Tibrea L. Adrian Razvan Disertatie Seau Gherla [617453]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA
MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
Coordonator științific : Masterand: [anonimizat]. Radu Mih ăiescu Țibrea Adrian -Răzvan
Cluj -Napoca
2017
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ –
NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA
MEDIULUI
SPECIALIZAREA
EVALUAREA RISCULUI ȘI SECURITATEA MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
Stația de Epur are a ape i uzate Gherla
Coordonator științific : Masterand: [anonimizat]. Radu Mih ăiescu Țibrea Adrian -Răzvan
Cluj -Napoca
2017
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………..
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 1
Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
LEGISLAȚIA REFERITOARE LA APELE UZATE ………………………….. ………………… 3
1.1. Directiva privind epurarea apelor uzate orășenești ………………………….. …………… 3
1.2. Directiva cadru privind apa ………………………….. ………………………….. ………………… 4
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
STAȚIA DE EPURARE A APELOR UZATE GHERLA ………………………….. …………… 7
2.1. Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
2.1.1. Amplasament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
2.1.2. Scurt istoric SEAU Gherla ………………………….. ………………………….. ………………. 8
2.1.3. Parametrii SEAU Gherla ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.2. Fluxul tehnologic al SEAU Gherla ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.2.1. Treapta mecanică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
2.2.2. Precipitarea chimi că a fosforului ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.2.3. Treapta biologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
2.2.4. Căminul de ieșire ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
2.2.5. Tratarea nămolului ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
2.2.6. Instalații auxiliare și pavilionul administrativ ………………………….. ……………….. 27
2.2.7. Sistemul SCADA ………………………….. ………………………….. ………………………….. 29
Capitolul 3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
PARTE EXPERIMENTALĂ ………………………….. ………………………….. …………………… 30
3.1. Obiectivele st agiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
3.2. Prezentarea procedurilor experimentale ………………………….. ………………………… 30
3.2.1. Măsurarea pH -ului ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
3.2.2. Determinarea conținutului de oxigen dizolvat (OD) și a consumului biochimic de
oxigen (CBO 5) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 35
REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
4.1. Rezultate obținute pentru indicatorul pH ………………………….. ……………………….. 37
4.2. Rezultate obținute pentru indicatorul Consum biochimic de oxigen …………….. 38
4.3. Rezultate obținute pentru indicatorul Consum chimic de oxigen …………………. 39
4.4. Rezultate obținute pentru indicatoru l Materii totale în suspensie ………………… 40
4.5. Rezultate obținute pentru indicatorul Fosfor total ………………………….. ………….. 41
4.6. Rezultate obținute pentru indicatorii regimului de azot ………………………….. ….. 42
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 47
ANEXE ……………………………………………………………………………………49
REZUMAT
Toate resursele de apă de suprafață și subterane constituie un bun de preț național, care
trebuie gospodărite în mod unitar, urmărindu -se păstrarea proprietăților lor naturale,
împiedicarea impurificării, a poluării lor, îmbunătățirea caracteristicilor fizico -chimice și
biologice a apelor, în scopul unei cât mai bune gospodăriri a acestora.
Lucrarea de față prezintă un studiu privind Stația de epurare a apei uzate, din Municipiul
Gherla. Stația are ca scop epurarea apelor uzate menajer e provenite din diferite surse precum și a
apelor uzate industriale deversate de unitățile economice de pe raza municipiului.
Lucrarea este structurată în patru capitole, unele dintre ele având și subcapitole, urmate
de o listă cuprinzatoare de referințe bibliografice și altele.
În primul capitol al lucrării este prezentată Legislația referitoare la apele uzate, precum și
câteva Directive asociate acesteia.
Al doilea capitol cuprinde istoricul, amplasare, precum și fluxul tehnologic al Stației de
epurare a apei Gherla.
În al treilea capitol este descrisă partea experimentală efectuată în cadrul stagiului de
documentare, informare și aplicație practică.
Ultimul capitol cuprinde rezultatele și discuțiile obținute la partea experimentală, pe baza
principal ilor indicatori de calitate a apelor uzate urmariți la Stația de epurare a apei Gherla.
Prin răsfoirea acestei lucrări, oricine își poate face o imagine de ansamblu privind importanța
calității apelor în economia naturii precum și influența omului asupra a cesteia.
ABSTRACT
All surface water and groundwater resources are a national good that must be farmed in a
unitary way, aiming at preserving their natural properties, preventing impurification, pollution,
improving the physicochemical and biologic al characteristics of water, in order to better manage
them.
This paper presents a study on the Wastewater Treatment Plant in the municipality
Gherla. The plant aims to purify household wastewaters from different sources as well as
industrial wastewater d ischarged by economic units within the municipality.
The paper is structured in four chapters, some of which have subchapters, followed by a
comprehensive list of bibliographic references and others.
The first chapter of the paper presents the waste wate r legislation, as well as some
directives associated with.
The second chapter includes the history, location and technological flow of the Gherla
water treatment plant.
Chapter 3 describes the experimental part of the documentation, information and pract ical
application.
The last chapter includes the results and discussions obtained from the experimental part,
based on the main indicators of the quality of the waste water monitored at the Gherla water
treatment plant.
By looking at this paper, anyone can give an overview of the importance of water quality
in the nature economy, and the influence of human on it.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
1
INTRODUCERE
Apa ca și aerul, este un factor de mediu indispensabil vieții. Apa se găsește
întotdeauna acolo unde există viață și formează substanța cea mai răspîndită pe pămînt. Ea
a avut un rol de prim ordin în apariția vieții pe planeta noastră. Combaterea polu ării apelor
se realizează prin măsuri ce urmăresc, în primul râ nd, prevenirea poluării apelor. Pentru
protecția mediului de efectele negative ale evacu ărilor de ape uzate or ășenești și de ape
uzate din anumite sectoare industriale , modalitatea cea mai eficient ă de combatere și
limitare a poluării este epurarea apelor uzate înainte de evacuare (Directiv a 91/271/CEE,
1991 ). Natura acționează cu mijloace proprii în direcția menț inerii indicatorilor de calitate
ai ape i, dar, în condițiile unei poluă ri tot mai accentuate, indicato rii de calitate nu mai pot fi
păstrați î n limitele n ormale numai prin autoepurare. În aceste condiții, este necesară
intervenția omului pentru preve nirea și combaterea poluă rii.
Prevenirea poluării se face mai ales prin măsuri de supraveghere și control, iar
combaterea poluării se realizează prin constru cții, instalații, echipamente etc. prin aș a-
numi tele sta ții de epurare a apelor. În această operație, a pele uzate sunt supuse unor
tratamente succesive, prin care conținutul de po luanți este diminuat astfel încâ t, conținut ul
de poluanți este diminuat, astfel încât cantitățiile rămase să înregistreze concentrații mici în
apele râurilor receptoare după realiz area diluției, care să nu poată stânjeni utilizările râului
în aval ( http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie -mediu/APA -SI-
POLUAREA446.php ).
Epurarea apelor uzate este procesul complex realizat cu echipamente de înaltă
performanță, bazat pe avizele, acordurile și autorizațiile de mediu eliberate de către
autoritățile competente, potrivit reglementărilor legale din domeniul protecției calității apei
și a mediului, a stfel încât să fie garantate atât protecția și conservarea mediului, cât și
igiena și sănătatea populației (https://www.apabrasov.ro/ro/servicii/epurarea -apelor -uzate/ ).
Tratamente le care se aplică includ tehnologii bazate pe procese și fenomene
naturale: fizice, chimice și biologice, aplicate diferențiat la diferite categorii de apă uzată,
iar în cadrul acestora se deosebesc diferite tehnici și metode de lucru în funcție de
compozi ția apelor uzate (Dima, 2005) .
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate.
Prin urmare, principala măsură practică de protecție a calității apelor de suprafață este să
epurăm apele uzate. Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin
sisteme de canalizare, ele sunt mai simple la poluanți i industriali, dar foarte vaste și
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
2
complicate în cazul canalizării localităților, deoarece trebuie să preia ape uzate fecaloid –
menajere de la un număr foarte mare de surse (chiuvete , wc-urile, căzi de duș etc .) Apele
acestea trebuie conduse apoi la stația de epurare, de unde de regulă sunt resti tuite în emisar,
(de obicei un râ u). Pagubele și neajunsurile produse în urma evacuării apelor uzate
neepurate sau ins uficient epurate sunt numeroase, astfel în zonele învecinate ale cursurilor
de ape infectate se produc epidemii de boli hidrice (febră, dezinterie, etc.) (Robescu și
colab., 2011) .
În România începe să se acorde prioritate problemelor de poluare a mediulu i după
1989, când se înființeaz ă Ministerul Apelor, Pădurilor ș i Mediului Înconjurător. De
protecția apelor naturale este responsabi lă Administrația Națională ,,Apele Române” .
Parametrii de calitate pentru apele naturale sunt stabili ți printr -o serie de reglementări.
Legea mediului menționează că “protecția apelor de suprafață și subterane și a
ecosistemelo r acvatice, are ca obiectiv menț inerea și ameliorarea calității și productivității
naturale a acestora în scopul evitării unor efect e negative asupra mediului, sănătății
umane și bunurilor materiale ” (OUG 195/2005, Art. 55 ).
Poluarea apei reprezintă modificarea , în mod direct sau indirect , a compoziției apei
normale ca urmare a activității omului într -o astfel de măsură încât influențe ază negativ
caracteristicile apelor, împiedicând folosirea lor în stare naturală.
Toate resursele de apă de suprafață și subterane constituie un bun de preț național,
care trebuie gospodărite în mod unitar, urmărindu -se păstrarea proprietăților lor natura le,
împiedicarea impurificării, a poluării lor, îmbunătățirea caracteristicilor fizico -chimice și
biologice a apelor, în scopul unei cât mai bune gospodăriri a acestora.
Prin urmare, viața nu poate exista fără apă. În activitatea celulelor vii, care stau l a
baza existenței și funcționării organismelor, apa se găsește sub trei forme: intracelulară (în
proporție de 50%), interstițială (15%) și circulantă (aprox. 5%) . Reducerea cantităț ii de apă
pune în pericol însăși existenț a celulelor vii , a organismelor vii, a florei și faunei î n
general. Organismele vii elimină apa prin procese de transpirație, respirație și excreț ie. Un
om adult are nevoie în medie de 2 litri apă/zi, cantitate care se marește mult în condiț iile
dificile de lucru ce favorizează pierderea apei (căldură excesivă, vâ nt, efort fizic etc).
Reducerea cantității de apă din corpul uman cu 10% î ntr-un interval sc urt de timp
poate avea consecințe grave asupra sănătăț ii, ia r la pierderea de peste 20% viața nu mai
este posibil ă!
„Apei i -a fost dată puterea de a deveni seva vieții pe p ământ.”
(Leonardo da Vinci)
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
3
Capitolul 1
LEGISLAȚIA REFERITOARE LA APEL E UZATE
1.1. Directiva privind epurarea apelor uzate orășenești
Aceast ă Directiv ă a fost adoptat ă de către Statele Membre în mai 1991. Directiva
91/271/CEE are ca obiectiv protecția mediului de efectele negative ale evacuarilor de ape
uzate orașenești și de ape uzate din anumite sectoare industriale (in principal, din
prelucrarea și fabricarea produse lor din industria alimentară). Stabil ește nivele de tratare pe
baza dimensiunilor deversărilor apelor reziduale și sensibilitatea apelor care colectează
aceste deversări.
Directiva stabilește o serie de cerințe referitoare la sistemele de colectare, epurar ea
și evacuarea apelor uzate din aglomerările urbane, precum și a celor biodegradabile
provenite de la anumite sectoare industriale.
Statele Membre trebuie s ă asigure că apele uzate provenite de la aglomerările
umane cu mai mult de 2000 l.e. sunt colectat e și epurate înainte de evacuare, conform
standardelor și termenelor limită specifice.
În ceea ce privește obiectivele de epurare, epurarea secundară (treapta biologică)
este o regul ă generală pentru aglomerările mai mici de 10000 l.e., cu îndep ărtarea
suplimentară a nutrieților în zonele desemnate sensibile (treapta de epurare terțiară) și
pentru aglomerările mai mari de 10 000 l.e.; iar pentru anumite zone marine, treapta de
epurarea primară poate fi suficientă.
Desemnarea zonelor sensibile se va reali za potrivit unuia sau mai multor criterii:
corpurile de apă care se dovedesc a fi eutrofizate sau care într -un viitor apropiat pot
deveni eutrofizate, dacă nu se iau măsuri de protecție;
apele dulci de suprafață destinate alimentării cu apă potabilă, care conțin mai mult
de 50 mg/l nitrați, dacă nu sunt luate măsuri;
zonele unde pentru îndeplinirea prevederilor celorlalte Directi ve ale Consiliului este
necesară o epurare avansată.
În vederea implementării și conformării cu prevederile Directivei Consiliului
91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, România a obținut
perioade de tranzi ție pentru colectarea apelor uzate urbane (art. 3 al Directivei) și epurarea
apelor uzate urbane și evacuarea acestora (art. 4 (1a,b) și art. 5(2) .
Perioa dele de tranziție obținute pentru colectarea apelor uzate or ășeneș ti
91/271/CEE sunt prezentate în Tabelul 1.1.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
4
Tabelul 1.1
Perioade de tranziție pentru c olectarea apelor uzate orășenești
(http://www.rowater.ro/dasomes/etape/brosura_stadiu%20colectare%20si%20epurare%20ape%20uzate.pdf )
Aglomerări Nr. l.e. Implem entare
Aglomerări mai mari de 10000 l.e. 263 16575167
(61,9 %*) 31 Dec . 2013
Aglomerări între 2000 -10000 l.e. 2346 10192231
(38,1%*) 31 Dec . 2018
* Procent acoperit de Directiva (aglomerări mai mari de 2000 l.e.)
Sistemele de colectare trebuie să fie asigurate:
pentru 60,8% din populația echivalentă totală de 26.767.398 pana la sfarșitul
lui 2010;
pentru 69,1% până la sfârșitul lui 2013;
pentru 80,2% până la sfârșitul lui 2015;
pentru 100% până la sfârșitul lui 2018.
Perioadele de tranziție obținute pentru epurarea apelor uzate orășenești și evacuarea
acestora sunt prezentate în Tabelul 1. 2.
Tabelul 1. 2
Perioade de tranziție pentru epurarea apelor uzate orășenești și evacuarea acestora
(http://www.rowater.ro/dasomes/etape/brosura_stadiu%20colectare%20si%20epurare%20ape%20u
zate.pdf )
Aglomerări Nr. l.e. Implem entare
Aglomer ări mai mari
de10000 l.e. 263 16 575 167
(61,9 %*) 31 Dec . 2013
Aglomer ări între
2000 -10000 l.e. 2346 10 192 231
(38,1%*) 31 Dec . 2018
* Procent acoperit de Directiv ă (aglomer ări mai mari de 2000 l.e.)
Epurarea apelor uzate va trebui asigurată:
pentru 50,5% din populația echivalentă totală de 26767398 până la sfârșitul
lui 2010 ;
pentru 60,6% până la sfârșitul lui 2013;
pentru 76,7% până la sfâșitul lui 2015;
pentru 100% până la sfârșitul lui 2018.
1.2. Directiva cadru privind apa
Directiva cadru privind apa (2000/60/EC) (DCA) a fost aprobată în 23 oct. 2000
de către Consiliul Europei și Parlamentul European . Directiva propune utilizarea durabilă a
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
5
resurselor de apa și se aplică tuturor entităților implicate direct sau indirect în utilizarea sau
managementul apei, atât în statele membre cât și în cele candida te (Mihăiescu, 2009 ).
Pentru implementarea ei s -a prevăzut o lungă perioadă de timp, o biectivul este
atingerea statutului de apă bună, pentru toate apele din Uniunea Europeana până în anul
2015, și, desigur, acest lucru nu s -a realizat în totalitate în nic i unul din Statele Membre.
Acoperă o largă arie de problematici printr -o abordare complexă. Unele din
prevederile ei pot fi interpretate în diferite moduri și este nevoie de timp pentru a înțelege
pe deplin beneficiile pe care aceasta le aduce Statelor Me mbre. Cu toate acestea, se pot
identifica anumite problematici generale:
Directiva stabilește ca un obiectiv general – protecția apelor de suprafață, cu
statutul de bun de mediu public , și o abordare ecosistemica, în locul uneia bazată pe
parametri chimici individuali. Directiva se bazează pe principiul managementului integrat
al resurselor de apă și includerea tuturor părților interesate în acest proces. Prevede, de
asemenea, ca exploatarea resurselor de apă de suprafață și din subteran să se facă în limit e
care să asigure exploatarea durabila a acestora.
DCA se referă la toate tipurile de ape, cu excepția celor marine:
ape de suprafață (râuri, lacuri, etc.);
ape freatice;
ape de coastă și de tranzitie (estuare semi -sărate).
De asemenea se ocupă și de relaț ia dintre diversele bazine de apă, fie naturale sau
artificiale.
Directiva are obiective ce se compun în spațiu și timp pentru:
a preveni degradarea viitoare și a ridica calitatea ecosistemelor în
intregul lor;
a promova o utilizare durabilă a resurselor d e apă prin protejarea
acestora;
a monitoriza consistența înțelegerilor internaționale privind protecția
apelor marine și continentale.
Adoptarea DCA nu a inclus absolut toate reglement ările cu privire la ape. Un
număr de patru directive importante au ramas în vigoare, nefiind înglobate în această
directivă:
directiva privind calitatea apei potabile (80/778/EEC) modificată de
Directiva 98/83/EC ;
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
6
directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC) ;
directiva privind nitrații (91/676/EEC) ;
directiva p rivind calitatea apei pentru îmbăiere (76/160/EEC).
Directivele 76/464/EEC, 91/271/EEC, 91/676/EEC constituie instrumente de
control al evacuărilor de substanțe poluante în diferite medii acvatice, iar Directiva
98/83/EC este un instrument de control a calității apei potabile.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
7
Capitolul 2
STAȚIA DE EPURARE A APELOR UZATE GHERLA
2.1. Date generale
2.1.1. Amplasament
Stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Gherla (numită în continuare SEAU
Gherla) este situată pe teritoriul comunei Mintiu Gherlii, pe malul drept al râului Someșul
Mic într -o zonă îndiguită, pe un teren cu suprafață totală 16671 m2 fiind în administrarea
Companiei de Apă Someș S .A., proprietatea Statului Român. Amplasamentul stației este
situat la nordul orașului Gherla, dist anța cea mai mică la limita nordică a intravilanului
fiind de 350 m (Fig. 2.1).
Fig. 2.1. Stația de epurare a apelor uzate Gherla
a. SEAU Gherla intrarea principală
(Foto: Răzvan Țibrea , 2017 ) b. Vedere aeriană
(prelucrare după Google Earth)
Stația este amplasată pe un teren plan, în albia majoră a râului Someșul Mic cu
ușoară înclinare spre nord -vest.
Cursurile de apă cele mai apropiate sunt:
• la vest râul Someș Mic care constituie și emisarul în care se evacuează
apele uzate epurate;
• la nord râ ul Fizeș, afluent de dreapta al râului Someșul Mic.
Malul drept al râului Someș ul Mic în zona stației de epurare, amonte și aval, este
apărat împotriva inundațiilor printr -un dig din pământ având o mărime de 3 -3,5 m și o
lățime la coronament de 3,0 m iar la bază de 8 -10 m.
Pe latura estică amplasamentul SEAU Gherla este flancat de DN1C Clu j – Baia
Mare. Întreaga incintă a stației de epurare este protejată de inundații prin digul anterior
menționat și prin șoseaua națională 1C. Apele subterane freatice sunt cantonate în stratul
depozitelor de nisip și balast, nivelul pânzei freatice variind în funcție de anotimp și de
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
8
perioadele ploioase sau secetoase, situându -se între 1,5 -3,0 m adâncime față de cota
terenului. În zonă, până la distanța de 500 m, nu există nici un obiectiv sau zonă protejată
(Manual de exploatare SEAU Gherla) .
2.1.2. Scurt i storic SEAU Gherla
Stația veche de epurare din Gherla a fost realizată în anii 1980 cu o capacitate de
300 l/s pentru treapta mecanică și o capacitate de 100 l/s pentru treapta biologică, o
capacitate de epurare insuficientă pentru debitele sporite de apă uzată rezultat e în urma
dezvoltării municipiului Gherla. Tehnologiile , învechite, neperformante , aplicate pentru
epurare precum și gradul de uzură avansat al obiectelor tehnologice aveau ca rezultat
randament e scăzut e de epurare a apei, cu imp act negativ asupra echilibrului ecologic al
râului Someșul Mic – receptorul apelor epurate. Vechea stație nu realiza parametrilor
calitativi reglementați, deversând în cursurile de apă receptoare debite relativ mari de ape
insuficient epurate.
Fig. 2.2. Vechea stație de epurare Gherla
(Sursa: http://www.gherlainfo.ro )
Concluziile celor două bilanțuri de mediu (Bilanț de mediu de nivel I și Bilanț de
mediu de nivel II) elaborate î n anul 2006 au scos în evidență faptul că în general,
instalațiile de prelucrare a calității apelor uzate din cadrul stației de epurare mecano –
biologice din orașul Gherla erau funcționale, însă, datorită tehnologiilor de epurare
neperformante și utilajelor învechite n u se realizau parametrii calitativi la nivelul HG
188/2002, modificată și completată cu HG 352/2005 – NTPA 001 și NTPA 011 .
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
9
La data de 3 august 2011 au fost inaugurate lucrările de execuție a stației de epurare
a apei din municipiul Gherla. Investiția, în valoare de 34 de milioane de lei, fără TVA, a
fost realizată în cadrul contractului " Reabilitarea și extinderea stațiilor de epurare Gherla
și Huedin ", derulat prin proiectul cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene
în cadrul Programului Opera țional Sectorial (POS) Mediu.
Lucrările aferente reabilitării stației au fost realizate de S .C. ACI Cluj în consorțiu
cu WTE Group Germania și au avut ca obiectiv modernizarea și mărirea capacității stației
în vederea eliminării descărcărilor neconforme în emisari, rezultând astfel un impact minim
asupra mediului înconjurător prin încadrarea în limitele impuse de legislația națională și
europeană privind epurarea apelor uzate urbane.
Contractul a fost parte a proiectului de investiții " Extinderea și reabili tarea
sistemelor de apă și apă uzată din județele Cluj/Sălaj – Îmbunătățirea sistemelor de
alimentare cu apă, canalizare și epurare în zona Cluj -Sălaj ", cofinanțat de Uniunea
Europeană, în valoare totală de 196,9 milioane de euro atras și derulat de Compan ia de Apă
„Someș” S.A. (http://posmediu.casomes.ro/proiect.php ).
Contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene a fost de 74%, cea a Guvernului
României de 11,3%, a autorităților locale de 1,9%, restul de 12,8% fiind obținut de
Compania de Apă prin credit bancar.
Investiția a fost finalizată în februarie 2013 iar lucrările la stația de epurare Gherla
au constat în:
Lucrări pentru dezvoltarea amplasamentului : Demolarea structurilor
existente; Reabilitarea străzilor și a căilor de acces.
Realizarea de facilități mecanice de tratare : Deversor apă pluvială; Stație
de pompare admisie în stația de epurare; Stație grătare dese; Desnisipator și
separator de grăsimi.
Realizarea de lucrări pentru epurarea biologică : Cameră de distribuție;
Bazine de aerare; Stație de suflante; Stație precipitare pentru îndepărtarea
chimică a fosforului; Cameră de distribuție 2; Decantoare finale 1 și 2; Stații
pompare nămol activat recirculat și nămol activat în exces 1 și 2; Măsurar e
efluent.
Realizarea de lucrări pentru tratarea nămolului : Bazine de nămol; Stație
humificare nămol.
Lucrări electrice : Post de transformare; Rețea de împământare; Iluminat
exterior; Instalație de paratrăznet; Automatizare și sistem SCADA .
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
10
Alte lucrări : Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul stației; Rețea
apă de exploatare; Clădire administrativă.
2.1.3. Parametrii SEAU Gherla
În municipiul Gherla apele uzate (menajere și apele uzate industriale provenite de
la agenții economici ) sunt colectate în rețeaua de canalizare cu o lungime de 42,494 km și
evacuate, după epurare, în râul Someșul Mic.
SEAU Gherla este de tip mecano -biologic, cu treaptă terțiară, proiectată pentru o
populație de 20.000 locuitori echivalenți (l.e), având o ca pacitate maximă de 120 l/s.
Debitul mediu evacuat din stație este de 50,23 l/s. Procesul de epurare este condus prin
analize fizico -chimice pe trepte de epurare.
Tabelul 2.1
Parametrii și încărcări de referință SEAU Gherla
(Sursa: date furnizate de Compani a de Apă Someș S.A.)
Date de intrare
Debit mediu
zilnic (m3/zi) Debit maxim zilnic
(m3/zi) Debit maxim orar pe timp
uscat (m3/h) Debit maxim orar pe
timp de ploaie (m3/h)
9.400 10.440 481 962
Încărcări zilnice influent (kg/zi)
CBO 5 Materii în
suspensie CCOCr Azot total Fosfor total
1200 1400 2400 242 55
Parametrii de calitate ai efluentului epurat (mg/l)
CBO 5 Materii în
suspensie CCOCr Azot total Fosfor total
≤ 25 ≤ 35 ≤ 125 ≤ 15 ≤ 2
2.2. Fluxul tehnologic al SEAU Gherla
Stația de epurare dispune de echipamente moderne atât pentru epurarea apelor
uzate cât și pentru tratarea nămolului rezultat. Procesul tehnologic de epurare a apelor
uzate și tratarea nămolului este urmărit, controlat și coordonat din dispeceratul central al
stației.
Fluxul tehnologic al SEAU Gherla cuprinde (Fig. 2.3):
1. Treapta mecanică
2. Precipitare a chimică a fosforului
3. Treapt a biologică
4. Linia nămol
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
11
5. Instalații auxiliare și pavilion administrativ.
Apele uzate colectate de sistemul de canalizare menajeră a orașului Gherla ajung
gravitațional în căminul de intrare – by-pass, având formă dreptunghiulară cu dimensiuni
1,9 x 2,2 x 4,08 m care este prevazut cu un șiber atât pentru conducta de by -pass cât și
pentru conducta de intrare.
Fig. 2.3. Schema fluxului tehnologic SEAU Gherla
(Sursa: Regulament de exploatare SEAU Gherla – Compania de Apă Someș S.A.)
2.2.1. Treapta mecanică
Treapta mecanică (epurarea primară) a sigură reținerea, prin procese fizice, a
substanțelor poluante sedimentabile din apele uzate, folosind în acest scop, construcții și
instalații a căror alcătuire diferă în funcție de mărimea suspensiilor reținute (Ionescu,
2011) . Astfel, pentru reținerea corpurilor și suspensiilor mari se folosesc grătare și site .
Pentru separarea, prin flotare sau gravitațională, a grăsimilor și emulsiilor care plutesc în
masa apei uzate, se folosesc separatoare de grăsimi, iar sedimentarea sau decantarea
materiilor solide în suspensie, separabile prin decantare, are loc în deznisipatoare,
decantoare, fose septice etc. ( Ianculescu și colab., 2001) .
Treapta mecanică a SEAU Gherla cuprinde:
Grătar rar
Stații de pompare ape uzate
Instalație combinată (grătare dese, deznisipator și separator de grăsimi) .
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
12
Grătar ul rar
Din căminul de intrare apele uzate ajung în zona grătarului rar amplasat în canal, pe
un soclu înalt de 0,5 m. Grătarul rar este de tip PWL ProCat G 80o (Fig. 2.4), nerabatabil,
având rolul de reținere a materialelor grosie re.
Fig. 2.4. Grătar rar SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017 )
Principalele caracteristici ale grătarului rar sunt:
lățime totală : 1 m;
adâncime totală (de la soclu până la muchia superioară ): 5,5 m ;
antrenarea grătarului se realizează cu motor cu reductor tip KAZ67
DR80M4/TF, cu putere de 1,1 kw, 400V, 50Hz, n=1410/13 rpm cu 1,1 l ulei
de transmisie mineral CLP 220.
Părțile componente ale grătarului:
Grătar rar cu distanța între bare de 30 mm ;
Greblă rotativă ;
Sistem de antrenare ;
Colector materiale sedimentate ;
Spălător materiale sedimentate ;
Presă deșeuri .
Deșeurile separate sunt spălate în spălătorul de tip IWV ECO prevăzut cu un șnec
presă, antrenat de motor cu reductor plat de putere 2,2 kw, 400 V, 50 Hz, cu apă
tehnologică cu Q max=1,5 l/s de cca 4 bar, consum mediu z ilnic 14m3 (la 2 -3 ore de
funcționare pe zi).
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
13
Spălătorul de material greblat pornește după un număr reglabil de descărcări a unității de
greblare. Deșeurile sunt colectate în containere de 1,1 m3 și transportate la groapa de gunoi.
Stația de pompare influent
Intrarea apelor uzate în SEAU Gherla (influent) se realizează printr -o conductă Dn
= 500 mm. Toate tipurile de apă care ajung în stația de epurare (uzate sau pluviale) sunt
preluate de un bazin de acumulare care constituie și camera de admisie a p ompelor.
La intrarea în camera de pompare este instalată o ,, capcană pentru pietre " și un
grătar rar cu distanța dintre bare de 30 mm pentru a proteja pompele de deșeurile grosiere.
Un traductor de nivel este instalat pentru măsurarea pierderii de sarcina amonte/aval de
grătarul rar, care nu trebuie să depășească limita maximă.
Fig. 2.5. Stația de pompare influent
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Stația de pompare este o construcție drept unghiulară S tehnic+parter, de dimensiuni
3,7 x 15,1 x 5,6 m . Stehnic cuprinde o cameră de aspirație în care sunt instalate pompele
submersibile, echipamentul electric și utilajele de manipulare pentru pompe sunt montate
la parter. Complexul de pompare cuprinde:
pompe pentru apele uzate menajere și industriale (3 buc : 2+1R);
pompe pentru apele pluviale (2 buc.: 1+1R).
Pompele influent și cele pentru apa pluvială sunt montate în paralel în camera de
pompare, având un colector de refulare comun. Sistemul de vane de izolare prevăzut pe
colectorul comun face ca pompele de rezervă să poată fi folosite ca pompe de intrare sau ca
pompe pentru apele pluviale prin deschiderea/închiderea vanelor respective. Punctul de
pornire/oprire al fiecărei pompe este astfel setat încât să se asigure acest tip de funcționare
a pompelor. Nive lul apei uzate din bazinul de aspirație este măsurat și înregistrat continuu
de către un traductor de nivel care este folosit pentru reglarea capacității de pompare ( 962
m3/h = 267,2 l/s) prin intermediul procesului automatiza t de funcționare .
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
14
Apele uzate din interiorul stației de epurare sunt recirculate în bazinul de aspirație
al pompelor, aceste ape sunt aduse în mod gravitațional printr -un colector separat.
Principalele c acteristici ale pompelor de apă uzată sunt:
Tip: Wilo Emu FA 15.52.E + T20.1 -4/22Ge x;
Debit ( Q): 88,6 l/s ;
Turația ( n): 1425 rot/min ;
Putere ( P): 15 kW.
Instalația combinată compactă grătare -desnisipator -separator de grăsimi
Fig. 2.6. Instalația combinată compactă grătar, deznisipator, separator de grăsimi
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Instalația combinată c uprinde :
a) Camera de admisie
Apele uzate ajung în camera de admisie a instalației combinate prin intermediul
unei conducte DN 500, și sunt distribuite pe cele două linii, debitul de intrare pentru fiecare
linie este de 481 m3/h. În caz de debite crescute apele trec prin deversorul cu nivel variabil
în conducta de by -pass de DN 500, care permite ocolirea echipamentelor in stalației
combinate.
Înainte de camera de admisie este montat un debitmetru electromagnetic (Fig. 2.7)
care va înregistra debitul de apă uzată intrată. În plus, în clădirea de exploatare se află și
stația de pompare apă tehnologică, dotat cu manometru, rezervoare sub presiune, clapeți și
vane de izolare pentru lucrările de întreținere și spălare.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
15
Fig. 2.7. Debitmetru electromagnetic apa uzată
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
În clădire mai este amplasat și un prelevator automat de probe Hach -Lange,
comandat prin sistemul SCADA și sistem online de măsurare a următorilor parametrii:
conductivitate, CCOCr, amoniu, azotați, materii în suspensie, fosfor total și pH (Fig. 2.8) .
Fig. 2.8. Sistem automat de prelevare de probe și sistem online de măsurare
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
b) Grătare dese
Pentru un grad ridicat de reținere a deșeurilor, sunt utilizate grătarele dese cu
distanța între bare de 6 mm, care sunt echipate cu un compactor, spălător de deșeuri și
transportor. Deșeurile rezultate sunt colectate în containere (2+2R) cu o capacitate d e 1100
l. Pentru sistemul de spălare se utilizează apa tehnologică, cu presiunea de operare de 4 -5
bari, consum maxim de apă 1,5 l/s, consum mediu zilnic de cca. 14 m3, apele rezultate din
instalația combinată sunt reintroduse înapoi în stația de pompare i nfluent.
Principalele c aracteristici ale grătar ului des:
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
16
Tip: PWL ProCat ;
Motor redactor: FAZ67DRE80M4/TF ;
Putere (P): 0,75 k W;
Intensitate (I): 1,75 A ;
Tensiune ( U): 400 ~3 V, 50 Hz ;
Turația ( n): 1435/12 rpm .
Deșeurile separate sunt spălate în spălătorul de tip IWV ECO prevăzut cu un șnec
presă, antrenat de motor cu reductor plat (2,2 k W, 400 V, 50 Hz, 1425 rpm ). Spălătorul de
material greblat pornește după un număr reglabil de descărcări ale celor două unități de
greblare.
c) Dez nisipator
Deznisipatorul asigur ă sedimentarea particulelor de nisip care se depun prin
greutatea lor proprie în zona de aspirație a melcul ui de evacuare. Deznisipatorul este
dreptunghiular în zona superioară și trapezoidal în partea inferioară unde este montat
melcul de evacuare a nisipului care se mișcă rotativ în interior acționat de un motor tip
FAF77DRE90M4 (P= 1,1 k W, I= 2,55 A, U= 400 ~3 V, 50 Hz, n = 1420/7,5 rpm ). Nisipul
este preluat de transportorul de nisip și ajunge în spălător.
Nisipul se depune în canalul de colectar e aflat la baza camerei de deznisipare.
Pentru controlul automat al nisipului sedimentat, camera deznisipatorului este echipată cu
un transportor cu melc care duce nisipul sedimentat în partea de sus a unității de
deznisipare și apoi mai departe în spălăto rul de nisip. Spălătorul de nisip reduce substanța
organică la mai pu țin de 5%. Nisipul rezultat este descărcat în containere de 1100 l.
Principalele component ale spălător ului de nisip DL 100 C:
mixer spălător de nisip SEW;
spirală de evacuare a nisipulu i;
ventil magnetic apă de spălare;
d) Separatorul de grăsimi
Separatorul de grăsimi separă grăsimile prin insuflare de aer de proces , prin
intermediul a trei compresoare (2A+1R). Principalele c aracteristici ale compresoare lor cu
sertar rotativ Beker:
Tip: DT4.25K ;
Putere : 1,1 k W;
Turați a: 1420 rot/min.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
17
Separarea grăsimilor din apa uzată se realizează pe principiul de separare prin
flotație artificială care constă în introducerea în masa de apa uzată a aerului sub formă de
bule fine care aderând la particulele de grăsimi formeaz ă împreun ă ansamblul “ bulă-
picatur ă” cu o densitate suficient de redusă pentru a se ridica la suprafa ță (Ionescu și
colab., 2013). .
Grăsimile și materiile flotante se colectează în camera grăsimilor de unde sunt
evacuate cu aj utorul unei pompe excentrice cu melc în timpul procesului de evacuare prin
pompare din camera de colectare a grăsimilor într-o cuvă de grăsimi închisă (Fig. 2.9) de
unde sunt vidanjate.
Principalele c aracteristici ale pomp ei excentric e cu melc pentru grăsimi:
Tip: Seepex BN 5 -6L/ A1 -A7-A7-F0-A-X;
Tip motor : RF 17 DRE 80 M4 ;
P= 0,75 kw ;
I= 2,15 A ;
U= 400 ~3 V ;
n = 1435/190 rpm .
Apa din cuva de grăsimi
este trimisă în sistemul intern de
canalizare. Timpii de funcționare
ai pompei pot fi r eglați din
sistemul SCADA.
Procesul din cadrul instalației
combinate este automatizat și
monitorizat prin intermediul
unui PLC SIEMENS de pe
tabloul de automatizare
EUROSIC .
Fig. 2.9. Cuva de găsimi
(foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Apa din instalația combinată este direcționată gravitațional prin intermediul unei
conducte DN 600 spre bazinul biologic.
2.2.2. Precipitarea chimică a fosforului
Eliminarea fosforului se face prin precipitarea fosforului în exces, utilizând un
precipitat pe baza de Fe. Fosforul astfel separat se elimin ă împreună cu nămolul biologic
în exces. Instalația de stocare, preparare și dozare agent de precipitare este instalat ă în
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
18
clădirea operațională. Stația de reactivi cuprinde: bazin pentru depozitare, instalația pentru
dozare, echipată cu 2 pompe dozatoare .
Fig. 2.10. Instalația de stocare, preparare și dozare a agentului de precipitare
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Principalele c aracteristici ale pomp ei dozatoare:
Tip: Grundfos DDA ;
Capacitate maximă de dozare ; 12,0 l/h ;
Presiunea de funcționare maximă : 10 bari ;
Adâncimea maximă de aspirație în timpul operării : 6 m.
Principalele c aracteristici ale rezervor ului de stocare:
Tip: 5004 -4 Werit;
Volum nominal : 5000 l;
Dimensiuni : 2390x1350x1980 mm;
Greutate : 240 kg;
Material : PE-HD.
2.2.3. Treapta biologică
Prin epurare biologic ă se înțelege complexul de opera țiuni și faze tehnologice prin
care materiile organice existente în apele uzate provenind din cele mai diverse activit ăți
antropice sunt transformate cu ajutorul unor culturi de microorganisme, în produ și de
degradare fă ră nocivitate (CO 2, H 2O, CH 4 etc.) și o mas ă celular ă nouă (biomas ă),
inofensiv ă (Simionescu, 2009).
Proiectarea procesului de epurare cu nămol activ s -a ba zat pe principiile de
proiectare ale standardului A 131 DWA -ATV pentru sisteme cu nămol activ. Tratarea
biologică se bazează pe principiul recirculării nămolului activ, descris în schema următoare:
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
19
Fig. 2.11. Schema de principiu a treptei biologic e
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017 )
Eliminarea poluării organice (CBO 5) se realizează în cursul proceselor biologice,
de denitrific are (în bazinele de denitrificare) și a acumulării pe cale biologică în exces a
fosforului (în bazinul anaerob) (Simionescu, 2009). Eliminarea azotului se realizează după
oxidarea amoniului în azotați (NO 3) în bazinele de nitrificare, prin respirația NO 3, în
bazinele de denitrificare, în care azotul este eliberat ca gaz, în atmosferă. Eliminarea
fosforului se face prin precipitarea simu ltană a fosforului în exces, utilizând un precipitat
pe bază de Al. Fosforul astfel separat elimin ă împreună cu nămolul biologic în exces.
Bazin ul biologic – Bio P pentru eliminarea fosforului
Bazinul biologic (denumit BioP) este amplasat în amonte de bazinele de aerare și
este o structură din beton de formă dreptunghiulară de 10×10 m, volum de 490 m3 prevăzut
cu un agitator vertical lent HYPERCLASSIC – Invent (tip: 62607/HCM/2300 -19; Putere:
1,1 kW; Tensiune: 400 ~3 V; Turație: 1420 rpm; Tip motor : DRE9 0M4/TF/C ; Viteza de
rotație : 19 minute ; Sens de rotație : a acelor de ceasornic ; Greutatea : 224,5 kg ) care este
fixat deasupra ba zinului pe o platformă de beton (Fig. 2.12).
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
20
Fig. 2.12. Bazinul biologic – Bio P cu agitator vertical lent
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017 )
Debitul de apă uzată și nămolul recirculat se amestecă în acest bazin obținându -se
condiții optime pentru realizarea procesului anaerob de el iminare biologică a fosforului.
Eliminarea fosforului are loc împreună cu nămolul biologic în exces. Bazinul are și rol de
cameră de distribuție pentru bazinele de aerare. Distribuția se realizează prin intermediul a
două deversoare. Sunt prevăzute vane de perete pe fiecare linie, în cazul în care o linie de
tratare este scoasă din funcțiune. Pentr u a permite executarea lucrărilor de întreținere la
bazin este prevăzută o conductă de by -pass. Bazinul BioP are, de asemenea, funcția unei
camere de distribuție pentru bazinele de aerare. Aceasta se realizează prin intermediul a
două deversoare. Sunt prev ăzute vane de perete pe fiecare linie pentru cazul în care o linie
de tratare este scoasă din funcțiune.
Bazinele mixte
Bazinele mixte (bazine de aerare -decantoare secundare ) sunt două construcții
circulare semi îngropate cu diametrul exterior 39,5 m și un volum util total de 5750 m2
(respectiv 4050 m3 bazin de aerare și 1700 m3 decantor secundar), cu înălțime utilă de 5,7
m, iar înălțimea maximă a construcției deasupra nivelului terenului amenajat este de 2,49
m (Fig. 2.13). Bazinele mixte 1 ș i 2 sunt alim entate prin conducta de alimentare DN 600.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
21
Fig. 2.13. Bazin de aerare și decantor secundar
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
În bazinul circular de aerare este amplasat concentric decantorul secundar. Pe lângă
avantajul distanțelor mici și, prin urmare, al pierderilor hidraulice reduse, conceptul de
bazin mixt oferă o soluție care conduce la economie de spațiu. Pe de altă parte, prin
realizarea a două linii de tratare biologică (bazin de aerare/decantor secundar), se asigură
fiabilitatea funcționării instalației.
Fiecare bazin de aerare este conceput ca un bazin circular echipat cu un agitator lent
și un sistem de aerare cu bule fine. Aerul necesar pentru bazinele de aerare este furnizat de
4 suflante (3+1 R), amplasate în camera suflantelor situat ă după clădirea de exploatare și
sunt dotate cu capotă insonorizantă și amortizor de zgomot. Toate suflantele sunt echipate
cu converti zor de frecvență pentru a asigura alimentarea cu aer în funcție de necesarul de
oxigen. Necesarul real de oxigen este măsurat printr -un traductor de măsurare online a
oxigenului dizolvat în fiecare bazin de aerare. Sistemul de control SCADA regl ează debitu l
de aer necesar prin creșterea frecvenței și turației suflantelor. În bazinul de aerare are loc și
denitrificarea, condițiile anoxice necesare pentru acest proces sunt obținute prin alternarea
ciclurilor de funcționare a sistemului de aerare, și de limita rea aerării în bazin obținându -se
zone anoxice. Metoda este denumită denitrificare simultană și permite un grad ridicat de
eliminare a azotului.
După tratare , debitul de apă uzată și nămol activ este transferat în mod gravitațional
de la bazinele de aerare, la camera de distribuție la decantoarelor secundare, circulare cu
radierul înclinat.
În decantoarele secundare nămolul biologic se depune gravitațional în bașa
tronconică centrală a decantorul ui. Decantoarele secundare sunt prevăzute cu pod raclor
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
22
Ginzler cu racleta pe jumătate de pod cu unitate de viteză montată periferic. O parte din
nămolul biologic este extras cu pompele de nămol în exces iar o parte este recirculat cu
ajutorul pompelor de recirculare în bazinul BioP. Apa limpede este deversată în canalul
aferent fiecărui decantor secundar și este evacuată gravitațional printr -o conductă DN 500
către căminul de ieșire . Cele 2 linii de tratare permit transportul unui debit maxim de 481
m3/h de apă uzată, plus debitul de nămol recirculat.
2.2.4. Cămin ul de ieșire
Apele uzate epurate de la fiecare decantor secundar sunt evacuate gravitațional
printr -o conductă DN 500 mm către căminul de ieșire . Înregistrarea cantităților de apă
epurată și contr olul debitului la ieșirea apei din stația de epurare se realizează cu un
debitmetru electromagnetic MAG 510W iar parametrii de calitate a apei epurate evacuate
la ieșirea din stație sunt monitorizați de senzori Hach -Lange (temperatură pH,
conductivitate, a moniu, CCO -Cr, substanță solidă, fosfor total, oxigen dizolvat) (Fig. 2.14) .
Fig. 2.14. Cămin de ieșire și aparatura de monitorizare a efluentului SEAU Gherla
(debitmetru electromagnetic MAG 510W și senzori Hach -Lange )
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
Căminul de ieșire este prevăzut și cu un prelevator automat Hach -Lange (Fig. 2.15),
programabil, care colectează și stochează sincronizat debitul exterior al probelor de apă
pentru apa evacuată pentru a monitoriza , ulterior , în laborator calitatea apei.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
23
Fig. 2.15. P relevator automat Hach -Lange efluent SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
2.2.5. Tratarea nămolului
Scopul principal în tratarea nămolului este concentrarea particulelor organice și
solide prin îngroșare și deshidratare prin tehnologii simple și economice pentru a se asigura
posibilitatea manipulării nămolului în exces. Cantitatea totală de nămol ce trebuie tratată
include nămolul primar și surplusul de nămol biologic.
Îngroșător static
Nămolul în exces este extras din treapta biologică cu ajutorul pompelor de nămol în
exces (1A+1R) (Fig. 2.16) și este pompat în îngroșătorul de nămol (Fig. 2.17).
Fig. 2.16. Stați a de pompare nămol recirculat și exces
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
Acest nămol este deja stabilizat, stabilizarea se realizează simultan într -un mod aerob
în bazinele de aerare din treapta biologică.
Principalele c aracteristici ale pompe i de nămol în exces sunt: Tip pompă: Wilo FA
08.52 W ; Tip motor : FK 17.1 -6/8K ; Q= 15 mc/h ; H= 9,8 m CA ; P= 1,8 k W; I= 5,20 A ; U=
400 ~3 V, 50 Hz ; n = 910 rpm .
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
24
Îngroșătorul de nămol este conceput ca un bazin de îngroșare statică, prevăzut cu un
raclor de îngroșare ( Fig. 2.17). Atunci când este în funcțiune îngroșătorul poate fi alimentat
permanent cu ajutorul pompelor de nămol în exces (Fig. 2.16). Procesul de îngroșare se
desfășoară simultan cu ajutorul raclorului de îngroșare care este controlat de sistemul
SCADA (valori prescrise pentru timpi de funcționare și oprire).
Fig. 2.17. Îngroșătorul de nămol static
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Principalele c aracteristici ale îngroșător ului de nămol static sunt: diametru l interior
al rezervorului : 6,8 m ; tip amestecător: ancoră Ginzler tip KRW 680 cu deschidere ancoră
6,3 m ; puterea motorului ( Pmotor): 0,12 k W; tensiunea ( U): 400 ~3 V, 50 Hz .
Principalele c aracteristici ale pompe i excentrice cu melc pentru nămol îngroșat
sunt: tip: Seepex BN 5 -6L /A1 -C1-C6-F0-GA-X; tipul motor ului: CB 1 -90 LH/4 DF T ;
debit ( Q): 1- 4 m3/h; putere ( P): 1,5 k W; tensiune ( U): 400 ~3 V ; turația ( n): 280 rpm .
Supernatantul și spuma sunt colecta te într-un canal de colectare și transportate la
intrarea în stație. Nămolul îngroșat este extras din îngroșătorul de nămol cu ajutorul
pompelor de nămol îngroșat și trimisă în stația de humificare pe paturi de humificare (Fig.
2.18) în perioada de vegetație sau în stația de deshidratare (Fig. 2.19) în perioada de iarnă.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
25
Stația de humificare a nămolului
Stația de humificare a nămolului constă din patru paturi de humificare (900 mp,
1000 mp, 1100 mp și 1200 mp ) (Fig. 2.18) cu o suprafață totală de 4200 m2, dispuse în
partea de vest a amplasamentului stației și au următoarea stratificație:
umplutură de p ământ compactat cu pantă 1% ;
geomembrană hidroizolatoare HD -PE 2 mm ;
30 cm balast granulație 16/32 cu conducte de drenaj ;
10 cm balast granulație 4 -8;
10 cm nisip spălat granulație 0 -4;
15 cm strat de p ământ vegetal în care se plantează vegetația.
Fig. 2.18. Paturi de humificare
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
Ciclul de exploatare a paturilor de humificare include următoarele etape:
Punerea în funcțiune ;
Faza de încărcare ;
Faza de humificare ;
Îndepărtarea și transportul materialului humificat .
Fiecare pat de humificare este prevăzut cu o rampă de acces. Nămolul îngroșat este
distribuit uniform pe paturile de nămol prin linile de alimentare cu un număr suficient de
vane de separație. Sistemul de drenaj permite evacuarea filtratului și a apei de ploaie,
gravitațional spre stația de pompare apă uzată.
Paturile de humificare sunt încărcate cu nămol numai în perioada de vegetație (275
zile) și au fost proiectate pentru a fi exploatate pe o perioadă de cel puțin 8 ani înainte să se
impună transportul materialului humificat.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
26
Stați a de deshidratare a nămolului
Pe timp de iarnă (90 zi le) nămolul îngroșat static este pompat cu ajutorul pompei
excentrice cu melc spre echipamentul de deshidratare. Stația de deshidratare (Fig. 2.19)
este compusă din: pomp a de nămol îngroșat, unitate a de preparare și dozare polimeri și
echipament ul de deshidratare, toate aflate în clădirea de deshidratare.
Fig. 2.19. Stați a de deshidratare a nămolului SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
Nămolul îngroșat static este amestecat cu polimeri pentru a obțin e o consistență
corespunzătoare și deshidratat mecanic, obținând un conținut de substanță uscată de cca.
18-20% substanță uscată. Nămolul deshidratat este descărcat prin intermediul unui
transportor. Deshidratarea mecanică se realizează prin intermediul unui filtru presă cu
bandă, conectat la sistemul SCADA.
Instalația automată de preparare a polimerilo r EMO a fost concepută pentru
polimeri pudră și eventual lichid. Acestă instalație este compusă dintr -un rezervo r de inox
cu capacitatea de 300 l, un alimentator automat de pulbere, un panou d e diluare.
Rezervorul este prevăzut cu trei compartimente:
primul compartiment este echipat cu un agitator de vitează redusă pentru
omogenizare și o valvă de evacuare. Aici are loc prepararea polimerului.
al doilea compartiment denumit „compartiment de mat urare ” stochează soluția
pentru a asigura concentrația necesară a polimerului. Și acesta este prev ăzut cu un
agitator și o valvă de evacuare. Soluția curge dintr -un compartiment în altul printr -o
diafragmă de tip sifon.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
27
al treilea compartiment denumit „compartiment de stocare ” este prev ăzut cu 4
praguri:
– Pragul nr. 1 oprește atât valva electromagnetică de apă cât și alimentatorul
de pudră ;
– Pragul nr. 2 oprește pompa de dozare a polimerului ;
– Pragul nr. 3 controlează deschiderea valvei electromagnetice de apă cât și a
alimentatorului de pudră ;
– Pragul nr. 4 este un prag de alarmă.
Alimentatorul automat de pulbere conține un senzor de pudră, un șurub de dozare și
alimentatorul cu apă.
Panoul de diluare este compus din: Pompa de dozare polimer lichid ; Pompa de apă
pentru diluție ; Pompa de apă pentru preparat.
Echipamentul de deshidratare este echipat cu următoarele: Pompa excentrică cu
melc ; Filtru presă cu bandă ; Transportor elicoidal ; Tablou de automatizare .
Nămolul este procest în trei etape diferite: Flocul ație; Drenaj gravitational; Presare .
Floculația se realizează prin injectarea de polimeri în nămol, iar debitele de
polimeri și nămol pot fi reglate de pe panoul de automatizare. Nămolul floculat se întinde
apoi peste banda de filtrare cu ajutorul unui tu b de distribuție , care permite distribuirea
uniformă a nămolului floculat peste banda de filtrare. Banda de filtrare este din poliester
monofilamentat tip plasă. Durata de viață a benzii este de minim 2000 ore. Distribuitorul
de nămol este prevăzut cu senz ori de nivel care previn riscurile de revărsare. Un sistem de
ghidaj asigură o bună poziționare a benzilor în timpul funcționării. Nămolul deshidratat
este răzuit de pe bandă și preluat de transportorul elicoidal. Evacuarea lichidului filtrat se
realizează în partea inferioară a benzii împreună cu apa de spălare și ajunge gravitațional la
intrarea în stație.
2.2.6. Instalații auxiliare și pavilionul administrativ
Conducte
Apele uzate ajung în camera de admisie a instalației combinate prin intermediul
unei c onducte DN 500. Conducta intrare apă uzată în bazinele de aerare (bazinele mixte 1
și 2) este DN 600 mm, conducta intrare decantor secundar DN 500 mm, conducta de ieșire
de la decantorul secundar la căminul de ieșire este DN 500 mm, conducta de spumă nămol
DN 125 mm de la decantorul secundar, conducta de nămol recirculat DN 300 mm.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
28
Stația de pompare apă tehnologică
Stația de pompare apa tehnologică necesară pentru procese este echipată cu 2
pompe submersile verticale, una în exploatare și una în rezervă.
În plus stația de pompare apă tehnologică este dotată cu manometru, rezervoare
sub presiune, clapeți, filtru și vane de izolare pentru lucrările de curățare și de întreținere.
Presiunea de operare este de 5 -7 bari, în conformitate cu cerințele respectivelo r
instalații în care este necesară apa tehnologică.
Instalație GPL
Recipientul de stocare GPL este un recipient cu capacitatea de 5000 de litri.
Volumul maxim de stocare GPL este de 80% din volumul recipientului . În exploatare se va
menține în permanență în recipient un volum de GPL lichid de minim 30% din volumul
total al recipientului. Racordul pentru încărcare este prevăzut cu valvă se sens unic care
permite alimentarea recipientului numai sub presiune realizat de pompa de GPL din
echiparea autocisternei de GPL .
Fig. 2.20. Rezervor GPL
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
29
2.2.7. Sistemul SCADA
Procesul tehnologic de epurare a apelor uzate și tratarea nămolului este urmărit,
controlat și coordonat din dispeceratul central al stației (Fig. 2.21) .
Fig. 2.21. Dispeceratul central al SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 201 7)
Stația este gestionată în întregime cu ajutorul unui sistem SCADA (Supervisory
Control and Data Acquisition), care oferă operatorului posibilitatea de a primi informații de
la echipamente situate la distanță și de a transmite un set limitat de instrucțiuni către
acestea. SCADA este un sistem bidirecțional care permite nu numai monitorizarea unei
instalații ci și efectuarea u nei acțiuni asupra acesteia.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
30
Capitolul 3.
PARTE EXPERIMENTALĂ
În luna mai 2017 , am efectuat un stagiu de documentare, informare și aplicație
practică la Stația de epurare a apei Gherla , în scopul familiarizării cu modul de fun cționare
a instalațiilor, a proceselor, cu operațiunile de monitorizare efectuate în vederea asigurării
calității apei care în urma procesului de epurare va fi evacuată în emisar (râul Someșul
Mic) precum și cu analizele care se desfășoară în laboratorul SEAU Gherla.
3.1. Obiectivele stagiului
Au fost :
Înțelegerea importanței apei (privind folosința acesteia) precum și modul de a
o proteja împotriva poluării;
Familiarizarea cu modul de funcționare a instalațiilor și utilajelor dintr -o
stație de epurare;
Familiarizarea cu operațiunile de monitorizare a calității apei influentului și
efluentului;
Familiarizarea cu procedurile de analiză și cu modul de lucru cu
echipamentele din laboratorul SEAU Gherla.
3.2. Prezentarea procedurilor experimentale
În cadrul stagiului am participat la monitorizarea, prelevarea probelor și
efectuarea de analize analize fizico -chimice asupra unor parametrii necesari pentru
operarea stației de epurare precum și pentru stabilirea și verif icarea calității apei .
La SEAU G herla parametrii de
calitate a apei influentului și
efluentului (temperatură pH,
conductivitate, azot amoni acal,
nitrați, azot total, CCO -Cr, MTS ,
fosfor total, oxigen dizolvat) sunt
monitorizați de senzori Hach –
Lange (Fig. 3.1).
Fig. 3.1. Senzori Hach -Lange SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
31
Pentru analiza în laborator (pH , OD și CBO 5) s-au pr elevat probe de apă de la cele
două prelevatoare automat e Hach -Lange , influent (apă uzată) respectiv efluent (apă
epurată) (Fig. 3.2).
(a) influent (b) efluent
Fig. 3.2. Prelevatoare automate Hach -Lange din cadrul SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
Din fiecare probă au fost eșantionate și prelucrate trei repetiții, rezultatul fiind
media celor trei determinări. Prelevarea s -a făcut pe parcursul lunii mai 2017. Analizele de
apă prelevate de la SEAU Gherla au fost efectuate la Laboratorul stației de epu rare pe baza
procedurilor aplicate în acest laborator și a standardelor în vigoare (Fig. 3.3).
Fig. 3.3. Aspecte din laboratorul SEAU Gherla
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
3.2.1. Măsurarea pH -ului
pH-ul este măsura activității ionilor de hidrogen din soluție. Valoarea pH -ului este
logaritmul negativ al raportului hidrogen molar -activitate ionică (a H).
pH = -lg a H = -lg(m H γH Im0),
unde: aH: activitatea relativă a ionilor de H (în bază molală); γH: coeficientul activității
molale a ionilor de H la mH; mH: molalitatea ionilor de H, în mol/kg; m0: molalitatea
standard.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
32
În continuare este prezentat un extras din procedura de lucru pentru determinarea
pH-ului care se aplică în Laboratorul S EAU Gherla .
Scop Prezenta procedură, care se aplică în laboratorul stației de epurare, stabilește metoda
de determinare a pH -ului din apele uzate. Procedura precizează modul în care trebuie
efectuată activitatea, materialele și reactivii care se folosesc, precum și
responsabilitățile personalului implicat în activitatea a cestei determinări de execuție și
control a acestei determinări.
Domeniul de
aplicare Procedura se aplicǎ în laboratorul Stației de epurare.
Prin intermediul metodei electrometrice se determină pH -ul tuturor tipurilor de apă al
căror pH este cuprins între 2 și 12, cu o tărie ionică a solventului sub I =0,3 mol/kg
(conductivitatea γ 25o
C <2000 mS/m) și în domeniul de temperatură de la 00C până la
500C.
Standarde
aplicate SR ISO 10523/2012 – Calitatea apei. Determinarea pH -ului;
SR EN ISO 5667 -1/2008 Calitat ea apei. Prelevare – Partea 1: Ghid general pentru
stabilirea programelor și a tehnicilor de prelevare;
SR EN ISO 5667 -2/2002 Calitatea apei. Prelevare – Partea 2: Ghid general pentru
tehnicile de prelevare – anulat;
SR EN ISO 5667 -3/2013 Calitatea apei. P relevare – Partea 3: Ghid general pentru
conservarea și manipularea probelor de apă;
SR ISO EN/CEI 17025/2005 -Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de
încercări și etalonări.
Legea privind calitatea apei potabile 458/2002, republicată în 2011.
Legea 311/2004 – privind modificarea și completarea Legii 458/2002.
Prelevarea
probelor Fiecare probă se recoltează conform procedurii operaționale de recoltare POLT 01 în
urma analizei comenzii. Prelevarea probelor se face de către personalul laboratorul ui
sau de către beneficiar.
Prelevatorul pleacă pe teren cu echipamentul de recoltare (navetă/ladă frigorifică
pentru transportat recipienții, aparat de determinare a clorului rezidual), recipienți din
polietilenă, echipament de protecție și cu Notă de prelevare – cod FL14 -03.
Principiul
metodei Determinarea valorii pH -ului se bazează pe măsurarea diferenței de potențial a unei
celule electrochimice utilizând un pH -metru adecvat.
pH-ul unei probe este dependent, de asemenea, de temperatură, datorită ech ilibrului de
disociere. De aceea temperatura unei probe este specificată împreună cu pH -ul.
Calibrarea
aparatului Se utilizează standarde de 4 și 7 calibrându -se conform ILLT -04 și ILLT. -05.
Îndepărtarea
substanțelor
interferente Temperatura, anumite gaz e, suspensiile, îmbătrânirea și sedimentările de pe
membrana electrodului, conductivitatea redusă, apele bogate în dioxidul de carbon,
contactul îndelungat al probei cu aerul interferă la măsurarea pH -ului. Materiile în
suspensie din probă pot conduce la e rori semnificative de măsurare. Este convenabil
să se aștepte sedimentarea și să nu se introducă electrodul decât în supernatantul
limpede.
Mod de lucru Electrodul se spală cu apă deionizată, apoi cu proba de analizat și se imersează în
aceasta. Se agită proba, se lasă în repaus și apoi se citește pH -ul pe ecranul aparatului.
Măsurările de pH într -o apă cu tărie ionică redusă (conductivitate < 5 mS/m) și
capacitate redusă de tamponare necesită condiții speciale de măsurare. În probe cu
conținut ionic scăzut (<10-3 mol/l), se poate crește conținutul ionic peste 0,01 – (10-2)
mol/l prin adăugare de KCl (1 mol/l).
Valoarea pH -ului se citește pe ecranul aparatului, precizându -se temperatura pe care o
avea proba în momentul citirii. În general valoarea pH -ului se exprimă cu o zecimală.
Numai dacă compoziția soluției necunoscute este similară compoziției soluțiilor
tampon și calitatea etalonării justifică acest lucru este rezonabil să se raporteze cu
două zecimale. În cazul exprimării rezultatului cu două zeci male, ar trebui specificat
în raport motivul acestei decizii.
Se raportează de asemenea și temperatura la care s -a efectuat măsurarea.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
33
Fig. 3.4. Aspecte din timpul determinării pH -ului apei
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
3.2.2. Determinarea conținutului de oxigen dizolvat (OD) și a consumului
biochimic de oxigen (CBO 5)
Oxigenul este un indicator de calitate al apei, ale c ărei valori depind în general de
tipul de ap ă, de procesele fizic e, chimice, biologice acvatice și de clim ă. Oxigenul este
necesar respirației organismelor acvatice; prin intermediul lui au loc o s erie de procese
chimice aerobe ( procese de oxidare a materiei organice, a unor substanțe minerale și
descompunerea biochimic ă a corpurilor moarte din ap ă)(Mănescu, 1994).
Fig. 3.5. Aspecte din timpul determinării continutului de oxigen dizolvat și CBO 5
(Foto: Răzvan Țibrea, 2017)
În continuare este prezentat un extras din procedura de lucru pentru determinarea
conținutului de CBO 5 care se aplică în Laboratorul S EAU Gherla.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
34
Scop Acest indice reprezintă o măsură a impurificării organice a apelor reziduale și
este cantitatea de oxigen (mg/masă) necesară pentru degradarea oxidativ ă de
către microorganisme a substanțelor organice con ținute într-un litru de apă la
20°C, timp de 5 zile ( ). Se mai pot determina consumul de oxigen în 24
de ore ( ), consumul biochimic imediat de oxigen (CBIO) și consumul în
20 de zile ( ).
Domeniul de
aplicare Cantitatea de CBO 5 în apă reprezintă un indicator chimic de poluare a apei
(apă potabilă, de fântână, din râuri și lacuri).
Standarde
aplicate Analiza de determinarea a la apa uzat ă se execut ă în cadrul laboratoului
propriu conform standardelor naționale STAS 6560 -82 și SR EN 1899 -2/2002.
Prelevarea
probelor Flaconul de sticlă cu dop se clătește de trei ori cu apa ce va fi analizată și se
umple apoi cu proba de apă, până la gura flaconului. Se introduce apoi dopul în
așa fel încât o mica parte din apă se varsă.
Principiul
metodei Se determină oxigenul consumat timp de 5 zile de către microorganismele din
apă prin diferența dintre cantitatea de oxigen dizolvat găsită în proba de apă
imediat și după 5 zile de la recoltare.
Mod de lucru determinarea pe proba de apă nediluată
În două sticle cu volum cunoscut se recoltează apa de analizat, în aceleași
condiții ca pentru determinarea oxigenului dizolvat. Într -una din sticle se
fixează oxigenul, iar cea de -a doua se păstrează la întuneric la temperatura de
cca. 20°C, timp de 5 zile. În sticla în care s -a fixat oxigenul se efectuează
determinarea așa cum s -a arătat la determ inarea OD. După 5 zile se determină
oxigenul dizolvat în cea de a doua sticlă în aceleași condiții ca și pentru prima
sticlă.
Calcul: mg / l = A – B
A = cantitatea în mg oxigen /l existent în proba de apă în momentul recoltării;
B = cantitatea de oxigen în mg/l găsit în proba de apă după 5 zile.
determinarea pe proba de apă diluată
Într-un balon cotat de 1000 ml se introduce a pa de diluție, aproximativ 3/4 din
balon apoi se adaugă apa de analizat în cantitate anumită și se completează la
semn cu apa de diluție. Se omogenizează ușor și cu ajutorul unui sifon se
umplu 2 sticle Wincker cu volum cunoscut. Într -una din sticle se determin ă
OD, imediat, iar cea de -a doua sticlă se pune la incubat timp de 5 zile, la
întuneric și 20°C, după care se determină oxigenul dizolvat.
Paralel cu probele se determină pentru apa de diluție în aceleași condiții
ca și proba. Apa de diluție nu trebuie să aibă un consum propriu de oxigen mai
mare de 0,2 mg/l.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
35
Capitolul 4
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Ȋn acest studiu de caz s -a urmărit, timp de o lună ( mai 2017), variația principalilor
indicatori de calitate a apelor uzate, în influentul stației de epurare, respectiv în efluentul
stație i de epurare a apelor uzate Gherla (SEAU Gherla) .
Rezultatele analitice ale parametrilor analizați în influentul SEAU Gherl a sunt
prezentate în Tabelul 4.1
Tabelul 4.1.
Centralizatorul mediilor zilnice ale valorilor indicatorilor de calitate a apei analizați
în influentul SEAU Gherla (mai 2017)
Data Temp. pH CBO 5 CCO Cr MTS Ptotal Ntotal
C unit. pH mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
01.05.2017 11,33 7,5 173 246,24 154 4,86
02.05.2017 11,74 7,47 235 272,08 123
03.05.2017 11,86 7,32 171 281,6 134
04.05.2017 12,16 7,5 151 315,52 168 4,12 83,1
05.05.2017 12,68 7,18 176 287,16 174
06.05.2017 12,74 7,36 165 296,96 118
07.05.2017 12,32 7,38 153 269,12 161 3,81
08.05.2017 12,61 7,45 278 286,6 130
09.05.2017 14,28 7,5 259 306,24 196
10.05.2017 12,23 7,5 250 278,4 145 4,68
11.05.2017 12,2 7,47 175 269,1 151
12.05.2017 12,51 7,44 240 315,12 237
13.05.2017 12,9 7,5 181 296,9 144 4,05 79,1
14.05.2017 12,79 7,58 127 259,8 136
15.05.2017 12,86 7,4 155 303,6 162
16.05.2017 13 7,4 110 312,8 165 4,12
17.05.2017 12,97 7,47 125 276 143
18.05.2017 13,05 7,38 211 266,8 233
19.05.2017 13,55 7,4 140 303,6 186 4,23
20.05.2017 12,97 7,46 118 294,4 130
21.05.2017 14,29 7,48 258 312,8 144
22.05.2017 13,55 7,48 180 322 163 4,48 75,1
23.05.2017 13,58 7,5 211 312,8 243
24.05.2017 13,4 7,45 254 266,8 205
25.05.2017 14,18 7,48 135 291,84 166 4,09
26.05.2017 14,04 7,47 213 273,6 158
27.05.2017 14,68 7,47 212 255,36 175
28.05.2017 14,75 7,47 195 255,36 137 4,39
29.05.2017 15,06 7,4 147 237,12 120
30.05.2017 15,14 7,46 204 282,72 142
31.05.2017 15,4 7,49 117 300,96 169 3,94 68,2
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
36
Rezultatele analitice ale parametrilor analizați în efluentul SEAU Gherla sunt
prezentate în Tabelul 4.2. S-au calculat mediile zilnice, minimele și maximele utilizând
programul Excel 2013 .
Tabelul 4.2.
Centralizatorul mediilor zilnice ale valorilor parametrilor apei analizați în efluentul
SEAU Gherla (mai 2017)
Data Temp. pH CBO 5 CCO Cr MTS Ptotal N-NH 4 NO 3 Ntotal
C unit. pH mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
01.05.2017 13,03 7,68 4 36,48 9 0,62 5,84
02.05.2017 13,26 7,68 14 44 18 0,24 8,54
03.05.2017 13,35 7,46 15 35,2 10 0,21 5,36
04.05.2017 14,11 7,66 3 37,12 11 0,29 6,11 9,7
05.05.2017 14,13 7,66 14 27,8 9 0,25 6,64
06.05.2017 14,2 7,66 16 37,12 6 0,19 5,89
07.05.2017 14,04 7,48 13 37,12 11 0,23 4,96
08.05.2017 14,69 7,67 19 37,12 10 0,32 4,87
09.05.2017 14,16 7,67 12 46,4 8 0,29 4,21
10.05.2017 13,9 7,67 12 27,84 19 0,21 5,27
11.05.2017 13,84 7,67 17 37,1 10 0,19 5,09
12.05.2017 13,97 7,68 15 55,68 15 0,16 5,18
13.05.2017 14,11 7,64 11 46,4 12 0,48 5,44 8,8
14.05.2017 24,36 7,65 17 37,1 13 0,4 0,18 5,31
15.05.2017 14,45 7,65 15 46 10 0,27 0,39 5,05
16.05.2017 14,63 7,64 4 55,2 4 0,25 0,84 4,47
17.05.2017 14,8 7,65 15 36,8 8 0,3 0,07 4,87
18.05.2017 14,94 7,65 11 27,6 12 0,2 0,62 3,19
19.05.2017 15,29 7,6 9 36,8 11 0,24 0,27 3,32
20.05.2017 14,8 7,65 17 27,8 9 0,55 0,39 3,59
21.05.2017 14,48 7,65 16 46 12 0,48 0,27 4,52
22.05.2017 16,02 7,63 9 46 6 0,59 0,03 5,09 8,4
23.05.2017 16,06 7,69 16 36,8 10 0,51 0,04 5,22
24.05.2017 15,75 7,65 11 55,2 14 0,45 0,62 5,84
25.05.2017 15,8 7,63 9 36,42 13 0,48 0,10 6,20
26.05.2017 15,82 7,63 16 36,4 11 0,38 0,18 5,98
27.05.2017 15,99 7,63 11 27,36 14 0,33 0,39 5,67
28.05.2017 16,07 7,63 12 36,48 8 0,28 0,05 4,38
29.05.2017 16,32 7,63 15 27,36 10 0,4 0,03 3,76
30.05.2017 16,41 7,54 16 45,6 8 0,34 0,05 3,45
31.05.2017 17,02 7,63 11 36,48 17 0,39 0,04 1,06 7,9
Media 15,15 7,64 12,7 38,8 10,9 0,3 0,3 5 8,7
Minima 13,03 7,46 3 27,36 4,00 0,16 0,04 1,06 7,9
Maxima 24,36 7,69 19 55,68 19,00 0,62 1,08 8,54 9,7
CMA 40 6,5 – 8,5 25 125 35 2 2 25 15
Nr. depășiri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Toate valorile au fost comparate cu limitele impuse de NTPA 001/2005 și NTPA
011/2005, prevederi care se aplică atât în cazul proiectării stațiilor de epurare noi, cât și în
cazul retehnologizării, extinderii / modernizării stațiilor de epurare precum și în zonele
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
37
sensibile supuse eutrofizării, zone în care pentru evacuarea apelor uzate epurate în
receptorii naturali se impun cerințe suplimentare, mai ales în ceea ce privește nutrienții
(azot și fosfor). Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate din stațiile de epurare în
receptorii naturali trebuie să corespundă cerințelor D irectivei 91/271/CEE privind
epurarea apelor uzate urbane pentru zone sensibile; România, la momentul aderării la
Uniunea Europeană și -a declarat întregul teritoriu drept zonă sensibilă, conform art.5 din
HG nr.352/2005 (NP 133 /2005). Cerințele impuse de normativele și normele tehnice
NTPA 001, NTPA 011 pot fi modificate prin ordin emis de autoritatea publică centrală cu
atribuții în domeniul gospodăririi apelor și protecției mediului, funcție de condițiile
specifice zonei în care sunt evacuate apele epura te.
A fost calculată de asemenea și eficiența SEAU Gherla pe baza concentrațiilor
având la bază valorile medii ale parametrilor analizați. Procentul de reducere (%) (eficiența
stației) a fost calculat pe baza concentrațiilor medii zilnice ale parametrilor analizați pe
parcursul lunii mai 2017 utilizând relația:
Procentul de reducere (%) =
Ci100 x Ce) – (Ci
unde: C i – concentra ția de substanță influentă în stația de epurare; C e – concentra ția de
substanță efluentă din stația de epurare.
În continuare vo r fi prezentate rezultatele obținute pentru indicatorii de calitate ai
apei monitorizați .
4.1. Rezultate obținute pentru indicatorul pH
Fig. 4.1. Variația indicatorului pH în efluentul SEAU Gherla (mai 2017) 66.577.588.59
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017unit. pH
pH pH pHMedia: 7,64 unit. pH
Minima: 7,46 unit. pH
Maxima: 7,69 unit. pH
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
38
Analizând valorile de pH măsurate în efluentul stației de epurare (Fig. 4.1) se
constată că toate se încadrează în limitele admise conform NTPA 001/2005 (6,5 – 8,5 unit.
pH). Valorile măsurate s -au situat în intervalul 7,46 – 7,69 unit. pH cu o medie lunar ă de
7,64 unit. pH.
4.2. Rezultate obținute pentru indicatorul C onsum biochimic de oxigen
În ceea ce privește indicatorul CBO 5, calitatea apei efluentului la ieșirea din Stația
de epurare este bună. S -au obținut valori situate în intervalul 3 – 19 mg/l sub limita admisă
prin NTPA 001/2005 (25 mg/l), cu o medie lunară de 12,7 mg/l (Fig. 4.2).
Fig. 4.2. Variația indicatorului CBO 5 în efluentul SEAU Gherla (mai 2017)
Fig. 4.3. Eficiența stației de epurare indicator CBO 5 (mai 2017) 051015202530
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017mg/l
CBO5 CMA: 25 mg/lMedia: 12,7 mg/l
Minima: 3 mg/l
Maxima: 19 mg/l
60.0070.0080.0090.00100.00
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017% reducere
% reducere realizat % reducere cf. NTPA: 70%
% reducere cf. NTPA: 90%
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
39
NTPA 01/2005 și NTPA 011/2005 prevăd ca % minim de reducere a CBO 5 să fie
de minim 70 -90%. Ca indicator semnificativ al proceselor de epurare a apelor reziduale
menajere, la nivelul tehnologiei de epurare a apelor uzate utilizată în SEAU Gherla s -a
asigurat o eficienț ă de epurare ridicată raportată la concentrația CBO 5 cuprinsă între
85,59% și 98,01% (Fig. 4.3.). Se constată că 100% din probele analizate au respectat
această cerință.
4.3. Rezultate obținute pentru indicatorul Consum chimic de oxigen
Dacă analizăm e voluția concentrațiilor de CCOCr, un alt indicator important
monitorizat, observăm că acestea s -au încadrat în limita admisă de normele impuse,
calitatea apei efluentului la ieșirea din Stația de epurare este foarte bună. S -au obținut
valori situate în interva lul 27,36 – 55,68 mg/l cu o medie lunară de 38,8 mg/l. Valorile
determinate sunt mult sub limita admisă prin NTPA 001/2005 și NTPA 011/2005 (125
mg/l) (Fig. 4.4.).
Fig. 4.4. Variația indicatorului CCOCr în efluentul SEAU Gherla (mai 2017)
NTPA 01/2005 prevede ca % minim de reducere a CCO Cr să fie de 75 %. În
perioada analizată procesul de epurare adoptat la Stația de epurare Gherla a permis
asigurarea unei eficiențe ridicate raportată la concentrația CCO Cr în influent cu valori
cuprinse între 82,33% și 9 0,32%. Se constată că 100% din probele analizate au respectat
această cerință. 20406080100120140
1 mai 2017
3 mai 2017
5 mai 2017
7 mai 2017
9 mai 2017
11 mai 2017
13 mai 2017
15 mai 2017
17 mai 2017
19 mai 2017
21 mai 2017
23 mai 2017
25 mai 2017
27 mai 2017
29 mai 2017
31 mai 2017mg/l
CCOCr CMA: 125 mg/lMedia: 38,8 mg/l
Minima: 27,36 mg/l
Maxima: 55,68 mg/l
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
40
Fig. 4.5. Eficiența stației de epurare indicator CCOCr ( mai 2017)
4.4. Rezultate obținute pentru indicatorul Materii totale în suspensie
În ceea ce privește indicatorul MTS , calitatea apei efluentului la ieșirea din Stația
de epurare este bună. S -au obținut valori situate în intervalul 4 – 19 mg/l sub limita admisă
prin NTPA 001/2005 (35 mg/l), cu o medie lunară de 10,9 mg/l (Fig. 4.6).
Fig. 4.6. Variația indicatorului MTS în efluentul SEAU Gherla (mai 2017)
În perioada analizată procesul de epurare adoptat la SEAU Gherla a permis
asigurarea unui procent de reducere pentru indicatorul MTS cu valori în intervalul 85,37%
– 97,58% (Fig. 4.7). NTPA 011/2005 prevede ca % minim de reducere pentru acest
indicator să fie de minim 90% față de încărcarea influentului, în condițiile art. 7 alin. (2) 70.0075.0080.0085.0090.0095.00
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017% reducere
% reducere realizat % reducere cf. NTPA: 75%
0510152025303540
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017
MTS CMA: 35 mg/lMedia: 10,9 mg/l
Minima: 4 mg/l
Maxima: 19 mg/l
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
41
din anexa 1 (peste 10.000 l.e.). Se constată că 90% din probele analizate au respectat
această cerință. De asemenea NTPA precizează că acest indicator este opțional.
Fig. 4.7. Eficiența stației de epurare (% reducere) pentru indicator ul MTS ( mai 2017)
4.5. Rezultate obținute pentru indicatorul Fosfor total
Analizând valorile de concentrație pentru fosforul total determinate în efluentul
stației de epurare (Fig. 4.8) se constată că acestea se încadrează în concentrațiile maxime
admise conform NTPA 001/2005 (2 mg/l) și nu s -a înregistrat nici o depășire. Valor ile
măsurate s -au situat în intervalul 0, 16 – 0,62 mg/l cu o medie lunară de 0, 3 mg/l.
Fig. 4.8. Variația indicatorului P total în efluentul SEAU Gherla (mai 2017) 84.0086.0088.0090.0092.0094.0096.0098.00100.00
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017% reducere
% reducere realizat % reducere cf. NTPA: 90%
00.511.52
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017mg/l
Ptotal CMA: 2 mg/lMedia: 0,3 mg/l
Minima: 0,16 mg/l
Maxima: 0,62 mg/l
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
42
NTPA 011/2005 prevede ca % minim de reducere a Ptotal să fie de 80%. În
perioada analizată procesul de epurare adoptat la SEAU Gherla a permis asigurarea unei
eficiențe ridicate raportată la concentrația P total cu valori cuprinse între 86,83% și 95,51%.
Fig. 4.9. Eficiența stației de epurare indicator P total (mai 2017)
4.6. Rezultate obținute pentru indicatorii regimului de azot
Fig. 4.10. Variația indicatorului N total în efluentul SEAU Gherla (mai 2017)
Analizând valorile de concentrație pentru azotul total determinate în efluentul
stației de epurare (Fig. 4.10) se constată că acestea se încadrează în concentrațiile maxime
admise conform NTPA 001/2005 (10 mg/l) cu excepția a două probe când s -au înregistrat 75.0080.0085.0090.0095.00100.00
1 mai 2017
4 mai 2017
7 mai 2017
10 mai 2017
13 mai 2017
16 mai 2017
19 mai 2017
22 mai 2017
25 mai 2017
28 mai 2017
31 mai 2017
% reducere realizat % reducere cf. NTPA: 80%
7911131517
4 mai 2017 13 mai 2017 22 mai 2017 31 mai 2017mg N/l
Ntotal CMA: 15 mg/lMedia: 8,7 mg/l
Minima: 7,90 mg/l
Maxima: 9,70 mg/l
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
43
concentrații de 10,8 mg N/l. Valorile măsurate s -au situat în intervalul 7,90 mg N/l – 9,70
mg N/l cu o medie lunară de 8,7 mg/l.
Fig. 4.11. Eficiența stației de epurare indicator N total (mai 2017)
NTPA 011/2005 prevede ca % minim de reducere a N total să fie de minim 70% -80%
față de încărcarea influentului. În perioada analizată toate valorile determinate pentru N total
s-au încadrat în limitele impuse, procesul de epurare adoptat la SEAU Gherla a permis
asigurarea unei eficiențe ridicate pentru indicatorul N total, valori cuprinse între 88,33% și
88,87% (Fig. 4.11).
Fig. 4.12. Variația indicatorului Azot amoniacal în efluentul SEAU Gherla (mai 2017) 75.0080.0085.0090.00
4 mai 2017 13 mai 2017 22 mai 2017 31 mai 2017% reducere
% reducere realizat % reducere cf. NTPA: 80%
00.511.522.5
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017mg/l
N-NH4 CMA: 2 mg/lMedia: 0,2 mg N/l
Minima: 0,11 mg N/l
Maxima: 0,54 mg/l
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
44
În ceea ce privește indicatorul azot amoniacal (N -NH 4) calitatea apei efluentului la
ieșirea din Stația de epurare este bună. S -au obținut valori situate în intervalul 0,11 mg N/l
– 0,54 mg N/l sub limita admisă prin NTPA 001/2005 (2 mg/l), cu o medie lunară de 0,2
mg N/l (Fig. 4.12).
Pentru indicatorul Nitr ați (NO 3) s-au obținut valori situate în intervalul 1, 06 mg/l
– 8,54 mg/l, toate probe le situându -se sub limita admisă prin NTPA 001/2005 (25 mg/l), cu
o medie lunară de 5 mg/l (Fig. 4.13).
Fig. 4.14. Variația indicatorului Nitrați în efluentul SEAU Gherla (mai 2017)
051015202530
1 mai 2017
2 mai 2017
3 mai 2017
4 mai 2017
5 mai 2017
6 mai 2017
7 mai 2017
8 mai 2017
9 mai 2017
10 mai 2017
11 mai 2017
12 mai 2017
13 mai 2017
14 mai 2017
15 mai 2017
16 mai 2017
17 mai 2017
18 mai 2017
19 mai 2017
20 mai 2017
21 mai 2017
22 mai 2017
23 mai 2017
24 mai 2017
25 mai 2017
26 mai 2017
27 mai 2017
28 mai 2017
29 mai 2017
30 mai 2017
31 mai 2017mg/l
NO3 CMA: 25 mg/lMedia: 5 mg/l
Minima: 1,06 mg/l
Maxima: 8,54 mg/l
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
45
CONCLUZII
Stațiile de epurare joacă un rol deosebit de importat în menținerea calității apei și
conservarea acestei resurse. Neepurarea apei duce la probleme serioase și afectează,
de cele mai multe ori ireversibil mediul și sănătatea oamenilor. Pentru prevenire, se
recomandă epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane și industriale în
conformitate cu prevederile și limitele legale.
În vederea îndeplinirii obligațiilor de conformitate la Tratatul de A derare și
Directiva Europeană 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile, transpusă în
legislația națională prin Legea nr. 311/2004 și Directiva nr. 91/271/CE transpusă în
legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 referitoare la trat area
apei uzate urbane Stația de epurare a apelor uzate din municipiul Gherla a fost
supusă unui program intensiv de modernizare, de extindere a capacității în cadrul
proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din judetele
Cluj–Salaj – Îmbunǎtǎ ṭirea sistemelor de alimentare cu apǎ, canalizare și epurare
în zona Cluj -Sǎlaj” fapt care a permis captarea unui volum semnificativ din totalul
cantităților de ape uzate generate de municipiul Gherla.
Procedeul de tratare adoptat este de epurare mecano -biologică (epurare biologică:
eliminare biologică a fosforului, nitrificare -denitrificare și stabilizare aerobă a
nămolului; deshidratarea mecanică a nămolului în exces).
Operarea tuturor instalațiilor e ste asistată de calculator, funcționarea utilajelor fiind
comandată automat în funcție de valorile de proces presetate toate informațiile
privind starea utilajelor și instalatiilor sunt transmise prin sistem SCADA în
dispeceratul de control al stației. Urm ărirea încadrării în parametrii și stabilirea
măsurilor de reglare ce se impun, se face pe dispozitive de măsurare on -line și în
baza datelor oferite de laboratorul propriu de analiză.
În urma comparării valorilor zilnice a parametrilor de calitate ai eflu entulului
SEAU Gherla în luna mai 2017 cu limitele din legislația în vigoare (respectiv
NTPA 001/2005 și NTPA 011 s -a constat că:
toți parametrii studiați au valori cuprinse în limitele maxime admise de
legislația în vigoare;
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
46
eficiența stației de epurare a apelor uzate din municipiul Gherla s -a
îmbunătățit semnificativ odată cu modernizarea;
eficiența stației de epurare este bună, permițînd obținerea unei ape epurate
care se încadrează în valorile maxim admisibile recomadate de legislația în
vigoare.
Prin finalizarea acestei investiții și implementarea tehnologiei moderne de epurare a
crescut calitatea apei deversate în râul Someșul Mic după tratament, contribuindu -se
astfel la o mai bună protejare a mediului înconjurător și la creșterea calității vieții.
Adoptarea unui management eficient în g estionarea apei uzate , cu constituie un
deziderat important în strategia de dezvoltare durabilă a fiecărei țări.
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
47
BIBLIOGRAFIE
1. Dima M., 2005, Epurarea apelor uzate urbane , ISBN: 9737022394, Ed.
Tehnopress , Iași.
2. Ianculescu O., Ionescu Ghe., Racovițean R., 2001, Epurarea apelor uzate , ISBN:
9736853330, Ed. Matrixrom, București.
3. Ionescu Ghe. C., 2011, Sisteme de epurare a apelor uzate , ISBN 978 -973-755-651-
6, Ed. Matrixrom, București.
4. Ionescu Ghe. C., Ionescu G. L. , Sâmbeteanu A., 2013, Tehnologii moderne pentru
epurarea apelor uzate , ISBN: 9786062500078, Ed. Matrixrom, București.
5. Mănescu S., 1994, Chimia sanitară a mediului , Ed. Medicală București.
6. Robescu L. D., Stroe F., Presura A., Robescu D., 2011, Tehnici de epurare a apelor
uzate , Ed. T ehnică, București.
7. Simonescu C. M., 2009, Epurarea biologică a apelor uzate , ISBN:
9789737554734, Ed. Matrixrom, București.
8. Mihăiescu T ., Mihăiescu R., 2009, European Union Water Framework Directive,
ProEnvironment 2, 55 – 57.
9. Negulescu, M., 1992, Protecția calității apei . Ed. Tehnică. București.
10. Varduca, A., 2000, Protecția calității apelor , Ed. HGA, București .
11. ***, Regulament de exploatare SEAU Gherla – Compania de Apă Someș S.A.
Site web
12. http://posmediu.casomes.ro/proiect.php , [accesat 16 iunie 2017]
13. http://www.creeaza.com/legislatie/adm inistratie/ecologie -mediu/APA -SI-
POLUAREA446.php , [accesat 16 iunie 2017]
14. http://www.gherlainfo.ro , [accesat 16 iunie 2017]
15. http://www.rowater.ro/dasomes/etape/brosura_stadiu%20colectare%20si%20epurar
e%20ape%20uzate.pdf , [accesat 10 mai 2017]
16. http://www.rowater.ro/TEST/Brosura -ape-uzate -pentru -public -2012.pdf , [accesat
10 mai 2017]
17. https://www.apabrasov.ro/ro/servicii/epurarea -apelor -uzate/ , [accesat 10 mai 2017]
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
48
Legislație
18. *** Anexa 1 – NTPA 011 “Norme tehnice privind colectarea și evacuarea apelor
uzate orășenești” prin care se transpun cerințele Directivei
19. *** Anexa 3 – NTPA 001 “Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu
poluanți a apelor uzate indus triale și orășenești la evacuarea în receptori naturali”.
20. *** Directiva 2000/60/CE a Parlamentului european și a Consiliului din 23
octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei .
21. *** Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanțe
periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității și Directivele “fiice”
82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE și 86/280/CEE, modificate
prin 88/347/CEE și 90/415/CEE .
22. *** Directiva 91/271/CEE privind epurarea ape lor uzate urbane, amendată de
Directiva 98/15/EC și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 .
23. *** Directiva 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de
nitrații proveniți din surse agricole, amendată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
24. *** H.G. 188/ 20.03.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și completată prin H.G.
352/11.05.2005.
25. *** Hotărâre nr. 352 din 21 mai 2005 privind modificarea și completarea Hotărârii
Guvernulu i nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
26. *** Legea 137/1995 (M. Of. nr. 512 partea I din 22.10.1999), modificată cu
Ordonanța de Urgență 195/2005, privind protecția mediului, actualizată la data de 1
ianuarie 2012.
27. *** Legea Apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996.
28. *** Legea nr. 112/2006 (M. Of. nr. 413 din 12 mai 2006) pentru modificarea și
completarea Legii apelor nr. 107/1996
29. *** Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și comp letarea Legii apelor
nr. 107/1996
Adrian -Răzvan ȚIBREA Stația de epurare a apei uzate Gherla
49
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Tibrea L. Adrian Razvan Disertatie Seau Gherla [617453] (ID: 617453)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.