STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE ÎN CICLUL LICEAL SUPERIOR COORDONATOR ȘTIINȚ IFIC: Prof. univ. dr. OVIDIU… [617406]

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA”, BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE
EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE
A ARTELOR POETICE MODERNE
ÎN CICLUL LICEAL SUPERIOR

COORDONATOR ȘTIINȚ IFIC:
Prof. univ. dr. OVIDIU MOCEANU

AUTOR:
Prof. LOREDANA SICOE
COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI

BRAȘOV
2015 -2017

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA”, BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE
EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE
A ARTELOR POETICE MODERNE
ÎN CICLUL LICEAL SUPERIOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. OVIDIU MOCEANU
AUTOR:
Prof. LOREDANA SICOE
COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI

2015 – 2017

Avizul conducătorului științific,
Numele și gradul didactic

Domnule Director,

Subsemnatul/(a) IONELA LOREDANA SICOE
vă rog să -mi aprobați susținerea lucrării metodico – științifice cu titlul
STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE
A ARTELOR POETICE MODERNE
ÎN CICLUL LICEAL SUPERIOR

sub îndrumarea d -nei/d -lui prof . MOCEANU OVIDIU
Data, Semnătura,

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII METODICO – ȘTIINȚIFICE
DE GRAD DIDACTIC I

Subsemnatul/(a) _______ _ _______________________ __
legitimat cu __ _______ seria ___ ___ ___ nr. ____ ________
CNP__________________________ telefon ___________________________
autorul lucrării
______________________________________________________________ __________________
elaborată în vederea susținerii examenului de grad didactic I in anul universitar 2016 – 2017 organizat
de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității “Transilvania” din
Brașov, pentru seria 2015 – 2017, luând în co nsiderare Metodologia formării continue a personalului
didactic din învățământul preuniversitar aprobată prin O.M. nr. 5720/20.10.2009, respectiv Ordinul
MECTS nr. 5561/07.10.2011 cu adaugiri, declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost elaborat ă
în întregime de către mine, nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie, nu au fost
preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi
precizată sursa preluării , inclusi v în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale mele și că lucrarea nu
a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafic e, hărți sau alte surse folosite
fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Brașov,
Data Semnătura
______________ _________________

* Declarația se completează “de mână” și se inserează în lucrarea metodico – științifică de grad didactic I , la sfârșitul acesteia, ca parte integrantă.

CUPRINS
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1 ARGUMENT ………………………………….………………………………………………….5
1.2 SCURT ISTORIC : evoluț ia termenului “ars poetica” ; delimit ări
conceptuale …………………………………………………………………………………………………… ……………7
1.3 Elemente de teorie literară utilizate în interpretarea textului liric… ……………………..10

CAPITOLUL 2. LIRICA MODERNĂ A SECOLULUI XX
2.1 POEZIE SIMBOLIST Ă
– George Bacovia ~ Plumb ……………………………………………… …………………………………2 0

2.2 POEZIA MODERN Ă
– Tudor Arghezi ~ Testament ………………………………. ……………………………………………2 5
– Lucian Blaga ~ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ……………………………… …..30
– Ion Barbu ~ Din ceas dedus … ……………….. ………………………. ………………………………3 4
2.3 Pluralitate de viziune în artele poet ice moderne…………….. ……………………………… ……….38

CAPITOLUL 3. NOȚIUNI DE CURRICULUM NAȚIONAL.
PROGRAMA ȘCOLAR Ă
3.1 Studierea artelor poetice moderne în învățământul liceal…………….. ………………………….48
3.2 Prevederile programei pentru opera lirică………………………………………. ………………. …….5 5

CAPITOLUL 4. ANALIZA UNUI TEXT LIRIC
4.1 Textul liric între ana liză și interpre tare……….. ………………………………………………….. ……..58
4.2 Didactica textului l iric…………………….. ………………………………………………………….. ………60
4.3 Structura opere i literare……………….. ……………………………………………………….. ……………. 61
4.4 Proiectarea activităț ii de INTERPRETARE ȘI ANALIZĂ a textului liric…………………..6 3
CAPITOLUL 5. PREZENTAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE
5.1 Obiectul, scopul, ipoteza și rezultatul cercetării…………………… ………… ………………………67
5.2 Dezvoltarea gândirii critice o prioritate a învățământul ui actual…… ………………………… .78
5.3 Metode de cercetare din perspectiva didacticii plurale – prezen tare generală………………82
5.4 Propunere metodologică de abordare a artei poetice moderne………………………………..11 0

CONCLUZII :…………………………………………………………………………………………………….. …….13 3

ANEXE (modele de proiecte didactice, fișe de lucru, chestionare etc.)………………… ……….13 3
ANEXA 1 – Proiect didactic – Eu nu st rivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga ………..134
ANEXA 2 – Proiect didactic – Joc secund – Ion Barbu – artă poetică……………………………… …140
ANEXA 3 – Proiect didactic – Lecție sinteză Arte poetice ale secolului XX …………………… ….144
ANEXA 4 – Proiect didactic – Modernismul, Testament – Tudor Arghezi. ………………………… …150
ANEXA 5 – Chestionar privind receptarea textului liric în ciclul superior al liceului ……..15 8
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. ………..

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

5 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1 ARGUMENT

Învățământul actual se axează în mod deosebit pe elev ca principal beneficiar al procesului
educativ și acest lucru este vizibil și în ceea ce priveș te dis ciplina limba si literatura română . Un rol
important aparț ine aplic ării strategiilor didactice inovative cu caracter activ -participativ, care
stimulează aportul elevilor și implicarea lor î n activități didactice pro iectate. Procesul de instruire și
educație școlară devine un liant între profesor ș i elev care, prin folosirea strategiilor si metodelor
moderne, stimuleaz ă imaginaț ia și dezvoltă intens receptarea și gândirea critică a elevilor.
Receptarea textului lir ic presupune multe probleme de înțelegere ș i analiză din par tea elevilor
de liceu care nu își doresc doar să citească un text liric, ci s ă-l și ințeleagă, să -i și dezle ge mecanismele
interne prin care acesta generează mister ș i farmec.
Tocmai de aceea îmi propun, prin aceast ă lucrare, s ă realizez o abordare didactică variată a
artelor poetice mod erne din ciclul superior liceal , opere lirice sugestive pentru perc epere a universului
liric a unui poet , prin care acesta face cunoscută opinia despre creație, folosind imagini artistice ș i
figuri de stil.
În ciclul superior al liceului (la clasa a XII -a) artele poetice se studiază în cadrul capitolului
consacrat Poeziei interbelic e iar pentru analiză sunt propuși următorii autori (denumiți canonici în
limbaj didactic, adică obligatorii în vederea susținerii examenului de bacalaur eat): George Bacovia
cu poezia Plumb , Tudor Arghezi cu poeziile Testament și Flori de mu cigai , Lucian Blaga cu poezia
Eu nu st rivesc corola de minuni a lumii și Ion Barbu cu poeziile Din ceas, dedus… sau Joc secund .
Acești poeți și operele lor reprezintă adev ărate repere în lirica modernă romaneasc ă și sunt texte lirice
– model pe care n oi putem lucra cu elevii exerciții de analiză literar ă, de interpretare artistică î n cadrul
orelor de limba si literatura română .
Din punct ul de vedere al programelor școlare analitice de limba și literatura română pent ru
ciclul superior al liceului, care furnizează materialul cel mai consistent pentru examenul de
bacalaureat, exist ă două pers pective de lectură a poeziei: pe de o parte analiz a textului liric iar pe de
altă parte interpretarea lui.
Învățarea propriu – zisă sub îndrumarea profesorului are în vedere în primul rând analiza
textului liric din punct de vedere structural pe baza conceptelor teoretice dobândite în ciclul inferior

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

6 al liceului (temă, motiv poetic, laitmotiv, secvențe poetice, elemente de recurență, de opoziție și de
simetrie, tipuri d e lirism etc.), adăugându-se succesiv interpretarea ce ține strict d e subiectivitatea
caracteristică ființ ei.
Prin diversitatea metodelor și strategiilor didactice actuale , elevii își vor dobândi competențele
specifice. Ei vor fi implicați într -un proces de lectură fascinant, de înțelegere, de receptare critică și
de interpretare propriu -zisă a textului liric. Îsi vor forma astfel capacitatea de a recepta critic textul
liric și își vor dezvolta simțul estetic, gâ ndirea liber ă manifestată printr -un limbaj spiritual adecvat.
Este esențial ca în procesul de predare -învățare -evaluare să fie folosite de către profe sor,
strategiile didactice adaptate grupului de elevi pentru dezvoltarea originalităț ii acestora. Strategia
didactică va urmări așa dar, să stimuleze gândirea creativă , sen sibilitatea estetică și spiritu l critic al
elevilor din ciclul liceal.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

7 1.2 SCURT ISTORIC :

Evoluț ia termenului ,,ars poetica” ~ delimit ări conceptuale

Ars poetica este conceptul prin care înțelegem totalitatea particularităților care definesc
viziunea despre lume și creație a unui autor, despre menirea lui în univers și despre misiunea artei
sale, într -un limbaj care îl unicizează în raport cu ceilalți creatori de poezie.
Conform Dicționa rului de termeni literari .
1 Ars poetica (arta poetic ă) = un text, de cele mai multe ori o poezie , în care autorul își prezintă
concepția despre artă.
O definiție didactică a artei poetice este oferită de Dicționarul de termeni literari potrivit căreia
2 arta poetic ă = opera literară în versuri în care autorul își exprimă propriile convingeri despre
arta literară și despre aspectele esențiale ale acesteia. Autorul își exprimă în mod direct concepția
despre poezie și despre ro lul poetului – relația poet – creație, raportul poetului cu lumea sau cu
divinitatea, rolul său social.
Arta poetică este o operă literară în versuri , un program, un manifest liter ar, realizat cu
mijloace poetic e.
Prima folosire a termenului , în lumea antică, este datorată lui Aristotel, în lucrarea Poetica .
El a reusit sa faca diferen ța între ceea ce este și ceea ce nu este poezia.
Aristotel definește poezia și specifi cul ei prin raportare la istorie:
,,istoricul nu se deosebește de poet prin aceea că unul se exprim ă în proză și altul în versuri ”.
Deosebirea constă în faptul că poezia este mai filosofică și mai aleasă decât istoria, deoarece3,,poezia
înfățișează mai mult universalul, câtă vreme i storia mai degrabă particularul ”.
În opinia lui Aristotel rolul poe tului este acela de a infrumuseț a realitatea, de a povesti ceea ce
s-ar putea î ntampla , nu lucruri întâmplate cu adevă rat.

1 Dicționar de termeni literari , Editura Orator , București, 2000, p.30
2 Dicționar de termeni literari , Editura Academiei, București, 1976 ,p.33
3 Aristotel, Poetica , Editura IRI, București, 1998, p.38

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

8 În Poetica , autorul a definit pentru prima dată termenii de ,,mimesis ” și ,,catharsis ”. Filosoful
considera arta ,,mimesis” însemnând imitația imitației realității, adică o convenție prin care realitatea
este transfigurată în funcție de viziunea proprie a creatorului. În acest punct vedem consolidată o punte
între g ândirea lui Aristotel și concepția platoniciană , pentru ambii gânditori poezia reprezent ând
IMITAȚ IE, o imitaț ie universală, care să se adreseze oricărui lector. Gândirea filosofică aristotelică
va marca literatura până în seolele XVII -XVIII.
Aristotel utilizează conceptul de catharsis ca pe o metaforă în lucr area Poetica , spre a descrie
efectele tragediei asupra spectatorului. Filosoful grec afirmă că scopul tragediei este acela de a trezi
catharsis -ul. El foloseste acelaș i termen, definindu -l ca sentimentul de a fi posedat de u n fel de
inspiraț ie în momentul asc ultării unei melodii care trezeș te un fel de excitare de nat ură religioasă, prin
care se obține starea de calm, ca ș i când auditorul ar fi supus unui tratament medical de purificare.
Astfel catharsis -ul ajunge fenomenul p rin care creația poetică anuleaz ă suferințe îndeplinind un rol
purificator, transpunând cititorul în lumea ficțiunii.
Problema catharsis -ului a fost dezbătută ulterior de neoplatonicieni, Proclos (în Comentarii la
statul lui Platon ) și Iamblichos (în Despre misteriile egiptenilor ), de autorii de poetici din Renaștere,
de clasici asemeni lui Corneille pentru care catharsisul este o dorință de a purga, modera, rectifica și
chiar dezrădăcina în noi pasiunea sau Lessing care definește catharsisul drept ,, o transformare a
pasiunilor în înclinări virtuoase”4. Funcția cathartică a artei a fost subliniată și de Schopenhauer,
Henri Bergson și Benedetto Croce.
În antichitatea romană, o ars poetica, nelipsită de intenții didactice , scrie Horațiu, subliniind
ideea artei ca imitație a realității: ,,Îl sfătuiesc să observe ale vieții moravuri, modele… Și imitând să –
mprum ute de -aci-însuflețite cuvinte” . Poetul adevărat trebuie să respecte în acest caz adevărul, după
care se modelează orice plăsmuire: ,,ce-i plăsmui t să placă să sem ene cu adevărul” . În Scrisoare
către Pisoni denumită ulterior Ars poet ica, Horațiu își exprimă ideile referitoare la scrierea operelor
literare. Aceasta a rămas o operă de referință până în timpurile moderne.
Arta poetică a lui Boileau este un reper pentru mișcarea literară a celei de -a doua jumătăți a
secolu lui al XVII -lea din Franța, lucru care l -a determinat pe Voltaire să vadă în acesta un poem
admirabil care surprinde în mod pl ăcut lucruri adevărate și utile. Lucrarea lui Boileau, considerată un
adevărat ma nifest al clasicismului francez , subliniază primatul rațiunii, al logicii în opera de artă care
trebuie să exprime adevărul. Ca expresie a rațiunii, arta trebuie să îmbine utilul cu plăcutul pentru a

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

9 exprima adevărul identificat c u binele și frumosul. Prin urmare, arta are două meniri definitorii : să
placă si să moralizeze.
Concepția raționalistă este recomandată de Boileau în Arta Poetică :
,, Iubiți deci rațiunea: totdeauna scrierile voastre să împrumute de la ea și strălucirea și valoare ”.
Boileau concepe arta ca pe o combinație între inspirație și tehnică, apropiindu -se ca viziune
de predecesorii latini. Natura trebui a să reprezinte sursa de inspirație, modelul de urmat, iar
preocuparea pentru perfecțiunea formei și a conținutului, armonia , sunt elemente ale canonului ,
impuse de clasici , creației literare.
Manifestul estetic al romantismului este considerat a fi prefața lui Victor Hugo la drama
Cromwell din 1827, cu semnificația unei totale rupturi față de principiile codificate de Boileau în Arta
Poetică . Elementul nou, care separă literatura roman tică de literatura clasică este , după Hugo,
contrastul, opoziția, antiteza. Literatura romantică, rezultat al sentimentului, pasiunii și fanteziei
creatoare favorizează manif estarea eului liric, a inspirației și reflecția asupra poeziei.
Ulterior , Paul Verlaine scria L’Art poétique recunoscută pentru respingere a retoricii în
favoarea muzicii : ,,De la musique avant toute chose”. În viziunea poetului simbolist versul este în
ultimă instanță aventură, restul fiind literatură. ,,Que ton vers soit la bonne aventure… – Et tout le
reste est l ittérature ”.
În spațiul creației poetice moderne și contemporane, poezia este însoțită obligatoriu de
reflec ție.
Direcția moder nistă alungă din poezie raț iunea , logica, retorica, grandilocvența, discursivitatea
ideilor și își propune să ajungă la inefabil, la ceea ce este vag, ceea ce reprezintă misterul ș i irațional ul
în natura umană. Pentru a reuș i să-și atingă scopul poezia apelează la s imbol, la muzica cuvintelor, la
metafora frapantă , la o topică aparte.
Poeții moderni reușesc să -și remodeleze realitatea , prin arta poetică reconst ituind universul
vital. Astfel, se conturează un limbaj propriu de care se folosesc pentru a -și revela emoț iile.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

10 1.3 ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ UTILIZATE ÎN
INTERPRETAREA TEXTULUI LIRIC

Schema de abordare propusă de programa școlara î n vigoare este :

1. Analiza structurală a textului poetic: compoziție, limbaj, imaginar poetic;

 elemente de compoziție : titlu, incipit, relații de opoziție, de simetrie, elemente de
recurență, motiv, laitmotiv;
 limbajul poetic sub aspect ul particularități lor stilistice : figurile de limbaj (sintactice
sau de construcție; semantice sau tropii; de sunet sau prozod ia); nivelurile limbii la / în
care figurile de stil acționează;
 imaginarul liric: universul poetic (sau lumea textului); tema personalizată în universul
semantic al operei (textului).

2. Analiza tipologică a textului poetic pe baza caracteristicilor structu rale; tipuri de lirism: lirism
subiectiv, lirica rolurilor; lirica măștilor; l irism reflexiv; lirism obiectiv, narativ.

3. Analiza tipologică a textului poetic din punctul de vedere al curentului literar în care el se
încadrează: lirism romantic; lirism sim bolist; lirism decadent; lirism expresionist; lirism
modern; lirism neomodern.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

11 ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ

Compoziție = structura operei literare din pun ct de vedere formal; asamblarea părților operei
literare într -un întreg unitar con form unor principii ordonatoare precum: unitatea, contrastul, gradația.
Compoziția exterioară este construcția arhitectonică a operei literar e, împărț irea pe strofe, versuri ,
cânturi etc. Compoziția interioară (de conținut) garantează interdependența dintr e conținut și formă;
ea face referire la dispunerea ideil or și stărilor poetice în textul liric , prin relații de opoziție și simetrie
sau elemente de recurență.

Curent literar = mișcare literară dintr -o anumită p erioadă social -istorică, întrunind scriitori
care urmă resc principii estetice similare, se raportează într -o manieră comună la o an umită tradiție
lierară, corespunde în preferințele pentru anumite genuri și specii literare și foloseș te în opera lor
procedee artistice similare. Principiile e stetice ale unui curent sunt cristaliz ate, de regul ă, într -un
manifest literar. Curentele nu există în stare pură, între ele apărând interferențe, iar opera unui mar e
scriitor nu poate fi integrată în totalitate într-un singur curent. Clasificarea autorilo r se face din motive
didactice, dar fără a putea surprinde originalitatea operei sau interferențele specifice.

Imagine artistic ă
a. forma concretă a unei idei artistice; reflectare artistică a realității prin cuvinte
în literatură, prin linii și culori în pictură, prin sunet în muzică etc. Imaginea artistică
este un produs al imaginației creatoare și reprezintă o reflectare subiectivă a realității,
o transfigurare artistică, determinată de viziunea subiectiv ă a scriitorului despre lume.
Natura elementelo r senzoriale clasifică imaginile artistice astfel : vizuale, auditive,
olfactive, tactile , gustative, sinestezice.
b. noțiune generică pentru toți tropii și figurile de stil.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

12 Eul liric = individualitate creatoare, care nu trebuie confun dată cu persoana reală/biografică a
creatorului (eul empiric), instanță pur și simplu neidentificabilă, prin intermediul căreia se face auzită
,,vocea” poetului. În opinia p oetul ui francez Arthur Rimbaud eu e altul , separând clar subiectul
creator de ce l empiric. ,,Măștile” eului liric sunt variate în funcție de curent ul literar.

Lirism subiectiv = lirica ,,eului”, tipul de discurs prin excelență subiectiv, personal, rostit
frecvent la persoana I. (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii , Lucian Blaga ). Presupune discursul
de tip confesiv, specific poeziei , peisajul devine o stare a începuturilor și poeziei romantice. Tot lirică
subiectivă pot fi considerate poeziile bacoviene care devin mediul de transpunere a mă rturiei eului (de
exemplu : Amurg viol et ). În universul poeziei moderne, folosirea persoanei I nu este doar semnul
unui eu individual, ci poate avea și semnificația unui eu cvasimpersonal.

Lirism obiectiv = tipul de discurs liric în care subiectivitatea eului este disimulată, iar autorul
comunică cu cititorul prin intermediul unor măști sau roluri lirice. Poezia lirică obiectivă este numită
și ,,l irica rolurilor”. Criticul literar Tudor Vianu menț ioneaza o lirică a măștilor , în care
autocomunicarea subiectivă se face alegoric sub chipul unei alte psihologii sau al unei măști.

Imaginar poetic = universul liric (lumea operei ), tema personalizată în universul semantic al
textului. Varietatea de elemente concrete sau abstracte, de ipostaze, de atitudini ale eului liric sau de
proiecții virtuale ale acestuia, care se constituie într -o adevărată arhitectură specifică, produs al
viziunii artistice.

Relații de simetrie = concept legat de compozi ția textului literar, relația de simetri e presupune
reluarea în final a unui element al incipit -ului. În textele lirice cu formă fixă, simetria este un element
obligatoriu (de exemplu: rondelul, sonetul, glossa.). Indiferent de modul particular în care se
realizează relația de simetrie, aceasta t rebuie raportată la simbolistica de ansamblu a textului.
Relații de opoziție = se observă la nivel lexico – semantic (al câmpurilor și al relațiilor
semantice), morfosintactic (prin elemente de relație și structuri specifice) și stilistic prin anumite figuri
de stil (antiteză, oximoron) etc.
Receptare = ca element de teorie literar ă, acest termen denumește capacitatea de percepere a
mesajului artistic, unică pentru fiec are dintre lectorii unei opere literare, deoarece reprezintă un

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

13 fenomen în care sunt angrenați factori diverși, precum nivelul cultural, interesul, recunoa șterea unor
componente caracteristice acelui tip de operă artistică, gradul de intensitate a plăcerii artistice.
Secvență poetică = în genul liric, defineș te o imagine, o idee sau un sentiment di n succesiunea
pe care o expune respectiva poezie. Frecvent , secvența poetică este încadrată compozițional într -o
strofă.
Tema = un cadru general din realitate surprins de autor în mod subiectiv în crea tia literară.
Tema literară este substanța acelei opere, obținută din ansamblul motivelor literare conținute. Tema
este un aspect cu valoare de generalitate , fapt remarcat în contextul în care aceeași temă poate genera
o varietate de texte literare, aparți nând oricărei specii literare. Temele literare pot inte rfera în cadrul
aceleiași opere ; nu există teme valoroase sau lipsite de valoare , dar există teme fundamenta le precum :
iubirea, natura , creația, războiul, moartea, aventura, călătoria, istoria etc .
Motiv literar = unitatea structurală minimală la nivelul construcției unei opere literare.
Motivul este purtător de semnificație , dar reprezintă totodat ă și o unitate schematică, recurentă, pentru
că motiv ele literare sunt numeroase în opera unui scriitor sau la cei care aparțin unui anumit tip de
curent literar. El poate fi sugerat de o imagine, de un simbol, de un obiect, un sentiment sau o idee.
Cel mai ușor identifică m motivele lite rare în operele lirice, întrucâ t poezia pune accentul pe
succesiunea de imagini, în acest caz denumindu -se motive poetice. În textul liric motivul are valori
metaforico -simbolice: motivul labirintului, motivul orfanului, motivul dorului, motivul teiului,
motivul lunii, motivul visului etc.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

14
Laitmotiv = motiv literar care se repetă pe parcurs ul aceleiași opere, sugerâ nd o subliniere, o
accentuare a ideii . În textul liric , laitmotivul este un tip de repetiție similară cu refrenul, fiind o
modalitate de ritmare, de obține re a muzicalității sau de producere a impresiei de obsesie. Laitmotivul
este folosit deseori în poezia simbolistă, coincizând uneori cu simbolul central, ca de pildă în poezia
Plumb de George Bacovia, unde expresia de plumb se repetă de șase ori în cele două strofe.
Metafora = figură de stil care constă din substituirea unui termen real cu un altul, ca rezultat
al unei comparații , în care lipsește termenul prin care se compa ră; altfel spus, un transfer de la
semnificația obișnuită a unui cuvânt sau a unei sintagme la o semnificație nouă, inedită.
O definire inedită si interesantă realizează poetul Lucian Blaga în volumul Geneza metaforei
și sensul culturii din Trilogia culturii (1944) , conform căruia există : metafora plasticizantă și metafora
revelatorie. , ,Metaforele plasticizante se realizează în cadrul limbajului prin apropierea unui fapt de
altul, mai mult sau mai puțin asemănător, ambele fapte fiind de domeniu l lumii date, închipuite, trăite
sau gândite”. Rolul apropierii este ,,plasticizarea unuia dintre ele”. Metaforele plasticizante ,,nu
îmbogățesc cu nimic conținutul ca atare al faptului la care ele se referă”. Metaforele revelatorii
,,sporesc semnificația faptelor” la care se referă. Ele evidențiază un sens ascuns al faptelor, un
,,mister”, o viziune nouă, eliminâ nd și renunțâ nd la înțelesul lor vechi.

Stilizare = termen asociat liricii bacoviene. Surprinză tor în lirica lui George Bacovia este lexicul
relativ restrâns, ca arie de cuprindere. Există un număr de cuvinte -cheie, transformate în motive
literare, pe baza cărora se conturează într egul univers al imaginaț iei bacoviene. Ermetism = reprezintă o tendință generală în arta și în special în poezia modernistă,
manifestată în creația unor poeți, caracteristică prin folosirea unui limbaj excesiv încifrat,
intelectualizat și a unui stil obscur, greu de înțeles.
Poeții moderni asociază cuvintele într -un mod neaștepat, ilogic, adesea dificil de
înțeles. Folosind categoriile lui Tudor Vianu din articolul Dubla intenție a limbajului și
problema stilului , se poate afirma că ermetismul este reprezentat de acel tip de operă în
care cade asupra componentei reflexive , cea care priveste o realitate individuala, intenția
tranzitivă fiind minimă.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

15 Cunoașterea paradisiacă = ,,MIST ERUL ” este o noțiune – fundament în sistemul filosofic al
lui Lucian Blaga. În conceptia lui , cunoașterea este de două tipuri : paradisiacă și luciferică, termeni
cu valențe metaforice. Cunoașterea paradisiacă este una de tip logic, rațional care luminează ,
elucidează ,,misterul ”. Societatea ar prelua termenul d e elucidare ca element cu valențe pozitive, însă,
în concepția lui Blaga , elucidarea misterului îl reduce de fapt, furându -i omenirii din șansele existenței
în colaborare cu el.
Cunoașterea luciferică = de tip poetic, intuitiv, este opusă celei paradisiace. Obiectul
cunoașterii luciferice este ,,un mister” care nu trebuie descifrat, ci dimpotri vă potențat, adâncit prin
trăire poetică , imaginație. Astfel , permite ființei să lase lumii un mist er mai mare, în care dăinuie o
esență a vieții și una a revelaț iei poetice. Raportul dintre cunoașterea paradi siacă și cunoașterea
luciferică reprezintă obiectul artei poetice blagiene Eu nu strivesc corola de minuni a lumii .
Estetica ,,urâtului” = specif ică poeziei moderne, este o atitudine estetic ă prin care se consideră
că și aspectele urâte pot fi expresive, pot transmite o semnificație artistică. În literatura română o nou ă
categorie estetică -,,urâtul” – este introdusă de Tudor Arghezi , asemenea lui Charles Baudelaire , în
literatura franceză , prin volumul – Les fleurs du mal – 1855.
Găsind frumusețea în zonele abjecției, în lumea mahalalelor și a închisorii, Arghezi se
aseamănă cu Baudelaire, cel care prezintă lumea decăzută de la periferia Parisului. Poet modern,
Arghezi extinde ,,estetica urâtului”, prin folosirea unor termeni argotici și lexic ului colorat. Volumul
arghezian Flori de mucigai (1931) se bazează cu precădere pe ,,estetica urâtului”, enunțat în poezia
Testament : „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat -am frumuseți și prețuri noi ”.

Simbolul = înlocuiește expresia directă, vorbirea n oțională, mediind cunoașterea pe calea
analogiei și a convenției. Simbolul artistic este găsit cel mai des în lirică, unde adâncește semnificațiile
prin ambiguizare, printr -o pluralitate a interpretărilor posibile. În estetica simbolistă elem entul central Simbolismul = curent literar artistic constituit în Franța la sfârșitul secolului al XIX –
lea, ca reacție împotriva romantismului retoric, a parnasianismului și a naturalismului,
avându -l ca precursor pe Charles Baudelaire si promovând conceptul de poezie modernă.
Numele curentului a fost dat de Jean Moreas, poet care in 1886 publica un articol -manifest
numit Le symbolisme . Provenind din cuvântul grecesc ,,symbolon” , simbolismul n e trimite
cu gandul la ,,un semn de recunoaștere”.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

16 este simbolul , dar nu ca imagine cu semnificație precisă, ci ca modalitate d e exprimare a unor stări
greu de definit printr -un singur cuvânt.
Sugestia = stă la baza tehnicii simboliste. S imbolul se realizează prin sugestie, de aceea
Baudelaire numea poezia ,,o specie de vrăjitorie evocatoare”. Sugestia devine mijloc poetic de
exprimare a corespondențelor, a legăturilor ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzațiilor diverse ,
cum ar fi cele coloristice, muzicale, olfactive. Mallarme spune că ,, a numi un obiect este a suprima
trei sferturi din plăcerea poemului” adaugâ nd ,,a sugera iată visul !”.
Corespondențele = sunt un mod de luminare a zonelor ascunse ale realității. Ideea
fundamentală a simbolismului constă în exprimarea unor raporturi între două universuri care se traduc
la nivelul receptivității prin simboluri : eul poetului (universul mic) ș i lume (universul mare) . Ele tind
să exprime relațiile existente , pe baza unor afinități secrete, între părțile componente ale cosmicului.
Corespondente putem numi și analogiile dintre senzații, emoții, imagini de naturi diferite. Există deci
corespondențe între senzații, între elemente ascunse ale universului, între sunet și culoare. Această
descoperire a fost for mulată în epoca simbolistă și s-a numit ,,audiție colorată”.
Descoperirea corespondențelor î n poezie îi aparține lui Baudelaire, în celebrul so net
Correspondances , (din Les fleurs du mal ). Poezia are ca punct de plecare ideea că există o unitate a
lumii în temeiul căreia senzațiile de ordin diferit comunică între ele: ,,Parfum, culoare, sunet se -ngână
și-și răspund”. Taina aceasta adâncă nu se de scoperă ochiului comun , care observă numai din exterior
lumea, ci aceluia înzestrat cu capacităț i superioare, se arată doar artistului. Poetul devine demiurgul
care crează lumea din cuvinte menite să sugereze idei fundamentale, principii metafizice. Rimbaud,
în poemul Vocale , dezvoltă ceea ce se numeste sinestezie, ideea unor corespondențe între culoare și
sunet: A-negru, E-alb, I-roșu, U -verde, O -albastru.
Sinestezia = mijloc prin care sunt puse în relație de echivalență realități receptate de simțuri
diferite.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

17 Muzicalitatea = Simboliștii vor plasa în lumea de obiecte și fenomene starea de inefabil, de
taină, care nu poate fi descrisă și expusă, ci doar sugerată; astfel arta simbolistă se apr opie de muzică ,
căci muzica este cea care î i suge rează ființei viaț a. Pentru muzică au pledat Verlaine – ,,muzică înainte
de toate”, Mallarme – care face distincție între valoarea muzicală și cea noțional – poetică a cuvintelor,
Macedonski – pentru care ,,arta versurilor este arta muzicii”. Cuvintele capătă nuanțe subtile, ele devin
muzică prin excelență. Instrumentalismul face confuzie între muzicalitate și sonoritate, precum Ghil,
uneori Macedonski si Minulescu. Bacovia subliniaz ă o muzicalitate de natu ră interioară care
sugerează stări de spirit, în timp ce la Minulescu putem găsi muzica a cărei natură ramâne adesea
exterioară .

Profilul curentului expresionist este definit de Wilhelm Worringer în lucrarea Gânduri critice de spre
arta nouă (1919 ). El are în vedere un nou concept de artă diferit de acela care pleacă de la premisa
că arta ,,ar fi, în esența sa cea mai lăuntrică, legată de simțuri și că experiența senzorială ar putea fi
singurul punct de plecare posibil al actului artistic”. Expresionism înseamnă în viziunea lui Worringer
o ,,revoltă…a spiritului împotriva conceptului de artă legat de simțuri și de natură, revoltă pe care o
numim cu un cuvânt confuz care a devenit legitim: expresionism”. De aceea, poetul c aută nu realitatea,
sursă depresivă, de neliniște și de spaime, o lume destrămată, un mediu citadin în care se consumă
drama singurătății contemporană unui univers în agonie, ci natura ca temei al lumii: ,,natura ne
întâmpină, realitatea ne urmărește”. Expresionismul = mișcare artistică modernă, prezentă în special în artele plastice, dar
și în literatură, care are în vedere câteva principii și caracteristici precum: tensiunea
emoțională, elogiul creației ca justificare a destinului uman, tendința spre forme artistice
sintetice, abstracte; interesul pentru mituri și culturi străvechi; ideea unui conflict între lumea
modernă, tehnologizată și ființa umană etc. Lirica expresionistă se caracterizează prin
imagini de vizionarism apocalip tic uneori, și prin motive literare precum jocul, dansul sau
zborul.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

18 În literatura română, Lucian Blaga este scriitorul influențat ce l mai mult d e expresionism .
Potrivit opiniei sale, ,,de câte ori un lucru e astfel redat încât puterea, tensiunea sa interioară, îl întrece,
îl tra nscendează, trădând relațiuni cu cosmicul, cu ilimitatul, avem de -a face cu un produs artistic
expresionist”.

Astfel, Adrian Marino face distincția între modern, modernism și modernitate, considerând modernul
drept o noțiune cadru a cărei esență e prezentul, imediatul , actualul, modernitatea fiind sinonimă cu
calitatea de a fi modern , în timp ce modernismul se constituie în tehnica și practica modernului .4 În
plus, Marino stabilește că despre modernism se poate vorbi doar din momentul în care caracterul său
negator nu ține doar de inovație, ci devine un program, îi oferă o notă ideologică. Tocmai de aceea,
marea revoluție literară modernistă se va produce abia în faza în care poeții încep să se definească,
să se justifice, să se întrebe as upra artei lor, să ofere ipoteze, soluții, teorii și definiții. Fără această
intelectualizare/ideologizare a artei nu poate fi vorba de o manifestare modernistă. Altfel, indiferent
de epocă, orice mișcare opusă tradiției ar putea primi abuziv numele de ,,m odernism”.

În Structura liricii moderne , Hugo Friedrich afirmă existența unor constante suprapersonale
care compun o unitate stilistică a diverșilor poeți europeni ce publică între 1850 și 1950: stranietatea,
obscuritatea, disonanța, dezumani zarea, depersonalizarea , dezorientarea, creștinismul în ruină,
timpul crepuscular, transcendența goală, irealitatea lumii, spaima, anormalitatea .5 Cât despre stilul
poeziei moderniste, autorul german consideră că el poate fi definit prin abatere/deviere de la
comunicarea obișnuită: Poemul modern evită familiaritatea comunicativă, făcând abstracție de
umanitate în sens tradițional, de trăire, de sentiment, adeseori de eul personal al poetului.6
În literatura română, în promovarea acestor principii inovatoa re Eugen Lovinescu are un rol
extrem de important , un neobosit susținător al ideii de mode rnitate , prin activitatea intensă desfășurată

4Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate , Editura Univers, București, 1969, p 47.
5 Hugo Friedrich, Structura liricii moderne Editura Univers, 1998, p.194.
6 Ibidem, p.145. Modernismul = termen generic care include toate curentele și mișcările cultural –
literare manifestate în Europa la sfârșitul secolului al XIX -lea și prima jumătate a secolului
al XX -lea: simbolism, expresionism, avangardism, imagism, obiectivism, manierism,
decadentism etc. Concept teoretic eclectic, modernismul este conturat în mod diferit în
funcție de perspectiva teoreticianului care îl abordează, singurele caracteristici generale
fiind regăsite în atitudinea negatoare față de tradiție și în sp iritul critic anticonvențional și
inovator.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

19 în cadrul cenaclului și revistei Sburătorul. Reprezentanți : Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu,
Alexandru Phllippide ș.a.
Apolinic vs. dionisiac = Pereche conceptuală teoretizată de Friedrich Nietzsche în lucrarea
Nașterea tragediei (1872), care circumscrie cele două atitudini antitetice ce caracterizează umanitatea
încă din antichitate. Apolinicul (de la Apo llo, zeul zilei, luminii, artelor) reprezintă latura rațională,
principiul individualității, al clarității și distincției, însemnând întoarcerea sufletului către sine pentru
a descoperi în interior legea înțeleasă ca ordine și măsură. Dionisiacul (de la Dionyssos, zeul
vegetației, vinului, extazului, fertilității) mai este denumit și Cel care delirează , Fremătătorul , pus în
relație cu dezlănțuirile din timpul orgiilor7. Acesta din urmă dă expresie laturii iraționale, confuziei și
obscurului, marcând elibe rarea sufletului în afară de sine și manifestarea dezordonată și fără de măsură
a libertății individuale.
Ingambamentul = modalitate de structurare prozodică specifică mai ales poeziei moderne, prin
care o idee poetică se continuă și în versul următor, cr eând astfel impresi a de fluență a gândirii,
renunțâ nd în același timp la s tructura cadențată , corespunzătoare versului cu măsură fixă.

Expresivitate = capacitatea limbajului poetic de a exprima într -o manieră plastică, diferită de
cea a limbajului uzual, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă și subiectivă. Expresivitatea
se realizează atât prin figuri de stil, prin imagini artistice, prin sintaxa poetică, prin topică, punctuație
și prozodie, cât și prin modul fiecărui poet de a folosi materialul lexic al limbii.
Ambiguitatea = este o caracteristică specifică liricii moderne contemporane, realizată printr –
un limbaj poetic aparent simplu, fără o evidentă încărcătură de figuri de stil. Invers proporțional cu
simplitatea limbajului crește dificultatea descifrării ideii poetice, a mesajului conținut de text. Ea
presupune un efort sporit de decriptare a înțelesurilor. Ambiguit atea mesajului poate fi generată de
renunțarea la punctuație, asocierile aparent neobișnuite ale unor cuvinte sau ale unor imagini poetice
surprinzăto are.

7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant , Dicționar de simboluri , vol I, Ed itura Artemis, București, 1993,p.448

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

20
CAPITOLUL 2. LIRICA MODERNĂ A SECOLULUI XX

2.1 POEZIE SIMBOLIST Ă:
George Bacovia ~ Plumb

George Bacovia este reprezentantul ultimului moment dintre cele 4 cunoscute de simbolismul
româ nesc. Despre el s -au afirmat diverse , s-a spus că este ,,simbolist” ,,monocord” și ,,decadent” .
Acestea sunt aprecieri juste (M.Scarlat), dar restrictive, fiind valabile doar pentru părți ale creației,
dovedindu -se incomplet e în abordarea ansamblului. Eugen Lovinescu și Geo rge Călinescu l-au redus
pe Bacovia la formula simbolistă, etichetându -l drept ,,poet al toamnei” .
Bacovia este mult mai complex decât lasă să se înțeleagă fiecare dintre caracterizările
enumerate.
Pe Nicolae Manolescu îl puneau în dilemă caracterul proteic și fluctuant si deschiderea
virtuală spre cele mai neașteptate interpretări ale poemelor bacoviene : ,,E un făcut cu Bacovia : când
crezi că l -ai înțeles și l -ai definit , descoperi că ceva ți -a scăpat și mai scrii o dată despre el. Așa i s -a
întâmplat lui Lovinescu, așa mi s -a întâmpl at mie, așa i se întâmplă, acum , lui Mircea Scarlat”.8
Bacovia este simbolist, dar în ce măsură ? Acceptând diferențierile recent e ale exegezei
simboliste, am fi îndreptățiți să -l considerăm mai aproape de ,,decadenți”. Ca și aceștia, Bacovia este
un harap al crizei conștiinței moderne, într -o lume aparent echilibrată, în realitate sfâșiată, intrată în
declin și incapabilă să ofere soluții eliberatoare din propriile sale resurse.
Receptarea critică a lui Bacovia ca poet simbolist, în linia inaugurată de Baudelaire, Rimbaud
sau Verlaine, e determinată de afirmațiile lui Eugen Lovinescu din Istoria literaturii române

8 Nicolae Manolescu, Cât este Bacovia bacovian ?, în România literară, (29 octombrie)1987, p. 87 Criticii au văzut în Bacovia , in diferite etape ale creației, un romantic eminescian (P.
Constantinescu), decadent, simbolist (I. Negoițescu), expresionist (Ov. S. Crohmălniceanu ,
L. Ulici), suprarealist (L. Boz), postm odern (Marian Popa, Ion Bogdan Lefter, M. Cărtărescu).
Aceste ipostaze doar au precedat ,,bacovianismul”, care a izvorât, în opinia lui M.Scarlat, din
atracția și rezistența simultană în fața convențiilor literare existente ,,din distanțarea față de ele
și din imposibilitatea poetului de a li se conforma”.1

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

21 contemporane , cu o bservația că Bacovi a a adaptat simbolismul francez , la uni versul autohton al
imaginarului : micul târg de provincie ale cărui principale repere sunt cimitirul și abatorul înlocuieș te
orașul din poezia simbolistă franceză .
Bacovia e poet al toamnei ,,cu ploi putrede”, reprezentarea clară a naturii în dezagregare. În
concepția lui Lovinescu, poezia bacoviană își are izvorârea î ntr-o sensibilitate simbolistă autentică.
Trăirile sale ș i viziunea asupra existenței sunt puternic interiorizate, pentru că Bacovia es te, o va spune
și Tudor Vianu, un simbolist introvertit.
Poezia bacoviană pr ezintă simptomele ti pice ale liricii decadente : dezgustul față de viață sau
spaima de neantul abolind aspirațiilor înalte și elementarele cristalizări ale vieții, cultul senzațiilo r.
Împărtășind cu decadenții elementele de viziune despre lume și cu simboliștii propriu -ziși în
special arta poetică a echivalențelor plasticii, muzicii, poeziei, Bacovia s e apropie de expresioniști
prin concepția cu substrat tragic a vieții, c aracterul obsesiv, masca tragică, efectul halucinant.
Triumful simbolismului românesc a fost marcat de apariția volumului Plumb , dar a apărut într –
un moment în care mișcarea se consumase.
In anul 1916 apare volumul menționat anterior, al că rui incipit este reprezentat de poezia cu
acelasi nume, Plumb . Poziția ei privilegiată în cadrul acestei cărți a debutului bacovian îi relevă
importanța de text programatic, un soi de artă poetică implicită, cheie de interpretare a unui univers
liric monocord, unic în întreaga literatură română.
Textul este o confesiune elegiacă pe tema neputinței înfruntării destinului și a ina daptării
artistului care, în calitate de ființă superioară, hipersensibilă, vulnerabilă, nu -și găsește locul în lumea Câteva motive cu valoare de simbol sprijină conturarea unei viziuni despre lume,
unice prin tragismul său : plumbul, cavoul, vântul, somnul, frigul, singurătatea . Toate
acestea alcătuiesc un câmp semantic al morții, care reuseste sa domine fiinta, obiectul
(,,sicriele de plumb”), sentimentul (,,amorul meu”). Lumea astfel reprezentată nu este
decât un spațiu închis în care se prăbușesc, cu zgomot greu de plumb, ,,sicrie”, ,,flori”,
,,coroane”, ,,amor”, ,,aripi”, adic ă, în limbaj metaforic, elemente a doua lumi apflate la
extreme , ceea ce este lipsit de viață, închistat,dar și ceea ce este pur, sentimente sublime,
aspirații, elanuri.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

22 pustie și rece ca un cavou. Poezia este chintesența liricii bacoviene, care ilustrează un f enomen specific
poeziei moderne : tendința către esențializarea lirismului s pecifică și altor poeți moderni (Lucian
Blaga, Ion Barbu etc).
Este cunoscut faptul că orice artist , indiferent de epocă, se simte , într -un anumit moment
condamnat la singurătate și nefericire. Creatorul îș i cladeste lumea izolat de o societate disfuncționala
și diforma. El devine ființă neințeleasă iar arta sa , harul sau si capacitatea sa de creaț ie devin poveri
ce-i îngreunează existența solitară.
Însă Bacovia își trăieste “condamnarea” la dimensiuni infernale, demonstrând, prin poezie , că
se poate trăi , constant ,,pe culmile disperării” (E.Cioran ).

Poetul se simte izolat, captiv într -un mediu funerar (,,Stam singur în cavou”), prizonier al
propriei voințe, aflat în postura de contempla tor al spectacolului macabru ; pusti ul si singurătatea au
funcția de a desemna vidul interior, golul existențial. În acest unive rs terifiant, poetul este un trubadur
al sfârșitului de lume, ultim supraviețuitor. Poezia este ce ea ce rămâne din implacabila m etamorfozare
în plumb a tuturor elementel or înconjurătoare.
Titlul este concis , rezum ându-se la un substantiv simplu care însă surprinde cu intensitate
emoția transmis ă de întreaga poezie și devine simbol si cuvânt -cheie. Cuvâ ntul ,, plumb” se repetă î n
diferite structuri pe parcursul testamentul ui liric , determinând elementele care contureaăa universul ,
reușind să confe re caracter imortal, rece și veș nic: ,,sicriele de plumb”, ,,flori de plumb”, ,,amorul
meu de plumb”. El prefigurează o confesiune poetică și o încheie, fiind plasat și în finalul ultimului
vers. Se creează astfel o simetrie dramatică a discursului poetic, ce exprimă redundant sentimentul de
cădere sub o greutate strivitoare si amplitudinea sentimentului copleș itor.
Plumbul este un metal cen ușiu, asociat cu stări negative precum tristețe, nevroză, oboseală,
apăsare. Din punct de vedere metaforic, el sugerează o existență ternă, fără orizont, trăită fără nicio
rază de speranță.
Într-un univers al plumbului, o lume moartă în esenț a sa, se naște un strigăt, strigăt ce
reprezintă o expresie a dorului, a nebuniei sau a eliberării de sub presiunea psihologică. C ritica literară
a comparat acest răcnet cu cel ilustrat pictural de expresionistul Edward Munch. Poetul își mărturisea
consonanț a deplină cu plumbul și cu asocierile lui cromatice: ,,În plumb văd culoarea galbenă.
Compușii lui dau precipitat galben. Temperamentului meu îi convine această culoare. Plumbul ars e

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

23 galben. Sufletul ars e galben. Plum bul apasă cel mai greu pe om… Forța lui m -a apăsat până la
distrugere”.
Ilustrând o excepțională capacitate de vizualizare, cu ajutorul unui lexic restrâns, textul poetic
se deschide cu imaginea sicrielor, prăbușite într -un somn adânc. Incipitul se păstrează în limitele
logicii realului p ână la cezură ,,dormeau adânc” și trece în logica poetică ,,la modul sublim nelogică”,
după cum observa și poetul Alexandru Macedonski în a doua parte a primului vers : ,,dormeau adânc
sicriele de plumb”. Incipitul deschide porț ile lectorului, primidu -l pe acest a într-un univers al
morbidului , în care obiectele primesc proprietăți umane și se substituie omului , iar caracterul de
muribund î i permite sufletului s ă se lase pradă straniului .
Stările nefirești ale lucrurilor – sicriele se odihnesc, florile au consistența plumbului – sunt
semnalate de o conștiință -martor care le înregistrează în acest fel, printr -o deplasare a privirii din afară
spre înăuntru. Acesta este jocul poetului simbolist. Întreaga înveșmântare în gri -negru a naturii și a
lumii în genera l, ca și abandonarea de sine într -un cavou n ecesită un alt cifru de lectură : ,,semantismul
limbii naturale e treptat destrămat și textul primește o semnificație proprie, poetică ,, independentă de
sensurile parțiale și care devine din ce în ce mai evidentă …”.9
Plumbul, somnul, vântul sunt simboluri ale degradării, ale minusului vital, ale vitregiei unui
univers lipsit de viata adevarata . În lirica românească , a viețui într -un cavo u rămâne o reprezentare
legată de numele lui Bacovia. Cavoul devinde simbol al limită rilor socia le pe care artistul le î ntalne ște
zi de zi în uzualul existențial. El este spațiu al chinului , al reprim ărilor, al temerilor de nebunie, al
fricii de fug ă, de eliberare, de art ă, în care poetul se simte „mort” , singur si neajutorat. Imaginea sa î n
cavou devine metafora ce ascunde soarta scriitorului în lumea cotidiană .
Sugestia insinuează trăirile apăsătoare ale eului liric, corespondențele inerente între micro și
macrounivers.
Tonalitatea grav ă a versurilor reușește să contureze o mu zicalitate aparte, plânsul unui ,,suflet
ars”, deznădăjduit. Și vizual și sonor textul bacovian răspândește semnale ale tragismului existențial,
ceea ce îl împinge mai departe de estetica simbolistă a melancoliei ușoare, spre zarea
expresionismului.
La Bacovia poezia încetează să reprezinte o lume de obiecte, poetul dezvăluind o realitate care
își are geneza în procesele sale sufletești, ea fiind o proiecție a stărilor sale de spirit. În cazul poeziei
,,Plumb”, ridicarea acestei sensibilități ciudate la valoarea de singură realitate esențială este în spiritul

9 Nicolae Manolescu , Despre poezie , Editura Aula, Brașov, 2002, p. 90.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

24 artei expresioniste. Poetul transferă totul în muzică și culoare, ipostazele devenind măști, și fiecare
mască ramânând o metaforă deschisă a sufletului poetului.
Poezia ,,Plumb” este o creație în care stările vagi și emoțiile fluide, muzicale ale simbolismului
capătă coloratura tragică a viziunii expresioniste.

Modernismul imaginarului liric semnat George Bacovia este conturat de b acovianismul
atmosferei lirice la limită, expresionistă, care susține și impune bacovianismul eului liric ce -și asumă
cu voluptate măștile nevrozei, spleenului, singurătății,

Critica recentă subliniază că Bacovia depășește estetica simbolismului, mai ale s prin viziunea
novatoare, care împinge experiențele poetice până la ultimele consecințe. Nicolae Manolescu vorbește
despre antisimbolism, iar Mircea Cărtărescu vede în Bacovia din ultimele volume un precursor al
postmodernismului : ,,versuri prozaice , plate, destructurate, pline de inserturi livrești, sintagmele orale,
lipsa totală a metaforei, a încifrării, a sensului secund, configurează o poezie gestuală, a improvizației,
aleatoriului, accidentalului”.10

În final, răspunsul la întrebarea dacă Bacovia a fost decadent, simbolist, expresionist,
impresionist etc., e o chestiune ce ține strict de estetica literară. E l nu constituie o problemă de critică
literară și nici o judecată de valoare în legătură cu autorul ,,Plumbului”.
Un mare poet nu e nici simbolist, nici suprarealist, nici expresionist, nici realist. Un mare
poet nu poate fi catalogat. Un mare poe t este pur si simplu „Poet” , om în a carei creație vibrează
întreaga sa ființă , în a carei artă dainuie tot cee a ce este omenesc, î n a cărei scriere își duce viata OM –
ul așa cum îl vede el.

10 Mircea Cărtărescu , Postmodernismul românesc , Ed. Humanitas, București, 1999, p.57. Nicolae Manolescu observa faptul că: ,, Bacovia este în poezie bacovian. Opera , o
dată ce -și naște creatorul, îl impune insului biografic: tulburător e că poetul trece masca
asupra eroului său, care nu mai e Bacovia, ci…bacovian”.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

25 2.2 POEZIA MODERN Ă

Vorbind despre po ezia modernă în perioada interbelică , trebuie să menț ionăm:
 Testament de Tudor Arghezi
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
 Joc secund de Ion Barbu

Poeziile sunt așezate în fruntea volumelor:
Cuvinte potrivite (1927), Poemele luminii (1919) și Joc secund (1930),
având rol de programe (manifeste) literare, realizate însă cu mijloace poetice.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

26 Tudor Arghezi ~ Testament

Poetul și poezia (în numeroase arte poetice), condiția umană și relația cu divinitatea, universul
rural, natura, temnița ca infern, revolta socială, micr ocosmosul domestic, iubirea, sunt teme pe care le
regăsim în lirica argheziană , care ilustrează diversitatea poeziei interbelice.
In lumea liricii rom ânești din perioada interbelic ă, Arghezi , creator de excepțională valoare, îi
calcă pe urme lui M. Eminescu , producâ nd o revoluție estetică de proporțiile aceleia înfăptuite de
acesta în veacul anterior.
Arghezi străbate mai multe școli, mai multe vârste literare, intrând în contact cu toate cu rentele
vremii, fără însă a adera la vreunul dintre acestea. Sunt evidente influențele venite din parnasianism,
simbolism, avangardism, expresionism dar și sămănătorism și ortodoxism.
La Arghezi, ambiguitatea și forța de sugestie se realizează prin schim bări esențial e la nivel
sintactic și lexical , el fiind un înnoitor al limbajului poetic, în direcția liricii moderne. Creează un nou
limbaj poetic și sparge tiparele topice și sintactice, ,,sintaxa se dezarticulează”, ,,materialul lexical
curent îmbracă se mnificații neobișnuite”11.
Poetul declară că el dorește să scrie poezie dură, violentă, necruțătoare, lipsită de
menajamente.
Se impune definitiv în poezia noastră interbelică odată cu volumul Cuvinte potrivite (1927) cu
care debutează la 47 de ani și care este primit cu mari elogii de toată critica vremii.
Volumul este deschis cu poezia Testament , cea mai importantă artă poetică argheziană care
reliefeaz ă o concepție și un limbaj poetic de o noutate izbitoare. Ea este o reflecție în versuri pe tema
creației și a artistului, o defini ție liric ă, o m ărturie a poetului despre poet.
Meditația argheziană vorbe ște despre semnificația cărții ca rod spiritual, resursele poeziei și
ale limbajului artistic, relația dintre talent și inspirație în realizarea produsului estetic. Opera devine
un crez artistic particular.
Textul progra matic dezvoltă două dimensiuni fundamentale a le poeziei lui Arghezi : ideologia
literară și tehnica artistică .
Unul dintre principalele atuuri ale a cestui text liminar este felul î n care imagini de mare for ță
și plasticitate îmbrac ă ideile ce constituie esența. Abstractul și conceptele se corporalize ază ș i
asocie rea termenilor este adesea șocantă.

11 Hugo Friedrich , Structura liricii moderne , Ed. Univers, Buc.,1998, p. 47

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

27 Idei fundamentale pe care Arghezi le poetizează aici sunt:
Cartea – reprezintă cel mai important semn al vieții spirituale a unui popor ;
Poezia – activitate creatoare , înseamnă modelarea unui nou univers de valori pornind de la
limba și viața obișnuită , poezia confundâ ndu-se cu transcedentalul vieții. Ea pă streaz ă nealterate
valorile morale, existențiale, intelectuale ale oricărui popor.
Pentru Arghezi , urâtul dobândeș te adevărate dimensiuni estetice. Câmpul lexical al materiilor
infame: ,,zdrențe ”, ,,bube”, ,,mucigaiuri”, ,,noroi ”, sugerează atitudinea de frondă a creatorului față
de convențiile poetice artificiale pe care le respinge cu fermitate. Apoeticul este pentr u Arghezi , ca și
pentru autorul francez Charles Baudelaire, unul dintre mijloacele firești ale poeziei . ,,Totul este sacru
în mâinile artistului ”, poetul declara într-un articol, ,,și operația de a scoate perle acolo unde vulgul
nu vede decât muscărie e dumnezeiască” . Cu multă trudă și har, ,,noroiul”, ,,veninul”, ajung să
primească strălucirea și noblețea veșmintelor poetice.
Criticul Eugen Lovinescu este unul dintre primii critici care vorbesc despre noua estetică a
poeziei lui Arghezi . Acesta observa că autorul Cuvintelor potrivite ,, scoate poezie din detritusuri
verbale”, inserâ nd pentru prima dată în poezia noastră cuvinte urâte, vulgare, considerate nepotrivite
în contextul liric . Astfel, Arghezi lărgește ar ia limbajului poeziei românești. E l este primul promotor
al esteticii urâtului în poezia noa stră ș i un poet cu un extraordi nar simț al nuanțelor.
Limbajul atat de variat al poemului, care are la baza contraste puternice, susține viziunea
despre lume a unei personalități energice, pentru care viața, oper a, relația cu materia brută ce trebuie
să devină limbaj artistic, raporturile cu receptorii creației sale înseamnă confruntare, mistuire
lăuntrică, sfidare a prejudecăților.
Motivele prezente în acest text liric programatic: cartea, ,,cuvintele potrivite” , poeta faber
(poetul făuritor, meșteșugar, cel care cizelează lexicul poetic), inspirația (,,slova de foc”), truda
artistică (,,slova făurită”), cititorul (,,Domnul”) , reliefează o perspectivă unică, individuală a
aspectelor caracteristice procesului/ universului creației. ,,A căuta răului o justificare, chiar o exaltare estetică nu este însă obiectivul lui Arghezi.
Transfigurarea poetică a ,,mucigaiurilor”, ,,bubelor” și ,,noroiului” nu idilizează răul, urâtul, nu
transformă infernul în paradis. Ea este altceva, apoi, decât o alchimie a verbului, o distilare prin
care datul verbal e distanțat de rosturile sale pragmatice și purificat”.1

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

28 Prin dimensiunea sa reflexivă, prin ineditul metaforei, prin promovarea esteticii urâtului, prin
noua se nsibilitate artistică , prin sintaxa poetică mai dificilă, prin reformarea unităților strofice, această
artă poetică a parține modernismului .
Creația înseamnă inspirație (,,slova de foc” ), dublată de șlefuire trudnică a materialului
lingvistic brut (,,slova făurită” ), iar rezultatul sunt ,,cuvintele potrivite”.
După cum afirma însuși autorul Testamentului , a scrie poezie este o angajare fundamentală și
nu instinctul de a urma o modă literară: ,,Când m -am ivit incidental printre scriitori, veneam cu totul
din altă parte, din părți în care nu pusese încă niciun scriitor calificat piciorul .Și miroseam a
sălbăticie, c a un lup intrat din eroare în cetate. Scriam fără să vreau să fiu ceea ce se numește un
scriitor, lucrul se simte clar din Cuvinte potrivite, care nu măgulesc falsificările intelectuale și
artistice ale niciunui gen de a mânji hârtia”12.
Limbajul artistic aduce neașteptate asocieri de termeni: argotici, religioși, arhaisme,
neologisme, expresii populare, cuvinte banale sau acumularea de c uvinte nepoetice, care cap ătă
valențe estetice.
Celebra artă poetică argheziană utilizeaz ă metafora testamentului pentru a ilustra istoria operei
de artă de la stadiul incipient ,,graiul lor cu -ndemnuri pentru vite” până la șlefuirea ei finala ,,în versuri
și-n icoane”, având un rol bine determinat în lume ,,E-ndreptățirea ramurei obscure”,
despărțindu -se în cele din urmă de creator ,,Robul a scris -o, Domnul o citește”, pentru a deveni o
moștenire spirituală de mare preț, pentru multe generații.

12 Mircea Scarlat, Istoria poeziei românești , vol.III. Ed. Minerva, București, 1986, p. 121.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

29 Caracterul de artă poetică al Testamentului arghezian si unicitatea viziunii estetice exprimate
fac din a ceastă poezie o reprezentare a lirismului subiectiv. Autorul se suprapune eului poetic, într -o
incercare de autodefinire memorabilă, în care se regăsesc mărcile lingvistice ale implicării.
Forța de transfigurare a realității este conferită de asocierile semantice inedite și de puterea
metaforei. S e cultivă epitetul rar, oximoronul, iar metafora ,,provoacă o contaminare de lucruri
obiectiv și logic incompatibile”13.
Testament ramâne pentru direcția modernistă interbelică , o artă poetică cu o importanță aparte ,
o definiț ie a rolului artistului și al poeziei . Poezia trăieș te în sfera inefabilului, folosind orice resurse
ale limbii, reușind să transforme urâ tul.

13 Hugo Friedrich, Structura liricii moderne , Ed. Univers, București, 1998, p. 131 In opinia lui Ov. S. Crohmălniceanu opera poetului constituie o sinteză a temelo r și
direcțiilor liricii moderne și îi dedică în lucrarea1 sa capitolul inițial, intitulat Miracolul
arghezian : ,,Arghezi a silit poezia românească să parcurgă, arzând etapele, în aceiași ani,
momentul post -simbolit al revoluției poetice moderne din preajm a Primului Război Mondial și
să se sincronizeze pe deplin cu spiritul veacului… Mai mult, Arghezi a deschis principalele
drumuri ale poeziei românești interbelice.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

30 Lucian Blaga ~ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga este, alături d e Tudor Arghezi, George Bacovia ș i Ion Barbu, unul dintre cei
mai ori ginali poeți ai literaturii româ nesti , un reprezentant al curentului expresionist și o figură
important ă în peisajul liricii interbelice. Volumele se detașează atât de tematica rurală , socială
specifică poeților ardeleni (precum O. Goga sau G. Coșbuc ), cât și de linia sim bolistă deschisă de
Macedonski, la care se raliaz ă ceilalți poeți moderni interbelici (cum ar fi Bacovia sau Arghezi).
Descoperim în poezia sa elementele unei estetici personale și o sensibilitate aparte cu puternice
inflexiuni metafizice. Inedit este în același timp mersul ascendent al viziunii sale poetice. De la
Poemele luminii la Nebănuitele trepte , poezia lui Blaga înaintează pr ogresiv în a profundarea notelor
ei personale și în conturarea unui univers liric inconfundabil .
Poeziei lui Bla ga este caracterizat ă de o forț ă inovatoare generat ă de abandonarea vechilor
teme și motive ale literaturii ardelene și afilierea la curentele europene :

,,Adevărul este că Blaga și-a găsit climatul poetic în atmosfera literară a expresionismului
pentru care de altfel a militat. Dar și -a creat expresionismul său propriu, potrivit
sensibilității, înclinațiilor poetice și convingerilor sale filosofice”1.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

31 Lucian Blaga însuși a încercat să definească expresionismul :
Sincronizarea formelor poetice românești cu cele europene îi est e datorată lui Lucian Blaga .
Acesta es te cunoscut ca poet, filosof și dramaturg, între filosofia și poezia lui existând legături
profunde.
Ca filosof, Blaga se înscrie în idealismul obiectiv. El credea î n ipoteza conform c ăreia lumea
a fos t creată de o entitate metafizică și a fost preocupat de două mari probleme : problema cunoașterii
și problema culturii.
Lucian Blaga face distinctia între două tipuri de cunoaș tere: cunoașterea luciferică (poetică,
intuitivă) și cunoașterea paradisiacă (conceptuală, de tip logic, rațională ).

Cunoașterea luciferică aproba existența a două părț i ce compun obiectul : partea care se arată
(fanicul) și partea care se ascunde ( cripticul ). Acest tip de cunoaș tere are drept scop aprofundarea
misterul ui, nu revelarea lui. Filosoful este adeptul cunoașterii luciferice, conștient fiind că, numai prin
intermediul misterelor ființa omenească poate lua contact cu realitatea însăși.
Contrar , cunoașterea paradisiacă , are drept scop luminarea misterului, revel area și reducerea
lui, dar fă ră a permite ființei să se îmbogățeasca , ci dimpotrivă.
În evoluția liricii lui Lucian Blaga, succesiunea ipostazelor eului reflectă raportul dintre sine
și lume (eul stihial/ eul expresionist exterior, eul problem atizant/ eul anonim, eul reconciliant)14.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii face parte din volumul Poemele luminii , fiind numită
artă poetică. O privire de ansamblu asupra î ntregii opere spore ște intensitatea și înț elesul poeziei .
Valoarea ei este dată atât de propria -i esență cât și de raportul cu opera al carui î nceput îl reprezint ă,
devenind astfel, poarta de intrare î n universul liric blagian.

14 Marin Mincu, Introducere în poezia lui Lucian Blaga , în vol. Lucian Blaga.Poezii , Ed.Albatros, Buc., 1983, p. 43. ,, De câte ori un lucru este astfel redat, încât
puterea, tensiunea sa interioară îl transcende, trădând
relațiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem
de-a face cu un produs artistic expresionist”.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

32 Textul este o artă poetică, surprinzâ nd central crezul artistic al lui Lucian Blaga, concepția lui
despre poezie și menirea artistului în rela ție directă cu misterul cosmic.
Blaga modifică esen țial conceptul de act poetic, care nu mai este înțeles ca meșteșug, ci ca
modalitate fundamentală de situare a eului în univers, ca modalitate de a fi în și prin poezie15.
Ideile din această poezie sunt anticipate și explicate chiar de poet într -unul dintre aforismele
cuprinse în volumul Pietre pentru templul meu : ,,Câteodată, datoria noastră în fața unui adevărat
mister nu e să -l lămurim, ci să -l adâncim așa de mult, încât să -l prefacem într -un mister și mai mare”.
Titlul conține o metaforă revelatorie care define ște universul ca o mare taină, ca o entitate
desăvârșită: ,,corola de minuni” referindu -se la ideea de perfecțiune, prin raportarea la o formă
circulară a poeziei , dar și la mister, prin conținutul semantic al substantivului ,,minuni”, fenomene
inxplicabile pe cale rațională. Ca elemente moderne s e remarc ă la nivel formal: absența organizării
strofice, a elementelor de prozodie și tehnica ingambam entului.
Conceptul de metaforă este, în opinia lui Blaga , de natură ontologică și ancorează într -o zonă
mai cuprinzătoare – aceea a existenței. Poezia însăși este o metaforă revelatorie a misterului lumii,
adică un mijloc de cunoaștere artistică a ei.
Arta în general și poezia în special este pentru Blaga o formă de trăire prin revelație a tainei,
adică prin poezie făptura umană se plasează în universul misterului.
Lucian Blaga, stabilește egalitate î ntre ,,ars poetica” si ,,ars philosophica”. Arta poetică
blagiană vorbește despre conținutul unei trăiri a eului liric în orizontul misterului. Dacă pentru alți
poeți moderni, poeziile programatice tratează probleme accentuat artistice (textul literar, autorul și
ipostazele lui lirice, problema receptării), ar ta poetică blagiană vorbește despre poziționarea eului liric
în lumea înțeleasă ca taină. De aceea, pentru Blaga, ars poetica se înscrie în aria mai largă a unei teme
existențiale.
Lucian Blaga se disociază orgolios d e alți creatori de frumos, căci , potri vit concepției sale,
cunoașterea lumii nu se face prin rațiune, aceasta desfigurând frumosul. Vraja, misterul nu trebuie
sugrumate, ci protejate, de aceea poetul refuză cunoașterea paradisiacă. La modul poetic, el optează
pentru potențarea misterului, pent ru amplificarea lui prin imaginație. Lumina mea este simbolul
cuvânt ului poetic și al inteligenței prin care se creeaz ă lumi, însă lumina altora schimb ă lumea, pentru
că, în loc să creeze, cuvântul acestora distruge.

15 Ibidem 14.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

33 Ideea de taiăa este susț inută de sintagme precum : ,,vraja nepătrunsului ascuns”, ,,adâncimi de
întuneric”, ,,taina nopții”, ,,întunecata zare”, ,,sfânt mister”, eul liric preferâ nd regimul nocturn î n
detrimentul clarit ății regimului diurn . Acesta îi permite integrarea ființei individ uale în ,,Totul”
cosmic. Misterul lumii stă în asocierea înțelesului cu ne -nțelesul.
Printre elementele expresioniste din poezie amintim raportarea eului la perspectiva cosmică,
precum ș i metafora revelatorie ce domină imaginarul poetic, libertatea prozod ică, și , nu în ultimul
rând, natura decorativă, emblematică.
Dorința de potențare a misterului cosmic este ilustrată de viziunea despre lume a poetului
Lucian Blaga . Iubirea este unic lian t între Univers și propria ființă , permițâ ndu-i omului s ă se simt ă
un fragment dintr -un mister ce se autogenerează continuu. Astfel, poetul devine el însuși o formă de
manifestare a tainei.

Așadar, prin atitudinea poetică în fața marilor taine ale universului,
prin ilustrarea raportului eu -lume, prin problematica abord ată și prin cultivarea
formelor de prozodie moderne poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
de Lucian Blaga ilustrează direcția modernistă. Ion Pop îl considera pe Blaga
,,poet al nopții, cel puțin tot atât cât poet al luminii, încă de la începuturile
creației sale….căci dacă ,,lumina altora” era menită ,,să sugrume vraja
nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric”, poetul se voia agent al
îmbogățirii ,,întunecatei zări”, definindu -se drept purtător al unei lumini
selenare, ambigue, participând deopotrivă la înalt și adânc”.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

34 ION BARBU – Joc secund

Alaturi de Tudor Arghezi și de Lucian Blaga, poetul Ion Barbu dă conceptului de poezie
modernă noi valențe, fiind creatorul unei poezii cu totul originale.
Pentru poezia romaneasc ă Ion Barbu este un poet de o mare obscuritate, aproape imposibil de
înțeles. Atât cititorul de rând, cât și criticul specializat pot afirma cele spuse anterior . Există mai multe
explicații ale acestui fenomen: prima dintre acestea ț ine de faptul că ideile lui Ion Barbu sunt de cele
mai multe ori novatoare și inedite . Dificultatea se vede și la nivel stilis tic unde apar asocieri
neașteptate, ,,imposibile” de cuvinte. Chiar și lectorul obișnuit cu poezia modernă se vede dezarmat
în faț a liricii lui Ion Barbu. Joc secund reușește să demonteze orice a șteptări .
Poezia lui Ion Barbu se remarc ă printr -o mare concentrare semantică și o absolută profunzime
a ideii. Poetul nu a ajuns la această profunzime în mod întâmplător. Nu put em face abstracție de faptul
că Ion Barbu a fost ș i un mare om de știință. Cultura sa matematică impresionează, influențând la
detaliu substanța operei. Motiv pentru care , unele poeme ale sale sunt cu totul opace.
Codificarea lirismului vine dintr -o permanentă os cilare între știință și literatură , după cum el
însuși mărturisea :

Marele paradox al liricii lui Ion Barbu e acela că, î n ciuda faptului c ă ea pornește de la idei,
concept e abstracte, ajunge să se desfășoare într -o substanță lexicală de o accentuat ă materialitate,
având efect asupra sensibilității. Ion Barbu scrie o poezie ce se adresează în primul rând afectului,
sentimentului și care lasă într-un plan secund sensurile ei ascunse.
Concizia și ermetism ul caracterizează perioada de matur itatea a poetului care se afla în prim planul
observațiilor fă cute anterior.
Ciclul Joc secund , cel care marchează cea de -a treia perioadă d e creație a poetului, a frapat la
debut pe toată lumea. Critic ii au reușit să remarce ime diat faptul că volumul era scris de un poet
matematician. Simpla inventariere a cuvintelor de bază din aceste texte ne arată cât datorează el
geometriei, algebrei, astronomiei și mecanicii. ,, Oricât ar părea de contradictorii acești doi termeni la prima
vedere, există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde
se întâlnește cu poezia… Pentru mine, poezia este o prelungire a geometriei,
așa că, rămânând poet, n -am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

35 Este pentru prima dată în i storia poeziei românești când un poet își ia ca sursa de inspirație
domeniul matematicii, când intuiția științifică ia locul intuiției poetice.
Cea de -a treia etapă – ermetică – reprezentată de poezii precum Oul dogmatic, Ritmuri pentru
nunțile necesare, U vedenrode, din ceas dedus…, Timbru etc. include nouă poezii, trimițâ nd la cele
nouă trepte inițiatice. Poeziile aparținând acestei perioade se caracterizează prin revenirea la
perfecțiunea clasică a formei, prin abstractizarea mesajului. Limbajul poetic este alchimic, cu
simboluri ermetice, temele preferate – condi ția umană și condiția poeziei, aceste texte lirice fiind arte
poetice.
Pot fi identifica te mituri fundamentale precum : al soarelui, al oglinz ii, al nunții, dar și
simboluri : cercul, șarpele, roata, triunghiul, grupul.
Ion Barbu isi propune să îmbrace ideea într -o formă sensibilă, să exprime esentialul într -un
vocabular clasic . În mod paradoxal poezia lui Barbu se vrea a fi o sărbătoare a intelectului, dar se
comunică printr -o suită de imagini care se adresează simțurilor. Poezia lui Ion Barbu vine în primul
rând din senzorialitatea imaginilor ei. Totul este interpretabil în mai multe sensuri. Dincolo de imagine
și simbol se găsește ideea, însă poezia lui Barbu nu -ți dă niciodată sentimentul că interpretarea ta e
unica valabilă . Ea ramâne permanent o poezie de o mare deschidere.
În viziunea lui Ion Barbu ermetismul presupune eliminarea din poezie a tot ceea ce este inutil,
având ca rezultat o formulare încifrată, capabilă să producă un ,,joc secund mai pur”, cel al ideii pure.
George Călinescu afirma : ,,Prin cultura lui, Ion Barbu are obsesia matematică și în paginile
sale se adună toate figurile și expresiile specialității: durerea divizată, capetele ovaluri, ochii în virgin
triunghi, pătratu l zilei, unghi ocolit de praf, conul acesta de seară, ceasuri verticale”.
Pentru a înțelege lumea pusă în scenă î n, Joc secund este necesară explicarea titlului . El trimite
la ideea unui spațiu secundar în raport cu lumea adevărată: dincolo de lumea materi ală se află lumea
ideilor și a principiilor generale.
Opus concepți ei lui Platon, conform careia lumea concretă e o lume de grad secund, Ion Barbu
vede lumea ideilor ca o lume degradat ă în raport cu lumea lucrurilor . La Platon poezia e o copie, un
fenomen de ,,mimesis” al lumii reale. Pentru Ion Barbu poezia se identifică cu creația imaginară. Ea
nu mai copiază lumea, ci o conturează. În contrast cu puritatea materiei lumii , poezia se remarcă printr –
o puritate absolută .
Cunoașterea intuitivă este esentială în poezia lui Barbu. Deși el este un poet matematician, nu –
și propune să ajungă la adevăr pe baza unei analize riguroase, ci prin intuiție poetică, prin iluminare

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

36 lăuntrică. Poetul vrea să ajungă în lumea ideilor pure prin formele rezonante ale sensibilit ății. Interesul
său pentru abstracțiune e dublat de preocuparea pentru un motiv rareori avut în vedere de poeții noștri,
cel al increatului.
Perceperea poeziei moderne î n conceptia lui Barbu este în mod deliberat ambiguă, obscură.
Pentru a o înțelege, cit itorul trebuie să se inițieze într -un anume mister al limbajului poetic fapt
semnalat și de Hugo Friedrich :

Această ,,zonă de mister” a sensurilor tensionate și ambigue este solicitantă pentru cititor . Prin
caracterul abstract și sugestiv al textului, prin participarea interpretativă obligatorie a cititorului la
aproximarea unor semnificații a rhetipale la care și el ia parte, poezia lui Ion Barbu capătă caracter
inițiatic și e zoteric, adică orfism. Poezia barbiană ascunde și revelează prin sugestie înțelesuri
ezoterice înțelese numai de cei inițiaț i.
Analiza unei arte poetice precum Din ceas dedus … poate arunca o lumină semnificativă
asupra volumului de maturitate al poetulu i (Joc secund, 1930), care – după cum afirmă și Andrei Bodiu
în monografia sa – are rolul și rostul de a sintetiza o experiență poetică.. .dominată de aspirația
absolutului și materializată prin ideea de a crea ,,lumi posibile”.16
Arta poetica Din ceas dedus… nu exprimă altceva decât conștientizarea unei convenții literare.
Pentru Ion Barbu devine o realitate artistică convențională, iar poeziile -program au rolul de a întări
luciditatea convenționalității actului liric.
Conform statutului de ars poeti ca, tema poeziei este , în mod evident, creația. Este semnificativ
faptul că în ambele strofe ale poemului nu figurează niciun predicat, poemul fiind domin at de g erunzii
și participii pentru a se contura continuit atea temporală . ,,Așa cum sugerează și titlu l conferit poemului
ulterior, prin reluarea incipitului – din ceas dedus, universul se află sub semnul staticului. Numai

16 Andrei Bodiu , Ion Barbu monografie , Ed. Aula ,Brașov, 2005, p. 21. ,,Celui dornic de inițiere nu i se va putea da de la început
alt sfat decât să încerce a -și obișnui ochii cu obscuritatea
care învăluie lirica modernă…poemul se vrea o alcătuire
suficientă sieși, cu multiple iradieri de semnificație
prezentându -se ca o rețea de tensiuni ale forțelor absolute
ce acționează sugesti v.”

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

37 creatorul are abilitatea și autoritatea de a produce o transformare17”: ,,Poetul ridică însumarea / De
harfe resfirate”.
Opinia lui Bar bu despre lume este influențată de o anumit ă viziune asupra poeziei, universul
imaginar construindu -se pe baza metaforei oglinzii în care se reflectă ,,adâncul acestei calme creste”.

În concluzie, așa cum rezultă și din poezia – program Din ceas dedus… , universul reflectat nu
mai conține nimic din impuritatea lumii reale. Dincolo de a fi un poem cu simboluri ascunse, ,,Din
ceas dedus …” încearcă să propună o nouă poetică în care actul de creație se confundă cu un efort
reflexiv, imaterial, de a plăsmu i o lume posibilă.18
Așadar, viziunea despre lume a lui Barbu se construiește în poezia Din ceas dedus… pe idealul
atingerii absolutului prin crearea unei lumi posibile imateriale, ce nu mai păstrează nicio legătură cu
realitatea.
În peisajul literaturii interbelice, Ion Barbu este cu siguranță poetul care ridică cele mai mari
probleme de interpretare. Acest lucru este generat de interesul pe care poetul îl acordă în creațiile sale
ideilor, abstracțiunilor, principiilor logice ale lumii, pe care însă vrea să le comunice nu în forme
abstracte, ci în forme sensibile. Însă, deoarece abstracțiunea matematică este univocă , provocarea pare
imposibilă. Prin urmare, poezia lui Ion Barbu e un pariu cu imposibilul, o sfidare a principiilor
matematicii și o continu ă provocare în câmpul ideilor poetice.

17 Cosmin Borza, Claudiu Turcuș, Cum se scrie un eseu , Ed.Paralela 45, Pitești, 2009, p.215.
18 Ibidem 17.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

38 2.3 PLURALITATE
DE VIZIUNE ÎN ARTELE POETICE MODERNE

În fiecare text liric care poartă amprentele subiectivității autorului ș i în care reg ăsim parfumul
ființei acestuia, în artele poetice regăsim viziunea artistic ă. Prin urmare, putem contura un tablou
colorat , ce întruchipează viziunile extrem de diversificate ale liricii interbelice, printr -o prezentare
simpl ă, comparativă a operelor reprezentative pentru ce i trei clasici ai modernismului.
De-a lungul timpului , în fiecare epoc ă, creatorul a fost influen țat de un spiri t al vremii, de un
curent inspira țional care venea din oameni, din societate , din viața cotidiană . Se con cretiza astfel, o
punte de leg ătură între viață și artă . Mai bine spus a luat naș tere o leg ătură profund ă între grup și ființă,
colectiv ș i singular , între tradiție și experiența personală a creatorului . Nu există cititor virgin și nici
creator neinfluenț at de arta con temporană lui. Istoriile literare menționeaz ă legăturile pe care un
anume scriitor le -a avut cu ceilalți artiști pe vremea lui, frecventa rea sau cunoașterea profundă a mai
multor arte ca și felul în care toate acest ea au influențat creația sa literară.

Arta este cea mai frumoasă formă de exprimare a sufletului. Dac ă te-ai prins î n mrejele sale ,
nu îți dorești să mai fi elibera t. De cele mai multe ori, gustarea unei forme de art ă îți deschide apetitul
și pentru celelate. Este cunoscut că Asachi era pictor si arhitect, Hașdeu era desenator, Eminescu de
asemenea desena , iar Bacovia a fost o perioadă profesor de desen. Actele de c reație, oricât de spontane ar părea, sunt evident o revelatie a relatie dintre
trecut si prezent.Putem spune ca acesteia i se adauga si influenta viitorului , care ia nastere sub
forma sperantei , idealului, visului, si care da nastere dorintei de a trai si de a crea. Asadar
inspiratia creatorului ramane incatusata in venele sale , in propria -i exista,in lumea in care se
formeaza, in universul pe care el il defineste traind, in fricile sale ,in iubirile sale , in esecurile
sale , in fericirile sale ,in em otiile ce -l fac om ,in el. De ce? Caci singuratatea ii defineste traiul
iar ambianta din jurul lui i -l construieste. Astfel , creatia se naste din raportul dintre el si lume.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

39 Ideea de confluenț ă a artelor este exprimată și de Bacovia; poetul mărturisea că a fost obsedat
de un subiect de culoare, considerând că fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Lumea este
complex ă. Arta relevă lumea. De aceea putem cunoa ște complexitatea universului doar prin
complexitate a actului artistic, prin conviețuirea cu toate tipurile de artă .
Arta de a scrie are ca ș i protagonist cuvâ ntul. Arghezi se declar ă adept al “plasticității
cuvântului “. Inovația stilistică argheziană consta î n revalorificarea cuvinte lor, conf erindu -le acestora
noi sensuri , noi semnificații în sens estetic . Ea poart ă numele de Estetica urâtului Poetul considera c ă
este ne voie de o plasticitate distinctă pentru a exprima o idee. Versurile sale : “Din bube, mucegaiuri
și noroi / Iscat -am frumuseți ș i prețuri noi “ sunt surprinzătoare p rin simboluri ș i semnificații , Arghezi
aducând în literatura română o nouă manieră literară de a exprima frumosul.
Bacovia și Arghezi se afirmă ca reprezentanți de seamă ai poeziei seco lului al -XX-lea.
Conceptul de ”artă poetică ” poate fi definit ca ansamblul de trăsături care compun viziunea
despre lume , despre m enirea artistului în Univers și despre misiunea artei sale , într -un limbaj literar
care particularizează fiecare autor in parte. . Registrul s tilistic se individualizează prin sintagme poetice
ce conțin metafore; prin imagini vizuale, auditive, dinamice, olfactive; printr -un limbaj poetic
expresiv, plastic.
Criticul literar Marin Mincu ar ată că :

Se face astfel, diferenț ierea între viziunea modernă și cea tradițională, în funcție de termenul (
poezia sau poetul ) care deține rolul determinant în artele poetice reprezentative fiecărui artist.
Modernitatea pune accentul pe relația poetului cu lumea și cu opera sa în timp ce tradi ționalismul se
concentrează asupra a ceea ce este poezia. ,,Ideea tradițională de ars poetica a fost radi cal modernizată. De la Horațiu încoace,
,,ars” însemna mai ales meșteșug, îndemânare, strategie de îmbinare a cuvintelor așa cum
și la Arghezi sintagma ,,cuvinte potrivite”, cuprinde o astfel de concepție.
Lucian Blaga modifică esențial însuși conceptul de act poetic, care nu mai e înțeles
ca ars (meșteșug), ci ca modalitate fundamentală de situare a eului în univers, ca modalitate
de a fi în și prin poezie. Artele poetice clasice cuprind de obicei învățături poetice în care
poezia e privită din exterior, cu ignorarea, de cele mai multe ori, a eului artistului.”

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

40 Literatura secolului XX s -a dezvoltat într -un cli mat cultural și politic complex, fapt ce a dus
la o efervescență artistică marcată de creații expresioniste, simboliste, tradiționaliste și moderne.
Creațiile din această perioadă sunt caracterizate parcă de o nevoie de desfacere definitivă de
eminesciani sm, poezia gravitând în jurul unor modele mari: poemele simbolice prin George Bacovia,
materialismul abstractului și înnobilarea expresiei sincere prin Tudor Arghezi, poezia expresionistă
prin Lucian Blaga, sau versuri ermetice prin Ion Barbu. Poezia de ti p tradițional a fost strălucit
reprezentată de Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Al. Philippide iar neomodernismul românesc e legat de
numele lui Nichita Stănescu.
Stilistic, poezia interbelică aduce lucruri noi în consonanță cu aspectele tematice și de viziune.
Se naște un nou limbaj poetic caracterizat prin vocabular insolit, alcătuit din termeni religioși,
filozofici, argotici, colocviali, abstracți, arhaici, neologici, cu variația registrelor stilistice în cadrul
aceleiași opere, printr -o sintaxă spec ială, prin ambiguitate semantică, prin înnoirea metaforei.
Discursivitatea limbajului poetic tradițional este pertu rbată prin dislocări la Arghezi si prin
construcțiii purificate în poezia ermetică.
Concentrarea expresiei poetice, sugestia, ambiguitatea, polisemantismul sunt caracteristici ale
poeziei interbelice, realizate distinct în cazul fiecărei ,,voci” lirice.
După Eminescu , îl putem numi pe Bacov ia, unul dintre cei mai originali poeți româ ni. Lirica
bacoviană a sedus critica literară î ncă de la început , în ciuda aparent ei monotonii.
Despre Bacovia – simbolist sau expresionist, sentimental sau rațional ș i rece , și despre o liric ă
a rupturii (între volumele Plumb și Stante burgheze ) sau una a continuității , s-a vorbit de -a lungul
timpului în critica rom ânească . S-a ajuns până la a se afirma că poetul joacă un rol, că -și construiește
o mască în spatele căreia se ascunde ironic și detașat de o lume degradată, infinit de lucid însă, iar
poezia lui este o continuă explorare.
Găsim în poezia lui Bacovia influențe din E. Poe și din simbolismul francez: Baudelaire,
Verlaine – prin atmosfera de nevr oză, gustul pentru sa tanic, ideea morții, cromatica ș i predilecția
pentru muzică. Impresi ile sunt sugerate prin corespond ențe muzicale, dar ș i prin cu loare, poetul fiind
influențat de pictori impresioniști, ca Renoir și Degas.
În legătură cu arta poetică bacoviană, Tudor Vianu a afirmat că ”sensibilitatea fuzionează cu
tema lirică”19 și astfel , actul liric devine un act existențial. Nimic altceva nu sunt poemele lui Bacovia
decât un strigăt de revoltă și de neputință, ale celui care se simte îngropat sub inexorabil.

19 Tudor Vianu, -Scriitori rom âni din sec. XX., Editura Minerva, Bucure ști, 1986, p.247

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

41 Limbajul poetic bacovian dă expresie halucinantă și crispată dezagregării con științei,
incoerenței febrile, nevrotice, demențializării prog resive a unui eu aflat într -o lume configurată ca
spațiu de teroare. Poezia devine instrument prin care se comunică
mesajul ultim, pâlpâirea unei lucidități în regresie. Neliniștea pe care poezia bacoviană o transmite se
află dincolo de cuvinte, iar discur sul poetic dă impresia de țipăt inuman. Așa cum intuia, la 1921, unul
dintre primii ei cititori, Nicolae Davidescu, poezia lui Bacovia „impresionează ca și strigătul
enigmatic al pisicilor în noapte pe acoperișuri."20
Foarte grea a fost pentru Bacovia epoca în care a creat, el fiind conștient de valoarea operei
sale afirmând că a greșit născându -se în acel secol.
Bacovia încearcă să -și găsească locul într -o epocă în care imaginarul poetic își crea noi
structuri. Poetul a valorificat noile structuri în form ele consacrate ale poeziei și s -a orientat în direcția
pe care modernismul literar românesc avea s -o urmeze mai târziu. Versul tradițional nu -l mai
mulțumește pentru că nu mai răspunde adecvat imaginarului său. În Bucăți de noapte găsim
enigmatica formular e ”poate s -a scris…” care dovedește că artistul trăiește sentimentul că s -a născut
când totul deja a fost spus ” într-o vârstă târzie a culturii ”21 și că e martorul unei ”semiplagieri
universale” după propria -i mărturisire din ”Zborul cărților”.
Astfel, poetul se străduiește să înregistreze continuu senzații, imagini, gânduri, elemente care –
l ajută a se menține ” măcar poet” . Raportată la această idee, opera bacoviană trebuie văzută ca pe o
mărturie a scriitorului care trăiește atâta vreme cât poate să sc rie.
Opera sa depășeste prin profunzime și modernitate categoriile tematico -stilistice ale
simbolismului, ea fiind produsul unei conștiințe traumatizate, bântuită de mari obsesii existențiale,
anticipând totodată literatura absurdului.
De la Mihai Eminesc u poezia lirică românească nu a cunoscut o altă realizare mai de seamă,
marcată de o originalitate mai puternică și cu repercusiuni mai întinse asupra întregului scris literar al
vremii, decât acele legate de opera lui Tudor Arghezi. Asocierea celor două n ume este curentă,
deoarece corespunde sentimentului general al publicului care, comparând între ele operele poeților și
răsunetul stârnit de ele, a trebuit să constate înalta treaptă căreia ambele îi aparțin. Ambele opere au
apărut într -un moment în care arta literară a poeților lăsase în urma lor un drum pe care ei l -au părăsit
pentru a înce pe unul nou. Eminescu venea după poeții pașoptiști, după Eliade, după

20 Nicolae Davidescu , Aspecte și direcții literare , Editura Minerva, București, 1975, p.126
21 Mircea Scarlat , George Bacovia – nuanțări , Editura Cartea Romanească, Bucure ști, 1987, p.28

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

42 Alecsandri, după Bolintineanu. Arghezi aparține prin începuturile sale epocii postem inesciene.
Se pot stabili și în poezia lui Arghezi unele infiltrații provenite din opera marelui predecesor, dar
puține și rare, încât ele nu trag greu în cumpăna în care autorul „Cuvintelor potrivite ” a aruncat
greutatea originalității sale și a făcut ca acul balanței să se oprească în fața altui semn. Dintr -un anumit
punct de vedere se poate deci spune că rolul istoric al lui Arghezi a fost să depășească eminescianismul
prezent încă în operele atâtora dintre poeții generației lui. Limba lui Arghezi este alta decât aceea a
lui Eminescu, și tematica și modul de a gândi poetic, și mijloacele de artă sunt altele. Renovarea liricii
românești este consecința cea mai importantă produsă de afirmarea lui Arghezi.
Impresia generală lăsată de lirica lui Arghezi este aceea a unei mari tensiuni interne, a unui dramatism
esențial, niciodată exprimate în tot trecutul poeziei noastre, în formule și cu accentele aceleiași
intensități.
Tudor Arghezi e legat și de forma poeziei tradiționale pentru că și el cultivă încă imag inea în
vers, evocă plasticitatea imaginii dar modernit atea concepției argheziene se relevă în intelectualizarea
poeziei ceea ce duce la despărțirea definitivă de poezia sentimentală și de vizionarismul acesteia
pentru a permite constituirea eului liric i mpersonal.
Universul poetic arghezian se concretizează într -o mare varietate de teme, printre care se
detașează poezia programatică, creația de meditație filosofică, poezia socială, creația erotică și poezia
miniaturalului. Un număr impresionant de articol e și creații poetice au o valoare programatică,
expunând problemele artei și ale artistului.
Arghezi este un răzvrătit care -și trage poezia din „seara răzvrătită”, știind că nimic nu se poate
clădi fără un fundament solid și că poetul trebuie să -și toceas că „unghia îngerească” și abia apoi să -și
caute modul personal de a sublima lumea.
Arghezi nu abdică brusc de la tradiție deoarece acest lucru este imposibil, el fiind un poet al
colectivității, un poet care trebuie să -și tocească acea “unghie îngerească ”, arta, poezia, fiind
elementele vitale.
Spiritul ludic l -a îndemnat să caute sensul poeziei în seria interminabilă a lucrurilor lipsite de
poezie, căci ”în afară de literatură totul e poezie”, după mărturisirea poetului. Arghezi contestă
reducerea poeziei la un simplu fapt literar preferând să vadă poezia dezvoltându -se în cercul vieții
cotidiene.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

43 Sunt foarte multe articolele în care Arghezi îndeamnă la laboriozitate în munca poetică, el este
imaginea exemplară a ”meșteșugarului cuvintelor”. Esența poeticii argheziene adună har și meșteșug
, ”slova de foc” a inspirației și slova făurită a cuvântului, a exercițiului îndelungat, al trudei. Întreaga
poetică argheziană e dominată de această dualitate a poeticului: cuvântul este secretul suprem al
creației, el îi recunoaște valoarea, îl prețuiește considerând că valoarea cuvântului rezultă din contactul
său permanent cu viața. Credința fermă a poetului este cultul cuvântului. Intenția mărturisită a lui
Arghezi a fost de a reînoi cuvintele, de a le ”potrivi”, de a împrumuta cuvintelor însușiri materiale,
de a folosi acele cuvinte ce corespund condițiilor sale interioare și năzuințelor lui artistice, cuvinte
care să sugereze un anumit mod de existență chiar dacă sunt ”nepoetice” în raport cu estetica poeziei
clasice. Chiar titlul primului volum de versuri, Cuvinte potrivite, indică în autorul lor un meșter care
se folosește de materia primă cu îndemânare și răbdare.
Singura Ars poetica pe care o recunoaște deschis Arghezi este, după propria -i mărturis ire,
aceea care învață ”meșteșugul imaginilor complexe”. Poetul este înainte de toate un meșter,
meșteșugul fiindu -i sugerat de acela al olăritului.
Există o declarație care se repetă de -a lungul carierei poetului și care dovedește că poezia
pentru el e ste un dar și în același timp o condamnare : ”Scriu de treizeci de ani dar debutez în fiecare
zi: ca prima dată când am acoperit un ochi de hârtie cu slove”22. Cu alte cuvinte conștiința poetului
se vede pe sine scriind și rescriind, într -un continuu început al creației poetice.
Dacă pentru Arghezi poezia e, înainte de toate, meșteșug, pentru Blaga poezia înseamnă trăire
emoțională. Mesteșugului instinctual al lui Arghezi, centrat pe afirmarea realității i se opune inspirația
premeditată a lui Blaga, care înd epărtează orizontul, pune lucrurile în perspectivă pentru a -și asigura
spațiu de ondulată căutare perpetuă. Dacă poetica lui Arghezi e “naivă”, preocupată mai întâi cu
reprezentarea lumii, poetica lui Blaga e “sentimentală”, preocupată de raporturile sale cu lumea, pe
care o dizolvă în aventuri interioare. Scriitura sa e curgerea lirică a unui sine care se resoarbe, care -și
adună apele, urcând spre izvoare. Blaga nu ne apropie obiectele, nu ne pune, precum Arghezi, în
vecinătatea lor imediată. El mărește d istanța dintre noi și lucruri nu depărtându -ne de ele, ci
coborându -ne în ele.

22 Dumitru Micu – Opera lui Tudor Arghezi , Editura pentru Literatură, Cluj, 1965, p.127

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

44 Poetul de factură intelectuală , Blaga , aliază în puternica sa personalitate o excepțională
capacitate de invenție metaforică ce -i este proprie, nu cu un mai puțin remarcabil har al construcției
poeziei. Întreaga operă literară a lui Lucian Blaga stă sub zodia filosofiei, cu idei organizate sistematic,
numeroase simboluri compunând o viguroasã metafizică lirică.
Apariția lui Blaga în climatul literar interbelic i -a contrariat p e contemporani, care nu știau
unde să -l plaseze: printre tradiționaliști sau printre moderniști. Criticul literar Eugen Simion remarca
capacitatea lui Blaga de a fi în același timp modern și de a păstra legătura cu fondul arhaic, mitic,
ancestral.
Poetul î nsuși s -a încadrat alături de Brâncuși într -un tradiționalism metafizic : ”Lucian Blaga
e mut ca o lebădă./ În patria sa/ zăpada făpturii ține loc de cuvânt/ Sufletul lui e în căutare/ în mută,
seculară căutare/ de totdeauna,/ și până la cele din urmă hota re.” Pendulând între muțenie și cântec
al cuvântului, poetul preia teoria, conform căreia rolul poetului este de a da cuvântului forma originară,
dinainte de lucruri, acel cuvânt nedegradat de plurisemnificațiile lumii terestre : ”Traduc întotdeauna.
Traduc/în limba românească/un cântec pe care inima mea/mi -l spune, îngânat suav în limba ei. ”
Creatorul nu face altceva decât să tălmăcească în cuvinte obișnuite cuvântul din inima sa.
Pentru Blaga cuvântul este și osândă și eliberare. Omul a osândit lucr urile și pe sine, tocmai
prin faptul că le -a numit și s -a numit: ”homo sum et nihil humani a me alieno puto”. Un critic francez,
Parrain, spunea undeva că „vorbirea suspendă trăirea”. Pentru Blaga, scrisul suspendă și vorbirea și
trăirea. Cuvântul devine mântuire, eliberare, prin el poetul caută să se modeleze pe sine însuși și să
modeleze lumea, eliminându -se și eliminând -o dintr -un concret senzorial.
Reține atenția o mărturisire a lui Blaga semnificativă pentru modul în care poetul concepe și
prezintă ”facerea” poeziei: ”M-au deșteptat niște stihuri ce voiau să se închege în mine. Întâiul stih
se alcătuise în mine de cu seară(…) Stihul s – a oprit în fața cugetului meu. Mi-am zis mie însumi: nu
te mira, că -l deochi ! Și m-am dezmirat, ca să nu -l alun g. Simt nelămurit că poezia este în mine și că
nu trebuie să o scot din latența ei. Va trebui să -mi reamintesc doar stihul ce a prins ființă aseară ,
pentru ca poezia să se închege de la sine.”23. Să înțelegem că la Blaga poezia se naște fără intervenția
conștiinței, printr -o uitare a sinelui.
Este necesară prezentarea principalelor experiențe poetice care au contribuit la formarea
concepției lui Blaga despre poezie. Poetul a fost fascinat de poezia orientală și și -a hrănit foamea
lirică cu poezia romanticilor germani. Poetul nu s -a format în lumina misterului de tip simbolist deși

23 Ion Pop- Lucian Blaga – universul liric, Editura Cartea Românească, Bucure ști, 1981, p.74

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

45 în centrul creației sale găsim cultivarea tainei ca taină . ”Eu am crescut hrănit de tai na luminii” ,
mărturisește poetul pentru care tot ce -l înconjoară poartă amprenta tainei : ”rune, pretutindeni rune…” .
Poetul întâlnește tainele în calea sa, ”în flori, în ochi, pe buz , ori morminte” lăsându -se cuprins de
fiorul liric. Spre deosebire de tragismul lui Arghezi și emotivitatea lui Blaga, Barbu are o poezie de
notație atentă și lucidă, pentru că realizează că acesta devine în final un act gratuit. Barbu își trăiește
reveria în lumea pură a ideii, fără emoții și fără dorința dobândirii paradi sului.
”Castelul tău de gheață l -am cunoscut, Gândire” este un vers care pare a -l caracteriza pe
poetul Jocului secund : un cerebral calm și senin care scrie versuri somptuoase și reci, adevărate
„decoruri de cristal ale unui miniatural aisberg”.24 Ion Barbu îi nega lui Bacovia valoarea tocmai din
cauza lirismului mărturisitor, a lipsei de atitudine contemplativă și pentru transcrierea directă a
sentimentelor. În concepția barbiană, domeniul poeziei este inteligența, nu sentimentul.
Ion Barbu este considerat un poet ermetic, foarte dificil de înțeles, unul dintre cei mai greu de
descifrat poeți ai literaturii române, motiv pentru care a fost condus în vecinătatea lui Mallarmé și
Valéry și a conceptului de poezie pură . Ion Barbu e unul dintre acele mari spirite, pentru care atât
știința, cât și literatura au însemnat întotdeauna deschideri spre absolut, căi de asumare a unei realități
de dincolo de ele.
Ion Barbu se dovedește a fi, în același timp, un tehnician și un magician al cuvântului; între
aceste două extreme postulează el situarea oricărui poet. Pe de o parte, avea conștiința stăpânirii artei
poetice și conștiința necesității travaliului poetic, iar multiplele variante rămase pentru o aceeași
poezie demonstrează efortul și dorința sa de a ajun ge la perfecțiune, inclusiv tehnică. Pe de altă parte,
definea poezia ca "o atitudine de vis și extaz" care "trece pe deasupra oricărui accident", al cărei stil
trebuie să fie "intemporal și ceresc", iar țelul poetic și -l preciza ca încercarea de a da, în versurile sale,
"echivalentul unor stări absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei,
extaza" . Din acest punct de vedere, Barbu se situează în descendența unor artiști ca Edgar Allan Poe,
Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, asemenea altor spirite apartinând modernității.
Ion Barbu propune și profesează o lirică ce exclude manifestările eului empiric; procesul
creator trebuie să fie declanșat de o experiență personală autentică, atât de profundă încât să conducă
la redescoperi rea fondului spiritual ultim, cel care duce spre comunicarea cu esențele lumii. Nouă
prin concepție și formă, creația artistică a scriitorului Ion Barbu stă „sub zodia altei poezii”.25 În

24 Perpessicius -Mențiuni critice , Editura Gramar, Bucure ști, 2004, p.151
25 George Calinescu – Sub zodia altei poezii, în ziarul „Vremea”, III, nr.118 -119,1930

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

46 concepția barbiană poezia este un „joc”, dar nu unul izvorât din realitate, ci din reflexul acesteia „în
oglindă”, adică în spirit: e un „joc secund”, superior, al Ideilor, al Esențelor, al Cunoașterii pure.
Dincolo de jocul prim al aparențelor, poetul caută jocul secund al înțelesului lo r.
Mărturisirea poetului însuși , dovedește faptul că Ion Barbu pledează pentru reîntoarcerea
poeziei la funcția sa originară pe care o avea în antichitate oda pindarică: de a contura o viziune asupra
unității universului, răspunzând la întrebările esenți ale, universale ale omenirii: „În poezia mea, ceea
ce ar putea trece drept modernism, nu este decât o înnodare cu cel mai îndepărtat trecut al
poeziei…”26
Trebuie amintit și faptul că fenomenul artistic barbian s -a născut în punctul de interferență al
poeziei cu matematica, deoarece poetul a fost dublat de un matematician și modul lui de a gândi în
spiritul abstract al matematicii și -a pus amprenta și asupra reprezentărilor poetice. Astfel, Barbu se
situează în descendența unor spirite ca Platon, Descartes , Leibniz, care preconizau faptul că domeniul
științelor exacte trebuie să fie complementar cu cel al științelor umane, să devină "Mathesis
universalis", pentru a se putea pătrunde cât mai mult în adevărul cunoașterii. Iar matematica și poezia
se află dej a, fiecare în parte, atât la rădăcinile cunoașterii, cât și în perspectiva finală a unei înțelegeri
transfiguratoare, care percepe lumea în ansamblul ei.
Comun celor două domenii este și un orizont al misterului, situat de altfel la limitele oricărui
domen iu al spiritului, realitate pe care Blaga a articulat -o atât de convingător.
Din atitudinea oscilantă comună a celor trei, fiecare se detașează prin modul de a scrie în raport
cu realitatea, lumea, universul întreg, înnoind temele și realizând astfel detaș area de lirica
eminesciană. Arghezi scrie raportat la contemporaneitate, oscilând permanent, sfâșiat între două lumi,
căutând prin Psalmi cu îndârjire drumul spre Dumnezeu, dar în același timp îndoindu -se că îl va găsi.
În ceea ce -l privește pe Blaga, legă tura cu Dumnezeu este marcată de aceeași suferință pricinuită de
sentimentul singurătății; dar Blaga descoperă binefăcătoarea coborâre în esențe. Fiind ispitit de
„cugetarea sacră”, descoperă cu uimire că ea își trage seva din emoția autentică. Filosofic, simpla
căutare a lui Dumnezeu presupune îndoială și revoltă camuflată; în acest sens trebuie înțeleasă obsesia
sa, foarte bine formulată în „Pax m agna”.

26 Ion Barbu -Pagini de proză , Editura pentru Literatură, Bucure ști, 1968, p.156

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

47 Barbu traduce în termeni matematici atitudinea lui Blaga. Dincolo de „marea trecere” a lumii
profane se află condiția de „increat”, sămânță a vieții, închisă în „oul dogmatic”. Cum poetul știe că
rostul ființei este de a sta sub semnul întâmplă rii, alege să trăiască doar sensul începuturilor, „sfânt”
fiind „doar nunta, începutul”.
Înnoirea fundamentală a poeziei interbelice se manifestă în planul expresiei artistice, iar rolul
cel mai important îi revine lui Arghezi. El încearcă să spulbere cano anele comunicării. Blaga pleacă
de la ideea că un text poetic constituie o „metaforă totală”; de aceea poeziile sale adoptă formula unui
discurs liric solemn, marcat de o metaforă „revelatorie”. Poeziile lui Barbu încântă prin euforii rafinate
și conferă c ititorului sentimentul că participă la un mister de nepovestit. Prin ermetizarea sensurilor
în metafore electrizante, dar mai cu seamă prin caracterul ezoteric, poezia lui se înscrie în manierismul
livresc al veacurilor noastre.
Arghezi, Blaga, Barbu pot fi considerați pe drept întemeietorii poeziei sintezelor spirituale.
Arghezi renovează cuvântul poeziei românești, în special prin estetica urâtului, aducând înnoiri
fundamentale în plan tematic, Blaga coboară în esențe, traducând emoția metaforic, iar Bar bu poate
fi considerat un alchimist al simbolurilor și al cuvintelor, așezându -le într -un labirint ispititior.
Arta poetică este bine definită în creațiile poeților secolului XX, fiind surprinsă sub diferite
aspecte ce dovedesc că este o formă de cunoașter e, o luptă cu limbajul și o condensare a trăirii în
cuvinte.
Tensiunea dintre căutările fiecărei ,,voci” lirice originale și raportarea la orientările literare ale
vremii are ca efect multitudinea formulelor literare, diversitatea tematică și stilistică.
Oscilația într viziunea poeziei din secolul al XIX -lea și noua estetică (a urâtului), între versul
liber și prozodia clasică, tradiționalismul tematic în formule moderne, variația registrelor stilistice în
aceeași operă (r eligios, popular, argotic etc.) si îmbogățirea limbajului poetic cu noi domenii lexicale
(filozofic, teologic, argotic etc.) sunt trăsături ale liricii interbelice care există împreună fie în epocă,
fie în opera aceluiași poet.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

48 CAPITOLUL 3. NOTIUNI DE CURRICULUM NAȚIONAL.
PROGRAMA ȘCOLARĂ

3.1 Studierea artelor poetice moderne în învățământul liceal

Pentru ciclul superior al liceului curriculum se caracterizează prin adoptarea unui model
didactic coerent, în cadr ul căruia accentul se deplasează de pe simpla achiziționare de cunoștințe, pe
formarea de competențe și atitudini cu valențe ulterioare de actualizare și extindere; pe structurarea
conținuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic si adoptarea unei perspective
comun icative, potrivit căreia accentul este pus pe aspectele concrete ale utilizării limbii.
Conform programei școlare în vigoare principalele obiective ale studierii limbii sunt utilizarea
corectă și adecvată a limbii române în receptarea și produ cerea mesajelor în diferite situații de
comunicare, argumentarea orală și scrisă a unor opinii. Bazată pe dezvoltarea competenței de
comunicare, ea nu exclude formarea de cunoștințe metalingvistice. Domeniul de studiu al limbii și
literaturii române a cuno scut modificări importante în ultimii ani. Astăzi abordarea se axează pe
perechea : limba și literatura română cele două componente nemaifiind abordate separat, ci împreună.
Citirea unor texte variate permite nu numai discutarea problematicii lo r sau interpretarea
acestora, cât și reflecția asupra discursului însuși, asupra intenției pe care o generează și asupra
modului său de funcționare.

Curriculumul are o structură complexă și cuprinde următoarele componente de bază :
 competențe generale ale studiului limbii și literaturii române,
 competențe specifice,
 conținuturi recomandate,
 sugestii metodologice,
 sugestii de evaluare.

Competențele generale ale studiului limbii și literaturii române în liceu constituie componenta
esențială a programei și vizează finalitățile educaționale ale disciplinei. Acestea se referă la

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

49 modificările de conduită ale profesorului și ale elevului, în contextul noului model didactic ,,centrat
pe elev”, care permit atingerea performanțelor la sfârșitul ciclului liceal de învățământ.
Competențele specifice au o formulare clară suger ând cu exactitate competențele care urmea ză
a fi formate cu ajutorul unor cunoștințe și valori ale limbii și literaturii române. Derivând din
compet ențele generale, acestea reprezintă concretizări, prin sit uații de învățare specifice nivelului de
instruire avut în vedere. Ele acoperă cele trei sfere de dezvoltare a personalității : intelectuală (obiective
cognitive), psiho -motrică (obiective tehnologic e, capacități), motivațional – afectivă (atitudini) și au
cu precă dere caracter formativ ilustrând : ce e recomandat să știe elevul, ce trebuie acesta să știe să
facă, ce aptitudini trebuie să -și dezvolte pe parcursul fiecărei clase.
Programele pentru clase le a XI -a și a XII -a sunt unitare î n ceea ce privește conț inuturile
competențelor generale, al e sistemului de v alori și atitudini urmărite, ale principi ilor de structurare a
conținuturilor pe durata celor doi ani de studiu .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

50 În ciclul superior al liceului se urmărește :
 familiarizarea cu noile norme lingvistice recomandate în ediția a II -a a DOOM.
 focalizarea pe formarea deprinderilor și competențelor de documentare ale elevilor
 formarea competențelor de lectură ale cititorului a vizat, capabil să sintetizeze trăsăturile
definitorii ale unei epoci cult urale/ ale unui curent literar ș i capabil să contextualizeze, să
încadreze î ntr-un curent cultural larg textele studiate, să identifice apro pierile dintre un text
literar ș i curentele / doctrinele la care poate fi raportat sau particularitățile care -l
individualizează în raport cu acestea.

În ceea ce privește comprehensiunea și interpretarea textelor, programa propune următoarele
competențe specifice:
 utilizarea strategiilor de lectur ă în vederea înțelegerii adecvate a textelor studiate
 compararea viziunii despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte
literare, nonliterare sau în alte arte
 interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori și a propr iei experiențe de lectură.

De asemenea prin conținuturile propuse și prin modul de abordare se urmărește :
– dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc
– identificarea unor conexiuni între literatura română și cea universală
– utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare și cercetare a unei teme (fișe de lucru,
materiale de documentare asupra unei epoci sau a unui curent literar, folosirea unor
surse diverse de documentare, inclusiv internetul).
– compararea și evaluarea unor argu mente diferite în vederea formulării unor judecăți
proprii.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

51 În ciclul superior al liceului se păstrează două dintre competențele generale întâlnite și în ciclul
inferior, una se modifică și se adaugă o a patra competență. Astfel pentru ciclul superior al liceului
competențele generale sunt :
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații d e comunicare;
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare;
4. Argumentarea orală sau scrisă a unor opinii în diverse situații de comunicare
Se modifică de asemenea setul de valori și atitudini.Vom regăsi astfel:
 Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în do meniul
literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și a încrederii în propriile abilități de
comunicare
 Abordarea flexibilă și tolerantă a opi niilor și a argumentelor celorlalți
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii în propriile abilități de
comunicare
 Abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba maternă și recunoașterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

52 La nivelul clasei a XI -a în cadrul primei competențe generale privind utilizarea corectă și
adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare, programa școlară precizează următoarele
competențe specifice :
a. aplicarea cunoștințelor de limbă în receptarea mesajelor orale și scrise ;
b. utilizarea achizi țiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative;
c. folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și dialog;
d. utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
Cea de-a doua competență generală se referă la comprehensiunea și interpretarea textelor și
are următoarele competențe specifice :
a. utilizarea strategiilor de lectură în vederea înțelegerii adecvate a textelor studiate
b. compararea viziunii despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate
în texte literare, nonliterare sau în alte arte
c. interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe
de lectură.
A treia competență generală este situarea în context a operelor studiate prin raportare la epocă
sau la curente cultura le sau literare și presupune următoarele competențe specifice:
a. identificarea și explicarea relațiilor dintre opera literară studiată și contextul cultural
în care a apărut aceasta
b. dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până
la începutul secolului al XX -lea
c. identificarea unor conexiuni între literatura română și cea universală
d. utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare și cercetare a unei teme.
A patra competență se referă la argumentarea orală sa u scrisă a unor opinii în diverse situații
de comunicare și are următoarele competențe specifice:
a. utilizarea tehnicilor și strategiilor argumentative în situații de comunicare diverse
b. compararea și evaluarea unor argumente diferite în vederea formulă rii unor judecăți
proprii.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

53 La clasa a XII -a curriculumul se bazează pe modelul comunicativ -funcțional, presupunând
dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare și de
exprimare scrisă. Competențele generale sunt comune cu cele prevăzute la clasa a XI -a, însă vor exista
diferențe la nivelul competențelor specifice:
În ceea ce privește prima competență generală, utilizarea corectă și adecvată a limbii române
în diferite situații de comunicare, progra ma școlară precizează următoarele competențe specifice:
a. aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu
explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului;
b. utilizarea achizițiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative;
c. folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și dialog, în vederea
realizării unei comunicări eficiente și personalizate;
d. utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări
eficiente și perso nalizate.
Cea de -a doua competență generală se referă la comprehensiunea și interpretarea textelor și
are următoarele competențe specifice :
a. adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea
înțelegerii și inter pretării personalizate;
b. compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume,
despre condiția umană sau despre artă reflectate în textele studiate;
c. compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi
sau de istorici și critici literari;
A treia competență generală se referă la situarea în context a textelor studiate prin raportare la
epocă sau la curente cultural e/literare și presupune următoarele competențe specifice :
a. analiza relațiilor dintre o operă studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta;
b. integrarea cunoștințelor privind limba și literatura română într -o viziune coerentă
asupr a culturii românești;
c. analiza unor conexiuni dintre literatura română și cea universală;
d. selectarea unor tehnici adecvate de documentare și cercetare a unei teme.
A patra competență are în vedere argumentarea orală sau scrisă a unor opinii în diver se situații
de comunicare și are următoarele competențe specifice:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

54 a. utilizarea tehnicilor și strategiilor argumentative în situații de comunicare diverse scrise
sau orale;
b. compararea și evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăți
proprii;
Evaluarea se va face pornind de la conținuturi și competențe, de la aspectul formativ și
informativ al pregătirii elevilor. Ea presupune determinarea măsurii de realizare a obiectivelor
instrucționale de către elevi.
Taxonomia obiectivelor educaționale elaborată de B. S. Bloom își are originea tocmai în
problemele de examinare și evaluare. Eficiența evaluării și precizia acesteia, depind în mare măsură
de formularea competențelor și de desfășurarea demersurilor de instruire. Astfel, probele de evaluare
trebuie elaborate în strânsă legătură cu competențele generale, specifice și operaționale și, mai ales în
funcție de gradul de complexitate al competenței (asimilare de cunoștințe, aplicație, sinteză, evaluare),
precum și în funcție de rezul tatele așteptate ale instruirii : cunoștințe, deprinderi sau capacități
intelectuale, priceperi și deprinderi practice, comportament.
Așadar, aș a cum se observa din cele extrase mai sus, curriculum -ul permite soluții alternative
la selectarea textelor literare și a materiilor lingvistice pe care o vor realiza autorii de manuale și chiar
profesorii. Deschiderea spre învățământul formativ (nu informativ) are ca imperativ formarea unui stil
intelectual propriu de comunicare în educație, convergent libertății de in terpretare a textelor literare
și de realizare a actelor de vorbire orală și scrisă.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

55 3.2 Recomandările programei școlare raportate la textul liric

Noul curricul um își conturează propriile ratiuni teoretice ș i didactice , preferând termenul de
,,poezie” î n schimbul celui de ,,gen liric” și abordează fenomenul literar românesc din mai multe
perspective. Conform acestora , programa de limba și literatura română pentru ciclul liceal recomandă
următoarele abordări :
 tematică la clasa a IX – a,
 dublă perspectivă pentru studiul poeziei la clasele a X – a și a XI – a: structurală și
istorică (sub forma unor repere istorice);
 studiul aprofundat al literaturii la clasa a XII – a realizat prin studii de caz și prin
dezbateri. La clasa a XII -a se urmărește consolidarea cunoștințelor literare care
presupune valorificarea abordărilor anterioare, dar și intr oducerea a două perspective
noi: situarea operei literare în diverse contexte (în raport cu biografia și personalitatea
autorului, cu alte scrieri ale autor ului respectiv cu trăsăturile epocii în care a fost
produsă, cu ipostaze ale receptării) și dezbateri privitoare la fundamentele literaturii
române și la tendințele de autodefinire în cultura română.
Structurare a diferită în programe a formelor literare reușește să facă trecerea treptată și facilă
dinspre o abordare canonică, tradițional utilizată în școală, la o abordare mai nuanțată și mai adecvată
realității diverse a textelor literare.
Asemenea ființei umane și a totului ce -i reprezintă universul , și literatura evolueaz ă. Această
evoluție literară vrea estomparea granițelor de gen. Poezia actuală, care refuză programatic
încorsetările de orice natură, nu mai delimiteaz ă o poezie epică de o poezie lirică.
Libertatea tematică de care beneficiază programa clasei a IX-a, are ca ș i scop apropierea
elevilor de literatură și formarea acestora în lumea iubitorilor de că rți.
În ciclul superior al liceului, așa cum arătam înainte, perspectiva asupra fenomenului literar
este dublă: perspectiva structurală este comb inată cu perspectiva istorică .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

56
Perspectiva istorică presupune , în cazul dramaturgiei și pr ozei, indicarea anumitor specii
narative sau dramatice, dar și a anumitor momente ale dezvoltării unor forme literare în proză, în timp
ce în cazul poeziei în programă sunt precizate doar momente ale evoluției poeziei românești.

Pentru po ezie, sunt recomandate :

 poezia pașoptistă,
 poezia premodernă;
 Mihai Eminescu;
 prelungiri ale romantismului și ale clasicismului;
 simbolismul;
 modernismul;
 tradiționalismul;
 avangarda;
 neomodernismul ;
 postmodernismul;

Perspectiva structurală este enunțată astfel în programe: ,,Poezia. Structura textului
poetic” (comunicarea în textul poetic – eul liric, lirism obiectiv și lirism subiectiv, elemente de
compoziție în textul poetic, nivelele textului poetic ); ,,Limbajul poeziei” (caracteristicile
limbajului poetic – expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginarul poetic; figuri de stil;
elemente de prozodie);

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

57 Atât în cazul prozei și al poeziei se observă astfel că perspectiva isto rică este consecvent
urmărită . Există într -adevăr, o inconsecvență în ceea ce privește formularea principiului cronologic în
cele două cazuri :
→ proza este structurată pe specii și momen te
→ poezia este asimilat ă unor curente literare autohtone sau universale

În opinia mea, noua generație a programelor pe ntru ciclul liceal rezolvă aceste inconsecvențe,
pentru că abordările (structurală, istorică și culturală ) sunt urmărite pe baza acelorași criterii de
organizare a conținuturilor în clasele a X -a, a XI -a și a XII -a.

Cu ajutorul programei de limba si literatura romana se conturează profilul unui cititor complex,
care nu exclude nici lectura inocentă, nici lectura he rmeneutică sau pe cea culturală . Scopul este ca
elevii să devină cititori autonomi care să -și poată construi propria înțelegere și interpretare a textelor
citite și să practice lectura pe tot parcursul vieții, cu plăcere și satisfacții intelectua le. Din acest punct
de vedere , consider că programele școlare aduc în prim plan competențele de lectură, valorile și
atitudinile asociate lecturii.
Abordarea conceptului de artă poetică în ciclul superior al liceului, trebuie să aibă în v edere
câteva aspecte esențiale : programa școlară în vigoare, textul poetic propriu -zis și elevul căruia i se
adresează ora de literatură. Textul literar oferă prilejul formării și exersării competențelor de lectură
ale elevului, de asimilare și aprofundare a un or noțiuni de teo rie literară și constituie un punct de
plecare pentru elaborarea unor eseuri interpretative și argumentative.
Obiectul studiului pentru manualul de clasa a XII -a, îl constituie artele poetice moderne,
acestea având în vedere complexitatea universurilor poetice a autorilor propuși de programa școlară:
George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga și Ion Barbu.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

58 CAPITOLUL 4. RECEPTAREA OPERELOR LIRICE

4.1 TEXTUL LIRIC ÎNTRE ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE

Potrivit afirmației lui Tudor Vianu operele lirice sunt cele în care ,,poetul vorbind în numele
său, exprimă viziunile, sentimentele și aspirațiile sale cele mai intime”. Obiectul operei lirice este,
prin urmare, sentimentul intim. Acest aspect nu înseamnă că textul liric se adre sează cu precădere
unui cititor avizat, instruit, ci în egală măsură, unei categorii largi de cititori.
Poetul autentic nu își exprimă doar propriile trăiri ,,eul individual”, așa cum îl numea
Constantin Parfene, dar și stări sufletești general -umane.
În practica didactică, realizarea unor ore de literatură reușite este condiționată de utilizarea
unor noțiuni, concepte de teorie literară „repere esenț iale în analiza textelor lirice” , fapt semnalat și
de Alina Pamfil în lucrarea ,,Structuri didactice deschis e”.27
Este evident faptul, că dincolo de fluiditatea lirică și mirajul poetic, există o structură care
susține și motivează lirismul. Așa cum o melodie se construiește pe o partitură alcătuită cu multă
atenție și exactitate, textul poetic este susținut de a rticulații structurale de natură lingvistică. Diferența
este că partitura muzicală preexistă melodiei, iar structura poemului apare în urma unui proces de
analiză a textului liric. Cu acestă precizare , este limpede că poezia ramâne , ca ,,producere”, dinco lo
de orice analiză, în același timp, însă, poezia rămâne, ca ,,produs” deasupra oricăror interpretări. Ea
se oferă cititorului ca re poate avea mai multe reacții : să o citească pur și simplu, bucurându -se de
mirajul poetic, să o analizeze, adică să identifice structura care o susține, să o interpreteze dezvoltând
această analiză într -un text secund , prin care să pună în evidență un sens.
Exercițiul critic se realizează, așadar, în doi pași : analiza și interpretarea. În timp ce analiza
descompune unit atea textului liric reducându -l la o structură de adâncime, interpretarea este operația
complementară de sintetizare a elementelor structurale într -un text. Dacă analiza deconstruiește
unitatea poeziei reducând -o la articulații structurale minimale, interp retarea reconstruiește poezia,
într-un text secund. De construcția analitică tinde să ajungă la o structură de fond unică. Reconstrucția
interpretativă se materializează în texte -interpretări multiple. Așa se face că poemul, ca text inițial,
este pus față în față cu alte texte care -i configurează diferit sensurile multiple, toate având ca punct de
plecare o anumită structură dedusă prin analiză.

27 Alina Pamfil, Structuri didactice deschise , Editura Paralela 45, 2007, p.174

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

59 Lectura poeziei în ciclul superior al liceului are în vedere deopotrivă analiza textului liric și
interpretarea l ui. În procesul instructiv -educativ de ,,învățare a literaturii”, accentul cade pe analizarea
textului poetic pornind de la elementele structurale. Exercițiul de coborâre analitică în textul liric și
de configurare a structurii sale de adâncime se realizea ză pe textele importante ale autorilor denumiți
canonici în termenii programei : George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Nichita
Stănescu. Textele acestor poeți sunt potrivite pentru a aplica exerciții de analiză și interpretare, pe
parcursu l orelor de limba și literatura română. Pentru textul liric, structura poemului este înțeleasă
astfel: compoziția textului (titlu, incipit, elemente de recurență : motiv, laitmotiv, relații de opoziție,
simetrii); nivelurile limbii pe care figurile de limba j le pertinentizează poetic, adică le stabilește
coeficientul de ,,literaritate”; imaginarul textului sau lumea textului înțeleasă ca univers semantic
organizat în lumina unei teme. Alături de aceste probleme de articulație structurală, apar, în analiză,
procese de identificare a tipurilor de lirism – din punct de vedere structural (lirism subiectiv, obiectiv,
reflexive, al măștilor, al rolurilor, lirism cu elemente de narativitate); din punctual de vedere al
curentelor sau mișcărilor literare (lirism rom antic, simbolist, modernist, neomodernist). Structura și
tipologia lirică ,,se învață”. Interpretarea este pasul imediat următor care se face pe baza acestei
învățări. În felul acesta elevul devine factor activ în actul comunicării literare: mai întâi ,,coboară” în
text, activând analiza în urma căreia rezultă structur a textului, fixează, pe baza ei , tipologia textului;
apoi, ,,ridică” toate aceste elemente într -un text propriu -interpretarea propriu -zisă. Comportamentul
acesta ,,activ” în fața textului poetic se face pe parcursul orei de literatura română care se transformă,
în momentele ei de grație, într-o oră de receptare activă /productivă/creativă. Elevul se angajează
astfel, într -un fascinant proces de lectură, înțelegere, receptare critică și inter pretare propriu -zisă.
Aceasta este, poate, diferența specifică a orei de română față de celelalte; departe de a fi doar
,,o materie de învățat”, poezia rămâne un spațiu estetic de natură lingvistică ce permite exercitarea
libertății interpretative.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

60 4.2 DIDACTICA TEXTULUI LIRIC

Textul liric, indiferent de natura lui, trebuie privit ca un întreg, un ,,tot”, analizabil în
întregime prin articularea unor elemente semnificative, ceea ce numim structura stratificată a operei
poetice .28 Prin didactica textului liric, înțelegem în linii mari procesul de receptare și interpretare a
unui text artistic. Rolul profesorului în acest context est e de a capta interesul elevilor pentru analiza
textuală și de a -i facilita acestuia drumul spre înțelegerea literatu rii.
Vom vorbi în continuare despre didactica textului liric, pornind de la premisa că textul poetic
este adeseori în ciuda dimensiunilor reduse, cel mai puțin accesibil elevului. În procesul de receptare
și de interpretare a textului poetic trebuie avute în vedere câteva principii majore:
 Literatura – poezia este o artă a cuvântului, resemantizare a realității, este expresia
creativității individului.
 Poezia este expresia unui anumit model de gândire – contextul în care aceasta a fost
elaborată.
 Poezia este expresia unui sentiment, a unei emoții, a unei viziuni subiective a
individului asupra realității înconjurătoare.
 Structura complexă a unei opere în versuri.
Care sunt obiectivele stabilite în procesul de receptare și interpretare a textului liric?
Pentru a putea înțelege acest aspect trebuie căutat un răspuns sincer la întrebarea : De ce este
nevoie ca elevul să cunoască poezia, ba mai mult să o înțeleagă?
Răspunsuri banale de tipul: dezvoltă imaginația și vocabularul, sensibilitatea, cred că nu ma i
sunt acceptate ca soluții pertinente, în confruntarea directă a profesorului cu mintea ascuțită a elevului,
care nu mai trăiește într -o lume ale cărei semnificații trebuie revelate.
Elevul modern este un factor rațional, un realist care nu poate vedea î n literatură decât o
reflectare a realității și nu o epifanie a ei. Acest pact fiind deja realizat, această premisă fiind clar
consolidată în mintea maestrului, atunci cred că elevul nu va mai reacționa brutal, necizelat, când va
avea în față un text liric . Poezia este expresia unei realități interioare, mentale, ea nu este un produs
concret ci este un produs mental subiectiv.

28 Nicolae Eftenie , Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române , Editura Paralela 45, Pitești 2008, p.192

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

61 4.3 STRUCTURA OPEREI LITERARE
În lucrarea Das literarische Kunstwerk (Halle, 1931), Roman Ingarden analizează straturile
opere i literare. În viziunea acestuia există :
 Stratul sonor (care nu trebuie confundat cu pronunțarea cuvintelor)
 Stratul unităților semantice
 Stratul obiectelor reprezentate – lumea văzută în text
 Stratul lumii – viziunea despre lume
 Stratul unităților metafizice (sublimul, tragicul, teribilul, sacrul )
În teoria literaturii Wellek și Warren evidențiază următoarea structură stratificată a textului
literar :
 Stratul sonor (fizic)
 Stratul gramatical
 Stratul lexical -semantic
 Sistemul de imagini -procedee figurative, personaje, emoții, sentimente
 Raportul operă -mesaj (mesajul operei)
În critica literară românească, o viziune structuralistă asupra operei literare, regăsim la Ion
Rotaru și Sorin Alexandrescu, pentru care opera ar conține următoarele straturi :
 Stratul sonor
 Stratul gramatical (cuvintele din punct de vedere morfologic și sintactic)
 Stratul expresiei ( sunt analizate cuvintele din punct de vedere lexical și semantic, stabilind
sensurile lor proprii sau figurate, ponderea arhaismelor, neologisme lor,organizarea termenilor
în anumite câmpuri semantice)
 Stratul care cuprinde sistemul de imagini ale textului
 Stratul concepției autorului (raportul dintre operă și realitate)
Ca urmare, opera literară apare ,,ca un obiect de cunoaștere sui -generis, care are un statut
ontologic special ”.29
După aprecierea lui Rene Wellek și Austin Warren opera literară ,,nu este concretă (fizică), ca
o statuie, nici mentală (psihologică), nici ideală (ca un triunghi), ea este un sistem de norme, de
noțiuni ideale, care s unt intersubiective”.

29 Nicolae Eftenie , Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Editura Paralela 45, p.193

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

62 Procesul de receptare și interpretare a textului liric se va realiza în integralitatea operei,
urmărindu -se câteva obiective majore :
 Contactul direct al elevului cu textul
 Înțelegerea conținutului ideatic al textului
 Înțelegerea limb ajului literar
 Transformarea elevului într -un cititor avizat
Receptarea textului liric va urmări câteva momente clar delimitate:
 Lectura expresivă
 Conversația de orientare
 Receptarea propriu – zisă – adecvat cerințelor din programa școlară,
cunoștințelor și deprinderilor elevului în conformitate cu particularitățile de vârstă și
intelectuale.
Metodele și procedeele didactice vor fi atent selectate printre acestea vor fi utilizate cu
precădere:
 Lectura
 Lucrul cu textul
 Conversația
 Expunerea
 Problematizarea
 Învățarea prin descoperire
 Analiza literară
 Exercițiul
Mijloacele folosite în procesul de receptare și interpretare a unui text literar poetic sunt de
obicei:
 Fișa teoretică (care conține date despre curent sau anumite procedee literare)
 Manu scrise facsimile
 Reviste literare

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

63 4.4. PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DE RECEPTARE A
TEXTULUI LIRIC

Se poate constata că fenomenul complex de receptare a textului liric pierde tot mai mult teren
în ultimii ani. Deschiderea către fascinanta întâlnire cu trăirea emoțională profundă pare a fi eclipsată,
sufocată chiar de tendința omului de a se refugia într -un univers material cât mai confortabil.
Neliniștile acestea se pot amplifica în sfera atitudini i pe care unii profesori de limba și literatura
română o au în raport cu abodarea textului liric. Majoritatea dintre aceștia preferă sau se simt stăpâni
pe ei atunci când au de dezbătut un text epic sau dramatic. Această optică tinde să se reflecte și asup ra
tinerilor elevi.
Spre deosebire de textele epice sau dramatice în care accentul cade pe ce se spune, textul liric
propune un discurs în care esențială este modalitatea spunerii.30, fapt semnalat și de Alina Pamfil.
Studiul poeziei se transformă fie într -un proces de memorare a unor fraze apreciative, fie într –
un fenomen interpretativ peste care planează iremediabil un ,,ocean” de ambiguități, în sensul unei
prea mari lejerități de opinie de pe urma căreia nimeni nu câștigă nimic. Se pierde astfel șansa d e a-l
lansa pe elev în direcția descoperirii subiective a textului.
Este evident faptul că nu există o strategie, ,,o rețetă”, un model optim care să garanteze reușita
parteneriatului triadei profesor -text-elev mai ales în cazul poeziei. Cu toate acestea, se pot trasa câteva
repere care ar putea ghida activitatea profesorului, destul de greu încercat de rolul său de mesager al
poetului. Cu o anume specificitate care ține de particularitățile literar -artistice ale textului liric,
receptarea operelor poetice se poate realiza conform unei scheme orientative.

În primul rând, se impune o selecție atentă a textelor poetice, dat fiind faptul că lectura poeziei
antrenează întreg constructul psihic al elevilor, cu accent deosebit pe sistemul afectiv. De aceea ,
trebu ie să țină cont de anumite praguri de sensibilitate , raportate la vârsta elevilor. Nu poți citi la fel
poezia lui Blaga, Bacovia sau Stănescu la 14 sau la 18 ani.
În al doilea rând, se știe prea bine că studiul poeziei face apel la o serie de cunoștințe d e teorie
literară. Fără cunoașterea figurilor de stil nu se poate vorbi practic de interpretare de text liric.

30 Alina Pamfil , Structuri didactice deschise , Editura Paralela 45, Pitești, 2007,p.173

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

64 Un alt aspect care ține de proiectarea activității de receptare a textului liric se referă la munca
pe care profesorul o desfășoară în vederea în vederea pregătirii pentru lecție.
Un pas important este fixarea obiectivelor afective. Acestea trebuie să reflecte intențiile de a –
l proiecta pe elev în lumea textului pe cont propriu.
Profesorul trebuie să dețină arta de a -i lăsa elevului întreagă bucur ia descoperirii în textul
poetic a unei realități noi. Obiectivele fixate trebuie, de asemenea, să permită accesul la o lume a
trăirilor intense, a emoțiilor și a sentimentelor profunde condensate în text. Nu interesează neapărat
,,ideile” pe care le conț ine un text, ci mai mult participarea afectivă la lumea textului. Ceea ce câștigă
astfel elevul, este o bogăție de trăiri sufletești insolite, care au rolul de restructura total viața noastră
interioară și de a -i da un sens.
Pasul ce mai import ant în abordarea textului liric constă în fixarea strategiilor de abordare pe
baza unor seturi de întrebări.
Majoritatea cercetătorilor care au explorat tărâmul poeziei, au subliniat în mod deosebit faptul
că numai din considerente didactice trebuie să delimităm niște etape pe care procesul de receptare le
implică. Ele nu sunt niște părți distincte, scindate, ci alcătuiesc un organism viu, armonios. De aceea,
următoarea delimitare pe secvențe trebuie imaginată ca o articulare dinamică a părților unui întreg :

 Lectura expresivă (afectivă) a textului : orice analiză începe cu lectura textului; Prima lectură
produce, în primul rând, o reacție emoțională. Poezia vie nu poate fi citită oricum, ci doar lăsându –
ne absorbiți pentru câteva clipe de universul ei. Această suprapunere afectivă cu lumea textului ne
poartă în centrul unor sentimente pe care nu le vom putea ,,înț elege” , ci doar ,,simți”. Este vorba
de acel ceas sublim al întâlnirii cu lumea nouă a textului.

Primul pas, cel elementar, e lectura, lectura rel uată, generatoare, dacă e atentă și concentrată,
a unei stări inițiale de ,,simpatie”, de intuiție globală, cum o numea Marcel Raymond. Numai reluând –
o, cititorul își poate face o primă ,,impresie” mai închegată, care va fi pragul demersului cu adevărat
analitic. Acesta va surprinde, desigur, eventualele unități de text ce revin, direct sau în variante, așa –
numitele ,,cuvinte -cheie”, recurente, de natură să ofere repere ale articulării ,,mesajului”. Căci ne
interesează, în fond, ce spune poezia și, imediat , cum o spune.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

65 Contactul inițial cu textul liric evidențiază așadar, elementele im ediat perceptibile ale textului :
repetiții de ordin ritmic, repetiții de ordin sintactic, repetiții de ordin stilistic, echivalențe semantice,
cărora nu li se poate conferi încă o semnificație sau un sens. Relectura trebuie să constituie următorul
pas, întrucât lectura trebuie să depășească nivelul de suprafață al poeziei și să confere semnificație
imaginilor care îl compun.
 Explorarea primară a textului – în această secvenț ă elevii sunt solicitați să -și exprime liber primele
impresii asupra poeziei. Acum se pot intui tema sau ideea centrală a poeziei sau sentimentul
dominant. Elevii sunt rugați să selecteze versuri care i -au impresionat mai mult, care li s -au părut
mai expre sive. Tot acum se poate detecta și vocea textului, acel ,,eu” care comunică în poezie.
 Etapa de analiză a textului pe fragmente (sau prezentul textului) – în această etapă începe practic
interogarea textului. Vorbim acum despre actualitatea textului, deoar ece discursul liric are și un
caracter temporal, presupunând o organizare a lumii pe orizontală. Dinamica acestor imagini
transformă realitatea textului într -una care se manifestă sub ochii noștri. Analiza presupune:
1. surprinderea secvențelor textului (în funcție de încărcătura ideatică a imaginilor care
le reprezintă);
2. figurile eului liric (ipostazele eului, atitudini, stări);
3. descoperirea metaforei centrale a textului/simbolului central/motivului central.
4. desprinderea imaginilor : acestea nu vor fi analiza te separat, pentru că ele alcătuiesc
nuclee semantice, adevărate linii de forță ale textului. Imaginile se organizează în
scheme mobile, generatoare de semnificații multiple și deschise interpretărilor;
5. atmosfera conturată în text;
6. observații asupra limbaj ului poetic (termeni, moduri și timpuri verbale, sintaxă,
asocieri surprinzătoare);
7. elemente de prozodie.
Analiza textului poetic va avea, așadar, în vedere toate nivelurile textului: fonic, lexical, morfologic
și semantic.
 Etapa de sinteză a constatărilor (sau ca racterul atemporal al textului) : în acest moment se
realizează o unificare a lumii textului fragmentate în etapa anterioară și integrarea imaginilor
într-o schemă unitară, care să alcătuiască imaginarul propriu fiecărui text. Toate elementele se
recombină și furnizează revelații profunde. Totodată, se corelează și titlul textului la lumea
construită de imaginar.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

66  Textul infinit – această ultimă etapă nu este una a concluziilor în sensul strict al cuvântului, ci
al unor întrebări deschise asupra textu lui, care să solicite cumularea experiențelor trăite de
fiecare în fața textului, și integrarea lor într -un sistem propriu de interpretare. În înțelegerea
lumii , poeziei și în interpreta rea ei , trebuie acceptat refuzul golirii de sens în manieră
reducționi stă. Se impune semnalarea pluralității semnificațiilor ca o prelungire a textului
infinit. Doar așa poate fi descoperit secretul plăcerii lecturii poeziei asupra căreia să meditezi
la nesfârșit. De aceea vor fi propuse teme care să solicite personalizare a răspunsului scris.
Aceste sugestii de analiză și interpretare a textului liric sunt în concordanță cu tipul de
receptare afectivă a textului și putem afirma că încă mai există șansa de a transforma lectura unei
poezii într -un act de plăcere, într -o adev ărată bucurie a întâlnirii cu un amalgam de sentimente, chiar
dacă uneori contradictorii.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

67 CAPITOLUL 5. PREZENTAREA ACTIVITATII DE CERCETARE

5.1 Obiectul, scopul, ipoteza și rezultatul cercetării

În zilele noastre numeroase studii și articole acreditează ideea că tinerii (elevii) citesc din ce
în ce mai puțin, că apetitul pentru lectură scade mereu, locul acesteia fiind luat de computer, T V,
DVD, etc. În astfel de condiț ii, demersul didactic al profesorului de l iteratură română devine tot mai
dificil. În fața acestuia se r idică o serie de întrebări cum ar fi : Cum să procedez ca elevul meu să fie
atras de lectură? Cum să -i facilitez întâlnirea cu textul literar? Cum să procedez ca această întâlnire
să fie una feri cită ?
Ultima intrebare apare , mai ales, în faț a textului liric. Mă refer la acesta deoarece, ,,spre
deosebire de cele epice și dramatice, în care accentul cade pe ce se spune, acesta propune un discurs
în care esențială este modalitatea spunerii”. (Alina Pamfil, 2003).
În aceste condiții, necesar ă devine î ncercarea profesorul ui de română de a gă si mijloace,
procedee, tehnici prin care să -i atragă pe elevi spre textul literar, să le faciliteze întâlnirea cu acesta.

Cu dorin ța de a -mi apropia și eu elevii de clasa a XI -a de lumea literaturii, le -am propus
acestora următorul chestionar privind procesul de receptare și interpretare a textului liric. Chestionarul
a fost gândit ca un set de zece întrebări vizând studiul poeziei în ciclul superior al liceului și a fost
aplicat unui număr de 56 de elevi.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

68 Dorind să aflu motivele reticen ței lor în fața textului poetic , le-am cerut elevilor să formuleze
răspunsuri la următoarele întrebări:

Graficul de mai jos este elocvent în privința preferințelor elevilor:

30% poezie
70% proză Ce citiți cu mai multă plăcere, poezie sau proză? Argumentați.
 Cum credeți că puteți recepta mai ușor un text poetic?
 Ce metode v -ar ajuta mai mult în înțelegerea textului poetic?
 Ce propuneri aveți pentru lecțiile în care se va preda poezia ?
 Credeți că textul liric contribuie la dezvoltarea imaginației ?
 Este poezia , în viziunea voastră, o proiecție a subiectivității eului liric ?
 Considerați că arta poetică reprezintă o cheie de înțelegere a universului
poetic
 unui autor ?

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

69
Argumente pentru proză Argumente pentru poezie
– citesc cu plăcere p entru că îi înțeleg mai ușor
conținutul / din unele poezii nu înțeleg nimic mai
ales din cea modernă
– întâmplările prezentate nu mă plictisesc/figurile
de stil sunt plictisitoare
– se po ate povesti și rețin ceea ce am citit/
interpretarea figurilor de stil mi se pare foarte
complicată
– romanele sunt lungi dar măcar se întâmplă
ceva/poezia nu transmite ceva concret
– îmi captează atenția mai multă vreme, mă
fascinează
– poeziile îmi trezesc mai ușor sentimentele și mă
sensibilizează.
– are grandoare și sensibilitate, e viguroasă și
fragillă.
– de multe ori găsesc în poezie și sentimentele
mele/proza nu mă sensibilizează
– poezia mă relaxează, proza mă plictisește dacă
nu are di alog
– citesc cu plăcere poezie pentru că descopăr mai
multe ipostaze și exprimări ale eului liric.

În materie de preferințe de lectură am aplicat un chestionar și elevilor care se pregătesc pentru
examenul de bacalaureat.
Răspunsurile elevilor la întrebările din chestionar au fost reprezentate grafic:

1. În comparație cu alte activități pe care le desfășori acasă, cum apreciezi lectura?

a = plăcută b = neutră c = neplăcută d = nu știu

Lectura/cititul este o activitate față de car e elevii chestionați nu manifestă un interes deosebit.

0%5%10%15%20%25%30%35%
a b c d

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

70 2. Ce cărți ai citit în ultima lună ?

Elevii citesc dintr -o motivație exterioară, obligați de presiunea evaluărilor interne/externe,
foarte puțini manifestă d orinta de a citi din plăcere și din ce în ce mulți nu mai citesc.

3. Ce-ți place să citești ?

A = poezie B = proză C = teatru D = nimic

În privința preferințelor de lectură, în funcție de genuri/specii literare, studiul evidențiază
disponibilitatea manifestată a elevilor pentru proză (52,3%) și pentru dramaturgie (19,2%), în
detrimentul poeziei (7,8%), textul liric fiind considerat, de cei mai mulți, dificil, cu un mesaj criptic,
05101520253035
bibliografie
suplimentară
bibliografie
obligatorie
altele
nu am citit
0102030405060
A B C D

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

71 ce presupune un efort susținut și abilități sporite de comprehensiune pentru a-l descoperi. O realitate
este aceea că tot mai mulți elevi nu mai citesc nimic.

4. Dacă ar fi să alegi între a citi o carte sau a viziona un film făcut după acea carte, ce ai
alege?

5. Ce specie literară agreezi ?

Se observă că romanul surclasează celelalte specii în timp ce liricul abia intră în preferințele
elevilor.

010203040506070
cititul cărții
vizionarea filmului
dezinteresat
0510152025303540 specii lirice(pastel,
idilă, sonet…)
romane
nuvele și povestiri
nu am preferințe

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

72 6. Ce autori preferi ?

În materie de autori, preferințele elevilor se orientează catre scriitorii români (68,8%), cei
străini făcând obiectul preocupărilor de lectură a doar 15% dintre chestionați; 16,2 % nu și-au declinat
preferințele. Am constatat că în topul scriitorilor români apar, invariabil, numele autorilor canonici
(studiați la școală): Eminescu, Arghezi, Blaga, Rebreanu, Creangă. Din nou se impune concluzia că
elevii citesc constrânși de actul didactic. Referitor la preferințe invariabil, num ele autorilor canonici
(studiați la școală): Eminescu, Arghezi, Blaga, Rebreanu, Creangă. Se impune concluzia că elevii
citesc constrânși de actul didactic.
7. Dacă ai avea posibilitatea de a participa la o întâlnire -dezbatere cu scriitori contemporani,
ai merge?

Deși numărul scriitorilor contemporani studiați în școală, prin programele școlare , este redus,
sunt elevi care manifestă interes c ătre/pentru un dialog(in)formal cu aceștia. Din păcate prea mulți
elevi consideră inutile dezbaterile care viz ează fenomenul literar.

010203040506070
români
străini
fără preferințe
051015202530354045
la sugestia profesorului
din curiozitate
mi se pare pierdere de
vreme

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

73 La întrebarea
8. Ce propuneri aveți pentru lecțiile în care se va preda poezia?
am primit câteva răspunsuri pe care le -am considerat a fi sugestii interesante în derularea demersului
didactic:
,, Pentru lecțiile în care se va preda poezia, consider că sunt foarte folositoare scheme logice,
care să cuprindă toate punctele importante ce trebuie atinse în poezia respectivă”.
,,Nu cred că trebuie să existe un tipar în predarea poeziei, cel mai bine ar fi să vină de la sine,
asemenea inspirației, ideea principală și multă imaginație, simpla interpretare a simbolurilor, pentru
că a analiza poezia poate fi o artă”.
,,În privința poeziei, aș zice că fiecare o percepe subiectiv, prin urmare nu ar trebui impuse
niște limite de înțe legere sau de analiză a textului liric. Ceea ce sugerează o poezie nu poate fi
,,predat”. Dacă îți place, simți poezia. Pot fi predate doar datele generale despre poezii și autori”.
,,Mi-ar plăcea să aud poezia respectivă recitată, deoarece în acest mod o poți percepe total
diferit și impresia produsă este cu totul alta decât simpla lectură individuală”.
,,Nu îmi face plăcere să comentez o poezie. Trebuie pur și simplu să simți ceea ce citești, nu
să faci un roman dintr -o poezie”.
,,De fiecare dată când c itim o poezie încercăm să identificăm structura, compoziția,
simbolurile etc., pentru a vedea ce sentimente transmite poetul. Ceea ce este ironic e faptul că partea
asta îmi place și mă deranjează în același timp. Știu că o analiză este necesară pentru o m ai bună
înțelegere a semnificațiilor poeziei, însă cred că, punându -se accentul pe această parte ,,tehnică”,
uităm că poezia nu trebuie analizată sub lupă, ci trebuie simțită.”

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

74 La întrebarea Vă place poezia? Am primit răspunsuri numai de la elevii claselor a XI -a și a
XII-a . Iată câteva răspunsuri care m -au mulțumit și care au demonstrat că există și elevi, ce -i drept ,
puțini la număr, atrași de fiorul liric .
,,Îmi place poezia pentru că mă regăsesc în ea, pentru că trăiesc în ființa mea sentiment ele
exprimate de eul liric”.
,,Poezia e ca o melodie pentru suflet. Prin ea descoperim lumi ascunse, o frumusețe care nu
se vede, ci se simte. E plăcut să citești o poezie care te face să surâzi, să te gândești la lucruri
frumoase.”
Chestionarul a por nit de la constatarea tristă că astăzi nu se mai citește aproape deloc poezie.
Am privit utilitatea acestui studiu prin prisma unui profesor, pentru care nu este nimic mai important
decât să -și cunoască elevii pentru a putea înțelege necesitățile, carențel e și până la urmă, personalitatea
lor.
Chestionarul pe care l -am aplicat elevilor la începutul anului școlar mi -a confirmat încă o dată
o realitate: Întâmplător sau nu, o dată cu apariția internetului , tot mai puțini adolescenți mai răsfoiesc
filele unei c ărți din plăcerea de a citi sau conștientizând importanța pe termen lung a lecturii , iar când
e vorba de textul poetic cititul nu mai este considerat de c ătre ei o p lăcere, ci o obligație .
Criza lecturii în rândul elevilor, scăderea apetitului pentru cart e în favoarea TIC și dificultățile
în abordarea liricului m -au determinat să caut noi modalități prin care să readuc elevul în bibliotecă
și în contact direct cu textul, paradoxal prin materiale /aplicații din zona media.
Pragul intrării în poezie e cel mai greu de trecut, dintre toate experiențele de lectură. Uneori
nici nu se ajunge până acolo: sunt piedici de cuvinte, blocaje în stratul de suprafață al textului. Pentru
ca poezia să nu fie o simplă înșiruire de cuvinte, comodă sau convențională, e nevoie ca ochiul interior
să fie pus în stare de vibrație, vibrație ce trebuie să emane din și prin text. Tocmai în ajutorul textului
și al elevului intimidat de liric, care dintr -o comoditate a efortului de receptare sau dintr -o dificultate
de procesare a textului, nu depășește bariera actului de lectură, consider că un auxiliar media (casete
audio -video, prezentări power point) ajută la deblocarea canalului receptor al elevului. De aceea,
consider importantă intrarea în text , care se poate face nu numai printr -o simplă lectură – realizată sau
nu cu har de către dascăl – ci și printr -o înregistrare audio sau o mărturie video a poetului însuși. Nu
întotdeauna elevul poate percepe anumite trăiri ale sufletului matur. Cum să -l apropiem de eroul liric,
de simțirile acestuia ?

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

75 Audierea variantei muzicale a textului liric va crea o atmosferă de reflexivitate, ajutîndu -l pe
elev să -l înțeleagă pe acel care și -a așternut sufletul în cuvinte. Cred că asocierea dintre cuvânt/text –
muzic ă-imagine permite (re)lectura motivată a textului, altfel decât prin simpla citire a lui și înlesnește
ajungerea la miez, adică la semnificațiile operei, contribuind la formarea sensibilității estetice a
elevului și trezind interesul pentru lectură.

Am preferat , ca urmare a celor mentionate mai sus, s ă aloc 3-4 ore fiecărui text liric în parte,
ținând seama de Programa analitică p entru anul respectiv de studiu .

A. Repere bio grafice – Portret de scriitor ( Tudor Arghezi/George
Bacovia/Lucian Blaga/Ion Barbu) – abordare
diversificată/diferențiată prin: prezentare Power Point, fișa
biografică, utilizând manualul și/sau alte resurse oferite de
bibliotecă.
B. Lectura – provoc are – folosirea unor produse media ce permit
abordarea analitică a textelor în următoarele două secvențe astfel:
 Înțelegerea textului liric
 Universul textului : nivelul fonetic, lexical, morfosintactic,
imagistic – demers analitico -interpretativ .
C. Evaluar ea se va realiza prin: test grilă

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

76 Mă î ntorc la le ctură ușor de zamăgită de faptul că elevii mei nu mai citesc, nu valorizează
lectura, și, poate datorită sufletului meu de filolog , continui să cred „…că nici computerul, nici
televizorul nu vor duce la dispariția cărții, că lectura va continua să joace un rol cardinal în viața
oamenilor, că accelerarea progresului tehnic va fi mereu însoțită de remedierea compensatoare a
unui spațiu liber pentru închipuire, visare și căutare de sens… Cred, vreau să cred că vom continua
să citim chiar dacă nu vor mai fi cărți. ”31
Școala are menirea de a forma un cititor competent , care să își poată dezvol ta gustul pentru
lectură, rămâ nând act iv pe tot parcursul vie ții. Faptul că programele actuale sunt puse sub semnul
comunicării are drept consecință conceperea lecturii atât ca act de cunoaștere cât și ca act de
comunicare (textul devine astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu textul, participare activă
la procesul de reconstruire a sensurilor).
Pe de altă parte, activitățile de producere a mesajelor orale și scrise pe marginea textelor
discutate în clasă au o importanță aparte în cadrul orelor de literatură pentru că ele demonstrează
nivelul abilităților de înțelegere, analiză și interpretare ale fiecărui elev.
Principalele orientări în didactica lecturii pot fi si ntetizate în trei modele:
– modelul cultural , centrat pe profesor, în care predomină transmiterea de informații despre
text ca produs cultural,
– modelul lingvistic care solicită de regulă participarea activă a elevului, fiind asociat frecvent
cu tehnici de analiză lingvistică, având un caracter pronunțat analitic,
– modelul dezvoltării personale centrat pe elev, în care predomină valorizarea reacțiilor
personale în receptarea textului; accentul cade pe motivarea elevului pentru lectură prin corelarea
temelor și aspectelor întâlnite în textele literare cu experiența personală a acestuia. Fiecare dintre
aceste modele are avantajele și dezavantajele sale.
Noile programe nu exclud niciuna dintre cele trei tendințe de studiu al literaturii, dar un accent
prioritar îl au ultimele două modele.
Datorită valențelor formative și informative plurale, lectura , fiind considerată cea mai bună
cale pentru dezvoltarea gustului estetic , a stat întotdeauna în centrul orelor de limbă maternă .
Reforma actuală are în vedere modelul comunicativ, ce extinde conceptul de text dinspre literar
spre nonliterar. Dominanta formativă a acestui nou model didactic impune formarea unor elevi capabili să
se raporteze la cultură în mod autonom, reflexiv, criti c si creativ.

31 Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii , Ed. Minerva, București, 198 8, p. 67

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

77 Profesorul trebuie să ghideze lectura, această călătorie a elevilor în lumea textului, astfel încât
fiecare dintre ei să ajungă la o înțelegere personală a textului discutat, să nu dea verdicte privind
interpretările pe care elevii le dau uno r texte, să încurajeze notarea ideilor, împărtășirea acestora și
confruntarea dintre ele.
Motivarea elevilor pentru lectură depinde, în primul rând, de efortul pe care îl face fiecare
profesor în parte, clarificându -și el însuși anumite aspecte privind punerea în scenă a lecturii în școală.
Dacă vrem un parteneriat, cum ar fi necesar, atunci trebuie să deprindem arta dialogului
permanent cu elevul și a respectului pentru gândirea lui, să nu -i oferim adevăruri absolute la tot pasul,
ci doar informații exa cte care să -l provoace să citească și să gândească.
Nu cred că gustul pentru lectură poate fi prins în formule; el apare discontinuu și depinde de
calitatea spațiului deschis între cititor și text. Crearea acestui spațiu depinde nu numai de text, de
latențele lui seducătoare, ci, în mare măsură, de ochiul cititorului, de capacitatea privirii de a intui
promisiunea bucuriei, de a recunoaște frumusețea . Dacă vor fi orientați, elevii vor înțelege că în relația
scriitor-text-cititor, lectorul reușește să ia funcția unui colaborator, dacă nu chiar pe cea de complice.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

78 5.2. Dezvoltarea gândirii critice o prioritate a învățământului actual

Majoritatea stud iilor arată că învățarea vine in urma exerc ițiului, adică punând în pract ică ceea
ce am învățat pentru a răspunde la întrebări. Acest lucru îi determină pe elevi să prelucreze informația
și să î i ofere acesteia un sens încă rcat d e subiectivitatea caracteristică . Învățarea activă îi determină pe
elevi să -și formeze propria înțelegere a materi alului și propria perspectivă.

Imaginea școlii secolului XXI este încă nedefinit ă total; însă principalele sale caracteristici
sunt
 centrarea pe „elev”, pe nevoile celui care este beneficiarul și, în același timp, partenerul nostru
în propria formare;
 folosirea unor metode moderne care să acopere cât mai bine întreaga sferă de interes a
persoanei educate, persoană care va reprezenta resursa și creatorul de resurse pentru anii
viitori.

Gândirea critică este una dintre abilitățile de bază pe
care școal a secolului XXI încearcă să o dezvolte la elevi și în
acest context consider că și întâlnirea cu textul, la orele de
limba și literatura română, trebuie să aibă și această finalitate.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

79 Pentru a manevra bine informațiile, elevii trebuie să știe să aplice operații de g ândire, să învețe
în mod critic, să trieze eficient datele, să le ofere sensuri care, la rîndul lor, vor fi materializate în
anumite comportamente. Impactul nu se produce automat , elevii vor fi obișnuiți să identifice, să
proces eze, să însușească și să utilizeze informații și idei, de asemenea li se va forma abilitatea de
analiză și reflecție critică. Pentru ca acest lucru să s e producă în clasă, profesorii sunt nevoiț i să le
ofere un cadru de gîndire și învățare sistematic și tr ansparent: sistematic – pentru ca să înțeleagă și să
aplice cu consecvență procedeul; transparent – pentru ca elevii să conștientizeze, să urmărească și să –
și monitorizeze propriile procese de gîndire pe parcursul studiului independent.
Societatea actuală aflată într-o continua schimbare îl obligă pe elev să imbra țișeze universul
informativ at ât critic c ât și practic. Acțiunea educațională instructiv -formativă vizează producerea
unor schimbări de natură cognitivă, afectiv -motivațională, atitudinală și com portamentală la nivelul
personalității elevului, a celui supus mereu instruirii. Elevul trebuie să -și dezvolte capacitatea de a
cere informații și de a decide importanța acestora.
Pentru a manevra bine informațiile, elevul va trebui să aplice un set de deprinderi de gândire
care să -i ofere posibilitatea de a sorta informația cu eficiență. Pentru aceasta va trebui să parcurgă un
proces sistematic de analiză și reflecție critică. Pro fesorul trebuie să -i ofere în egală măsură un cadru
de învățare și gândire. Acest cadru oferit trebuie să -i dea elevului poibilitatea să -și dea seama unde se
află din punct de vedere al gândirii putând astfel să -și urmărească și să -și monitorizeze propriil e
procese de gândire în momentul în care învață independent. Rolul profesorului este de neînlocuit căci
acesta este organizatorul condițiilor de învățare. Trăind într -un secol al ,,tehnologiilor moderne’’când
elevul este tot mai atras de computer și net le ctura tinde să o ia pe un făgaș supus uitării. Fără lectură
și exerciții de comunicare exprimarea tânărului din noua generație va lăsa de dorit. De aceea,
profesorul trebuie să -l atragă, să utilizeze metode moderne care contribuie la dezvoltarea gândirii
critice. Prin utilizarea acestor metode elevul este atras iar profesorul îi dă posibilitatea să
conștientizeze propria lui gândire și să își folosească limbajul propriu. Gândirea critică este centrată
pe testarea și evaluarea soluțiilor posibile într -o situație – problemă dată, pe alegerea soluției adecvate
și respingerea argumentată a celor mai puțin adecvate.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

80 Condiție și modalitate de realizare a învățării eficiente cu rol esențial în dezvoltarea
personalității individului, gândirea critică se caracte rizează prin:
a) formularea de către elevi a unor păreri personale, eventual originale;
b) dezbaterea responsabilă a tuturor ideilor și soluțiilor avansate;
c) alegerea rațională a soluțiilor optime din multitudinea celor posibile;
d) rezolvarea eficie ntă a problemelor în timp optim.
Consider că munca la clasă trebuie proiectată și desfășurată astfel încât să genereze un climat
de încredere care să determine în rândul elevilor rezolvarea eficientă a problemelor în urma
investigației temeinice a dezbate rilor autentice și a găsirii răspunsului adecvat. Consecutiv cu
obișnuirea elevilor de a lucra în acest mod, aceștia vor dobândi deprinderi valoroase de gândire critică
și de învățare eficientă și autentică.
Gândirea critică se învață prin practicare și co nștientizare și reprezintă o capacitate ce trebuie
încurajată și dezvoltată într -un mediu de învățare adecvat în urma căruia, prin experiență proprie sub
îndrumarea cadrelor didactice elevul dobândește anumite capacități și abilități.
Învățarea gândirii cr itice este eficientă dacă sunt respectate anumite condiții:
– crearea unor situații de învăța re și alocarea timpului necesar;
– încurajarea elevilor să gândească independent, să speculeze, să reflecteze;
– acceptarea diversității de opinii și idei;
– impli carea activă prin confruntare de idei, cooperare și colaborare pen tru găsirea soluțiilor
adecvate;
– convingerea elevilor că nu vor fi ridiculi zați pentru opiniile exprimate;
– încrederea în capacitatea fiecăruia de a gândi în mod critic ;
– aprecier ea pozitivă a gândirii critice.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

81 De ce este nevoie de gândire critică ? Noi, dascălii, î ncerc ăm ș i ne propunem să formăm
oameni cu putere de decizie, oameni cu idei proprii. Gândirea critică îi învață pe elevi să -și permită
să-și sustină propriile idei. Satisfacția noastră, a oamenilor de la cated ră, nu constă în a vedea că elevul
a reprodus lecția citită, devenin d astfel o mașină de memorat , ci că a reu șit să-și însușească informațiile
și să le transforme , lăsâ nd oamenii s ă cunoasc ă forma finală încărcată de subiectivitatea caracteristic ă.
Consider că ne vom bucura de roadele muncii noastre atunci când elevii dev in conștienți de propriile
lor cunoștințe, Ie stăpînesc, ajung să înțeleagă mai bine noile idei, sisteme, modalități de a relaționa
informațiile și conceptele. Fiind siguri de propriile achiziții, ei sunt pregătiți să folosească în mod
creativ această baz ă, pentru a formula opinii și a genera noi idei.
La orele de literatură elevul trebuie să fie creativ. Trebuie să le dăm elevilor senzația că ei
sunt adevărații descoperitori ai “noului”, deși e vorba de o redescoperire. De asemenea, toți elevii
sunt activ ați cumva, fiind înlăturate monotonia sau plictiseala. Pe parcursul unei ore, elevii sunt puși
în situația să descrie și altora situația problemă, să verifice dacă c eilalți dispun de toate informț iile și
dacă au o gândire părtinitoare, să raporteze situați a la convingerile altora, să -și pună întrebări asupra
rezultatelor, să imagineze mai multe moduri de acțiune și să ia în considerare ce situații le -ar reprima
acțiunile, să gândească în colaborare diverse modalități de a proceda, să aleagă cele mai facile soluț ii.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

82 5.3 Metode de cercetare din perspectiva didacticii plurale
prezentare generală

5.3.1 CLASIFICAREA METODEL OR ȘI TEHNICILOR INTERACTIVE DE GRUP

1. Metode de predare -învățare interactivă în grup:
 Metoda predării/învățării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar);
 Metoda Jigsaw (Mozaicul);
 Citirea cuprinzătoare;
 Cascada (Cascade);
 STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învățării pe grupe mici;
 TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe;
 Metoda schimbării perechii (Share -Pair Circles);
 Metoda piramidei;
 Învățarea dramatizată .

2. Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare:
 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);
 Matricele;
 Lanțurile cogni tive;
 Fishbone maps (scheletul de pește);
 Diagrama cauzelor și a efectului;
 Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs);
 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
 Metoda R.A.I. ;
 Cartonașele luminoase

3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității:
 Brainstorming;
 Starbursting (Explozia stelară);

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

83  Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);
 Caruselul;
 Multi -voting;
 Masa rotundă;
 Interviul de grup;
 Studiul de caz;
 Incidentul critic;
 Phillips 6/6;
 Tehnica 6/3/5;
 Controversa creativă;
 Fishbowl (tehnica acvariului);
 Tehnica focus grup;
 Patru colțuri (Four corners);
 Metoda Frisco;
 Sinectica;
 Buzz -groups;
 Metoda Delphi .

4. Metode de cercetare în grup:
 Tema sau proiectul de cercetare în grup;
 Experimentul pe echipe;
 Portofoliul de grup;

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

84 5.3.2 METODE ȘI TEHNICI INTERACTIVE CE POT FI UTILIZATE PENTRU
INTERPRETAREA TEXTULUI LIRIC

1. CIORCHINELE

,,Ciorchinele” este o tehnică eficientă de predare și învățare care încurajează elevii să
gândească liber și deschis. Metoda este un "brainstorming" necesar, prin care se stimulează
evidențierea legăturilor dintre idei; o modalitate de a construi sau realiz a asociații noi de idei sau de a
releva noi sensuri ale ideilor.
"Ciorchinele" este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe, evidențiind
modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut.
Etapele realizării "ciorchinelui" :
1. Se scrie un cuvânt (tema) sau o propoziție -nucleu în mijlocul tablei.
2. Se cere elevilor să noteze toate cuvintele (ideile) sau sintagmele care le vin în minte
în leg ătură cu tema pusă în discuție.
3. Se trasează între acestea și cuvîntul / propo ziția – nucleu pentru a evidenția
conexiunile
4. Ideile și cuvintele aflate în legatură cu tema propusă vor fi dispuse astfel încât să se
realizeze o structură în formă de ciorchine

Cuvântul -cheie

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

85 Reguli pentru utilizarea acestei tehnici:
– Scrieți tot ceea considerați necesar legat de tema respectivă.
– Nu judecați ideile expuse, doar luați act de acestea.
– Nu vă opriti până nu epuizați toate ideile pe care le aveți legate de tema dată.
– Dintr -o idee dată pot ap ărea alte idei, astfel puteți construi "sateliți" ai ideii respective.
– Lăsați să apară cât mai multe și mai variate legături între idei. Nu limitați numărul de idei, nici fluxul
de legături dintre ele.

Avantajele acestei tehnici de învățare:
– Prin această tehnică se fixează mai bine ideile și se structurează informațiile, facilitându -se reținerea
și înțelegerea acestora.
– Tehnica "ciorchinelui" poate fi aplicată at ât individual (chiar și la evaluare), cât și la nivelul întregii
clase pentru sistematizarea și consolidarea cunoștințelor.
– În etapa de reflecție elevii pot fi ghidați prin intermediul unor întreb ări, în gruparea informațiilor în
funcție de anumite criterii.
Această tehnică este foarte flexibilă și poate fi utilizată atât individual cât și ca activitate de
grup. Atunci când se aplică individual, tema discutată trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot
culege informații de la colegi. În acest caz, utilizarea acestei tehnici poate reprezenta o pauză în
brainstormig -ul de grup, dând posibilitatea elevilor să gândească în mod independent. Când este
folosită în grup, elevii pot afla ideile altora și cunoștințele se îmbogățesc. Se poate folosi tehnica în
faza de fixare – consolidare a cunoștințelor sub denu mirea de „ciorchine revizuit”, elevii fiind dirijați,
cu ajutorul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii. Astfel se fixează
mai bine ideile și se structurează facilitându -se reținerea și înțelegerea lor. Adesea poate rezu lta un
„ciorchine cu mai mulți sateliți”.
Folosirea aceste i metode asigură condiții optime elevilor să se afirme atât individual cât și în
echipă, să beneficieze de avantajele învățării individuale, cât și de cele ale învățării prin cooperare.
Stimulează p articiparea activă a elevilor la propria lor formare și îi încurajează să gândească liber și
deschis .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

86 Exemple:
a). Completați ciorchinele cu termeni pe care i -ați include în comentariul literar al poeziei ,,Plumb”
de George Bacovia

b). Elevii primesc un grupaj de patru texte poetice apa rținând lui George Bacovia. După lectura
textelor primesc ca sarcină de lucru în echipă să completeze ciorchinele cu cât mai multe cuvinte
reprezentând teme / motive poetice

c) Termeni -cheie ce pot fi utilizați pentru aplicarea acestei teme în legătură cu creația bacoviană:
– simbolism / elemente simboliste în creația bacoviană
– simbolul în poezia lui Bacovia
– muzicalitate
– cromatica etc.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

87 2. MOZAICUL
( JIGSAW SAU “ METODA GRUPURILOR INTERDEPENDENTE ” )

Este o strategie bazată pe învățarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care
trebuie să devină expert . El are în același timp și responsabilitatea trans miterii informațiilor asimilate
celorlalți colegi , (metoda se bazea ză pe distribuirea sarcinilor de învățare unor grupuri de elevi astfel
ca, în urma colaborării, fiecare elev să aibă întreaga schemă de învățare; învățarea diferențiată se
bazează pe ideea că unii elevi pot cunoaște mai bine anumite aspecte ale conținutulu i, dar toți elevii
vor avea aceleași cunoștințe generale despre subiect).
Elevii se împart pe grupe, după un algoritm specific: grupele inițiale sunt formate din patru
elevi, fiecărui elev revenindu -i un număr de la 1 la 4. Textul ce urmează a fi studiat s e împarte în patru
părți de dimensiuni și grade de dificultate similare. Urmează reașezarea elevilor în sală: toți elevii cu
numărul 1 vor forma un grup de experți, același lucru se întâmplă cu celelalte numere, obținându -se
astfel patru grupuri de experți .
Elevii din grupurile de experți au sarcina de a învăța cât mai bine partea din materialul de
studiu care le -a fost atribuită pentru a o preda colegilor din grupurile inițiale. Pentru aceasta elevii vor
discuta problemele și informațiile cele mai importa nte și se vor gândi la o modalitate de a le prezenta,
de a preda partea pregătită de ei colegilor din grupul inițial. Profesorul poate interveni ca moderator
și facilitator, oferind consultanță elevilor când aceștia ajung în impas. După îndeplinirea sarcin ilor de
lucru din fiecare grup de experți, elevii specializați fiecare într-o anumită parte a lecției , revin în
grupurile inițiale și predau colegilor partea pregătită cu ceilalți experți. În fiecare grup vor fi astfel
patru elevi specializați într -o part e diferită a lecției și fiecare din aceștia va preda partea lui. Astfel,
fiecărui elev îi revine responsabilitatea predării și învățării de la colegi.
Este foarte important ca evaluarea să se facă din întregul cunoștințelor, acoperind toate părțile
lecției (nu doar aspectele în care elevii s -au specializat). Astfel toți elevii vor fi stimulați să învețe
toate părțile lecției predate de colegii lor.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

88 O altă variantă a metodelor de tip Mozaic constă în împărțirea tematică a aceluiași text.
Fiecărui grup de experți i se dau 2 -3 întrebări la care să răspundă. Partea pregătită și predată de experți
va reprezenta o focalizare asupra unor aspecte sau probleme specifice aceluiași material de studiu. În
grupurile inițiale fiecare elev va citi tot textul, iar a poi se va face regruparea în grupurile de experți,
ceilalți pași fiind similari cu cei ai mozaicului descris anterior. Important este modul de formulare a
celor trei întrebări. Se recomandă ca ele să corespundă unor niveluri diferite ale taxonomiei lui Bloom .
De exemplu: prima întrebare poate să vizeze nivelul factual, cerând răspunsuri exacte cu privire la
date colectate din text. A doua întrebare poate viza nivelul analizei și sintezei, oferind soluții originale
la o problemă, iar ultima întrebare poate v iza nivelul de evaluare, stimulând luarea unei atitudini,
examinarea conținutului respectiv din prisma propriei experiențe de viață.
După rezolvarea sarcinilor de lucru, elevii se întorc la grupurile inițiale pentru a preda
celorlalți colegi ceea ce au î nvățat. Este foarte important ca fiecare individ din grup să stăpânească
conținutul tuturor secțiunilor lecției (astfel încât la finalul orei toți elevii să aibă interpretarea globală
a textului). Elevii își notează, pot pune întrebări expertului sau grupu lui de experți. În final, profesorul
cere elevilor să prezinte oral, în ordinea inițială, fiecare parte a lecției, tema trecându -se în revistă în
unitatea ei logică. Pentru feedback -ul activității, profesorul poate aplica un test sau poate adresa
întrebăr i pentru a verifica gradul de înțelegere a noului conținut.
În timpul învățării, profesorul monitorizează predarea pentru a fi sigur că informația se
transmite corect, stimulează cooperarea, asigură implicarea tuturor membrilor.
Metoda poate fi folosită î n etapa de realizare a sensului și are următoarele avantaje:
– are caracter formativ;
– stimulează încrederea în sine a participanților;
– dezvoltă abilități de comunicare și relaționare în cadrul grupului;
– dezvoltă gândirea logică, critică și independentă;
– dezvoltă răspunderea individuală și de grup

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

89 3. CADRANELE

Metoda Cadranelor, metodă a gândirii critice, este o modalitate de rezumare și sintetizare a unui
conținut informațional solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecv ată. Metoda
poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unități de conținut, dar și în vederea consolidării, făcându –
se apel la cunoștințele dobândite de elevi.
Avantajele metodei:
– Conștientizează elevul asupra propriului nivel al cunoștințelor ;
– Stimulează atenția și gândirea;
– Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea “cadranului” este o
provocare și determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă și completă a
cunoștințelor noi, conexiuni legate de termen ul propus.
– Caută căi de acces spre propriile cunoștințe, credințe și convingeri
Modalitatea de realizare
– Pe mijlocul tablei se trasează două axe principale perpendiculare (una orizontală și alta verticală)
în urma căreia apar “patru cadrane”;
– Elevii vor fi grupați în patru echipe la mesele de lucru (activitatea se poate desfășura pe grupe
sau ca activitate independentă); fiecare grup va avea o foaie pe care va construi propriul
“cadran”. Participarea la completarea foii comune va fi dirijată de p rofesor, care trebuie să încurajeze
activizarea tuturor elevilor din grupurile constituite;
– Elevii audiază o prelegere, o povestire, sau citesc un text;
– Sunt invitați să noteze informațiile în fiecare cadran, după exemplul:
CADRANUL I: sunetele auzite în prezentare sau desprinse din ideile textului;
CADRANUL AL II -LEA: sentimentele pe care le -a trezit conținutul textului;
CADRANUL AL III -LEA: stabilirea unor legături între conținutul textului, pe de o parte, și
cunoștințele și experiența lor de viață, pe de altă parte;
CADRANUL AL IV -LEA: mesajul textului (“morala”sau ”învățătura” ce se desprinde din conținutul
de idei prezentat).
Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe, îi îndrumă și îi consiliază pe
elevi pentru a se a sigura că informațiile vehiculate sunt corecte.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

90 Din fiecare grupă se va alege un expert / raportor care va citi și va nota pe tablă (în cadranul
corespunzător) planul alcătuit în activitatea de grup. Profesorul completează și corectează, după caz,
răspuns urile elevilor. Elevii din celelalte grupe vor nota în caiete răspunsurile date de colegii lor.

Exemple:
a) (clasa a IX -a) După formarea grupurilor, elevilor li se dă ca sarcină de lucru să aleagă un
text poetic din creația lui G.Bacovia și să noteze în cadranul corespunzător:
1. Ideile / secvențele textului
2. Sentimentul pe care îl trezește textul
3. Stabilirea unei conexiuni între conținutul textului și cunoștințele / experiența lor
de viață
4. Opinia despre mesajul textulu

b) (clasa a X-a) Text suport: Lacustră de George Bacovia
Tipul lecției: Receptarea textului liric – Caracteristicile limbajului poetic:
expresivitate și sugestie
(Grupa I) (Grupa II)
Imagini artistice Figuri de stil

(Grupa III) (Grupa IV)
Simboluri și semnifica – Modul de realizare a
țiile lor sugestiei

c) (clasa a XII -a) Text suport: Plumb de George Bacovia – analiza limbajului pe nivelurile
textului. Cele patru grupe vor ilustra cu exemple din text caracteristicile limbajului poetic la nivel
fonetic (cadranul I), morfo -sintactic (cadranul II), stilistic (cadranul III) și lexical (cadranul IV).

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

91 4. CUBUL

Este o strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme, a unui subiect, a unei
situații, din mai multe perspective.
Metoda poate fi folosită în orice moment al lecției și oferă elevilor posibilitatea de a -și dezvolta
competențele necesare unor abordări complexe.
Modalitatea de realizare :
– Se realize ază u n cub ale cărui fețe pot fi acoperite cu hârtie de culo ri diferite;
– Pe fiecare față a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucțiuni: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
Este recomandabil ca fețele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, urmând pașii de la
simplu la complex.
– Elevii vor fi grupați în șase echipe (câte una pentru fiecare față a cubului) la mesele de lucru;
– Participarea la completarea fișei comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze
participarea tuturor elevilor din grupurile constituite;
– La finalul exercițiului se va comenta și se va completa întreaga structură cu explicațiile de
rigoare
– Forma finală a conținuturilor realizate de fiecare grupă este împărtășită întregii clase
Avantajele metodei:
– Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii clase la realizarea cerințelor “cubului”
este o provocare ce determină o întrecere în a de monstra asimilarea corectă și completă a
cunoștințelor;
– Sporește eficiența învățării (elevii învață unii de la alții);
– Stimulează gândirea logică.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

92 Exemplu:
Se împarte clasa în 6 grupuri și se atribuie rolurile membrilor în fiecare grup:
1. Cititorul – rostogolește cubul și anunță grupului cerința înscrisă pe fața de deasupra;
2. Ascultătorul activ – repetă sarcina, o reformulează pentru a fi înțeleasă de fiecare
membru, adresează întrebări profesorului;
3. Interogatorul – solicită idei legate de modul de re zolvare a sarcinii de la membrii
grupului
4. Rezumatorul – va fi raportorul grupului, va trage concluziile, le va nota și le va
comunica întregii clase
Se va folosi ca text suport Sonet de George Bacovia
Fiecare grup va primi o sarcină, din cele înscrise p e fețele cubului:
a) DESCRIE : imaginarul poetic, atmosfera creată, orașul
b) COMPARĂ: viziunea asupra spațiului și timpului în poezia simbolistă (orașul – spațiu al
alienării; noaptea – întuneric, haos, confuzie) și în poezia romantică (natura paradisiacă,
univers compensativ; noaptea – timp al misterului, al evaziunii din contingent); antiteza
c) ASOCIAZĂ: cadrul exterior (degradare, descompunerea lumii fizice) și trăirile ființei (tăcere,
spaimă, haos lăuntric, fuga de sine, spaima de a înfrunta propriile tenebre ); corespondența
d) ANALIZEAZĂ: relația dintre idei și mijloacele artistice în poezia dată (nivelul stilistic al
textului): epitetul – figura stilistică dominantă, comparația, ironia și autoironia (detașarea de
sine)
e) APLICĂ: aplicarea cunoștințelor de teorie literară privind specia la textul dat (identificarea
trăsăturilor sonetului)
f) ARGUMENTEAZĂ: apartenența la simbolism a poeziei (teme și motive specifice – orașul,
alienarea, beția, rătăcirea, vorbirea continuă, timpul, degradarea fizică; corespondența;
simb olul; neputința evadării)

Elevii discută și colaborează pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, iar la terminarea activității
în echipe, raportorul fiecărei grupe va comunica ideile întregii clase. Elevii celorlalte grupe
ascultă, pun întrebări, solicită lămuriri.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

93 5. TEHNICI DE O RGANIZARE GRAFICĂ

Aceste tehnici facilitează esențializarea unui material informativ prin schematizarea ideilor.
Această metodă ajută elevii să facă corelații între ceea ce știu și ceea ce urmează să învețe sau ce vor
trebui să răspundă. De asemenea, pr ofesorii sunt ajutați să stabilească obiectivele lecției, să
conștientizeze mai bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul grafic se poate utiliza pentru
prezentarea structurată a informației în mai multe moduri: comparativ, descriptiv, secvențial, de tipul
cauză -efect, problematizat etc.
Există mai multe tehnici de organizare grafică: tabelul consecințelor, tabelul comparativ,
tabelul conceptelor, diagrama Venn, diagrama cauzelor și a efectului ( fish bone map – scheletul de
pește ), diagrama Spider Map ( pânza de paianjen ), hexagonul, ciorchinele, tabelul „T”, lanțul
evenimentelor, harta evenimentului, network tree etc.
În abordarea / receptarea textului liric se pot folosi, dintre cele enumerate, d iagrama Venn,
tabelul comparativ, tabelul conceptelor, ciorchinele (descris anterior).
Diagrama Venn
Diagrama Venn o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente, noțiuni
istorice, personalități. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parțial, fiind folosită
pentru a arăta asemănările și diferențele dintre două idei sau concepte, între două texte, două teme etc.
În zona care se suprapune se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în pereche sau în echipă
( învață prin colaborare ).
Metoda se folosește, mai ales, în etapa de reflecție pentru evaluarea unei unități de învățare.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

94 Exemplu:
Paralela literară între sonetul eminescian Afară -i toamnă… și poezia bacoviană Nervi de
toamnă realizată în scopul de a evidenția aspecte comune și distincte în tratarea temei și la nivelul
imaginarului poetic .

Desfășurarea activității:
a) Se trasează pe tablă două cercuri care se intersectează, spațiile urmând a fi completate după ce
grupele rezolv ă sarcinile de lucru
b) Se pun la dispoziția elevilor cele două texte -suport
c) Se împarte clasa în cinci grupe formate din 5 -6 elevi
d) Fiecare grupă va primi o sarcină de lucru:
GRUPA 1 : va identifica elementele comune și cele tratate în registru diferit la nive lul
imaginarului (exemplu: anotimpul, geamul, ploaia, vântul, frunza etc.) și va comenta
semnificația lor
GRUPA 2 : va analiza perspectiva asupra timpului în textele -suport și va scoate în evidență
aspectele care particularizează viziunea celor doi scriitor i și aspectele comune
GRUPA 3 : va observa modul cum se realizează comunicarea cu iubita în cele două texte și
prezența /absența acesteia, indici de portretizare etc.
GRUPA 4 : va urmări prezența în texte a mărcilor lexico -gramaticale ale eului liric și va s tabili
puncte comune
GRUPA 5 : va analiza planul interior (trăirile eului liric)
e) Profesorul îndrumă elevii, coordonează activitatea, oferă lămuririle necesare, răspunde la
întrebările / solicitările elevilor
f) Fiecare grupă va completa propria diagramă urmărind aspectele indicate în sarcina de lucru,
după modelul de mai jos:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

95 ,,Afară -i toamnă…” – M. Eminescu ,,Nervi de toa mnă” – G.Bacovia

g) După ce fiecare grupă a rezolvat sarcina de lucru se trece la însumarea diagramelor rezultate ,
notând pe tablă, în ordine, rezultatele activității pe grupe.
h) La finalul orei toți elevii vor avea o reprezentare clară și sistematică a viziunii despre lume
exprimate în textele date a celor doi scriitori, cu distincția clară a elementelor care îi apropie și
a celor care le sunt specifice.

Tabelul comparativ
Este o tehnică ce poate fi utilizată pentru a realiza o paralelă literară, prezentând într -o formă
structurată și sistematizată aspectele comune / diferite în tratarea unei teme, în exprimarea viziunii
despre lume etc. în două (sau mai multe) texte litera re.

Aspecte
particulare în
creația
eminesciană
…………
…………
………… Aspecte
particulare în
creația
bacoviană

………….

………….

…………. Aspecte
comune în
cele două
creații
literare
…………..
………….
…………..

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

96 Exemplu:
La clasa a XII -a se dă ca sarcină de lucru acasă alcătuirea unui eseu structurat în care să se pună
în relație poezia romantică și cea simbolistă, având ca texte -suport două sonete: Afară -i toamnă de
Mihai Eminescu și Sonet de George Bacovia. În alcătuirea eseului li se recomandă elevilor să
urmărească următoarele repere:
a) Temele și motivele predilecte ale celor două curente prezente în texte;
b) Imaginarul poetic (lumea înfățișată: cadrul exterior și cel interior);
c) Atmosfera creată și spt ările ființei;
d) Căile de evadare căutate, reușita sau eșecul lor;
e) Aluziile culturale semnificative pentru curentul respectiv;
f) Figurile de stil folosite și efectele create;
g) Mărcile subiectivității (prezența eului liric).
Pentru pregătirea elevilor în vedere a redactării eseului se va aloca o oră în care se vor discuta
aspectele recomandate în formularea cerinței, iar rezultatele discuției vor fi consemnate sub forma
unui tabel, după exemplul:

Aspectele
urmărite M. Eminescu
Afară -i toamnă G. Bacovia
Sonet
Teme și
motive De exemplu: natura, iubirea, timpul,
evadarea în trecut De exemplu : orașul, alienarea,
timpul, degradarea fizică
Imaginar
poetic a) Cadrul exterior
………………….(exemple)
b) Cadrul interior
…………………….(exemple) a) Cadrul exterior
…………………(exemple)
b) Cadrul interior
…………………(exemple)
Atmosfera
creată și
trăirile ființei Antiteza dintre cadrul exterior și cel
interior (detaliere prin selectarea și
explicarea unor imagini semnificative) Corespondența dintre starea naturii și
trăirile eului (detaliere prin selectarea
și comentarea unor imagini
semnificative)
Căi de evadare -în trecut
-în reverie
-în imaginație
(exemplificarea fiecăreia dintre ele) Neputința evadării:
-rătăcirea pe străzile pustii
-beția
-vorbirea continuă
(exemplificarea fiecăreia dintre e le)
Aluziile
culturale
semnificative
pentru curentul
literar -mitologia românească / fabulos
-spațiu primordial (motivarea acestor
trimiteri) -comparația cu E.A.Poe (precursor al
poeziei moderne) și cu Paul Verlaine
(autorul celebrei Arte poetice a
simbolismului )

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

97 Figurile de stil Epitetul ………….
Antiteza …………..
(exemple) Epitetul
Comparația
Ironia și autoironia (exemple)
Mărcile
subiectivității a) În catrene………..
b) Înterține…………(identificarea
mărcilor lexico -gramaticale ale
prezenței eului liric) a) În catrene………
b) În terține……(identificarea
mărcilor lexico -gramaticale
ale prezenței eului liric)

Tabelul comparativ completat în urma activității din clasă va servi drept instrument pentru
redactarea eseului. Activitatea se poate desfășura frontal (în acest caz profesorul trebuind să fie atent
să mobilizeze și să -i stimuleze pe toți elevii să particip e la discuții) sau pe grupe. Pentru tema dată e
necesară împărțirea clasei în 7 grupe de studiu, fiecare dintre ele primind ca sarcină să analizeze câte
un reper din cele indicate în cerință. La final se însumează în tabel rezultatele gasite de fiecare ech ipă
în parte și se completează cu observații ale colegilor din celelalte grupe de studiu.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

98 6. TEHNICA LOTUS (FLOAREA DE NUFĂR)

Este o tehnică ce presupune d educerea de conexiuni între idei , concepte, pornind de la o temă
centrală. Problema sau tema central ă determină 8 idei secundare car e se construiesc în jurul celei
principale asemenea petalelor florii de nufăr
Etapele activității:
a) Se stabilește și se anunță tema centrală
b) Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă. Aceștia vor fi cei care vor stabili
cele 8 idei secundare generate de tema centrală
c) Constituirea grupelor secundare după punctarea celor 8 idei în diagramă, fiecare membru din
grupul central își alcătuiește un grup de lucru din elevii clasei. Un elev apar ține unui singur
grup. Se constituie astfel 8 grupuri care vor aborda tema propusă de cel care a construit grupul.
d) Etapa muncii în grup: fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate de tema dată.
Toți membrii trebuie să -și aducă contribuția . La nivelul grupului se pot stabili rolurile de: lider
(coordonează activitatea în cadrul grupului), secretar (are rolul de a consemna datele), raportor
(comunică rezultatele)
e) Comunicarea ideilor. Au loc discuții, completări, comentarii
f) Aprecieri privind munca în grup, modul de organizare a muncii de către lider și valoarea ideilor
emise
Exemplu:
Tipul lecției: fixare / aprofundare (tehnica poate fi folosită și în lecțiile de recapitulare, în scopul
evaluării)
Tema : ilustrați (folosind tehnica lotus) rol ul cromaticii în poezia bacoviană.
Se organizează activitatea conform modelului descris mai sus:
– Cei 8 elevi stabilesc cele 8 idei secundare: alb, negru, roșu, violet, galben, roz/verde/albastru, gri,
,,plumb”
Se realizează diagrama:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

99

3.
2. 4.

1. 5.

6.
8. 7.

În continuare, folosind sugestii ale profesorului sau alegând singuri, elevii fiecărei grupe își
selectează un grupaj de poezii bacoviene în care apare culoarea a cărei semnificație trebuie să o
analizeze. În urma lecturii și discuțiilor din cadrul grupului, elevii vor stabili ce sugerează fiecare
culoar e, cu ce sentimente este asociată și ce rol are în conturarea atmosferei poetice. Fiecare grupă va
completa diagrama inițială, adăugând câte 8 ,,flori” în jurul ideii secundare.

Cromatic
a
în creația
lui
Bacovia alb
plu
mb neg
ru
roș
u

gri
galb
en vio
let
roz

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

100 De exemplu, grupa 1 a studiat semnificațiile culorii ,,gri” ș i a găsit următoarele asocieri:

În același mod au procedat și celelalte grupe, cu următoarele rezultate:
Grupa 2 : ,,plumb” – apăsare, cădere, greutate, sufocare, moarte, ………….
Grupa3 : alb – nevroză, reverie, sfârșit, sterilitate, pustietate, încremenire ………..
Grupa 4 : negru – moarte, dispariție, urât, carbonizare, disoluție, macabru, atmosferă funebră, putrezire
Grupa 5: roșu – sânge, boală, moarte, ftizie, degradare, amurg, finalitate………….
Grupa 6 : violet – monotonie, crepuscul, alienare, nevroză, senzația de halucinație………….
Grupa 7 : galben – deznădejde, boală, tristețe, dezolare, …………
Grupa 8 : roz (verde, albastru) – nevroză, tristețe, iluzia reînvierii,…………….
O altă temă ce poate fi ilustrată eficient cu ajutorul acestei tehnici este ilustrarea elementelor
simboliste într -o poezie studiată (în cadrul unei lecții de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
la sfârșitul capitolului despre poezia lui George Bacovia, în clasa a XII -a). Tehnica se aseamănă (ca
reprezentare grafică) cu cea a ciorchinelui, însă presupune un grad mai ridicat de sistematizare și mai
mare rigurozitate.
gri angoas
ă
tristete plictis
monoton
ie lipsa
purități
i lipsa de
orizont pesimis
m pustietat
e

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

101 7. CVINTETUL
Cvintetele sunt instrumente rapide și eficiente de reflecție, sinteză și rezumare a conceptelor
și informațiilor. Un cvintet este o poezie care necesită sintetizarea informației în exprimări concise
care descriu sau exprimă reflecții asupra unui subiect. S e poate cere elevilor să lucreze individual sau
în perechi la elaborarea lor. Regulile pentru elaborarea unui cvintet sunt:
– primul vers constă într -un singur cuvânt, care precizeaza subiectul (fiind, de regulă, un
substantiv );
– al doilea v ers este format din două cuvinte care descriu subiectul (de obicei adjective);
– al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe, de reg ulă, la gerunziu);
– al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimente față de subiect;
– ultimul vers este format dintr -un cuvânt care exprimă esența subiectului.
Iată un exemplu în acest sens inspirat de atmosfera poeziei Plumb:
Încremenire…
Apăsătoare, sufocantă,
Stând, așteptând, strigând…
În teamă, frig, neputință, singurătate
De plumb.

Cvintetele pot servi ca instrument de sintetizare a unor informații comple xe, ca mijloc de
evaluare a înțelegerii elevilor sau a creativității lor.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

102 8. TURUL GALERIEI
Este o metodă de învățare prin colaborare care poate fi utilizată la finalul unei activități care
se bazează pe crearea unui produs.
Etapele activității:
a) Elevii lucrează în grupuri și reprezintă munca lor pe o foaie format mare sub forma unui afiș.
Produsul poate fi o diagramă, o schemă, o reprezentare simbolică (desen / caricatură), etapele
esențiale ale unei activități surprinse în propoziții scurte.
b) Elevii vor face o scurtă prezentare în fața întregii clase a proiectului lor, explicând semnificația
afișului și răspunzând la eventuale întrebări.
c) Elevii vor expune afișele pe pereți, alegând locurile care li se par cele mai favorabile. Lângă
fiecare afiș se va lipi o foaie goală pe care se poate scrie cu creioane colorate sau cu carioci.
d) Profesorul va cere grupurilor de elevi să se oprească în fața fiecărui afiș, să -l discute și să
noteze, pe foaia albă anexată, comentariile, sugestiile și întrebările lor. Ac eastă activitate poate
fi comparată cu un tur al galeriei de afișe.
e) În final elevii revin la produsele lor, le compară cu celelalte, citesc comentariile făcute de
colegii lor în foile anexate. Se poate continua cu un răspuns al grupului la comentariile,
sugestiile și întrebările din anexe.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

103 9. CAFENEAUA LITERARĂ
Este o metodă asemănătoare cu Mozaicul, dar diferă mai ales din punct de vedere al scopului
pentru care este concepută: mozaicul are ca scop de bază divizarea sarcinilor și predarea reciprocă, în
timp ce cafeneaua păstrează divizarea sarcinilor, urmărind r ealizarea unor produse printr -un schimb
reciproc de idei sau informații. Metoda este eficientă atunci când se dorește ca fiecare grupă să
realizeze un produs care integrează ideile și sugestiile colegilor lor.
Elevii clasei se împart în 3 -4 grupe, având u n număr egal de membri (cel puț ini 4 în fiecare
grupă). Fiecare grupă primește anumite sarcini de realizat (sarcinile pot fi aceleași sau diferite). De
asemenea grupele pot primi și fișe de lucru care să conțină sarcinile de lucru.
În prima etapă fiecare grupă își realizează sarcinile primite de la profesor sau din fișele de
lucru. După terminarea sarcinilor (care se pot concretiza într -un afiș conținând ideile principale),
grupele își deleagă fiecare câte un reprezentant (denumit vizitator) pentru a se de plasa la mesele
celorlalte grupe. Membrii rămași (gazdele) prezintă ,,vizitatorilor” produsul pe care l -au realizat.
După acest moment, vizitatorii revin în grupele lor și, în funcție de informațiile preluate /
primite de la colegii din celelalte grupe, își perfecționează și își dezvoltă materialul. În final fiecare
grupă își prezintă produsul sau acestea pot fi afișate, utilizându -se metoda Turul galeriei.

10. METODA 6 -3-5
Este bazată pe un concept de brainstorming și presupune rezolvarea de probleme prin
stimularea creativității. Tehnica implică grupuri formate din câte 6 elevi, supravegheați de un
moderator (profesorul ). Fiecare participant se gândește la 3 idei în 5 minute. Participanții sunt
încurajați să se ancoreze (inspire din) de ideile exprimate de colegii lor, ceea ce stimulează
creativitatea. După 6 reprize (în 30 de minute) fiecare grup a găsit în total 108 i dei.
Exemplu: (adaptarea metodei pentru o secvență dintr -o lecție de recapitulare la capitolul
Tehnici și procedee simboliste în creația lui George Bacovia). Se împarte clasa în grupuri formate din
câte 6 elevi și li se distribuie un text la prima vedere aparținând autorului studiat. Sarcina de lcuru
constă în identificarea a 3 elemente simboliste în textul dat. Elevii au la dispoziție 5 minute pentru
rezolvarea sarcinii de lucru.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

104 11. STUDIU DE CAZ
Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanților cu o situație reală,
autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și evenimente problematice.

Scopurile acestei metode interactive, valoroasă din punct de vedere euristic și aplicativ constau
în:
− realizarea contactului participanților cu realitățile complexe, autentice dintr -un domeniu dat,
cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile și pentru a le dezvolta capacitățile decizionale,
operative, optime și abilitățile de a soluționa eve ntualele probleme;
− verificarea gradului de operaționalitate a cunoștințelor însușite, a priceperilor și
deprinderilor, a comportamentelor, în situații limită;
− sistematizarea și consolidarea cunoștințelor, autoevaluarea din partea fiecărui participant, a
gradului de aplicabilitate a acestora în situațiile create;
− educarea personalității, a atitudinilor față de ceilalți participanți și față de cazul respectiv,
tratarea cu maturiate a situațiilor;
− exersarea capacităților organizatorice, de conducere, de evaluare și decizie asemeni unei
situații reale;
Regulile desfășurării metodei au în vedere în special „cazul” ales. Astfel, pentru ca o situație
să poată fi considerată și analizată precum un „caz” reprezentativ pentru un domeniu, ea trebuie să
îndepli nească următoarele condiții:
– să fie autentică și semnificativă în raport cu obiectivele prefigurate, condensând esențialul;
– să aibă valoare instructivă în raport cu competențele profesionale, științifice și etice;
– să aibă un caracter incitant, motivând par ticipanții la soluționarea lui, corespunzând pregătirii
și intereselor acestora;
– să solicite participarea activă a tuturor elevilor în obținerea de soluții, asumându -și
responsabilitea rezolvării cazului;
În aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg șase etape și anume:
Etapa 1 : Prezentarea cadrului general în care s -a produs evenimentul și a cazului respectiv:
– profesorul va alege mai întâi un „caz” semnificativ domeniului cercetat și obiectivelor
propuse, care să evidențieze aspectele general -valabil e;

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

105 – cazul va fi prelucrat și experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi propus
participanților spre analiză;
– prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă și completă;
Etapa 2 : Sesizarea nuanțelor cazului concomitent cu înțelegerea necesităț ii rezolvării lui de către
participanți:
– are loc stabilirea aspectelor neclare;
– se pun întrebări de lămurire din partea participanților;
– se solicită informații suplimentare privitoare la modul de soluționare a cazului (surse
bibliografice);
Etapa 3 : Studiu l individual al cazului propus:
– documentarea participanților;
– găsirea și notarea soluțiilor de către participanți;
Etapa 4 : Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului:
– analiza variantelor, fie mai întâi în grupuri mici (5 –6 membri) și apoi în plen, fie direct în plen,
fiecare își expune variantă propusă;
– compararea rezultatelor obținute și analiza critică a acestora printr -o dezbatere liberă, moderată
de profesor;
– ierarhizarea variantelor;
Etapa 5 : Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.
Etapa 6 : Evaluarea modului de rezolvare a situației -caz și evaluarea grupului de participanți (elevi),
analizându -se gradul de participare. Totodată se fac predicții asupra importanței reținerii modalităților
de soluționare în vederea aplicării lor la situații similare.
Rolul profesorului, în cazul apelului la metoda studiului de caz, se reduce doar la cel de
incitator și de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului. Cu abilitate și discreție, el trebuie să
aplaneze even tualele conflicte și să manifeste răbdare fată de greutățile participanților de a soluționa
cazul, punând accent pe participarea activă și productivă, individuală și de grup.
Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele:
– prin faptul că situația -caz, aleasă de profesor, aparține domeniului studiat, iar elevii sunt
antrenați în găsirea de soluții, se asigură o apropiere a acestora de viața reală și de eventualele
probleme cu care se pot confrunta;

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

106 – prin faptul că are un pronunțat caracter activ, metod a contribuie la dezvoltarea capacităților
psihice, de analiză critică, de elaborare de decizii și de soluționare prom ptă a cazului, formând
abilitățile de argumentare;
– prin faptul că se desfășoară în grup, dezvoltă inteligența interpersonală, spiritul de e chipă,
toleranța și ajutorul reciproc, specific învățării prin cooperare;
– prin confruntarea activă cu un caz practic, metoda oferă oportunități în construirea unui pod
între teorie și practică.

Limitele aplicării metodei studiului de caz:
– dificultăți lega te de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei, fapt care solicită
mult timp de prelucrare și experimentare a fiecărui caz;
– dificultăți în evaluarea participării fiecărui elev la soluționarea cazului, concomitent cu
manifestarea fenomenului de complezență ori de lene, lăsând pe seama celorlalți
responsabilitatea rezolvării cazului;
– dificultăți legate de accesul la sursele de informare necesare soluționării cazului;
– experiența redusă a unora dintre participanți creează dificultăți în găsirea s oluției optime, cu
efecte nedorite în gradul de implicare motivațională în activitate.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

107
12. METODA ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE

Această metodă îl situează pe elev în ipostaza de subiect al cunoașterii științifice. Ea reprezintă
o modalitate de lucru prin intermediul căreia elevii sunt puși să descopere adevărul, refăcând drumul
elaborării cunoștințelor prin activitate proprie, inde pendentă. Acest tip de învățare se derulează într –
un cadru problematizant, metoda fiind o continuare a problematizării și a dezbaterii, o finalitate a lor.
Elevii se confruntă cu o situație -problemă, iar pentru soluționarea ei nu se cunoaște nicio
metodă. Rezolvarea se poate găsi doar prin descoperire și presupune: organizarea și corelarea de date,
structurarea și interpretarea lor, exersarea operațiilor gândirii și folosirea unor principii care necesită
intuiție, imaginație și creativitate.
Pentru ca met oda învățării prin descoperire să dea roade, profesorul trebuie în prealabil să
învețe elevul:
 să consulte enciclopedii, tratate, documente, opere literare și alte surse, pentru a putea face
observații sistematice și complete;
 să interpreteze obiectiv;
 să recombine fișele de lectură;
 să sistematizeze textele din bibliografie;
 să urmărească evolutiv obiectivul propus.
Găsirea soluțiilor pentru rezolvarea situației -problemă se va transforma pentru elev într -o acțiune
de investigare -descoperire. Consecința im ediată este aceea că metoda învățării prin descoperire, deși
mai greu de utilizat, este cea mai bogată în fluxuri informaționale inverse, atât de necesare cadrului
didactic.
Dacă într -o prelegere, profesorul nu reușește să mențină sub control progresia în vățării, întrucât
el își prezintă expunerea de la început până la final, indiferent dacă elevii pot asimila sau nu materialul
respectiv, cu totul altfel se prezintă lucrurile în cazul învățării prin descoperire. Aceasta are la bază
cercetarea, investigarea proprie realizată de elev, care în acest caz asimilează foarte eficient noul, dacă
respectă următoarele condiții:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

108  Dacă aceste condiții sunt întrunite ac tul descoperirii poate avea loc;
 situația -problemă să se înscrie în sistemul de operații concrete și mentale de care elevul este
capabil ;
 oferta de cunoștințe să nu fie nici prea săracă, nici prea complicată;
 elevul să perceapă și să memoreze date, fapte, informații, etc;
 elevul să prelucreze și să asimileze rațional materialul acumulat;
 elevul să form uleze generalizări și să le integreze în sisteme, în ipoteze operatorii.

Indiferent de felul ei – inductivă, deductivă și analogică – metoda are următoarele etape:

a) confruntarea cu o situație problemă, etapă în care se realizează declanșarea dorinței lor de
căutare și explorare;
b) realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea și interpretatea datelor, utilizarea
operațiilor gândirii și evidențierea noului;
c) verbalizarea generalizărilor și formularea concluziilor;
d) exersarea în ceea ce s -a descoperit, etapă care constă în aplicarea celor descoperite în noi
contexte situaționale.
Avantajele acestei metode sunt:
– creează premisele necesare unei activități intelectuale intense;
– rezultatele descoperirilor se constitui e în achiziții trainice, contribuind în același timp la
asigurarea motivației intrinseci;
– contribuie la însușirea unor metode euristice, de descoperire;
– permite menținerea sub control a progresiei învățării, asigurând transmiterea unor fluxuri
informaționale bogate de la elev la profesor.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

109 5.4. Propunere metodologică de abordare a artei poetice moderne

Disciplina limba și literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalității
elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare pentru a face față cerințelor și pentru a le
facilita accesul post -școlar la învățarea pe toată durata vieții.
Printre valorile și atitudinile la care face trimitere programa la limba și literatura română
trebuie menționat e: cultivarea interesului pentru lectur ă si a pl ăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii, stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje
receptate, cultivarea unei atitudini pozitive fa ță de comunicare și a încrederii în propriile abilit ăți de
comunicare.
Având în vedere obiectivele studierii limbii și literaturii române, noile orientări ale didacticii,
caracteristicile de vârstă ale elevilor și conținutul manualelor, care deși sunt considerate auxiliare
trebuie luate în seamă pentru a nu deruta elevii prin ignorarea propunerilor acestora, voi prezenta în
acest capitol o variantă de abordare a textelor literare ce vizează condiția creației și a creatorului.
Textele pot părea redundante raportate la autor i, dar ele vor fi abordate diferit în funcție de anul de
studiu, atât din punctul de vedere al aspectelor vizate, cât și al tehnicilor utilizate în predare.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

110 A. Clasa a IX -a și clasa a X -a
În perioada învățământului obligatoriu, elevii trebuie să-și formeze în primul rând
competențele de comunicare, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate
profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba maternă, să asculte, să înțeleagă și să
producă mesaje orale și scris e, în diverse situații de comunicare.
Manualele alternative pentru clasa a IX -a aduc în atenția elevilor fragmente sau texte integrale
atractive prin simplitatea mesajului, concordante cu trăsăturile caracteristice vârstei elevilor. Pentru
studierea text ului poetic și a noțiunilor de teorie literară aferente acestuia consider că este necesar să
fie alocate 3 ore. Prima oră este destinată comprehensiunii textului, sau altfel spus, realizării lecturii
naive, potrivit dihotomiei propuse de U. Eco.
Alina Pam fil identifică cinci strategii care o orientează:
a. Strategii ce vizează etapa pre -lecturii, momentul proiecției inițiale a sensului; întrebările
specifice sunt: „Ce gânduri provoacă lectura foii de titlu?”, „Cum aproximăm sensul pornind de la
titlu, subtitlu, moto?”, dar și „Cum se orientează lectura d upă prima secvență citită?”, întrebări care
pot structura jurnalul de lectură sau o secvență de dialog cu răspuns scris.
b. Strategii ce vizează exprimarea și valorificarea reacțiilor emoționale pe care lectura le
provoacă, reacții ce se pot constitui în puncte de pornire ale interpretării textului; întrebările specifice
sunt: „Ce sentimente a provocat lectura textului?”, „Ce amintiri personale a suscitat lectura
textului?”, „Care sunt întâmplările/imaginile/problemele care v -au surprins/pe care le co nsiderați
esențiale?” etc, ce pot orienta, ca și cele precedente , jurnalul de lectură sau pot fi rezolvate prin
răspunsuri scrise;
c. Strategii ce urmăresc corelarea așteptărilor inițiale cu rezultatele primei lecturi; întrebările
specifice sunt: „Cum a r ăspuns textul așteptărilor inițiale?”, „În ce măsură a depășit așteptările, a
dezamăgit, a provocat?”, ele putând structura dialogul oral și scris sau putându -se regăsi în fișa de
evaluare a lecturii;
d. Strategii ce urmăresc înțelegerea procesului lectur ii: lectura anticipativă și harta lecturii;
e. Strategii ce urmăresc înțelegerea corectă a nivelului literal al textului: explicația,
chestionarul pe marginea textului, identificarea câmpurilor lexicale.
În clasa a IX -a consider că, în funcție de tipul de prinderilor constatate la elevi, este necesar să
se insiste încă, cel puțin la începutul semestrului I, pe lectura model realizată de către profesor , apoi
lectura e reluată de elevi. Astfel , ora devine un spațiu de inițiere în lectură prin joc. După lect ura

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

111 elevilor, profesorul poate aprecia el însuși, sau poate oferi elevilor oportunitatea de a face aprecieri
asupra lecturilor celor mai expresive, ceea ce va stimula și elevii în realizarea pe viitor a unor lecturi
corecte, implicate.
De asemenea, foarte importante sunt exercițiile vizând nivelul lexical, pentru rezolvarea cărora
se va insista pe folosirea dicționarelor, la care elevii recurg cu mare dificultate din comoditate. Tipurile
de exerciții propuse vor urmări și o aprofundare a noțiunilor de limbă cunoscute până la momentul
respectiv.
Pentru clasa a X -a manualele supun atenției universul bacovian, fenomenul arghezian,
modernitatea lui Blaga, noile dimensiuni ale limbajului la Nichita Stănescu. În creațiile lor arta poetică
este bine definită fiind surprinsă sub diferite aspecte ce dovedesc că este o formă de cunoaștere, o luptă cu
limbajul și o condensare a trăirii în cuvinte. Ca texte suport pentru valorificarea acestui concept am amintit
într-un capitol anterior Plumb de George Bacovia, Testament de Tudor Arghezi , Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii de Lucian Blaga. Având în vedere complexitatea liricii lui Ion Barbu consider că textul
Din ceas dedus… de Ion Barbu trebuie studiat doar în clasa a XII -a.
Prima or ă este în acest an alocată comprehensiunii textului. Lectura -înțelegere a textului
presupune identificarea unor aspecte legate de curent literar, temă, motiv, idee centrală, cuvinte cheie,
particularități de expresivitate și de limbaj (imagini artistice se mnificative, figuri de stil cu rol central) .
O etapă importantă a înțelegerii textului, abordată în următoarea oră, este analiza unor
elemente interne ale operei precum relația dintre elementele de structură și ideile poetice, semnificația
titlului/a simb olului central/a versului sau cuvântului cheie, relația dintre sentimentul poetic și
atmosferă.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

112 TEME, TIPURI DE EXERCIȚII ȘI TEHNICI UTILIZATE
A.1 Plumb de George Bacovia
I. Univers poetic și expresie
1. Recitește textul și notează în 2 -3 enunțuri impresia produsă de lectura acestuia.
2. Exprimă printr -un singur cuvânt senzația/sentimentul pe care îl transmite textul.
3. Precizați cuvântul cheie al textului și discutați semnificația generată de contextele în care
apare acest cuvânt.
4. Selectează cuvintele care, în text, aparțin sferei semantice a morții.
5. Poezia este săracă în artificii stilistice. Indicați figura semantică obsesivă a textului.
6. Substantivul ”cavou” are o conotație simbolică. Discutați semnificațiile pe care le-ar
putea avea acest substantiv, având ca punct de plecare următoarele sugestii: indică prezența fizică a
poetului într -un cavou, este o sugestie a unei lumi limitate spațial, cuvântul exprimă iminența morții.
7. Preze nța culorii gri ar putea sugera prăbușirea interioară, singurătatea, plictiseala, trăirea
presentimentului morții. Alege una dintre aceste semnificații și găsește argumente pentru susținerea
ei sau propune o altă semnificație.
8. Selectează din text verb ele care înregistrează nemișcarea, încremenirea, amorțirea.
9. Identifică elementele care amintesc de prezența naturii.
10. Lucrând în perechi, găsiți o explicație pentru cuvântul ”întors” din versul ”Dormea întors
amorul meu de plumb”
Prin tehnica ”Lasă -mi mie ultimul cuvânt” pot fi confruntate comentariile notate de elevi în
pagina de jurnal; momentul are următoarea desfășurare:
a. Elevii citesc pe rând sintagma/versul/titlul ales spre a fi interpretat ( plumb, cavou,
“Dormeau adânc si criele de plumb”)
b. Un elev citește elementul ales, fără să citească și comentariul. Din acest moment, el
are controlul complet al sălii de clasă și invită alți elevi să comenteze construcția citind însemnările
lor sau exprimându -și spontan ideile; poate comenta și profesorul, numai după ce câțiva elevi și -au
exprimat părerea și este clar că mai urmează și alte comentarii.
c. Atunci când clasa și -a exprimat părerea, elevul care a ales citatul întoarce foaia și
citește comentariul pers onal. Acesta trebuie să fie ultimul cuvânt. Nici un alt elev și nici măcar
profesorul nu mai poate adăuga alte idei.
Activitatea se poate repeta până la epuizarea timpului stabilit.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

113
II. Structură și compoziție
1. Selectează repetițiile lexicale din te xt. Indică pozițiile (în cadrul versurilor și al strofei) în
care e reluat cuvântul cheie – plumb. Explică rolul acestor repetiții.
2. Stabilește o corespondență între subiectele și predicatele poeziei, de genul
sicriele….dormeau.
3. Indică apropierile semantice care se creează ca urmare a structurii sintactice asemănătoare
a celor două strofe.
4. Textul se constituie în jurul a două câmpuri semantice: al realului și al eului poetic.
Separându -vă pe două grupe grupați lexicul poeziei prin raportare la a ceste câmpuri semantice.
5. Cunoscând atributele plumbului, ca element al lumii reale, discutați, în grupuri mici,
posibilele semnificații care îi sunt asociate în poezia lui Bacovia. Explicați apoi titlul poeziei.
6. Numește sentimentul transmis prin verbul ” scârțiau”.
7. Împărțiți -vă în două grupe și discutați cu argumente adevărul sau falsitatea următoarei
afirmații: În poezia Plumb are loc ”o intensificare a senzației ( de sunet, culoare sau cinetică) prin
mărirea expresivității uneori până dincolo de limita suportabilă ”

III. Arta poetică
1. Identificați versurile care compun un spațiu al claustrării.
2. Pentru romantici iubirea constituia un mod de salvare în fața înstrăinării, a lipsei de sens a
existenței. Ce semnificație are în acest context versul ”Dormea întors amorul meu de plumb” ? Dar
reacția eului poetic,” Pe flori de plumb, și -am început să -l strig”?
3. Lucrând în perechi, comentați semnificația sintagmei ”aripile de plumb”.
„Diagrama Venn” este o tehnică ce se poate aplica eficient în relevarea deosebirilor existente
între ipostazele iubirii și naturii în poezia romantică și simbolistă.
Elevii sunt organizați în două grupe, corespunzătoare celor două curente literare aduse în
discuție. Se distribuie elevilor o fișă cu întrebări pentr u stabilirea caracteristicilor fiecărui curent.
Elevii lucrează în grupe, răspunzând la întrebările din următoarea fișă de lucru:
1. Care sunt temele și motivele predilecte ale romantismului/simbolismului?
2. Numiți câteva elemente ale imagin arului poeti c romantic/simbolist (lumea înfățișată,
cadrul exterior și interior) .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

114 3. Prezintă atmosfera creată în text și trăirile ființei.
Informațiile obținute în urma discuțiilor sunt organizate într -o diagramă.

Diagramele Venn sunt potrivite pentru notițele elevilor, fiind mai folositoare dacă sunt afișate și
create pe tablă sau pe flip -chart.

IV. Alege tema!
1. Citiți următoarele sintagme poetice din poezia Plumb : ”flori de plumb”, ”aripi de plumb”,
„coroanele de plumb”, ”era vânt”, „era frig”. Încercați să descrieți un univers în care elementul
primordial este plumbul.
2. Asociază culorile alb, negru, roșu, galben cu sentimentul ce ți -l inspiră. Cu ajutorul
profesorului vei descoperi apoi semnificația lor în poezia bacoviană. Ce diferențe identifici între
realitatea personală și universul bacovian?
-punct de referință al lumii
exterioare asociate
spațiului citadin;
-natura=expresie a
rupturii dintre eu și
lume, proiecție a
eului,marcată de
cromatisme con –
trastante;
-motive poetice stili
zate:parcul, grădina,
ceața
-punctele de referință
ale cadrului sunt doar
simboluri pt.stări interioare

-temă favorită alături de
evadarea în trecut ,în ima –
ginație,tema timpului;
-natură sălbatică sau
surprinsă în momente –
le genezei;
-natura spațiu al
evadării, imagine a
paradisului pierut, ca –
dru ocrotitor al iubirii;
-motive poetice recuren –
te: codrul, izvorul, lacul,
luna, marea;
-natura preia sentimentele
eului;

IUBIREA ȘI
NATURA ÎN
POEZIA
ROMANTICĂ
ȘI
SIMBOLISTĂ

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

115
Tehnica ”Asocieri libere” mi se pare pot rivită pentru pentru exercițiul 2. Elevii primesc o
fișă pe care vor nota asocierile făcute între culorile preferate și sentimentul transmis . (alb=puritate ,
sinceritate; roșu=dragoste, emoție; albastru=libertate). Un singur cuvânt solicitat limitează aria
asocierilor, deoarece un număr prea mare de elevi și de cuvinte va cere un timp îndelungat de
examinare. Profesorul adună fișele, notează asocierile oferite și solicită comentarii. Nu se respinge
nici o asociere.
Se poate repeta cerându -li-se elevilor asocieri raportate la textele citite . (alb= gol, pustiu; gri=
plictiseală, monotonie; roșu=moarte; galben=boală).

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

116 A.2 Testament de Tudor Arghezi

I. Moștenirea spirituală
1. În ce context ai întâlnit sau ai utilizat cuvântul” testament”? Explică -i semnificația.
2. Pornind de la explicația dată de DEX termenului ,,testament”, interpretați semnificația și
folosirea lui ca titlu al poeziei.
3. Ca orice text, poezia Testament transmite un mesaj. Precizează cine este emițătorul , ce tip
de mesaj transmite și cine este receptorul.
4. Precizează cui i se adresează verbele la persoana a II -a singular.
5. Identifică versuri care te ajută să stabilești identitatea eului poetic.
6. Recitește versurile care conduc la ideea că poetul se consideră un depozitar al experienței
urmașilor.
7. Demonstrează, apelând la versuri, că Arghezi se consideră ”un potrivitor” de cuvinte.
8. Identificați cuvîntul -cheie al textului și explicați valoa rea lui conotativă, desprinsă din
context.
9. Lucrând în perechi, discutați asocierea cărții cu o treaptă (”cartea mea -i fiule, o treaptă”)
pornind de la următoarele variante: cartea e văzută ca un drum al cunoașterii, prin carte omul se
poate desăvârși s piritual, este transmisă ideea de perfecțiune.
10. Cartea devine în contextul discursului poetic ”hrisov”. Discutați semnificația acestei
metafore -simbol, având în vedere și sensul denotativ al cuvântului.

Se pretează a fi utilizată metoda ”Agenda cu notițe paralele/Jurnalul dublu” pentru care elevii
pregătesc o foaie de caiet, divizată în două printr -o linie verticală, în raport de 1:2.
Profesorul invită la lectură și formulează sarcina: să selecteze un o sintagmă/un vers pe care
să-1 rescrie în coloa na întâi și să -1 comenteze în coloana a doua. Se precizează că pasajul trebuie să
aibă o semnificație aparte pentru cititor sau să conțină o imagine care 1 -a mișcat. Se stabilește o limită
de timp pentru scrierea comentariului (10-15 minute). Elevii lucrea ză individual și în liniște, se
creează atmosfera atelierului de scriere.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

117 Citatul Comentariul
"testament"
„Nu-ți voi lăsa………un nume adunat pe -o carte”

………………….

-cuvântul se referă la relația spirituală între generații
-cartea e văzută ca unica moștenire lăsată urmașilor
-prin scris numele scapă de uitare
…………………..

La expirarea timpului rezervat, profesorul se documentează asupra alegerii pe care au făcut -o
elevii și solicită comentariile în ordinea apariției în te xt a citatelor extrase. Dacă mai multe persoane
au preferat același pasaj, profesorul va discuta cu elevii asupra momentului de alegere sau le va oferi
tuturor doritorilor posibilitatea să citească notele din agendă. La sfârșit sau într -un moment pe care îl
va considera oportun, profesorul își va citi comentariul.
Pentru a facilita elaborarea comentariilor, profesorul poate formula înaintea lecturii cîteva
întrebări generale privind esența textului, valoarea lui estetică sau măiestria autorului:
1. La ce v -ați gîndit în timpul lecturii?
2. Ce este mai important ca mesaj în acest text?
3. Cum și -a expus ideile autorul?
4. Ce s -ar putea schimba în acest text?
5. Ce ați vrea să fie spus altfel?
Sarcina poate fi utilizată și la lectura unui alt text din creația autorului studiat; se va completa
agenda în prealabil (ca temă de acasă), în auditoriu desfășurîndu -se doar lectura enunțului selectat și
a comentariului.

II. Metamorfoza materialului în spiritual
1. Transcrie cuvintele proprii universului rural.
2. Explică sintagma ”cuvinte potrivite” și motivează alegerea acestei ca titlu al primului
volum.
3. Recitește strofa a treia urmărind procesul metamorfozării, apoi comentează următoarele
convertiri: zdrențe –muguri și coroane, venin –miere, cenușa morților din vatră –Dumnezeu de
piatră.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

118 4. Identifică versurile care ascund ideea că urâtul și răul devin categorii estetice. Alege un vers
și comentează -i semnificația.

III. Condiția creației
1. Identifică patru epitete și explică rolul lor în exprimarea concepției lui Arghezi despre
poezie.
2. Recitește versurile în care arta e văzută ca o izbăvire.
3. Discutați pe grupe semnificația sintagmelor poetice care exprimă ideea menirii sociale a
artei, având în vedere contextul în care acestea apar.
4. Identifică versurile care exprimă faptul că actul de creație este o contopire a inspirației cu
truda poetului.
5. Cum interpretați metaforele ,,slova de foc” și ,,slova făurită” ? Explicați viziunea erotică pe
care poetul a ales -o pen tru a prezenta fuziunea celor două metafore.
6. Comparați această poezie cu o altă artă poetică argheziană. Stabiliți elementele comune și
diferențele dintre cele două creații.

Pentru fixarea cunoștințelor poate fi utilizată tehnica “Lotus -Floare de nufăr“ care presupune
realizarea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Fiecare idee poate deveni la
rândul ei idee centrală. Fiind o tehnică ce implică și organizarea grafică a informației, favorizează reținerea
acesteia, s timulând înțelegerea și memoria vizuală. O consider potrivită pentru ultima oră alocată studierii
textului. Reprezentarea grafică ar fi:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

119 ARTĂ
POETICĂPoetul=un
depozitar al
experienței
străbunilor
Poetul=un
meșteșugar
al cuvintelor
Poetul=un
slujitor umil
al cititorului
Arta are o
menire
socialăCreația e
văzută ca o
izbăvireUrâtul și
răul devin
categorii
esteticeConversiune
de valori

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

120

IV. Dincolo de text
1. Răspunde în versuri (proprii sau aparținând altor poeți) la întrebarea ” Ce e poezia?”
2. Comentează valoarea testamentară a versurilor lui Ienăchiță Văcărescu, unul dintre primii
poeți români : ”Urmașilor mei Văcărești!/Las vouă moștenire/Creșterea limbei românești/ș -a patriei
cinstire .”
3. Scrie un text cu titlul ”Și cărțile au suflet…”

Pentru primul exercițiu poate fi utilizată metoda ”Cvintetul”, o metodă creativă, prin care în
cinci versuri se sintetizează un conținut de idei. Primul vers este un cuvânt – cheie referitor la discuție,
fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este al cătuit din două cuvinte care descriu substantivul în
discuție, fiind adjective. Al treilea vers este alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acțiune, fiind, de
regulă, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers conține patru cuvinte și exprimă sentimentele față
de subiect. Al cincilea vers este un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate.
Consider eficientă și tehnica ”Discuție de tip piramidă”: Urâtul și
răul devin
categorii
estetice„Din graiul lor
cu-ndemnuri
pentru vite/
Eu am ivit
cuvinte
potrivite”
„Făcui din
zdrențe muguri
și coroane.”
„Veninul strâns
l-am
preschimbat în
miere”„Am luat cenușa
morților din
vatră/
Și am făcut -o
Dumnezeu de
piatră”

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

121 Se propune o listă de șase cugetări despre carte/poezie.
1. elevii lucrează individual; fiecare elev alege, din cele șase cugetări, numai trei cu care sunt de
acord în cea mai mare măsură;
2. elevii lucrează în perechi; prin discuții și negociere, aleg numai două cugetări acceptate de
ambii elevi în egală măsură;
3. elevii lucrează în grupe de câte 5 – 6 și aleg o si ngură cugetare, care întrunește adeziunea
majorității membrilor echipei;
4. întreaga clasă votează, stabilindu -se o singură cugetare, acceptată ca validă de majoritatea.
Votul va genera discuții pro și contra.
Cugetări propuse:
”Poezia este pur și simplu modu l cel mai eficace, cel mai important și cel mai frumos de a
spune lucrurile, și de aici provine importanța sa.”(Matthew Arnold)
”Poezia trebuie să fie impresionantă dar nu ostentativă, ceva ce -ți pătrunde în suflet dar nu
te sochează și nu te uimește prin ea însăși, ci prin subiectul ei.”(John Keats)
”Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi.”(Voltaire)
”Poezia se naște din meditație și inspirație.Meditația este o însușire, inspirația este un talent.
Mulți oameni pot să mediteze dar puțini sunt inspirați.”(Victor Hugo)
”Dacă poezia nu răsare la fel de firesc ca o frunză pe un copac, e mai bine să nu se nască de
loc.”( John Keats)
”Poezia este creația ritmică a frumuseții în cuvinte.”(Edgar Allan Poe)

Tehnica ”Scaunul autorului” se folosește după ce elevii rezolvă o temă de redactare liberă
(exercitiul 3). Ei sunt invitați să ia loc pe un scaun, care devine scaunul autorului. Ceilalți elevi îi vor
pune întrebări legate de textul redactat.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

122 A.3 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

I. Înainte de text
1. Exprimă -ți opinia despre următoarea afirmație: ”Cea mai frumoasă și mai profundă trăire
omenească este misterul.” (Albert Einstein)
2. Împărțiți -vă în două grupe. Purtați o discuți e pornind de la următoarele afirmații:

Adevăratul mister al lumii este vizibilul.
Adevăratul mister al lumii este invizibilul.

În deschiderea lecției poate fi utilizată metoda ”Care -i părerea ta ? ” Doi elevi trec în fața
clasei și discută pe tema dată (misterul). Își pun întrebări unul altuia pregătind astfel discuția ce
urmează.
După prima lectură a textului se aplică metoda ”Reacția cititorului”. Profesorul revine la text
și propune să se răspundă la câteva întrebări, de exemplu:
1. Ce sentimente v -a inspirat poezia?
2. Asupra căror pasaje ale textului ați reflecta?
3. E posibilă încadrarea textului în cadrul artelor poetice?
Discuția ulterioară are o formă liberă, dar se axează pe impactul lecturii asupra propriului
sistem de valori al cititorului. Nu există răspunsuri adevărate sau false, toate intervențiile elevilor au
dreptul la existență și argumentare.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

123 II. Poezie și mister
1. Lucrând pe grupe, analizați lexicul poeziei ținând seama și de următoarea opinie: “Un lexic
variat, mister, taină, nepătruns, marea, neantul, miracolul, neînțelesul, tăcerea, atestă prezența
permanentă a acestui termen de referință: ”mister”, care se află deopotrivă îndărătul și în afara eului
poetic.” (Ștefan Augustin Doinaș)
2. Identific ă în text cuvinte/sintagme sub forma cărora apare cu insistență noțiunea de mister.
3. Stabiliți valoarea conotativă a cuvintelor ” flori”, ”ochi”, ”buze”, ”morminte”.
4. Identifică în text verbe care fac parte din două clase opuse ca sens, grupându -le pe d ouă
categorii: aria ”anti” și aria ”pro”.Care verbe se asociază prezenței eului poetic?
5. Identifică opozițiile pe care se bazează textul.
6. Analizați semnificațiile anti tezei configurate între ”lumina mea” și ”lumina altora”. Stabiliți
tipul de cunoaște re al cărei adept se declară poetul prin sintagma ”lumina mea”.
7. Explicați titlul creației având în vedere și următoarea mărturisire a poetului: ”Câteodată
datoria noastră în fața unui adevărat mister nu e să -l lămurim, ci s ă-l adâncim așa de mult încât să-l
prefacem într -un mis ter și mai mare.” (Pietre pentru templul meu )
8 .Ce element al imaginarului romantic folosește poetul și ce efect obține? Comentează pasajul
respectiv din poezie.
9. Explică semnificația verbului ”iubesc” în contextul poeziei lui Blaga. Discutați semnificația
acestui verb în relație cu celelalte verbe asociate eului poetic.
10. Poezia poate fi redusă la trei versuri care conțin atitudinea eului liric în fața misterului.
Rescrie -le și încearcă „o traducere” a acestora eliminând metaforele.

Prin metoda ”Requiest” profesorul poate identifica modul în care elevii sunt capabili să pună
întrebări de nivel superior celui literal. Se formează grupe care lucrează împreună pe parcursul
activității. După identificarea celor trei secvențe lirice ale textului, fi ecare grupă își recitește pasajul.
Câte un reprezentant al grupei va răspunde la întrebările celorlalți.
Procedura se repetă pentru fiecare grupă. Profesorul intervine pentru a le cere elevilor ca
întrebările să vizeze nu doar informații de la suprafața t extului. În situația în care elevul interogat nu
va putea da un răspuns corect, clar, profesorul numește un alt elev sau poate răspunde chiar cel care
întreabă.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

124 Folosind ca suport exercițiile propuse poate fi utilizată și metoda “Găsește pe cineva care…”.
Câțiva elevi primesc c âte o foaie, pe care sunt scrise întrebări. Ei caută un coleg care știe răspunsul
la cel puțin o întrebare. În timp ce colegul răspunde oral, el face notițe. Activitatea se repetă până la
epuizarea întrebărilor. Profesorul organiz ează o discuție în timpul căreia elevii își examinează
răspunsurile notate. Scopul ei este ca elevii să corecteze toate greșelile în foaia lor și la sfârșitul orei
să posede un bun ghid de studiere a textului.

III. Viziunea asupra creației
1. Lucrând p e grupe, identificați versurile care susțin ideea că poetul gândește poezia ca o
transcriere a unui proces interior, determinat fie de situarea față de ceilalți, fie de raportarea lui la
universul înconjurător.
2. Blaga modifică substanțial conceptul de ”artă poetică ” valorificat de Arghezi văzându -l ca
modalitate fundamentală de situare a omului în univers. Susține cu argumente această afirmație.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

125 B. Clasa a XI -a și/sau clasa a XII -a

Pe parcursul ciclului superior al liceului, prin disciplina limba și literatura română se urmărește
consolidarea competențelor de comunicare ale elevilor, indispensabile în lumea contemporană pentru
orice tip de activitate profesională . Prin studiul limbii si al literaturii române se urm ăresc valori și
atitudini care s ă contribuie la formarea unei personalit ăți autonome a elevilor, capabile de
discern ământ si de spirit critic.
Programele școlare pentru ciclul superior al liceului sunt unitare din punctul de vedere al
competen țelor generale, al setului de valori și atitudini urm ărite pentru acest segment de școlaritate,
precum și din cel al principiului de organizare a con ținutului incluse în programele pentru clasele a
IX-a si a X -a: „Limb ă si comunicare“ și „Literatur ă“.
Continuitatea fa ță de programele anterioare de limba și literatura român ă (pentru ciclul inferior
al liceului) este asigurat ă prin paradigma comunicativ – funcțional ă a disciplinei. Aceasta presupune
studiul integrat al limbii, al comunic ării și al literaturii, în vederea consolid ării competen țelor de
comunicare oral ă și scris ă și a deprinderilor de lectur ă (capacitatea de a în țelege și interpreta textele,
de a fi un cititor competent și autonom, capacitatea de a în țelege dintr -o perspectiv ă personal ă viziunea
despre lume, despre condi ția uman ă sau despre art ă exprimate în textele studiate).
Câteva dintre tr ăsăturile programei de limba și literatura român ă pentru clasele a XI -a și a
XII-a sunt urm ătoarele: îmbinarea echilibrat ă a proceselor de receptare și de producere a mesajului,
abordarea diferen țiată și divers ă a epocilor / curentelor indicate în program ă prin: texte literare pentru
curentele indicate în program ă prin: texte literare pentru studiul aprofundat, studii de caz/ dezbateri,
textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nuclee care genereaz ă discutarea
unor probleme de limb ă (fonetic ă, vocabular, morfologie, sintax ă) sau exersarea / practicarea
comunic ării (orale și scrise).
Dacă în ciclul inferior al liceului, textele literare au fost studiate preponderent din perspectiv ă
structural ă, programele pentru clasele a XI -a și a XII -a sunt structurate pe principiul evolu ției
fenomenului literar/cultural.
Deoarece programele pentru clasele a XI -a și a XII -a sunt structurate pe principiul cronologic
al fenomenului literar/cultural (în clasa a XI -a conținuturile din domeniul literaturii sunt grupate în
următoarele module: Fundamentele culturii române, Perioad a veche, Perioada modernă: A. Secolul
al XIX -lea începutul secolului al XX -lea; B. Perioada interbelicã (romanul), urmând ca, în clasa a

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

126 XII-a, studiul să continue cu: Perioada interbelică (poezia); Perioada postbelică (romanul, poezia,
dramaturgia). Cons ider că nu este potrivită întreruperea cronologiei și astfel voi reveni asupra
abordării conceptului de artă poetică în clasa a XII -a aducând în discuție câte un text reprezentativ din
creațiile poeților Tudor Arghezi și Ion Barbu .
Pentru acest an de stud iu prima oră va fi alocată lecturii prospective a textului, prima lectură,
cu tatonările și aproximările ei inevitabile, cu judecățile ce decurg din primul contact, din prima
impresie. Pentru orele ce urmează propun lectura retrospectivă a textului, o lect ură ce se întoarce
asupra textului citit și, implicit asupra ei înseși.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

127 TEME, TIPURI DE EXERCIȚII ȘI TEHNICI UTILIZATE

B.1 Flori de mucigai de Tudor Arghezi

I. Lectura prospectivă
1. Citește explicația de dicționar a cuvântului ”mucegai”. Stabilește o relație între sensul de
notativ al cuvântului și semnificația poetică pe care i -o acordă Arghezi.
2. Încearcă o definiție de tip dicționar a cuvântului ”firidă”.
3. Explică de ce poetul preferă formele ”stihuri” și ”părete” forme lor ”versuri” și ”perete”.
4. Substantivul ”stih” din limbajul bisericesc este resimșit astăzi ca având valoare arhaică. Dați
o explicație folosirii lui în poezie.
5. Identificați elementele morfologice care sprijină conținutul semantic al cuvintelor din t itlu.
6. Identificați mărcile gramaticale ale eului liric.
7. Transcrieți acele cuvinte/sintagme pe care le considerați ”nepoetice” în raport cu concepția
clasică despre poezie. Urmăriți și prezența unor arhaisme fonetice, dacă este cazul.
8. Identificați epitetele care determină substantivul ”stihuri” și discutați semnificația lor.
II. Lectura retrospectivă
1. Identifică spațiul /mediul evocat în poezie.
2. Prezentați raportul eu liric -spațiu.
3. Titlul poeziei este neobișnuit. În convenția poetică tradiț ională, floarea este unul dintre
simbolurile frumuseții însă are o simbolistică mult mai complexă. Floarea este ”un simbol al
principiului pasiv”, caliciul florii este un fel de receptacul al activității cerești. Dezvoltarea florii din
pământ sau apă simbo lizează începuturile ei. (Dicționar de simboluri) . Lucrați pe grupe argumentând
ideile de mai sus care ar putea avea legătură cu titlul poeziei.
4. Precizați semnificația titlului ținând cont de faptul că titlul poeziei este și titlul volumului
de versu ri.
5. Comparați titlul poeziei argheziene cu cel al volumului Florile răului de Charles
Baudelaire, ținând seama de figura de stil ce apare în titlu și de formula estetică pe care o anunță.
6. Identificați epitetele care determină substantivul ”stihuri ” și discutați semnificația lor. Ce
idei poetice exprimă versurile î n care apar? Alegeți una dintre următoarele idei și argumentați: ideea
unei existențe prăbușite, ideea revoltei, ideea blestemului.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

128 7. Cine sunt Luca, Marcu și Ioan ? Ce nume lipsește din această enumerare ? Are vreo relevanță
prezența lor în acest text ? Argumentați.
8. Comentați condiția celui care scrie, având în vedere absența primului evanghelist și a
simbolului său.
9. Ce reprezintă taurul, leul și vulturul în contextul poeziei ?
10. Explică versul următor, transpunându -l în cuvinte proprii: ”Sunt stihuri fără an”.
11. Împărțiți în dou ă grupe, explicați semnificația sintagmelor ”unghia îngerească” și ”unghiile
de la mâna stângă”. Veți avea în vedere și explicațiile din Dicționarul de simboluri, ”stânga este
direcția infernului, dreapta, cea a paradisului”
12. Explicați circumstanțele în care se realizează actul scrisului, referindu -vă atât la spațiul
ambiguu și la timpul incert, cât și la uneltele folosite.
13. Argumentați pro sau cont ra afirmația că, raportând incipitul textului la versul final,
extragem ideea creației ca necesitate existențială.

III. Dezbateri,sistematizări, provocări…
1. Redactează un eseu cu titlul Arta poetică arghe ziană pe baza lecturii poeziilor Prefață ,
Testament , Flori de mucigai .
2. Citiți poezia Incertitudine . Discutați despre efectul pe care îl are asupra cititorului modul
ingenios în care încheie poetul textul și volumul Cuvint e potrivite .
Potrivită mai ales pentru subiecte deja familiare elevilor, tehnica ”Știu -vreau să știu -am
învățat” este o tehnică de monitorizare a propriei învățări și are drept obiectiv dezvoltarea spiritului
de investigare. Pornind de la textele studiate în liceu car e vizează concepția argheziană asupra creației,
elevii lucrează în perechi și discută aproximativ 10 minute despre ce știu sau cred că știu despre tema
anunțată. În timp ce se desfășoară discuția, profesorul schițează tabelul următor:

Ce cred că știu Ce vreau să știu? Ce am învățat?
1……………………………………
2…………………………………..
3………………………………….
4…………………………………….

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

129 Ideile asupra cărora elevii nu au încă o viziune clară vor fi înscrise în coloana a doua. Profesorul
revine cu explicații până când elevii vor găsi singuri răspuns la întrebările din coloana a doua.
Profesorul le cere să înscrie răspunsurile în ultima coloană. Informațiile din tabel pot fi util izate pentru
realizarea unui eseu privind arta poetică la Arghezi.

Pentru că în clasa a XII -a elevii își definitivează imaginea despre ceea ce presupune concepția
argheziană despre creație profesorul poate propune, la începutul semestrului o temă care fac e apel la
toate textele studiate anterior. Prin utilizarea metodei ”Agend a în trei părți/Jurnalul triplu ”, profesorul
verifică felul în care elevii au receptat textele studiate și cele propuse spre studiu individual.
Nu necesită timp alocat special la ore, ci reclamă, din partea elevului, timp pentru lectură și
completarea jurnalului, iar din partea profesorului – pentru citirea agendelor și completarea rubricii
care îi este destinat.

Titlul textului/citatul și comentariul
elevului Gânduri și idei
postelec torale/interpretări Întrebările elevului către
profesor/Comentariul și sugestiile
profesorului

În procesul lecturii și al discuțiilor, elevul completează primele două rubrici ale agendei, își
notează gândurile și asociațiile de idei referitoare la mesajul textului. El trebuie să aibă convingerea
că orice informație sau gând este relevant pentru înțe legerea și aprecierea textului.
Din când în când, profesorul discută individual cu elevii, verificând dacă aceștia țin corect
jurnalul și urmări nd obiectivul de a le dezvolta î nclinația spre valorificarea textului citit.
Partea a treia a agendei este reze rvată corespondenței cu profesorul. Elevii elaborează texte în
care îi adresează profesorului întrebări. Obiectivul este dezvoltarea abilității de a -și analiza experiența
de învățare: Care îi erau gîndurile la început? , Ce scopuri și -a propus? ,,Cum a avans at în învățare? ,
Ce obstacole întîmpină? , Ce l-ar ajuta?
La momentul stabilit, profesorul ia cîteva agende pentru a se informa asupra stării de lucruri
sau, o dată pe lună, le adună pe toate, le citește și răspunde în scris în rubrica destinată coresponden ței.
Completarea agendei poate reprezenta o modalitate de evaluare la sfârșitul unei teme sau poate ajuta
la realizarea unor lucrări de sinteză/studii de caz.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

130 B.2 Din ceas, dedus… de Ion Barbu

I. Lectura prospectivă
1. Folosind dicționarul, explicați cuvintele agrest, nadir, latent, harfă.
2. Amintiți -vă semnificația oglinzii în poezia eminesciană apoi explicați versul ”Intrată prin
oglindă în mântuit azur”
3. Identificați cuvintele cheie ale creației.

II. Lectura retrospectivă
1. Explicați, din perspectiva poeziei de cunoaștere, semnificația sinta gmei ”adâncul acestei
calme creș te” ce reprezintă o definire barbiană a esenței lumii.
2. Comentați sintagma ”cirezile agreste”, ținînd cont de context și de interpretarea textului ca
poezie de cunoaștere.
3. Justificați sensul de modalitate a cunoașterii prezent în sintagma ”joc secund, mai pur”,
ținând seama de explicația din următorul fragment critic: ”Cum însă ideea în puritatea ei nu este
reprezentabilă, nu constituie imagine, poetul o figurează prin aparența cea mai pură de contingențele
materiei, prin curatele răsfrângeri ale lumii în oglindă. Prin oglindă lumea intră în ”mântuit azur”. Iar
dacă lumea experienței se înalță în piramidă până la ”zenit”, răsfrângerea ei alcătuiește ”nadirul”. Din
acest element neîntinat, își extrage poetul materia inspirației sale. Poezia este pentru el negația lumii,
sublimarea ei în idee, un joc desfășurat pe un plan i zolat de viață, un ”joc secund” (Tudor Vianu) .
4. Argumentează leg ătura dintre ”harfele resfirate” și lumea poeziei.

III. Dezbateri, sistematizări, provocări…
1. Citește un articol despre poezie aparținând lui Ion Barbu (Poezia leneșe , Poetica domnului
Arghezi, Legenda și somnul în poezia lui Blaga) și selectează fragmente care ar putea constitui
punctul de plecare al unui eseu cu tema ”Poetica lui Ion Barbu”.
2. Poezia Joc secund deschide și dă titlul ciclului ermetic al operei lui Barbu, partea cea mai
dificilă a creației sale. Citiți și alte poezii din acest vo lum și discutați despre elementele care credeți
că provoacă dificultatea recept ării textului (limbajul poetic, ideile etc.)

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

131 Cunoscut fiind că fenomenul artistic barbian s -a născut la interferența poeziei cu matematica,
aplicarea tehnicii ”Citate” vine în ajutorul elevilor pentru a înțelege personalitatea poetului și astfel ei
vor avea o bază în abordarea textului poetic.
Profesorul alege câteva afirmații ale poetului și le scrie pe foi separate. Organizează studierea
în grupuri cooperante de 4 -5 persoane. Dă fiecărui grup câte o foaie cu citatul, pe care se vor nota cât
mai multe caracteristici privind personalitatea poetului. După ce grupurile fac lista, un elev va enunța
citatul, iar altul lista calităților, ideilor desprinse. Informația se notează la ta blă.
Utilizînd informațiile notate la tablă elevii vor descrie personalitatea poetului în 4 -5 fraze.
Citate propuse:
"Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor
posibile de existență…”
”Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămânând poet, n -am părăsit
niciodată domeniul divin al geometriei."
“Există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnește cu poezia.”
”Matematicile pun în joc puteri sufletești care nu s unt cu mult diferite de cele solicitate de
poezie și de arte.”
”Operele matematice robesc și încântă, întocmai ca operele pasiunii și imaginației .”

Tehnica „Cafeneaua literară” se înscrie în seria metodelor alternative utilizabile atât ca metode
de predare/învățare, cât și ca metode de evaluare. Prin complexitatea capacităților evaluate consider
că se adresează mai degrabă elevilor din clasa a XII -a.
Într-un cadru diferit de cel în care se desfășoară majoritatea orelor de curs, re înviind în
miniatură vechea tradiție a cafenelei în care scriitori, oameni de artă în general, se adunau în jurul unei
cești aburinde de cafea, discutând diverse probleme literare, culturale, de interes socio -politic și civic,
asemenea iluștrilor înaintași , elevii iubitori de lectură sunt puși în fața unor texte noi, urmând să
surprindă, după o lectură atentă și comentarii în echipă, pe ateliere, subtilități ale textului literar.
Colectivul de elevi este împărțit în trei ateliere (grupați în jurul a trei me se așezate la o oarecare
distanță una de cealaltă, astfel încât discuțiile purtate între „coechipieri” să nu -i stânjenească pe
ceilalți). Fiecare echipă, eterogenă ca aptitudini, capacități, interese, își va alege un lider – organizator
al activității grup ului și un reprezentant apt de a comunica opinia generală referitoare la problemele
puse în fața echipei. Pentru fiecare atelier, profesorul va pregăti un set de materiale auxiliare ( textul

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

132 sau fragmentul din textul literar specific grupului, glosar cuprinzând cuvinte utilizabile în discuțiile
pe tema propusă, coli de hârtie și instrumente de scris), necesare dezbaterii provocată prin Fișa de
lucru.
După o lecturare atentă a materialelor primite, membrii fiecărui grup își vor manifesta opinia
față d e chestiunile puse în discuție, susținându -și cu argumente opinia. Liderul va avea rol de
moderator, îndeplinind și sarcina de a consemna opinia majorității grupului. Cel mai potrivit în a
înfățișa răspunsurile și concluziile la care au ajuns prin consulta re în echipă (liderul sau un alt membru
al grupului cu veritabile aptitudini oratorice) va prezenta rezultatul muncii echipei sale.
Sugestii privind conținutul mapelor de materiale necesare activității
Mapa corespunzătoare grupei se stabilește prin tragere la sorți. Ordinea prezentării produselor
activității pe ateliere se stabilește de asemenea prin tragere la sorți, pentru a se evita favorizarea
vreuneia dintre echipe.
Pentru dezvoltarea capacității de evaluare și de auto -evaluare, se poate solicita și co ncurenților
părerea asupra valorii prezentărilor făcute, stabilind în prealabil o scară valorică. Aprecierea sau
auto-aprecierea vor fi justificate, motivate prin exemplificări.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

133
CONCLU ZII
În urma realizării acestei lucrări, ce are ca obiect modalitățile de receptare a artelor poetice
moderne în ciclul superior al liceului, am avut prilejul de a demonstra eficacitatea metodelor de
predare și evaluare activ -participative.
Este recunoscut faptul că aceste metode de evaluare constituie o a lternativă la formulele
tradiționale a căror prezență mai domină învățământul de azi. Alternativele oferite constituie opțiuni
metodologice și instrumentale care îmbogățesc practica evaluativă evitând rutina și monotonia.
Cercetarea metodică a pornit de la căutarea unor răspunsuri referitoare la facilitarea procesului
receptării și înțelegerii textului poetic, de către elevii din ciclul superior al liceului .
Manualele alternative propun în cazul textului liric între trei și cinci texte prevăzute în
program e ca obligatorii. În aceste condiții, elevii se confruntă și cu texte poetice la prima vedere și
atunci am încercat să găsesc o cale de abordare a poeziei , eficientă și plăcută în același timp, deși nu
putem vorbi despre un algoritm universal valabil de în țelegere a poeziei.
Am constatatat pe parcursul acestei analize că elevul se află , nu de puține ori, în impas atunci
când are de analizat un text liric, pentru că poezia în mod paradoxal, în ciuda dimensiunilor reduse ,
ridică adesea probleme de analiză și interpretare. Subiectele de bacalaureat prevăzute pentru proba de
limba și literatura română , prin structura lor, încorsetează elevul în formulări stas, în stereotipii, după
care analizează invariabil operele literare ceea ce produce acestuia rutină, mono tonie și chiar pierderea
interesului pentru oră.
Alegerea acestei teme a fost o provocare și a venit din necesitatea de a sublinia ideea de
actualitate a dificultăților pe care le impune receptarea operei literare, a poeziei moderne în special,
dar care gr ație metodelor activ – participative devine un proces firesc și de ce nu captivant pentru
elevii de liceu.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează crearea unui climat de învățare plăcut,
relaxat, elevii fiind evaluați în mediul obișnuit de învățare, prin sarcini contextualizate: realizează
experimente, elaborează proiecte, alcătuiesc portofolii etc, acestea fiind în același timp sarcini de
instruire și probe de evaluare.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

134 ANEXE

ANEXA 1

PROIECT DIDACTIC

Obiectul: Limba și literatura română
Clasa : a X -a
Subiectul : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga .
Tipul lecției : lecție de receptare și analiză a textului liric
Timpul : 50 de minute
Competența generală :
– dezvoltarea capacității de receptare și analiză complexă a textului liric;
Competențe specifice :
C1- aplicarea conceptelor operaționale (temă, motiv literar, perspectivă lirică, structură,
compoziție, calități generale și particulare ale stilului) în textu l liric;
C2- recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și compozițional,
specifice poeziei moderniste;
C3- aplicarea cunoștințelor de limbă și comunicare în studiul și interpretarea textului liric;
C4- analiza textului liric sub aspectul particularităților lexicale, fonetice, morfo -sintactice,
stilistice, imagini artistice, prozodie;
C5- aprecierea originalității poeziei, manifestând interes pentru reprezentarea sa în literatura
română modernistă;
C6- exprimarea, oral și în scris , a opiniilor, sentimentelor, atitudinilor proprii față de operă.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

135 Obiective operaționale:
a) COGNITIVE
La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
O1 – să distingă particularitățile stilistice și de compoziție ale textului
O2 – să identifice mărcile gramaticale ale eului poetic în text
O3 – să comenteze sugestia figurilor de stil
O4 – să individualizeze viziunea blagiană asupra cunoașterii
O5 – să înțeleagă tema și mesajul poeziei precum și elementele ce -i conferă statutul de poezie
modernă
O6 – să realizeze conexiuni între poeziile blagiene studiate și aforismele propuse
O7 – să încadreze poezia în ars poetica și să dezbată asupra semnificației acesteia
O8- să-și exprime propriile opinii interpretative pornind de la textul studiat.
b) AFECTIVE
O1 – să-și exteriorizeze starea afectivă postlectorală
O2 – să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice
O3 – să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee : lectura expresivă, conversația euristică, descoperirea, problematizarea,
requiest, reacția cititorului, joc didactic.
Forme de organizare a activității elevilor : activitate frontală, alternativ cu activitatea
independentă individuală sau activita te combinată;
Resurse : capacitățile receptive ale elevilor, fișe de lucru, bibliografia critică ;
Mijloace de învățământ:
Resurse materiale : material bibliografic, volume de poezie, portofoliile elevilor, fișe de lucru.
Metode de evaluare : valorificarea r ăspunsurilor elevilor în discuție, feed -back raportat
contribuției elevilor, autoevaluarea, nota;

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

136 Bibliografie:

1. Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX , Ed. Minerva, 1997.
2. ***Lucian Blaga interpretat de…, Ed. Eminescu, București, 1971.
3. Soare, Hadrian, Soare, Gheorge, Limba și literatura română (Îndrumător pentru manualele
alternative -clasa a X a), Ed. Carminis, 2004

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

137 SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric: salutul, verificarea prezenței elevilor, scurtă conversație. Elevii
pregătesc cele necesa re pentru activitatea la oră. ( 1minut)
2. Captarea atenției: Profesorul le propune elevilor să se gândească la reflecția poetului: „Nu
este oare întreg misterul lumii adânc și tainic amestec de înțeles și neînțeles, de bine și rău, de dreptate
și păcat?”. Elevii scriu ideile formulate în baza aforismului ( tehnica “ Scrierea liberă”) (5minute)
3. Actualizarea informațiilor ancoră: Profesorul îi îndeamnă pe elevi să discute și să
comenteze afirmațiile blagiene din manual și/sau definiția misterului ( problematizarea). Este o
activitate în echipă, elevii discută, comentează. (5minute)
4. Enunțarea temei și a obiectivelor: Profesorul anunță subiectul lecției și obiectivele. Se
notează titlul lecției. (1 minut)
5. Dirijarea învățării: Profesorul/un elev talentat efectuează lectura model a textului.
Profesorul propune interpretarea sensului lexemelor semnificative din titlu. Elevii numesc figura de stil
prin care este exprimat titlul (metafora) .
Profesorul solicită elevilor să identifice în primele două versuri, verbele asociate eului poetic .
Identifică: „ nu strivesc”, „nu ucid”. Apoi profesorul aduce în discuție conceptele de cunoaștere
luciferică și cunoaștere paradis iacă. Elevii descoperă atitudi nea poetului în fața misterului (învățarea
prin descoperire) .
Solicită elevilor să extragă simbolurile din versul al cincilea și să găsească echivalențele
simbolice ale acestor substantive (flori, ochi, buze, morminte). Elevii plasează simbolurile pe o corolă
din hârtie, realizată în culorile curcubeului. Remarcă faptul că cele 4 cuvinte sunt folosite cu sens
figurat; scriu echivalențele acestor mistere (joc didactic, problematizare) .
Profesorul propune elevilor să formuleze u n enunț din cuvintele echivalente, stabilind o
fuziune de sensuri. Aleg din fiecare șir cuvântul semnificativ și formulează enunțul.
Se recitește textul iar profesorul repartizează fișe fiecărui grup.

Gr.1 Relevați semnificația metaforelor: lumina altora, sugrumă vraja, nepătrunsului ascuns,
adîncimi de întuneric ( activitate în echipă) .
Gr.2 Care este rolul conjuncției adversative “dar”. Referiți -vă și la structura
poeziei/secvențele. Comentați versul 10( problematizare) .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

138 Gr.3 Argumentați rolul elementul ui celest luna – motiv în contextul poeziei. Comentați
versurile 11 -15.
Gr.4 Comentați versurile 16 -18, avînd în vedere polaritatea: înțeles / ne -nțeles etc. și metafora
ochii mei .
Gr.5 Ultimele două versuri ale poeziei sunt o propoziție circumstanțială d e cauză. Analizați –
o în raport cu restul poeziei și arătați c um se apropie poetul de mistere (problematizare) .
Această activitate permite evaluarea reciprocă.
Elevii sunt îndemnați să numere aparițiile în text ale pronumelui personal, pers oana I, nr.
singular și să argumenteze tonalitatea rostirii acestuia, rolul său stilistic. Ei remarcă reluarea
pronumelui de 5 ori. Argumentează rolul repetării acestuia, plasarea în text și intonația care
accentuează ipostaza eului poetic.
În ultimul vers este reluat lexemul și. Ce este din punct de vedere morfologic – conjuncție sau
adverb? Citesc versul cu p rezența conjuncției și, apoi a adverbului și. Observă modificările de sens
și de accent logic. Și – adverb de întărire (28 minute)
6. Asigurarea feed – back -ului Profesorul le propune elevilor să completeze petalele libere
ale corolei din hârtie, dar cu simboluri ale propriei „corole de minuni”.
Ce ar spune poetul Blaga despre posesorul acestei corole? Complete ază și argumentează (joc
de rol ) (5minute) .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

139 7. Asigurarea retenției și a transferului: tema pentru acasă (2 minute)
Completați petalele cu reprezentările misterelor universale în viziunea lui Blaga și cu trei
elemente reprezentative pentru corola voastră de minuni !

MINUNI
A
LUMII
(poet) (elev)COROLADE

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

140 ANEXA 2
PROIECT DIDACTIC

Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a XII -a
Subiectul: Joc secund, de Ion Barbu – artă poetică
Tipul lecției: lecție de receptare și analiză a textului liric
Timpul: 50 de minute
Competența generală :
– dezvoltarea capacității de receptare și analiză complexă a textului liric;
Competențe specifice:
C1- aplicarea conceptelor operaționale (temă, motiv literar, perspectivă lirică, structură,
compoziție, calități generale și particulare ale sti lului) în textul liric;
C2- recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și compozițional,
specifice poeziei moderniste;
C3- aplicarea cunoștințelor de limbă și comunicare în studiul și interpretarea textului liric;
C4- identificar ea instanțelor comunicării lirice, (concrete, abstracte sau fictive) în acest caz;
C5- analiza textului liric sub aspectul particularităților lexicale, fonetice, morfo -sintactice,
stilistice, imagini artistice, prozodie;
C6- aprecierea originalității poezi ei, manifestând interes pentru reprezentarea sa în literatura
română modernistă;
C7- exprimarea, oral și în scris, a opiniilor, sentimentelor, atitudinilor proprii față de operă.

Obiective operaționale:
a) COGNITIVE
La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
O1-să distingă particularitățile stilistice și de compoziție ale textului
O2 -să comenteze sugestia figurilor de stil
O3-să înțeleagă tema și mesajul poeziei precum și elementele ce -i conferă statutul de poezie
modernă
O4-să încadreze poezia î n ars poetica și să dezbată asupra semnificației acesteia
O5-să-și exprime propriile opinii interpretative pornind de la textul studiat.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

141 b) AFECTIVE
O1-să-și exteriorizeze starea afectivă postlectorală
O2-să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice
O3-să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură.
Strategia didactică:
Metode și procedee : conversația euristică, descoperirea, problematizarea, tehnica “citate”,
tehnica “Lasă -mi mie ultimul cuvânt”
Forme de organizare a activității elevilor : activitate frontală, alternativ cu activitatea
independentă individuală sau activitate combinată;
Resurse :capacitățile receptive ale elevilor, fișe de lucru, bibliografia critică ;
Mijloace de învățământ:
Resur se materiale : material bibliografic, volume de poezie, portofoliile elevilor, folii
retroproiector, scheme.
Metode de evaluare : valorificarea răspunsurilor elevilor în discuție, feed -back raportat
contribuției elevilor, autoevaluarea, nota;

Bibliografie:
1.Vianu, Tudor, Scriitorii români din secolul XX , Editura Minerva București 1986;
2.Mincu, Marin, Ion Barbu – Poezii , Editura Pontica Constanța 1995;
3..Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX , Ed. Minerva, 1997.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

142 SCENARIUL DIDACTIC

1. Punere în conte xt:
Se propune următorul exercițiu de „încălzire”:
Profesorul are o oglindă și se oprește la un elev pentru a se reflecta /oglindi în ea.
Se discută despre imaginea din oglindă care este o reflectare (imagine virtuală). – conversație
frontală despre conceptul de reflectare. Ce înțelegeți prin reflectare? Care este relația realitate – artă?
Se anunță tema ș i obiectivele lecției: Relevarea specificului de artă poetică modernă a poeziei
Joc secund de Ion Barbu.(8 minute)
2.Transmiterea și însușirea noilor cunoștințe:
Secvența I -se împarte clasa în 4 grupe și se anunță sarcinile de lucru conform fișelor primi te:
Gr.1: 1. Observați structura și compoziția poemului;
2. Definiți modernismul și argumentați încadrarea liricii lui Ion Barbu în acest
curent literar, pornind de la etapele creației barbiene și poeziile reprezentative;
3. Identificați cuvintele cheie.
4. Analizați nivelul morfologic al poeziei.
Gr.2: 1. Definiți conceptul de artă poetică;
2. Dați exemple de alte arte poetice studiate;
3. Comparați două arte poetice moderne cu poez ia lui Ion Barbu.
Gr.3: 1. Comentați atributul de poet – matematician atribuit lui Ion Barbu prin referire și
la alte poezii citite.
2. Comentați afirmația lui Ion Barbu privind „întîlnirea” la un anumit nivel a
poeziei cu geometria.
3. Identificați termeni aparținând domeniului științific;
4. Explicați termenul „nadir”.
Gr.4: 1. Explicați fenomenele de reflexie și refracție;
2. Comentați actul oglindirii la nivelul apei;
3. Explicați termenul „narcisism” interpretat ca act literar intelectual, nu afectiv;
4. Comentați valoarea versului liber adoptat de Ion Barbu. (20 minute)
Secvența a II -a : Prin conversație, pornind de la răspunsurile elevilor, se stabilesc câteva idei
pe care elevii le notează în caiete; se folosesc două folii pentru retroproiector (20 minute) .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

143 3. Asigurarea retenției și a transferului:
Realizează un eseu în care să demonstrezi că poezia „Joc secund” de I. Barbu este o artă poetică
modernistă.(2 minute)

NADI
R
Existența în
contingent
Eul absolut
Poezia
ZENI
T
Figura 2
Imagine
virtuală
Imagine reală
OGLINDA

Figura 1

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

144 ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC

Lecția de recapitulare și sinteză, spre deosebire de lecția de receptare / comentare a operei
litera re, se remarcă atât prin structură, cât si prin strategiile didactice folosite pentru activizarea
elevilor. O astfel de lecție este necesară deoarece vizează dezvoltarea la elev i atât a capacități i de
analiză , cât și a celei de sinteză. A naliza și sinteza apar ca două acțiuni complementare, sprijinindu –
se reciproc în studiul literaturii, ca două procese ale cunoașterii, independente. Având în vedere
complexitatea acestui tip de text, se impune ca d esfășurarea ei să parcurgă un anume scenariu:
a. pregătirea materialelor necesare recapitulării: operele literare/ fragmentele de operă,
materialele documentare adecvate, scheme didactice, aparatură audio – vizuală.
b. anunțarea temei de recapitulat, a planului de recapitulare, indicații cu privire la
modalitatea de studiu și tehnicile de lucru.
b.1. parcurgerea materialului in mod concentrat( sinteza )
b.2. cercetarea materia lului, cu sublinierea esentialului ( selectarea)
b.3. stimularea întregii clase la studierea materialului recomandat
c. desfășurarea orei :
– problemele din plan sunt reluate, notându -se pe tablă, acolo unde se
impune.
– se reactualizează materialul didactic, în funcție de capacitățile de
înțelegere ale elevilor, sau în funcție de explicațiil e și detaliile aduse.
– ideile sunt dezbătute succesiv, cu participarea activă a elevilor, care le
argumentează și le ilustrează cu exemple.
– profesorul dirijează discuțiile și intervine, după caz, pentru a face
precizări și completări.
– stabilirea concluziilor, operație ce este realizată de către profesor în
colaborare cu elevii .
d. anunțarea temei , a planului și bibliografiei pentru următoarea temă de sinte ză.

În continuare propune un mode l de plan al unei lucrări de sinteză (semestrul I, clasa a XII a, 2
ore) cu tema Arte poetice ale secolului XX , presupunâ nd aplicarea de către elevi a conceptelor

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

145 teoretice -operaționale specifice dobândite în anii de studiu anteriori și integrarea lor în studiul
individual asupra unor poeți moderni. Aceast sistem de lecții are ca obiective operaționale verificarea
capacității de analiză și sinteză în actul receptări i literare, integrarea unor concepte operaționale,
verificarea abilităților de analiză a unui text literar, conform unor algoritmi asimilați, de dezvoltare a
unui plan dat în mod pertinent, argumentat și expresiv.
Am ales prezentarea în primul rând sub fo rma unui plan restrâns, care cu siguranță reprezintă
un conțin ut care poate fi adaptat în funcție de nivelul clasei și de numărul de ore la dispoziția
profesorului.
În cazul în care se optează pentru abordarea conceptului de artă poetică încă din primele o re
ale clasei a IX a, elevii vor avea deja citate reprezentative din toate poeziile pe care le -au studiat,
discutat sau amintit în portofoliile lor .
Foarte important este și faptul că, asimilând aceste informații elevii le pot identifica și pe texte
la pr ima vedere și vor aborda cu ușurință una dintre temele fundamentale ale literaturii din toate
vremurile, condiția artei și a creatorului .

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

146 ARTE POETICE ALE SECOLULUI XX
(George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Nichita Stănescu)

Plan restrâns

1. Definirea conceptului de artă poetică ; scurt istoric.
2. Stabilirea artelor poetice mai importante (dintre cele cuprinse în programa școlară, la care se
pot adăuga și altele, cu precizarea că, în condiții de exame n, trebuie respectate subiectele
stabilite);
3. Identificarea atitudinii lirice a fiecărui scriitor și a ipostazelor eului rostitor:
• actul liric=act existențial(Bacovia)
 nonconformismul arghezian
 trăirea emoțională ( Lucian Blaga);
 detașarea barbiană;
• lupta cu cuvintele(Stănescu)
4. Înnoirea temelor:
• cromatică și muzicalitate(Bacovia)
 transfigurarea oricărui aspect al realității , conversiunea de valori, estetica urâtului (
Tudor Arghezi);
 cuvântul modelat după chipul lumii; expresionismul ( Lucian Blaga);
 înregistrarea fragmentară a universului; ermetism;( Ion Barbu);
 cuvintele și necuvintele, ipostaze ale existenței poetului(Nichita Stănescu)
5. Identificarea și decriptarea -interpretarea simbolurilor în operele poeților/Exp resia artistică,
procedee de cristalizare a limbajului artistic – metaforizarea, simbolistica:
 „cuvinte potrivite” și metafora agresivă;
 metafora totală și revelatoare;
 imaginea ermetică
 bogăția metaforică a limbajului stănescian
6. Concluzii

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

147 7. Bibliogra fie critică propusă.:
Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX , Ed. Minerva, 1997.
Manolesu, Nicolae, Metamorfozele poeziei , Ed. Timpul, Reșița, 1996.
Micu, Dumitru , Modernismul românesc , Ed.Minerva, 1994.
Soare, Hadrian;Soare, Gheorge, Limba și literatura română (Îndrumător pentru
manualele alternative -clasa a XI I a), Ed. Carminis, 2004.
***, Tudor Arghezi interpretat de … ,Ed. Eminescu, București, 1971.
***, Lucian Blaga interpretat de…, Ed. Eminescu, București, 1971.
***, Ion Barbu inter pretat de …, Ed. Eminescu, București, 1971.
***,Nichita Stănescu interpretat de …, Editura Eminescu, București, 1983

Tehnici folosite: Agenda în trei părți / Jurnalul triplu , Requiest
Utilizând tehnica Lotus -Floare de nufăr , reprezentarea grafică a planului ar putea fi
următoarea:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

148

N.STĂNESCU

I.BARBU

L.BLAGA

T.ARGHEZI

G.BACOVIA
ARTE
POETICE ALE
SECOLULUI
XX ………..
actul liric =
act existențial
nonconfor –
mismul
arghezian
………..

trăirea
emoțională
…………… ……………. …………..
ermetism ………….. ……………
…………. Bogăția
metaforic ă ……
…

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

149 ANEXA 4

PROIECT DIDACTIC

Școala : Colegiul Tehnic de Transporturi
Profesor : Loredana Sicoe
Data:
Clasa: a XII a B
Obiectul: Literatura română
Unitatea de învățare: Poezia interbelică
Subiectul: Modernismul. Tudor Arghezi, Testament
Tipul lecției : De consolidare a cunoștințelor

COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în div erse situații de comunicare

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu explicarea rolului
acestora în reliefarea mesajului;
1.2 Utilizarea achizițiilor lingvistice, cu acent pe aspecte normative, cu explicarea rolului
acestora în reliefarea mesajului;
1.3 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și dialog, în vederea
realizării unei comunicări eficiente și personalizate;
1.4 Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare în vederea realizării unei comunicări eficiente și
personalizate;
2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii
și interpretării personalizate;
2.2 Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viz iuni despre lume, despre condiția
umană sau despre artă reflectate în textele studiate;

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

150 2.3 Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici
și istorici literari;
3.1 Analiza relațiilor dintre o operă stu diată și contextul cultural în care a apărut aceasta;
3.2 Integrarea cunoștințelor privind limba și literatura română într -o viziune coerentă asupra
culturii românești;
3.3 Analiza unor conexiuni între literatura română și cea universală;
3.4 Selectarea unor tehnici adecvate de documentare și cercetare a unei teme;
4.1 Adecvarea tehnicilor și strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse (scrise
sau orale);
4.2 Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unele judec ăți proprii.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE:
– Să cunoască și să recunoască trăsăturile curentului modernist;
– Să încadreze poezia în tematica liricii argheziene;
– Să comenteze ideile poetice
– Să argumenteze că poezia Testament este artă poetică;

PSIHO -MOTORII:
– Să demonstreze originalitatea actului poetic;

AFECTIVE:
– Să conștientizeze valoarea cărții ca moștenire spirituală;
– Să realizezeze că poezia poate fi un proces purificator.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

151 STRATEGIA DIDACTICĂ

1. METODE ȘI PROCEDEE:
 conversația catehetică
 conversația euristică
 analiza structurală
 activitatea pe grupe
 învățarea prin descoperire
 problematizarea
 schema

2. MIJLOACE DIDACTICE:
 textul literar ( Testament , de Tudor Arghezi)
 fișe de lucru (întocmite de profesor)
 tabla

3. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII
 activitate individuală (tema pentru acasă pe care elevii au avut -o de efectuat)
 activitate pe grupe
 activitate frontală

4. RESURSE
 capacitățile normale ale elevilor
 sala de clasă
 timp de lucru: o oră didactică (50 de minute)

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

152 5. BIBLIOGRAFIE
 Tudor Arghezi, Arte poetice , Editura Albatros, București, 1987
 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi , Editura Eminescu, București, 1979
 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent , București,
Editura Minerva, București, 198 2
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală , Ed.
Polirom, Iași, 1999
 Manual de limba și literatura română, Ed. Art, coordonator A. Costache

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

153
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

1. MOMENT ORGANIZATORIC (2 minute)
– asigurarea cu cele necesare orei: fișele de lucru, textul, tabla
– notarea absențelor

2. REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR (15 minute)
– prin activitate frontală se actualizează caracteristicile curentului modernist, activitatea literară
a lui T. Arghezi, precum și marile teme abordate de poet;

3. CAPTAREA ATENȚIEI (3 minute)
– profesorul subliniază că pe baza temei efectuate acasă, se vor descifra sensurile uneia dintre
cele mai reprezentative creații lirice argheziene, o creație de valoare a literaturii române;
– se enunță obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul orei;

4. CONDUCEREA PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE (25 minute)
– elevii au avut ca temă de răspuns la următoarele întrebări:
 Ce este cartea/poezia, în termenii formulați de T. Arghezi în Testament ?
 Care sunt sursele poeziei?
 Cum este creată poezia?
 Care este rolul poeziei?
– în funcție de răspunsurile elevilor, cu ajutorul profesorului se alcăt uiește următoarea schemă
pe tablă, respectiv în caietele elevilor:

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

154

CARTEA

POEZIA
ESTE
CREATĂ
SURSE
ARE ROL
prin îmbinarea
inspirației ( ”slova
de foc” ) cu
meșteșugul ( „slova
făurită” )
cu condei și călimară
prin transformarea
„sapei” și a „brazdei”

trudă, suferință
urâtul
(„bube, mucegaiuri și
noroi” ) treaptă hrisovul cel
dintâi Dumnezeu de
piatră hotar înalt
experiența înaintașilor
(„sudoarea muncii
sutelor de ani” )
suferința și umilința
(„pe brânci” )
(„durerea surdă și
amară ”)
limbajul comun
(„graiul lor cu –
ndemnuri pentru vite” ) printr -un proces istovitor de
purificare și transfigurare
(„frământate mii de săptămâni
Le-am prefăcut în versuri și -n
icoane” )
justițiar,
ca expresie de sine a poporului
(„Biciul răbdat se -ntoarce în cuvinte
Și izbăvește -ncet, pedepsitor,
Odrasla vie -a crimei tuturor” )

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

155 Ideea care se desprinde din text este aceea că se poate stabili o identitate între carte și
sudoarea muncii realizată prin metafore antitetice:
graiuri cu -ndemnuri pentru vite – cuvinte potrivite
zdrențe – muguri și icoane
venin – miere
cenușa morților din vatră – Dumnezeu de piatră
bube, mucegaiuri și noroi – frumuseți și prețuri noi
slova de foc – slova făurită
rob – Domn
Se observă două registre lexicale: cel al „cuvintelor bolnave” pe de o parte, și cel al „cuvintelor
poetice” pe de altă parte. Prima categorie semantică devine sursă stilistică, geneză, pentr u a doua.
Între cele două registre se află travaliul poetic, munca istovitoare asupra cuvântului „șlefuit”,
„potrivit” prin demers creator. Acesta este ilustrat prin verbe la perfect compus (timp al acțiunilor
trecute și încheiate definitiv): „am ivit”, „a m prefăcut”, „am preschimbat”, „am luat”, „iscat -am”.
Ce este poezia? – citate din mărturisirile lui Arghezi.

5. ASIGURAREA FEEDBACK -ULUI – se face pe parcursul întregii ore („Da!”, „Bine!”,
„Mai departe!”, „Sigur!”, „Continuă!” etc.)

6. OBȚINEREA PERFORMANȚEL OR:
– Se concluzionează, enunțându -se ideile ce se desprind din poezia Testament :
 Orice carte instituie un cult al strămoșilor, fiind forma cea mai înaltă și mai rezistentă de
oglindire a vieții și spiritualității unui popor
 Poezia este un proces de purificare a cuvintelor și de modelare în noua lor substanță a
unui univers de frumusețe care să exprime și să Țrăzbune” realitatea;
 Urâtul poate deveni obiect estetic, frumusețea având adeseori, în mod paradoxal, rădăcini
urâte, așa cum unele flori cresc dim mucegai;
 Poezia nu e doar inspirație („slova de foc”), ci și meșteșug („slova făurită”) , nu numai
talent , ci și efort intens și migălos.

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

156 7. ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI TRANSFERULUI (5 minute)
– se dă tema pentru acasă: demonstrația într -un eseu de 2 -4 pagi ni că poezia Testament , de Tudor
Arghezi, este artă poetică.
– se notează elevii care au avut o contribuție considerabilă la desfășurarea orei;
– se dă ca temă de meditație: „De ce credeți că volumului de poezii din 1927 T. Arghezi i -a dat
titlul Cuvinte potr ivite și nu Potrivire de cuvinte ? Există vreo diferență între cele două
sintagme ?

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE RECEPTARE A ARTELOR POETICE MODERNE IN CICLUL LICEAL
SUPERIOR

157 ANEXA 5
CHESTIONAR PRIVIND RECEPTAREA TEXTULUI LIRIC ÎN CICLUL
SUPERIOR AL LICEULUI

1. Ce citiți cu mai multă plăcere, poezie sau proză ? Argumentați.

2. Cum credeți că puteți recepta mai ușor un text poetic ?

3. Considerați că memorarea textului poetic este necesară pentru înțelegerea poeziei ?
a. Da
b. Nu
4. Ce propuneri aveți pentru lecțiile în care se va preda poezia.

5. Cum analizați textul liric ?

6. Credeți că textul liric contribuie la dezvoltarea imaginației ?
a. Da
b. Nu
7. Este poezia, în viziunea voastră, o proiecție a subiectivității eului liric ?
a. Da
b. Nu
Argumentați pentru varianta de răspuns aleasă.

8. Considerați că arta poetică reprezintă o cheie de înțelegere a universului poetic unui autor
? Argumentați.

9. Considerați că textul poetic favorizează exprimarea sentimentelor ?

10. Care sunt poeții voștri preferați ? Argumentați alegerea făcută.

BIBLIOGRAFIE

STUDII ISTORICO – LITERARE ȘI DICȚIONARE

1. Aristotel, Poetica , Editura IRI, București, 1998.
2. Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX , Editura Minerva, București, 1976
3. Balotă, Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi , Editura Eminescu, București, 1979.
4. Bălu, Ion, Lucian Blaga , Editura Albatros, 1986.
5. Barbu, Ion, Poezii.Proză. Publicistică. Confesiuni în vol, Editura Minerva, București,
1987.
6. Barbu, Ion, Pagini de proză , Editura pentru Literatură, București, 1968.
7. Bărbulescu , Titus, Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale , Editura Saeculum,
București, 1997.
8. Blaga, Lucian, Noul stil , Opere, vol 7, Editura Minerva, București, 1980.
9. Bodiu, Andrei, Ion Barbu monografie , Editura Aula, Brașov, 2005.
10. Borza Cosmin, Turcuș Claudiu, Cum se scrie un eseu , Editura Paralela 45, Pitești,
2009.
11. Călinescu, George, Sub zodia altei poezii în ziarul Vremea , III, nr.118 -119, 1930.
12. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent , Editura Minerva,
București, 1982.
13. Călinescu, Matei , Conceptul modern de poezie , Editura Univers, București, 1970.
14. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității , Editura Univers, București, 1995.
15. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc , Editura Humanitas, București, 1999.
16. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Allain, Dicționar de simboluri , vol I, Editura Artemis, București,
1993.
17. Cioculescu,Șerban, Streinu Vladimir, Vianu Tudor , Istoria literaturii române moderne, Editura
Minerva, 1972.
18. Cornea, Paul, Introducere în teoria lec turii, Editura Minerva, București, 1988.
19. Crohmălniceanu, Ovidiu, S, Literatura română între cele două războaie mondiale , vol. II, Editura
Minerva, București, 1974.
20. Davidescu, Nicolae, Aspecte și direcții literare , Editura Minerva, București, 1975.
21. Duda, Ga briela, Metafora în poezia românească de la simbolism la poezia actuală , Editura
Eminescu, București, 2000.

22. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne , Editura Univers, București, 1998.
23. Iancu, Victor, Lucian Blaga și expresio nismul german , în Studii de literatură comparată, Editura
Academiei, București, 1968.
24. Manolescu, Nicolae, Despre poezie , Editura Aula, Brașov, 2002.
25. Manolescu, Nicolae, Metamorfozele poezie i, EPL, București, 1987.
26. Manolescu, Nicolae, Cât este Bacovia bac ovian ? în România literară 29. oct. 1987.
27. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate , Editura Univers, București, 1969.
28. Micu, Dumitru, Opera lui Tudor Arghezi , EPL, Cluj, 1965.
29. Mincu, Marin, Introducere în poezia lui Lucian Blaga , în vol. Lucian Blaga . Poezii., editura
Albatros, București, 1983.
30. Moț, Mircea, Dicționar de termeni literari cu aplicații , Editura Orator, București, 2000.
31. Mureșanu, Camelia, Dicționar de termeni literari , editura Klim, București, 2005.
32. Perpessicius, Mențiuni critice , Editura Gramar, București, 2004.
33. Pop, Ion, Lucian Blaga – universul liric , Editura Cartea Românească, București, 1976.
34. Scarlat, Mircea, George Bacovia , Editura Cartea Românească, București, 1987.
35. Scarlat, Mircea, George Bacovia – nuanțări , Editura Cartea Românească, București, 1987.
36. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești , vol. III, Editura Minerva, București, 1986.
37. Vianu, Tudor, Scriitori români din sec XX , Editura Minerva, București, 1986.
*** Dicționar de termeni literari , Editura Academiei, Bucureș ti, 1976.

PEDAGOGIE ȘI METODICĂ

1. Bocos, Mușata Didactica modernă , Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2001
2. Cerghit, Ion, Metode de învățământ , E.D.P., București, 1973
3. Cerghit, Ion, Sisteme de instruire alternative și complementare , Ed. Aramis, București,
2002.
4. Cucoș, Constantin, Pedagogi e, Ed. Polirom, Iași, 1996
5. Dobrescu Caius, Bodiu Andrei, Literatură și civilizație. Scriitori români canonici și
reforma curriculară , vol. 1 -2, Ed itura Universității Transilvania, Brașov, 2008.
6. Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române ,
Ed. Paralela 45, Pitești, 2009.
7. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din Aria curriculară Limbă și comunicare , liceu,
Ed. Aramis, 2002.
8. Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise ,
Editura Paralela 45, Pitești, 2007.
9. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală , Ed. Polirom, Iași,
1999.
10. Perspective – Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr.2 / 2005.
11. Panțuru, Stan, Elemente de teoria și metodologia instruirii , Ed. Univers, Transilvania,
Brașov, 2002.
***Programele școlare pe d iscipline, în vigoare. Download de pe : www.edu.ro