CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚIE PIEȚEI TURISTICE ………………………….. ………………… 2 1.1 Delimitări conceptuale… [617359]

1

CUPRINS

CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚIE PIEȚEI TURISTICE ………………………….. ………………… 2
1.1 Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 2
1.2 Conținutul pieței turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2
CONSUMUL DE SERVICII TURISTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
1.3 Componentele pieței turistice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
1.4 Clasificarea piețelor turistice ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
CAPITOLUL II OFERTA ȘI PRODUCȚIA TURISTICĂ ………………………….. ………………………. 6
2.1 Caracterizare conceptuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
2.2 Factorii determinanți ai ofertei turistice ………………………….. ………………………….. ……………. 6
2.3 Oferta nții de pe piața turismului ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
2.4 Tendințe pe piața turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
CAPITOLUL III CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC ………………………….. ……………………… 9
3.1 Caracteristicile cererii turistice ………………………….. ………………………….. …………………………. 9
3.2. Factorii determinanți ai cererii turistice ………………………….. ………………………….. …………… 9
3.3. Motivația turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
3.4 Sezonalitatea cererii și consumului turistic ………………………….. ………………………….. ………. 11
CAPITOLU L IV PIAȚA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………… 12
4.1 Analiza situației pieței turistice din România ………………………….. ………………………….. …… 12
4.2. Cererea turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
4.3. Oferta turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49

2

CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚIE PIEȚEI TURISTICE

1.1 Delimitări conceptuale

Piața turistică reprezintă ”locul de întâlnire și de confrunt are a cerer rii cu oferta de produse
turistice” (Stancioiu, 2014, ediți a a 2 -a rev. și ad, p. 17). Oferta turistică se materializează prin
producția turistică, iar cererea turistică se materializează prin consum.
Principalele elemente de luat in considerare in studierea pieței turistice sunt:
– Cererea și oferta de produse t uristice
– Cadrul legal în vigoare
– mediul, alc ătuit din factori sociali, economici, politici, culturali în care se desfășoară
activitatea de turism.
Piața turistica poate fi:
– Piața turistic a teoretic ă:
– Piața turistic ă reală (efectivă
– Piața turistică potenți ală:

1.2 Conținutul pieței turistice

Piața turistică este complexă , fiind rezultatul ofertei și cererii, de bunuri și servicii turistice ,
mai mult sau mai puțin diversificate.
Piața turistică este un segment aparte a pieței serviciilor , ocupând un loc din ce în ce mai
important în economia internă a unei țări. Piața turistică diferă de piața mărfurilor din prisma gradului
ridicat al diversific ării și complexit ății produselor turistice, fiind caracterizată prin deplasarea
potențialilor consumatori la locul de consum (destinație).
Piața turistică este ”formată din mai multe subpiețe ” (Glavan, 2002) , având în vedere oferta
turistică diferită și modalitatea de percepere a componentelor lor, prin prisma fiecărei categorii de
turiști cu preferințe specifice.
Decizia de consum turistic are ” la bază o serie de informații care dau „imaginea” (Glavan,
2002) produsului turistic și care poate să aibă o încărcătură subiectivă, imaginea reală se realizează
numai p rin acțiunea turis tică propriu -zisă la locul ofertei turistice și numai în timpul consumului,
sporind, astfel, complexitatea în timp și spațiu a pieței turistice” . (Glavan, 2002)

3

Există interferențe între piața turistică, piața bunurilor și piața serviciilor , interferențe
determinate de caracterul complex al produsului turistic, care nu este alt ceva decât o combinație de
bunuri și servicii.
Turistul, pe parcursul voiajului consumă o ser ie de bunuri și servicii cu scopul obține rii unor
satisfacții și satisfacerii nevo ilor. Consumul turistic începe prin cumpărarea serviciilor și bunurilor
necesare sejurului, se manifestă pe tot parcursul voiajului și se încheie cu revenirea în localitatea de
domiciliu.
Piața turistică națională se referă la ofert a și cerer ea din cadrul unei țări, rezultatul procesului
de vânzare – cumpărare din același spațiu.
Piața turistică internațională se caracterizează prin faptul că produsele truistice sunt oferite de
o anumită țară, iar cererea pentru a cele servicii și produse turistice provine dintr -o altă țară. Consumul
produselor turistice va avea loc în cadrul tării care oferă produsele și serviciile, deoarece acestea nu
pot fi deplasate în alt spațiu, cererea fiind aceea care trebuie să ajungă la of ertă.

Valorificarea ofertei de
servicii
turistice, materializate î n
produse turistice
Capacitățile de
producție(capacitățil
e receptive ale
prestatorilor de
servicii turistice)
Prestațiile de
servicii turistice
(producție)
Nevoile
populației pentru
serviciile
turistice
Puterea de
cumpărare a
populației
Cererea de ser vicii
turistice
Oferta de servicii
turistice
Consumul de servicii
turistice

4

Fig. nr. 1.1. Ciclul relațiilor de piață între prestația de servicii și consumul serviciilor materializate în produse turisti ce.
Sursa: Alexandru Nedelea – ”Piața turistică”, ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003, pg. 14

1.3 Componentele pieței turistice

Piața turistică este mediul extern al unui sistem de management și reprezintă sera economică
în care produsul turistic se materializează sub forma ofertei turi stice, iar nevoile de consum turistic,
sub forma de cerere turis tică.
În cadrul aceste sfere regăsim următoarele elemente:
1. Legislația turistică în vigoare, sub forma actelor normative care reglementează circulația
turistică , perioada vacanțelor, durata concediului de odihnă, condițiile de mișcare în teritoriu
(regim v amal, acordarea vizelor), etc.
2. Ofertantul de produse turistice, de o mare diversitate, transportul, alimentaț ia, agrementul,
excursiil e etc, toate alcă tuind de fapt ”produsul turistic” . Acești ofertanți de produse turistice
pot îmbrăca două forme: ofertanț i turistici care își vând singuri produsele turistice pe care le
realizează, și ofertanți – distribuitori care oferă turiștilor serviciile prestate de alte firme.
3. Mijloacele de comunicare și informare sunt utile în vederea informării potențialilor turiști, și
pentru a influența comportamentul consumatorilor de produse turistice.
4. Cererea de produse turistice, formată din totalitatea consumatorilor, fie efectivi , fie potențiali care
doresc să se deplaseze periodic sau temporar, în afara localității de reședin ță, din alte motive decât
prestarea unor activități remunerate la locul de destina ție.
5. Canalele de distribuț ie a prod uselor turistice.
6. Mijloacele de transport, facilitează consumul turistic, prin deplasarea consumatorului pe căi rutiere,
feroviare, aerie ne, maritime la locul de ofertei.
7. Concurenț a reprezentată de ofertanții atât de produse turistice cât și de altă natură care pot influența
comportamentul consumatorilor .
8. Mediul extern format din totalitatea factorilor economic i, cultural i, sociali, politi ci în cadrul
căruia își desfășoară activitatea agenț ii turistici.

1.4 Clasificarea piețelor turistice

În funcție de modul și nivelul de abordare, precum și de factorii care determină diferențieri ale
structurii pieței turistice se pot delimita o multitudine de componente structurale. Activitățile de
determinare a structurii pieței turistice, precum și de identificare elementelor din care este alcătuită
piața turistică , se pot realiza pe baza principiilor specifice marketingului bunuri lor, respectiv prin
segme ntare și analiză tipologică .
Datorită co mplexităț ii produsului turistic, modului în care se integrează , precum și ansamblul de
servicii d istincte care -l individualizează, piața turistică poate fi delimită în diverse moduri:
1. În funcție de n ivelul de referin ță al ofertei turistice, în funcție de care se delimitează :
a. piața produsului turistic, def inită î n corelație cu natura acestuia, limitele de timp și spațiu

5

b. piața firmei turistice, determinată de caracteristicile serviciilor pe care le prestează , simple
sau complexe .
2. După motivația turistică :
a. piața turismului de vacanță (pentru recreer e, agrement ul turiștilor , satisfacerea nevoilor de
odihnă )
b. piața turismului cultural -istoric
c. piața turismului științific ș i de afaceri
d. piața turismului social -politic
e. piața turismului relig ios
f. piața turismului sportiv
g. piața turismului de sănătate .
3. După direcț ia fluxurilor turistice :
a. piața turistică de emisie ( țara din care pleacă turiștii)
b. piața turistică de recepț ie (țara în care sosesc turiștii)
4. În funcție de gradul de accesibilitate (din p unct de vedere geografic, juridic):
a. piețe libere
b. piețe protejate
c. piețe închise
5. În funcție de aria geografică:
a. piața turistică locală
b. piața turistică zonală
c. piața turistică națională
d. piața turistică internațională
6. În funcție de mărimea ve niturilor cons umatorilor potențiali:
a. turismul de lux
b. turismul claselor mijlocii
c. turismul de masă

6

CAPITOLUL II
OFERTA ȘI PRODUCȚIA TURISTICĂ

2.1 Caracterizare conceptuală

În vederea definirii conceptului de oferta turistic ă este importan t să facem diferențierea față
de produc ția turistic ă.
Oferta turistică a unei țări, zone sau stațiuni turistice cuprinde totalitatea elementelor turistice
care pot fi puse în valoare la un moment dat prin stimularea cererii turistice, dar și infrastructur a
tehnico -materială care permite valorificarea resurselo r turistice.
Oferta turistică, considerată mobilul determinant al efectuării actului turistic, se împarte în
ofertă turistică primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale și ofe rtă turistică
secundară, incluzând ansamblul resurselor create de mâna omului – valori istorice, arhitecturale,
culturale, folclorice etc., care, în literatura de specialitate se regăsesc și sub numele de resurse turistice
antropice. (Snak Oscar, 2003, p.182) Ansamblul ofertei primare și secundare constituie oferta turistică
potențială a unui teritoriu, care va deveni ofertă reală (efectivă) numai atunci când se vor dezvolta
condițiile necesare pentru primirea turiștilor și petr ecere a sejurului lor în ambianț a caracteristică a
resurselor primare și secundare, ca rezultat al dezvoltării bazei materiale a turismului și a
infrastructurii sale tehnice. Oferta primară se distinge de oferta turistică secundară (resurse turistice
antro pice) prin faptul că resursele n aturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natură, atât
în spațiu, cât și în timp, ambele constituind materia primă pentru industria turismului.
Oferta turistică este fermă, există atâta timp cât sunt preze nte elementele ce intră în struc tura
ei, pe când producția turistică este efemeră, există cât timp se manifestă consumul și se întrerupe odată
cu întreruperea consumului. Această relație specială dintre oferta turistică și producția turistică
reliefează ro lul principal al ofertei ca surs ă a producției turistice, dar și rolul producției în mobilizarea
ofertei date.

2.2 Factorii determinanți ai ofertei turistice

Factori i care influențează structura și nivelul ofertei turistice sunt:
1. Factori naturali și antropici (factori naturali de clim ă, resurse naturale și antropice, fauna și
flora etc.).
Se poate spune că anumite categorii de turiști își bazează deciziile privind destinația turistică în
funcție de nediul natural, caracteristicile acestuia.
2. Factori ec onomici și tehnici (nivelul de dezvoltare a sectorului ter țiar, baza tehnico -material ă
turistică).
Existența unei infrastructuri adecvate este esențială pentru ca oferta turistică potențială să se
transforme în ofertă reală (efectivă) prin facilitarea acce sului turiștilor la localitățile, zonele sau țările
turistice. Aceasta se realizează prin intermediul drumurilor, șoselelor, autostrăzilor, căilor ferate,
porturilor, aeroporturilor (necesare derulării transportului), al utilităților legate de electricitat e, apă,
canalizare, comunicații și al altor servicii (sănătate, poștă, asigurări etc.).
3. Factori umani

7

Resursa de muncă din turism își pune amprenta asupra dimensiun ii, calit ății și localiz ării ofertei
turistice prin gradul de specializare și nivelul de cal ificare.
4. Serviciile turistice constituie ponderea majoritară a ofertei turistice
Pentru a reuși să se impună pe o piață caracterizată printr -o concurență acerbă, organizatorii
de turism și prestatorii de servicii turistice trebuie să desfășoare un proc es continuu de diversificare a
ofertei lor turistice.
Strategia diversifică rii serviciilor turistice trebuie concepută astfel încât, în funcție de resursele
turistice primare și secundare ale unei zone, să răspundă la următoarele necesități (Snak, 2003) .

2.3 Ofertanții de pe piața turismului

În cadrul pieței turistice regăsim o multitudine de ofertanți care pot fi clasificați î n:
1. agenți prestatori direcți de servicii turistice
2. agenți care au ca obiect de activitate promovarea ș i comercializarea de aranjamente turistice
în țară și străinătate, cu rol de intermediar între agenții economici prestatori direcți de servicii
turistice și turiști.
Agenții prestatori direcți de servicii turistice desfășoară activități economice diverse având rolul
de a satisface o cerere turistică complexă , corespunzătoare unor motivații turistice eterogene. Astfel,
regăsim:
a. Agenți prestatori de servicii de transport turistic pe calea ferată, rutier, aerian, naval (maritim
sau fluvial), național sau inte rnațional, inclusiv transportul turistic pe cablu în z onele
montane;
b. Agenți prestatori de servicii hoteliere și servirea mesei în localități și stațiuni, pe trasee
turistice;
c. Agenți prestatori de servicii de tratament în cadrul stațiunilor balnear -turistic e sau
localităților cu dotări balneare;
d. Agenți prestat ori de servicii de agrement -divertisment sportiv, cultural, distractiv și alte
asemenea activități destinate turiștilor aflați în localitățile, stațiunile sau pe traseele turistice;
e. Agenți prestatori de servicii complement are pentru turiști sau agenții de turism: unele
servicii financiar – bancare, servicii de asigurări, servicii de vize, rezervări – închirieri
(mijloace de transport, echipamente sportive etc.) cercetare, învățământ – educație,
informați i, consultanță, proiectări, construcții turistice, pro tecție, asociații profesionale,
realizarea de materiale publicitare.
În grupa agenților economici cu activitate turistică parțială se cuprind: întreprinderile furnizoare
de gaze, electricitate, construc ții, textile, industriale, agricole, majoritatea între prinderilor financiar –
bancare, farmaceutice, transport urban, telecomunicații ș.a, precum și o parte din unitățile de servire
a mesei, culturale, sportive și de divertisment care prestează servicii at ât pentru turiști, cât și pentru
populația rezidentă.
Agenții de turism cu rol de intermediar între agenții economici prestatori direcți de servicii și
turiști se clasifică în (Stănciulescu, 2002) :
a. Agenții tour -operatoare speci alizate numai în organizarea de aranjamente turistice, pe
care le comercializează pe bază de contracte prin intermediul altor agenții de turism;
b. Agenții de turism detailiste cu activitate de vânzare a aranjamentelor turistice
organizate de tour -operatori ( similar cu agențiile de voiaj din străinătat e);

8

c. Agenții cu activitate mixtă de tour -operatori și de vânzare directă către turiști a
aranjamentelor turistice proprii sau ale altor tour -operatori.

2.4 Tendințe pe piața turistică

Turismul reprezintă, la or a actuală, o industrie în cadrul căreia toți cei implicați vor câștiga ceva, într –
un fel sau altul.
Astfel, turismul internațional, pentru o țară este o metodă facilă de a obține valută, știind că
orice tară are nevoie de valută pentru a putea achita ser viciile și bunurile importate. În ceea ce privește
turistul, acesta se distrează, relaxează, evadând din cotidian.
În prezent, pe piața turistică mondială se înregistrează o concurență acerbă, atât între firmele
de turism, cât și între diferitele destina ții turistice. Confruntați cu o libertate mai largă de alegere, cu
o ofertă mai diversificată, clienții devin mai exigenți și mai dificil de satisfăcut. Ei cer un nivel înalt
de calitate a serviciilor, valoare ridicată și prețuri cât mai reduse.
Din stati sticile europene se poate observa că în ultima perioadă , numărul de nopți petrecute în
structuri de cazare turistică a înregistrat, în general, o tendință ascendentă. A existat o scădere pe
termen scurt a numărului de nopți petrecute în structuri de cazare turistic ă în 20 16 și 20 17, ca urmare
a crizei economice și financiare: numărul de nopți turistice în UE -28 a scăzut cu 0,6 % în 20 16 și cu
încă 2,0 % în 20 17. Începând cu a doua jumătate a anului 2017, numărul de nopți a cunoscut a
redresare și a atins un nivel maxim de 2,9 miliarde de nopți în 2016 .
La nivelul României , s-au înregistrat o creștere a numărului de cazări în primele 11 luni din
2018, cu 6,4% mai mult față de primele 11 luni din 2017. Din numărul total de sosiri, cele ale turiștilor
români î n structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 78%, în timp ce turiștii
străini au reprezentat 22% (https:/ /www.monitorulcj.ro/actualitate, 2019) .
În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în s tructurile de primire turistică, cea mai mare
ponder e au deținut -o cei din Europa (74,6% din total turiști străini), iar din aceștia 85,7% au fost din
țările aparținând Uniunii Europene (https://www.economica.net/, 2019)
Înnop tările înregistrate în structurile de primire turistică în primele 11 luni din 2018 au însumat
26,808 milioane, în creștere cu 5,9% față de perioada si milară din 2017.
Un procent destul de ridicat, aproximativ 81,3% reprezintă înnoptările turiștilor român i, și doar
18,7% reprezintă înnoptările turiștilor străini . (https://www.economica.net) .
Se prevede ca în următorii 10 ani industria turismului să crească cu un ritm de creștere de
aproximativ 4,5% a cererii reale la nivel mond ial.
Organizația mondială a turismului a preconizat pentru anul 2019 la nivel european, doar o
creștere de aproximativ 3 – 4% a numărului de turiști internaționali, din cauza încetinirii creșterii
economice, Brexit.

CAPITOLUL III

9

CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC

3.1 Caracteristicile cererii turistice

Cererea de servicii turistice se particularizează prin gradul ridicat de mobilitate, iar dacă e să
o privim din punct de vedere a structurii și cantității , aceasta se caracterizează prin schimbări relativ
rapide .
Cererea turistică reprezintă un cerc de nevoi, de ordin superior, dacă e să o analizăm în funcție
de Piramida nevoilor lui Maslow, nevoi care determină comportamente de consum diferite.
Cererea turistic ă are un grad de mobilitate, și este elastică în funcție de f actorii care o
influențează (factori economici, demografici, psihosociali și politici ).
Caracteristicile cererii turistice sunt:
– mobilitate ridicată (turistul se deplasează la locul consumului sau la locul unde se
manifestă oferta)
– concent rare în timp
– grad ridicat de spontaneitate
– uneori se manifestă la locul de reședință a turistului
– se prezintă într -un un număr infinit de variante.

Fig. Caracteristicile cererii turistice (sursă propire)

3.2. Factorii determinanți ai cererii turistice

cererea
turistică
mobilitate
ridicată
concentrată
în timp
număr infinit
de variante
spontană
se manifestă
la locul de
reședință a
turistului

10

Modul în care se formează și se dezvoltă c ererea turistic ă este influențată de o serie de factori ,
a căror influență este diferită, pozitivă sau negativă, în funcție de modul de dezvoltare sau stopare a a
fenomenului turistic în diferite țări, zone sau stațiuni. Factorii de influență a cererii turistice sunt
diverși, găsin în literatura de specialitate o multitudine de variante de clasificare a acestora. Totuși,
putem să grupăm acești factori în două categorii: factori economico -sociali și factori motiva ționali.
În prima categorie se regăsesc o serie de factori precum produsul internațional brut pe locu itor
(ceea ce implică un nivel ridicat al veniturilor populației); evoluția prețurilor; rata șomajului, rata
inflației; nivelul de dezvoltare a țării. Din categoria factorilor sociali putem amintii stilul de trai,
timpul liber de care dispune turistul, mă rimea clasei mijlocii, gradul de polarizare socială.
Din a doua categorie, cea a factorilor motivaționali fac parte factorii de natură psihologică
(dorin ța de destindere, divertismentul), factori de natură culturală (gradul de educație, diferențele de
cultură dintre regiuni), factori demografici (structura pe grupe de vârstă, sex, naționalitate).

Fig. Factorii de influență a cererii turistice

3.3. Motivația turistică

factori de influență
a cererii turistice
factori economico –
sociali
produsul intern
brut
rata inflației
nivelu de
dezvoltare a țării
prețurile
timpul liber
stilul de trai
factori
motivaționali
factori demografici
gradul de educație
divertisment
dorința de
destindere

11

Motivația turistică este diferit ă de la nevoia de r elaxare la nevoile cu lturale, dorința de a
cunoaște alte culturi, obiceiuri, tradițiile altor țări.
În literatura de specialitate regăsim diverse forme de motivație, care vor influența în mod
hotărâtor c ererea turistică pe o anumită piață turistică.
Motivația presupune conștientizarea din partea turistului a unei nevoi de ordin social, cultural,
economic.
Motivația în funcție de modul de manifestate, poate fi conștientă sau inconștientă. După
urgența lor, vo m întâlni motivații urgente și motivații nepr ioritare . Dacă luăm în calcul modul de
activare, regăsim motiv ații intrinseci și motivații extrinseci. În literatura de specialitate regăsim și
motivații pozitive și motivații negative, care -l vor determina pe turist să aleagă un serviciu /produs
turistic.
Motivațiile determină , la rândul lor divers ele forme de turism, dintre care putem aminti: turism
sportiv, turism cultural, turism de aventură, tu rism de tratament balneo -climate ric, turism de odihnă
și relaxare, turismul religio s, iar mai nou turismul de afaceri, turism tehnic și turism de shopping .
În final m otivațiile trebuie să r ăspundă la întrebarea: ”de ce o persoană se comportă într-un
anumit mod ?”

3.4 Sezonalitatea cererii și consumului turistic

Sezonalitatea cererii și consumului turistic reprezintă trăsătura dominantă a activității turistice
având implicații deosebite în activitatea prestatorilor de servicii din acest domeniu. Așa cu m am
amintit ante rior, una din particularitățile pieței turistice o constituie concentrarea în timp a cererii și
consumului turistic. Distribuirea inegală în timp a acestora conduce la identificarea a trei perioade de –
a lungul anului calendaristic:
I – sezonul plin (de va ră sau de iarnă) caracterizat printr -o intensitate maximă a activității
turistice în vârful de sezon;
II – sezonul intermediar (perioada de început/presezon sau de sfârșit de sezon turistic/
postsezon) când volumul activității crește, resp ectiv descrește t reptat în funcție de creșterea sau
reducerea intensității circulației turistice;
III – extrasezonul – perioadă în care scade gradul de exploatare a obiectivelor turistice sau are
loc chiar sistarea prestărilor de servicii turistice.
Majori tatea cererii tur istice anuale este, așadar, concentrată în sezonul de vârf, atunci când se
înregistrează un volum ridicat al circulației turistice.
Oscilații le sezonalității cererii și consumului turistic determină mișcarea și fenomenul turistic ,
terminând supraaglomerarea unor regiuni turistice în anumite perioade de timp ; suprasolicitarea
rețelelor de transport rutiere , feroviare sau aeriene în anumite perioade de timp (în special în perioada
vacanței de vară /iarnă sau în perioada unor sărbători religioase) , un număr insuficient de locuri de
cazare în anum ite unită ți de cazare , etc.
Pentru a limita, pe cât posibil, acest fenomen, există următoa rele posibilită ți:
– oferirea de facilități și reduceri în anumite perioade de timp care să fie attractive pentru turiști,
– diversificarea serviciilor/produselor turistice oferite
– campanii de promovare pentr u turismul extra sezonier.

12

CAPITOLUL IV
PIAȚA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA

România are un potențial enorm care o poate transforma într -o destinație pentru tot timpul
anului dacă vor fi înțelese și maximizate toate oportunitățile existente.
Punerea în valoare a acestui imens și important potențial turistic depinde direct de baza
tehnico -material ă a turismului și calitatea serviciilor oferite.
Oferta de cazare turistică a țării noastre va deveni concurențială numai în măsura în care se va
adapta rapid la cererea turistică internă și internațională, aflată într -o continuă diversificare si sporire
a exigențelor solicitanților.
Activitățile desfășurate în cadrul structurilor de primire (cazare, agrement, tratament, comerț)
constituie un tot, fiind pârți componente ale produsului turistic.

4.1 Analiza situației pieței turistice din România

Din punct de vedere geografic, România este una dintre țările cele mai întinse din sud -estul
Europei, cu o suprafață de 238.391 km
2 , în jur de 4,8% teritoriul Europei. Zona montană reprezintă
30% din suprafața țării, Munții Carpați înconjurând cen trul țării precum o centură.
Turismul se concentrează, astfel în cinci arii distincte geografic: Marea Neagră – în centrul și
sud-estul României, Delta Dunării în sud -est, Transilvania în centru, Moldova și Bucovina în nord –
est, iar Bucureșt iul în sud.
România a reprezentat multă vreme o destina ție favorită turistic ă pentru piața est-european ă,
fiind promovate cu prec ădere: produse turistice de litoral și balneare, programe și circuite culturale,
precum și mân ăstirile din nordul M oldovei și din Bucovina (http://docplayer.net, 2019) .
În timp, oferta turistic ă româneasc ă a încetat s ă evolueze, devenind astfel neatractiv ă și
necompetitiv ă pe pia ța interna țional ă.
În cazul turismului, poate mai mult decât în alte cazuri , consumatorii sunt înconjura ți de un
număr nelimitat de op țiuni, prin urmare, prestatorii de servicii se confrunt ă cu o lupt ă acerb ă pentru
satisfacerea nevoilor clien ților lor tot mai exigen ți, care pot foarte u șor să opteze pentru al ți prestatori
dacă sunt nemul țumiți de o experien ță trăită.
Este o certitudine faptul c ă, criza economic ă global ă a afectat și activitatea turistic ă din
România, fiind pân ă la un punct responsabil ă de sc ăderea semnificativ ă a gradului de ocupare la
nivelul tuturor regiunilor.
Principalele cauze pentru care o destina ție relativ ieftin ă ca România nu reu șește să atrag ă
turiștii și să îi men țină într-un mod care s ă asigure performan țe vizibile și apreciabile ale sectorului,
rezid ă din urm ătoarele aspecte:
• calitatea infrastructuri i
• tarifele practicate față de calitatea serviciilor oferite
• gradul de pregătire a personalului din sector

13

• lipsa de interes a deținătorilor de structuri de primire turist ică față de realizarea investi țiilor
necesare pentru modernizarea propriet ăților;
• concurența internațională semnificativă , care stimuleaz ă cererea turi știlor români și străini
pentru alte destina ții.
Dacă e să realizăm o analiză SWOT a Pieței turistice a României, putem spune:
Puncte Tari Puncte Slabe
• Prin varietatea cadrului natural, avem o mare
varietate de forme de turism
• Diversitate peisagistică a Munți lor Carpați
• Un areal forestier, cinegetic și piscicol care fac
din zonele de deal și câmpie zone atractive
pentru turism
• Delta Dunării este unică în zona europeană
• Hidrografia are numeroase râuri, lacuri de
diferite tip uri și o mare varietate de ape
subterane
• Regimul de c limă prin valorile de temperatură,
favorabil călătoriilor
• Parcuri naturale cu vegetație pentru cercetarea
științifică pot fi folosite ca și destinații de
vacanță
• Turismul de vânătoare și pescuit, având î n
vedere f auna cu peste 3600 de speci i
• Potențialul antropic al României dispune de un
bogat și diversificat potențial antropic, rezultat al
istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleaguri ;
• Cetăți dacice , grecești, r omane, precum și
cetățile medievale sun t atracții turistice
• Monumentele istorice de artă și arhitectură
• Instituțiile și evenimentele cultural -artistice
• Potențialul balnear cu peste 200 localități cu
factori naturali de cură
• Arta și tradiția popular a României
• Dezvoltarea și diversificarea capacității de
cazare , a unităților de alimentație
• Apariția noilor produse turistic e • Infrastructură slab dezvoltată (la un
nivel net inferior celui european)
• Slaba dezvoltare a serviciilor în turism
• Existenț a unor u nități de cazare
nemodern izate ( lipsa unei alimentări
curente cu apă și lipsa canalizarii )
• Investiții reduse în sectorul cultura l din
partea guver nului , dar și a sectorului
privat
• Slaba promov are a România (acesta nu
a reușit, prin instituțiile ab ilitate să își
creeze o imagine clară și puternică pe
piața internațională, deoarece politica în
acest domeniu nu este clară,
neconsecventă)
• Activități de marketing turistic și
management al destinației insufient
dezvoltate
• Bazele de tratament ale unor st ațiuni
balneare au un grad înalt de uzură și
sunt neadaptate la standardele
europene
Oportunități Amenințări
• Romțnia are o p oziție geopolitică strategică , la
intersecția celor mai importante rute comerciale
ale continentului
• Siguranța conferită de a derarea la NATO
• Valorificarea relațiilor de cooperare în anumite
domenii economice și cu anumite state precum
SUA și China • Deteriorarea situației economice a țărilor
Europei de Vest și în special a marilor
emițători de turiști precum Germania, Marea
Britanie, Olanda , Franța, Italia, Austria
• Instabilitatea economiilor din zona euro
în raport cu restul lumii
• Creșterea prețului petrolului

14

• Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor
turistice aferente patrimoniulu i cultural -istoric și
valorificarea turistică a acestora
• Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri
prin valorificarea centrelor de
afaceri/expoziționale existente
• Prin puținele investiții realizate a crescut
interes ul internațional pentru turismul cu ltural,
balnear (inclusiv tratamentul de prevenție – de
tip wellness/spa), ecoturism, agroturism și
turism rural, de aventură
• Creșterea numărului de turiști care au ca
motivație diferite forme de turism cultural
• Existența Master Planului de Dezvoltare a
Turismului în România
• Implementarea de proiecte de infrastr uctură
turistică de către administrația publică locală • Globalizare – mâncărurile tradiționale
trebuie adaptate gusturilor turiștilor,
obiceiurile și datinile populare pot devenii
sinonime kitchului
• Infrastructura de transport neadaptată la
stand ardele comunitare
• Competiție puternică la nivel de
destinație – destinații turistice externe la
prețuri similare și condiții superioare
• Instabilitatea economico -socio -politică a
României poa te afecta România ca destinație
turistică
• Continuarea procesului d e migrare a
forței de muncă calificată
• Lipsa de fonduri pentru nevoile de
reabilitare sau pentru extinderea
infrastructurii
În baza analizei SWOT efectuate anterior, propunem ca factorii de decizie să evalueze
strategiile actuale pentru turism, pentru a le îmbunătăți dacă este necesar și pentru crearea de noi
oportunități pentru investitori. Obținerea de finanțare pentru dezvoltarea, întreținerea și promovarea
unei afaceri în turi sm este un punct -cheie în dezvoltarea sectorului turistic. Astfel, ar trebui să fie
propuse și implementate forme de finanțare noi și diverse care să fie un ajutor pentru investitorii în
turism.

4.2. Cererea turistică

Analiza cererii turistice, la nivelul României cuprinde: analiza structurală și în dinamică la a
principalilor i ndicatori privind infrastructura turistică; analiza structurală și în dinamică a principalilor
indicatori de circulație turistică ; analiza calitativă la a ofertei de produse turistice și agroturistice, a
consumului și calității serviciilor turistice și ag roturistice și formele și structurile instituționale care se
ocupă cu promovarea ș i valorificarea turismului rural.
Jumătate din numărul agențiilor de turism din România, concentrată în capitală și în cele trei
județe menționate, deservește doa r 18,45 % din populația tarii.
Atragerea turiștilor străini în România a continuat să fie o problemă în 2010, operatorii de
turism mi zând mai puțin pe incoming (aducerea de turiști în România) și mai mult pe outgoing
(trimitere de turiști în străinătate) î n vederea creșterii afacerilor lor.
În perioada 2008 – 2010, atât sosirile, cât și înnoptările în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazare, au înregistrat scăderi cu semnificative, în special datorate crizei economice,
declanșate la finele a nului 2008. (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019)
Începând cu anul 2011 situația sosirilor și a înnoptărilor se modifică, înregistrându -se o
tendință de creștere. În anul 2011, comparativ cu perioada corespunzătoare, atât sosirile, cât și
înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat creștere cu 16,0%
respectiv, cu 12,2 % (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019) .

15

În ceea ce prive ște numărul de turi ști sosi ți în perioada 2013 -2015 în structurile de primire
turistic ă, s-a constatat o cre ștere atât în ceea ce prive ște num ărul de turi ști români , respectiv cu 23,5%
în anul 2015, fa ță de anul 2013, cât și în ceea ce prive ște num ărul turiștilor străini, respectiv cu 30% .

Situația sosi rilor turiștilor în Romania, perioada 2008 – 2018
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Tabel 4.1. Nr. total de sosiri în perioada 2008 – 2018
Sosiri
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total turiști 412,6 356,0 387,8 470,9 459,1 498,1 548,5 1420,1 1571,3 722,3 761,6
Turiști români 347,3 288,9 316,7 384,0 373,2 407,3 438,2 1145,7 1277,9 547,4 574,4
Turiști străini 65,3 67,1 71,1 86,9 85,9 90,8 110,3 274,4 293,4 174,9 187,2
Sursa: Institutul Nați onal de Statistică, Comunicatul de presă 2018 – 2018

02004006008001000120014001600
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
SosiriSOSIRI
Total turiști Turiști români Turiști străini

16

Grafic privind numărul de sosiri în perioada 2008 – 2018
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Tabel nr. 4.2 număr total de înnoptări în perioada 2008 – 2018

Înnoptă ri – mii-
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total
turiști 1024,1 840,6 832,2 1034,4 1005,3 1097,2 1146,1 3985,7 4370,9 1342,8 1423,3
Turiști
români 879,9 706,4 698,4 861,5 834,8 916,4 926,6 3452,6 3776,3 1010,7 1070,9
Turiști
străini 144,2 134,2 133,8 172,9 170,5 180,8 219,5 533,1 594,6 332,1 352,4
Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă 2018 – 2018 (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019)

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul
2013 de 8018,6 mii, în creștere cu 1,0% față de anul 2012. Majoritatea vizitatorilor străini provine din
Sosiri 2008
7% Sosiri 2009
6%
Sosiri 2010
6%
Sosiri 2011
8%
Sosiri 2012
7%
Sosiri 2013
8%
Sosiri 2014
9%Sosiri 2015
23%Sosiri 2016
2%Sosiri 2017
12%Sosiri 2018
12%TOTAL TURIȘTI

17

țări situate în Europa (93,9%). Din statele Uniunii Europene s -au înregistrat 58,8% di n totalul sosirilor
vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene ce le mai multe sosiri s -au înregistrat
din Ungaria (30,6%), Bulgaria (24,1%), Germania (9,5%), Italia (7,0%), Polonia (6,4%) și Austria
(4,2%). (http://businesslive.ro/, 2019)

Grafic situația înnoptărilor în perioada 2008 – 2018
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul
2013 de 11364,4 mii, în creștere cu 1,9%, comparativ cu anul 2012. Mijloacele de transport rutier au
fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 77,4% din
numărul total de plecări (http://businesslive.ro/, 2019) .
În ansamblu, cererea pentru acțiunile turistice interne a înregistrat un trend descendent pe toată
perioada analizată, cu o prăbușire după anul 2008 (o cădere de aprope 3 ori) și cu tendințe de redresare
în prez ent, în timp ce cererea pentru acțiunile turi stice externe a înregistrat o tendință ascendentă
începând cu anii 2000, cu excepția sincopei generate de criza eocnomică mondială. Mai mult, ecartul
dintre cele două a scăzut considerabil, cererea pentru acțiun ile turistice interne și cele externe
echilib rându‐se, în defavoarea primelor.
050010001500200025003000350040004500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Înnoptări – mii-Situația înnoptărilor în perioada 2008 -2018
Total turiști Turiști români Turiști străini

18

Grafic situația înnoptărilor în perioada 2008 – 2018
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Numărul excursiilor efectuate în semestrul I 2018 a fost de 17853,6 mil din care 99,7% au avut
ca destinație România. Principalul mijloc de transport preferat a fost mașina personală (3,2%) urmat
ca pondere în total de excursiile cu autobuzul, microbuzul sau autocarul (34,7%).
Principalele scopuri ale ef ectuării excursiilor interne au fost vizi tarea rudelor sau prietenilor (38,2%)
și cumpărăturile (27,9%). La excursiile externe principalul scop al călătoriei au fost cumpărăturile
(43,2%), urmat de călătoriile pentru petrecerea timpului liber (26,3%) din t otalul excursiilor externe.
În semestrul I 2018 rezidenții români au cheltuit pentru excursii 3980,1 mil lei din care 99,4%
au fost pentru cele care au vizat destinații interne. (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019)
Din totalul cheltuielilor efectuate de rezidenții români pentru excursii ponderea principală
constituie cheltuielile pentru cumpărarea de mâncare, băuturi, tutun 30,9%, urmată de cheltuielile
pentru cumpărarea altor bunuri de larg consum (30,8%) și cheltuielil e pentru transport (15,7).

Numărul de călătorii după motivul principal al călătoriei, în trimestrul II 2018 și semestrul I 2018
Situația înnoptărilor în perioada 2008 -2018
Înnoptări – mii- 2008
Înnoptări – mii- 2009
Înnoptări – mii- 2010
Înnoptări – mii- 2011
Înnoptări – mii- 2012
Înnoptări – mii- 2013
Înnoptări – mii- 2014
Înnoptări – mii- 2015
Înnoptări – mii- 2016
Înnoptări – mii- 2017
Înnoptări – mii- 2018
Motivul călătoriei Trimestrul II 2018
Semestrul I 2018
Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin
Total călătorii 4681831 2239110 2442721 8862893 4240781 4622112
in care:
4365422 2087162 2278260 8299856 3967067 4332789
Călătorii în străinătate 316409 151948 164461 563037 273714 289323
1. Vacanțe 1) – total 4147155 1995006 2152149 7906090 3812227 4093863
Călătorii în țară 3871209 1859701 2011508 7423018 3569109 3853909

19

Sursa: Prelucrare date preluate din Breviarul turistic al României, Ediția 2018, Institutul Național de Statistică
București, Direcția Județeană de Statistică Suceava, pg. 5

Situația numărului de călătorii turistice în perioada 2018, pe categorii de turiști, în funcție de sex
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Călătorii în străinătate 275946 135305 140641 483072 243118 239954
din total vacanțe:
Vizite la rude și prieteni – total 2248606 1142584 1106022 4458346 2268599 2189747
Călătorii în țară 2161661 1094020 1067641 4265529 2165718 2099811
Călătorii în străinătate 86945 48564 38381 192817 102881 89936
Vacanțe de 4 înnoptări și peste –
total 1217154 608707 608447 2185781 1072346 1113435
Călătorii în țară 1000039 504112 495927 1806916 882915 9240 01
Călătorii în străinătate 217115 104595 112520 378865 189431 189434
2. Afaceri și motive profesionale –
total 141765 31959 109806 298983 64137 234846
Călătorii în țară 115108 22791 92317 243005 46275 196730
Călătorii în străinătate
3. Alte motive (pelerinaj
religios, tratament
medical, etc)- total 26657
392911 9168
212145 17489
180766 55978
657820 17862
364417 38116
293403
Călătorii în țară 379105 204670 174435 633833 351683 282150
Călătorii în străinătate 13806 7475 6331 23987 12734 11253

20

Situația numărului de călătorii în perioada 2017 – 2018
Sursa: INSS, http:/ /www.insse.ro

Situați a sosirilor și înnoptărilor în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazare – luna octombrie
Tabelul nr. 4.2
Sosiri – mii – Înnoptări
10.2016
10. 2017
2017 /2016
-%- 10. 2016
-mii- 10.2017
–mii- 2017/2016
%
Total 880,8 957,3 108,7 1946,0 2078,0 106,8
Turiști români 649,2 711,6 109,6 1509,7 1612,6 106,8
Turiști străini din care:
231,6
245,7
106,1
436,3
465,4
106,7
– Europa 170,4 177,7 104,3 317,9 335,2 105,4
– Uniunea
Europeană 147,2 151,3 102,8 271,1 285,0 105,1
– Asia 34,2 39,9 116,7 72,4 82,1 113,4
– America de Nord 17,0 18,6 109,4 29,3 30,9 105,5
– America de Sud 1,9 2,1 110,5 3,1 3,8 122,6
– Africa 1,9 1,7 89,5 3,6 3,1 86,1
Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 305 /05 decemb rie 2017

0500000100000015000002000000250000030000003500000400000045000005000000
Total călătorii 1. Vacanțe1) –
totalVizite la rude și
prieteni – totalVacanțe de 4
înnoptări și peste
– total2. Afaceri și
motive
profesionale –
total3. Alte motive
(pelerinaj religios,
tratament
medical, etc)-
totalNumărul de călătorii
Trimestrul II 2018 Total
Trimestrul II 2018 Feminin
Trimestrul II 2018 Masculin

21

Situația sosirilor de turiști în perioada 2016 – 2017
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Evoluția sosirilor de turiști în România în luna octombrie 2017, comparativ cu octombrie
2016, este redată în graficele unu (turiști români) și doi (turiști străini).
În utma analizei r ezultă că sosirile în structurile de primire turistică în luna octombrie din anul 2017
au fost de 957,3 mii, înregistrând o creștere cu 8,7% față de cele din luna similară a anului 2016.
Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică au reprezentat, în luna octombrie 2017,
74,3%, iar a turiștilor străini au reprezentat 25,7%. Sosirile turiștilor străini în structurile de primire
provin din Europa (72,3%). Dintre aceștia, 85,1% sunt din Uniunea Europeană.
05001000150020002500
Total Turiști români Turiști străini din care: – Europa – Uniunea Europeană – Asia – America de Nord – America de Sud – AfricaTotal sosiri în perioada oct. 2016 -oct. 2017
Înnoptări Octombrie 2016 -mii- Înnoptări Octombrie 2017 –mii-

22

Situația înoptărilor turistilor în perioada 2016 – 2017
Sursa: INSS, http://www.insse.ro

Creșterea cererii turistice pentru serviciile agențiilor de turism s -a datorat, în anul 2010, numă rului
mare de pachete sau programe turistice vândute și mai puțin tarifelor practicate. Motivul creșterii
cererii turistice s -a datorat adaptării ofertei agen țiilor de turism la cererea clienților lor. În acest scop
agențiile de turism au trecut de la ofer tele de litoral în lunile septembrie -octombrie la ofertele speciale
de toamnă, precum city-break -urile, care includ ca element inovativ turismul urban combina t cu
turismul cultural (www.anat.ro, 2019) .

4.3. Oferta turistică

Oferta turistică a României este realizată în urma analiz ei cererii turistice . În cadrul ofertei turistice
a României, următoarele produse turistice (care includ resurse turistice, structuri de cazare etc.):
a. Produsul turistic litoral .
b. Produsul tur istic montan .
c. Produsul turistic balnear .
Produsul turistic urban .
Produsul turistic rural .
Produsul turistic deltaic .
Structurile de primire turistică cu funcției de cazare turistică, existente la 31 iulie 2018
05001000150020002500Total înnoptări înperioada oct.2016 -oct.2017
Înnoptări Octombrie 2016 -mii- Înnoptări Octombrie 2017 –mii-

23

Tipuri de structuri
de primire turist ică Total
structuri
de primire
turistică din total, pe categorii de clasificare:
5 stele 4 stele 3 stele 2
stele 1 stea
Neclasificate
pe stele
Total 8449 136 1001 4446 2251 513 102
Hoteluri 1633 36 367 850 337 41 2
Hosteluri 318 – 2 147 117 49 3
Moteluri 231 – 3 108 102 17 1
Hanuri 4 – – 1 2 – 1
Vile turistice 695 40 113 350 159 30 3
Cabane turistice 231 1 – 123 55 44 8
Pensiuni turistice 1709 22 202 1001 443 36 5
Pensiuni agroturistice 2821 35 298 1627 801 60 –
Campinguri 58 – 1 7 18 21 11
Popasuri turistice 47 – – 10 22 13 2
Sate de vacanță 10 1 1 1 4 2 1
Bungalouri 533 – – 199 156 175 3
Tabere de elevi și preșcolari 59 – – – 1 6 52
Unități tip căsuță 73 – 1 12 31 19 10
Spații de cazare pe nave 27 1 13 10 3 – –

Sursa: Preluc rare date preluate din Breviarul turistic al României, Ediția 2018, Institutul Național de Statistică București

Structuri de primire turistică existente la data de 31 iulie 2018
Sursa: INSS, http://www.insse.ro
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000TotalHoteluriHosteluriMoteluriHanuriVile turisticeCabane turisticePensiuni turisticePensiuni agroturisticeCampinguriPopasuri turisticeSate de vacanțăBungalouriTabere de elevi și preșcolariUnități tip căsuțăSpații de cazare pe naveTotal structuri de primire turistică

24

Din s tructurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, 28,1% în stațiunile din zona
montană, 18,3 % au fost în Municipiul București (exclusiv orașul Tulcea), 9,1% în stațiunile din zona
litorală (exclusiv orașul Constanța), 7,0% în stațiuni le ba lneare și 3,4% în Delta Dunării (inclusiv
orașul Tulcea), 34,1% au fost în alte localitați și trasee turistice.

Turismul are un rol mult mai important în economia oricărei țări. Serviciile turistice oferite de
acea țară trebuie analizate în funcție de caracteristicile caracteristicile generale și specific ale acestora,
pentru ca având în vedere aceste aspect, oferta de servicii turistice ale prestatorilor de servicii turistice
(agentiile de turism, personalul hotelier, companiile de transport) să s atisfacă nevoile de consum ale
populației.
Problema de cercetare: va permite obținerea de informații privind cererea pentru anumite
produse/servicii tu ristice ce se regăsesc pe piața turistică din România .
Obiectivele cercetarii avute în vedere sunt: identificarea factorilor care determină un anumit
comportament de cumpărare a ser viciilor/pro duselor turistice oferite de operatorii din turismul
românesc ; determinarea unui procent din populație care cumpără servicii turistice din cadrul pieței
turistice românești , determinarea gradului de satisfacție în urma cumpărăturilor realizate.
Metodologia de cercetare : utilizâm cercetarea descriptivă, metoda – ancheta pe bază de
chestionar.
Aria cercetării: la nivelul întregii țări, utilizând mijloace le online
Esantionul : a fost de 50 de persoane, selecția lor realizându -se aleator;
Perioada colectării datelor : 10 – 28 aprilie 2019
Analiza și tratarea datelor
Intrebarea 1. Sunteți consumator de servicii turistice?
Dupa cum se poate vedea toate persoanele chestionate au consumat fie doar si o singura data servicii
turistice.probabil decizoa cea mai importanta de luat este cea conform careia turistul se orienteaza sau
nu sp re activitatea turistica.Acesta este motivul pentru care prima intrebare a chestionarului doreste
sa scoata in evidenta interesul pentru turism al respondentilor
Tabel 1. Consumator de servicii turistice
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
DA 50 100 100 100

25

Intrebarea 2. Ce surse de informare folosiți atunci când doriți să achiziționați un produs
turistic?
Sursele de informare utilizate de turisi sunt: 36% cunostințele/rude le acestea avand impactul
cel mai mare asupra puterii de decizie a consumatorului de servicii turistice. Pe locul doi la o
aproximativa egalitate se situeza internetul, iar pe al treilea, respectiv al patrulea loc se situează
informațiile de la agențiile d e turism, din cataloage, ghiduri turistice.
Tabel Sursele de informare
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe
relative valide
(%) Frecvențe
relative cumulate
(%)
cunostințele/rudele 18 36 36 36
Internet 17 34 34 70
Agenții de turism 13 26 26 96
Cataloage, ghiduri
de turism 2 4 4 100
Total 50 100 100

DA
100%Frecvență absolută
DA

26

Întrebarea 3. Atunci când planificați o vacanță care sunt serviciile pe care le luați în
considerare?

Tabel . Servicii turistice de bază
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Cazare 35 70 70 70
Transport 10 20 20 90
Alimentație 3 6 6 96
Agrement 2 4 4 100
Total 50 100 100

0102030405060708090100
cunostințele/rudele internet Agenții de turism Cataloage, ghiduri
de turismTotalSURSE DE INFORMARE
Frecvență relativă (%)

27

Serviciile preferate de consumatori sunt cele de cazare în procent de 70%, având în v edere
faptul că repondenții sunt persoane cu vârstă cuprinsă între 18 – 24 și 24 – 34 ani, care practică turism
de aventură.

Întrebarea 4. Care sunt serviciile turistice suplimentare pe care le lua ți în considerare pentru o
vacan ță?

Tabel 4 .Servicii turist ice suplimentare
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Tratament 23 46 46 46
Ghid turistic 5 10 10 56
NS/NR 22 44 44 100
Total 50 100 100

Un procent de 46% preferă ca și produs tur istic pachetul cu tratament, iar un procent de 44%
dintre persoane preferă să nu răspundă la această întrebare sau nu s -au gândit să apeleze la unele
servicii suplimentare.

010203040506070
Cazare Transport Alimentație agrementFRECVENȚĂ RELATIVĂ

28

Întrebarea 5. Cum apreciați relația dintre tarifele practicate și calitatea se rviciilor
turistice?
28% dintre turiștii chestionați au răspuns că există un raport echitabil între calitatea serviciilor
și tarifele practicate; 48% au răspuns: calitatea serviciilor justifică tarifele ridicate, iar persoanele
care consideră că tarifele practicate sunt nejustificate sunt în proporție de 24%.

Tabel 5 .Tarifele practicate
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecve nțe
relative valide
(%) Frecvențe
relative
cumulate (%)
Tarifele ridicate sunt justificare 24 48 48 48
Tarifele ridicate sunt nejustificate 12 24 24 72
Eixtă un raport între calitate și prețuri 14 28 28 100
Total 50 100 100

05101520253035404550
Tratament Ghid turistic NS/NRFrecvență relativă

29

Întrebarea 6. Cât de des achizitionați servicii turistice?
Tabel 6. Frecventa achizițiilor
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
O dată pe an 24 48 48 48
1 – 2 ori pe an 20 40 40 88
3 ori pe an 6 12 12 100
Total 50 100 100

Rezultă că 64% din persoanele chestionate călătoresc în scop turistic o dată pe an , 24% dintre
persoa ne de două ori pe an, în timp ce doar 6 persoane călătoresc în scop turistic de trei ori pe an.

05101520253035404550
Tarifele ridicate sunt
justificareTarifele ridicate sunt
nejustificateEixtă un raport între
calitate și prețuriFRECVENȚĂ RELATIVĂ
05101520253035404550
O dată pe an 1 –2 ori pe an 3 ori pe anFRECVENȚĂ RELATIVĂ

30

Întrebarea 7. Ce este mai important pentru dumneavoastră confortul sau tarilele?
Tabel 7. Confort sau tarif
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecv ențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Confort 17 34 34 34
Tariful 33 66 66 100
Total 50 100 100

Un procent de 56 % dintre persoane sunt influențate în luarea deciziei de tariful produselor
turistice, în timp ce un procent de 46% aleg serviciile turistice ținând cont de calitatea acestora.

Întrebarea 8. Precizați destinația preferată?
Tabel 8. Destinația
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Intern 24 48 48 48
Extern 26 52 52 100
Total 50 100 100

34%
66%Frecvență relativă (%)
Confort
Tariful

31

Conform răspunsurilor oferite de cei chestionați se poate observa că doar 48% preferă
destinațiile interne pentru practicarea turismului, și un procent de 52% preferă destinațiile externe.

Întrbarea 9. Pen tru turism intern preferați oferta de?
Tabel 9. Turism intern
Frecvență
absolută Frecvență relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Munte 21 42 42 42
Litoral 15 30 30 72
Agroturism 7 14 14 86
Balneoclimateric 6 12 12 98
Altele 1 2 2 100
Total 50 100 100

Intern 24
48%
Extern 26
52%FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

32

Întrebarea 10. Pentru turism extern preferati oferta?
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe
relative valide
(%) Frecvențe
relative
cumulate (%)
Sejur cu unică destinație 17 34 34 34
Circuite cu destinații
multiple 21 42 42 76
Turism cultural 10 20 20 96
Altele 2 4 4 100
Total 50 100 100

0%
Munte
42%
Litoral
30%Agroturism
14%Balneoclimateric
12%Altele
2%Frecvență relativă
Munte Litoral Agroturism Balneoclimateric Altele

33

Întrebarea 11. Cât ați fi dispus să cheltuiți pentru un concediu?

Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Între 500 –
1000 lei 7 14 14 14
Între 1000 –
2000 lei 32 64 64 78
Între 2000 –
5000 lei 11 22 22 100
Total 50 100 100

^4 % dintre persoanele vor aloca o sumă destul de mare pentru un concediu între 1000 – 2000 lei;
22% alocă peste 2000 lei pentru un concediu, iar 14% cheltuie între 500 și 1000 lei
0%
34%
42%
20%
4%Frecvență relativă
Sejur cu unică destinație
Circuite cu destinații multiple
Turism cultural
Altele

34

Întrebarea 12. C ât de importante sunt calitatea, tariful, oferta atunci c ând achiziționați servicii
turistice?

Tabel 12. Calitatea
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Foarte
important 34 68 68 68
Important 12 24 24 92
Neutru 2 4 4 96
Nu foarte
important 1 2 2 98
Deloc
important 1 2 2 100
Total 50 100 100

Calitatea serviciilor turistice este un fa ctor pe care consumatorii îl consider ă foarte important în
vederea lu ării deciziei de cump ărare.
0%Între 500 –1000
lei
14%
Între 1000 –2000
lei
64%Între 2000 –5000
lei
22%FRECVENȚĂ RELATIVĂ

35

Tabel 13. Tariful
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe
relative valide
(%) Frecvențe
relative
cumulate (%)
Foarte important 10 20 20 20
Important 14 28 28 48
Neutru 6 12 12 60
Nu foarte important 10 20 20 80
Deloc important 10 20 20 100
Total 50 100 100

68%24%4%2%2%Frecvență relativă (%)
Foarte important Important Neutru Nu foarte important Deloc important

36

Tabel 14. Oferta diversificat ă
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe
relative valide
(%) Frecvențe relative
cumu late (%)
Foarte important 3 6 6 6
Important 8 16 16 22
Neutru 3 6 6 28
Nu foarte important 13 26 26 54
Deloc important 23 46 46 100
Total 50 100 100

0%
20%
28%
12%
20%
20%Frecvență relativă
Foarte important
Important
Neutru
Nu foarte important
Deloc important
Foarte important
Important
Neutru
Nu foarte
important
Deloc importantFRECVENȚĂ RELATIVĂ

37

Întrebarea 13. Ce modalitate de cazare preferați ?
Aproximativ 40% preferă cazarea la hotel, da r tot mai mulți turiști preferă cazarea în regim particular,
fiind influențați de costurile implicate precum și dotările puse la dispoziție.

Table 15. Modalitate de cazare
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Hotel 20 40 40 40
Pensiune 7 14 14 54
Cabană 4 8 8 62
Particulari 19 38 38 100
Total 50 100 100

Întrebarea 14. Ce mijloacele de transport folosi ți pentru a ajunge la destinație ?
Tabel 16.Mijloace de transport
Frecvenț ă
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Transport rutier 27 54 54 54
Transport feroviar 18 36 36 90
Transport aerian 5 10 10 100
Total 50 100 100

Preferatul turiștilor în proporție de 54% este transportul rutier, costurile de transport fiind mai scăzute.
0%
40%
14%
8%
38%Frecvență relativă
Hotel
Pensiune
Cabană
Particulari

38

Întrebarea 15. Ce tip de alimentație preferați?
Tabel 17. Alimentație
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Pachet cu mic dejun 29 58 58 58
Demipensiune 8 16 16 74
Pensiune completă 3 6 6 80
All inclusiv 10 20 20 100
Total 50 100 100

Majoritatea persoanelor chestionate au răspuns că doresc să achiziționeze un pachet turistic cu
mic dejun inclus, aproximativ 58%, în al doilea r ând pentru toate serviciile incluse 20%, pe locul trei
situându-se demipensiunea cu 16%.
0%
Transport rutier
54%Transport feroviar
36%Transport aerian
10%Frecvență relativă
Transport rutier
Transport feroviar
Transport aerian

39

Întrebarea 16. Care este modalitatea de călătorie preferată?
Tabel 18. Pe cont propriu sau cu operator
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecve nțe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Pe cont propriu 21 42 42 42
Cu operator specializat 29 58 58 100
Total 50 100 100

Pachet cu mic
dejun
Demipensiune
Pensiune
completă
All inclusivFRECVENȚĂ RELATIVĂ
0%
42%
58%Frecvență relativă
Pe cont propriu
Cu operator specializat

40

Dintre persoanele chestionate 58% prefer ă să călătoreasc ă cu un operator specializat (agenție
de turism), da r se poate observa ca un procent destul de mare dintre respondenți călătoresc pe cont
propriu 42%.
Întrebarea 17. Ați apelat la serviciile oferite de o agenție de turism?
Tabel 19.Serviciile agenției
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe rel ative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Nu 2 6 6 6
Da 47 94 94 100
Total 50 100 100

Dintre cei întrebați, 94% au apelat măcar o data la serviciile oferite de o agenție de turism.
Doar 6% dintre respondenți nu au apelat la o agenție de tu rism.

Întrebarea 18. Care sunt criterii pe care le aveți în vedere atunci când alegeți o agenție de
turism?
Tabel 20. Criterii
Frecvență
absolută Frecvență
relativă(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Amabilitatea
personalu lui 3 6 6 6
Calitatea serviciilor 1 2 2 8
Întâmplător 2 4 4 12
Oferta 12 24 24 36
Oferta diversificată 4 8 8 44
Prestigiul agenției 7 14 14 58
Preț 17 34 34 92
Nu
6%
Da
94%FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

41

Recomandările
rudelor 4 8 8 100
Total 50 100 100

Criteriile de care se ține cont în momentul în care se alege o agenți e de turism s unt: amabilitatea
personalului 34%; oferta de care dispune 24%; prestigiul agenției de turism, consumatori având
încredere prestatorii de servicii turistice cunoscuți pe piață .

Întrebarea 19. Care au fost motivele pentru care ați apelat la o agenție de turism?
Tabel 21. Motive
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Comoditate 24 48 48 48
Lipsa timpului 9 18 18 66
Oferta atractivă 17 34 34 100
Total 50 100 100

Un procent important – 48% dintre respondenți apelează la serviciile oferite de o agenție de
turism din comoditate .
6%
2%
4%
24%
8%
14%
34%
8%Frecvență relativă (%)
Amabilitatea personalului
Calitatea serviciilor
Întâmplător
Oferta
Oferta diversificată
Prestigiul agenției
Preț
Recomandările rudelor

42

Întrebarea 20. Care este opinia dumneavoastră referitor la?
Tabel 22. Atitudinea angajaților
Frecvență
absolută Frecvență
relativă(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Total dezacord 2 4 4 4
Dezacord 4 8 8 12
Neutru 6 12 12 24
Acord 16 32 32 56
Total acord 22 44 44 100
Total 50 100 100

Comoditate
Lipsa timpului
Oferta atractivăFRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)
Total dezacordDezacord
Neutru
Acord Total acord FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

43

Tabel 23. Așteptări privind cal itatea serviciilor
Frecvență
absolută Frecvență
relativă(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Total dezacord 1 2 2 2
Dezacord 1 2 2 2
Neutru 7 14 14 18
Acord 25 50 50 78
Total acord 22 44 44 100
Total 50 100 100

Majoritatea persoanelor au fost mulțumite 50% (acord) și 32% (acord) de atitudinea angajaților
agenției de turism. Doar la 4% dintre aceștia spun că nu au fost tratați pe măsura așteptărilor.

Tabel 24. Oferta agenției
Frecvență
absolută Frecvență
relati vă(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Total dezacord 1 2 2 2
Dezacord 1 2 2 2
Neutru 7 14 14 18
Acord 24 48 48 56
Total acord 22 44 44 100
Total 50 100 100

Total dezacord
2%
Dezacord
2%
Neutru
12%
Acord
45%
Total acord
39%Frecvență relativă (%)
Total dezacord
Dezacord
Neutru
Acord
Total acord

44

Întrebarea 21. Sexul
Tabel 25. Sexul
Frecvență
absolu tă Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Bărbați 20 40 40 40
Femei 30 60 60 100
Total 50 100 100

Întrebarea 22. În ce interval se încadrează vârsta dumneavoastră ?
Persoanele care participat la cerc etare sunt cele cu vârsta până la 25 de ani cu 52%, urmate de
persoanele cu vârstă între 26 și 35 de ani cu 13%.
Tabel 26.V ârsta
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Sub 18 ani 7 14 14 14
Între 18 – 24 ani 19 38 38 52
Total dezacord
2%Dezacord
2% Neutru
13%
Acord
43%Total acord
40%FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)
40%
60%Frecvență relativă (%)
Bărbați
Femei

45

Între 24 – 34 ani 13 26 26 78
Între 34 – 44 ani 9 18 18 96
Peste 54 ani 2 4 4 100
Total 50 100 100

Întrebarea 23. Mediul de unde proveniți ?
Tabel 27. Mediu
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe rela tive
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Rural 45 90 90 90
Urban 5 10 10 100
Total 50 100 100

Întrebarea 24. Care este venitul dumneavoastră personal lunar?
Tabel 28. Venitul
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Între 500 – 700 lei 16 32 32 32
Sub 18 ani
Între 18 –24
aniÎntre 24 –34
aniÎntre 34 –44
aniPeste 54 aniFRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)
Rural Urban FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

46

Între 900 – 1500 lei 23 46 46 78
Între 1500 – 2000 lei 8 16 16 94
Peste 2000 lei 3 6 6 100
Total 50 100 100

Întrebarea 25.Domeniul în care lucrați ?
Tabel 29. Domeniu de a ctivitate
Frecvență
absolută Frecvență
relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Învățământ 10 20 20 20
Industrial 13 26 26 46
politic 3 6 6 52
Economic 22 44 44 96
Sănătate 2 4 4 100
Total 50 100 100

Între 500 –
700 lei
Între 900 –
1500 lei
Între 1500 –
2000 lei
Peste 2000 leiFRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

47

Concluzii le și recomandări în urma cercetării
Atunci când cumpără servicii turistice, consumatorii au în vedere o serie de factori, precum: persoane
din anturajul s ău (membru al familiei, un prieten, un coleg ), agenți a de turism sau de publicitate .
Rezultate le obținute în urma cercetării sunt:
– cele mai multe persoane care își organizează călători ile turistic e prin intermediul unei agen ții de
turism, corespund grupei de v ârstă 30-49 de ani (27%) în timp ce persoanele mai tinere 18 – 29 de ani
optează pentru organizarea sejurului turistic pe cont propriu;
– se observă că persoanele sunt influen țate î n alegerea destinației turistice de nivelul pre țurilor în cea
mai mare parte , dar sunt și multe persoane care sunt dispus e să plăteas că mai mult pentru servicii d e o
calitate superioar ă;
– se poate observa o cerere tot mai mare spre turismul internațional (52% dintre persoanele chestionate
dorind acest lucru , motivație – calitat ea superioare a serviciilor turistice );
– putem observa ca majoritatea persoanelor ple că doar o singur ă dată sau maxim de dou ă ori în
vacanță . Din acesta categorie fac parte muncitorii, persoanele cu studii medii principalul motiv fiind
veniturile scăzute de care aceștia dispun;
– majoritatea persoanele intervievate au fost mulțumite de cal itatea serviciilor turistice ș i sunt dispuse
să aloce o sumă mai mare pentru un confort mai bun.

20%
26%
6%
44%
4%Frecvență relativă (%)
Învățământ
Industrial
politic
Economic
Sănătate

48

CONCLUZII

Criza economic ă și-a pus amprenta asupra turismului românesc manifestându -se în planul
stagnării ori reducerii numărului de turiști , care preferau în trecut anumite forme de turism, de exemplu
turismul de litoral, practicat în luna septembrie și prima decadă din octombrie. Se observă o scădere
a atractivității pachetelor de servicii turistice standard (cazare, masă, transport) în ava ntajul pachetelor
personalizate.
Pe fondul crizei economice s -au produs, în anul 2010, preferințele clienților (atât persoane
fizice cât și persoane juridice) s -au modificat, aceștia au devenit tot mai atenți cu banii lor și tot mai
receptivi la ofertele p romoționale (http://www.seap.usv.ro, 2019) . Astfel, au fost preferate pachetele
de servicii turistice personalizate, adaptate dimensiunii și structurii menajelor, ai căror componenți
călătoresc în scop turistic, pachetele se serv icii inedite, care includ servicii noi, precum vizitarea
localitățilo r (orașe, metropole) turistice, cunoscute sub denumirea de city-break, iar pentru segmentul
de clienți corporații, pachetele compuse din servicii complexe, ale căror tarife au fost dimens ionate în
funcție de numărul solicitărilor, de structura social -profe sională a angajaților corporațiilor care au
participat la acțiunile în scop turistic (pachetele de servicii incentive, evenimente precum colocviile,
work -shop -urile etc.)
În timpul promov ării și implementării economiei verzi, este necesară o mai bună utili zare a
resurselor turistice. Aceasta implică atât o utilizare eficientă a valorilor turistice cât și protecția și
conservarea acestor resurse.
Din analiza secundară de date putem concluzi ona că unitățile de primire turistică au crescut
ușor în 2012 față de 2009 și această creștere poate fi văzut în numărul crescut de pensiuni agroturistice,
hoteluri și pensiuni turistice din regiunea de dezvoltare Centru. De asemenea, este subliniată o cre ștere
treptată a privatizării acestor structuri. Utilizare netă a cap acității de cazare turistică în funcțiune este
relativ mică și arată că promovarea sectorului turistic este un factor cheie în această problemă.
Raportul dintre sosiri și plecări pentru R omânia este subunitar, ceea ce înseamnă că trebuie să fie
încurajate sosirile turiștilor străini. În ceea ce privește cheltuiala medie în România, aceasta este mai
mică pentru călătoriile interne decât pentru călătorii în străinătate, ceea ce înseamnă că e xistă un aport
mai mic de bani în țara noastră.
Având în vedere cele prezentate mai sus, încurajăm autoritățile competente să facă o evaluare
a strategiilor actuale de turism implementate în România, să le îmbunătățească și să încurajeze
dezvoltarea acestu i sector. Propunem accelerarea procesul de privatizare a unităților d e primire
turistică și îmbunătățirea continuă a cadrului legislativ. De asemenea, propunem introducerea unor
instrumente financiare pentru dezvoltarea turismului, care să fie ușor accesib ile și specifice pentru
turism. Turismul românesc este un sector chei e pentru dezvoltarea economiei noastre și are multe
avantaje competitive, care pot și trebuie valorificate pentru binele societății românești .

49

Bibliografie

A., Vorz sak (coord.), (2001) – Introducere în marketingul serviciilor, Cluj-Napoca, ed. Presa
Universitară Clujeană
C., Cristureanu (1992) Economia și politica turismului internațional, București, ed. Abeona
I., Cosmescu (1998) “Turismul -fenomen complex contempor an“, București, ed. Economică,
Daniela Turcu (2008 ) Economia turismului, Timișoara , Editura Eurostampa
V., Glavan (2002) Geografia turismului , București , ed. România de Mâine
Melinda Cândea (2012) Patrimoniul turistic al României, București, ed. Universit ară
Rodica Minciu (2004) Economia turismului, ediția a III -a revăzută și adăugită, București, editura
Uranus
A., Nedelea (2003).Piața turistică , București , ed. Didactică și Pedagogică
V., Olteanu (1984) Sezonalitatea activității turistice și căile atenuări i ei, teză de doctorat , București ,
ASE București.
G., Postelnicu (1997). Introducere în teoria și practica turismului, Cluj-Napoca, ed. Dacia
D., Serbu (2009) Principiile și funcțiile managementului în turism , Galați , Universitatea Danubius
Galați
O., Snak , (2003) Economia turismului , București , ed. Expert
A., Stancioiu (2014) Strategii de marketing in turism , București , ed. Economică
G., Stănciulescu (2002) Managementul operațiunilor de turism , București , All Beck
B. L., Ștefania (2003) Economia turismulu i, București , ed. Universitaria
Ordinul Ministerului Turismului nr.56/1995 pentru aprobarea Normelor metodologice șI a criteriilor
privind clasificarea pe stele și categorii a structurilor de primire turistice, M.O. Partea I, nr.
220/25 sept. 1995.

Resur se web:
https://administrare.info/economie
http://businesslive.ro/
http://docplayer.net
http://file.ucdc.ro/
http://file.ucdc.ro/cursuri
http://www.revistadestatistica.ro
http://www.scrigroup.com
http://www.sdtr.ro
http://www.seap.usv.ro
http://www.uamsib iu.ro
https://ec.europa.e u
https://www.economica.net
https://www.monitorulcj.ro
https://www.scribd.com
https://www.wall -street.ro
www.anat.ro