizărilor necorporale nete cu 20.8 mil. lei.
Tоtodată, s -au majorat acțiunile ordinare cu 2.4 mil. lei și surplusul de c apital cu 53.9 mil. lei. De
asemenea, pe parcursul anului 2015 au fost distribuite dividende de către trei bănci, în sumă totală de
159.1 mil. lei. La situația din 31.12.2015, toate băncile au raportat capitalul de gradul I corespunzător
capitalului minim necesar (norma ≥ 200 mil. lei).
30
Media suficienței capitalului ponderat la risc a constituit 26.2 la sută, în creștere cu 4.5 p.p.
comparativ cu finele anului precedent.
Cota investițiilor străine în capitalul băncilor la 31.12.2015 a constituit 82.9 la su tă, fiind practic
la același nivel cu finele anului precedent.
Portofoliul de credite brut la 31.12.2015 a constituit 38,187.6 mil. lei, majorîndu -se pe parcursul
anului 2015 cu 1,568.2 mil. lei (4.3 la sută).
Soldul creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în valoare absolută s -a
micșorat cu 719.0 mil. lei (23.4 la sută), constituind 3,794.4 mil. lei, iar ponderea creditelor
neperformante în totalul creditelor a crescut cu 1.5 p.p. față de finele anului precedent, constituind 9.9
la sută la 31.12.2015. Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total s -a majorat cu
3.4 p.p. și a înregistrat 15.1 la sută la 31.12.2015.
Volumul total al creditelor noi acordate pe parcursul anului 2015 s -a diminuat cu 51.5 la sută
față d e perioada similară a anului precedent și a totalizat 25,424.3 mil. lei. Concomitent, volumul total
al depozitelor noi atrase la termen a constituit 44,838.9 mil. lei sau cu 13.2 la sută mai mult.
La 31.12.2015, profitul aferent exercițiului a însumat 1,44 2.7 mil. lei. Comparativ cu perioada
similară a anului precedent, profitul s -a majorat cu 511.8 mil. lei (55.0 la sută) din contul majorării
veniturilor din dobînzi cu 1,340.3 mil lei (32.5 la sută) și a veniturilor neaferente dobînzilor cu 944.4
mil. le i (58.9 la sută).
Rentabilitatea activelor și rentabilitatea capitalului la 31.12.2015 au constituit 2.1 la sută și
respectiv 12.8 la sută, fiind în creștere comparativ cu 31.12.2014 cu 0.5 și 3.4 p.p. respectiv.
Valoarea indicatorului lichidității pe term en lung (principiul I al lichidității) (active cu termenul
de rambursare mai mare de doi ani/resurse financiare cu termenul potențial de retragere mai mare de
doi ani) a constituit 0.7, fiind în diminuare cu 0.1 p.p. comparativ cu 31.12.2014.
Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidității) (active lichide, exprimate în numerar,
depozite la BNM, valori mobiliare lichide, credite interbancare nete cu termenul de pînă la o lună / total
active × 100%) s -a majorat cu 8.6 p.p., constituind 41.5 la sută.
Soldul depozitelor, conform rapoartelor prudențiale la 31.12.2015, a sporit pe parcursul anului
2015 cu 20.0 la sută pînă la 50,201.5 mil. lei, ca urmare a creșterii depozitelor persoanelor fizice cu
22.9 la sută pînă la 35,017.5 mil. lei, depozitelo r persoanelor juridice cu 14.6 la sută pînă la 15,021.1
mil. lei. Concomitent, soldul depozitelor băncilor s -a diminuat cu 35.3 la sută pînă la 162.9 mil. lei.
31
2.2. Analiza economico -financiară a BC "EuroCreditBank" S.A.
Banca comercială BC “EuroCreditB ank” S.A. este o instituție financiară cu capital străin și de
stat. BC "EuroCreditBank" S. A. a fost fondata in septembrie 1992. Acționarii băncii sunt un grup de
investitori străini din Grecia, Insulele Virgine, Panama și Liberia (74,86% din acțiunile c u drept de
vot) și de asemenea un grup de persoane juridice și fizice din Republica Moldova.
In iulie 2002 , Banca a anuntat a 4 -a emisiune deschisa de actiuni in suma de 56,5 milioane lei
($4,15 milioane). Pentru prima data in istoria sistemului bancar mol dovenesc, actiunile unei banci
comerciale private au fost expuse spre vanzare publicului. Dupa rezultatele acestei emisiuni, numarul
actionarilor s -a marit cu pana la 46 membri. In august 2003 BC "EuroCreditBank" S. A. obtine de la
Banca Nationalaa Moldove i licenta de tip "B", care ii permite sa efectueze operatiuni cu valuta straina.
De asemenea Banca ofera un nou serviciu de transfer bancar international, Anelik. In octombrie 2003
BC "EuroCreditBank" deschide o noua reprezentantala Aeroport. Totodata, Ban ca reia activitatea cu
sistemul international de transferuri Western Union. In decembrie 2003 Banca reinnoieste sistemul de
transmitere a informatiei financiare prin sistemul international SWIFT. BC "EuroCreditBank" S.A. –
este prima banca din Moldova care a inceput sa utilizeze reteaua tehnologica SWIFTNet.
In ianuarie 2004 , Banca a anuntat efectuarea celei de a 5 -a emisiuni, care ii va permite Bancii
sa-si majoreze capitalul normativ pana la 100 milioane lei. Din martie 2004 orice posesor al cardurilor
bancare poate gratis, fara perceperea comisioanelor, sa retraga numerar in orice bancomat al bancilor
comerciale situate pe teritoriul Republicii Moldova. Din iunie 2004 BC "EuroCreditBank" S.A.
propune un nou tip de transfer b ancar international, Travelex Money Transfer. Banca a devenit sponsor
principal al echipei noastre olimpice la jocurile olimpice de la Atena. Din decembrie 2004 Banca
propune un nou tip de transfer bancar international – "Contact".
In martie 2005 Consiliul de Administratie al Bancii a aprobat decizia privind creditarea
persoanelor fizice – Retail (credit de consum: tehnica de uz casnic, foi turistice, etc.). Din aprilie 2005
BC "EuroCreditBank" S.A. lanseaza un produs inovativ pe piata financiara din RM – MasterCard
Virtual pentru cumparaturi in mediu virtual.
Din iunie 2005 BC "EuroCreditBank" S. A. ofera clientilor posibilitatea de a primi si expedia
mijloace banesti prin intermediul Sistemului de transferuri banesti rapide UNIStream. S -a deschis
filiala B C "EuroCre ditBank" S.A. in orasul Ungheni . S-a deschis CSV a BC "EuroCreditBank" S.A. in
sectorul Riscani in incinta centrului comercial "Domus".
In iulie 2005 in revista "Profit" (nr. 6 (120) iunie 2005) a fost publica reitingul bazat pe analiza
activita tii bancilor din Republica Moldova in primul trimestru al anului 2005 conform căruia BC
32
"EuroCreditBank" S.A. este lider in grupul bancilor "mici" dupa gradul de garantie. De asemenea, in
sistemul bancar Banca se claseaza pe locul I dupa gradul de sporire a bazei de depozite, locul II – dupa
gradul de sporire a activelor lichide si locul III – dupa gradul de sporire a activelor. S -a deschis CSV a
BC "EuroCreditBank" S.A. in centrul capitalei in incinta cinematografului "Patria".
In august 2005 s-a deschis CSV a BC "EuroCreditBank" S.A. in sectorul Rascani. In octombrie
2005 s-a deschis CSV a BC "EuroCreditBank" S.A. la intrarea in piata Calea Basarabiei in apropierea
Garii de Nord. In oficiul central al bancii s -a desfasurat seminarului bancar pe tema siste mului de plata
"Target", pentru platile in EURO. Incepind cu 7 noiembrie 2005 BC "EuroCreditBank" S. A. va devine
membru al sistemului de plata "Target". S -au deschis 2 rep rezentante in sectorul Botanica .
In noiembrie 2005 s-a deschis reprezentanta BC "Eur oCreditBank" S.A. in comuna
Codru. Serviciul WAP -BANKING – a devenit un nou canal de acces la sistemul "teleBANK.MD". Din
ianuarie 2006 BC " EuroCreditBank " S.A. a implementat un nou serviciu Contact -Center pentru
clientii utilizatori ai sistemului Teleba nk. In februarie 2006 BC "EuroCreditBank" S.A. a participat la
expozitia "Fabricat in Moldova". S -a deschis CSV a BC "EuroCreditBank" S.A.la Gara de Sud .
20 aprilie 2006 avut loc adunarea generala a actionarilor BC "EuroCreditBank" S.A. Profitul
net pentr u anul 2005 a constituit 7.471,0 mii lei, ce ea ce este cu 9.505,0 mii mai mult decit rezultatul
financiar din anul 2004. Prin decizia adunarii generale a actionarilor profitul va fi indreptat catre
dezvoltarea Bancii. Cresterea profitului pentru anul 2005 s-a majorat 32,2% si a constituit 160.760,2
mii lei. Total activele BC "EuroCreditBank" S.A. in anul 2006 s -au majorat cu 36.7%, constituind
81.407,6 mii. lei; active generatoare de profit – cu 36.7%, constituind 81.407.6 mii. lei, CNT – cu
18,5%, constitu ind 102.026,7 mii. lei. Total Venituri ale Bancii in perioada de gestiune au constituit
20.980,1 mii. lei, cresterea in raport cu perioada gestionara a anului trecut a fost de – 47.2%, cheltuielile
au constituit – 12.224,2 mii. lei. Indicatorul rentabilita tii activelor (ROA) pentru anul 2005 a constituit
5,19%, indicatorul rentabilitatii capitalului (ROE) – 7,07%.
Incepand cu 1 iunie 2006 BC "EuroCreditBank" S.A. ofera clientilor sai posibilitatea de a primi
si transmite transferuri banesti prin sistemul de transferuri rapide "BistraYa Pochta". Incepand cu 5
iulie 2006 BC EuroCreditBank S.А. ofera persoanelor fizice posibilitatea de a efectua transferuri
banesti prin intermediul sistemului de plati rapide MIGOM. S -au deschis 2 reprezentante noi in
sectorele capitalei Telecentru si Riscanovca .
Incepand cu 1 septembrie 2006 BC "EuroCreditBank" S.A. pentru toti clientii sai a implementat
un nou serviciu ECB -ALERTER. Incepand cu decembrie 2006 s-a deschis CSV a BC
"EuroCreditBank" S.A. la Buiucani. Totodata banc a ofera persoanelor fizice posibilitatea de a efectua
33
transferuri banesti prin intermediul sistemului de plati rapide LEADER. BC "EuroCreditBank" S.A. a
oferit o donatie pentru construirea manastirii din satul Curchi. In februarie 2007 BC EuroCreditBank
S.A. a oferit o donatie pentru construirea manastirii in satul Curchi.
In aprilie 2007 s-a deschis CSV a BC "EuroCreditBank" S.A.la Buiucani, in sediul magazinului
LUCEAFARUL. 20 aprilie 2007 a avut loc adunarea generala a actionarilor BC "EuroCreditBank"
S.A. Profitul net pentru anul 2006 aconstituit 7.545,3 mii. lei. Prin decizia adunarii generale profitul va
fi indreptat catre dezvoltarea Bancii. Cresterea profitului pentru anul 2006 aconstituit 7,7%. (Potrivit
datelor pentru anul 2005 profitul net a con stituit 7.008,5 mii. lei). Total active BC "EuroCreditBank"
S.A. in anul 2006 s -au majorat cu 12,4%, constituind 180.215,5 mii. lei; active generatoare de profit –
cu 21,5%, constituind 98.877,3 mii. lei, CNT – cu 8,3%, constituind 110.190,5 mii. lei.
Total Venituri ale Bancii in perioada de gestiune au constituit 26.117,0 mii. lei, cresterea in
raport cu perioada gestionara a anului trecut a fost de – 24,5%, cheltuielile au constituit – 18.103, 4 mii.
lei. Indicatorul rentabilitatii activelor (ROA) pentru anul 2006 aconstituit 4,36%, indicatorul
rentabilitatii capitalului (ROE) – 6,25%. La data de 30.04.2007 capitalul actionar al Bancii a consituit
108.0 mln lei, capitalul normativ – 114.215 401 mln. lei.
In mai 2007 s-a deschis o noua reprezentanta a BC " EuroCreditBank" S.A. in raionul Ungheni.
Din 12 iulie 2007 BC "EuroCreditBank" S.A. a implementat al noualea sistem de plati rapide –
BLIZKO. S -a deschis reprezentanta BC "EuroCreditBank" S.A. la Botanica, în incinta magazinului
Franzeluta. In august 2007 Banca a oferit o donatie pentru reconstructia Manastirii Capriana.
In septembrie 2007 BC "EuroCreditBank" S.A. a participat la expozitia "Domotech & Interior",
unde a fost si Sponsor General. S -a deschis reprezentanta BC "EuroCreditBank" S.A. in or. Vadul lui
Voda, in incinta magazinului Tina. In noiembrie 2007 avut loc deschiderea noilor reprezentante in or.
Orhei si in mun. Balti. Din decembrie 2007 este posibila schimbarea codului -PIN pentru operatiunile
efectuate la bancomatele Bancii.
Din martie 2008 prelungirea cardului la expirarea termenului de valabilitate Dvs. poate fi
efectuata prin intermediul sistemului TELEBANK de la distanta fara a venila Banca. In aprilie 2008 a
avut loc Forumul de Afaceri – Etapa Finala a Concursului National de Business P lanuri pentru Tineri,
editia a VI -a. BC EuroCreditBank S.A. a oferit celor 8 finalisti premii speciale: cardurile bancare
MasterCard Standard , iar cistigatorului concursului care a elaborat un proiect interesant de
implementare a biodieselului – premiul de 3 mii lei.
23 aprilie 2008 a avut loc adunarea generala a actionarilor BC "EuroCreditBank" S.A. Profitul
net pentru anul 2007 a constituit 11.778 mii. lei. Cresterea profitului pentru anul 2007 a constituit
34
56,1%. (Potrivit datelor pentru anul 2006 profit ul net a constituit 7.545 mii. lei). Prin decizia Adunarii
Generale a Actionarilor 95% din profitul obtinut va fi indreptat catre dezvoltarea Bancii, iar 5% catre
constituirea fondului de rezerva. Total active BC "EuroCreditBank" S.A. in anul 2007 s -au maj orat cu
9,6%, constituind 197.439 mii. lei; active, generatoare de profit – cu 25,6%, constituind 124.170,2 mii.
lei, CNT – cu 10,9%, constituind 122.245 mii. lei. Total Venituri ale Bancii in perioada de gestiune au
constituit 38.594,3 mii. lei, cresterea in raport cu perioada gestionara a anului trecut a fost de – 47,8%,
cheltuielile au constituit – 24.681,0 mii. lei. Indicatorul rentabilitatii activelor (ROA) pentru anul 2007 a
constituit 6,1%, indicatorul rentabilitatii capitalului (ROE) – 9,0%.
Incepin d cu luna iulie 2008 BC "EuroCreditBank" S.A. ofera clientilor sai posibilitatea de a
primi si transmite transferuri banesti prin sistemul de transferuri rapide "Allure". Banca a deschis 7
reprezentante, do ua dintre care in mun. Chisinau , una – in mun. Balti, doua – in Ungheni, una – in Orhei
si una – in Ialoveni. In perioada 01 septembrie – 31 decembrie 2008 pentru clientii care efectueaza
transferuri rapide de bani, BC "EuroCreditBank" S.A. lanseaza campania promotionala «Transferuri cu
Cadouri». In octombrie 2008 BC "EuroCreditBank" S.A. in colaborare cu Compania Moldpay ofera
clientilor posibilitatea de a completa conturile curente, de card, de depozit; rambursarea creditului,
overdraft -ului in orice terminal al retelei Moldpay.
In decembrie 2008 BC "EuroCreditBank" S.A. a incheiat un contract de colaborare cu
Compania OSMP prin care ofera clientilor posibilitatea de a achita creditul, completa contul curent si
de card in orice punct al retelei OSMP Moldova. Banca a devenit membru asociat al sistemulu i
international de plati Visa International. Din martie 2009 BC "EuroCreditBank" S.A. a implementat a
11-lea sistem de plati rapide – RIA. BC "EuroCreditBank" S.A. a inceput emiterea cardurilor bancare
ale sistemului international de plati VISA Internatio nal. Banca a deschis 4 reprezentante, doua dintre
care in mun. Chisinau, una – in Stauceni si una – in Orhei.
In aprilie 2009 Banca a deschis a opta reprezentanta in mun. Balti. BC "EuroCreditBank" S.A.
in cadrul expozitiei "ComInfo2009", suplimentar la ca rdul deja existent MasterCard Virtual, prezinta
un produs nou – cardul virtual Visa Virtuon pentru decontari in mediul Internet. 16 aprilie 2009 a avut
loc adunarea generala a actionarilor BC"EuroCreditBank" S.A. Profitul net pentru anul 2008 a
constituit 23.424 mii. lei. Cresterea profitului pentru anul 2008 a constituit 98,9%. (Potrivit datelor
pentru anul 2007 profitul net a constituit 11.778 mii. lei). Prin decizia Adunarii Generale a Actionarilor
48.9% din profitul obtinut va fi indreptat catre dezvolt area Bancii, 5% catre constituirea fondului de
rezerva si 46,1% la achitarea dividendelor. Banca va transfera Statului (ca actionar al bancii) dividende
si impozite in suma mai mult de 3.5 mln. lei.
35
Total active BC "EuroCreditBank" S.A. in anul 2008 s-au majorat cu 15,9%, constituind
228.759 mii lei; active, generatoare de profit – cu 4,6%, constituind 129.852,6 mii. lei, CNT – cu
18,83%, constituind 145.274 mii. lei. Total Venituri ale Bancii in perioada de gestiune au constituit
51.039 mii. lei, crestere a in raport cu perioada gestionara a anului trecut a fost de – 75,6%, cheltuielile
au constituit – 31.878,0 mii. lei. Indicatorul rentabilitatii activelor (ROA) pentru anul 2008 aconstituit
10,55%, indicatorul rentabilitatii capitalului (ROE) – 15,85%.
Din iunie 2009 BC "EuroCreditBank" S.A. a implementat al 12 -lea sistem de plati rapide –
Money Gram, creind astfel, pachetul complet a celor mai populare si oportune sisteme de plati rapide,
care cuprind o mare parte ale lumii. In 2009 pentru clientii care e fectueaza transferuri rapide de bani,
BC "EuroCreditBank" S.A. lanseaza campania promotionala «Transferuri cu Cadouri». In noiembrie
2009 s-a deschis Reprezentanta BC"EuroCreditBank"S.A. in orasul Straseni , care acorda clientilor un
spectru larg de servici i bancare.
In aprilie 2010 a avut loc adunarea generala a actionarilor BC "EuroCreditBank" S.A. Profitul
pentru anul 2009 a constituit 10.692 mii lei. Prin decizia Adunarii Generale a Actionarilor 77.5% din
profitul obtinut va fi indreptat catre formarea capitalului de rezerva si capitalizare – 22,5%. Total active
BC "EuroCreditBank" S.A. in anul 2009 s-au majorat cu 22,5%, constituind 280.192 mii lei; active,
generatoare de profit – cu 21.8%, constituind 158.151,2 mii. lei, CNT – a constituit 144.729 mii .lei.
Total Venituri ale Bancii in perioada de gestiune au constituit 55.175 mii. lei, cresterea in raport cu
perioada gestionara a anului trecut a fost de – 2,4%, cheltuielile au constituit – 37.070,0 mii.lei.
Indicatorul rentabilitatii activelor (ROA) pe ntru anul 2009 aconstituit 4,35%, indicatorul rentabilitatii
capitalului (ROE) – 6,8%.
La data de 20 aprilie 2011 avut loc Adunarea Generala a Actionarilor "BC EuroCreditBank"
SA. In cadrul careia a fost aprobata darea de seama financiara anuala a Bancii pentru anul 2010, darea
de seama anuala a Consiliului de Administratie al Bancii pentru anul 2010, darea de seama anuala a
Comisiei de cenzori a Bancii pentru anul 2010, de care publicul poate lua cunostinta in oficiul bancii; s –
a aprobat repartizarea prof itului obtinut in anul 2010 si s -au aprobat normativele repartizarii profitului
pentru anul 2011. Profitul obtinut in anul 2010 sa fie folosit pentru capitalizare; s -a confirmat compania
"Moldauditing" SRL ca organizatia de audit in anul 2011 si s -a stabil it cuantumul retributiei serviciilor
ei; s-a aprobat bugetul Consiliului de Administratie al BC "EuroCreditBank" S.A. si Comisiei de
cenzori a BC "EuroCreditBank" S.A. pentru anul 2011; s -a ales rezerva Consiliului de Administr atie a
BC "EuroCreditBank" S. A.
36
Pe parcursul întregii activități BC ”EuroCreditBank” a înregistrat 6 emisii de acțiuni și în
rezultat Capitalul social înregistrat al BC "EuroCreditBank" S.A. constituie 108.000.000,00 (una sută
opt milioane) lei. Politica băncii este orientată spre majorarea valorii investițiilor făcute de către
acționari în capitalul social al băncii printr -o activitate profitabilă și dezvoltarea băncii într -un ritm ce
ar asigura protecția activelor băncii contra devalorizării și ar genera majorarea valorii de piață a Băncii.
BC ”EuroCreditBank” S.A. își desfășoară activitatea financiară în baza Statutului Băncii și licenței
eliberate de către Banca Națională a Moldovei.
În baza licenței seria A MMII nr.004461, eliberată de Banca Națională a Moldovei la data de
30.06 .2008, emitentul BC "EuroCreditBank" S.A. poate desfășura următoarele activități financiare:
a) acceptarea de depozite (plătibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fără dobândă;
b) acordarea de credite (de consum și ipotecare, factoring cu sau fără drept de regres, finanțarea
tranzacțiilor comerciale, eliberarea garanțiilor și cauțiunilor etc.);
c) împrumutarea de fonduri, cumpărarea ori vânzarea, în cont propriu sau în contul clienților (cu
excepția subscrierii hârtiilor de valoare), de:
instrumente ale pieței financiare (cecuri, cambii și certificate de depozit etc.);
futures și opțioane financiare privind titlurile de valoare și ratele dobânzii;
instrumente privind rata dobânzii;
titluri de valoare;
d) acordarea de servicii de decontări și încasări;
e) emiterea și administrarea instrumentelor de plată (cărți de credit sau de plată, cecuri de voiaj,
cambii bancare etc.);
f) cumpărarea și vânzarea banilor (inclusiv a valutei străine);
g) leas ing financiar;
h) acordarea de servicii aferente la credit;
i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar ;
j) operațiuni în valută străină, inclusiv contracte futures de vânzare a valutei străine;
k) acordarea de servicii fiduciare (investirea și gestionarea fondurilor fiduciare), păstrarea și
administrarea valorilor mobiliare și altor valori etc.;
l) acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investiții și acordarea de consultații
privind investițiile;
m) ubscrierea și plasarea tit lurilor de valoare și acțiunilor, operațiunile cu acțiuni;
n) orice altă activitate financiară permisă de Banca Națională a Moldovei.
37
În baza licenței seria CNPF nr.000577, eliberată de Comisia Națională a Pieței Financiare la
data de 17.09.2010, emitentul BC "EuroCreditBank" S.A. poate desfășura activități profesioniste pe
piața valorilor mobiliare: de dealer – ca activitate de bază, cu activități conexe de brokeraj, de
underwriting și de consulting investițional.
Bancherii acordă o deosebită atenție mesa jului pe care îl transmite analiza bazată pe indicatori.
De regulă, băncile gestionează profitabilitatea prin încercarea de a „bate” media pieței și de a menține
profitul stabil și previzibil, ceea ce atrage noi investitori în domeniul bancar. În acest sen s indicatorii de
profitabilitate sunt elemente extrem de utile, dar informațiile fornizate de aceștia trebuie analizate
corelat cu alți indicatori de echilibru, de gestiune și de risc, întrucât numai indicatorii de rentabilitate nu
oferă o imagine completă asupra întregii activității bancare.
Managementul datoriilor -activelor a devenit un model universal acceptat pentru managementul
profitabilității pe de -o parte și pentru managementul riscului pe de altă parte. Obiectivul central al
managementului activel or-datoriilor îl constituie creșterea susținută a profitului, în vederea majorării
rezervelor de capital ale băncii. În acest sens, punctul forte al oricărei bănci îl reprezintă marjele de
dobândă, care pun în evidență pe de -o parte eficiența intermedierii iar pe de altă parte eficiența
rezultatelor obținute de către bancă.
O analiză a marjei de dobândă a unei bănci poate scoate în evidență efectele ratei curente a
dobânzii în timp ce o analiză a tendințelor pe o perioadă mai lungă de timp poate arăta efec tul
politicilor monetare asupra profitabilității sistemului bancar. În același timp, analiza marjelor de
dobândă poate ilustra măsura în care băncile sunt expuse la modificarea ratei dobânzii și astfel
capacitatea managerială de a gestiona eficient riscul ratei dobânzii. Sistemul de indicatori ai
performanței bancare trebuie să conțină următorii indicatori:
a) Marja netă a activelor bancare(MA);
b) Marja netă a activelor valorificate, generatoare de câștiguri(MAV);
c) Rata rentabilităț ii activelor(ROA);
d) Rata profitului vânzărilor(ROS);
e) Rata rentabilității financiare(ROE);
f) Rata rentabilității generale(RRG).
În continuare prezentăm indicatorii financiari de bază în dinamică în cadrul BC
"EuroCreditBank" S.A. :
38
Tabelul 2.2.1.
Indicatorii financiari de bază ale Băncii pentru perioada 2008 – 2014
Indicatori 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014
Total active , mii lei 228.758,9 280.191,7 307.922,2 457.372,8 369.749,1 320.521,5 348 378,9
Credite, mii lei 85.257,5 78.742,6 141.540,9 179.126,6 188.151,2* 161486,2* 174 795,9*
Investiții în titluri de valoare, mii lei 33.188,7 59.544,6 24.900,3 27.703,8 15.403,3 19.151,9 24 817,3
capital de gradul 1, mii lei 145.273,6 145.109,1 155.827,9 167.178,0 166.452 172.864,0 203 504,9
Depozite total , mii lei 55.527,4 115.743,4 126 673 253.345,2 160.839,9* 90.407,7* 99 574,6
Profit ( pierdere ) , mii lei 23.423,6 10.692,0 10.230,9 10.568,6 5.232,7 7.512,4 5 632,2
Lichiditate , % 43.05% 61.81% 41.25% 49.96% 34.48% 33.83% 39%
Rentabilitatea activelor ROA ( profit
net / active medii ) 10.40% 4.37% 3.71% 2.58% 1.4% 2.5% 1.7%
Rentabilitatea capitalului propriu
ROE (profit net nerepartizat/ capital
propriu% 15.85% 6.83% 6.20% 5.8% 2.7% 4.1% 2.7%
* Valoarea de bază
Sursa: elaborat de autor în baza raportului anual al băncii
În condițiile actuale observăm că banca analizată se menține pe poziție destul de favorabilă,
totuși e xperiența mondială arată că îmbunătățirea climatului investițional este pri ncipala condiție pentru
atragerea investitorilor străini. Crearea unui climat investițional favorabil a fost și va rămâne în viitor
una din principalel e sarcini ale economiei de piață a Republicii Moldova.
În prezent, climatul investițional din Moldova ar e atât puncte forte care fac țara noastră atractivă
pentru investitorii străini, cît și unele elemente, caracteristici, care, dimpotrivă, respinge investitorii din
orice țară. Principalii factori care o reprezintă pe Republica Moldova ca o țară atractivă p entru
investitorii străini sunt:
Locația strategică a țării destul de a vantajoas ă – este un coridor de transport între Est și
Vest și are o locație geografică favorabilă în Europa Centrală;
Soluri fertile (80 % din întreg teritoriu este cernoziom), condiț ii meteorologice excelente
pentru agricultur ă, ș.a.;
Forța de muncă ieftină, calificată, cunoașterea limbilor străine;
Dar, există o serie de factori care resping investitorii străini din Republica Moldova , anume:
Instabilitate politica;
Birocrația, corupția și protecționismul;
Dependența directă a economi ei de materi e prim ă importată ;
Guvernanța corporativă nedezvoltat ă și nivelul scăzut a culturii în afaceri ;
39
Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii.
Evenimentele de instabilitate politică, nu în u ltimul rând și criză valutară, distruge sistemul
bancar din Moldova și își impun amprenta asupra activit ății economic e internațional e a țării noastre.
Volumul comerțului internațional, în 2014, a fost de 656 milioane SUA 7 miliarde $, care a scăzut cu
3,34 %, comparativ cu 2013. Volumul exporturilor în 2014 a scăzut cu 3,65%, iar a importului cu
3.19%. Printre principalii factori care au influențat reducerea indicatorilor de comerț exterior, în 2014,
au fost deprecierea monedei naționale și redu cerea volumul ui exporturilor către Federația Rusă a
produselor agricole, vin, băuturi alcoolice și produse din carne din cauza embargo ului comercial
unilateral impus.
În cazul cînd ne referim la sistemul bancar, atunci analizăm datele prezentate de Banca
Națion ală și vedem că c apitalul de gradul I sa ridicat 8707.29 milio ane lei la sfârșitul lunii decembrie
2014, în comparație cu sfârșitul anului 2013, cu 788 milio ane lei sau 9,95%.
Nivelul mediu a capitalului ponderat la risc pe întreg sistem bancar a fost de 1 3.21 la sută
(nivelul minim este de 16 la sută). Activele totale ale sistemului bancar decembrie, 2014 s -au ridicat la
97 584 milio ane lei, 76 184 milio ane lei, majorându -se spre sfârșitul anului cu 21 400 mi lioane lei sau
28,08% . Coeficientul de lichidita te pe termen lung a sistemului bancar a înregistrat un nivel de 1,54.
Lichiditatea pe termen scurt a sistemului înregistrează 21,63 la sută. La sfârșitul anului 2014 , în
Republica Moldova existau 14 bănci de operare. Un nivel ridicat de lichiditate în sistemul bancar a
determinat o tendință de scădere a ratelor dobânzilor la depozitele atrase de bănci și creditele noi în
moneda națională în 2014, cum este reflectat și în graficul p rezentat:
Figura 2.2.1. Dinamica ratelor dobînzii
Sursa: raportul anual al BC " EuroCreditBank " S.A.
40
Activele BC "EuroCreditBank" S.A. la 31 decembrie 2014 s -au majorat cu 348 378900 lei ,
comparativ cu 31 decembrie 2013, creșterea activelor totale înregistrează 27 289,5 mii lei sau 8,5% ( pe
întreg sistem bancar active le au crescut cu 28% ).
Media lunar ă a active lor purtătoare de dobândă /Valoarea medie lunară de active la 31.12.2014 a
înregistrat 62,93 % (sistem de 51.74 %). Comparativ cu 31.12.2013, ponderea activelor purtătoare de
dobânzi a crescut cu 3,63 P.P. ( total pe sistem scad cu 32,43 p.p .). În numerar a constituit 15.72 % din
totalul activelor și a scăzut cu 5048800 lei, sau cu 8,4% față de aceeași perioadă a anul ui trecut.
Menținând în același timp activele lichide și purtătoare de dobândă la acest nivel, banca a plasat
fondurile atrase în operațiuni profitabile și a obținut venituri suficiente pentru dezvoltarea în
continuare, menținând în același timp un nivel de lichiditate pentru a asigura plata obligațiilor sa le față
de clienți și deponenți .
Figura 2.2.2. Structura și dinamica activelor
Sursa: raportul anual al BC " EuroCreditBank " S.A.
41
Baza activității băncii este formată din resurse . Decembrie, 2014 pasivele au crescut cu 8,5% ,
respectiv 348378,9, mii lei față de decembrie, 2013 cînd capitalul social a constituit 238 538 mii lei .
Totodată f ață de 31 decembrie 2013 sa înregistrat o creștere a cotei de capital cu 17,2 %
(34965,8 mii lei ), iar pasivele au scăzut cu 6,5 % ( 6760 mii lei). Creșterea capitalu lui propri u deținut în
contul stocul ui suplimentar de 30 000 mii lei, rezultă majora rea capitalul ui normativ total mai mult de
200 000 mii lei.
Figura 2.2. 3. Structura pasivelor
Sursa: raportul anual al BC " EuroCreditBank " S.A.
Datoriile băncii decembrie, 2014 a u crescut cu 8,5%, față de 31 decembrie 2013. Soldul
depozitelor totale la 31 decembrie 2014 s -a ridicat la 99 586 mii și a crescut cu 9126 mii lei sau 10%,
comparativ c u aceeași perioadă a anului. Soldul de depozit ale persoanelor fizice a crescut cu 7 455,6
mii lei sau 14,6 %, iar soldul depozitelor persoanelor juridice a crescut cu 1 711 ,2 mii lei sau 4,3 %. În
timp ce soldul total al depozitelor purtătoare de dobândă a scăzut semnificativ, cu 13042 ,6 mii lei sau
56 %, au fost cauzate de interzicerea Băncii Naționale a atrage noi depozite deținute de persoane fizice
și juridice și reînoirea ace stora.
Figura 2.2. 4. Structura depozitelor
Sursa: raportul anual al BC " EuroCreditBank" S.A.
42
Figura 2.2.5. Structura depozitelor persoanelor fizice , persoanelor juridice pentru 2010 -2014
Sursa: raportul anual al BC " EuroCreditBank" S.A.
Activ înd în condiții deosebite , obiectivul băncii poate fi atins numai respectînd normativele
stabilite de către Banca Națională la indicatori i de prudență , BC "EuroCreditBank" S.A. obținând astfel
un profit net care sa ridicat 5 632 mii lei la sfîrșitul anului 2014.
Figura 2.2.6. Veniturile și cheltuielile BC "EuroCreditBank" S.A.
Sursa: raportul anual al BC " EuroCreditBank" S.A.
Ca rezultat al activității sale pentru cele 12 luni ale anului 2014, Banca a obținut un venit în
sumă de 48195 mii lei cu 6572 mii lei, sau cu 12% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut .
Acest lucru a fost cauzat de reducerea veniturilor din operațiuni cu valută străină (cauza importantă a
fost fluctuațiil e cursului de schimb valutar (rubla rusească – euro), din cauza pierderilor din reevaluarea
rublei rusești î n ultim ile luni ale anului 2014 .
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
profit după impozitare venituri totale cheltuieli totale
43
Figura 2.2.7. Structura veniturilor BC "EuroCreditBank" S.A.
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
Cea mai mare pondere în totalul veniturilor este deținut de activitatea de creditare, care a
înregistrat 43,9 %. De asemenea, există o dinamică pozitivă a veniturilor din comisioane, de veniturile
din creditare și veniturile din investiții (rata de creștere cu 4,1 puncte procentuale, 3.7 p.p. și 1.4 p.p.).
în acest context menționăm o scădere la capitolul alte venituri și venituri din operațiuni cu valută
străină cu 3.5 p.p. și respect iv 5.8 p.p.
Figura 2.2. 8. Structura cheltuielilor BC "EuroCreditBank" S.A.
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
44
Cheltuielile totale ale Băncii în anul 2014, comparativ cu perioada similară a anului precedent a
scăzut cu 3 974 mii lei, sau cu 8,5 %, în principal din cauza "deprecier ii activelor", datorită îmbunătățirii
calității portofoliului de credite și depreciere a altor bunuri.
Un accent deosebit a fost pus pe extinderea și diversificarea bazei de clienți, pentru a forma relaț ii
pe temen lung reciproc . Banca a promovat politica de vânzare a serviciilor bancare orientate spre
diversificarea produselor pentru persoane fizice și juridice, dezvoltarea de relații mai strânse cu clienții
prin înțelegerea nevoilor lor individuale. În scopul de a promova produsele de bază non -creditare au fost
implementate mijloace electronice de comunicare.
Pe parcursul anului 2014, Banca a avut 148 de persoane juridice și persoane fizice care constituie
2088 de 62,5 % îndeplinirea planului de atragere a clienților corporativi și 134,4 % pentru atragerea
persoanelor fizice .
Figura 2.2. 9. Dinamica conturilor noi deschise clienților BC "EuroCreditBank" S.A.
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
Cifra de afaceri a clienților pentru 2014 a înregistrat 4362981 mii lei, mai mici față de anul
precedent cu 13,6% sau de 685823 mii lei. Scăderea a fost cauzată de o scădere a cifre i de afaceri a
persoane lor juridice de 707,089 mii sau 19,2 % , totodată t ransferurile de la persoane fizice pe parcur sul
2014 au crescut cu 1,6 %, sau 21,266 mii lei.
45
Figura 2.2. 10. Dinamica cifrei de afaceri a clienților BC "EuroCreditBank" S.A.
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
Analizând în dinamic ă ponder ea transferurilor remitențe lor BC "EuroCreditBank" S.A. în
sistemul bancar, putem menționa că co ta băncii în 2014 a fost de 5,18 % , înregistrându -se o creștere cu
0,36 p.p. comparativ cu 2013. Cele mai populare sisteme de plăți sunt: " Zolotaya Korona" – 45 %,
"Leader" -18 % , "Western Union " – 15 % , "Unistream" – 10 % și "Contact " – 5 %.
Portofoliul de credite brut pe 31.12.2014 s -a ridicat la 174,796 mii și în comparație cu perioada
similară a anului prece dent, a existat o scădere de 13 309 mii lei sau 8,24 %.
Portofoliul de credite es te clasificat conform categoriil or de risc (conform Regulamentului
BNM), după cum urmează: credite standard (68,8 %), credite sub supraveghere (14,8 %), care nu
corespund standardelor ( 8,5 %) , îndo ielnic ( 3,8 % ) și compromis ( 4,1 % ).
Este de remarcat faptul că 94% din totalul creditelor de consum au asigurare colateral ă sau alt
tip de asigurare (automobile, garanții, etc .), în timp ce numai 6% din totalul creditelor de consum sunt
negarantate. Rentabilitatea medie a portofoliului de credite în decembri e 2014 a înregistrat 12,1%.
Din activitatea de creditare , pe parcursul anului 2014, Banca a obținut profit în valoare de
21160 mii lei sau 43, 9 % din venitul total. Veniturile din dobânzi din activitatea de creditare, în
comparație cu anul 2013 a u scăzut la 884 mii lei.
Pe parcursul anului 2014, Ban ca a înregistrat un venit în sumă de 10108 mii lei, ceea ce
reprezintă 21,1% din venitul total al băncii. Pe parcursul anului 2014 , veniturile din operațiuni de
vânzare /cumpărare în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent a înregistrat descreștere de
31,2 % sau 4578 mii lei .
46
O altă direcție importantă a activității băncii este pia ța valorilor mobiliare și a plasare
interbancare de. În perioada 2014, veniturile bancare obținute în sumă de 1 704 ,6 lei, sau 3,5% din
venitul total ( din CBN – 689500 lei, plasamente bancare – 298.5 mii lei, plasamente overnight – 467,3
mii lei, titluri de stat – 249,3 mii lei) . În comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, se poate
observa o creștere a venitului menționat de 531 ,6 mii lei .
În decembrie, 2014 soldul portofoliului de investiții al băncii s -a ridicat la 24 817 mii lei (7,12%
din total active). În comparație cu aceeași perioadă a anului precedent (portofoliul de in vestiții
constituie 19,144 mii lei), se poate observa o creștere a soldului titlurilor de stat cu 5 673mii lei sau de
până la 30%.
În ceea ce privește veniturile din comisioane, banca a tins spre o crește re a acestora pentru anul
2014. Prin urmare, banca a obținut un venit din comisioane, în valoare de 11 999 mii lei sau la 24,9 %
din venitul total, din care cea mai mare pondere este deținută de veniturile din comisioane de la
retrageri de numerar și conturi – 51,8% , veniturile din transferurile int ernaționale 43,19% și alte
comisioane – 5,01%. In plus, veniturile din comisioane au crescut cu 5,3% (sau 603 .3 mii lei),
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent .
În acest context menționăm că referitor la veniturile din comisioane, există o majo rare în
decursul anului 2014, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2013, și, prin urmare, aceasta se
datorează veniturilor din comisioane aferente transferurilor, care constituie 43.19% din totalul
comisioanelor . Venituri din comisioane legate de remite nțe, a crescut cu 37,8% sau 14216 mii lei,
comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Figura 2.2. 11. Evoluția cardurilor bancare emise de la BC "EuroCreditBank" S.A.
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A. 2225 3534 6450 7913 9485 13029 15859
05000100001500020000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Evoluția cardurilor emise 2008 -2014
47
Pe parcursul anului trecut, numărul de carduri bancare emise de BC "EuroCreditBank" S.A. a
înregistrat 2830 de bucăți. Distribuirea de carduri bancare în dependență de tip emise în 2014 este :
Cirrus Maestro – 34%, Visa Electron – 24%, Visa Virtuon – 22%, M C Virtual – 11% și altele, cum ar fi :
Cirrus Maestro, Internet Shoping , MC Standard, Visa Classic, MC Gold Visa Gold, MC Business, Visa
Business.
Important de reținut este faptul că, la 25 noiembrie 2014, banca a fost certificată de MasterCard
de a emite c arduri EMV: Cirrus Maestro, MC Standard, MC Gold, MC Business. La sfârșitul anului
2014, din totalul cardurilor bancare emise, 2% sunt prezentate de carduri EMV .
BC "EuroCreditBank" SA oferă întreprinderilor și organizațiilor o cooperare în ceea ce privește
proiectele salariale prin emisiunea de carduri bancare . Pe parcursul anului 2014, BC "EuroCreditBank"
SA a reușit să extindă sectorul proiectelor de servicii salaria le.
Activele ponderate la risc sânt activele băncii și unele conturi condiționale (ce reprezintă un risc
pentru bancă) care se clasifică în categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponderea riscului atribuită unui
anumit activ sau unui cont condițional determină procentul activului dat care se însumează cu toate
celelalte active ponderate la risc pentru a determina suma totală a activelor ponderate la risc ale băncii.
Banca calculează ratele suficienței capitalului, bazându -se pe Regulamentul cu privire la suficiența
capitalului ponderat la risc aprobat prin Hotărâ rea Băncii Naționale a Moldovei nr. 269 din 17 octombrie
2001. Sunt utilizate patru categorii de pondere la risc (0%, 20%, 50% și 100%).
De exemplu, mijloacele bănești și instrumentele pieței monetare sunt ponderate cu rata zero, ceea
ce înseamnă că nu es te nevoie de capital pentru acoperirea riscului de menținere a acestor active. Pentru
credite neasigurate prin ipotecă și fără dobândă, imobile și echipamente se aplică o pondere a riscului de
100%. Alte categorii de active posedă o pondere intermediară.
Pentru obligațiunile raportate la elementele creditare extrabilanțiere și de forward și instrumentele
derivate opționale se aplică diferite categorii de factori de conversie a riscului, destinate să transpună
aceste elemente în echivalente de bilanț. Elemen tele echivalente creditelor sunt apoi ponderate la riscul de
credit, folosind aceiași coeficienți ca și pentru activele bilanțului.
Poziția Băncii privind capitalul normativ total și suficien ța capitalului la 31 decembrie 2014 si 31
decembrie 2013 este prezentata in continuare:
48
Tabelul 2.2.1.
Poziția Băncii privind capitalul normativ total și suficiența capitalului
2014 2013
MDL'000 MDL'000
Capitalul de gradul I
Acțiuni ordinare in circulație 138,000 108,000
Acțiuni preferențiale necumulative emise cu termen nelimitat in circulație
Surplus de capital
Profitul nedistribuit si capital de rezerva 84,877 79,245
Minus mărimea formată dar nerezervată a reducerilor pentru pierderi la active si
provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiționale 17,767 12,917
Minus active nemateriale nete 1,605 1,463
Total capital de gradul I 203,505 172,865
Capitalul de gradul II 0 0
Total capital de gradul II 0 0
Total capital de gradul I și capital de gradul II 203,505 172,865
Minus cotele de participare in capitalurile altor bănci 0 0
Capitalul normativ total 203,505 172,865
Total active ponderate la risc 170,228 160,767
Suficienta capitalului 119.55% 107.52%
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
Conform Regulamentului BNM cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc, băncile urmau sa
mențină coeficientul suficien ței capitalului de cel puțin 16%. Banca s -a conformat cu cerințele BNM
privind suficiența capitalului ponderat la risc pe parcursul peri oadei de gestiune. La situația din 31
decembrie 2014 coeficientul suficienței capitalului ponderat la risc a constituit 199.55% în comparație cu
31 decembrie 2013 cînd a constituit 107.52 %.
Cuantumul capitalului minim necesar pentru capitalul de gradul I l a 31 decembrie 2014 a constituit
MDL' 000 200,000 fiind acelașii și în anul 2013 MDL' 000 200,000. La 31 decembrie 2014 banca s -a
conformat cerințelor Regulamentului BNM cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc, înregistrând
capitalul de gra dul I în valoarea de MDL' 000 203,505 .Riscurile financiare la care este supusă banca nu
depășesc limitele admisibile și sunt monitorizate de sistemul de gestiune a riscurilor băncii.
Principiul I al lichidității (lichiditatea pe termen lung) a Băncii a constituit la 31 decembrie 2014 –
0.6 (pe sistem – 0.7), ( normativ fiind nu mai mare de 1).
Principiul II al lichidității (lichiditatea curentă) a Băncii a constituit la 31 decembrie 2014 – 39,04%,
pe sistem 21,63%, normativ fiind nu mai mic de 20% la data de 31.12.2013 – 33,83% (pe sistem 33,76%).
49
Toți indicatorii descriși mai sus corespund cerințelor stipulate în actele normative ale Băncii Naționale a
Moldovei .
Indicatorii sunt în observație de -a lungul unei perioade de timp, în scopul de a detecta tendințele
de profitabilitate. Analiza modificarea diferitelor indicatori în timp arată modificările politicilor și
strategiilor de bănci și/sau de mediul de afaceri. Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii
principali de rentabilitate ai unei companii, și masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de
vedere al profitului obtinut.
Se poate spune ca este un indicator mai important si mai complet, pentru ca scopul final al
oricarei afaceri este obtinerea de profit. De altfel, plecand de la formula sa, "profit net"/"active totale",
rentabilitatea activelor se poate descompune, rezultand formula ROA = "rotat ia activelor"*"marja neta"
((cifra de afaceri/active totale)*(profit net/cifra de afaceri), unde cifra de afaceri se simplific ă și rezult ă
chiar formula ini țiala a ROA). Folosind aceasta descompunere se po ate concluzi ona și se pot lua masuri
atunci cand se doreste maximizarea rentabilit ății activelor.
Figura 2.2.1 2.Rentabilitatea activelor ( ROA ) ( % )
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
In opinia multor economisti, ROE este cel mai important indicator de masurare a
performantelor. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile
proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea afacerii.
O rentabil itate mare a capitalurilor proprii inseamna ca o investitie materiala mica a actionarilor
a fost transformata intr -un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere: sa maximizeze
rezultatele resimtite de actionari ca urmare a investitiei pe care au facut -o.
Privind la formula indicatorului, ne putem da seama usor ca cele doua metode prin care ROE
poate fi crescuta sunt marirea profitului in conditiile pastrarii aceluiasi capital propriu sau micsorarea
50
capitalului propriu in conditiile acelu iasi profit net. In cea de -a doua situatie nu este vorba neaparat de
micsorarea in termeni nominali a capitalului propriu, ci de micsorarea ponderii acestuia in activul total.
O companie cu un grad mare de indatorare si cu un grad mic de finantare din ban ii actionarilor
va avea, in general, o rentabilitate mai mare a capitalurilor proprii decat una care se finanteaza mai
mult de la actionari. Avantajul este obtinerea unui profit mai mare pe seama aceleiasi investitii din
partea actionarilor, insa dezavanta jul este riscul mai mare pe care il da o dependenta ridicata de datorii.
Rentabilitatea capitalului propriu – ROE constituie cea mai importantă expresie a profitului, care
evidențiază rezultatele managementului bancar în toate elementele sale și indică ac ționarilor nivelul de
eficiență a investițiilor asumate în activitatea bancară.
Figura 2.2.13. Rentabilitatea capitalului propriu ( ROE ) ( % )
Sursa: raportul anual al BC "EuroCreditBank" S.A.
Politica BC „EuroCreditBank” S..A. este orientată spre obținerea rezultatelor pozitive și spre
asigurarea stabilității în dezvoltarea Băncii, menținând clientela sa prin deservirea transparenta, la nivel
înalt și acordarea unui spectru larg de servicii la condiții avantajoase.
2.3. Analiza operaținilor moderne implimentate în cadrul BC "EuroCreditBank" S.A
Scopul principal la momentul fondării Băncii a fost oferirea serviciilor clienților, implicați în
diverse sectoare industriale și comerciale din Republica Moldova. Astfel, BC “EuroCreditBank” S.A. a
devenit o instituție financiară universală. La momentul actual Banca este un participant dinamic și
profesionist pe piața financiară din Republica Moldova. Banca s -a făcut cunoscută nu doar în interiorul
țării, dar și în afara ei, fapt confirmat de investițiile străine în capitalul Băncii.
Banca activează în direcția extinderii spectrului de servicii bancare și se axează pe deservirea
persoanelor fizice, acordarea creditelor de consum. Fiind o instituție financiară universală,
51
BC”EuroCreditBank”SA propune un spectru larg de servicii tradiționale, care permanent se
reînnoiește. Î n activitatea sa banca acordă o deosebită atenție investitorilor străini, contribuind la
majorarea eficienței investițiilor lor în economia țării. Banca tinde să mențină și să sporească indicatorii
de creștere și poziția sa pe piață.
Banca efectuează trans feruri de mijloace bănești în orice colț al lumii într -un timp foarte scurt
prin intermediul sistemelor Western Union, Unistream, Coinstar, Contact, Migom, Leader, Poșta
Rapidă, Blizco, RIA, Money Gram, Allure și Zolotaia korona.
Totodată BC "EuroCreditBan k" S.A . a implementat un produs nou de plată automată (fără
accept) a serviciilor comunale – "Debitare Directă – Autopay" , destinat celor care prețuiesc timpul la
valoarea lui reală, și care nu doresc să petreacă lunar timpul în rând pentru a achita servic iile comunale,
ce pleacă la odihnă sau la lucru peste hotare și care doresc ca banca să achite serviciile comunale în
mod automatizat lunar. Opțional există posibilitatea achitării serviciilor comunale ale rudelor,
părinților, copiilor sau apropiaților.
În acest context menționăm că BC "EuroCreditBank" S.A. a implementat un nou serviciu
informațional Telebank -ALERTER la sistemul Telebank.md . Serviciul Telebank -ALERTER
reprezintă un sistem automat de transmitere a informației privind modificările soldului contului bancar.
În cadrul acestui serviciu pentru persoane fizice -consumatori sunt disponibile următoarele
funcționalități:
debitarea contului de card (retragerea numerarului, achi tări în rețeaua comercială);
servicii informaționale despre cardul bancar (încercări de a vizualiza extrasul, soldul
mijloacelor pe card);
notificările operațiunilor cu carduri bancare sunt disponibile în regim on -line și în raport zilnic
la toate tranzacț iile numai pe ziua curentă;
notificările despre încercările eșuate de a efectua operațiuni cu cardul bancar;
notificarea on -line la prezentarea facturilor noi pentru serviciile comunale și alte servicii de la
întreprinderi – prestatori de servicii;
notifica rea achitării facturilor pentru serviciile comunale si alte servicii;
notificarea achitării facturilor fără accept pentru serviciile comunale și alte servicii;
schimbarea stării documentului transmis de către client prin sistemul Telebank.md, în proces de
îndeplinire în bancă, inclusiv și notificarea respingerii documentului cu indicarea cazului.
Serviciul Telebank -ALERTER de la BC "EuroCreditBank" S.A. este primul în Moldova
sistem bancar automat de informare a clienților. Acum din orice colț al lumii, în orice moment, prin
52
intermediul telefonului mobil clienții Băncii pot accesa și recepționa informații despre soldurile
conturilor sale curente, de card, de depozit și de credit, de a obține informații despre limitele accesibile
și de a vizualiza lista ultim elor tranzacții de pe cardurile sale bancare, de a recepționa cursul valutelor
străine stabilite de BNM, BC "EuroCreditBank" S.A. și a sistemului TeleBANK.MD, precum și altă
informație utilă.
În afara de servicii informaționale BC "EuroCreditBank" S.A. a implementat achitarea
serviciilor companiei Moldcell pentru persoane fizice prin intermediul telefonului mobil (funcția WAP
și WAP/GPRS), din conturile deschise în BC "EuroCreditBank" S .A. Banca nu reține comisioane
pentru achitare, deoarece clientul achi tă numai costul mesajelor expediate – conform planului tarifar
operatorului telefoniei mobile.
Accesul la serviciul menționat îl poate obține orice posesor al unui telefon mobil cu suportul
WAP. Pentru aceasta este nevoie doar de a seta telefonul mobil și de a accesa site -ul
WAP.TELEBANK.MD . Însa cel mai comod și econom mod de utilizare a serviciului WAP –
BANKING se realizează prin intermediul telefoanelor cu suport GPRS.
Detalii despre modul de setare și accesare a serviciilor WAP si GPRS prin telefoanele s ale
mobile clienții le pot afla de la operatorii săi de telefonie mobilă. Eficiența și costul mic al recepționarii
informației bancare prin intermediul WAP, remarcată de specialiștii băncii, face mai comod și mai
accesibil acest serviciu în comparație cu a lte modalități de acces mobil la informație (cum ar fi SMS –
banking, s.a.). Prin WAP -BANKING clienții vor recepționa un volum mai sporit de informație mai
rapid și mai puțin costisitor. Spre exemplu, conform tarifelor operatorilor de telefonie mobilă din
Moldova, navigarea pe toate paginile sistemului WAP.TELEBANK.MD va fi taxată la un preț mai
redus decât costul expedierii unui SMS. Menținăm că WAP.TELEBANK.MD – acum disponibil în
trei limbi: română, rusă și engleză. Specialiștii Băncii menționează securita tea sporită a folosirii
sistemului, deoarece accesul la serviciu se efectuiază prin conectare securizată cu traficul dintre bancă
și client criptat.
WAP -BANKING – a devenit acum încă un canal de acces la sistemul " teleBANK.MD ".
Așadar, utilizatorii sistemului teleBANK.MD pot imediat accesa acest serviciu, fără a fi suplimentar
înregistrați. Conform declarației conducerii băncii, implementarea și dezvoltarea tehnologiilor
informaționale în domeniul deservirii bancare la distanță a clienților săi repre zintă direcția strategică de
activitate a BC "EuroCreditBank" S.A. Banca și pe viitor va continua să -și mențină poziția de lider în
acest domeniu. La momentul actual, peste o mie de clienți, abonați la sistemul teleBANK.MD ,
53
folosesc acest serviciul de dese rvire bancară la distanță prin intermediul Internetului, telefonului fix,
faxului, iar acum și prin telefonul mobil cu suport WAP/GPRS.
BC "EuroCreditBank" S.A. a implementat un nou serviciu SMS -banking pentru controlul
adițional a tranzacțiilor cu cardul bancar. Acest serviciu reprezintă un sistem automat de expediere a
notificărilor despre tranzacțiile cu cardul bancar la telefonul mobil al clientului. Conectându -se la
SMS -banking , posesorul cardului va avea posibilitate de a primi un mesaj SMS la telefo nul mobil în
care va fi indicat tipul și suma tranzacției îndată după procesarea tranzacției. Serviciul este util
clienților, care tind să urmărească permanent operațiunile care au loc prin intermediul cardului bancar:
retragerea numerarului din bancomat s au prin POS -terminal;
achitarea cumpărăturilor în rețeaua comercială;
încercările eșuate de a efectua operațiuni cu cardul bancar;
servicii informaționale privind cardul bancar;
soldul cardului bancar după efectuarea fiecărei tranzacții.
Se poate de specif icat o sumă anumită, începând cu care primim notificarea – SMS (exemplu,
toate tranzacțiile în sumă mai mare de 100 lei); Serviciul SMS -banking este disponibil atât persoanelor
fizice cât și persoanelor juridice – pentru controlul privind efectuarea tranza cțiilor prin intermediul
Business cardurilor. În cadrul BC anali zate p entru a ne conecta la acest serviciu este necesar să ne
conect ăm la serviciul Telebank și să complet ăm formularul special din meniul "Notificări". La mome nt
serviciul este oferit gratis.
Serviciul SMS -banking de la BC "EuroCreditBank" S.A . este un serviciu de notificare
automată bancară a clienților suplimentar la serviciul ECB -ALERTER (notificare prin e -mail).
În acest context menționăm că BC " EuroCreditBank " S.A. a impl ementat un nou serviciu –
Contact -Center pentru clienții, utilizatorii sistemului Telebank . Contact -Center – un sistem
multimedia de feedback cu clientul. Pentru persoane juridice și fizice -consumatori – clienții sistemului
Telebank , acesta oferă posibilit atea de a primi informații și consultații la distanță (inclusiv și de peste
hotare) despre funcționarea sistemului Telebank.
Telebank – este unicul sistem multicanal de deservire bancară la distanță destinat persoanelor
atât fizice -consumatori cât și juri dice. Întrebările le pute m adresa 24 de ore. Răspunsurile le primi m în
cazul când online va deveni disponibil măcar un operator, care poate răspunde la tema ce ne
54
interesează. Contact -Center – serviciu de consultare gratis creat la cerere clienților sistem ului
«Telebank» .3
ECB -Online este o programă complexă destinată pentru pregătirea și schimbul de documente
electronice dintre Bancă și Client. Sistemul ECB -Online dă posibilitatea Clientului BC
"EuroCreditBank" S.A. să transmită și să recepționeze informația financiară sub formă electronică
folosind calculatorul în oficiu sau acasă, să imprime pe hârtie copiile documentelor în conformitate cu
rigorile Băncii Naționale a Moldovei în vigoare pentru documentele în cauză. Sistemul ECB -Online
este echipat cu un sistem de securitate și de autentificare a informației ce este elaborată în conformitate
cu cele mai sigure metode de criptare existente, fapt ce garantează confidențialitatea și securitatea
informației cu condiția res pectării de către Client a regulilor de exploatare a sistemului dat.
BC "EuroCreditBank" S.A. prezintă un nou serviciu electronic – sistemul de livrare
electronică a informației financiare prin intermediul canalelor criptate (protejate) a poștei electroni ce.
ECB -Informer este un nou serviciu al BC "EuroCreditBank" S.A. oferit deținătorilor de site -uri. Pentru
a avea posibilitatea de a folosi sistemul
TeleBank – WEB este nevoie de o conexiune la Internet și unul in softuri: MS IE 5.0 și superior,
Netscape Navigator 6.0 și superior, Opera 5.0 și superior. La momentul actual sistemul TeleBank –
WEB permite persoanelor juridice să fie deservite doar informativ și persoanelor fizice să fie deservite
informativ precum și să efectueze operațiuni bancare. La momen t utilizatorilor sistemului TeleBank –
WEB – persoane juridice, le sunt disponibile următoarele tipuri de operațiuni:
1. Informația cu privire la sold, mișcările din cont și detaliile plăților.
2. Informația cu privire la ratele de schimb.
3. Regimul demonstrativ de lucru cu sistemul TeleBank – WEB .
Persoanelor fizice -consumatori:
Informația cu privire la sold, mișcările din cont și detaliile plăților.
Formarea extrasului de cont.
Informația cu privire la ratele de schimb.
Regimul demonstrativ de lucru cu sistemul TeleBank – WEB.
Procurarea și vânzarea valutei , cu completarea atât a contului curent, cât și a contului de card
Suplinirea contului de card bancar
Vizualizarea, soldurilor și rulajelor în cont în regim de timp real
Plăți interbancare și intrabancare în valută națională
3 http://www.telebank.md/
55
Înregistrarea, introducerea și ștergerea indicațiilor contoarelor de apă și gaz
Vizualizarea creditelor și a graficului de rambursare a acestora
Plata serviciilor comunale.
Vizualizarea depozitelor, alimentarea/retragerea depozitului cu alimentarea atât a contului
curent, cât și a contului de card
Informația despre soldul contului, rulajele în cont, detaliile plăților
“Telebank” – reprezinta sistema de deservire bancara multicanala la distanta. Prefixul
"TELE" semnifica indepartarea, adica deservirea bancara la distanta (cum ar fi, de exemplu, cuvintele
tеleviziune, tеlescop, etc). “Telebank” – sistema multipla de deservire. Prin canale de deservire se
subintelege ansamblul de resurse si mijloace accesate pentru schimbul de informatie, determinarea
metodelor de securitate si identificatie ale Clientului, etc.
Accesul prin Sistemul telefonic Interactiv de Comunicare Virtuala ( SICV ) este un complex de
programe de aparate bazat pe tehnologiile integr atoare computerizate, mijloacele telefonice si metodele
noi de generare a comunicarii, ceea ce ii permite Clientului de a se deservi de sinestatator, fara prezenta
operatorului, interactionind prin aparatul telefonic al sistemului informational al Bancii. Informatia
poate fi obtinuta atit sub forma de mesagerie vocala, cit si prin aparatul faximial. SICV, de asemenea
ofera suport informational pentru persoanele care nu sunt clienti ai Bancii.
Accesul prin Telebank CRIS, este un complex de programe de apara te bazat pe tehnologiile
integratoare computerizate, mijloacele telefonice si metodele noi de generare a comunicarii, ceea ce ii
permite Clientului de a se deservi de sinestatator, fara prezenta operatorului, interactionind prin
aparatul telefonic al siste mului informational al Bancii. Informatia poate fi obtinuta atit sub forma de
mesagerie vocala, cit si prin aparatul faximial. Telebank CRIS, de asemenea ofera suport informational
pentru persoanele care nu sunt clienti ai Bancii.
Pentru deservire este ne cesar de un telefon in regim tone, fax, sau de un telefon fix obisnuit –
prin biper, aparat portabil, capabil sa emita semnale sonore in linia telefonica. Toata informatia este
disponibila in limba romana si rusa. Sistemul este destinat atit pentru lucrul cu persoanele juridice, cit
si cu persoanele fizice, ceea ce permite accesul la informatia bancara necesara acestora. Lista
operatiunilor accesibile: informatia despre sodul conturilor curente, miscarile in cont, detalii despre
efectuarea platilor. Informa tie despre cursurile valutare, banca, servicii si tarife prestate, etc. Informatia
poate fi receptionata si prin fax. Acest sistem de plata este in curs de dezvoltare.
56
CAPITOLUL III. IDENTIFICAREA OPORTUNITĂȚILOR FUNCȚIONĂRII „BĂNCILOR
VIRTUALE” ÎN CADR UL SISTEMULUI BANCAR AUTOHTON
3.1.Perspectivele sistemului bancar autohton după aderarea la Uniunea Europeană
Un sistem bancar sănătos constituie o condiție primordială pentru creșterea economică continuă.
Luînd în considerație semnificația crescîndă a sistemului bancar rezultă importanța diminuării și
examinării surselor apariției instabilităților potențiale și c ăilor de stabilizare a acestuia. Pentru
asigurarea stabilității sectorului bancar, este necesară analiza situației fiecărei bănci în parte în cadrul
acestui sector. Această analiză poate să includă evaluarea punctelor forte și a instabilităților, cum ar fi :
expunerea băncii la eventuale riscuri, determinarea condițiior care cauzează riscuri, veniturile băncii,
gradul de pregătire al băncilor în confruntarea cu pierderile posibile etc.
În calitate de jucător global, Uniunea Europeană își promovează normele , interesele și valorile
sale, utilizînd diverse instrumente, ce sunt prevăzute de Politica Externă și de Securitatea Comună,
asistența și conivența conform dimensiunilor externe a politicii interne a UE.
În mod particular, UE aspiră spre prosperitate, sol idaritate, securitate și dezvoltare constantă la
nivel mondial. Extrem de importantă pentru UE este definirea unei “politici mixte” adecvate. Aceasta
constă în asigurarea coerenței obiectivelor strategiei prin intermediul instrumentelor valabile,
referitoa re la Republica Moldova, în perspectiva relațiilor strategice.
Ținînd cont de faptul că procesele de integrare presupun îmbunătățirea continuă a
performanțelor sectorului bancar, ce pot fi atinse doar prin reglementare și supraveghere adecvată, este
neces ar de specificat rolul major ce îi revine autorității de supraveghere.
Este de menționat că pe parcursul ultimilor decenii, în tot mai multe sisteme financiare, se
observă o tendința de separare a funcțiilor de supraveghere de cele de politică monetară. Î n contextul
integrării în structurile europene, va fi necesar de a determina și pentru sectorul bancar din RM un
sistem potrivit de supraveghere, reieșind din două opțiuni:
a) exercitarea funcțiilor de supraveghere de către banca centrală
b) exercitarea funcțiilor de supraveghere de către un organ de supraveghere separat.
În rezultatul examinării practicii internaționale, se poate constata că reglementarea și controlul
activității băncilor pot fi exercitate, cel mai bine, de către banca centr ală, organ care a emis normative
privind activitatea băncilor și este responsabil de activitatea bancară pe plan macroeconomic.
Totodată, reieșind din experiența statelor europene, este binevenită implementarea în sistemul
financiar autohton a schemei exi stente în Olanda sau Portugalia, și anume crearea unui organ
asemănător Consiliului Supraveghetorilor Financiari din Olanda sau Consiliului Național al
57
Supraveghetorilor Financiari din Portugalia. În acest caz, mersul proceselor de supraveghere în sectorul
financiar, precum și atribuțiile ce le revin autorităților de supraveghere existente, nu se vor expune unor
modificări substanțiale, dar, totodată, se va majora gradul de cooperare dintre aceste autorități. O
cooperare mai strînsă dintre organele de supra veghere ale subsectoarelor financiare va contribui la o
monitorizare mai eficientă a riscurilor la care este supus sectorul bancar, reieșind din activitatea
băncilor pe piața valorilor mobiliare și a asigurărilor.
De asemenea, integrarea în structurile eur opene în termen lung va necesita exercitarea
supravegherii instituțiilor bancare pe o bază transfrontalieră. Aceasta va contribui nu doar la stabilitatea
subdiviziunilor băncilor străine înființate în Moldova, dar și la schimbul eficient de experiență dint re
autoritatea de supraveghere autohtonă și autoritățile competente din alte state și va conduce la
consolidarea continuă a sistemului bancar al RM.
O reglementare și supraveghere prudentă constituie o condiție de bază pentru asigurarea unui
sistem bancar stabil și sigur, deoarece supravegherea nesatisfăcătoare a precedat instabilitatea și chiar
crizele bancare ce au avut loc pe parcursul ultimilor decenii. Pentru a determina direcțiile principale de
consolidare ale sistemului bancar autohton, este necesar de evidențiat în primul rînd problemele ce
îngrijorează atît autoritățile autohtone, cît și instituțiile financiare internaționale.
Ținînd cont de faptul că una dintre direcțiile strategice pentru dezvoltarea sistemului financiar,
incorporate în Planul de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, este asigurarea
implementării recomandărilor, expuse în cadrul Programului de Evaluare a Sectorului Financiar
(FSAP), rezultă oportunitatea abordării neajunsurilor de bază menționate de misiunea FSAP , cum sunt:
1. probleme ce țin de lipsa transparenței în structura proprietarilor băncilor,
2. impactul expansiunii creditelor,
3. guvernarea corporativă inadecvată,
4. problemele ce rezultă de implicarea statului în activitatea sistemul bancar etc.
Problema netra nsparenței în sectorul bancar trezește îngrijorări, deoarece capacitatea
proprietății bancare și o guvernare corporativă inadecvată condiționează imposibilitatea implementării
eficiente, de către bănci, a anumitor reguli prudențiale.
Astfel, pentru promov area în continuare a unui sistem bancar transparent este oportună
preluarea practicii europene cu privire la publicarea periodică a unor rapoarte de stabilitate financiară,
intensificarea cooperării cu organele de reglementare și supraveghere din alte stat e, armonizarea
practicilor de contabilitate autohtone cu standardele internaționale etc.
58
O altă problemă, relevată de instituțiile financiare internaționale, este creșterea considerabilă, pe
parcursul ultimilor ani, a volumului de creditare în sistemul ban car autohton. În aceste condiții, în
scopul consolidării sistemului, rezultă oportunitatea creării unui birou de credite, în care s -ar acumula
informația cu privire la debitorii „problematici” și „litigioși” ai băncilor, care ar facilita obținerea unei
ample informații, necesare activității de creditare.
Activitatea acestui birou ar minimiza riscurile cu care se confruntă băncile în activitatea lor de
creditare, precum și ar constitui o modalitate de micșorare a termenului de acordare a creditelor.
Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor este axată pe asigurarea unui
flux stabil și de lungă durată a investițiilor în sectoarele economiei naționale cu un potențial sporit de
competitivitate și orientare la export, precum și păt runderea pe noile piețe de desfacere prin integrarea
țării în economia mondială.
Atragerea băncilor străine, pe lîngă necesitatea asigurării unei coordonări pe bază
transfrontalieră a eforturilor de supraveghere bancara, poate constitui și o problemă pen tru unele bănci
din Moldova .
Activitatea băncilor ineficiente poate conduce la lezarea intereselor deponenților și la
răspîndirea riscurilor excesive în sectorul bancar. În acest context, în scopul evitării lezării intereselor
deponenților și răspîndirii riscurilor excesive în sectorul bancar, băncile care dispun de capital
insuficient și practică o activitate “restrînsă” se pot antrena în procese de reorganizare și anume în cele
de contopire sau absorbție, în vederea creării unor instituții fînanciare sta bile și competitive.
Pentru dezvoltarea cu succes a legăturilor economice externe, în republică este format sistemul
de reglementare fînanciar -valutară, ce include: Banca Națională a Moldovei, care efectuează rapid
operații valutar -creditare, precum și re țeaua băncilor comerciale, autorizate de Banca Națională a
Moldovei să efectueze operațiuni valutare.
Un rol importanat îl joacă reorganizarea băncilor pentru ca ele să devină intermediari financiari
eficienți, capabili să plaseze economiile monetare în a șa fel încât acestea să se transforme în acele
bunuri de capital care să maximizeze producția de bunuri de consum dorite. Sunt cunoscute două
viziuni fundamentale asupra reformei sistemului bancar. Și elementul central pentru fiecare dintre ele
este transf ormarea băncii într -o firmă ce acționează într -un domeniu specific – cel al creditului.
Trăsăturile fundamentale ale primei viziuni ar fi următoarele:
distingerea neta între activitatea de intermediere a băncii și activitatea de depozitare;
în calitate d e instituție depozitară banca trebuie să aibă o acoperire de 100 la sută a
depozitelor la vedere;
59
băncile trebuie să atragă creditele pe termene ferme.
Este foarte interesant de văzut ce reprezintă reforma din Republica Moldova. Coricelli distinge
două modele de liberalizare, și anume, unul care caracterizează țările din Europa Centrală și de Est și
cealălalt, țările foste componente ale URSS.
Pentru primul grup de țări sunt specifice următoarele caracteristici:
Abordarea prudentă a accesului pe piață al noilor bănci;
Creditele neperformante au fost transparent, prin politici articulate, cu intervenția
financiară a statului;
Liberalizarea contului de capital s -a făcut lent și prudent.
Putem enumera cîteva slăbiciuni ale sistemului bancar, și anume:
Privatizarea tîrzie și neîncheiată
Privatizarea rapidă și completă, cu investitori străini, este soluția cea mai potrivită pentru
asigurarea unui sistem bancar sănătos și competiti v, apt de a sprijini creșterea economică pe termen
lung. Republica Moldova a declanșat acest proces mai lent decît alte țări din Europa Centrală și de Est.
Restructurarea bancară nearticulată
Modelul care s -a impus în reforma sistemului bancar se bazează pe o intervenție a statului în
două faze succesive: recapitalizarea și apoi privatizarea, cu aplicarea de constrîngeri bugetare la nivelul
întreprinderilor de stat. Intervenția oficială în rezolvarea crizelor bancare prezintă mai multe avantaje,
care precu mpănesc în raport cu costurile financiare și economice: menținerea integrității mecanismului
de credit și a sistemului de plăți, conservarea stabilitășii financiare și economice și întărirea sistemului
bancar.
O altă componentă a strategiei de consolidare bancară a fost eliminarea din sistem a băncilor
insolvabile, adică a băncilor mai mici.
Absența unui cadru macroeconomic favorabil
Succesul reformelor structurale, în mare parte a celor bancare, depinde în mare măsură de
stabilizarea economică.Astfel, v ariațiile ample ale producției și inflației au afectat valoarea activelor
bancare, inclusiv calitatea creditelor, dobînzile și lichiditatea, plasînd băncile într -un mediu dominant de
riscuri care nu au întîziat să se manifeste în credite neperformante, pi erderi și insolvabilitate.
Sistemul bancar a receptat influențe nu numai din mediul macroeconomic, dar și din calitatea
politicilor macroeconomice și instrumentelor de implimentare a acestora. Variația imprevizibilă a
politicilor macroeconomice au indus in certitudini în politica de creditare și de dobînzi a băncilor. Cu
60
astfel de probleme se confruntă Republica Moldova, însă la toate există soluții de soluționare. Și fiecare
problemă duce la unele efecte asupra economiei naționale.
Băncile comerciale care v or trece la aplicarea acordului Basel III și vor introduce metode mai
avansate de management al riscului vor avea un avantaj competitiv pe piață. Pentru același profîl de
risc, unei bănci ce aplică standardele Basel III i se impun cerințe de capital mai mi ci decît unei bănci
care lucrează potrivit acordului Basel I. Odată cu aplicarea acordului Basel III, BNM va reduce cerința
minimă de capital pentru bănci.
Indicatorul de multiplicare a capitalului bancar reprezintă raportul dintre totalul activelor unei
bănci și capitalul propriu al acesteia.
Basel III folosește un concept structurat pe trei criterii, menite să asigure stabilitatea fînanciară
sistemului bancar. Primul criteriu este cel al cerințelor minime de capital, care are ca scop
îmbunătățirea senziti vității riscului. Astfel, Basel III cere calcularea capitalului unei bănci astfel încît
aceasta să facă față unui set de trei componente majore ale riscului: Riscul de creditare , Riscul
operațional , Riscul de piață .
Fiecare dintre cele trei componente are cel puțin două sau trei moduri de evaluare, pe diferite
nivele de sofisticare a riscului. Totodată, se consideră că alte riscuri nu pot fi cuantificate. Acordul
Basel I nu se referă decît parțial la aceste riscuri. Astfel, în viziunea Basel I, riscul de cr editare era tratat
de o manieră mai simplă, iar riscul de piață era evaluat post -factum. Riscul operațional nu era luat
deloc în considerție.
Al doilea pilon, care se referă la supravegherea sistemului, se ocupă de răspunsul organismelor
de supraveghere și control la riscul bancar. Se presupune că Basel III pune la dispoziția băncilor
centrale, mecanisme îmbunătățite față de cele oferite de implementarea Basel I. În plus, oferă băncilor
un cadru pentru a face față altor riscuri, de tipul celor ce se referă la lichiditate, risc legislativ sau al
marcilor, așa numite riscuri riziduale.
Disciplina bancară este al treilea pilon al acordului Basel III și mărește transparența pieții
bancare, obligînd băncile să publice informații mai numeroase. Scopul acestei măsu ri este de a da pieții
o mai bună imagine a poziției unei bănci în privința riscurilor pe care aceasta și le asumă cînd oferă
credite.
Aplicarea standardelor acordului Basel III de către băncile comerciale va duce la creșterea
prețurilor pe piața imobiliar ă, datorită dezvoltării creditului ipotecar. De asemenea, implimentarea
acordului va stimula dezvoltarea creditului ipotecar, iar băncile comerciale vor fi interesate să acorde
tot mai multe credite, pentru că expunerea la acest risc se va reduce treptat ș i sigur. Pe viitor, ritmul de
61
dezvoltare al cre ditului ipotecar se va accelera foarte mult, ceea ce va determina și o creștere a
prețurilor pe piața imobiliară, datorită faptului că tot mai multe persoane vor avea acces la acest tip de
fînanțare pentru cumpărarea unei proprietăți imobiliare.
Normele și actele normative ale băncilor comerciale, care stabilesc limite pentru creditul
ipotecar și pentru expunerile băncilor față de clienții persoane fizice, vor fi modificate, ceea ce va face
mai accesibilă fî nanțarea prin credit ipotecar.
Regulile și reglementările privind capitalul suficient sunt în general, în conformitate cu Acordul
privind Capitalul de la Basel din 1988, dar nu include cheltuieli de capital pentru riscul de piață. BNM
susține sisteme adecvate de urmărire și evaluare a riscurilor mari și a împrumutului conexat ale
băncilor, dar deoarece nu au suficiente informații privind interesele fînanciare al e unui număr mare de
acționari din sistemul bancar, este deficil să se determine nivelul de conformitate reglementară în
aceste domenii.
Limita de risc mare, ce reprezintă 25% din capitalul băncii sau grupului de bănci, este
consecventă cu standardele int ernaționale. Cu toate acestea, nu se poate afirma categoric că limita este
relativ ridicată datorită mărimii reduse a sistemului bancar și a economiei. Organul de control trebuie să
ia în considerație stabilirea unei limite asupra riscurilor privind depune rile bancare față de alte bănci,
unde plasamentul depunerilor, datorat de plasament, a depășit cu 15 zile scadența.
Totuși, nu au fost stabilite inspecții sau limite pentru riscurile externe ale băncilor, iar băncile
nu sunt obligate să stabilească sistem e care apreciază și urmăresc cu precizie riscul de piață. Republica
Moldova are legi relativ cuprinzătoare privind spălarea banilor și alte infracțiuni fînanciare.
Acordul Basel II e binevenit mai ales pentru țările din Europa de Est, regiune unde e situa ta și
Republica Moldova. Infrastructura de risc management din aceste țări se dezvoltă pornînd de la un
nivel foarte scăzut și băncile străine trebuie să depună eforturi importante pentru a ridica acest nivel.
De exemplu, volumele comparativ reduse de tra nzacționare și lipsa datelor istorice îngreunează mult
aplicarea unui model de evaluare a riscului. Alte probleme care trebuie depășite sunt prelucrarea încă
manuală a datelor și birocrația.În plus, volumele reduse duc la prelungirea duratei de amortizare a
investițiilor în tehnica de calcul, cel puțin pe termen scurt.
Unele bănci internaționale au implementat deja practici de risc managemet, privind mai ales
colectarea și prelucrarea unitară a datelor. Deși aceste proiecte au necesitat investiții important e și au
durat înre doi și trei ani, rezultatul a fost implimentarea de soluții flexibile și fiabile.
Există un număr de factori care încurajează și băncile comerciale să se adapteze la Basel III cît
mai repede. În primul rînd, o bancă deja pe cale să impli menteze Basel III este mult mai atractivă
62
pentru potențialii investitori străini și poate obține un preț mai mare pentru acțiunile sale. De asemenea,
se poate integra mai ușor într -o rețea mondială. În al doilea rînd, în urma aplicării Basel II piețele
bancare naționale devin mai concurențiale.
Cu toate acestea, beneficiile aduse de un risk management modern s -au facut simțite în ultimii
zece ani în întreaga lume – numai în SUA, numărul de falimente de instituții bancare a scăzut de la 140 0
între 1989 și 1993 la numai 36 în ultimii șase ani. Figura 3.1.1 cuprinde evoluția schimbărilor
implimentate în acord.
riscului
Cauzele externe
Factorul uman
Organizare și proces
Risc Sisteme
operațional informaționale
Riscul de piață
Figura 3.1.1 Îmbunătățirea managementului riscurilor prin intermediul Acordului Basel
Implementarea noului acord, Basel III are ca scop asigurarea stabilității fînanciare prin sisteme
avansate de gestiune a riscului în bănci, o supraveghere mai perfectă în statele membre, precum și o
disciplină de piață mai dură. Noul cadru este o etapă importantă pentru soluționarea punctelor slabe din
Basel I, în special pentru îmbunătățirea gestiunii riscului în instituțiile fînanc iare. Stabilitatea și
siguranța băncilor, a întregului sistem bancar începe de la capitalul instituțiilor fînanciare. Astfel, noul Basel II
1998 Managementul
riscului de credit Riscul de credit
Basel II
1993 Managemuntul
riscului financiar Riscul de credit
Riscul de piață
Basel II Managementul
tuturor riscurilor
63
acord cu privire la capital Basel III reprezintă o metodă importantă general acceptată de asigurare a
stabilității sectorului bancar.
Basel III are ca principal scop îmbunătățirea stabilității financiare printr -o mai strînsă cooperare
între băncile comerciale și private, pe de o parte, și între bănci și supraveghetori (Băncile Centrale) pe
de alta. Instabilitatea financiară cere o combin are a elementelor micro și macroeconomice. Din această
perspectivă, acordul Basel III reprezintă o adevarată revoluție în reglementarea financiară, dar și în
supravegherea bancară.
Sistemul întărește managementul riscului, Basel III întărește strategiile de solvabilitate, impunînd
băncilor sa -și programeze capitalul pe termen lung, pentru a reuși să opereze într -o perioadă de
dificultate. De asemenea, întărește perspectivele macroeconomice în supraveghere. Însă, cel mai
important aspect este dezvoltarea un ui sistem de management al riscului. Basel II încearcă doar să
întărească sistemul de management al riscului, prin modele cantitative, dar și calitative. Basel II
întărește și sistemul de guvernanță corporativă și transparență.
Implementarea atrage și nec esitatea dezvoltării industriei de rating. Sistemul ar fi o provocare
pentru toate băncile care trebuie să supraviețuiască în noul cadru. Acest acord Basel II ar putea
determina un nou val de consolidări, preluări și fuziuni, în condițiile în care subsidia rele marilor bănci
străine își vor întări poziția, datorită faptului că nu au nevoie de reajustări.
De asemenea, aceleași subsidiare ar putea aborda mai rapid marile firme din Republica Moldova.
În același context, există temerea ca și întreprinderilor mici și mijlocii să li se ceară un capital mai
mare. Acordul Basel II încearcă, totodată, o abordare ec hilibrată a problemei concurenței dintre băncile
străine și băncile naționale.
3.2. Efectele funcționării băncilor virtuale și viziunea sistemului bancar prin prisma noilor
tehnologii informaționale
Ca consecință a eforturilor băncilor de a obține obiect ive finale, de a atrage clienții, de a -și
mentine și imbunățati cota de piață și de a face față concurentei în cadrul sistemului bancar
internațional a apărut banca virtuală. Acest model este rezultatul noilor tehnologii informatice, care
determina reconsi derari majore in ceea ce priveste managementul strategiilor comerciale,
managementul activelor și pasivelor bancare, dar si strategiile de marketing .
Băncile virtuale au sediul pe net, dar oferă servicii la prețuri mult mai mici decât băncile clasice.
Swis s Ofshore Bank, Moneybookers, Bankinter sau SloGold – toate acestea sunt bănci ca toate băncile,
cu singurul amendament că sediul lor nu este pe o stradă, ci pe Internet.
64
Sunt asa numitele banci virtuale, care lucreaza cu bani cat se poate de reali, ameni nțând poziția
instituțiilor clasice. Avantajul băncilor date este acela că, neavând de intreținut o structură stufoasă, au
comisioanele la jumatate din cele ale bancilor clasice.
Mai mult, tranzacțiile se fac din fotoliu, clienții nefiind întâmpinați de fa ță acră a vreunui
funcționar plictisit, ca să nu mai spunem de faptul că și tranzacțiile au loc în timp real. Cu un singur
click și la costuri mult mai mici decât cele clasice, poți trimite sau primi bani din toată lumea, sau face
cumpărături cu cardul. Bă ncile virtuale dau până și credite sau carduri recunoscute universal.
În Republica Moldova tot sunt emise astfel de carduri, așa ca: MasterCard Mobiasbanc ,
Mastercard Virtual EuroCreditBanc , VISA ELECTRON (euro) Moldindconbank , Mastercard
Victoriabank , VISA ELECTRON ($) Moldindconbank , Visa (euro) Moldova AgroindBank .
Majoritatea bancilor virtuale oferă servicii aproape identice cu cele ale băncilor reale. Oferă și
carduri de debit sau credit sub sigle recunoscute (VISA sau Mastercard), pentru ac estea fiind necesare
doar copii dupa actele de identitate și dupa o factură de utilități. La Swiss Ofshore Bank de pilda,
deschiderea unui cont costă 300 USD, nefiind nevoie de constituirea un depozit minim. Pentru câțiva
dolari poți primi chiar un card de debit sau de credit, folosibil oriunde in lume. La fel procedeaza și
cateva bănci virtuale franceze, care oferă credite de pana la 50.000 de euro pe card. E drept, asta în
functie de datele pe care le oferi bancii.
O bancă virtuala oferă persoanelor fizic e și firmelor posibilitatea de a trimite și primi plăți on –
line fără a fi expuse informații personale sau financiare. Cele mai importante banci virtuale sunt
Paypal, Alertpay, și Moneybookers etc. Toate bancile virtuale oferă programe de referințe. De
exem plu, oricine are un cont la Moneybookers poate participa la programul de referinte. Trebuie doar
sa obții numarul de referință și să îl recomanzi la prieteni pentru a câstiga bani. Nu este obligatoriu, dar
este necesar să fii înscris la 2 -3 bănci virtuale pentru că fiecare site are preferințele lui la capitolul plăți .
Pentru Paypal povestea este cam aceeași. Aici primești pentru fiecare recomandare 0,5% din fiecare
tranzacție, dar nu mai mult de 1000 $ în primele 12 luni.
Politica bancii virtuale Alertpay vis-a-vis de programul de referință este mult mai simplă.
Practic pentru fiecare persoană recomandată primesti 10$. Pentru a fi eligibili la acest bonus cei care se
inscriu trebuie să aleagă un cont AlertPay Personal Pro sau Business, să facă tranzacții (p rimit sau
trimis) de cel putin 250$ și sa aibă 10 recomandări.
Moneybookers Ltd., Londra înregistrata în Anglia și Țara Galilor cu nr. 4260907.
Sediul social: Welken House, 10 -11 Charterhouse Square, London, EC1M 6EH, Marea Britanie.
65
Autorizată și reglem entată de Autoritatea de Reglementare a Serviciilor Financiare (Financial Services
Authority – FSA) din Marea Britanie.
1) PayPal – Este specializat pentru cumpărăturile pe internet, plățile on -line. Este
un intermediator foarte exigent între vânzîtor și cumpărător. Deruleaza mii de plăți on -line către
mii de pagini web. Aceste plăți au o securitate ridicată. Poți trimite bani în peste 190 de țări de
pe glob. Plațile se fac în peste 24 tipuri de monede.
2) AlertPay – AlertPay faciliteaza plățile instant în securitate între indivizi și
afacerile on -line, este lider în securitatea plăților. A fost fondat de Firoz și Ferhan Patel, în
august 2004, Monreal, Quebec, Canada cu 6 angajati. Cinci ani mai târziu are peste 100 angajați
în Canada și India, și peste 5.000.000! utilizatori (membri). AlertPay are un personal
multilingvistic, interdisciplinar, cu un staff care cu pasiune și talent menține Compania în
progres. AlertPay are membri în peste 190 țări, lucrează cu peste 22 monede, și este localizat în
băncile locale a peste 46 țări. (In Romania lucreaza prin Raiffeisen Bank) . Scopul lor este de a
face posibile aceste servicii pentru cât mai mul ți oameni de pe glob. AlertPay este în strictă
conformitate cu Reglementările Financiare și Rapoarte Centrului de Analiză din Canada
(FINTRAC) și Bankrutelor (crime financiare) (FinCEN). Toate fondurile depuse la AlertPay
sunt FDIC (Federal Deposit Insuran ce Corporation) și CDIC (Canada Deposit Insurance
Corporation), și sunt asigurate de bănci din SUA și Canada (federal reglementate).
3) CashX / Payments Made Easy! (Plata se face usor!) – CashX oferă
persoanelor fizice sau firmelor cu un Cont CashX, un mod si gur, convenabil, și cost -eficiente
pentru a trimite și primi fonduri on -line, la nivel mondial. Rețeaua se bazează pe unelte
financiare existente de infrastructura de conturi bancare, Carduri de debit, carduri de credit și
pentru a crea o soluție globală, Plata în timp real. CashX este o instituție financiară canadiană,
fondată în 2006, în conformitate cu reglementările OSFI (Oficiul de inspectorul de institutiile
financiare Canada), FINTRAC (tranzacții financiare și Rapoarte Centrul de Analiză de Canada),
OFAC (Oficiul pentru Controlul Activelor Străine) și FinCEN (financiar Crimelor Network titlu
executoriu). Cashx Financial Corporation este înregistrata Money Servicii de afaceri (MSB), în
Canada.
Actualmente, a venit vremea, când au început să se dezvolte afacerile pe internet, unde sunt
oferite servicii, produse, pentru care trebuie de plătit sau de obținut contravaloarea. Si acest punct care
leagă cele doua segmente, care asigură locul, mijlocul, unealta acestor decontări, sunt bancile virtuale.
66
Azi, dac ă într -o forma sau alta nu ești pe internet, nu exiști; daca ești pe internet, obligatoriu
trebuie să ai și un cont la careva dintre aceste banci. Este trendul zilelor noastre. Cum am mai spus,
acești bani sunt cât se poate de reali, cum circulă și în fina l cum ajung în contul tău bancar clasic
(cardul tău), sunt probleme tehnice, pe care trebuie sa le inveți. În principiu, deschiderea unui cont la
aceste banci este gratuit, atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice. Totusi, ca să fi
eligibil, verifică persoana (prin diferite metode), dupa care îi eliberează autorizația de a face tranzacțiile
prin contul propriu.
Există cateva sute de bănci virtuale în lume, dar foarte puține lucreaza cu Moldova. Majoritatea
băncilor virtuale oferă servicii aproape identice cu cele ale băncilor reale. Oferă și carduri de debit sau
credit sub sigle recunoscute (VISA sau Mastercard), pentru acestea fiind necesare doar copii dupa
actele de identitate și după o factură de utilități.
În Republica Moldova conform actelor legislative și normatile sunt cunoscute următoarele t ipuri
ale sistemelor de deservire bancară la distanță:
1. După funcționalitate și riscurile implicate sistemele de deservire bancară la distanță vor fi divizate
de bancă în:
informaționale (utilizat e în scopul obținerii de informații privind starea contului bancar și a
operațiunilor realizate și se caracterizează prin riscuri potențiale de nivel jos)
tranzacționale (utilizate în scopul efectuării de plăți în numele și din ordinul deținătorului și
se caracterizează prin riscuri potențiale de nivel înalt).
2. După tipul aplicației utilizate de deținător și al mijlocului de comunicație sistemele de deservire
bancară la distanță vor fi clasificate de bancă în felul următor: pc-banking; internet -banking;
mobile -banking; phone -banking; ATM -banking.
Sistemele de deservire bancară la distanță tip pc -banking se bazează pe o aplicație program a
băncii instalată la stațiile de lucru la sediul deținătorului și pot utiliza în calitate de mijloc de
comunicație atât rețele private cât și rețeaua Internet.
Sistemele de deservire bancară la distanță de tip internet -banking utilizează tehnologia Internet
(www – World Wide Web) și sunt caracterizate prin lipsa necesității preinstalării aplicației program a
băncii (sau st ocării a unor date) la partea client.
Sistemele de deservire bancară la distanță tip mobile -banking presupun utilizarea unui
echipament mobil (telefon, PDA – Personal Digital Assistant etc.) și a unor servicii oferite de către
operatorii de telecomunicații .
67
Sistemele de deservire bancară la distanță tip phone -banking se bazează pe metoda vocală de
transmitere a informației prin intermediul operatorului deservirii telefonice (Call Center) sau prin
autoservire utilizând telefonul cu culegere prin taste (Touch Tone Telephone) și a mijloacelor telefoniei
computerizate (cum sunt de ex. tehnologiile IVR (Interactiv Voice Response), Speech to Text, Text to
Speech).
Sistemele de deservire bancară la distanță tip ATM -banking se bazează pe o aplicație program
instalată la ghișeul automat al băncii (ATM – Automated Teller Machine).
Sistemul de deservire bancară la distanță va fi pus la dispoziția clientului numai în baza unei
cereri scrise și a unui contract înc heiat. Contractul încheiat între bancă și deținător va conține cel puțin
următoarele elemente:
a) tipul sistemului de deservire bancară la distanță, modul de utilizare a acestuia și mecanismele
prevăzute în scopul asigurării confidențialității, autenticității, integrității și non -repudierii
tranzacțiilor electronice;
b) posibilitățile conferite prin utilizarea sistemului de deservire bancară la distanță și condițiile de
blocare a dreptului de utilizare a acestuia;
c) obligațiile și responsabilitățile p ărților semnatare, inclusiv cele ce se referă la recunoașterea
puterii juridice a tranzacțiilor electronice transmise/primite, dacă autenticitatea acestora este
demonstrată. Responsabilități pentru neexecutarea obligațiilor care reies din tranzacțiile
electronice;
d) tipurile de operațiuni bancare ce pot fi efectuate prin sistemul de deservire bancară la distanță și
condițiile de executare a acestora;
e) perioada de timp și condițiile în care vor fi acceptate/executate tranzacțiile electronice efectuate
prin sist emul de deservire bancară la distanță, inclusiv suma limită minimă/maximă admisă pe
fiecare tip de operațiune;
f) condițiile privind prezentarea la bancă a documentelor justificative în cazul în care prezentarea a
astfel de documente la efectuarea plăților/tr ansferurilor este prevăzută de actele normative în
vigoare;
g) tipurile de taxe, comisioane și dobânzi pe care deținătorul va trebui să le plătească băncii la
utilizarea sistemului de deservire bancară la distanță, în mod special următoarele:
• comisioane ș i taxe ce vor fi plătite băncii de către deținător;
• dobânzi și penalități aplicabile, alte plăți, inclusiv modalitatea de calcul ale acestora;
68
h) linie telefonică fierbinte, operabilă pe parcursul timpului de accesibilitate a
sistemului de deservire ba ncară la distanță, pentru comunicarea situațiilor de
urgență (divulgare, pierderea controlului asupra informației sensibile a sistemului
etc.) sau solicitarea schimbării parolei sau altei informații sensibile ca urmare a
cunoașterii acesteia de către perso ane neautorizate;
i) modul de soluționare a litigiilor.
La rîndul său Banca va asigura că măsurile aplicate în vederea identificării deținătorului și
asigurării confidențialității, autenticității, integrității și non -repudierii tranzacțiilor electronice
transmise/primite prin intermediul sistemului de deservire bancară la di stanță sînt proporționale
riscurilor potențiale asociate tipului de client și tipului de sistem de deservire bancară la distanță.
Măsurile aplicate trebuie să țină cont de categoria sistemului de deservire bancară la distanță
(informațional sau tranzacțion al), tipul acestuia (pc -banking, internet -banking etc.), statutul clientului
băncii (persoană fizică sau juridică), tipul operațiunilor permise de a fi efectuate prin intermediul
sistemului și volumul/valoarea tranzacțiilor electronice.
Pe piața bancară a Republicii Moldova sunt unele bănci și instituții financiare care îndeplinesc
rolul băncilor virtuale și presteaza diferite serviciile financiare. Pe lîngă bănci există Centrala Firmelor
de Exercițiu din Moldova (CFEM), care este o structură independentă, creată în cadrul proiectului
EcoNet (Firma de Exercițiu) finanțată de către Agenția Austriacă de Dezvoltare (ADA, implementată
de către KulturKontakt (Austria) și sprijinită de către Ministerul Educației și Tineretului. Scopul
principal al CFEM este acorda rea de asistență și consultanță firmelor de exercițiu din Republica
Moldova în desfășurarea activității lor.
Totodată este și CFEM – BANCA VIRTUALĂ a firmelor de exercițiu din Republica Moldova,
este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea și supra vegherea activității financiare a firmelor de
exercițiu din RM. Aceste funcții se exercită luînd în considerație Principiile de bază ale Comitetului
Basel pentru supravegherea bancară efectivă. Tranzacțiile naționale se realizează numai în moneda
națională . Serviciile acordate de CFEM – banca virtuală:
• Deschiderea conturilor în valută națională (lei), cît și valută străină convertibilă (euro, dolari).
• Eliberarea carnetelor de cecuri (pentru plăți în interiorul țării).
• Operațiuni de decontare între fir mele de exercițiu (naționale și internaționale).
• Evidența fluxurilor financiare.
• Eliberarea extraselor de cont.
69
Pentru deschiderea unui cont bancar este necesar de a trimite la Centrala Firmelor de Exercițiu
cererea completată, iar CFEM eliberează for mularul în care este specificat numărul contului în lei
moldovenești, cît și în valută străină (euro, dolari).
Toate operațiunile bancare efectuate în baza tranzacțiilor între firmele de exercițiu vor fi trecute
în conturile firmelor în baza ordinelor de p lată și a dispozițiilor de plată pe care firmele de exercițiu le
fac prin e -mail-ul sau prin fax -ul Centralei.
Sistemul internațional de plăți VISA permite băncilor din Republica Moldova de a efectua
decontări interbancare pentru tranzacțiile efectuate pri n intermediul cardurilor Visa pe teritoriul țării
în lei moldovenești. Sistemul NNSS este o soluție inovațională de procesare, prezentată pentru prima
dată de Visa la finele anilor 80 și implementată de atunci cu succes, fiind luate în considerare
necesi tățile instituțiilor financiare de pe piața locală în vederea susținerii dezvoltării industriei plăților
prin virament și activității băncilor în domeniul cardurilor din fiecare țară aparte.
Implementarea MOL NNSS reprezintă o etapă importantă în consolida rea pieței plăților prin
virament din Republica Moldova, dezvoltarea căreia va contribui la formarea unei economii
transparente și scoaterea numerarului din sfera tenebră.
Sistemul interbancar de decontări în lei pe teritoriul Republicii Moldova contribui e la reducerea
cheltuielilor operaționale, creșterea numărului de conturi bancare ale clienților în valută națională, ceea
ce la rîndul său va contribui la creșterea volumului plăților prin virament în lei moldovenești,
consolidarea lichidității sistemului bancar și al cursului leului moldovenesc. Pe lîngă aceasta, sistemul
NNSS oferă băncilor condiții optimale pentru promovarea în mediul populației țării a unui instrument
modern, sigur și comod de achitare a mărfurilor și serviciilor – cardurile VISA, util izarea cărora
facilitează atragerea păturilor largi ale populației în sistemul bancar și contribuie la edificarea unei
societăți competente în domeniul financiar.
În cadrul procesului de implementare a NNSS, Visa, în urma analizei unui șir de criterii adop tă
o decizie privind selectarea băncii în calitate de agent, care va efectua operațiunile de decontări între
băncile -acquirer și băncile – emitente ale țării respective în valută națională, lei. Efectuarea tranzacțiilor
prin sistemul NNSS este posibilă doa r dacă banca -emitentă, banca -acquirer și unitatea de comerț se află
pe teritoriul Republicii Moldova, iar valuta tranzacției este leul moldovenesc.
Implementarea plăților de decontare interbancare în valută națională este un stimulent pentru
devoltarea plă ților prin virament în țară, care la rîndul său va contribui la formarea unei economii
transparente, creșterea lichidității băncilor, precum și la creșterea cifrei de afaceri a punctelor
comerciale și dezvoltarea rețelelor de comerț cu amănuntul în întreag a țară.
70
Implementarea NNSS nu implică careva cheltuieli suplimentare de elaborare pentru băncile care
vor aplica acest nou sistem. Sistemul NNSS a fost dezvoltat în baza VisaNet, un sistem global de
procesare al VISA, care poate să prelucreze mai mult de 1 0 000 de tranzacții pe secundă și care înclude
mai mult de 16 200 de instituții financiare din 200 țări ale lumii. Fiind adaptat la exigențele pieței
financiare din Moldova, sistemul MOL NNSS este susținut de sistemul de plăți Visa, care garantează
băncilo r din Moldova beneficii similare celor obținute la procesarea tranzacțiilor internaționale, cum ar
fi: suportul tehnic, gestionarea riscurilor, asistența în soluționarea unor situații de disput.
Visa este un sistem mondial de plăți, care asigură accesul de ținătorilor de carduri,
întreprinderilor din sfera de comerț și prestare a serviciilor, instituțiilor financiare și guvernamentale la
o rețea de plăți electronice rapide, securizate și sigure în mai mult de 200 de țări din lume. Plățile
electronice se efec tuează prin intermediul unui sistem de procesare global inovațional VisaNet, care
poate prelucra mai mult de 10 000 de tranzacții pe secundă, asigurînd pentru consumatori protecție față
de posibilul risc de escrocherii și garanții pentru întreprinderile di n sfera comerțului și a serviciilor în
efectuarea plăților și decontărilor.
Visa nu este o bancă, nu emite carduri, nu stabilește comisioane sau dobănzi pentru
consumatori, la fel cum nu acordă credite deținătorilor de carduri. La rîndul lor, soluțiile in ovaționale
ale Visa permit organizațiilor financiare să ofere clienților lor un spectru larg de instrumente financiare,
inclusiv produse de card de debit, preplătite și produse de carduri de credit.
Utilizarea tehnologiilor fînanciare și informaționale, de fapt, determină performanțele
economice ale băncii. Băncile din Republica Moldova, de asemenea, încep să utilizeze activ
oportunitățile moderne. Tehnologiile moderne si bankingul par ca vor face legea in viitor. Mobile
banking -ul pare ca intra puternic in prim plan, insa va fi nevoie de timp, asa cum sustin specialistii.
Chiar daca efectuarea de operatiuni bancare la distanta pare a fi o alternativa la indemana, atat pentru
clienti, cat si pentru banci, suntem oare pregatiti pentru a renunta la ofiterul de la ghiseu?
71
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Complexitatea și dinamismul ridicat al evoluțiilor tehnice, economice, informaționale și
manageriale contemporane se reflectă în înnoirea accelerată și pe multiple planuri a sistemului
informațional al organizației. Sintetic, acestea pot fi relevate sub fo rmă de tendințe. Pornind de la
aceste considerente, lucrarea și -a propus să aducă ceva nou într -un domeniu ca cel al informatizării
procesele economice și s -a bazat pe impactul pe care tehnologia informațională l -a avut în ultimul timp
asupra activității b ancare.
Deci, au fost identificate cele mai importante concluzii a cercetării:
Existența unui sistem bancar stabil, capabil să acorde agenților economici servicii
moderne, să protejeze interesele debitorilor și creditorilor băncilor este unul din factorii
principali necesari pentru dezvoltarea ramurilor de bază ale economiei Republicii
Moldova.
Constituirea și consolidarea sistemului bancar din Republica Moldova a parcurs mai
multe etape de dezvoltare, și anume: Privatizarea băncilor; reînnoirea și perfecț ionarea
bazei legislative; schimbarea conjuncturii pieții; dezvoltarea și diversificarea rețelei
bancare; evoluția serviciilor bancare și consolidarea stabilității fînanciare a băncilor;
aderarea Republicii Moldova la diverse organisme fînanciare internați onale.
Datorită ajutorului pe care îl primește Republica Moldova de la țările înalt dezvoltate,
țara noastră are multe șanse de a fi o țară prosperă. Dacă ne uităm în trecut, observam o
creștere și o dezvoltare a sistemului bancar național. Această dezvolt are se datorează
organismelor internaționale, care prin marea lor putere fînanțează și în RM anumite
proiecte non -guvernamentale, mai ales cele bancare pentru atragerea clienților noi și
păstrarea celor vechi prin noi propuneri și oferte.
problemă gravă a economiei naționale rămîne necorespunderea investițiilor reale cu
nivelul ce ar asigura modernizarea pe scară largă a economiei Republicii Moldova. La
rîndul ei, această problemă rezultă din dezvoltarea insuficientă a sistemului bancar
național și dezvolta rea imatură a pieței de valori. Cu cît efectele sistemului bancar sunt
pozitive, cu atît și impactul asupra creșterii economice va avea o importanță mai bună.
Ca o consecință fireasca a eforturilor băncilor de a atrage clienții, de a -și menține și
imbunătă ți cota de piață și de a face fața concurenței, este banca virtuală – o bancă a
viitorului. Acest model este rezultatul noilor tehnologii informatice, care determină
72
reconsiderări majore în ceea ce privește managementul strategiilor comerciale,
managementu l activelor și pasivelor bancare, dar și strategiile de marketing.
Activitatea electronică, cunoscută și sub denumirea de „e -banking”, reprezintă o parte
componentă a comerțului electronic, care cuprinde toate tipurile de tranzacții desfășurate
prin intermediul rețelelor electronice. În urmă cu câțiva ani, activitatea de e -banking era
reprezentată de operațiuni de tip phone banking și remote banking.
E-banking reprezintă, practic, un fel de ,,umbrelă” care acoperă întregul proces prin care
un client p oate să realizeze tranzacții bancare pe o cale electronică, fără a fi nevoie să
viziteze banca.
În comparație cu canalele tradiționale prin care se oferă servicii bancare prin intermediul
sucursalelor, e -banking -ul utilizează Internetul pentru a distribui clienților lor servicii
bancare tradiționale, cum ar fi: deschidrea de conturi, transferul de fonduri și plățile
electronice de facturi.
La momentul actual, costul operațiunilor bancare în Republica Moldova, comparativ cu
alte țări, este exagerat de mare, cu toate că în acest domeniu există un potențial uriaș. De
exemplu, transferul de bani în țară folosind cardul Visa este taxat cu o sumă enormă,
deși în acest scop poate fi folosit sistemul național.
Unul din inconvenientele băncilor fă ră sucursală este, evident, lipsa contactului direct.
Clientul nu poate să întâlnească în persoană un consilier, să ceară lămuriri sau să facă o
reclamație. Însă, pentru persoanele care nu se simt confortabil să folosească Internetul cu
siguranță că o banc ă tradițională este de preferat. Pentru omul modern însă, adaptat
tehnologic și care nu are o oră de pierdut în trafic pentru a rezolva o problemă minoră,
serviciile unei bănci virtuale o să îl mulțumească pe deplin. Desigur, lipsa ghișeelor
automate face ca tranzacțiile să se poată efectua numai prin carduri bancare sau pe
Internet, ceea ce nu convine tuturor persoanelor.
Politica BC „EuroCreditBank” S..A. este orientată spre obținerea rezultatelor pozitive și
spre asigurarea stabilității în dezvoltarea Băncii, menținând clientela sa prin deservirea
transparenta, la nivel înalt și acordarea unui spectru larg de servicii la condiții avantajoase.
Banca activează în direcția extinderii spectrului de servicii bancare și se axează pe
deservirea persoanelor fi zice, acordarea creditelor de consum. Fiind o instituție
financiară universală, BC”EuroCreditBank”SA propune un spectru larg de servicii
73
tradiționale, care permanent se reînnoiește. În activitatea sa banca acordă o deosebită
atenție investitorilor străini, contribuind la majorarea eficienței investițiilor lor în
economia țării. Banca tinde să mențină și să sporească indicatorii de creștere și poziția sa
pe piață. Banca efectuează transferuri de mijloace bănești în orice colț al lumii într -un
timp foarte scu rt prin intermediul sistemelor Western Union, Unistream, Coinstar,
Contact, Migom, Leader, Poșta Rapidă, Blizco, RIA, Money Gram, Allure și Zolotaia
korona.
reglementare și supraveghere prudentă constituie o condiție de bază pentru asigurarea
unui sistem b ancar stabil și sigur, deoarece supravegherea nesatisfăcătoare a precedat
instabilitatea și chiar crizele bancare ce au avut loc pe parcursul ultimilor decenii. Pentru
a determina direcțiile principale de consolidare ale sistemului bancar autohton, este
necesar de evidențiat în primul rînd problemele ce îngrijorează atît autoritățile
autohtone, cît și instituțiile financiare internaționale.
Astfel, pentru promovarea în continuare a unui sistem bancar transparent este oportună
preluarea practicii europene c u privire la publicarea periodică a unor rapoarte de
stabilitate financiară, intensificarea cooperării cu organele de reglementare și
supraveghere din alte state, armonizarea practicilor de contabilitate autohtone cu
standardele internaționale etc.
Activit atea băncilor ineficiente poate conduce la lezarea intereselor deponenților și la
răspîndirea riscurilor excesive în sectorul bancar. În acest context, în scopul evitării
lezării intereselor deponenților și răspîndirii riscurilor excesive în sectorul banca r,
băncile care dispun de capital insuficient și practică o activitate “restrînsă” se pot
antrena în procese de reorganizare și anume în cele de contopire sau absorbție, în
vederea creării unor instituții fînanciare stabile și competitive.
Basel III are c a principal scop îmbunătățirea stabilității financiare printr -o mai strînsă
cooperare între băncile comerciale și private, pe de o parte, și între bănci și
supraveghetori (Băncile Centrale) pe de alta. Instabilitatea financiară cere o combinare a
elementel or micro și macroeconomice. Din această perspectivă, acordul Basel III
reprezintă o adevarată revoluție în reglementarea financiară, dar și în supravegherea
bancară.
Actualmente, a venit vremea, când au început să se dezvolte afacerile pe internet, unde
sunt oferite servicii, produse, pentru care trebuie de plătit sau de obținut contravaloarea.
74
Si acest punct care leagă cele doua segmente, care asigură locul, mijlocul, unealta
acestor decontări, sunt bancile virtuale.
Azi, dacă într -o forma sau alta nu eșt i pe internet, nu exiști; daca ești pe internet,
obligatoriu trebuie să ai și un cont la careva dintre aceste banci. Este trendul zilelor
noastre. Cum am mai spus, acești bani sunt cât se poate de reali, cum circulă și în final
cum ajung în contul tău banc ar clasic (cardul tău), sunt probleme tehnice, pe care trebuie
sa le inveți.
În această ordine de idei , pentru o trecere mai lentă și mobilă de la operațiunile tradiționale la
cele virtuale, putem recomanda băncilor comerciale din Republica Moldova , următoarele:
Să aibă o stategie clară și bine distribuită care să pornescă de la vârf și să aibă în vedere efectele
activității e -banking, împreună cu continuarea procesului efectiv de măsurare a performanței.
Să aibă în vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea e -banking le pot avea
asupra expunerilor de risc, precum și gestionarea corespunzătoare a acestor riscuri.
Să aibă în vedere dezvoltarea cercetării de piață, realizarea unor campanii de reclamă
publicitară, precum și asigurarea că dețin un personal adecvat și o continuitate a celui mai
potrivit plan de afaceri.
Să aibă în vedere o abordare strategică activă a securității informaționale, menținerea unui
personal adecvat, punerea în practică a unor controale și teste, actualizate în funcție de
dezvoltarea pieței.
Să asigure că procesele de administrare al stărilor de criză pot face față unor incidente car e pot
apărea pe Internet.
.
75
BIBLIOGRAFIE
Acte legislative și normative ale Republicii Moldova
1. Legea RM cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548 -XIII din 21.07.1995 (Monitorul
Oficial al RM nr. 56 -57/624 din12.10.1995) cu mădificările ulterioare.
2. Legea instituțiilor fînanciare nr. 550 -XIII din 21.07.1995 (Monitorul Oficia l al RM nr. 1/2 din
01.01.1996) cu modificările ulterioare,
3. Legea RM privind Societățile pe acțiuni. Nr. 1134 -XIII din 02.04.1997 cu modificările ulterioare.
4. Legea RM, privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar nr.575 -XV
din26.12.2003 (Monitorul Ofic ial al RM nr.30 -34/169 din20.02.2004).
5. Hotărîrea privind ratele dobînzii în instituțiile bancare (Monitorul Oficial al RM nr.92 -93/243
din03.08.2001) cu modificările ulterioare.
6. Regulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în RM nr. 110 din 14
aprilie 2005. // cu modificările ulterioare
7. Regulament cu privire la acordarea de catre bancile comerciale a creditelor de consortiu din
03.02.95// cu modificările ulterioare
8. Regulament privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile autorizate din
RM. n r.3660 din 22.11.96 BNM.
9. Regulament privind operațiunile de casă în băncile din Republica Moldova. Nr. 9 din 25
februarie 2000 .
10. Regulamentul cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc, hotărârea nr.269 din17
octombrie 2001 (Monitorul Oficial al RM nr.130 din26.10.01) (în vigoare din30.09.2002).
Manuale, monografii, cărți și surse electronice
11. Analiza, diagnoza și modelarea sistemelor financiar -bancare / Hartulari C., Păun M., Păun R.M. –
București: Editura ASE, 2005. – 224 p.
12. Andronache V. Banca și operațiunile comerciale: Spete și soluții practice în raporturile dintre bancă
și client. – București: Editura Universitară, 2006. – 287 p.
13. Basno C., Dardac N. Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată. Editura Didactică și
Pedagogică, R.A., București, 2001, 251p
14. Căpraru B. Banca centrală și mediul economic: repere teoretice, evoluții și analize”, Iași, 2009. –
384p.
15. Căraganciu A., Îliadi G. Monedă și credit. (Manual). Editura ASEM, Chișinău, 2004, 249p
16. Cociug V. Managementul bancar: culegeri de probleme, Chișinău, ASEM, 2008. – 137p.
76
17. Isărescu M. Contrubuții teoretice și practice în domeniul politicii monetare și bancare, București.
2009. – 318 p
18. Cocriș V., Chirleșan D. Management bancar și an aliza de risc în activitate de creditare: teorie și
cazuri practice”, ediția a III, Iași, 2010. – 374 p.
19. Constantinescu D. Managementul bancar, București, 2007. – 258p.
20. Dardac N., Barbu T. Monedă, bănci și politici monetare . Editura Didactică și Pedagogi că, R.A.,
București, 2006, 439p.
21. Grigoriță C. Activitate bancară , ediția a III -a, Cartier, Chișinău, 2005, 418p.
22. Ionescu L. Fundamentele profesiunii bancare. Băncile și operațiunile bancare , Institutul Bancar
Român, Editura Economică, 1996.
23. Hoanța N. Bani și bănci . Editura economică, București, 2001, 280p.
24. Krițescu C., Dobrescu E. Băncile – mică enciclopedie . Editura Expert, București, 1998, 494p
25. Golo șoiu-Georgescu Lidia – Business of banking, Editura ASE, Bucure ști, 2002
26. Moldovanu D. Doctiîne Economice . Editura ARC, Chișinău, 2003, 260p
27. Mayer T., Duesenberry J., Alber R. Banii, activitatea bancără și economie , București, Editura
didactică și pedagogică, București, 1993. – 590 p.
28. Roman A. Politici monetare, Iași, 2009. – 307p.
29. Turcu I. Operațiuni și contracte bancare . Editura Lex, București, 1994, 351p.
30. Turliuc V., Cocriș V., Roman A. Moneda și credit. Ediția a II, Iași. 2008. – 328p
31. Банковское дело. Под ред. Коробовой Г.Г. Изд. с изм. – М.: Экономистъ, 2006. –766 с.
32. Банковское дело. Учебник. – 5-е изд., перераб. и доп. Под ред. Г.Н. Белоглазовой. – М.:
Финансы и статистика, 2008. – 592 с.
33. Вешкин Ю. Г., Банковские системы зарубежных стран: курс лекций . – Москва : Экономисть ,
2006 . – 400 с.
34. Жукова Е. Ф., Эриашвили Н. Д., Банковское дело: учебник, 3 -е изд., перераб. и доп., Москва,
Юнити -Дана, 2008, 655 с.
35. Лаврушин О.И. Банковское дело. издательство «Финансы и статистика», Москва, 2005.
36. www.bnm.md
37. http://www.ecb.md/
38. www.statistica.md
39. http://www.telebank.md/
77
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: la tema : TRANZ IȚIA DE LA ”BANCA TRADIȚIONALĂ” LA ”BANCA VIRTUALĂ” ȘI IMPLICAȚIILE SALE Efectuată de studentul Frunză Mihail Facultății… [617495] (ID: 617495)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.