PhD Student, since november 2007 8. Professional experience: Period November 2003 November 2006 January 2007 September 2007 March 2008 September… [617443]

UNIVERSITATEA
 DE
 MEDICINĂ
 ȘI
 FARMACIE
 “IULIU
 HAȚIEGANU”
 
 CLUJ-­‐NAPOCA
 
 
 
 
 
 
 STRES
 ȘI
 DEPRESIE.
 DE
 LA
 ADAPTARE
 LA
 PSIHOPATOLOGIE
 
 Rezumatul
 tezei
 de
 doctorat
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 Doctorand: [anonimizat]:
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cozman
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 2011

2
 CUPRINS
 
 
 INTRODUCERE
 13
 
 
 STADIUL
 ACTUAL
 AL
 CUNOAȘTERII
 
 1.
 Stresul
 19
 1.1.
 Definirea
 stresului
 19
 1.2.
 Stresorii
 20
 2.
 Depresia
 23
 2.1.
 Diagnostic
 23
 2.1.1.
 Criteriile
 de
 diagnostic
 CIM-­‐10
 pentru
 episodul
 depresiv
 sever
 24
 2.1.2.
 Criteriile
 de
 diagnostic
 DSM-­‐IV-­‐TR
 pentru
 episodul
 depresiv
 major
 24
 2.2.
 Etiologie
 25
 2.2.1.
 Studii
 genetice
 25
 2.2.2.
 Anomalii
 neurobiologice
 26
 2.2.3.
 Anomalii
 neurohormonale
 27
 2.2.3.1.
 Axa
 hipotalamo-­‐hipofizo-­‐tiroidiană
 27
 2.2.3.2.
 Axa
 hipotalamo-­‐hipofizo-­‐suparenaliană
 28
 2.2.3.3.
 Melatonina
 28
 2.2.4.
 Anomalii
 intracelulare
 28
 2.2.5.
 Factorii
 psihosociali
 și
 teoriile
 psihologice
 explicative
 ale
 depresiei
 29
 2.2.5.1.
 Teoria
 cognitivă
 a
 etiologiei
 depresiei
 29
 2.2.5.2.
 Teoria
 neajutorării
 învățate
 29
 3.
 Relația
 stres
 -­‐
 depresie
 31
 3.1
 Reacțiile
 la
 stres
 31
 3.2.
 Neurobiologia
 stresului
 33
 3.3.
 Stresul
 psihic
 36
 3.4.
 Mecanismele
 de
 coping
 40
 
 
 CONTRIBUȚIA
 PERSONALĂ
 
 1.
 Ipoteza
 de
 lucru/obiective
 47
 2.
 Metodologie
 generală
 49
 3.
 Studiul
 1
 –
 Stresul
 cronic
 într-­‐o
 populație
 de
 adolescenți
 români
 51
 3.1.
 Introducere
 51
 3.2.
 Ipoteza
 de
 lucru/obiective
 51
 3.3.
 Material
 și
 metodă
 52
 3.4.
 Rezultate
 53
 3.5.
 Discuții
 57
 3.6.
 Concluzii
 58
 4.
 Studiul
 2
 –
 Relația
 dintre
 evenimentele
 de
 viață
 și
 depresie
 la
 adolescenți
 61
 4.1.
 Introducere
 61
 4.2.
 Ipoteza
 de
 lucru/obiective
 61
 4.3.
 Material
 și
 metodă
 61
 4.4.
 Rezultate
 63

3
 4.5.
 Discuții
 67
 4.6.
 Concluzii
 68
 5.
 Studiul
 3
 -­‐
 Stresul
 ca
 factor
 de
 risc
 pentru
 depresie.
 Studiu
 prospectiv
 71
 5.1.
 Introducere
 71
 5.2.
 Ipoteza
 de
 lucru/obiective
 71
 5.3.
 Material
 și
 metodă
 71
 5.4.
 Rezultate
 72
 5.5.
 Discuții
 81
 5.6.
 Concluzii
 83
 6.
 Discuții
 generale
 85
 7.
 Concluzii
 generale
 87
 8.
 Originalitatea
 și
 contribuțiile
 inovative
 ale
 tezei
 89
 
 
 REFERINȚE
 91
 ANEXE
 99
 
 CUVINTE
 CHEIE
 
 Stres,
 evenimente
 de
 viață,
 suport
 social,
 depresie
 INTRODUCERE
 
 Cercetările
  asupra
  stresului
  și
  asupra
  bolilor
  în
  general
  au
  atenționat
 asupra
 măsurii
 în
 care
 factorii
 de
 mediu
 fizic
 și
 social
 afectează
 
 sănătatea
 și
 au
 condus
 la
 recunoașterea
 legăturii
 dintre
 stres
 și
 boală,
 în
 general,
 și
 dintre
 stres
 și
  depresie
  în
  particular.
  Stresul
  este
  considerat
  un
  factor
  cauzal
  sau
  de
 exacerbare
 a
 multor
 afecțiuni,
 între
 care:
 afecțiunile
 cardio-­‐vasculare
 și
 cerebro-­‐vasculare
  (de
  exemplu:
  hipertensiunea
  arterială,
  infarctul
  miocardic
  acut,
 accidentul
  vascular
  cerebral,
  etc),
  gastrointestinale
  (precum:
  ulcerul
  gastric,
 ulcerul
  duodenal,
  etc),
  respiratorii
  (spre
  exemplu
  astmul
  bronșic)
  și
  chiar
 cancerul,
 însă
 cunoștințele
 actuale
 în
 ceea
 ce
 privește
 felul
 în
 care
 experiențele
 stresante
 pot
 duce
 la
 boală
 sunt
 destul
 de
 limitate.
 Dovezi
 empirice
 privind
 implicarea
 stresului
 în
 etiopatogeneza
 depresiei
 există,
 însă
 ele
 sunt
 relativ
 puține
 și
 obținute
 în
 general
 prin
 studii
 retrospective,
 supuse
  erorilor
  sistematice
  de
  informare.
  Astfel,
  frecvența
  evenimentelor
  de
 viață,
 ca
 de
 altfel
 și
 gravitatea
 lor
 s-­‐a
 demonstrat
 a
 fi
 crescute
 anterior
 instalării
 depresiei
  majore.
  Acest
  fapt
  este
  probabil
  valabil
  și
  pentru
  alte
  tipuri
  de
 depresie,
  spre
  exemplu:
  episodul
  depresiv
  mediu,
  cu
  sau
  fără
  simptome
 somatice,
 tulburarea
 mixtă
 anxios-­‐depresivă,
 etc.
 Aceste
 date
 au
 fost
 obținute,
 în
 general,
 
  prin
  studii
  pe
  comunități,
  care
  au
  comparat
  indivizi
  care
  întruneau
 criteriile
  pentru
  depresia
  majoră
  cu
  indivizi
  fără
  depresie,
  și
  prin
  studii
  caz-­‐martor
  care
  au
  comparat
  subiecți
  cu
  depresie
  majoră
  aflați
  sub
  tratament
 psihiatric
 cu
 martori
 fără
 depresie.
 Astfel,
 s-­‐a
 estimat
 că
 aproximativ
 75%
 dintre
 pacienții
 cu
 depresie
 majoră
 raportează
 evenimente
 de
 viață
 negative
 anterioare

4
 depresiei,
 într-­‐o
 populație
 de
 control
 acest
 procent
 ajungând
 la
 25%,
 pe
 aceeași
 perioadă
 de
 timp.
 
 Aceste
 date
 empirice
 susțin
 ipoteza
 conform
 căreia
 stresul
 ar
 juca
 un
 rol
 important
 în
 etiopatogeneza
 depresiei,
 însă
 pentru
 demonstrarea
 acestei
 ipoteze
 sunt
 necesare
 studii
 populaționale
 prospective,
 pe
 loturi
 suficient
 de
 mari
 pentru
 a
  analiza
  influența
  mediatorilor
  stresului,
  precum
  personalitatea
  sau
  istoricul
 personal
 al
 subiecților,
 și
 aducerea
 unor
 dovezi
 convingătoare
 privind
 existența
 unor
 modificări
 neuro-­‐umorale
 specifice
 reacției
 la
 stres
 similare
 celor
 observate
 la
 pacienții
 depresivi.
 Astfel
 de
 studii
 sunt
 însă
 deosebit
 de
 dificil
 de
 realizat,
 din
 cauza
 costurilor
 foarte
 mari
 și
 a
 problemelor
 de
 logistică
 pe
 care
 le
 implică.
 Mai
 mult
 decât
 atât,
 este
 de
 așteptat
 ca
 specificul
 cultural
 al
 fiecărei
 populații
 să
 joace
 un
 rol
 deosebit
 de
 important
 în
 medierea
 efectelor
 stresorilor.
 În
  aceste
  condiții,
  cercetarea
  de
  față
  își
  propune
  să
  facă
  o
  evaluare
  a
 stresorilor
  care
  afectează
  populația
  de
  adolescenți
  din
  România
  și
  relația
 acestora
  cu
  apariția
  sindromului
  depresiv.
  Vârsta
  adolescenței
  a
  fost
  aleasă
 întrucât
 adolescența
 reprezintă
 o
 perioadă
 marcată
 de
 o
 vulnerabilitate
 crescută,
 cauzată
  pe
  de
  o
  parte
  de
  schimbările
  biologice,
  cognitive
  și
  sociale
  importante
 survenite
 în
 viața
 individului,
 cât
 și
 de
 schimbările
 la
 nivelul
 creierului.
 
 Valoarea
 acestui
 demers
 rezidă
 în
 design-­‐ul
 prospectiv,
 culegerea
 datelor
 de
 tip
 eșantion
 reprezentativ
 și
 o
 talie
 a
 eșantionului
 suficient
 de
 mare
 pentru
 a
 asigura
 putere
 studiului.
 
 Eșantionul
  utilizat
  este
  cel
  al
  adolescenților
  români
  participanți
  la
 proiectul
  „Saving
  and
  Empowering
  Young
  Lives
  in
  Europe
  (SEYLE):
  Promoting
 health
  through
  the
  prevention
  of
  risk-­‐taling
  and
  self-­‐destructive
  behaviors”.
 Proiectul
 SEYLE
 este
 finanțat
 de
 către
 Comisia
 Europeană
 prin
 Programul
 Cadru
 7
 și
 implementat
 de
 un
 consorțiu
 alcătuit
 din
 instituții
 de
 învățământ
 superior
 și
 cercetare
 din
 12
 țări
 ale
 Uniunii
 Europene
 și
 țări
 asociate.
 CONTRIBUȚIA
 PERSONALĂ
 Studiul
 1.
 
 Stresul
 cronic
 într-­‐o
 populație
 de
 adolescenți
 români
 Introducere
 Cercetările
 desfășurate
 până
 în
 prezent
 indică
 faptul
 că
 stresul
 cronic,
 dat
 de
  stresorii
  care
  au
  o
  durată
  lungă
  de
  acțiune
  este
  un
  predictor
  mai
  bun
  al
 apariției
 depresiei,
 decât
 stresul
 acut.
 Aceste
 date
 sunt
 susținute
 și
 de
 rezultatele
 altor
 studii
 care
 au
 arătat
 că
 adulții
 consideră
 situațiile
 dificile
 care
 trenează
 mai
 stresante
 decât
 evenimentele
 de
 viață
 care
 au
 o
 rezolvare
 rapidă.
 Pe
 de
 altă
 parte,
 reacțiile
 la
 stres
 depind
 într-­‐o
 mare
 măsură
 de
 evaluarea
 pe
 care
 fiecare
 individ
 o
 face
 asupra
 stresorului
 (evaluarea
 primară),
 în
 principal
 pe
  baza
  istoricului
  său
  de
  viață.
  În
  acest
  context,
  ne
  putem
  aștepta
  ca
 evenimentele
 de
 viață
 care
 prezintă
 cea
 mai
 mare
 importanță
 pentru
 individ,
 și
 în
  consecință,
  sunt
  cele
  mai
  susceptibile
  de
  a
  influența
  riscul
  de
  a
  dezvolta
  o
 tulburare
  psihică,
  să
  varieze
  în
  funcție
  de
  vârstă,
  sex
  și
  diferiți
  factori
  socio-­‐culturali.
 
 În
 acest
 context,
 studiul
 de
 față
 își
 propune
 să
 studieze
 frecvența
 cu
 care
 adolescenții
  luați
 în
  studiu
  raportează
  diferite
  evenimente
  de
  viață,
  diferențele
 apărute
 în
 funcție
 de
 sex
 și
 să
 compare
 aceste
 date
 cu
 cele
 din
 literatură.

5
 Material
 și
 metodă
 Au
 fost
 incluși
 în
 studiu
 1143
 de
 adolescenți
 români,
 în
 vârstă
 de
 14-­‐16
 ani,
 aleși
 aleator
 din
 pupulație.
 
 Datele
 referitoare
 la
 stresul
 cronic
 au
 fost
 recoltate
 pe
 baza
 chestionarului
 de
  evaluare
  inițială
  utilizat
  în
  proiectul
  SEYLE.
  Au
  fost
  colectate
  date
  despre
 stresorii
  relevanți
  pentru
  mediul
  familial,
  situația
  financiară
  a
  familiei,
  starea
 psihică,
  sănătatea
  fizică,
  și
  relațiile
  interpersonale.
  Stresorii
  referitori
  la
  starea
 psihică
  au
  fost
  evaluați
  întrebâd
  adolescenții
  dacă
  consideră
  că
  au
  dificultăți
 emoționale,
 de
 concentrare,
 de
 comportament
 sau
 de
 relaționare,
 dificultăți
 care
 îi
 deranjează
 și/sau
 interferă
 cu
 viața
 de
 acasă,
 relațiile
 de
 prietenie,
 studiul
 în
 cadrul
  orelor
  la
  clasă
  sau
  activitățile
  recreative.
  În
  plus,
  adolescenții
  au
  fost
 întrebați
 cât
 de
 des
 se
 simt
 stresați,
 stresul
 fiind
 descris
 în
 chestionar
 ca
 o
 stare
 de
 tensiune,
 neliniște,
 îngrijorare,
 enervare,
 etc.
 Analiza
  statistică
  a
  datelor
  a
  fost
  realizată
  utilizând
  aplicația
  Statistical
 Pack
  for
  Social
  Sciences
  (SPSS),
  versiunea
  15.0.
  Diferențele
  semnificative
  din
 punct
  de
  vedere
  statistic,
  în
  funcție
  de
  sex,
  au
  fost
  identificate
  prin
  utilizarea
 testelor
  χ2
 și
  Fisher
  exact,
  după
  caz
  (rezultatele
  testului
  Fisher
  exact
  a
  fost
 utilizat
 în
 cazul
 prezenței
 în
 tabelul
 de
 valori
 așteptate
 a
 cel
 puțin
 unei
 valori
 mai
 mici
 sau
 egale
 cu
 5).
 Rezultate
 22.7%
 dintre
 subiecți
 au
 raportat
 prezența
 unor
 stresori
 cotidieni
 legați
 de
  mediul
  familial,
  7.8%
  au
  raportat
  prezența
  unor
  stresori
  cotidieni
  legați
  de
 starea
 fizică,
 59.6%
 au
 raportat
 prezența
 unor
 stresori
 cotidieni
 legați
 de
 starea
 psihică,
  41.9%
  au
  raportat
  prezența
  unor
  stresori
  cotidieni
  legați
  de
  starea
 materială
 a
 familiei
 și
 4.4%
 au
 declarat
 că
 sunt
 victime
 ale
 intimidării.
 Concluzii
 1. Stresori
  cu
  durată
  lungă
  de
  acțiune
  care
  par
  a
  fi
  cei
  mai
  importanți
 pentru
  populația
  de
  adolescenți
  din
  România
  sunt
  dificultățile
 financiare
 ale
 familiei
 și
 dificultățile
 de
 ordin
 psihic.
 2. Nu
  se
  evidențiază
  diferențe
  în
  funcție
  de
  sex
  în
  ceea
  ce
  privește
 agresiunea
  din
  partea
  semenilor
  (bullying),
  pe
  populația
  studiată
  și
 acest
 fenomen
 pare
 a
 fi
 mai
 rar
 întâlnit
 în
 România.
 
 3. Migrația
  forței
  de
  muncă
  și
 dezagregarea
  familială
  reprezintă
 fenomene
 cu
 care
 se
 confruntă
 1
 din
 5
 adolescenți
 din
 eșantionul
 de
 studiu,
 eșantionul
 fiind
 reprezentativ
 pentru
 populația
 de
 adolescenți
 din
 România.
 
 Studiul
 2.
 Relația
 dintre
 evenimentele
 de
 viață
 și
 depresie
 la
 adolescenți
 Introducere
 Datele
  prezentate
  anterior
  arată
  că
  12,7%
  dintre
  adolescenții
  români
 trăiesc
 fără
 unul
 dintre
 părinți,
 din
 cauza
 migrației
 forței
 de
 muncă,
 iar
 per
 total,
 21%
  dintre
  adolescenții
  români
  trăiesc
  doar
  cu
  unul
  dintre
  părinți
  (în
  marea
 majoritate
  a
  cazurilor,
  doar
  cu
  mama).
  Efectele
  acestei
  situații
  asupra
  sănătății
 mintale
  a
  adolescenților
  au
  fost
  studiate
  foarte
  puțin
  până
  în
  prezent.
  Totuși,
 putem
  presupune
  că
  această
  stare
  de
  fapt
  ar
  putea
  avea
  un
  efect
  negativ
 important
  asupra
  sănătății
 mintale
  a
  adolescenților,
  întrucât
  un
  număr

6
 important
 de
 studii
 au
 demonstrat
 că
 acei
 copii
 care
 nu
 beneficiază
 de
 un
 sprijin
 adecvat
 din
 partea
 părinților
 au
 un
 risc
 semnificativ
 mai
 mare
 de
 a
 dezvolta
 un
 episod
  depresiv.
 Astfel,
 relațiile
 cu
  părinții
 s-­‐au
  dovedit
 a
 fi
 unii
 dintre
 cei
 mai
 buni
 predictori
 ai
 simptomatologiei
 depresive,
 depresia
 fiind
 invers
 corelată
 cu
 nivelul
  de
  suport,
  atașament
  și
  aprobare
  de
  care
  beneficiază
  adolescenții
  în
 mediul
 familial.
 În
 acest
 context,
 studiul
 de
 față
 are
 ca
 obiective
 evaluarea
 comparativă
 a
 nivelului
 simptomatologiei
 depresive
 și
 numărului
 evenimentelor
 de
 viață
 auto-­‐raportate
 de
 adolescenții
 care
 trăiesc
 cu
 ambii
 părinți,
 față
 de
 cei
 care
 nu
 se
 află
 în
  această
  situație.
  De
  asemenea,
  s-­‐a
  urmărit
  comparativ
  percepția
  stresului
  la
 adolescenții
 din
 aceste
 categorii.
 Material
 și
 metodă
 Studiul
 de
 față
 a
 luat
 în
 calcul
 1143
 de
 adolescenți
 români,
 în
 vârstă
 de
 14-­‐16
 ani
 din
 școli
 alese
 aleator,
 din
 județele
 Cluj
 și
 Maramureș,
 incluși
 in
 proiectul
 SEYLE.
 Datele
 culese
 de
 la
 aceștia
 se
 bazează
 pe
 un
 număr
 de
 întrebări
 selectate
 din
  chestionarul
  de
  evaluare
  inițială
  utilizat
  în
  proiect.
  Au
  fost
  selectate
 întrebările
 referitoare
 la
 situația
 locativă
 (mai
 exact,
 dacă
 adolescentul
 locuiește
 cu
  mama
  și/sau
  tatăl),
  întrebările
  referitoare
  la
  simptomatologia
  depresivă,
 inclusiv
  cele
  cuprinse
  în
  Inventarul
  de
  Depresie
  Beck
  (BDI),
  două
  întrebări
 referitoare
 la
 percepția
 stresului
 (cât
 de
 des
 se
 simte
 stresat
 și
 dacă
 a
 simțit
 în
 ultimele
  două
  săptămâni
  că
  nu
  mai
  poate
  face
  față
  problemelor
  sale)
  și
  un
 inventar
 al
 evenimentelor
 de
 viață
 din
 ultimele
 6
 luni.
 Datele
  au
  fost
  prelucrate
  utilizând
  pachetul
  SPSS
  15.0.
  Pentru
 evidențierea
  diferențelor
  între
  grupuri
  în
  ceea
  ce
  privește
  variabilele
  calitative
 au
  fost
  utilizate
  testul
  χ2
 și
  Fisher
  exact,
  după
  caz,
  iar
  pentru
  evidențierea
 diferențelor
 între
 grupuri
 în
 ceea
 ce
 privește
 variabilele
 cantitative
 a
 fost
 utilizat
 testul
 ANOVA
 cu
 testele
 post
 hoc
 Tamhane
 și
 Tuckey
 B
 sau
 testul
 Kruskal
 Wallis,
 după
  caz.
  Testarea
  omogenității
  varianțelor
  a
 fost
  efectuată
  utilizând
  testul
 Levene,
 iar
 testarea
 distribuției
 normale
 utilizând
 testul
 Kolmogorov-­‐Smirnov.
 Rezultate
 Adolescenții
 care
 nu
 trăiesc
 cu
 ambii
 părinți
 prezintă
 o
 simptomatologie
 depresivă
  semnificativ
  mai
  intensă
  decât
  cei
  care
  trăiesc
  cu
  ambii
  părinți.
 Frecvența
 sindromului
 depresiv
 este
 semnificativ
 mai
 mare
 la
 adolescentele
 care
 nu
 trăiesc
 cu
 ambii
 părinți.
 Adolescentele
 au
 semnificativ
 mai
 multe
 dificultăți
 în
 relaționarea
 interpersonală
 decât
 adolescenții.
 Concluzii
 1. Evenimentele
  de
  viață,
  în
  special
  cele
  din
  domeniul
  relațiilor
 interpersonale,
  reprezintă
  un
  factor
  de
  risc
  pentru
  apariția
 simptomatologiei
 depresive
 la
 adolescenți.
 
 2. Această
  relație
  între
  evenimentele
  de
  viață
  și
  apariția
 simptomatologiei
 depresive
 este
 mai
 puternică
 în
 cazul
 adolescenților
 care
 nu
 trăiesc
 cu
 ambii
 părinți.
 3. Lipsa
  cel
  puțin
  a
  unui
  părinte
  din
  mediul
  de
  viață
  al
  adolescenților
 reprezintă
  un
  factor
  de
  risc
  pentru
  apariția
  simptomatologiei
 depresive
 și
 chiar
 a
 unui
 sindrom
 depresiv,
 în
 special
 la
 fete.

7
 Studiul
 3.
 Stresul
 ca
 factor
 de
 risc
 pentru
 depresie.
 Studiu
 prospectiv
 Introducere
 Studiile
 conduse
 anterior
 au
 sugerat
 existența
 unei
 relații
 între
 numărul
 evenimentelor
  de
  viață,
  prezența
  unor
  stresori
  cu
  durată
  lungă
  de
  acțiune
  (în
 special
  cei
  referitori
  la
  relațiile
  de
  familie,
  relațiile
  interpersonale
  și
  statusul
 socio-­‐economic)
  și
  apariția
  depresiei.
  Studiul
  de
  față
  își
  propune
  evaluarea
 acestei
 ipoteze
 în
 cadrul
 unui
 studiu
 prospectiv.
 Material
 și
 metodă
 Studiul
 de
 față
 a
 luat
 în
 calcul
 1143
 de
 adolescenți
 români,
 în
 vârstă
 de
 14-­‐16
  ani
  din
  școli
  alese
  aleator,
  din
  județele
  Cluj
  și
  Maramureș,
  incluși
  în
  studiul
 SEYLE.
 Din
 eșantionul
 inițial
 au
 fost
 excluși
 cei
 care
 au
 fost
 randomizați
 în
 brațul
 AWARENESS
 și
 cei
 care
 au
 participat
 la
 interviul
 PROFSCREEN
 deoarece
 aceștia
 au
 fost
 supuși
 unor
 intervenții
 de
 tip
 consiliere
 psihologică
 și/sau
 dispensarizare
 activă.
 Astfel,
 talia
 eșantionului
 pentru
 studiul
 de
 față
 a
 fost
 de
 617
 adolescenți.
 Datele
 culese
 de
 la
 adolescenții
 incluși
 în
 studiu
 se
 bazează
 pe
 un
 număr
 de
 întrebări
 selectate
 din
 chestionarul
 de
 evaluare
 inițială
 și
 cel
 de
 reevaluare
 la
 12
  luni,
  utilizate
  în
  proiectul
  SEYLE.
  Au
  fost
  colectate
  date
  despre
  stresorii
 relevanți
 
  pentru
  mediul
  familial,
  situația
  financiară
  a
  familiei,
  starea
  psihică,
 sănătatea
 fizică,
 relațiile
 interpersonale,
 simptomatologia
 depresivă,
 inclusiv
 cele
 cuprinse
  în
  Inventarul
  de
  Depresie
  Beck
  (BDI),
  precum
  și
  pentru
  percepția
 stresului
 (cât
 de
 des
 se
 simte
 stresat
 și
 dacă
 a
 simțit
 în
 ultimele
 două
 săptămâni
 că
 nu
 mai
 poate
 face
 față
 problemelor
 sale)
 și
 un
 inventar
 al
 evenimentelor
 de
 viață.
 Datele
 referitoare
 la
 evenimentele
 de
 viață
 au
 fost
 culese
 pentru
 o
 perioadă
 de
  6
  luni,
  înainte
  de
  includerea
  în
  studiu,
  la
  evaluarea
  inițială
  și
  pentru
  o
 perioadă
  de
  12
  luni,
  la
  reevaluarea
  la
 1
  an.
  Prezența
  sindromului
  depresiv
  la
 adolescenți
  a
  fost
  decelată
  conform
  scorurilor
  publicate
  de
  Ambrosini
  și
 colaboratorii.
 Datele
  au
  fost
  prelucrate
  utilizând
  pachetul
  SPSS
  15.0.
  Testarea
 distribuției
 normale
 a
 valorilor
 variabilelor
 cantitative
 a
 fost
 realizată
 utilizând
 testul
  Kolmogorov-­‐Smirnov.
  Pentru
  stabilirea
  corelațiilor
  între
  vatiabile
 cantitative,
 s-­‐a
 utilizat
 corelația
 Pearson
 sau
 Spearman,
 după
 caz
 (în
 funcție
 de
 tipul
  distribuției
  valorilor
  variabilelor).
  Pentru
  evidențierea
  diferențelor
  între
 grupuri
 în
 ceea
 ce
 privește
 variabilele
 calitative
 au
 fost
 utilizate
 testul
 χ2
 și
 Fisher
 exact,
 după
 caz.
 Rata
 șansei
 a
 fost
 calculată
 pentru
 a
 exprima
 riscul,
 și
 intervalul
 de
 confidență
 95%
 al
 acesteia.
 Pentru
 estimarea
 efectelor
 variabilelor
 urmărite
 asupra
 probabilității
 de
 a
 dezvolta
 un
 sindrom
 depresiv
 a
 fost
 construit
 un
 model
 binar
 de
 regresie
 logistică.
 Introducerea
 variabilelor
 în
 modelul
 de
 regresie
 a
 fost
 făcută
  progresiv,
  pe
  baza
  rațiilor
  probabilității
  (LR).
  Testarea
  adecvării
 modelului
 de
 regresie
 la
 date
 a
 fost
 făcută
 pe
 baza
 testului
 Hosmer-­‐Lemeshow.
 Pentru
  o
  testare
  mai
  aprofundată
  a
  acurateții
  modelului
  de
  regresie,
  a
  fost
 construit
  un
  alt
  model
  de
  regresie
  cu
  excluderea
  progresivă
  a
  variabilelor,
  pe
 baza
  LR.
  Ambele
  modele
  de
  regresie
 au
  fost
  construite
  pe
  baza
  a
  70%
  dintre
 cazuri,
  alese
  randomizat,
  și
  testate
  pe
  celelalte
  30%
  dintre
  cazuri.
  Pentru
 evaluarea
 influenței
 fiecărei
 variabile
 independente
 au
 fost
 luate
 în
 considerare
 atât
  rezultatele
  testului
  Wald,
  cât
  și
  rezultatele
  testării
  semnificativității
 modificării
 rației
 probabilității.

8
 Rezultate
 Cele
 2
 modele
 de
 regresie
 construite
 au
 fost
 adecvate
 datelor
 (p
 >
 0,05
 –
 testul
  Hosmer-­‐Lemeshow),
  acuratețea
  lor
  predictivă
  fiind
  de
  peste
  90%
  atât
 pentru
 cazurile
 selectate,
 cât
 și
 pentru
 cele
 neselectate.
 Variabilele
 evidențiate
 ca
 având
 efect
 asupra
 probabilității
 apariției
 sindromului
 depresiv
 prin
 modelele
 de
 regresie
 sunt:
 numărul
 de
 evenimente
 de
 viață
 raportate
 la
 reevaluarea
 la
 1
 an
 pentru
 perioada
 de
 urmărire,
 prezența
 stresorilor
 psihici
 cronici
 la
 reevaluarea
 la
 1
 an
 și
 prezența
 stresorilor
 cronici
 legați
 de
 starea
 materială.
 Concluzii
 1. Numărul
  evenimentelor
  de
  viață
  la
  care
  un
  individ
  a
  fost
  expus
  în
 ultimul
 an
 reprezintă
 un
 factor
 predictiv
 pentru
 depresie.
 2. Efectele
  stresorilor
 cronici
  din
  mediul
  familial,
  în
  special
  a
  separării
 de
  părinți,
  asupra
  riscului
  de
  apariție
  a
  depresiei
  ar
  putea
  să
  se
 concretizeze
 printr-­‐o
 vulnerabilitate
 crescută
 în
 perioada
 adultă.
 3. Prezența
  stresorilor
  cronici
  legați
  de
  starea
  psihică
  reprezintă
  un
 factor
 de
 risc
 pentru
 depresie.
 4. Prezența
  stresorilor
  cronici
  legați
  de
  starea
  materială
  a
  familiei
 reprezintă
 
  un
  alt
  factor
  important
  de
  risc
  pentru
  depresie,
  în
  cazul
 adolescenților.
 CONCLUZII
 GENERALE
 
 Din
 studiile
 prezentate
 mai
 sus
 se
 pot
 trage
 câteva
 concluzii
 importante:
 1. Numărul
  evenimentelor
  de
  viață
  la
  care
  un
  individ
  a
  fost
  expus
  în
 ultimul
 an
 reprezintă
 un
 factor
 predictiv
 pentru
 depresie.
 2. Stresorii
 cu
 durată
 lungă
 de
 acțiune
 care
 par
 a
 fi
 cei
 mai
 importanți
 pentru
  populația
  de
  adolescenți
  din
  România
  sunt
  dificultățile
 financiare
 ale
 familiei
 și
 dificultățile
 de
 ordin
 psihic
 pe
 care
 aceștia
 cred
  că
  le
  au,
  prezența
  acestora
  reprezenând
  factori
  predictivi
 pentru
 depresie.
 3. 21%
 dintre
 adolescenții
 români
 trăiesc
 cu
 un
 singur
 părinte.
 4. Lipsa
 cel
 puțin
 a
 unui
 părinte
 din
 mediul
 de
 viață
 al
 adolescenților
 reprezintă
 un
 factor
 de
 risc
 pentru
 apariția
 depresiei.
 Sunt
 aici
 însă
 câteva
 observații:
 a. Efectete
 acestei
 situații
 asupra
 riscului
 de
 apariție
 a
 depresiei
 ar
 putea
  să
  se
  concretizeze
  printr-­‐o
  vulnerabilitate
  crescută
  în
 perioada
  adultă,
  întrucât
  relația
  între
  evenimentele
  de
  viață
  și
 apariția
 simptomatologiei
 depresive
 este
 mai
 puternică
 în
 cazul
 adolescenților
  care
  nu
  trăiesc
  cu
  ambii
  părinți
  și
  întrucât
 influența
  acestei
  situații
  asupra
  riscului
  de
  apariție
  a
  depresiei
 nu
 a
 putut
 fi
 demonstrată
 pe
 o
 perioadă
 scurtă
 de
 acțiune.
 b. Aceste
  rezultate
  reprezintă
  argumente
  solide
  pentru
  a
  susține
 cercetări
 viitoare
 asupra
 migrației
 forței
 de
 muncă
 și
 a
 efectelor
 acesteia
 asupra
 patologiei
 adolescentului
 și
 adultului
 tânăr.
 5. Agresiunea
 din
 partea
 semenilor
 (bullying)
 este
 mai
 rar
 întâlnită
 în
 România,
 decât
 în
 alte
 țări
 din
 lume.

9
 ORIGINALITATEA
 ȘI
 CONTRIBUȚIILE
 INOVATIVE
 ALE
 TEZEI
 
 Cercetarea
 de
 față
 prezintă
 câteva
 caracteristici
 importante
 care
 îi
 conferă
 un
 profund
 caracter
 de
 originalitate.
 
 În
  primul
  rând,
  cercetarea
  de
  față
  include
  unul
  dintre
  puținele
  studii
 prospective
  pe
  populații
  de
  adolescenți.
  Dificultatea
  finanțării
  și
  implementării
 unor
 astfel
 de
 studii
 este
 larg
 recunoscută.
 
 În
  al
  doilea
  rând,
  cercetarea
  de
  față
  oferă
  informații
  relevante
  pentru
 populația
 de
 adolescenți
 din
 România,
 populație
 foarte
 puțin
 studiată
 și
 expusă
 unor
  factori
  de
  risc
  socio-­‐economici
  specifici.
  Eșantionul
  de
  studiu
  a
  fost
 construit
  pe
  baza
  unui
  procedeu
  de
  eșantionare
  probabilistică
  pe
  clustere,
 pentru
  includerea
  adolescenților
  în
  studiu
  fiind
  randomizate
  toate
  liceele
  din
 aria
 geografică
 accesibilă.
 
 Talia
 eșantionului
 reprezintă
 un
 alt
 punct
 tare
 al
 cercetării
 de
 față,
 ea
 fiind
 mai
 mult
 decât
 suficientă
 pentru
 evidențierea
 relației
 stres
 –
 depresie.
 
 O
 contribuție
 deosebit
 de
 importantă
 este
 adusă
 prin
 studierea
 efectelor
 generate
 de
 separarea
 de
 părinți
 din
 cauza
 migrației
 forței
 de
 muncă.
 
 
 
 CURRICULUM
 VITAE
 
 
 
 1.
 Nume:
 Nemeș
 2.
 Prenume:
 Bogdan
 3.
 Data
 și
 locul
 nașterii:
 15
 aprilie
 1981,
 Oradea
 4.
 Cetățenie:
 Română
 5.
 Stare
 civilă:
 Căsătorit
 6.
 Studii:
 
 Instituția
 Colegiul
 Național
 „Emanuil
 Gojdu”
 Oradea
 Universitatea
 de
 Medicină
 și
 Farmacie
 „Iuliu
 Hațieganu”
 Cluj-­‐Napoca;
 Facultatea
 de
 Medicină
 Perioada:
 de
 la
 (luna,
 anul)
 pana
 la
 (luna,
 anul)
 Septembrie
 1996
 –
 Iunie
 2000
 Octombrie
 2000
 –
 Iulie
 2006
 Grade
 sau
 diplome
 obținute
 Diploma
 de
 Bacalaureat
 Atestat
 Ajutor
 Programator
 Diploma
 de
 licență
 Doctor
 –
 Medic
 
 
 7.
 Titlul
 științific:
 Doctorand
 (Domeniul
 Medicină),
 din
 noiembrie
 2007

10
 8.
 Experiența
 profesională:
 Perioada:
 
 de
 la
 …
 (luna,
 anul)
 
 pana
 la
 …
 (luna,
 anul)
 Noiembrie
 2003
 –
 Noiembrie
 2006
 Ianuarie
 2007
 –
 Septembrie
 2007
 Martie
 2008
 –
 Septembrie
 2011
 Octombrie
 2011
 –
 prezent
 Locul:
 Cluj-­‐Napoca
 Cluj-­‐Napoca
 Cluj-­‐Napoca
 Cluj-­‐Napoca
 Instituția:
 Spitalul
 Clinic
 Județean
 de
 Urgență
 Cluj;
 Clinica
 Psihiatrie
 III
 Spitalul
 Clinic
 Județean
 de
 Urgență
 Cluj
 Universitatea
 de
 Medicină
 și
 Farmacie
 „Iuliu
 Hațieganu”
 Cluj-­‐Napoca,
 Catedra
 de
 Psihologie
 Clinică
 și
 Sănătate
 Mintală
 Universitatea
 de
 Medicină
 și
 Farmacie
 „Iuliu
 Hațieganu”
 Cluj-­‐Napoca,
 Catedra
 de
 Psihologie
 Clinică
 și
 Sănătate
 Mintală
 Funcția:
 Asistent
 medical
 Medic
 rezident
 sănătate
 publică
 și
 management
 Preparator
 universitar
 Asistent
 universitar
 Descriere:
 Activități
 în
 cadrul
 clinicii
 Pregătire
 profesională
 de
 sănătate
 publică,
 igienă
 și
 epidemiologie
 Activitate
 didactică
 și
 de
 cercetare
 științifică
 Activitate
 didactică
 și
 de
 cercetare
 științifică
 9.
 Locul
 de
 muncă
 actual
 și
 funcția:
 Universitatea
 de
 Medicină
 și
 Farmacie
 „Iuliu
 Hațieganu”
 Cluj-­‐Napoca,
 Catedra
 de
 Psihologie
 Clinică
 și
 Sănătate
 Mintală:
 Asistent
 univesitar,
 Doctorand
 cu
 frecvență
 10.
 Vechime
 la
 locul
 de
 munca
 actual:
 4
 ani
 și
 9
 luni
 11.
 Brevete
 
 de
 invenții:
 -­‐
 12.
 Lucrări
 elaborate
 si
 /
 sau
 publicate:
 
 Lista
 de
 lucrări
 cuprinde
 un
 număr
 de
 10
 capitole
 de
 carte,
 10
 articole
 publicate
 in
 extenso
 în
 reviste
 indexate
 în
 baze
 de
 date
 internaționale,
 8
 articole
 publicate
 în
 reviste
 recunoscute
 CNCSIS
 și
 peste
 40
 de
 lucrări
 publicate
 în
 cadrul
 unor
 manifestări
 științifice
 naționale
 sau
 internaționale.
 Cele
 mai
 importante
 lucrări
 publicate
 sunt
 redate
 mai
 jos:
 1. Nemeș
 B,
 Cozman
 D.
 Daily
 hassles
 in
 a
 population
 of
 Romanian
 adolescents.
 HVM
 Bioflux
 2011;3(3):191-­‐7.
 –
 SCOPUS
 2. Wasserman
 D,
 Carli
 V,
 Wasserman
 C,
 Apter
 A,
 Balazs
 J,
 Bobes
 J,
 Bracale
 R,
 Brunner
 R,
 Bursztein-­‐Lipsicas
 C,
 Corcoran
 P,
 Cosman
 D,
 Durkee
 T,
 Feldman
 D,
 Gadoros
 J,
 Guillemin
 F,
 Haring
 C,
 Kahn
 JP,
 Kaess
 M,
 Keeley
 H,
 Marusic
 D,
 Nemes
 B,
 Postuvan
 V,
 Reiter-­‐Theil
 S,
 Resch
 F,
 Saiz
 P,
 Sarchiapone
 M,
 Sisask
 M,
 Varnik
 A,
 Hoven
 C.
 Saving
 and
 Empowering
 Young
 Lives
 in
 Europe
 (SEYLE):
 a
 randomized
 controlled
 trial.
 BMC
 Public
 Health.
 2010
 Apr
 13;10(1):192.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 2,22)

11
 3. Coman
 H,
 Nemeș
 B,
 Nica
 S,
 Rusu
 I,
 Herța
 D,
 Cosman
 D.
 Reaction
 time
 and
 implicit
 learning
 in
 multiple
 episode
 schizophrenia
 patients.
 J
 Cogn
 Behav
 Psychotherapies
 2010;10(2):147-­‐60.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 0,577)
 4. Pașca
 SP,
 Dronca
 E,
 Nemeș
 B,
 Kaucsár
 T,
 Endreffy
 E,
 Iftene
 F,
 Benga
 I,
 Cornean
 R,
 Dronca
 M.
 Paraoxonase
 1
 activities
 and
 polymorphisms
 in
 autism
 spectrum
 disorders.
 J
 Cell
 Mol
 Med
 2010;14(3):600-­‐7.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 6,807)
 5. Cozman
 D,
 Nemeș
 B,
 Nica
 S,
 Herța
 DC.
 Verbal,
 visuospatial
 and
 face
 working
 memory
 impairment
 in
 multiple
 episode
 schizophrenia
 patients.
 J
 Cogn
 Behav
 Psychotherapies.
 2009;9(1):21-­‐32.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 0,577)
 
 6. Dronca
 M,
 Pașca
 SP,
 Nemeș
 B,
 Vlase
 L,
 Vlăduțiu
 D.
 Serum
 paraoxonase
 1
 activities
 and
 homocysteinemia
 in
 hemodialysis
 patients.
 Clin
 Chem
 Lab
 Med.
 2008;46(6):880-­‐1.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 1,741)
 7. Pașca
 SP,
 Nemeș
 B,
 Vlase
 L,
 Gagyi
 CE,
 Dronca
 E,
 Miu
 AC,
 Dronca
 M.
 High
 levels
 of
 homocysteine
 and
 low
 serum
 paraoxonase
 1
 arylesterase
 activity
 in
 children
 with
 autism.
 Life
 Sciences.
 2005;78(19):2244-­‐8.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 2,257)
 13.
 Membru
 al
 asociațiilor
 profesionale:
 -­‐
 14.
 Limbi
 străine
 cunoscute:
 Engleza,
 Italiana,
 Franceza
 15.
 Alte
 competențe:
 -­‐
 16.
 Specializări
 si
 calificări:
 epidemiologie
 clinică,
 lifeguard,
 ajutor
 programator
 17.
 Experiența
 acumulată
 în
 programe
 naționale/internaționale
 de
 cercetare:
 
 Programul/Proiectul
 Funcția
 Perioada:
 de
 la…
 pana
 la…
 Proiectul
 tip
 FP7
 „WORKING
 in
 EUROPE
 to
 STOP
 TRUANCY
 AMONG
 YOUTH”,
 contractul
 nr.
 241542,
 director:
 Prof.
 Danuta
 Wasserman
 (Institutul
 Karolinska,
 Stockholm,
 Suedia),
 responsabil:
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cosman
 National
 Project
 Manager
 Mai
 2010
 –
 prezent
 Proiectul
 tip
 FP7
 „SAVING
 AND
 EMPOWERING
 YOUNG
 LIVES
 IN
 EUROPE
 (SEYLE):
 Promoting
 health
 through
 the
 prevention
 of
 risk-­‐taking
 and
 self-­‐destructive
 behaviors”,
 contractul
 nr.
 223091,
 director:
 Prof.
 Danuta
 Wasserman
 (Institutul
 Karolinska,
 Stockholm,
 Suedia),
 responsabil:
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cosman
 Site
 Coordinator
 Ianuarie
 2009
 –
 prezent
 Proiectul
 CEEX
 Modul
 I
 „Caracterizarea
 biochimică
 și
 genetică
 a
 metabolismului
 homocisteinei
 și
 statusului
 redox
 în
 autism.
 Implicații
 terapeutice
 –
 METGENAUTISM”,
 director:
 Conf.
 Dr.
 Maria
 Dronca
 Asistent
 de
 cercetare
 
 Octombrie
 2006
 –
 Decembrie
 2008
 Proiectul
 CEEX
 Modul
 I
 “Corelatii
 intre
 markeri
 biologici,
 particularitati
 clinice
 si
 terapie
 in
 depresia
 copilului
 si
 adolescentului”,
 director:
 Prof.
 Dr.
 Felicia
 Iftene
 Asistent
 de
 cercetare
 Octombrie
 2006
 –
 Decembrie
 2008

12
 Proiectul
 de
 cercetare
 de
 excelență
 (CEEX)
 Modul
 III
 “Reabilitare
 socială
 în
 schizofrenie”,
 contractul
 nr.
 66/10.02.2006,
 director:
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cosman
 Asistent
 de
 cercetare
 Februarie
 2006
 –
 Decembrie
 2007
 Proiectul
 de
 cercetare
 de
 excelență
 (CEEX)
 Modul
 I
 “Markeri
 endofenotipici
 și
 susceptibilitate
 genetică
 în
 schizofrenie”,
 contractul
 nr.
 64/12.10.2005,
 director:
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cosman
 Asistent
 de
 cercetare
 Octombie
 2005
 –
 Noiembrie
 2007
 
 
 
 18.
 Alte
 mențiuni:
 a. Iunie
 2008
 –
 Bursă
 de
 cercetare/creație
 artistică
 pentru
 tinerii
 doctoranzi,
 tip
 BD
 b. Iulie
 2006
 –
 Premiul
 pentru
 cea
 mai
 bogată
 și
 meritorie
 activitate
 de
 cercetare
 științifică
 studențească
 –
 acordat
 de
 Universitatea
 de
 Medicină
 și
 Farmacie
 „Iuliu
 Hațieganu”
 Cluj-­‐Napoca
 și
 compania
 Farmaceutica
 REMEDIA
 S.A.
 c. Noiembrie
 2005
 –
 Premiul
 I
 la
 Al
 –
 VI-­‐lea
 Congres
 Internațional
 al
 Studenților
 Mediciniști
 și
 Tinerilor
 Medici
 “MEDICALIS”,
 Secțiunea
 Științe
 Fundamentale,
 Cluj-­‐Napoca,
 România
 cu
 lucrarea
 “Hiperhomocisteinemia,
 activitatea
 arilesterazică
 redusă
 a
 paraoxonazei
 serice
 umane
 I
 și
 stresul
 oxidativ
 la
 copii
 cu
 autism”
 d. Decembrie
 2003
 –
 Premiul
 III
 la
 Sesiunea
 Națională
 de
 Comunicări
 Științifice
 a
 Societății
 Române
 de
 Biochimie
 și
 Biologie
 Moleculară
 (SRBBM),
 București,
 România
 e. Decembrie
 2003
 –
 Premiul
 I
 la
 Al
 IV-­‐lea
 Congres
 Național
 al
 Studenților
 Mediciniști
 și
 Tinerilor
 Medici
 “MEDICALIS”,
 Secțiunea
 Științe
 Fundamentale,
 Cluj-­‐Napoca,
 România
 cu
 lucrarea
 “Model
 experimental
 al
 determinării
 activității
 antiperoxidante
 a
 paraoxonazei
 serice
 umane
 I”
 19.
 Memoriu
 de
 activitate
 științifică
 Am
 început
 activitatea
 de
 cercetare
 științifică
 în
 anul
 2002,
 ca
 student.
 Activitatea
 de
 cercetare
 desfășurată
 în
 timpul
 studiilor
 din
 ciclul
 de
 licență
 s-­‐a
 materializat
 într-­‐o
 serie
 de
 publicații,
 unele
 dintre
 ele
 premiate
 la
 diverse
 manifestări
 științifice,
 un
 articol
 într-­‐o
 revistă
 indexată
 ISI
 și
 obținerea
 premiului
 universității
 pentru
 cea
 mai
 bogată
 și
 meritorie
 activitate
 de
 cercetare
 științifică
 studențească.
 Tot
 pe
 parcursul
 anilor
 de
 studii
 universitare
 din
 ciclul
 de
 licență,
 am
 fost
 angajat
 în
 echipele
 de
 cercetare
 a
 mai
 multor
 proiecte
 finanțate
 prin
 Programul
 Național
 de
 Cercetare
 Dezvoltare
 și
 Inovare.
 În
 total,
 am
 făcut
 parte
 din
 echipele
 a
 4
 proiecte
 finanțate
 prin
 acest
 program.
 Începând
 cu
 anul
 2007,
 an
 în
 care
 mi-­‐am
 început
 studiile
 universitare
 de
 doctorat,
 sub
 conducerea
 D-­‐nei
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cozman,
 am
 fost
 inclus
 în
 echipele
 de
 cercetare
 a
 2
 proiecte
 finanțate
 prin
 Programul
 Cadru
 7
 al
 Comisiei
 Europene
 și
 în
 ehipele
 a
 8
 trialuri
 clinice
 internaționale
 finanțate
 de
 diverse
 companii
 farmaceutice.
 Activitatea
 științifică
 pe
 care
 am
 desfășurat-­‐o
 până
 în
 prezent
 s-­‐a
 materializat
 în
 publicarea
 a
 10
 capitole
 de
 carte,
 10
 articole
 in
 extenso
 în
 reviste
 indexate
 în
 baze
 de
 date
 internaționale,
 8
 articole
 în
 reviste
 recunoscute
 CNCSIS
 și
 peste
 40
 de
 lucrări
 comunicate
 în
 cadrul
 unor
 manifestări
 științifice
 naționale
 sau
 internaționale.

13
 “IULIU
 HAȚIEGANU”
 UNIVERSITY
 OF
 MEDICINE
 AND
 PHARMACY
 CLUJ-­‐NAPOCA
 
 
 
 
 
 
 STRESS
 AND
 DEPRESSION.
 FROM
 ADAPTATION
 TO
 PSYCHOPATOLOGY
 
 Summary
 of
 the
 PhD
 Thesis
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 PhD
 Candidate:
 Bogdan
 Nemeș
 
 Scientific
 Advisor:
 Prof.
 Dr.
 Doina
 Cozman
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 2011

14
 TABLE
 OF
 CONTENTS
 
 
 INTRODUCTION
 13
 
 
 CURRENT
 KNOWLEDGE
 
 
 1.
 Stress
 19
 1.1.
 Defining
 stress
 19
 1.2.
 Stressors
 20
 2.
 Depression
 23
 2.1.
 Diagnosis
 23
 2.1.1.
 ICD-­‐10
 diagnostic
 criteria
 for
 the
 severe
 depressive
 episode
 24
 2.1.2.
 DSM-­‐IV-­‐TR
 diagnostic
 criteria
 for
 the
 major
 depressive
 episode
 24
 2.2.
 Etiology
 25
 2.2.1.
 Genetic
 studies
 25
 2.2.2.
 Neurobiological
 alterations
 26
 2.2.3.
 Neurohormonal
 alteration
 27
 2.2.3.1.
 The
 hypothalamic-­‐pituitary-­‐thyroid
 axis
 27
 2.2.3.2.
 The
 hypothalamic-­‐pituitary-­‐adrenal
 axis
 28
 2.2.3.3.
 Melatonin
 28
 2.2.4.
 Intracellular
 alterations
 28
 2.2.5.
 Psycho-­‐social
 factors
 and
 psychological
 theories
 on
 depression
 
 29
 2.2.5.1.
 The
 cognitive
 theory
 on
 the
 etiology
 of
 depression
 29
 2.2.5.2.
 The
 learned
 helplessness
 theory
 29
 3.
 The
 relation
 between
 stress
 and
 depression
 31
 3.1
 Stress
 reactions
 31
 3.2.
 The
 neurobiology
 of
 stress
 33
 3.3.
 Psychological
 stress
 36
 3.4.
 Coping
 mechanisms
 40
 
 
 PERSONAL
 CONTRIBUTIONS
 
 1.
 Hypothesis/objectives
 47
 2.
 General
 methodology
 
 49
 3.
 1st
 Study
 –
 Chronic
 stress
 in
 a
 population
 of
 Romanian
 adolescents
 51
 3.1.
 Introduction
 51
 3.2.
 Hypothesis/objectives
 51
 3.3.
 Material
 and
 methods
 52
 3.4.
 Results
 53
 3.5.
 Discussions
 57
 3.6.
 Conclusions
 58
 4.
 2nd
 Study
 –
 The
 relationship
 between
 life
 events
 and
 depression
 in
 adolescents
 
 61
 4.1.
 Introduction
 61
 4.2.
 Hypothesis/objectives
 61
 4.3.
 Material
 and
 methods
 61
 4.4.
 Results
 63
 4.5.
 Discussions
 67

15
 4.6.
 Conclusions
 68
 5.
 3rd
 Study
 –
 Stress
 as
 a
 risk
 factor
 for
 depression.
 A
 prospective
 study
 71
 5.1.
 Introduction
 71
 5.2.
 Hypothesis/objectives
 71
 5.3.
 Material
 and
 methods
 71
 5.4.
 Results
 72
 5.5.
 Discussions
 81
 5.6.
 Conclusions
 83
 6.
 General
 discussions
 85
 7.
 General
 conclusions
 87
 8.
 Originality
 and
 innovative
 contributions
 89
 
 
 REFERENCES
 91
 ANNEXES
 99
 
 KEYWORDS
 
 Stress,
 life
 events,
 social
 support,
 depression
 INTRODUCTION
 
 Research
  on
  stress
  and
  disease
  has
  long
  recognized
  the
  influence
  of
 various
  physical
  and
  social
  environmental
  factors
  on
  health
  and
  hypothesized
 the
  existence
  of
  a
  relationship
  between
  stress
  and
  disease
  in
  general,
 and
 between
  stress
  and
  depression
  in
  particular.
  Stress
  is
  considered
  to
  be
  an
 etiological
  or
  aggravating
  factor
  in
  many
  diseases,
  i.e.
  cardio-­‐vascular
  (high
 blood
 pressure,
 myocardial
 infarction,
 stroke,
 etc.),
 gastro-­‐intestinal
 (gastric
 or
 duodenal
 ulcer),
 respiratory
 (asthma),
 and
 even
 cancer,
 but
 current
 knowledge
 regarding
 the
 mechanism
 through
 which
 adverse
 experiences
 can
 lead
 to
 disease
 is
 limited.
 
 
 Empirical
 evidence
 regarding
 the
 role
 of
 stress
 in
 the
 etiopathogenesis
 of
 depression
 does
 exist,
 but
 it
 is
 relatively
 scarce
 and
 generaly
 obtained
 through
 retrospective
 studies.
 The
 frequency
 and
 severity
 of
 life
 events
 have
 been
 proven
 to
 be
 higher
 before
 the
 instalation
 major
 depression,
 and
 this
 is
 probably
 true
 for
 other
  types
  of
  depression
  also.
  This
  data
  has
  been
  obtained
  generaly
  through
 community
  studies,
  comparing
  individuals
  that
  met
  the
  criteria
  for
  major
 depression
  with
 depression-­‐free
  individuals,
  and
  through
  case-­‐control
  studies,
 comparing
 patients
 with
 major
 depression
 with
 healthy
 controls.
 Based
 on
 such
 studies,
  it
  has
  been
  estimated
  that
 75%
  of
  major
  depression
  patients
  report
 negative
 life
 events
 prior
 to
 the
 onset
 of
 their
 symptoms,
 whereas
 only
 25%
 of
 
 controls
 do
 so,
 over
 the
 same
 time
 period.
 Such
 empirical
 evidence
 support
 the
 hypothesis
 that
 stress
 plays
 a
 major
 role
 in
 the
 etiopatogenesis
 of
 depression,
 but
 in
 order
 to
 prove
 this
 hypothesis,
 prospective
 populational
 studies
 are
 needed,
 on
 samples
 large
 enaugh
 to
 allow

16
 for
  the
  assessment
  of
  mediating
  factors,
  like
  personality
  or
  personal
 history.
 Furthermore,
  the
  existence
  of
  common
  neuro-­‐biological
  changes
  need
  to
  be
 proven
 both
 in
 stress-­‐reaction
 and
 depression.
 Such
 studies
 are
 very
 difficult
 to
 develop
  because
  of
  economical
  and
  technical/logistic
  difficulties.
  Also,
  cultural
 aspects
 might
 play
 an
 important
 role
 in
 mediating
 the
 influence
 of
 stressors.
 
 Under
 these
 circumstances,
 this
 research
 aims
 to
 perform
 an
 evaluation
 of
 the
  stressors
  that
  affect
  the
  Romanian
  adolescents
  and
  their
  relationship
  with
 depressive
  symptomatology.
  Adolescents
  were
  chosen
  because
  of
  thei
  high
 vulnerability
 due
 to
 the
 multiple
 biological,
 cognitive
 and
 social
 changes
 they
 go
 through.
 The
 main
 strength
 of
 this
 research
 resides
 in
 its
 prospective
 design.
 Also,
 the
 selected
 sample
 is
 representative
 for
 Romanian
 adolescents,
 and
 the
 sample
 size
 is
 large
 enaugh
 to
 confer
 proper
 statistical
 power.
 This
  research
  is
  based
  on
  the
  sample
  recruited
  for
  the
  SEYLE
  study
 -­‐
 
 „Saving
  and
  Empowering
  Young
  Lives
  in
  Europe
  (SEYLE):
  Promoting
  health
 through
 the
 prevention
 of
 risk-­‐taling
 and
 self-­‐destructive
 behaviors”.
 The
 SEYLE
 study
  is
  funded
  by
  the
  European
 Commission
  through
  the
 7th
 Framework
 Program,
 and
 implemented
 by
 a
 consortium
 of
 12
 higher
 education
 and
 research
 institutions
 in
 the
 European
 Union
 and
 partner
 countries.
 
 PERSONAL
 CONTRIBUTION
 
 1st
 Study.
 
 Chronic
 stress
 in
 a
 population
 of
 Romanian
 adolescents
 
 Introduction
 Research
  conducted
  to
  date
  indicate
  that
  chronic
  stress
 is
  a
  better
 predictor
 of
 the
 occurrence
 of
 depression
 than
 acute
 stress,
 i.e.
 adults
 report
 that
 long-­‐lasting
 difficult
  situations
 are
 more
  stressful
 than
  situations
  that
  have
  a
 rather
 quick
 resolution.
 
 On
  the
  other
  hand,
  responses
  to
  stress
  depend
  to
  a
  large
  extent
  on
  the
 assessment
  that
  each
  individual
  makes
 on
 the
  stressor
  (primary
  assessment),
 assessment
 that
 is
 mainly
 based
 on
 his/her
 life
 history.
 Therefore,
 we
 can
 expect
 that
 life
 events
 that
 are
 most
 important
 for
 the
 individual,
 and
 are
 most
 likely
 to
 influence
 the
 risk
 of
 developing
 a
 mental
 disorder,
 would
 vary
 according
 to
 age,
 sex
 and
 various
 socio-­‐cultural
 factors.
 In
  this
  context,
  this
  study
  aims
  to
  examine
  the
  frequency
  with
  which
 adolescents
 report
  various
 life
  events,
  gender
  differences
  emerged
 and
  to
 compare
 these
 data
 with
 those
 in
 the
 literature.
 Material
 and
 methods
 1143
 randomly
 selected,
 14
 to
 16
 years
 old,
 Romanian
 adolescents
 were
 included.
 
 Data
  on
  chronic
  stress
  were
 extracted
  from
  the
  SEYLE
  baseline
 
 questionnaire.
 Data
 on
 family
 stressors,
 family
 financial
 situation,
 mental
 health,
 physical
 health
 and
 interpersonal
 relationships
 were
 collected.
 Stressors
 related
 to
 mental
 status
 were
 assessed
 by
 asking
 adolescents
 if
 they
 think
 that
 they
 have
 emotional,
  concentration,
  behavior
  or
  relational
 difficulties
 that
 disturb
 them
 and
  /
  or
  interfere
  with
  home
  life,
  friendships,
  classroom
 learning
 or
 leisure
 activities.
 In
  addition,
  adolescents
  were
  asked
  how
  often
  they
  feel
  stressed.

17
 Stress
  is
  described
  in
  the
  questionnaire
  as
  a
  state
  of
  tension,
  anxiety,
  worry,
 inability
 to
 concentrate,
 etc.
 Statistical
  analysis
  of
  data
  was
  performed
  using
  the
  Statistical
  Pack
  for
 Social
 Sciences
 (SPSS)
 version
 15.0.
 Statistically
 significant
 differences,
 according
 to
 sex,
 were
 identified
 by
 using
 the
 χ2
 and
 Fisher
 exact
 tests,
 as
 appropriate.
 Results
 22.7%
 of
 the
 adolescents
 reported
 the
 presence
 of
 daily
 hassles
 related
 to
 their
 family
 environment,
 7.8%
  reported
  the
  presence
  of
  stressors
  related
  to
 their
 physical
 health,
 59.6%
 reported
 the
 presence
 of
 stressors
 related
 to
 their
 mental
 status,
 41.9%
 reported
 the
 presence
 of
 stressors
 related
 to
 the
 financial
 status
 of
 their
 family,
 and
 4.4%
 of
 them
 reported
 beeing
 bullied.
 Conclusions
 1. Long-­‐acting
  stressors
 that
  seem
  most
  important
  for
  Romanian
 adolescents
  are
  the
 financial
  difficulties
 of
  their
  family
 and
 psychological
 difficulties.
 2. No
 gender
 difference
 in
 reporting
 being
 bullied
 are
 present,
 and
 this
 phenomenon
 seems
 rather
 rare
 in
 Romania.
 
 3. Workforce
 migration
  and
  family
 disintegration
  are
  phenomena
 encountered
 in
 1
 in
 5
 teenagers
 in
 our
 study
 sample
 (the
 study
 sample
 was
 representative
 of
 the
 population
 of
 adolescents
 in
 Romania).
 
 2nd
 Study.
 The
 relationship
 between
 life
 events
 and
 depression
 in
 adolescents
 Introduction
 Previous
 research
 has
 shown
 that
 12.7%
 of
 Romanian
 teenagers
 are
 living
 without
  a
  parent
  due
  to
 workforce
 migration,
  and
  overall,
  21%
  of
  Romanian
 adolescents
  live
  with
  only
  one
  parent
 (in
  most
  cases,
  only
  the
  mother).
 The
 posible
 effects
 of
 this
 situation
 on
 the
 mental
 health
 of
 adolescents
 have
 received
 little
 attention
 so
 far.
 Nevertheless,
 we
 can
 assume
 that
 this
 situation
 could
 have
 an
  important
 negative
  effect
  on
  the
  mental
  health
  of
  adolescents,
 as
 a
  large
 number
  of
  studies
  have
  shown
  that
  children
  who
  do
  not
  receive
  adequate
 support
 from
 parents
 have
 a
 significantly
 higher
 risk
 of
 to
 develop
 a
 depressive
 episode.
 Furthermore,
  relationships
  with
  parents
  proved
  to
  be
  one
  of
  the
  best
 predictors
 of
 depressive
 symptoms.
 In
 this
 context,
 the
 present
 study
 aims
 to
 evaluate
 depressive
 symptoms
 and
 the
 number
  of
  life
  events
  self-­‐reported
  by
  adolescents
  living
  with
  both
 parents,
 compared
 to
 those
 who
 are
 not
 living
 with
 both
 parents.
 The
 perception
 of
 stress
 was
 also
 evaluated
 for
 adolescents
 in
 these
 categories.
 Material
 and
 methods
 1143
 randomly
 selected,
 14
 to
 16
 years
 old,
 Romanian
 adolescents
 were
 included.
 All
  data
  was
 extracted
  from
  the
  SEYLE
  baseline
 questionnaire.
 The
 questions
  referring
  to
  housing
  arrangements
 (ie,
  if
  the
  teenager
  lives
  with
 his/her
 mother
  and/or
  father),
  depressive
  symptoms
 (including
  the
  Beck
 Depression
 Inventory
 –
 BDI),
 stress
 perception
 (how
 often
 do
 they
 feel
 stressed

18
 and
 if
 they
 felt
 that
 they
 could
 not
 cope
 with
 their
 problems
 during
 the
 last
 two
 weeks),
 and
 an
 inventory
 of
 life
 events
 for
 the
 last
 6
 months.
 Statistical
  analysis
  of
  data
  was
  performed
  using
  the
  Statistical
  Pack
  for
 Social
 Sciences
 (SPSS)
 version
 15.0.
 Statistically
 significant
 differences
 between
 the
 groups
 were
 identified
 by
 using
 the
 χ2
 and
 Fisher
 exact
 tests,
 as
 appropriate,
 for
 cathegorical
 variables,
 and
 the
 ANOVA
 or
 Kruskal
 Wallis
 tests,
 as
 appropriate,
 for
 scale
 variables.
 The
 Tamhane
 and
 Tukey
 B
 tests
 were
 used
 as
 post
 hoc
 tests
 for
 ANOVA.
 Equality
 of
 variances
 was
 tested
 using
 the
 Levene
 statistic,
 and
 the
 normal
 distribution
 of
 data
 was
 tested
 using
 the
 Kolmogorov-­‐Smirnov
 test.
 Results
 Teenagers
 who
 do
 not
 live
 with
 both
 their
 parents
 shown
 a
 significantly
 more
  intense
 depressive
  symptomatology
 than
  those
  living
  with
  both
  parents.
 The
 frequency
 of
 the
 depressive
 syndrome
 was
 significantly
 higher
 in
 girls
 who
 do
  not
  live
  with
  both
 their
  parents.
  Teenage
  girls
 reported
 significantly
  more
 interpersonal
 difficulties
 than
 teenage
 boys.
 Conclusions
 1. Life
  events,
  particularly
  in
  interpersonal
  relations,
  increase
  the
 risk
 for
 developing
 depressive
 symptoms
 in
 adolescents.
 
 2. This
  relationship
  between
  life
  events
  and
  depressive
  symptoms
  is
 stronger
 for
 adolescents
 who
 do
 not
 live
 with
 both
 their
 parents.
 
 3. The
  absence
  of
 at
  least
  one
  parent
 from
 the
 adolescent’s
 living
 environment
 is
 a
 risk
 factor
 for
 developing
 depressive
 symptoms
 and
 even
 a
 depressive
 syndrome,
 especially
 in
 girls.
 
 3rd
 Study.
 Stress
 as
 a
 risk
 factor
 for
 depression.
 A
 prospective
 study
 
 Introduction
 Previously
 conducted
 studies
 have
 suggested
 a
 relationship
 between
 the
 number
  of
  life
  events,
  the
  presence
  of
  long-­‐acting
  stressors
 (especially
  those
 related
  to
 intrafamilial
 relationships,
  interpersonal
  relationships
  and
  socio-­‐economic
 status)
 and
 depression.
 This
 study
 aims
 to
 assess
 this
 hypothesis
 in
 a
 prospective
 study.
 Material
 and
 methods
 The
 1143
 randomly
 selected,
 14
 to
 16
 years
 old,
 Romanian
 adolescents,
 included
 into
  the
  SEYLE
  project
  were
  considered.
 Adolescents
  that
  were
 randomized
 within
 the
 SEYLE
 protocol
 into
 the
 AWARENESS
 arm
 and
 the
 ones
 that
 participated
 to
 the
 PROFSCREEN
 interviews
 were
 eliminated
 because
 they
 participated
  in
  interventions
  that
  involved
  psychological
  counseling
  and/or
 active
 screening
 and
 follow-­‐up
 procedures.
 The
 final
 sample
 size
 for
 the
 present
 study
 was
 617
 adolescents.
 Data
  collected
  for
  this
  study
  is
  based
  on
  the
  baseline
  and
  12
  months
 follow-­‐up
 questionnaires,
 used
 in
 the
 SEYLE
 protocol.
 Data
 on
 stressors
 related
 to
 family
 environment,
 family
 financial
 situation,
 mental
 health,
 physical
 health
 and
  interpersonal
  relationships
  were
  collected.
 Also,
  data
  on
  depressive
 symptoms
 (including
 BDI),
 stress
 perception
 and
 life
 events
 were
 collected.
 Data
 on
  life
  events
  was
  collected
  for
  a
  period
  of
  6
  months
  prior
  to
  the
  baseline

19
 evaluation,
  and
  for
  the
  12
  months
  following
  the
  baseline.
  The
  presence
  of
  a
 depressive
 syndrome
 was
 assessed
 as
 described
 by
 Ambrosini
 et
 al.
 Statistical
  analysis
  of
  data
  was
  performed
  using
  the
  Statistical
  Pack
  for
 Social
 Sciences
 (SPSS)
 version
 15.0.
 The
 normal
 distribution
 of
 data
 was
 tested
 using
  the
 Kolmogorov-­‐Smirnov
 test.
 Correlations
  were
  evaluated
  using
  both
 Spearman
  and
  Pearson
  methods,
  as
  appropriate.
  Statistically
  significant
 differences
 between
 the
 groups
 were
 identified
 by
 using
 the
 χ2
 and
 Fisher
 exact
 tests,
 as
 appropriate,
 for
 cathegorical
 variables.
 Odds
 ratios
 and
 their
 respective
 95%
  confidence
  intervals
  were
  calculated
  to
  express
  risk.
  A
  binary
  logistic
 regression
  model
  was
  constructed
  in
  order
  to
  assess
  the
  effects
  of
  the
  various
 factors
 taken
 into
 consideration
 on
 the
 risk
 of
 developing
 depression.
 A
 foreward
 stepwise
 model
 of
 regression
 was
 used,
 based
 on
 likelihood
 ratios.
 The
 Hosmer-­‐Lemeshow
  statistic
  was
  used
  to
  evaluate
  the
  goodness
  of
  fit
  of
  the
  regression
 model.
 For
  a
  more
  accurate
  evaluation,
  a
  backwards
  stepwise
  model
  of
  binary
 logistic
 regression
 was
 also
 constructed,
 based
 on
 likelihood
 ratios.
 Both
 models
 were
 constructed
 using
 70%
 of
 the
 cases
 (randomly
 selected)
 and
 tested
 on
 the
 other
  30%.
  Both
  the
  Wald
  statistic
  and
  the
  significance
  of
  the
  change
  in
 likelihood
 ratio
 were
 used
 to
 evaluate
 the
 influence
 of
 each
 independent
 variable
 on
 the
 risk
 of
 developing
 a
 depressive
 syndrome.
 Results
 The
 goodness
 of
 fit
 of
 the
 2
 regression
 models
 was
 appropriate
 (p
 >
 0,05
 –Hosmer-­‐Lemeshow
 test),
 their
  predictive
  accuracy
  being
  over
  90%
  for
 both
 selected
 and
 not
 selected
 cases.
 The
 variables
 shown
 as
 having
 an
 effect
 on
 the
 risk
 of
 developing
  a
 depressive
  syndrome
  in
  the
  regression
  models
  are:
  the
 number
 of
 reported
 life
 events
 for
 the
 1
 year
 follow-­‐up
 period,
 the
 presence
 of
 chronic
  psychological
  stressors
 during
  the
  1
 year
  follow-­‐up
  period
  and
  the
 presence
 of
 chronic
 stressors
 related
 to
 the
 family
 financial
 status.
 Conclusions
 1. The
  number
  of
  life
  events
  to
  which
  an
  individual
 is
 exposed
 during
 the
 previous
 year
 is
 a
 predictor
 for
 depression.
 2. The
 effects
 of
 chronic
 stressors
 in
 the
 family
 environment,
 especially
 the
  separation
 from
 parents,
 on
 the
  risk
  of
 developing
 depression
 may
 be
 manifested
 in
 increased
 vulnerability
 during
 adulthood.
 3. The
  presence
  of
  chronic
  stressors
  related
  to
  mental
  status
  is
  a
  risk
 factor
 for
 depression.
 4. The
  presence
  of
  chronic
  stressors
  related
  to
 the
  financial
  status
  of
 their
  family
 is
  another
  important
  risk
  factor
  for
  depression
  in
 adolescents.
 GENERAL
 CONCLUSIONS
 
 
 Based
 upon
 the
 studies
 presented
 above
 some
 important
 conclusions
 can
 be
 drawn:
 1. The
 number
 of
 life
 events
 to
 which
 an
 individual
 is
 exposed
 during
 the
 previous
 year
 is
 a
 predictor
 for
 depression.
 2. Long-­‐acting
  stressors
 that
  seem
  most
  important
  for
  Romanian
 adolescents
  are
  the
 
  financial
  difficulties
 of
  their
  family
 and

20
 psychological
 difficulties
 they
 think
 they
 have,
 their
 presence
 being
 predictive
 for
 the
 instalation
 of
 a
 depressive
 syndrome.
 3. 21%
 of
 Romanian
 adolescents
 live
 with
 only
 one
 of
 their
 parents.
 
 4. The
  absence
  of
 at
  least
  one
  parent
 from
 the
 adolescent’s
 living
 environment
 is
  a
  risk
  factor
  for
  developing
  depression.
 Several
 observations
 must
 be
 mentioned
 at
 this
 point:
 
 a. The
 effects
 this
 has
 on
 the
 risk
 of
 developing
 depression
 may
 be
 manifested
  in
 an
 increased
  vulnerability
  in
  adulthood,
  as
  the
 relationship
  between
  life
  events
  and
  depressive
  symptoms
 emergence
 is
 stronger
 for
 adolescents
 who
 do
 not
 live
 with
 both
 parents
  and
  the
  influence
  this
  situation
 on
 the
  risk
 for
 developing
 
 depression
  could
  not
  be
  demonstrated
  in
  a
  short
 period
 of
 follow-­‐up.
 b. These
 results
 are
 strong
 arguments
 to
 support
 future
 research
 on
 workforce
 migration
  and
  its
  impact
  on
  adolescents
  and
 young
 adults.
 5. Bullying
  seems
  to
  be
  less
  frecquent
  in
  Romania
  than
  in
  other
 countries.
 ORIGINALITY
 AND
 INOVATIVE
 CONTRIBUTIONS
 
 This
  research
 has
 several
  important
  features
  that
  give
  it
  a
  profoundly
 original
 character.
 First,
 this
  research
 includes
 one
  of
  the
  few
  prospective
  studies
  on
 adolescent
  populations.
  The
  difficulty
 of
  financing
  and
  implementing
 such
 studies
 is
 widely
 recognized.
 Second,
 the
 present
 research
 provides
 relevant
 information
 for
 Romanian
 adolescents,
 a
 population
 that
  was
  scarcely
  studied
  although
  it
  seems
  to
  be
 exposed
  to
 specific
  socio-­‐economic
 risk
  factors.
  The
  study
  sample
  was
 constructed
  based
  on
 a
  probabilistic
  sampling
  method,
  using
 clusters
 (i.e.
 highschools
 in
 the
 accessible
 geographical
 area
 were
 randomized)
 
 The
  sample
  size
  is
  another
  strength
  of
  the
  present
  research,
  it
  is
  more
 than
 enough
 to
 study
 the
 relationship
 between
 stress
 and
 depression.
 A
  particularly
  important
  contribution
  is
  made
 by
  studying
  the
  effects
  of
 the
 separation
 from
 parents
 due
 to
 workforce
 migration.
 
 
 CURRICULUM
 VITAE
 
 
 
 1.
 Last
 name:
 Nemeș
 2.
 First
 name:
 Bogdan
 3.
 Date
 and
 plase
 of
 birth:
 April
 15th,
 1981,
 Oradea
 4.
 Citizenship:
 Romanian
 5.
 Marital
 status:
 Married

21
 6.
 Education:
 
 Institution
 Colegiul
 Național
 „Emanuil
 Gojdu”
 Oradea
 Iuliu
 Hațieganu
 University
 of
 
 Medicine
 and
 Pharmacy
 Cluj-­‐Napoca
 Period
 September
 1996
 –
 June
 2000
 October
 2000
 –
 July
 2006
 Degrees
 obtained
 Baccalaureate
 
 Junior
 Programmer
 Medical
 Doctor
 
 7.
 Scientific
 title:
 PhD
 Student,
 since
 november
 2007
 8.
 Professional
 experience:
 
 Period
 November
 2003
 –
 November
 2006
 January
 2007
 –
 September
 2007
 March
 2008
 –
 September
 2011
 October
 2011
 –
 present
 Location:
 Cluj-­‐Napoca
 Cluj-­‐Napoca
 Cluj-­‐Napoca
 Cluj-­‐Napoca
 Institution:
 Cluj
 County
 Emergency
 Hospital;
 3rd
 Psychiatry
 Clinic
 
 Cluj
 County
 Emergency
 Hospital
 Iuliu
 Hațieganu
 University
 of
 
 Medicine
 and
 Pharmacy
 Cluj-­‐Napoca,
 Clinical
 Psychology
 and
 Mental
 Health
 Department
 
 Iuliu
 Hațieganu
 University
 of
 
 Medicine
 and
 Pharmacy
 Cluj-­‐Napoca,
 Clinical
 Psychology
 and
 Mental
 Health
 Department
 Position:
 Nurse
 Resident
 in
 public
 health
 sciences
 
 Junior
 Teaching
 Assistant
 Senior
 Teaching
 Assistant
 Description:
 Patient
 care
 Professional
 education
 in
 public
 health,
 epidemiology
 and
 management
 Didactic
 and
 research
 activities
 Didactic
 and
 research
 activities
 
 9.
 Current
 place
 of
 work
 and
 position:
 Iuliu
 Hațieganu
 University
 of
 
 Medicine
 and
 Pharmacy
 Cluj-­‐Napoca,
 Clinical
 Psychology
 and
 Mental
 Health
 Department:
 Senior
 Teaching
 Assistant,
 PhD
 Student
 10.
 Time
 worked
 at
 the
 current
 workplace:
 4
 years
 and
 9
 months
 11.
 Patents:
 -­‐
 12.
 Publications:
 
 The
 publication
 list
 includes
 10
 book
 chapters,
 10
 papers
 in
 internationaly
 indexed
 journals,
 8
 papers
 in
 CNCSIS
 indexed
 journals
 and
 over
 40
 publications
 in
 national
 and
 international
 congresses
 and
 conferences.
 The
 most
 important
 publications
 are
 listed
 below:
 
 1. Nemeș
 B,
 Cozman
 D.
 Daily
 hassles
 in
 a
 population
 of
 Romanian
 adolescents.
 HVM
 Bioflux.
 2011;3(3):191-­‐7.
 –
 SCOPUS

22
 2. Wasserman
 D,
 Carli
 V,
 Wasserman
 C,
 Apter
 A,
 Balazs
 J,
 Bobes
 J,
 Bracale
 R,
 Brunner
 R,
 Bursztein-­‐Lipsicas
 C,
 Corcoran
 P,
 Cosman
 D,
 Durkee
 T,
 Feldman
 D,
 Gadoros
 J,
 Guillemin
 F,
 Haring
 C,
 Kahn
 JP,
 Kaess
 M,
 Keeley
 H,
 Marusic
 D,
 Nemes
 B,
 Postuvan
 V,
 Reiter-­‐Theil
 S,
 Resch
 F,
 Saiz
 P,
 Sarchiapone
 M,
 Sisask
 M,
 Varnik
 A,
 Hoven
 C.
 Saving
 and
 Empowering
 Young
 Lives
 in
 Europe
 (SEYLE):
 a
 randomized
 controlled
 trial.
 BMC
 Public
 Health.
 2010
 Apr
 13;10(1):192.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 2,22)
 3. Coman
 H,
 Nemeș
 B,
 Nica
 S,
 Rusu
 I,
 Herța
 D,
 Cosman
 D.
 Reaction
 time
 and
 implicit
 learning
 in
 multiple
 episode
 schizophrenia
 patients.
 J
 Cogn
 Behav
 Psychotherapies
 2010;10(2):147-­‐60.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 0,577)
 4. Pașca
 SP,
 Dronca
 E,
 Nemeș
 B,
 Kaucsár
 T,
 Endreffy
 E,
 Iftene
 F,
 Benga
 I,
 Cornean
 R,
 Dronca
 M.
 Paraoxonase
 1
 activities
 and
 polymorphisms
 in
 autism
 spectrum
 disorders.
 J
 Cell
 Mol
 Med
 2010;14(3):600-­‐7.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 6,807)
 5. Cozman
 D,
 Nemeș
 B,
 Nica
 S,
 Herța
 DC.
 Verbal,
 visuospatial
 and
 face
 working
 memory
 impairment
 in
 multiple
 episode
 schizophrenia
 patients.
 J
 Cogn
 Behav
 Psychotherapies.
 2009;9(1):21-­‐32.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 0,577)
 
 6. Dronca
 M,
 Pașca
 SP,
 Nemeș
 B,
 Vlase
 L,
 Vlăduțiu
 D.
 Serum
 paraoxonase
 1
 activities
 and
 homocysteinemia
 in
 hemodialysis
 patients.
 Clin
 Chem
 Lab
 Med.
 2008;46(6):880-­‐1.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 1,741)
 7. Pașca
 SP,
 Nemeș
 B,
 Vlase
 L,
 Gagyi
 CE,
 Dronca
 E,
 Miu
 AC,
 Dronca
 M.
 High
 levels
 of
 homocysteine
 and
 low
 serum
 paraoxonase
 1
 arylesterase
 activity
 in
 children
 with
 autism.
 Life
 Sciences.
 2005;78(19):2244-­‐8.
 –
 ISI
 (IMPACT
 FACTOR:
 2,257)
 13.
 Member
 in
 professional
 associations:
 -­‐
 14.
 Foreign
 languages
 known:
 English,
 Italian,
 French
 15.
 Other
 competences:
 -­‐
 16.
 Specialisations
 and
 qualifications:
 clinic
 epidemiology,
 lifeguard,
 junior
 programmer
 17.
 Experience
 in
 national/international
 research
 programmes:
 Program/Project
 Position
 Period:
 
 FP7
 Project:
 „WORKING
 in
 EUROPE
 to
 STOP
 TRUANCY
 AMONG
 YOUTH”,
 contract
 no.
 241542,
 director:
 Prof.
 Danuta
 Wasserman,
 MD,
 PhD
 (Karolinska
 Institute,
 Stockholm,
 Sweden),
 Leader:
 Prof.
 Doina
 Cosman,
 MD,
 PhD
 National
 Project
 Manager
 May
 2010
 –
 present
 FP7
 Project
 „SAVING
 AND
 EMPOWERING
 YOUNG
 LIVES
 IN
 EUROPE
 (SEYLE):
 Promoting
 health
 through
 the
 prevention
 of
 risk-­‐taking
 and
 self-­‐destructive
 behaviors”,
 contract
 no.
 223091,
 director:
 Prof.
 Danuta
 Wasserman,
 MD,
 PhD
 (Karolinska
 Institute,
 Stockholm,
 Sweden),
 Leader:
 Prof.
 Doina
 Cosman,
 MD,
 PhD
 Site
 Coordinator
 January
 2009
 –
 present
 CEEX
 Module
 I
 Project
 „Biochemical
 and
 genetic
 characterisation
 of
 the
 homocysteine
 metabolism
 and
 redox
 status
 in
 autism.
 Therapeutic
 implications
 –
 METGENAUTISM”,
 director:
 Assoc.
 Prof.
 Maria
 Dronca,
 PhD
 Research
 Assistant
 
 October
 2006
 –
 December
 2008

23
 CEEX
 Module
 I
 Project
 “Correlations
 between
 biological
 markers,
 clinical
 features
 and
 therapy
 in
 child
 and
 adolescent
 depression”,
 director:
 Prof.
 Felicia
 Iftene,
 MD,
 PhD
 Research
 Assistant
 October
 2006
 –
 December
 2008
 CEEX
 Module
 III
 Project
 “Social
 rehabilitation
 in
 schizophrenia”,
 contract
 no.
 66/10.02.2006,
 director:
 Prof.
 Doina
 Cosman,
 MD,
 PhD
 Research
 Assistant
 February
 2006
 –
 December
 2007
 CEEX
 Module
 I
 Project
 “Endophenotypical
 markers
 and
 genetic
 susceptibility
 in
 schizophrenia”,
 contractul
 no.
 64/12.10.2005,
 director:
 Prof.
 Doina
 Cosman,
 MD,
 PhD
 Research
 Assistant
 October
 2005
 –
 November
 2007
 
 
 
 18.
 Other
 relevant
 facts:
 f. June
 2008
 –
 BD
 scientific
 research
 schoolarship
 
 g. July
 2006
 –
 The
 prize
 for
 the
 richest
 and
 most
 meritorious
 scientific
 research
 activity,
 granted
 by
 the
 Iuliu
 Hațieganu
 University
 of
 
 Medicine
 and
 Pharmacy
 Cluj-­‐Napoca
 and
 REMEDIA
 S.A.
 h. November
 2005
 –
 1st
 Prize
 at
 the
 6th
 International
 Congress
 for
 Medical
 School
 Students
 and
 Young
 Doctors
 “MEDICALIS”,
 Cluj-­‐Napoca,
 Romania
 for
 the
 paper:
 “Hyperhomocisteinaemia,
 reduced
 arylesterase
 activity
 of
 the
 human
 serum
 paraoxonase
 I
 and
 oxidative
 stress
 in
 children
 with
 autism”
 i. December
 2003
 –
 3rd
 Prize
 at
 the
 National
 Conference
 of
 the
 Romanian
 Society
 for
 Biochemistry
 and
 Molecular
 Biology
 (SRBBM),
 Bucharest,
 Romania
 j. December
 2003
 –
 1st
 Prize
 at
 the
 4th
 International
 Congress
 for
 Medical
 School
 Students
 and
 Young
 Doctors
 “MEDICALIS”,
 Cluj-­‐Napoca,
 Romania
 for
 the
 paper:
 “Experimental
 model
 for
 the
 assessment
 of
 the
 antiperoxydant
 activity
 of
 the
 human
 serum
 paraoxonase
 I”
 19.
 Memo
 concerning
 the
 scientific
 activity
 I
 started
 research
 activity
 in
 2002
 as
 a
 student.
 Research
 conducted
 during
 the
 undergraduate
 studies
 has
 resulted
 in
 several
 publications,
 some
 of
 them
 awarded
 at
 various
 scientific
 meetings,
 an
 article
 in
 an
 ISI
 indexed
 journal
 and
 the
 university
 prize
 for
 the
 richest
 and
 most
 meritorious
 student
 scientific
 research
 activity.
 Also,
 during
 the
 years
 of
 undergraduate
 university
 studies,
 I
 was
 included
 in
 the
 research
 teams
 of
 several
 projects
 funded
 by
 the
 National
 Research
 Development
 and
 Innovation
 Programme.
 Overall,
 I
 was
 involved
 four
 projects
 funded
 under
 this
 programme.
 Since
 2007,
 when
 I
 began
 my
 doctoral
 studies
 under
 the
 direction
 of
 Prof.
 Doina
 Cozman,
 MD,
 PhD,
 I
 was
 included
 in
 the
 research
 teams
 of
 two
 projects
 funded
 by
 the
 European
 Commission
 through
 the
 7th
 Framework
 Programme
 and
 in
 the
 teams
 of
 8
 international
 clinical
 trials
 funded
 by
 various
 pharmaceutical
 companies.
 The
 scientific
 activity
 that
 I
 have
 had
 so
 far
 resulted
 in
 publishing
 10
 book
 chapters,
 10
 papers
 in
 internationaly
 indexed
 journals,
 8
 papers
 in
 CNCSIS
 indexed
 journals
 and
 over
 40
 publications
 in
 national
 and
 international
 congresses
 and
 conferences.